ANUL I No. 242. A DOUA EDITIUNE DUMINECĂ 14 SEPTEMBRE 1886 Grioori G. PEUCESCU Director politie ABONAMENTELE SE PLĂTESC TOT-D’AUNA IN AJUTE : In ţari pe 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei in striinfitate 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI 18 A FIE-CAREI LUNI REDACŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. Grigore VENTURA Prlm-redactor responsabil ANUNCIURILE SE PRIMESC NUMAI LA ADMINISTRAŢIE Pentru Orient la AesUrn Ag.-ncu, Constanlinople Kavakey Deirmen Han, 16 Galata. Anunciuri pe pag. IV, linia 30 bani, anuncirl şi reclame pe pagina treia 2 lei linia. ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMEFIUL ■INUSCRIPTELE IU SE INAP0IK» APARE IN TOATE ZILELE 1 O BANI XU MERUL 50 BANI UN NUMEN VECHIO. GARANŢI I DESMINTIREA DLUI PROFES. FREITIG NAŢIA INDIGNATA COMEDIA COLECTIVISTA 0 VERSIUNE ASUPRA ATENTATELOR CONGRESUL STUDENŢILOR UNIVERSITARI POVESTEA TIGAXULUI MIZERIILE LONDREI GARANŢII Nici o vreme mai priincioasă pentru a vorbi de principii, de cât momentele când le poţi ilustra cu ec-semple. Sălbăticiile fără nume, săvârşite la redacţiile ziarelor independente de către drojdiile societâţei Bucu-reştene, sub conducerea poliţiei, ne dau această ocazie. Intr’unul din numeriletrecute 5n-cercându-ne a arăta ce este conservatismul, resumam punctul nostru de vedere politic, în necesitatea ce simte o societate de a se Înconjura de garanţii. Aceste garanţii sunt de mai multe feluri. Unele vor se a-sigure statul contra schimbărilor stricăcioase, care ar putea fi provocate de curentele artificiale ce se pot pruduce In unele ocazii intr’o societate; altele caută se asigure respectarea unor principii fundamentale fără de care nu poate fi bine şi propăşire. Din capul locului trebue se spunem că ţerei noastre ÎI lipsesc şi u-nele şi altele. O scurtă privire înapoi nu strică pentruînlesnirea discuţiunel cevoim se facem. Când simţul naţional se redeşteptă sub înrîurirea ideilor apusului, partidul conservator fu cel d’tn* tâid care căută se rupă cu trecutul neromânesc, care de un secol şi jumătate curmase desvîltarea firească şi istorică a ţârei noastre. El a-doptă constituţionalismul apusean şi fu cu hotărîre liberal. El avu un aşa program, chiar înaintea partidului zis liberal: In Moldova un le-pureanu, un Catargiu, un Mavro-gheni fură In fruntea celor ce aş-ternurâ în formă de proiect, principalele puncte pe care azî se rea-zimă organismul nostru politic; în Muntenia, sub Barbu Catargiu, Fi-lipeşti şi Floreştî, acelaşi program fu pregătit cu mult înainte de deschiderea divanului ad-hoc şi de publicarea programului liberal care în punctele sale principale nu conţinea nimic deosebit de cel conservator. Diferenţa între cele două programe nu era de cât In privinţa unor nerozii, pe care liberalii le reţinuseră din contactul cu revoluţionarii de pe vremi ai apusului. In ce se deosebeau însă, chiar de atunci, era marea cestiune a dreptului de vot. Acesta fu principalul obiectiv al luptei purtate de Barbu Katargiu şi tot în numele a-celuiaş principiu luptară conservatorii în constituanta de la 1866 sub fyfanolache Iepureaniţ, Dobândirea legel electorale de la 66 fu punctul culminant la care a ajuns conservatismul nostru contimporan. De sigur, pe lângă aceasta, ei mai obţinură la 66 şi base mal durabile şi prerogative destul de întinse şi mal potrivite cu interesele ţerei, pentru monarchie, şi un senat, şi Încă de la 1858, base pentru o justiţie mai nepărtinitoare şi mai independentă. Legea electorală însă, a fost o operă specific conservatoare şi poate singura parte originală a constituţiei noastre. In monarchia constituţională, cu prerogativele sale, în legea electorală cu cele patru colegii, în senat aşa cum îşi avea origina , lntr’o bună justiţie, nepărtinitoare şi independentă, au crezut conservatorii că găsesc cu îndestulare cele doue categorii de garanţii de care am vorbit mai sus, menite a asigura statul, potrivit cu situaţia noastră sociaiă, economică, istorică şi culturală. S’au înşelat în amândouă privinţele şi nu e vina lor. In ţara noastră nici stabilitatea instituţiilor nu e garantată, nici ordinea sau liniştea publică, împreună cu drepturile de căpetenie şi primordiale ale individului. Istoria celor doi-spre-zecc ani de guvernământ ai d-lui Ioan Brătianu stă de faţă pentru adeverirea celor ce am zis. Dacă e vorba de stabilitatea instituţiilor, ce le garantează contra voinţei d-lui Ion Brătianu? Dacă e vorba de liniştea publică şi de drepturile noastre individuale, ce ne garantează contra arbitrariului şi violenţelor aceluiaş domn? 'I-a plăcut d-lui Brătianu se revizuiască singur constituţia, cerând de la proprietatea mare se se o-moare singură şi a revizuit constituţia, şi proprietatea mare s’a ese-cutat. T-a plăcut d-lui Ion Brătianu să umilească monarchia şi în nenumărate rânduri monarchia s’a umilit. T-a plăcut tot d-lui Brătianu se provoace o agitaţie In contra pro-prietăţei şi agitaţia s’a produs; proprietarii au fost ucişi, alţii au fost deposedaţi de pământurile lor şi le-a trebuit, ca în cazul prinţului Bi-bescu, se treacă câte opt, nouă ani pentru a reintra în posesia proprietăţilor lor. II place acum d-lul Brătianu ca Kiriţescu să omoare oamenii, ca 8i-mulescu Se proecteze masacrarea oposiţiei, ca Moruzi se organiseze bande cu care se violeze domiciliile, se jefuiască averile, se schilodească oamenii şi toate acestea se fac în faţa ţerei şi sub ochii justiţiei. Unde e în toate acestea forţa socială, fie In instituţii, fie în vre o clasă, care se apere întocmirile ţerei aceştia? Unde e justiţia şi forţa publică care se asigure viaţa, onoarea, averea şi libertatea de conştiinţă măcar a cetăţenilor? Monarchia, proprietatea, justiţia, parlamentul, ţara organisată cu un cuvent, ce face? Nici una din instituţiile ori din clasele mari ale ţerei nu dau semne de viaţă. Peste toate se întinde influenţa usurpatoare a d-lui Brătianu. Suntem într’o situaţie fără seamăn. Suferim de anarchie şi de despotism. Gând vrei se te garantezi de sus te atacă de jos; când vrei se te garantezi de jos te atacă de sus. Un fel de dictatură fără ordine, cum zicea d. Lahovary într’un strălucit discurs. Cele ce se petrec la noi nu se pot caracteriza. Un stat care are scrise în legile sale toate principiile pe care e aşezat statul modern şi in care nu găseşti respectate nici mă- car atâtea principii câte erau cu sfinţenie pâz’te acum câte-va sute de ani. Avem chaosul şi nesiguranţa vremilor revoluţionare, sub un guvern stabil, sub o constituţie legal votată, sub o monarchie liber consimţită. Intr’un apropiat număr, ne rămâne a cerceta cum am ajuns aici, şi din ce cauză instituţiile mari ale ţerei şi clasele pe care ele trebueau se se reazime, n’au răspuns aşteptărilor bărbaţilor de stat conservatori. Atunci vom ^vedea care ar fi, după părerea noastră, datoriile elementelor conservatoare şi ce e de făcut. I. X. lancovescti. depeşele mm ,imr Yiena, 24 Septembre.— După «Corespondenţa politica» d. Grecoff va înlocui pe d. Nacevicî ca agent diplomatic al Bulgariei la Bucureşti. Aceiaşi corespondenţă declara prematură ştirea despre reluarea negocierilor comerciale cu România. VIena, 24 Septembre. — Se anunţă din Belgrad că în urma măsurilor e-nergice luate, brigandagiul a încetat In Serbia. CâţI-va bandiţi ad fost omo-rîţl şi cei la ţi Închişi. VIena, 24 Septembre. — Astă-zl s’a inaugurat monumentul ridicat în memoria amiralului Tegetthoff în presen-ţa împăratului a prinţului Rudolf, principesei Stefania şi a^ptulor archidu-cilor şi archiduceselor, a miniştrilor, înalţilor demnitari el curţii şi al statului, a membrilor corpului diplomatic, a representa{iunii comunale, a repre-sentanţilor marinei şi armatei precum şi a tovarăşilor de luptă al lui Tegetthof. Deputaţiunî streine şi un numeros public asistat! la ceremonie. împăratul răspunzând la discursul a-miralului Sternech a mulţumit tutulor acelor cari au contribuit la ridicarea monumentului, care va fi o amintire nu numai a marilor merite ale lui Tegetthof şi a marilor sale fapte, dar încă un suvenir pentru marina a cărei istorie e strâns legată de numele lui Tegetthof «Fie ca acest nume adaogă împăratul, să inspire şi în viitor nişte fapte de un ast-fel de devotament patriotic.» D. profesor Freitag s’a presintat erl la redacţiunea noastră cu o scrisoare a directorului ziarului Hallesches Tag-blatt, în care se zice că nu ar fi fost a-devârate cele ce a scris în ziarul săd despre conferinţa ţinuta de d. Freitag, că ziarul ar fi fost indus în eroare de către reporterul ce avea atunci, şi pe care l’a dat afară mal în urmă. Dacă nu publicam acea scrisoare în întregul el, causa este că se presinta ca o declaraţie data de complesenţâ, destinata a ne arunca pulbere în ochi, fără a schimba într’un nimic faptele. Dacă cele ce se scrie în acea scrisoare ar fi fost serioase,a doua zi,după publicarea făcută In ziar, d. director al ziarului Hallesches Tagblattar fi tre buit să desminţă cele ce publicase. Nefâcănd redacţiunea de la sine, ar fi trebuit fără îndoială ca profesorul Freitag să ceară aceasta. Nimica din toate astea: «Hallesches Tagblatt» publică că în toate administraţiile ţării sunt numai tîlharl. aşa de tâlhari In cât M.S. Regele ’l-aspus d-lul Freitag că nu poate face nici o îndreptare. Toată Germania citeşte şi face haz de această hazlie povestire a d-lul Freitag. Şi redacţiunea ziarului lasă să se împrăştie aceste ştiri neadevârate, şi d. profesor Freitag citeşte relatările neadevărate ce i s’au pus în gura. Descoperim noi calomnia, şi nici atunci d. Freitag nu trimete nici o desminţire la Hallesches Tagblatt» şi vine la noi cu www.dacoromamca.r< o scrisoare de la redacţia acelui ziarl Cu un cuvînt, daca d. profesor Freitag vrea în adevăr se faca o desminţire serioasa, se o publice In Halleches Tagblatt, nu în ziarele noastre, se o publice In Germania, nu în România. Şi în tot cazul, or ce desminţire vine târziii, căci răul este făcut. NAŢIA INDIGNATA Ziarul din faţa băilor Eforiei a primit ordinul de câte-va zile de a des-volta şi susţine tesa următoare : Naţia in indignaţiunea el poate comite toate escesele, fără ca membrii acestei naţii să poată face cunoştinţă cu parchetul. Cititorii noştril n’ati nevoe de o noua explicaţiune a cuvântului naţie, sub colectivitate. In articolul Vandalismul de erl acest cuvânt e cât se poite de complect definit, şi, apoi, în atâtea alte circumstanţe am avut ocaziunea de a’I explica înţelesul. Naţia este uneiproposiţiunl în care onorabilii mari comercianţi Ulmeanu, Toboc, Tănase Bârbieru, Ştefănescu, în unire cu gazetarul Ar-bure ar forma atributul. înţeleşi, pe deplin, asupra cuvântului naţie, ne rămâne să zicem un cuvânt asupra indignaţiunel. Prin indignaţiune se înţelege două situaţiunî cu totul distincte ale spiritului omenesc, Eşti indignat, adica facultăţile judecaţii es din echilibrul lor natural când asişti aşa de o-datâ la acte şi scene monstruoase. In asta categorie de in-dignaţie am fest noi când ne am văzut atacaţi din chiar senin în biurou-rile noastre, din astă categorie ad fost aceia cari fără sgomot şi fără pompă s'ad dus ca nişte oameni culţi şi de ispravă, să felicite pe primul ministru acasă şi la minister. Să trecem la 2-a categorie de indigo naţiune. Cel ce aii darul nenorocit de a'şl primi inspiraţiunile din vin şi bere, — ci m sunt falnicii pretorienl din banda prefectului Moruzi — să indignează la poruncă. Intra în cârciumile din strada Colţii, se opresc în tavernele din giurul poliţii şi în mal puţin de cât te ştergi la ochi es indignaţi. Apropiaţi naţia de a 2-a mână de indignaţii din urmă şi aveţi Naţia indignată a d-lui Brătianu. Dacă caracterul intim kl naţiei indignate este acesta, atunci de ce 'şl mai perd vremea scriitorii foilor guvernului să culeagă de ici şi colo câte un rând, câte o frază din colecţia Epocei şi să le publice — cu rea credinţă — în coloanele lor ? Pentru ce ? Răspunsul e scurt şi coprinzâtor: pentru ca să dea un carater de legalitate infamiilor din ultimele zile. E timpul să rldem, vorba directorului nostru. Auzi redactori] Epocei agenţii provocatori al indignaţii lui Ulmeanu şi Toboc1 Dar bine onorabililor, noi nici n’avem debite de băuturi spirtoase, nici nu dispunem de cea Unita comoara de indig-naţie: Fondurile secrete 1 Cel puţin, dacă mozaicul de reproduceri trunchiate al celor de la «V. Naţionala», ar dovedi ceva 1 Dar sughiţi de rîz când urmăreşti raţionamentul ce fac oficioşii spre a a-junge la concluziunea că noi suntem agenţi provocatori. Să luăm câte-va esemple : Pe la începutul verii, un corector al ziarului e bătut într'un mod laş în faţa otelului Union de câtre nişte agenţi al poliţii îmbrăcaţi civil. Am reclama! în dreapta, ne-am plâns în stânga, am fost la tribunal. Toate de giaba. Nu ne a mal rămas atunci de cât să comtatăm câ sub guvernul d-lul Bra tianu. toate căile legale ne sunt Închise, că sub regimul ciomagului, omul cinstit trebue săşl apere viaţa tot prin ciomag. Apropiaţi această esplicaţie de ci- taţia din «V. Naţională» şi vedeţi de ce parte a fost calmul şi adevărul. Alt esemplu: Convenţiunea consulară a provocat în ţara un strigat de surprindere şi de indignare. S’a ţinut o întrunire a opoziţiunel. S’a dat un manifest. S’a solicitat concursul regelui pentru îndreptarea situaţii, regele fiind factorul constituţional de căpetenie care echiemat în aceste circumstanţe a stabili equilibru între puterile statului şi interesele cetăţenilor. Cu aceasta ocazie, ori-cu alta, nu e nevoie să ne ocupăm de aceasta, facem un istoric de generalităţi de ensemble, regele drept respuns trămite o telegramă de încredere primului ministru, pe care o colportează în piaţa prefectul poliţiei. Ce am zis faţă cu acestea ? Că regele se face solidar cu o stare de lucruri anti-constituţionala. Un al treilea esemplu : Regele face o preumblare prin ţară. E foarte red primit pretutindeni. Strigăte de Jos Brătianu se aud la gări şi aiurea. Constatând aceasta raceală, această supraescitare a cetăţenilor, ce am zis? Că regele Carol Începe a’şi per le popularitatea în ţară şi că e momentul de a fi un drept arbitru între partide iar nu un protector al colectivităţii.— Am consemnat adică, cu fidelitate cea ce toată lumea a înţeles în strigătul de Jos Brătianu. Un al patrulea esemplu. O întrunire imposantă a oposiţil se ţine la Botoşani, un banchet are loo la tialatzl. Ziarele colectiviste ridiculisează întrunirea şi acoperii de injurii numele persoanelor ce ad luat parte la banchet. Ce am zis noi atunci ? C» guvernul pe sfârşit recurge la toate infamiele spre a’şl prelungi e-sistenţa. Precum se vede, pururea am fost în defensivă, nici o dată n’am provocat. Se potrivesc acestea cu cele scris* de «Voinţa Naţională» ? Unde văd colectiviştii provocarea? Cum rămâne cestiunea cu naţia indignata a d-lul Brătianu ? Sandu. COMEDIA COLECTIVISTA Nu se scapă nici un prilej fără a se înşcena vre-o comedie. Aşa un individ atentează asupra vieţei Soarelui Co-lectivitâţel. In loc ca afacerea să se termine aci, trimiţându-se culpabilul înaintea justiţiei, spre a-şl lua peoeap-sa, colectiviştii ad crezut cu cale ca şi din acest fapt odios să facă o comedie sinistră din care să rezulte că stăpânul lor este foarte popular în această ţară. Pentru ajungerea acestui scop vre-o câţI-va bătăuşi al poliţiei ad mers şi ad comis scandaluri la redacţiunile foilor din oposiţie. Depeşl din toată ţara emanate de la autorităţi arată câ populaţiunea diferitelor localităţi, este indignată de a- cest atentat. Nu suntem pentru asemenea atentate, dar iarăşi nu putem spune câ primul ministru este foarte iubit de popor, prin faptul că un număr de oameni fără căpătâid au mers sbierând la redacţiile foilor opozante spre a face manifestări. Nu prin oameni plătiţi de poliţie, nici prin depeşl primite de la şefii autorităţilor se poate dovedi popularitatea de care se bucură un om de stat. Dacă acest atentat ar fi fost comis asupra unul om ce în adevăr este popular acestei ţări, atunci de sigur am fi văzut făcâudu-se manifesta-ţiuni cu totul de alt fel de natură de cât cele ce ad avut loc. Raţiunea ce ne face a crede câ aceste manifestaţiunl zise a poporului, nu sunt de cât o In-şcenare poliţieneasca, sunt următoarele : Cum să face ci a doua-ci după 2 EPOCA — 11 SEPTEMBRE comiterea atentatului, a avut loc scandalul ? De oare-ce este natural că chiar In momentul când a avut loc atentatul, să se fi comis scandalul, — acest interval de timp trecut de la comiterea a-tentatului şi până la manifestaţie, nu să poate explica alt fel de câ că poliţia tn acest timp a pregătit această manifestaţie. A doua raţiune ce ne face a crede că această manifestaţie nu este de cât o InşceDare poliţienească este următoarea: Gum se face câ aceşti oameni cari ab comis faptul de loviri şi răniri, precum şi de distrugeri !n redacţiile foilor oposante, să nu fie daţi judecăţii, şi toţi funcţionarii competenţi la care s'ab adresat părţile lesate, să refuze a da în judecată pe culpabili? In faţa acestor probe întreb cu drept cuvânt pe colectivitate, câţi bani ’i-ab costat spre a face această comedie ce tinde a înşela pe capul statului, de la care atârnă menţinerea la putere a stăpânului lor, de oare ce poporul nu este cu el, şi aceasta să poată dovedi foarte lesne la viitoarele alegeri, dacă ele a fi libere şi dacă vre-o manifestaţie cu bătăuşi nu va avea loc. C. II. I». Sliclescu. (Lupta.) Intr'unul din ultimele numere ale ziarului Epoca am citit sub titlul «E timp să rîdem» aprecierele ce face directo-rele politic al acestui stimabil ziar, în privinţa atentatului contra primului ministru şi mal ales asupra căuşelor ce ah făcut necesara improvisarea unul asemenea atentat. Se poate ca vederile d-lul Păucescu să fie adevărate ; dar ftind-că, afară de discuţiunile scrise care să fac prin presă, mal sunt şi discuţiunl particulare sab intime, care se fac între oameni dar care nu se scria, dar nici se citesc de alţii, mie să’ml fie permis d’a da preferinţe unei alte versiuni, culese din diferitele discuţiunl ce se fac asupra acestui sujet, şi care ’mi pare mal plau-sibilă de cât aceea a d-lul Păucescu. Iat’o: De mult timp, de când primul ministru şi întreaga sa gaşcă, eraa foc de aprinşi asupra presei independente, şi mal cu deosebire asupra jurnalelor : Epoca, România, Independenţa, Lupta etc. Vorba ah fost şi ab eşit (căci până nu se face foc, nu ese fum) că redactorii acestor jurnale erau să fie daţi judecăţii pentru că se ataca Regele, comunicate li se dâdeab fiecăruia, care de care mai hazlii; ele însă din ce în ce câştigau mal mult teren şi se arâtab mal făţiş în luptă ; atunci d. Brătianu cu al săi ’şi-au zis : al da în judecată, aducem o atingere libertâţeî presei, pentru care noi înşine altă-dată, am făcut atâta calabalîc, al doilea aducem în discuţiune persoana Regelui, prerogativele Coroanei, ceea ce are să facă mare zgomot în ţară, şi al treilea, ferească D-zeu de o de-şanse — ceea ce era probabil — căci atunci suntem perduţî în faţa ţăreî şi a coroanei; aşa dar — ’şl-a zis d. Brătianu — mal bine să alergăm la un alt expedient: Si le trântim o bătae, dar o bătae sdravănâ, care si’î înveţe minte fi care se n’o uite multă vreme. O asemenea bătae neapărat trebuia să fie însoţită, — precum a şi fost — de spargeri, de violări de domiciliurl, în fine de tot ceea ce se numeşte vandalism, şi atunci era să se provoace o rescoala în ţara, opiuiunea publică nu numai că s’ar fi găsit indignată, dar chiar revoltata. Trebuia dar înscenat lucrul ast-fel, nu numai ca turburătorii şi bătăuşii se fie la adăpost de res-. pundere d’inaintea legel, dar chiar ca opinia publică să nu fie cât de puţin indignată, ca să fie cu alte cuvinte linişte în ţară, şi încă ca d. Brătianu se fie felicitat atât de capul statului cât şi de toate guvernele tutulor statelor 1 Mare combinaţie ! Ori cine trebue să recunoască că numai un mare ge-nib ar fi putut se inventeze şi să rea-liseze nişte asemenea planuri, — ne a-părat nu importă dacă un geniu al binelui sab un genib al răului, — şi d. Brătianu este cunoscut de un mare genib. D. Brătianu ar fi zis daria al săi: Puterea o avem, justiţia este a noastră, bătăuş! avem, fonduri secrete nu ne li psesc, am ti nişte mişel dacă n’am putea face minuni; ne trebuesc numai trei actori : cel întâi sunt eu, ca să mă expun la moarte ca actorii de pe scenă, al doilea găseşto’l d-ta d-le Moruzil, însă bagă de seamă să fie destul de curagios ca să poată trage, dar tot de o dată să fie şi Îndestul de meşter ca să nu mă lovească ; al treilea actor un martor —el bine, ne trebue şi un martor — acesta ’1 voiu găsi eb, d-ta d-le Moruzi să al cetele gata pe picior de războib. Zis şi făcut '. Pe Primul Ministru, nu’l doare nici măcar degetul cel mic de la vreo mână sau de la picior, cu toate astea el este victima, el este objectul admiraţiei şi a felicitărilor din toate părţile; oposi-ţia —care n'ab aprobat şi nu aprobă nici o dată asasinatul politic, este bârfită pe toate tonurile şi acusatft de complicitate, stabilimentele redacţiu-nilor jurnalelor România, Epoca, Independenţa sunt devastate ca în timpii inicerilor, redactorilşi colaboratorii lor sunt maltrataţi în modul cel mai neo-menos, — pe dânşii îî doare, îl doare chiar bine — şi lor li se refusă toată justiţia. lată o invenţiune 1 Să nu fie lovit d. Brătianu la distanţă de doi paşi ; se pornească apoi vandalismul contra presei independente — să nu se oprească vandalismul ziua ameaza mare, prin forţa publică, şi încă să se împedice pieziş ori ce urmărire din partea justiţiei, sunt lucruri care mi se pare ca dejoacă planurile şi le reduc, vorba românului, la nişte planuri de «Inginer chior.» I). I). M CRONICA I» O VEST E A T11; A \ 111. IJ1 Puţini trebue să fie aceia cari să nu cunoască următoarea poveste : «Un ţigan vrea să 'şl încalice iapa, dar nu putea să isbuteasca: Se rugă ţiganul de sfîntul Ion şi se repezi să încalece dar nu putu şi c8zu înapoi. Se ruga ţiganul de sf. Dumitru, se repezi din noO şi păţi acelaş lucru. Se mal rugă gaşperul pe rând de sf. Gheorghe, sf. Vasile, sf. Constantin etc, dar in zadar, căci nu se putea repezi îndestul de tare. In sfârşit, ţiganul desnâdâjduit 'şl mal luă odată inima in dinţi şi striga: «Sfinţi patru-zecl de mucenici ajutaţi-mi.» Si repe-zindu-se ţiganul din toate puterile, sări mal mult de cât trebuia şi căzu de cea-l'altâ parte a calului.» Tot aşa s’a Întâmplat şi cu Telegraful d-lul Fundescu. Cine nu ’şl aduce aminte ce atitudine vrăjmaşe Rusiei avea acea foae, câte-va zile dupe revoluţiunea şi mal ales contra-revo-luţiunea din Bulgaria. Ce de baroase nu primiră Ruşii de la Telegraful ! Ce de chilomane nu trasera când cu indignarea nat ei pentru odiosul atentat I Cum ne înjura surugieşte şi ca la uşea cortului şi ne făcea pe noi spioni muscaleştl 1 Dar acuma, fie, că ne-a fâcut’o pe piele. Două zile abia trecură şi gazeta d-lul Fundescu întoarse foaia. (Nu confundaţi cu foile). Dar apoi, cum o întoarse? In loc s’o ia mal domol, mal oblu, s’o mal scalde—câ mare nevoe avea de scâldatoare—, să treacă de la nemţi la ruşi, aşa mal pe nesimţite, de odată, odoronc-tronc, ne pomenirăm cu Telegraful la estremitatea cea-l’altâ. Tocmai povestea ţiganului: Când cădea de partea aceasta a calului, când se repezi ca nebunu şi căzu de partea cea-l'alta. Cine dracu te puse, ca să te rogi de pa-tru-zecl de mucenici, d-le Fundescu ? Ce naiba, nu te puteai ruga numai de vre-o trei-zeci şi cinci, că atuncea poate că o nimereai ? Mal mare ocară, zăO aşa, să te îneci la mal ca ţiganu. Zece ani o,duseşi cum o duseşi, mal trăgând câte o înjurătura, mal dând câte un chiot, mal repezind câte un baros, dar acum ţi se înfunda de tot. Aşa cum al apucat’o ca mâine o s’o întorci iară, dacă s’o potrivi şi aşa, iar când te-o lua lumea la refec, pentru aşa purtare, par’că te văz că o să le răspunzi: —Vorba să fie! Iadâ'ml o lulea de tutun. Radu Ţandără. CORESPONDENTA DIN BERLAD 11/23 Septembre 1886. Congresul Stiulenl. Universitari A doua zi 7 Septembre 1886 După d. Slefan Slurdza, a cărui cuvântare se primeşte tn aplausele întregului auditoriu, să dă cuvântul d-lul Lateş care ’şl desvoltă cu mult talent şi cu multă sciinţă, avându-se în vedere mal cu seamă virsta oratorului, conferinţa sa asupra Evoluliunei. D-nu Lateş arată cum în spaţiu se află numai materie fără început şi sfârşit; arată cum toule fenomenele: căldura, lumina, electricitatea nu sunt de cât materie pusă în mişcare. D-sa demonstra apoi cum s ab formal încetul cu încetul pământul, soarele şi cele 1 alte planete şi modul cum are să pearâ sistemul planetar. Pământul lipsit de soare şi căldură va deveni cu vreme un sloifl îngheţat. Conferenţiarul desfăşură fasele prin care a trecut pământul pr.nă ce a dat naştere la primele materii vieţuitoare: protoplasr mele, care după diferite melamorfose ab dat naştere la diferite animale ce'l locuesc astăzi. Ca Darvinist înfocat oratorul s’încearcă a demonstra că omul sărmanul 1 această nobilă şi frumoasă fiinţă, nu este de cât o momiţă perfecţionai â! întreaga lume organică şi inorgauicâ, societatea, precum şi ţoale actele noastre psychice nu sunt de cât resultatul unel^ evoluţiunl continue! Tot mersul omenirel este supus acestei 'legi fatard.'' A (1 rT' VTT rgT CX / Conferenţiarul Conchide zicând că progresul, care este legea omenirel, ne face să Introducem o schimbare total* tn societatea actuală, fără clase de oameni. D-sa nu să îndoeşte că această stare va fi mult mal fericită de cât actuala. Nu vom discuta theoriele sciinţiflce ale d-lul Lateş. O simplă întrebare numai: E uşor d’a conchide că toate clasele vor dispare cu vreme şi că fericirea va li atunci şi mal mare. Dar egalitatea — nu vorbim de egalitatea înaintea legel şi a moralei — este ia oare în natura lucrurilor? O simplă cugetare asupra celora ce vedem, o simpla ochire tn jurul nostru dau o desminţire formală ziselor d-lul Lateş. K demn de notat încă că d. Lateş a crezut cu cale de a şi alirmu în treacăt şi d-sa ideile sale religiuase. Ajunge la aceiaşi conclusiunc ca dt Ghcorghiu: A-teismul. Ateismul si socialismul iată care pare a li lozinca unei mari părţi a junimcl u-niversilare de la Iaşi. Am constatat cu plăcere la mal mulţi, o capacitate reală şi studii serioase, dar tot odată o direcţiune greşită în instrucţiunea lor. Gestiunile sociale ocupă un loc prea însemnat în spiritul multora. Iar exclusivismul în idei şi o presumţiune prea mare par a fi consecinţele fatale a direcţiuni greşite ce o primeşte o parte din junimea universitară de fa Iaşi. * • Această a două zi caracteristică în atâtea privinţl s’a terminat prin un concert dat de d. Anton Kneisel cu concursul d-lor Teodorescu, de Santis şi Specula, Toţi artiştii fură demni de primirea simpatică coli să făcu şi care s’a manifestat prin desele aplause ale întregului auditoriu. Ariile naţionale, mal cu seamă, încălziră inimile junimel studioase. Ast-fel ’lş-ab dat tn această a doua zi de şedinţa a Congresului universitar, Stiinta şi Arta, mâna sr"c marea satisfacţiurie a tuturora. Ziua de 8 ^Septembre 1886 Pentru această zi junimea universitară să hotărîse din ajun încă a face o excur-siune până la Dealu Mare proprietatea d-lul lorgu Iladu, spre a plăti acestui venerabil şi desinteresat patriot de la 1848 tributul el de recunoştinţă, de dragoste şi de stimă pentru serviciile aduse causel naţionale. Pe la orele 8 şi juni. studenţii se puseră în mişcare la sunetul unei muzici de lăutari, de oare-ce li se refuzase muzica militară,—întovărăşiţi ile mal mulţi cetăţeni independenţi al Bârladului. D. lorgu Radu adânc mişcat de mani-feslaţiuuea ce i se făcu, mulţumeşte pe toţi în modul cel mal călduros, îndem-nându’1 să lupte cu bărbăţie şi abnega-ţiune spre a îndrepta trista stare de lucruri, în care se află aslă-zl România. La micul banchet ce d. lorgu Radu a o-ferit studenţilor, s’au ridicat nenumărate toasturi însufleţite de uri călduros patriotism. Primul toast a fost ridicat de d. Paladi preşedintele Congresului, In onoarea d-lul Radu. Au luat apoi cuvântul din partea cetăţenilor independenţi al judeţului d-nil lorgu Radu, Ştefan Sturza, tu. Nicorescu, iar din partea studenţilor au vorbit d-uit Dobrescu, CâpitanovicI, Nanu, loachimo-vici, Demelrescu, şi alţii a căror nume ne scapă. Din curtead-iul lorgu Radu, unde erau adunaţi sludenţil să Întinde o privelişte frumoasă a oraşului. Din depărtare să vede şi cimitirul situat pe un deal. D. N. G. Rădulescu, sub o frumoasă inspiraţiune a momentului, e-voaca umbra măreaţă a Iul Manolachele Kostaki Epureanu, a cărui mormânt se află In cimitirul Bârladului, Invitând junimea Universitară de a face un peleri-nagib ia acest mormânt. Această propunere să primeşte cu căldură de toţi In urma toasturilor o horă mare se Întinse la care luă parte şi d. lorgu Radu. Entusiasmul era Ia culme. Pe la orele 11 şi jum. junimea universitară cu veteranul cetăţean în frunte să ’ndreptă spre oraş. In lot percursul, dai- mal cu seama tn oraş, să ridicară uralele cele mal frenetice în onoarea d-lul lorgu Radu. Această zi a fost un adevărat triumf pentru a-cest valoros bărbat şi va ramâuea de sigur adânc săpată Sn inima sa. Această zi a avut şi o altă semnificaţiune mult mal Însemnată. Junimea universitară a dovedit câ nu este copleşită de boala secuiului : scepticismul pentru toate mişcările frumoase a le omenirel, a probat că ştie să preţu-iască sus tăria şi independenţa de caracter, că ştie să deosibească pe adevăraţii patrioţi, cari 'şl-aâ jertfit averea şi chiar viaţa |or luptând pentru ţară. de acel neruşinaţi speculatori politici, cari ab exploatat, toate sentimentele, toate ideile mari de naţionalitate, libertate, patriotism. popor numai sure aşi agonisi a-verl nelegiuite şi a câştiga onoruri şi slujbe nemeritate. ** * ’ f • • La orele unu ?i jumătate a avut loc a patra "ifronferinţâ a d-lul Theodoru, student al UniversilâţeT din Iaşi ': Rolul ti-nerimei tn mişcarea sociala. f Domnul Theodoru ’şi-a desvoltat con-fetenţa cu un deosibit talent. O dicţiune frumoasă, o logică strînsă, o bună împărţire a materiei, multă ştiinţă Sntr un cuvânt toate calităţile ce sfeerde la o hună conferenţă erab întrunite în cuvântarea d-tlil Theodoru. 1 aducem cele mal sinceri felicitări pentru strălucitul şi meritatul succes ce a avut. De la început conferenţiarul stabileşte, punctul de plecare, premisele tbesel sale:' întreaga mişcare sociala nu este de cât o resfrvngere a mediului in care trăim. Mediul înconjurător este sab cosmic sajl social. Cel d’înteib e stabil, al doilea să schimbă. Pentru a proba cât de adevărată elhesa ce susţine, d-1 Theodoru ne arată cum partea morală a religiei a fos tot-d’a-una în cele mal strînse legături cu starea o-conomicâ. Aşa Religia propoVădueşte ro-hia când starea economică o reclamă. Religia cousfiuţeşte aci o stare de lucruri. Ast-fel iarăşi cînd femeia să allă îuLr’o posiţie cu mult inferioară bărbatului, religia proclamă principiul că : femeia trebue să asculte pe bărbat. Asemenea romanul actual în Rusia nu este de cât o-glinda simţinnntelor, durcrelor şi cugetărilor poporului rus şi diferă cu totul de romanul francez, bună oare operele Iul Zola, în care se oglindesc moravurile stricate a mediului înconjurător. Pentru a se şti cum evoluează societatea, trebue să ne dăm seama cum evoluează mişcarea economică. Ciocnirile dintre clase sunt din zi în zi mal mari: fie-care clasă studiază părţile slabe ale celeM’alte. Istoria omenirel ne represintă o luptă de clase cu interese şi mijloace deosebite. 0 societate este cu atât mal In progres cu cât faţă cu natura are mal multe forţe la disposiţiunea sa şi presupunându-se două societăţi, aceia va fi mal superioară care nu va avea lupte zadarnice de clase Omenirea nu tnaintează de cât prin schimbarea elementelor vechi prin cele noul, precum la o maşină şuruburile vechi trebuesc înlocuite prin nuoî. In domeniul intelectual ca şi în domeniul fisic, omul percurge toate fasele de la starea vegetativă şi sensitivă până la starea simţitoare, tn care raţionează. Insă aplicaţiurule fisice, intelectuale şi morale se află în germine la om din frageda sa tinereţe. Totuşi deosebirea dintre un tânăr şi un bătrân, e mare. Tinârul e iulo, să enlusiasmcazâ uşor, e sburdalnic, încrezător. Adultul prea desbate motivele acţiunilor sale, prea cugetă mult. Tipul omului cugetător este Hamlel, în care cugetarea a ucis acţiunea. Diu toate acestea resulla că tinerimea e în ..principie progresista. In acest cas, e plină de viaţă şi voioasă. Dar se întâmplă ca să fie pesimistă, neputincioasă ia lucru, ca sentimentele de solidaritate să '1 lipsească; atunci tinerimea se allă înlr'o stare de eoolatiune re- D-nu Theodoru a făcut numai o greşalâ în conclusiunea d-saie, n'a arătat clasa căreia junimea^xatâ _să. s,e alipească! Dar pe căi am putut se ne încredinţam, d-nul Theodoru făcând inâl cu seamă parte ditiheea Hrfcrime, care a ridicht eu atâta grăbire steagul socialist, această clasă nu poate fi alta de cât cea de jos! Am primi cu mulţuniiret» dăsrhihţire tn această privinţă din parţeaj d-s^iie! Deşi avem deplină încredere în vitalitatea'«Dpi ncel», oare nu să găsesc alte elemente sănătoase Tn toată naţiunea ro-fcîâ M 7ri2e t-Cl ido fir o ţ> rî€t afi 1 or mării co-mersanţiî, profesiunile liberale şi cele l'altu n ar forma de cât un mare corp tn descompunere? 535 ne fie permis dea fi mal optimişti! In loc de a vorbi de o singura clasa, d-nul Theodoru ar fi făcut mal bine dacă ’şl ar fi sflrşit 'diserţaţiunea exprimânduşl dorinţa,'ca tiuerimea română să caute a să alipi de ttfttte ctcfttentete sanetoase alenatiu-iieiîntregii - r „ ______ INFORMAŢI UN I In urma atentatului de la ziarul nostru, multe persoane din cele mai de frunte ale societăţii, ne au adresat cele mai măgulitoare cuvinte de simpatie şi de încuragiare. Publicăm cu plăcere un estract dintr’o scrisoare ce ni se trămite în acest scop de către d. fost ministru P. Donici. Lei 50 lei ce ni s’au trâmis de către D-sa s’au dat maşinistului Grigrtre şi celor l’alţi lucrători din atelier cari au suferit de vandalismul de la 5 Septembre. Cât pentru o subsripţiune publică, pentru a se repara localurile ziarului sau a se ajuta victimele din redacţie, nu vedem absolut nici o trebuinţa, căci convingerile nu se plătesc. Geace trebuie este se se pună localurile ziârelor independinte în stare de a-perare în contra atacurilor ce li s’ar mai îndrepta de bandele poliţii. lată scrisoarea d lui P. Donici: 1886 Septembre 11. Domnii mei, Adine afectat de deplorabila stare în care a ajuns Capitala nefericitei noastre ţări; şi încredinţat ca atentatul contra redacţii ziarului «Epoca» este urzit în scopul de a Întrerupe publicarea acestui ziar, care simte şi exprimă la timp durerile ţăreî; vili a vă ruga să biiic-voiţ! a priitei şi din partea mea o ofrandă de 50 lei n. spre a concura la despăgubirea de daunele ce vi s aii cauzal cu Invadia barbarilor. Am îndemnat şi pe alţi amici comuni sc Întreprindă asemenea colecte, în scopul de a se proba cât de numeroşi sunt acel ce nu mal vroesc regimul de aslă-zl. Fiţi siguri d-lor ca resbelul ce vi s’aCi declarat va li susţinut de întreaga ţara; şi lot ce vă pot zice în asta ocazie este; Curaj! loviturile ce s’au dai redacţiei ziarului «Epoca» sunt cele întâi lovituri care vor isprăvi prin dărâmarea citadelei tiraniei. V’aş îndemna se descliideţî o Listă de subscripţie, In condiţia însă ca numele celor subsrişî se remâe anonimi, (fiind că sunt mulţi cari s’ar temea subsri dacă ar şti că numele lor are se fie publicate). De aceia iata ce .propun. In listă fie-care îşi va pune numele Insă cj un anonime,umăr fi două sab trei litere. Cu modul acesta veţi vedea în curând un mare număr de aderenţi la opiniile d-v. Abonatul d-v. P. Donici yresiva. * Tinereţea resumă calităţile şi defectele mediului încunjurălor şi pentru a’şl arăta mal bine ideia, conferenţiarul pune faţă în faţă două extreme: cavalerul d1' salon şi ţzeramd. Tinerii sunt mal apţi pentru lucru, căci nu sunt ca oameiţil maturLatât preocupaţi de nevoile zilnice. Tinerimea trebue, să fie cu progresul. Progresul In mişcările sociale să face tot-d’a-una prin ’nâduşirea unei clase: Dovadă Revoluţiunea română din 181». Care a fost rolul.tinerimel în această re-vQluţiune? Tinerimea n’a făcut clasă a-parte, ca s’a alipii clasei mal culte din 1818, acelor patrioţi, din cari mulţi erau boeri, dar boerî tineri, cari trădau ast-fel pentru mărirea patriei lor interesele părinţilor lor. Tinerimea de la 1848 a uşurat trecerea uu«1 părţi a socielăţel române de la o clasă la alta. Din păcate entusiasmul sincer d’atuncl s a transportat la mulţi In pesimism. Printre aceşlia se allă d. Theodor Rosetti, care în-tr’un însemnat articol din Convorbirile Literare se.lncearcă a’I afla causa: ea constă dupe d. Rosetti In : Nepotrivirea adăncâ între aspiraţiunile şi puterile noastre în 1848. Această nepotrivire a transformat societatea noastră fntr’o caricatură a socie-tkţel din apus. Dar oare tinerimea este îndreptăţită de a îi pesimistă şi ea? Nu! O tinerime e lipsită de ideal, numai când e în decădere. Dar să fie bine convinsă tinerimea că nu poale nimic prin sine, e deci silită să se alipească de o clasă a societăţel. Să fim bine încredinţaţi câ viitorul Patriei e mal măreţ de cât ne putem închipui! Aceasta este conclusiunea lrumoesfelcon-ferinţl a d-lul Theodoru. Cu toţii se sperăm câ viitorul României va fi marel D. Procuror Martescu, care a fost însărcinat cu nuoî cercetări laRâm-nicu-Velci asupra atentantului di-rigiat contra primului-ministru, a făcut nuoî arestări. Ni se spune că nuoierul persoanelor arestate din nou se urcă la 10. u D. Dem. Sturdza, ministrul cultelor şi instrucţiunii publice, a plecat azi la Sinaia. * D. I. F. Robescu ne scrie din Foc şani spre a rectifica ştirea reprodusă în ziarul nostru în privinţa relaţiu-nilor sale cu Stoica Alexandrescu. D Robescu respinge cu indignare or-ce relaţiuni cu mizerabilul asasin. Luăm act de declaraţiunead-lui Ioan F. Robescu şi regretăm că am fost induşi în eroare, reproducând sus-zisa informaţiune. * Comisiunea numită pentru cercetarea proiectului de reformă al învăţământului,a modificat cu desăvârşire proiectul domnului Sturza. Acest proiect netezit va veni înaintea consiliului la 15 Septembre. * Toţi 'şî-ţiduc aminte de podul de peste Bistriţa care a fost stricat pentru a da drum liber plutei ce purta pe. soţia primului ministru. Despre aceasta s’au dat desminţiri destule. www.dacoromanica.ro PUBLICITATEA ZIARULUI , EPOCA* ‘ I 1 i. • Tira^Ju G 000 r\e fol ANUNCIURI SI RECLAME Anunciuri pe pagina IV, linia 30 bani Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei. Azi aflăm că arendaşul moşii şi cu locuitorii din vecinătate au intentat un proces consiliului jude-tian pentru restabilirea acelui pod particular. Cum remâne acum cu desminţi-rile date ? # Aflăm că d. Radu Mi hai d, ministrul lucrărilor publice, şi-a dat demisia pentru a se alege primar al Capitalei. Se vorbeşte, că portofoliul lucrărilor publice va fi dat d lui G Gan-tacuzino-Rifoveanu. # D. general Arion, inspector general al artilerii, s’a reîntors în Capitală. * Sinodul este convocat pentru I Octombre. * Sa vorbeşte că d. E. Stătescu, va pleca în curând în Germania. * Publicăm următoarele renduri ce primim din partea d-luî Bauer : D-le Redactor al ziarului «Epoca» V6 rog foarte multa desminţi informaţia pe care ap reprodus’o In stimabilul d-voaslră ziar de azi, că aş fi fost ameninţat de politic cu expulsiune, dacă voia mal scrie contra guvernului, de oare-ce nu c adevărat şi nici nu putea avea loc o •asemenea ameninţare, căci scrierile politice ale ziarului «Rftshoiul» nu mă privesc câtuşi de puţin. MuRumindu-ve fnainte, vâ rog a primi asigurarea prea osebitei mole consido-raţiunl. 13/25 Seplembre. T. Bauer. 1 O MANIFESTAŢIE ! Tergovişte, 11 Septembre. Liniştitul nostru oraş a fost azl-noapte surprins tn mod cu totul neplăcut, de sgomotul asurzitor al unei tobe ; pe la 2 ore dupe miezul nopteî nimeni nu mal putea dormi din cauza el, Câte-va strigăte răguşite de<Ţ»*Â* laau.»şc auzeau .usese? Ce se Întâmplase? " ’— dacă întrebările ce fie-care şi ie punea. — «S’a făcut o manifestare a bucuriei ce orăşenii au simpt auzind că d. prim-mi-nislru a scăpat de odiosul atentat îndreptat ta contră’l» — ziceau unii. ' ----------------— — «BâVa'Tăfcut tnlclcg'e’rfc'ffilrl Ariectl-viştf pontrii villefeftear administra ţi une ob-munală» pretindeau aîpl. Nici o vşrsjuue inel alta însă nu erafl adevărate; curând lucrurile sau dai pe Tată. Iacă ce a fost; Mal mulţi colectivişti din localitate; Primarul oraşului, ajutorul sPQ, direrto-rul prefecturi, deputatul Dr. Ioviiz, poliţaiul ele. se duseră erl să omoare peşte cu dinamită în Ialomiţa; nereuşind, ca să nu se Inapoeze fără nici o isprava, goliră căte-va sticle de vin la un îian-cârciumă de afară din oraş. Pornip pe această cale, el continuări în oraş îu casa deputatului Dr; lovitz; şV— îulrneâ neruşîuărel!— luară Chiar muzica regim. 22 dorobanţi ca să 1c- înveseleaţi auzul. Pe !a mezul noptel, când top cel-laRl orăşeni se o-dihneafl, d-}or chefuilorl le veni poftă să umble cu muzica pe strade. Proeclul fu pus fu aplicare, şi cel vr'o 10 colectivişti eşiră pe stradele principale cu muzica dupe el. Unul dintre dânşii, aducc'-ndu'şl aminte că sgoraotele nopturne sunt oprite muritorilor ordinari, ca sfi nu fie deo-cheap în fala stăpânului celui mare, începu a striga : «Trăiască Brâlianu!» cel-lalp îl imitară, şi ast-fel beţia se transformă în manifestaţi>•. M{ aştept cliiarca foile-reptile se buciume că «în oraşul Tf-rgo-vişte s’a făcut o mare şi imposanlă manifestare de bucurie pentru scăparea ilustrului bavbat de stat» Iov. EPOCA — l i SEPTEMBRK PRIMĂRIA ORAŞULUI BUCUREŞTI Serviciul sanitar ORDONANŢA Având tn vedere că eholera asini iră, care bâutue regatul Ungariei, ameninţă. Capitala noastră cu invasiunea el; Având tri vedere că, pentru a se limita boala tn cas de apari punea el la noi şi pentru a se opri lăţirea conlagiulul, este de neapărată trebuiiRă ca administraţia sanitară a oraşului sâ lie informată grabnic asupra lie-cârul cas de choleră or de cholerină îu parte; Având ferma convincpune că d-nii ]me-dici din Capitală nu vor refuza primăriei bine-voitorul concurs al d-lor pentru ca s6 tic informata de urgenţă asupra lie-câ-rul caz de choleră, cholerină or diarheă suspectă; Având în vedere ari. 12 şi 13 din legea sanitară. Auzind pe consiliul de igienă publică şi de salubritate al Capitalei ; Sub-semnatul primar ordonă cele cc urmează: Art. t. Top d-nil medici cari escrcitâ In Capitală vor înştiinţa de urgenţa pe meri icul-şofal Capitalei asupra tuturor ca- PR1MARUL ORAŞ. BUCUREŞTI - - • ■ « ' V, Serviciul şaâilar PUBLICAŢI L'XE In cas dacă choleră asiatică, care băniile acum q parte.din regatul Ungar, seva apropia dr ţâra noastră, primăria va numi un număr de agenţi sanitari, cari vor da Ajutor medicilor comunali şi medicilor auxiliari şi cari vor fl îusârcinaţl mal ales cu desinfecţiunca caselor şi a o-biectelor infectate de bolnavi.Se vor numi în aceste posturi provisoril, retribuite cu 120 (una sută două-zect) lei pe lună, cu preferinţă subehirurgii şi foştii soldaţi sanitari. Persoanele carldoresca fi numiţi agenţi sanitari se vor presinta chiar de acum d-lui medîc-şer âl Capitalei,la 'primărie, In orele de cancelarie, unde li se vor da ipforrnaliuoile ulterioare, p. Prîrtiâr. /. G. Bi’ieescv. No. 2»,‘.*s7, 1886 Septembre 9. ŞTIRI MĂRUNTE Consiliul comunal este convocat pe asta seara. IL Aibu, Prefectul de Nc.amţn, s'a reîntors azi dimineaţă Ia postul seu. * * Consiliul sanitar a decis s6 comande rufărie pentru 100 bolnavi, pentru a servi la necesitate. La 15 Septembre, vor începe la Clubul militar examenele sergenţilor ce vor intra tn şcoala divisionat’ă de la Bistriţa. * * D. Colonel Pastia, director general al poştelor şi telegrafelor a plecat în inspecţie. D. general Dr. naia. Teodori a plecat la Si- Celim In Nene Freie Presse: «Va apare în curând la Bucureşti un ziar septâmânai intitulat Confc-derafiunea popoarelor balcanice. Ziarul va ti scris în româneşte, serbeşte şi bulgăreşte şi va fi tedigat de personalităţi politice însemnate*. Cari or fi oare aceste personalităţi ? Faptul că aparitiunea ziarului se 1 anunţă de A cuc Freie Presse dove-surilor de holeră, doholerinâ or şi diarheă j deşte că vom avea a face cu un puiu de reptil inspirat de la Berlin. suspectă, observată in clientela d-lor. A-oeastâ înştiinţare se va face printr un bilet sau prin carte poştală trimisă modicu-lui-.şefal oraşului la primărie (cancelaria serviciului sanitar) sau la locuinţa d-sale streda Pensionatului 10, şi va coprinde numele şi adresa precisă a bolnavului, cu dala (ziua şi ora) când medicul a văzut pe boluav. Art. 2. Proprietarii sad iuspectoril caselor locuite de mal multe familii, întreprinzătorii de lucrări publice, maeştrii şi meşteşugarii cari ocupă mal multe călit şi ucenici, comercianţii şi alţi cetăţeni cari aii mal multe persoane tn serviciul lor vor înştiinţa de urgenţă, în scris safl prin graiQ, pe medicul-şef al oraşului safl pe medicul comunal al se^ţiunel asupra caşurilor de choleră, cholerină ori ordi-««««V*1’ vărsături suspectă, observate îp d-lor. . p. Primar,; Cerkcz. U' s'. No. 30,122, 1886 Septembre 10, casa Aflăm cu plăcere că eminenta noastră artistă d na Aristita Mano-lescu a reintrat In societatea dramatică. Felicităm atât direcţiunea teatrului naţional cât şi pe d-na Manoleseu pentru această solutiune satisfăcătoare a conflictului ce a existat între direcţiune şi simpatica artista. 9 Un consiliu de Miniştrii s’a tiuut azi sub preşedinţia d lui I. C. Bră-tiauu. & D. I. C. Brâuanu, Preşedintele _■consiliului a plecat azi In 3 ore la FIoL-rv si.cn. n a Afiâm că fraţii Oroveauu au fost ridicaţi de la secret, el vor fl însă menţinuţi lu prevenţie, se crede, încă trei zile. 9 Ştirile ce sosesc aslâ-zî din Buda-Posl'i şi din restul Ungariei asupra holere! sunt neliniştitoare. Epidemia se întinde din zi în zi maî mult Cu toate aceste sunt autorităţi me dicaleeari susţin că nu este eholera asiatică ci o epidemie de caracter loenl şi trecător. De exemplu, doctorul Duka, fost medic şef militar în India, a stal. câte-va zile în Buda Pesta. D. Uuka s’a exprimat Iu mod foarte liniştitor asupra epidemiei de aîcî, zicând c| e trecătoare şi locală. De ar fi holeră indiană, atunci într’un oraş aşa de mare ar trebui se fie zilnic 700 până la 800 cazuri şi 400—500 deoesuri. 9 Azi Curtea de apel s’a pronunţat în procesul E. Bosinnu-A. Economu: cel d’îlâiu a fost condamnat la 0 luni închisoare, iar cel d’al doilea la un an şi jum. Ambii au mai fost condamnaţi la 113,000 lei despăgubiri civile către Creditul funciar urban. In cât priveşte pe d. Teişanu, fost casier al Bânceî«Prevederea,» Curtea a menţinut hotărîrea tribunalului prin care a fost achitat ca ne asistând contra’î probe suficiente de culpabilitate. 9 D. V. Virieşiu, publică în «Românul» de astă seară o scrisoare, în care declară Că scrisoarea publicată de către d. Costescu, secretarul general al ministerului de justiţie, în «Voinţa Naţionalâ»este cu totul inexactă. In No. viitor vom publica această scrisoare. s Joi 11 Septembre, înaintea judecătorului ocolului I-iu din Galaţi, s’a judecat procesul d-luî Nicu N. Vlaieu, dat in judecată pentru prima oară de administraţia din Galaţi, pentru resbuuarca că ar fi pălmuit pe d. Al. Radu. pretextând că d. Vlaieu ar fi stricat ordinea publică. Peste zece avocaţi au pledat cauza d-lui Vlaieu. Judecătorul de ocol a dat un verdict de achitare d-lui Viaicu. • La teatru Dacia se va da mâine seară Duminică, 14 Septembre, o reprezentaţiune estraordinară în beneficiul talentatei şi simpaticei artiste d na Ana Gr. Manolescu, cu concursul mai multor artişti. Se va juca frumoasa piesă «Moartea civilă», dramă, în care artista btnt-ficieDtă şi artistul Gr. A. Ma-«oplescu au obţinut un mare succes. 9 D. prefect al poliţii capitalei a fost vezut azi în escursiune prinDealu-Spiri, unde s'a întâlnit cu unele căpetenii necesarii mâine la întrunirea ce se va ţine. Ni se spune că o bandă de tâlhari a apărut în judeţul Buzeu. • D- Beldiman, agent diplomatic la Sofia va pleca Luni la postul seu. Ştiri pozitive ce priimim ne anunţă că scopul intrunirei colectiviste de mâine este d’a propune ea Camarile se declare necesitatea unei revizuiri a art. 24 a Gonstituţiuneî, în privinţa Ubertâţei de presa în sensul unor restrictiunl a acestei libertăţi. Nu ne am îndoit nici o dată de intenţiunile a colectiviştilor în privinţa libertăţilor noastre constituţionale, dar vom vedea dacă ei vor cuteza se vină în faţa ţârei cu asemene propuneri liberticide. 9 D. Condurioti, ministrul Greciei, a plecat la Sinaia. £ D. E. Stătescu, ministru de justific a părăsit Capitala, mergând lu Sinaia. ULTIMA ORA Paris, 25 Septembre. — Ştiri din Londra, In privinţa cestiunel bulgare, anunţa câ cabinetul englez menţine disposiţiunile tratatului de la Berlin, şi câ în faţa atitudine! puterilor opuse acţiunii englezeşti în Bulgaria, cabinetul a hotârât a păstra expectativa până ce nişte împrejurări mai favorabile se vor presinta. Lomlra,ţ25 Septembre.—Standard, spune câ Anglia nu va fi Înşelată de egoismul cetor-l’alte puteri şi că nu ’şl va băga mâna în foc pentru alţii. Iferlin. 25 Septembre.—Gazeta Germaniei de Nord, blameazâ limbagiul oare-câror ziare din Viena, cari caută a turbura pacea dintre cele 2 naţiuni singurele lntr'un mod onest amice,cari există astă-zi In Europa, adică Austro-Ungaria şi Germania. Aceiaşi ziar zice în substanţă: Tot amestecul Germaniei în Bulgaria s’a mărginit a sfătui sâ nu se facă execu-ţiuni; şi nimic nu face să se presupună ca amestecul săli a întrecut a-ceste limite. Nu e de mirat caoare-carl ziare democratice, cari suferă influenţa Franciel, să vaza în aceasta un atentat contra intereselor Austriei şi o sgu-duire a amiciţiei ce există între cele 2 imperii. Aşt-fel de articole nu vor face de loc pe Germania să se depărteze de politica ce ’şl-a însemnat prin tratatele prin simpatiile şi prin propriele sale interese. Pentru fericirea naţiunilor existenţa tratatelor internaţionale nu depinde nici de redacţiunile ziarelor, nici de certele parlamentare. Rapoartele.noas-tre cu străinătatea se reazâma pe o basă solidă, care dupe o matură gândire a priimit sancţiunea monarchilor. Criticele presei par deci ridicole. Solia. 25 Septembre.— Ştirea dată de ziarul Viedemosti din Moscova, care zice că dupe spusele unul oare-care căpitan TsanoofT, contra revoluţiunol n’ar fi reuşit de cât pentru câ d. Starn-buloiT ar fi asigurat poporului că împăratul Rusiei cerea întoarcerea prinţului Alexandru, este o născocire râd voitoare. Ni există la Moscova nici un căpitan bulgar cu numele de Tsancoîî. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (51) MIZERIILE LONDREI (Urmare) XXXV. Cele doue rivale. — Să prea poate, murmură Hunt, care cunoştea mijloacele favorite ale adversarilor săi politici. Dar, întrebă el maî tare, ce are aface această res-coală cu Mac Al lan ? — L’aCi denunţat ca pe şeful el. — El! Mac Allan şeful unei bande de beţivi? Asta e din cale afara. Auzind aceste cuvinte Mary care urmărea cu cea mal vie atenţiune convorbirea, se aruncă In braţele tatălui său. — O I al dreptate, e cu neputinţă. Mac Allan atât de generos,atât de leal, nu se poate amesteca cu aceşti bandiţi. Miss Mary să opri deodată. Privirea lui Ienny oglindea o durere aşa de a-mară In cât ÎI păru răfi de euvintele vii pe care le scăpase. — 0 ! cât trebue să sufere I gândea ea văzând pe faţa acelei nenorocite semnele unei pasiuni nepotolite încă. Dar deja Ienny îş redobândise liniştea el aparenta. — Da, reluă ea, e cu totul imposibil, şi pe lângă asta, cu totul falş ; dar de şi Mac Allan, care se afla din întâmplare la locul rescoalei, a încercat s’o împedice prin toate mijloacele ce-I stau în putinţă, totuşi a fost denunţat ca şef de către un om al poliţiei, şi denunţarea s’a făcut faţa cu attorneyul general, cu lorzii Castelreagh şi Wel-lington, cu Prinţu-Regent !n persoană. — Cu Prinţul-Regent! strigă Hunt, care cunoştea prea bine tertipurile politice, ca să nu priceapă că viitorul seu ginere era victima unei combinaţiul infernale. — Da, cu Prinţul-Regent,relua Ienny, şi poţi să-ţi închipui cât de supărata fost şi este încă de sigur Alteţa Sa Regala. Hunt să gândi puţin, In timp ce fiica sa îl observa pe furiş, cătând să ghi-gheascâ ce cugeta. — Trebue, zise el dupe un moment, ca Mac Allan să se păzească de urmăriri, Vom căuta In urmă să nimicim acea miserabilă acusaţiune. — Vai! murmură Ienny. Abia zise aceste cuvinte şi tatăl precum şi fiica sa se repeziră odată spre dânsa. — Unde-l întrebară ei sguduiţi de a-ceiaşl emoţiune. — Sfatul ce ’i-aţl fi dat.respunse Ien- ny, i I’am dat efilnsu-ml. Dar era prea târziii, şi. — Şi? — Mac Allan e deja arestat. — Arestat! strigă negustorul , pe când fiica sa, la vestea nenorocire! ce o lovea, se aruncă sau mal bine zicând căzu în braţele sale pe jumătate moarta. — Da, arestat, dus la Newgate* Ienny povesti atunci, fără a intra în amânunţimele care o priveau numai pe dânsa, cum încercase să scape pe irlandez, cum mijlocul ce ’l credea mai bui£ 1 perduse. Hunt ascultă istorisirea ei cu cea mal mare atenţiune. — Aoeasta arestare e contrară In toate privinţele legel, zise el când Ienny încetă de a vorbi.Am să fac sgomot, am să răsvrâtesc pe toţi amicii noştri!. Mângliete Mary, fidanţatul tău va fi în curând liber, cel pufn sub cauţiune, şi ne va fl uşor apoi să dăm pe faţă ticăloşia acusatorilor săi. Tânăra fată, dupe sguduirea primului moment,recăpătase hotărârea şi cu-ragiul săii. — Ai dreptate. Dute tată ! Trebue ca Mac Allan să fie liber mâne, astă seară chiar. — Iţi mulţumesc, d-le; Iţi mulţumesc miss, zise Ienny sculându-se ca să se retragă. Mi-am împlinit datoria, întru cât vă priveşte cel puţin, amicii compatriotului meu sunt prevestiţi. In timp ce veţi lucra din partea d-v, nu voiu sta nici eă de geaba. Avem să-l scăpăm, o să vedeţi. Mary care, luată înainte de suferinţa ~,ru a o mân--e.- dîrî sese nici un cuvânt pan jgâia. . — Noi trebuie să-ţi mulţumim contra, zise ea cu energie, dând mâna rivalei sale. Ne aî adus o veste de nenorocire, dar am fi mal mâhniţi acum dacă am fi rămas în nesiguranţa de care ne-ai scăpat d-ta, şi dacă amicii aceJuI de care suntem despărţiţi n’ar şti în cotro să ’l caute. Iţi mulţumesc în numele tatei şi al med. Cât despre scumpul nostru Mac Allan, îţi jur că va cunoaşte numele aceliea care ne a ajutat sâ '1 scăpăm. Tot veninul ce maî remăsese în fundul inimel amărâte de nenorocire şi nedreptate, se împrăştia la aceste dulci cuvinte. Nestatornică in impresiunile sale, Ienny să simţi adânc mişcată. — Da, zise ea sărutând şi udând cu lacrăml mâna lui Mary, da spunel d-ta că aceia pe care o acuză încă şi a-cum n’a avut de cât o singura ideie: sâ-1 scape. Apoi mal încet: — Intr’o zi, miss Mary, urmă ea, mal târzid, când elva crede că e timp, spune acelaşi lucru fiului med. Şi simţind că nu mal e stăpână pe sine, nenorocita, transformată, pocăită, deschise uşea şi dispăru, lăsând pe miss Mary şi pe tatăl el prada celei mal vii emoţiunl. Hunt pleca îndată. Cu toate că era târziO ştia unde poate găsi pe Sir Bur-dett; la el se duse maî Intâid. Nobilul rer lui Mac Allan, alergă fără întârziere la lordul Castelreagh. Câte-va minute In urmă eşe** ca-* ipinetul ministrului. ^oate demersurile* fi de prisos, zi& /-e el trist, dâfli? cap. Arestarea tânL Leului n^amic, legală sad nu, e menţinută. Miniştrii, sprijiniţi de Regent, au de gând să înfrunte or-ce şi a se servi de aceasta aeusaţiune pentru şi-l perde. XXXVI. Emoliuni populare. Evenimentele, care ad fost povestite în ultimele capitole ale acestei istorii adevărate, produsese, or-cine Înţelege, o agitaţiune extra-ordinară la Londra şi aruncase în toate spiritele cele mal mari griji. Marea Capitală aflase cu uimire la deşteptarea elin ziuaîn care Sir Francis şi coreligionarul săd politic Hunt trebuia să ducă la palat petitiunea relativă la mizeria poporului, că Mac Allan era arestat. Toţi îl ştiau de prieten al celor doi delegaţi, al celor cari erau să fie eroii acelei zile memorabile, şi cel mai optimişti prevăzură care va fi soarta peti-ţiunei: nici nu va fi primită. Ilegalitatea şi cutezanţa arestărel provocase indignaţiunea tuturor. (Va urma) sa, uitase mai de tot că Irlandeza era d, foarte mişcat de ştirea arestărel 4 EPOCA — 1-5 SEPTEMBRE CASA DE SCHIMB I. M. F E R M O —27.STRADA LIPSCANI, 27— CURSUL BUCURESCI 9 Septembre i 886 5 % Rente amortizabilă . . . 6 94 Renta perpetna .... 971/4 95 6 % Oblig, de stat 88 6 % Oblig, de st. drumu de fer 7 96 jcis. func. rurale . . . . 104 5 % geris. func. rurale . . . 871/2 7 % Scris func. urbane . . . 101 6 96 Scris func. urbane . . . 921/S 5 96 Scris. func. urbane . . . 821/2 5 % împrumutul comunal . . 75 0Dlig- Casei pens. (lei 10 dob.j Împrumutul cu premie . . . Acţiuni băncei nation. . . 215 85 1035 Aetiunî «Dacia-Romania » . . 275 » Naţionali 220 » Credit mobiliar . . . » Constructinnl. . . , 165 » Fabrioa de hărtie . , Argint oontra aur .... 141/4 Bilete de Bana 6 contra aur. 141/4 Florin amatriaocl . . . . 2.02 Sehimh •••••• Paris 3 luni » Ia vedere 100 1/4 Londra S luni » la vedere 25.25 Berlin 8 luni 1.241/4 Viena lavedere 2.02 nn (YminiiT chiar de acum Casele, Ut LM;NIIu\1 din Strada Academiei No. 11 compuse din 16 Camere, cu o curte spaţioasi tn care se afla grajdifl şopron şi alte dependinţe. Aceste case mai afl şi o gradina importantă A se adresa Strada Batiste No. ii. nC IftlPUIDIAT chiar de acuma, Ut înLnlnlAI un otel situat Ca lea Victoria No. 147 Împreuna cu dependinţe, grajd, şopron, curte, gradină, gaz aeriform în casă. Pentru desluşiri, a se adresa la No. 198 Calea Victoriei. nC INPUIDIAT chiar d'acum ca-Ut IU Uri Ini Al sele Costa-Foru din Batişte, Strada Scaunelor No. 46. 22 Camere deosebit dependinţele: grajd, şopron, cuhnie, spălătorie şi alte trei ca-mereşi grădină spaţioasă. Doritorii pot visita casele tn toate zilele. Pentru condiţii a se adresa la d-nu C. G. Costa-Foru 3, Dealul Mitropoliei, safl la redacţia Epocei. nr I ălPu I DI AT (de la Sf- Dumi-U t I li U M I n I A I tru anului curent) casele, grădina şi teatru cunoscute sud numele «RAŞKA» din Strada Academiei No. 28. A se adresa Strada Fatiştea No. 11. V. MAYER 1 | scn.PTon î H A'o. 3, —Calea Dorobanţilor, — No. 3 gj I ATELIER SPECIAL I i oe i | ORI-CE MOBILA SCULPTATA j $ In acest atelier se efectulaza ori-ce $ 4 mobile după stilurile cele mai nuoi. if Asemenea se găsesc tot-d’a-una gata ff diferite mobile cu preţul atelierului. (0) Se primeşte ori-ce comanda de tem-g, plarie, sculptura si strungarie. g ALECU A. BALS AVOCAT Strada Dreapta o. 24 MIYPniIHl T 0 Prnvn,,e SP"- hUlmltl l.oasncu răsădii in plagia Episcopii avcnti doua camere si plvnioin. a se adresa Iu iidmislrat^ia ziarului „KI*OCA“. IH' IVnillH l T Chiar de acum casa d-lul UL Mi limi \ I v. Hiott din Str. Luterană 15, mobilate şi nemobilate având 22 camere, grajd de 10 cal, şopron de 6 trăsuri, 2 pimniţe, lput şi grădină cu 2 pavilioane. Doritorii se vor adresa la d-nu Prorie-tar tn toate zilele de la orele 8 de dimi-nâtă pănă la cinci (5 seară. Asemenea şi de arendat de la Sf. Gheorghe viitor moşia d-sale Copaciu din districtul Vlaşca plasa Călnişte. n C I N P U I DI h T de la sf- Dumitru Ut I nun Ini Al viitor, tn total sad în parte, casele din Strada Romană No. 2, fosta casa doctor Kerestenye, care se compune din două corpuri; cea dintâifl cu două etage, iar cea de a doua cu un etage, avănd mal multe camere de stăpâni, şi dependinţele necesare, două grajduri şi şoproane, curte spaţioasă şi grădină. Doritorii se pot adresa la proprietarul ELIAS IOS. COHEN Calea Şerban-Vodă No. 45 safl la comptoir Strada Smârdan No. 6. DE VENZARE iepe, mânzl de pur-sânge, cal de curse, de călărie, de trăsuri. A se adresa ia d-nul Reimer administrator la moşia Paskani (jud. Ilfov 2 ore depărtată de Capitală). ne UCN7A DC miere de calitate su-U L V lUlA nu perioară obţinută prin maşina centrifugala. Pot oferi orl-ce cantităţi cu preţul moderat. A se adresa la d-nu Hryniewiecki In Tecuci. nr 1IPW7II DC Casele nuol din St.r. Ut VtnuAnt Crinului No. 5 bis. jumătate locul viran din Strada Dionisie No. 20.___________________________ DE ARENDAT lul Inlomita. întindere 1588 pogoane, 2 hanuri. A se adresa Strada Speranţei IVo. 20 la Măria Pitisteauu. IIN TfNAD Bacalaureat şi student Uli I tn An Inanul II al Facultăţel de Litere şi Filosofie doreşte a se angaja ca meditator pentru clasele primare şi gimnasiale tn schimbul menagiul sâfl a unei mici retributiunl. — A se adresa la Facultate sub iniţialele K. L. •X9X#X*X*X*X*X«X*X*X« X X ! INDUSTRIA ROMANA ! LU CI A-L AC X # X X X Cea mal mare economie pentrn ori-ce persoană şi care, Wdă cel mal frumos, cel mal durabil lustru ghetelor, cis-X melor, pielei pentru trăsuri, curelelor pentru hamuri, centureanelor,raniţelor militare etc. LUCIA-LAC X vjp Mal are proprietatea de a păstra pielea moale, de a nu v; se crăpa safl rupe înainte de vreme şi mal mult încă, de X I a nu străbate apa printr'ânsa. LUCIA-LAC # X este unicul preparat pânăastă-zl, care a reuşit să Intru- V • nească toate trebuinţele pentru conservarea şi lustruirea gi a orl-ce fel de piele, cu cea mal mare înlesnire, înlăturând * X peria şi vacsul, cu un câştig de 50 la sută. (II XFLACONUL MARE 1 LEI; CEL MIC 50 B.fc 0 Inventat şi preparat de d-1 X I. BRANDUS, Farmaoit. X BUCUREŞTI, 25 STRAOA CLEMENTEI, 25. (g. *•» x U : o :mx®xex®x®xm xt h POMI RODITORI ALTOITI de diferite specii, din cele înni renumite calitati si diferite etati, se află de vânzare la GEOHGE IOAMI), grădina numi'â Itraslea, sub. Icoana, strada Polonă No. 104, aproape de biserica Icoanei. Premiat cu I-ifl preţ : Medalii de aur la concursul agricol al comitiulul de Ilfov In anu 1881 şi 1882, pentru nouile varietăţi de pere renumite: Begcle si Regina României, Milial Bra vul, Ştefan cel mare sel., cum şi pentru alte specii. Asemenea premiat cu primul preţ: Diploma de onoare clasa l-a şi la Expoziţia cooperatorilor Români în anul 1883 pentru mai multe varietati si calitati de diferite fructe. Sunt 28 ani de când mă ocup cu I*o nologia, pus fiind în dorinţa unul scop. Dorinţa scopului meu a fost şi oste, ca să văd întrâga Românie a fi îmbrăcata eu cele mai bune :'r»u te din toate speciile, rămâind ea mândră vis-a vis de cele-l-alte State tn n'ivinta calităţii fructelor, şi casă pot face de a mi să realisa dorinţa, m’an hotărit a reduce preturile Pomilor prevăzute tn Catalogul grădini d ; n li pe viitor numai eu jumătate preţ, ca prin această reductiune să poat i a cumpăra ori-einc, iar cât pentru cele 15 specii de pere, produeuunl n >ul, ce nu se prevede în Catalogul, aclicâ Regele si Regina României, Mi hai Bravul, Ştefan cel mare sel., aceste se vindea cu IO lei poinu, ac am insă va fi numai cu îi lei, reducerea preturilor va fi cu începere de toi tuna viitoare 1886. Preţul pomilor se poate vedea în Catalog. — D-nil amatori din districte şi din capitală, voind a avea Catalogul, se vor adresa prin epistole la zisa grădină şi îndată li se va trimite.—Timpul pentru plantatul pomilor a sosit şi tot-d’a-una toamna este mult mal bine de a se planta pomii.—Domnii amatori sunt rugaţi a’ml trimite comandele cât de timpuria, ca să pot ale trimite la timpul cuvenit. jf< ■ ■ % X 5 REGIMUL DE LANA 8 # # /profesorului Doctor JAEGErX RECUNOSCUT PRETUTINDENI CA CEL MAI ESCELENT J • Tlcdalint acum in urina, de juriul medicala fllll I fklltllMI OM x AUR $ din Londrn cu MEDALIA DE X x A Sub-semnatil având numai noi singuri dreptul de agf X fabrica vesmintele de lână ce se poartă pe dedesupt vesti-minte zise Normale, precum şi cuverturile de paturi în ^ £g; lână curată de Cămilă, garantând contra râcelel şi a reu-dţ, matismulul. Deeiaram ca nu recunoaştem ea veritabile ^ de cât flanelele ce se găsesc in ningasinul |AUX QUATRE SAISONg X 72. CALEA VICTORII 72 VIS A VIS OE PALATUL REGAL ^ ^§5Di\ .laeger \V. Iîenger’s Soehne Stuttgart. 01 ANUNCIU ATELIER MECANIC KEILHAUER Sub semnatul, de profesiune librar în oraşul Bârlad, am onoare a face cunoscut, că aritmetica practică, pentru usul şcoalelor primare clasa II, III şi IV de ambele secse, prelucrată de Mihai Leon fost Institutor superior si aprobată de ministrul instructiunel publice în anul 1881, sa reaprobat chiar acest an de onor ministru, recomandtndu-se, ca una din cele bune aritmetici pentru clasele primare în genere şi să află de vânzare numai la librăria G. M. Barbu, situată în str. Ştefan cel Mare No. 13. Tot-edatâ am onoare, a anuta, că a-ceastă aritmetică, va apare tn curând, corectată şi adăcgatâ. Birlad, ts August iSSi. Cu stimă, Gliiorghe M. Barbu. MARE ECONOMIE PENTRU ÎNCĂLZIT CALORIFERE, IYIEIDINGER, MAS INE ETC, Recomand afeleierul mefi cu Pompe de toate sistemele, Fontâni d'np-pli