f •/ ANUL I No. 243. A DOUA EDiTIUNE ——mur-^o^p. c . tijt A treia zi 8 Septembre 1886 Dupe d. Teodor, a vorbit d. Caracas de la universitatea din Bucureşti despre: Omul în societate D. Caracaş la rândul sâfl ’şî-a desvol-voltat bine materia ce’şi alesese. D-sa arătă mal întâia în trăsuri generale principalele fase, prin care ad trecut diferitele societăţi şi cum omul a fost condus în toate acţiunile sale de legi naturale la care trebue raportat binele şi răul. La început oamenii eraţi împrăştiaţi prin cele l'alte animale, însă aveiiO un dar suprem, acela de a să putea perfecţiona; facultate pru care omul sS deosebeşte de la cele l’al, niimaie. Această facultate e- causa generalrice a progresului. La început omul era o fiinţă orfană, rătăcea gol şi singur prin lume. încetul cu încetul s'au format familia, ginţile, naţiunile şi sfera noastră de activitate s’a întinaşi să întinde din ce în ce mal mult. Aproape până în zilele de faţă a domnit despotismul cel mal înverşunai pretutindeni. Din fericire, Revoluţiunea fran-cesă a răsturnat starea veche de lucruri. Societatea stabilită pe principiile acelei mari revoluţiunl ne va asigura oare fericirea ? In adevăr,astâ-zl mijloacele de traiO s’afl înmulţit, bogăţiae mal răspândită, totuşi nici o dată lipsa de statornicie In avere şi în principii nia fost mal mare. Omul este astă-zî în multe părţi liber, dar pentru unul care ’şl atinge ţălul dorit câţi rămâne îndărăt. In realitate numai progresele făcute de Sciinta şi de Artele sunt satisfăcătoare 1 Aristocraţia a dispărut, capitalul i-a luat locul. Numai sunt astă-zî ocrotitori şi ocrotiţi, suverani şi vasali ca alta data. Astâ-zl omul se află sub protecţiunra legel, care este prea generală şi periculoasă chiar pentru indivizii învăţaţi de a fi ocrotiţi. In partea a doua a conferinţei sale d. Caracaş examinează soarta Românilor din diferitele părţi ale Europei: din Transilvania, Macedonia, Thesalia, Epir, Basarabia şi constată cu părere de răfl că ici colea ideile şi tradiţiunile române încep să dispară. Conferenţiarul urează tuturor Românilor pe viitor aceeaşi iubire de patrie şi de datorie, care a caracterizat bună oară Românii din Transilvania şi ’şl exprimă la sfârşit speranţa că va veni timpul când nu vom mal avea nevoe de nimeni, când cultura va fi mal mare şi starea materială mal bună. Să nădăjduim cu toţii că ace9t moment să lie cât se poate de apropiat. • a. îndată după terminarea acestei ultimi conferinţî, s'a ridicalţo discuţiune din cele mal vil în privinţa unei propuneri iscălită de mulţi studenţi, care avea de scop d’a exclude din Comitetul conducător al Congresului pe delegaţii scoalelor speciale. Această propunere căzu şi ne felicităm noastră de operă şi din care culegem şi noi cele e mal la vale : «A tout seigneur tout honneurs» zice Francezul. In o programă de operă caută cine-va mal întâiu sâ vadă care e primadona dramatică. Deci ca femeie, ca importanţă de loc ce ocupă, ÎI vom da şi noi onorurile ruvenite şi vom vorbi mal întâii! de d-na Paolina Rossini, prima dona assoluta. Sub rubrica «Dai Giornali» Gazelta dei theatri din Milano, întitulând un articol al săli «Paolina Rossini şi serata el de onoare, la Bergamo,» zice : «Am spus şi repetat ce călduros şi «adevărat succes a repurtat In Gio-«conda la teatrul Riccardi această de-«8âvârşitâ artista, care întruneşte în «ea cu nurii tinereţelşi ale mândre-«ţel, şi darul incontestabil al unei arte «perfecte în cânt,unite cu un sentiment «de expresiune extraordinar. «Serata el de onoare a fost o adevă-«rată serbare, şi iată ce ne spune zia-«rul local «Provincia»: Aci urmează descripţiunea sălel care era încărcata de tot ce putea fi mal bogat, mai strălucit, mal artistic în acea localitate, mare rendez-vous în acele zile de bâlcia ; apoi urmează : «Nu vom insista a mal vorbi despre «esecuţiunea «Giocondel»,aceasta s'a «mai făcut îndestul în alte daţi: apla-«usele, ovaţiunile iert seară aveau în «special de obiect pe d-şoara Rossini; «şi nici c» poate fi demonstraţiune de «stimă şi de admiraţiune mal entusias-«tică, mai splendidă. «De ia prima el apariţiune pe scena «până la căderea cortinei la ultimul «act, n’a fost de cât o ovaţiune, şi «distinsa cântăreaţă intim impresio-«nată şi mişcată a trebuit în multe «rânduri sâ înainteze la rampă pentru «a culege florile şi darurile ce i se o-«fereau de admirator.i el. «Se poate zice că dupe al treilea act «avant-scena era schimbată într'o zâm-«bitoare grădină; buchete făcute în «formă de stele, afectând şi alte forme «şi alte în forma lor ordinară, toate «ornate de eşarpe şi panglice cu In-«scrieri gracioase la adresa artistei, «ploae prelunga de flori lntr’un uragan «de aplause. «Nu lipsi d-rel Rossini de a vedaa la «începutul actului al lV-lea ca i se a-«runcâ din lojile de avant-scene mii de «bucheţele, care învălind’o în o cas-«cada de lrunze şi (lori, o răpiră într’un «nor de profumurlce curând se Întinse «la picioarele el ca un tapet de ver-«deaţă cu mii de vil culori. Covorul ţe-«sut cu diamantele gradinelor noastre «era în armonie cu formele el demne «de o statuă, ast-fel că părea a fi o zeiţa «triumfală în câmpeneasca simplicitate «a unei Serbări antice. Atât numai că «zeiţele mitologiei remâneatl nemiş-«cate la rugâmintele credincioşilor, pe «când d-na Rossini, a cărei inima nu «e streina sentimentelor de recunoş-«tinţă, lăsa a se vedea în persoana el, «surprinderea, emoţiunea ei adâncă, «şi mulţumirea din suflet de a fi obiectai «unei demonstraţiunî atât de unanime vvw.dacoromanica.ro \ «de stimă şi de aplause. «In fine a fost o serata din cele mal «frumoase, care va remânea între cele «mal plăcute amintiri artistice, şi ca «cel mal mândru succes al teatrului «Riccardi.» Acestea vom reproduce d :spre|prima-dona noastrâ dramatică căreia vom zice pentru monent la revedere ca sâ ne ocupam de camarada el în artă, domnişoara sad «miss Frances Pre-vost.» Eată ce zice despre aceasta tânără cântăreaţa ziarul teatral din Genua «11 Proscenio»: «D-şoara Frances Prevost, adorabila «cântăreaţi, care obţinu cel mai via «succes In «Traviata» la theatrul Carlo-«Felice, este Veniamina publicului şi «susţinatoarea impresei. Numele sâQ, «în cel mal scurt timp, se făcu iubit «de publicul principalelor teatre din «peninsulă şi streinătate prin admira-«bila interpretarea operilor: Traviata, «Lucia, Rigoletlo, Dinorah, Faust, Pu-«ritani, Don Giovam (Zerlina), Ughe-«noţii [Reginaj Mignon etc. ele. peşce-«nele oraşelor: Milano, Bologna anga-«gială de douâ ori în rând), Venezia (de «trei ori în rând), Lucea, Roma,[la thea-utrul Apollo de douâ ori), Valencta, (de «4 orI>, Lisabona, Madrid, Triest, etc., «şi destul e sâ spunem că ori unde nu-«mele el se anunţa pe afişe, publicul «se grăbeşte s’o asculte.» Atât de-o-camdata pentru d-ra Pre- cât după ce şi efi la rândul mh'i ■ ăface următoarea declaraţiune: 1 ( declar, domnule director, pe o-ooare că d. Costescu a părăsit pe şeful sfiit îndintea mea, spre a se duce la minister, lăsându-mă pe mine acasă la d. Stălescu, unde după ce am mal vorbit amândoi încă cât-va timp am plecat şi efi. D. Costescu n’a putut deci asista la toata convorbirea ce am avut cu d. ministru. Regret acum foarte mult că o persoană care 'mi a inspirat multâstimă şi simpatia şi pe care o cred cu totul incapabilă d’a mă calomnia.cum a fâcut'ooficioase-le ziare «L’Etoile roumaine» şi «Voinţa Naţională» pentru care în ajunul de-mtsiunel eram un model de magistrat iar a doua zi nu mal preţuiam nimic, regret zic că aceasta persoană, d. Costescu, este atât de mult trădată de memoria sa In cât afirma în scris un lucru absolut inesact. Primiţi, domnule director, expresiu-nea sentimentelor mele celor mal distinse. V. Mnes. ULTIMA ORA Neapole, 27 Septembrie. — O serbare a avut loc în amintirea intrării trupelor italiane în Roma. Societăţile liberale cu drapele în frunte străbătând stradele, afi întâlnit nisce asociaţiunl clericale cari strigai! trăiască Papa-rege. Afi fost încăierări. Poliţia a făcut numeroase arestări. D-RUL A. VIANU Dă consultaţiunî pentru boale de OCIJI, URECHI, şi SIFILITICE şi Tace operaţiuni de hirurgie oculară. BncureştI, Calea Văcăreşti No. 53 (a-lăturl cu spitalul Xenocrat) de la orele 2—4 după amiazl. BIBLIOGRAFI E I.a IO Septenibre, a eslt de sul» presa si se afla depusa spre vânzare Ia redaelfa ziarului Epoca revista XA/.AT ded-nii II. R. Ro-selli si I. Xeffruzzi. Preţul unui exemplar un leu. Contra unui mandat postai sau mărci poştale se trimite franeo. «■ c. mut l it. mm AVOCAT 62,—str*. St,ir*fc>ei VodLa,—62 Consultaţiunî 9—11 a. m. 4—8 p m. CASA DE SCHIMB ALEX. GR. I01SC0 A B. MĂRCI Strada Llparanl, Xo. 1E bl» Bucureşti. 15/27 Septembre VALORI Scadenţa cuponelor Terg lib curs mediu FONDURI DE STAT ROMAN Renta rom. per. 1875 5 0/0 1 Ap 1 Oc P4 Renta rom. amortis. 5 0/0 1 Ap 1 Oc »6 1 / 2 Renta rom. (rur. con) 6 0 0 i Mâi 1 No 88 Oblig, do stat C. F. R. 6 0/0 1 Ian 1 lui 1051/2 , Jdemidem 5 0/0 Imprum. Stern îeo* 7 o/a Idem ' Mari Se p 1 lan 1 lui Irapr. Openbeim 1866 8 0/0 — Agio — 151/2 ÎMPRUMUTURI DE ORAŞE Impr. oraş Bucuresci 5 0/0 laem idem din 1884 5 0/0 1 Ian 1 Iu! 74 3/4 I Mai 1 No 96 Impr. or. B. cu prime loz f.20 — 33 VALORI DIVERSE Credit Fonciar Rural 7 0/0 1 Ian 1 Iul 1033/4 Idem Idem 5 0/0 Idem 871/2 Cred. Fon. Ur. din Buc. 7 0/0 Idem 1001/2 Idem idem 6 0/0 Idem 92 Idem idem 5 0/0 Idem 821/4 Cred. Fonc. Ur. din laş i5 0/0 Obl. Cas. pens. fr. 300. 10 Idem 74 1 Mai No 214 cată de lauri şi giuvaerurl dăruite din. tre cari şi o coroană, aur şi argint, pe care sta scris: «Artistei Emma Leo-nardi, suvenir de la Santiago, 24 Oc-tombre 1885.» In acelaşi an cu aceleaşi succese cântă în Barcelona în operile: Aida, Gio-conda, Favorita, ele. şi în anul acesta In Aprilie în Fiorenfa rolul «Laurel» din Giocanda, zice despre ea ziarul local, Revista Italiană : «Chiar canoni-«cul Petrarca ar fi renegat pe Laura «sa pentru aceasta ce avurăm fericirea «8’o auzim ieri seară în Gioconda.» In fine două fapte cu cari vom termina despre d-ra Leonardi. Despre frumuseţea ei afi cânat poeţii, şi poetici afi devenit şi bancherii. La un beneficii al el la Padova un bogat senior ’l-a dăruit între alte daruri nepreţuite ce primise de la public un necesar cu petre scumpe In care era un titlu de renta de 20,000 fr. cu următoarea dedicaţie, zice Bacchigione din Padova «Seniorel Leonardi ca din venitul lor «să ’şl poată cumpăra violete (Hori ce «ia iubeşte) cât va trai.» La Vi terbo renumitul sculptor Mos-catelli ÎI făcu dar la un beneficiu bustul el de marmură. Mândră cometă cu atâta raze de lumină în urmă’t, astronomul program ne o semnalează In chibzuirile lui; vie mal curând ziua In care să apară pe o-rizontul nostru Bucureştean. Săştie că în timpul de faţă rara «avis» este tenorul; dar să vede că d. Sergiad ca vechii! impresarii! o cunoştea aceasta, şi de acea pare a nu să fi oprit în faţa nici unei dificultăţi băneşti luptând pentru a învinge cu diferite im-prese ce să aţineau la Milano ca să înscrie în programul stagiunel lor pe Caria Pizzorni, tânăr tenor dramatic ce de peacum pare a’şl însemna un loc Intre Gayarre şi Massini. Să ascultăm un moment ce ne spun ziarele despre acest interesant artist şi ceea ce este de notat, ziare streine, căci Carul Pizzorni ’şl-a fâcilt o strilu-citâ carieră mal mult în străinătate de cât In ţara lui. «GaroJ Pizzorni, zice: «El Pabelon «Espanol» (Mesico) are nate medie cari «amintesc pe acele a neutatululMaiio; «iar în timbrul general il vocelsale.în «specie când saltâ In notele acute, ră-«sună la ureche acel ton yibrâtor, ar-«gintifi şi curat care cu drept cuvânta «făcut celebritatea lui Tanberlic. «Se hotărî a debuta In anul 1179 şi «avu un fericit debut în .eatru ce la «Genua în opera Salvator Rasa de G ornez. «De atunci Incoa fu angajat li tea-«trele din Triesta, Neapoli, Paermo, «Milano, Nerona şi Catania, provocând «ori şi unde aplauze bine merfate. «In anul 1882 făcu o eseursiţlne tn «Spania şi.în anul următor se întoarse «în Italia. «Aci ’i se oferi un noi! conhact, şi «în 1884 să îmbarcă pentru ec^nta în «teatru de Santiago, la Chiti orbie ob-«ţiuu un succes estraord'1®*-. La jn- «toarcerua sa în primă-vara anului «1885, avu ocasiunea de a culege a-«plaude în Rusia, şi la stagiunea 1885-«86 la Mexico unde obţinu iarăşi un «„«succes nedescriptibil. «Ce să zicem de Pizzorni ? să mal «scrie în Rovedades. (Mexico). «Acest tlnăr tenor a surprins la es-«trem pe cel mal entusiasticl admira-«torl al săi, In mult interesantul rol a «lui Râul (Ugheaolti) cântând nu nu-«mal ca un distins cântăreţ, dar ca şi «un artist plin de inimă. «A cântat cu delicateft nespusă ro-«manţa «Bianca al parii neveAlpina« «dând şi acel do natură scris de Me-«yerbeer, pe care mal toţi tenorii II «suprim prefăcându-1 Ii un si bemol. «Cu ce eleganţă a cânat duo de la «actul al doilea, cu ce eiergie renumi-«Lul settimino, In care idat un do si,s-«ţinut cu mare sonoritae, cel întâii! ce «am auzit aici din vremta lui Tamber-«lic. Dar unde a transprtat pe public «a fost al patrulea act >rin puternica interpretare a acelui duo incompa-«rabil; ce pasiune nespisă a dat ace-«lor frase pline de seniment, urcân-«du-se iarăş la un du lâtural, desvol-«tând apoi un tesaur d' sentiment tn «delicioasa melodie în ol beniol. «S’a distins ca actor în toată acea «interesantă scenă pe ;are o termină - cutii avânt în adevăr artistic. «Lrept e ca a rueritst ovaţiunea ce «’i-a făcut publicul—LrJiestra intona «imnul naţional, şi acea ovaţiune fu fiesâvârsită.» m www.dacoromamca.ro «Aci ne vom mărgini, mai zice în un «alt articol «El Pabellon Espanol», «vorbind de o representaţiune a operei «UghenoţL spunând că duo Intre so-«pranâ şi tenor fu cântat de Gini şi de «Pizzorni tot atât de bine cum ’l-am «auzit sunt acum atâţea ani, de Tam-«berlicşi Gazzaniga In timpii lor cel «mai buni». Am avea aşa de înşirat coloane In tregi despre laudele şi sunetele acestui tânăr tenor cărui toate ziarele pe unde trece se cred datoare a da tribu tul lor de admiraţiune, dacă ne am ocupa în amănunt de toate operile în cari a cântat şi a fost aplaudat; căci re-pertorul Iul se compune din operile Aida, Ughenotti,Ballo in Maschera, E-brea, Trovatoare, Emani, Africana calul săfi de bătaie după cum spun ziarele Favorita eto. Insâ a constata pentru Pizzorni cele ce am reprodus din diferite ziare asu pra repreBentaţiunelor operei, între o-pere l’ghenoţi e de ajuns pentru a saluta în el o adevărata valoare artistică. Despre Baritonul Verdini, care dupe ce a cântat cu destule succese în timp de trei ard, nemulţumit a rămâne ceea ce sunt mulţi baritonl Italieni, s’a decis în 187W a Iâsa tbeatrul pentru a continua mai serioase studiele. El plecata Paris unde lua lecţie de la celebra lu-lienne Dejan, pentru care Verdi, scrise Ballo în Maschera; şi îd 1881 reluă cariera în aşa mod că asta-zi obţine succese strălucite în opera «Aida» unde, zice «II Bersagliere» din Palermo.Ver-«dini intra Jn categoria Iui Moriani, «Pandolfini şi Maurei, cel |mal celebrii «baritonl. In acest rol ca şi în toate «Verdini ne arata simţul unor situaţi-«unl de înaltă artă. Cele mai mici fineţe «de cânt şi scene sunt profund studiate «şi repnoduse în modul cei mai splen-«did Găsim despre Verdini în «La scena Ilustrata» ca Tamberlic «In stagiunea «1881—82 a vroit numai decât să'l aibă «cu dânsul în Spania, alăturea cu cân-«tăreaţa Donadia, la Malaga, Cordova, «Cadica, Vico, Granada, Valladolid , «Cartagena, Corugna, Orviedo, unde el «să afirmă din ce în ce, şi în fine la «Madrid unde fu proclamat cântăreţ şi «actor desăvârşit. După ce reveni în «Italia, curând trecu Oceanul spre a «cânta la Buenos-Ayres alăturea cu Ta-«magno, cu d-ra Teodori ni, cu Tam-«burlini si de Vere, rolurile, Anwnasro, «Alfons (Favorita), Sever o, Mefistofeies, «Riyolctto, Germont, Plumkclt, etc. etc. «în mod demn de teatrele însemnate în «care călca». D. Marcassa, basul iubit şi cunoscut Bucureştilor, d. Serghiadi a fost destul de fericit spre a-’l angaja. Dacă pentru artiştii nuol veniţi eflutâm a ne face o idee despre a lor valoare şi merit, un strigăt generat a aclamat 'ericita şi mult dorita reapariţiune a valorosului bas pe scena Bucureştilor, Marcassa e de acel başl despre care un distins profesor de musiefi a zis, când el cânta Ja noi înrăndul trecut,vă-zându’l cam suferind: «Dacă ar muri «Marcassa Italia ar remânea văduvă de bas». Din fericire, Marcassa este astâ-zl de cea mal înfloritoare sănătate şi putere, şi noi ca *toţI ÎI vom zice «bine-ai venit ilustre Marcelo.neimitabile Me-fistofole şi Don Aifonso. Alăturea cu aşa distinse elemente vom vedea cu plăcere cântând şi cunoscuţii iubiţii noştri artişti români carf au putut In anul trecut finea o sta- fiune de operă comică, d-na Odesseanu -nit Gavrilescu, Teodorescu, Raşianu etc., cărora le vom zice «curagiil şi Ia «rendul vostru In viitor pe ori ce scenă de ODerâ. 4 EPOGA — 16 SEPTEMBRE CASA DE SCHIMB I. M. F E R M O —2?,STRADA LIPSCANI, 27— CURSUL BUCURESCI 9 Septernbre 1886 % Rente amortizabilii % Renta perpetua l i 5 6 % Oblig, da stat 6 X Oblig, de st. drumu de fer 7 * gois. func. rurale .... % % scris. func. rurale . . . 7 % Scris func. urbane . . . 8 % Scris func. urbane . . . 8 % Seris. func. urbane . . . 5 % împrumutul comunal . . Oblig. Casei pens.flel 10 dob.) împrumutul cu premie . . . Aotiunl bkncel nation. . . Acţiuni *Oae;a-Romania » . . » Naţionali.............. » Credit mobiliar . . » Constructianl. . . » y&brca de hârtie • Argint contra aur .... Bilete de Baca 8 contra aur. florin ausatriacol .... Sehimh Paris 8 luni . » la vedere . Londra 3 luni . » la vedere Berlin 8 luni . . Viena lavedere . 971/4 Pf> 88 10* 871 /î 101 921/» 821/* 7b «15 35 1035 275 220 165 141/4 1*1)4 2.0* 100 1/4 25.25 1.241/4 I 2.02 nr IVrOmi 1T chiar de acum Casele, 1/t I.\*jIIIRiA l din Strada Academiei No. li compuse din 16 Camere, cu o curte spaţioasă în care se silă grajdiO şopron şi alte dependinţe. Aceste case mal ad şi o gradina importanta A se adresa Strada Batiste No. li. nr IN PUI Dl AT chiar de acuma, lIL inunim A i un otel situat Calea Victoria No. 147 împreuna cu dependinţe, grajd, şopron, curte, gradina, gaz aeriform In casa. Pentru desluşiri, a se adresa la No. 198 Calea Victoriei. nr INPUIDIKT chiar d’acum ca-UL I nUrl I HI A I sele Costa-Poru din Batişte, Strada Scaunelor No. 46. 22 Camere deosebitdependintele: grajd, şopron, cuhnie, spălătorie şi alte trei ca-mereşi gradina spaţioasa. Doritorii pot visita casele în toate zilele. Pentru condiţii a se adresa la d-nu C. G. Costa-Foru 3, Dealul Mitropoliei, sad la redacţia Epocei. I V. MAYER $ I A’o. SCULPTOR 3,— Calea Dorobanţilor,— No. 3 ATELIER SPECIAL ? DE fi ORI-CE MOBILA SCULPTATA w $ In acest atelier se efectuiaza orl-ce mobila după stilurile cele mal nuoi. Asemenea se găsesc tot-d’a-una gata diferite mobile cu preţul atelierului. Se primeşte ori-ce comanda de tâmplari e, sculptura si strungarie. DE ÎNCHIRIAT iru anului curent) casele, grădina şi teatru cunoscute sud numele «RAŞKA» din Strada Academiei No. 28. A se adresa Strada Batiştea No. 11. ALECTJ A. BALS AVOCAT Strada Dreapta o. 24 DE ÎNCHIRIAT scsxs: da în piay ia Episcop ii avend doîm camere si pivnlţ-ia, a se adresa la admislraţia ziarului „EPOCA". DE ÎNCHIRIAT chiar de acum casad-lul V. Hiott din Str. Luterani 15, mobilate şi nemobilate având 22 camere, grajd de 10 cal, şopron de 6 trăsuri, 2 pimmte, lpuţ şi grădini cu 2 pavilioane. Doritorii se vor adresa la d-nu Prorie-tar în toate zilele de la orele 8 de dimineţi până la cinci (5 seară. Asemenea şi de arendat de la Sf. Gheorgbe viitor moşia d-sale Copaciu din districtul Vl&şca plasa Câlnişte. n C I M r U ! DI A T de la Sf. Dumitru Ut lltUninl A I viitor, tn total sad tn parte, casele din Strada Romani No. 2, fosta casa doctor Kerestenye, care se compune din două corpuri; cea dintâio cu două etage, iar cea de a doua cu un etage, avănd mal multe camere de stăpâni, şi dependinţele necesare, două grajduri şi şoproane, curte spaţioasă şi grădină. Doritorii se pot adresa la proprietarul EL1AS IOS. COHEN Calea Şerban-Vodi No. 45 sati la comptoir Strada Smârdan No. 6. DE VENZARE SJSÎSS iepe, mânzl de pur-sănge, cai de curse, de călărie, de trăsuri. A se adresa la d-nul Reimer administrator la moşia Paskani (jud. Ilfov 2 ore depărtată de Capitală). nrWCM7H DC miere de calitate su-UtVtni.ftr!L perioară obţinută prin maşina centrifugală. Pot oferi orl-ce cantităţi cu preţul moderat. A se adresa la d-nu Hryniewiecki în Tecuci. nr urii** ■ or Casele nuoî din Str. Ut VtlUAnt Crinului No. 5 bis. jumătate locul viran din Strada Dionisie No. 20. ________________ DE ARENDAT KK Iul Inloniitn.întindere 1588pog»tane, 2 hanuri. A se adresa Strada Speranţei No. 20 la Marla Pitistcanu. IIN T0NAD Bacalaureat şi student U li I Lli A n tn anul li al Facultăţel de Litere şi Filosofle doreşte a se angaja ca meditator pentru clasele primare şi gimnasiale în schimbul menagiul săd a unei mici retribuţiunî. — A se adresa la Facultate 9ub iniţialele K. L. I PUBLICITATEA ZIARULUI N°. 3, STRADA EPISCOPIEI, N°. 3 „EPOCA l 4 *xax*x»x*x*x*x*x*x®x, grădina numi'ă Brnslea, sub. Icoana, strada Polonă No. 104, aproape de biserica Icoanei. Premiat op 1-jO pret: Medalii de aur la concursul agricol al comiţiulul de Ilfov în unu 1881 si 1882, pentru nouile varietăţi de pere renumite: llegele si itegina României, Miluit Bravul, Ştefan cel mare scl., cum şi pentru alte specii. Asemenea premiat cu primul preţ: Diploma de onoare clasa f-a şi la F.xpoziţia cooperatorilor Români în anul 1883 pentru mai multe varietati si caiitati de diferite fructe. Sunt 28 ani de când mă ocup cu Pomoiogîn, pus fiind tn dorinţa unul scop. Dorin\a scopului meO a fost şi este, oa se văd intrâga Românie a fi îmbrăcaţii eu eele mai bune fructe (Un toate speciile, rămâind ea mândră vis-a vis de cele-l-alte State tn privinţa calităţii fructelor, şi ca să pot face de a mi să realisa dorinţa, m’am hotărit a reduce preturile Pomilor prevăzute în Catalogul grădini de a fi pe viilor numai ou jumătate pret, ca prin această reductiune să poată a cumpăra ori-cine, iar cât pentru cele 15 specii de pere, produşţiunl noul, ce nu se prevede în Catalogul, adică Regele si Itegina Komântci,Milud Bravei,Ştefan ţel îbms scl., aceste se vindea cu 10 iei pomu, acum însă va li numai cu 3 lei, reducerea preturilor va li cu începere de toamna viitoare 1880. Preţul pomilor se poate vedea în Catalog. — D-nil amator! din districte şi din capitală, voind a avea Catalogul, se vor adresa prin epistole la zisa grădină şi îndată li se va trimite.—Timpul pentru plantatul pomilor a sosit şi tot-d'a-una toamna este mult mal bine de a se planta pomii.—Domnii amatori sunt rugaţi a'ml trimite coiaandele cât de timpuria, ca să pot a le trimite la timpul cuvenit. 9x*xox«xftxex*x®x#x«x# X X REGIMUL DE LANA § # AL jrj ^profesorului Doctor JAEGER^i RECUNOSCUT PRETUTINDENI CA CEL MAI ESCEIENT •^Medaliat acum in urma,, de iiiriul medicali a din Londra cu 4 MEDALIA DE AUR O x n • Sub-semnaţil având numai noi singuri dreptul de fabrica vesmintele de lână ce se poart ă pe dedesupt vesti-Aminte zise Normale, precum şi cuverturile de j aturi în ^ • lână curată de Cămilă,garantând contra răcelel şi a reu-gâ matismulul. ' ‘ Ugî Declaram ea nu recunoaştem ea veritabile jşA ® de cal flanelele ce se găsesc in magasinul j | |AUX QUATRE SAIS0N§ X ÎL CALEA VICTORII 72 VIS-A VIS DE PALATUL REGAL ^I)r. daeger YY. Benger's Soehne Stullgarl. fe XAXAXtXAXtXtXMAXtXi ATELIER DE LEGATORIE COSTMHE AIIIAIREO de Ia 8f, Qheorghe s’a mutat din Haeaa Pilitio Strada Biserica Eni No. 1 tn Cassa Biserici dintr’o ti tot Strada Biserica Eni No. 10. 1 ABSOLVENT l)E LICEU noştintl doreşte, a se angaja ca pedagog la vre-un institut saft ca meditator în vre-o familie. Condiţiuni avantagioase. A se adresa la redacţia noaslrâ. 0 DOMNIŞOARA Iiarmontel) Dă Iecţiunl de piano şi solfegiu după me-thoda Conservatorului din Paris. Ase adresa CaieaGnvi^51. ______ r. 4. mmmt AVOCAT Str. Biserica Ieni No. 8 bis. A>v x* LlC^ -bucureşti- ^QHe N°- 138, CALEA VICTORIEI, N°- 138 o Direcţiunea Liceului St. Gheorghe are onoare de a aduce la cunoştinţa publicului că sa adăugat şi clasa VI dn liccft, aşa în cât pentru anul şcolar 1886/87, care va începe la lb Septernbre viitor, cursurile vor coprinde primele 6 clase de liceft şi o clasă preparatoare în care se vor urma materiile clasei IV primare. Toate cursurile se vor preda în licetx de către profesorii bine cunoscuţi al acestui Institut. Prospectul Liceului şi condiţiunile de admitere se trimite ori cărui persoane car vea face cerere Direcţiune! Liceului 138 Calea Victoriei Bucureşti unde se primeşte chiar de acuma cererile de inscriere. Numărul elevilor este strist limitat în fle-care clasă. P N” xO BUCUREŞTI - ^/Vu 138 138. CALEA MOŞILOR, N° —ooo— Primeşte şcolari interni-externi pentru clasele primare, gimnasiale si Comerciale în ooncLrtiuni foarte a-vantagioase de pret. Acest Institut a probat prin fapte că ştie să’şî facă datoria în toate privinţele de educaţie şi instrucţie, căci şcolarii mari şi răft nărăviţi nu să primesc, toţi şcolarii cari aQ luat lecţii tn acest pensionat afl fost promovaţi de comisia numita de guvern aşa că nici unul n’a rămas repentent, ba nici chiar corigent de acea li se dă atestate chiar de minister. Şcolari! cari urmează la şcolile publice sunt aşa de serios meditaţi în pension în cât nici unul nu să culca seara până nu ’şl dă lecţiile de a doua zi. Limba franceză şi gormană osie obligatorie. Şcolarii acestui Institut pot urma la liceul Matei Basarab gwnnasiu Lazâr şi Mihai bravul şt ia şcoala de comerciu. DE ÎNCHIRIAT SI DE VENZARE CASELE din sti'. Domnita IM o. 1 Având In catul de sus 14 Camere cu saloane şi sufragerie, şi alte 5 Camere pentru servitori şi bucătărie, spălătorie, 2 pivniţe, grajd de 8 cal şi şioproa-ne d« 10 trăsuri, se poate închiria şi vinde mobilată, curte pavată cu piatră şi puţ în curte de Piatră. — Doritorii se pot adresa in localitate. DE ARENDAT MOSIALA.CENI in Districtul Teleormanu Siase Ulii pogoane, situata intre trei sehele , Giurgiu, Zinmicen , T urnu-MngureIe,cu sosele Ia toate aceste schele, având semnate 400 pogoane Eapiţă, şi 500 grâQ. Doritori! se pot adresa în Bucureşti, Str. Domnitei No. i. Şi localitate prin Alexandria care este distanţă de o oră. MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE ROMANE VALABIL DE LA 20 iHÂiU (I IUNIE) 1886 Bucuresti-Roman STAŢIUNEA Arătarea Trenurilor jTr. ao.jTr. p. jTr. p. ITr.pl.jTr.ac Bucureşti Ploeşt! Buzătl R.-Sărat Focşani Miră: Adju iiăcău Roman sos. noapte 11,00 , 12 27 I 2,14! 3,17) d.4,16 6,00 6,01! 7,39] 8,45 dim. a. m. 8,40 10,39 12,55 2,25 3,48 6,15 s. 6,39 9,35 11,16 I p.m. dim 7,30 9,16| dim. 6.30 8,04 p.m. 4,40 7,20 Roman-B ueuresti Roman plec. Bacits Adj ud Mărăşeştl Focşani . R.-Sărat I B uză a Ploeşt! Bucur. sos. noao.) p. m. 8.25 12.30 9.20 1,40 10.461 3,r 11.18 4,34 11.62 12.5b 1.46 3.33 5.00 p.m. 1,18 3,39 6,15 seara p. m. 10,17 11,50 noap p. m 6,45 7,20 8,- T ârgo vlsle-l'itu Târgoviste p Titu sos. a. m. ip. m. 6.40 6,20 7,601 6,30 Bueure»ti-V6rciorova STAŢIUNEA | jătarea Trenurilor L\ ful.IT. ac. iTr. p. 1 P*m- i Bucuresci p. 4,06 Ciocănesc! — Titu 6,07 Pitescl | 6^24 Slatina 8,08 Craiova 9,30 Filiaşl 10,17 T.-Severin 12,05 Vârcior.sos. 12,27 seara 8,00 9,00 10,16 11,66 1,18, 2,04, 3,52 4,12 dim. 8,00 8,41 9,26 61,17 1,25 3,37 4,52 7,34 8,00 Vârclorova-Bucorestl Vârcior. pi. T.-Severin Filiaşl Craiova Slatina Piteşti Titu Ciocăneşti Bucureşti i. seara 3,42 4.08 6,03 6,55 8,17 10,12 11,31 12,36 1 a.m. T2a57 1,19 3,07 3,53 6,12 8,58 8,11 | 9^10 ; a.m. dim. 8,00 8,40 11,08 12,30 2,27 6,16 7,05 7,49 8,30 seara Titu-1 ârgoviste Tita pl. Târgovişte s I a. m. i 9,46 I 11,05 seara 9,15 10,3C : BUCURESCI-GiURGIU STAŢIUNEA | l Arătarea tsnurilor T. falii T. ]. 1 Tr. p.' Bucureşti p. Filaret Giurgiu Smărda sos. dim. 5,40 7,10 a. n. 640 7J0 9)0 p. m. 6,30 6,00 7,40 GiURGIU-BUCURESC Smârda pl. Giurgiu Filaret Bucur. sos. ip. m. 2,25 3,52 a. 3-1030 1035 1211 lîffi p. m. 8,30 10,28 10,42 Roman-Ias Roman pl. Păşcanl T.-Frumos Iaşi. sos. dim. 9,51 10,51 1,53 1,50 p.m 44: 415 824 9?2 GAUTI-NURASESTI-MftRASESTI-GAlAII (Arătarea trenurilir Tr.ac.nCm.~iTr. p staţiunea!- , Galaţi pl. ; Tecuciâ Mărăşeşt! 10,40 11,06 noap. 11,40 4,16 4,52 a. m. 7,4t 11,14 11,45 Mărăşeştl pl Tecucifi Galaţi ! dim. loe11,42 3,15 1,55 i Câmpina p. Doftana. s. Doftana p. Câmpina p. a. m. 11,20 11,00 p. m. 5,50 6,08 Galati-Buzeu-Hur.eu-Galati J Galaţi pl. i Brăila j Buzău sos. noap. 9,40 11,01 1,30 8,40 10,02 12,53 1 BuzăO pl. Brăila Galaţi sos. 2.30 5,03 6,15 12,65 3,41 4,55 PASCANI-SUCEAVA-SUCEM'A-PAŞCANI Păşcanl pl. Vereşcl Suceava Suceava pl Verescl Păşcanl sos dim. 10,40 12,08 12,23 5,00 5.40 8.41 l sera 7.15 9,17 10,09 6,64 7,51 9.15 V