ANUL I No. 241. A DOUA EDITIUNE SÂMBĂTĂ 13 SEPTEMBRE 1886 Grigork G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTELE SE PLĂTESC TOT-D’AUNA ÎNAINTE : In ţari pe i an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei in străinătate 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI REDACŢIA Ifo. 3.—Pista. Episcopiei.—ffo. 3. Grigore VENTURA Prim-redactor responsabil anunciurile SE PRIMESC NUMAI LA ADMINISTRAŢIE Pentru Orient la des tem Afi-meg. Cnnslnnlinoplt Kavakey Deirmen Han, 16 Galata. Anunciuri pe pag-, IV, linia 30 bani, anuncirl şi reclame pe pagina treia 2 lei linia. ADMINISTRAŢIA Eo. 3.—Piaţa Episcopiei.—Ifo. 3. 1 O BANI NUMERUL RltRUSCRIPTELE RU SE IRăPOlăZ» APARE IN TOATE ZILELE IO BANI NUMERUL SO BURI OR RUIER VECHII) O MANOPERA DEJUCATA AMENINŢĂRILE URMEAZA O ADRESA A COMERCIANŢILOR DE ALE VREME/ CALM CA rvr: OB1CE1U! CĂTRE COjVSEBCIANTi De cinci zile nu se vorbeşte de cât de manifestaţia comercianţilor din Capitală acasă la d. prim-ministru. Mărturisesc că sunt surprins de atâta gură. Se esplic de ce. Un atentat s’a comis asupra vieţel d-luî Brâtianu. D-sa, înainte de a fl prim-ministru e mal înteiu de toate un om In verstă, şeful unei familii numeroase şi trece ca ducend In cercul seu intim o viaţă esemplară. Cred că atât e de ajuns, şi prea de ajuns, pentru-ca orl-ce inimă onestă, or-ce om al ordinel se fie coprinsde o legitimă indignaţiune, când e informat că s’a încercat se se scurteze prin asasinat viaţa unul şef de partid şi a unui bun părinte de familie. Toţi, dar toţi fără escepţiune, socotesc pe asasin drept un pervers cu minţile perdute şi iarăşi toţi simt în întrul lor o satisfacţiune destul de pronunţată când ştiu că atentatul n’a reeşit, că asasinul a fost prins. De aceste sentimente oneste şi lăudabile au fost însufleţiţi negreşit, şi comercianţii capitalei. Nimic mai natural, nimic mai logic. Ce e mal mult, contrariul ar fi fost de blamat. Ce ar fi zis lumea, fied’aci, fie din străinătate, când ar fi auzit şi constatat că clasa cea mal interesantă a naţiunel, într’un regim democratic, a stat la o parte, indiferentă, cu mâinile încrucişate la ştirea atentatului ? Prin urmare, pe terenul explosiei de simpatie spontaneă şi unanimă pentru neisbânda atentatului, toţi ne găsim de acord. Nici o notă discordantă nu s'a produs şi nici nu se putea produce. Daca este aşa, atunci cu legitimă surprindere ne Întrebăm : Ce se face atâta sgomot de manifestarea comercianţilor ? Ce ? Acum au mers el înteiu la primul-ministru ? Acesta este primul discurs pe care T-a ţinut d. Moroianu In faţa primului ministru? Se înşeală cel ce cred una ca asta. D. Moroianu a vorbit la Ateneu, cînd a fost cestiunease blameze conduita consiliului comunal, din care făceau parte d-nil Stancu Becheanu, reposatul Manolescu şi alţii cu cari fraterniseazâ acum. D. Moroianu a făcut parte din i-niţiatoril mai tutulor Întrunirilor ţinute de partida de la guvern, în anii din urmă. Intr’un cuvent,d, Moroianu s’a făcut cunoscut de mult pe terenul politicii militante şi nimeni, din cel ce aQ fost spectatorii evenimentelor din vremurile din urmă, n’aO avut dreptul se fie surprinşi că d< Moroianu a mal vorbit şi la 5 Sep-tembre la Ministerul de interne. Odată restabilite faptele In modul cum făcurăm,de ce atâta laudă, de ce atâta caz, de ce atâta paradă, cu participarea negustorilor ? Unii zic câ interesele comercianţilor noştril au suferit mult,în timpul din urmă, din cauza guvernului; pe toatăziua, adaogă aceiaşi,Întreg comerţul se tânguieşte câ guvernul n’a ţinut socoteală de păsurile lui, de situaţiunea lui precară şi câ, din această cauză esista temere că negustorii nu vor fi tocmai entusias-maţi când ar fi vorba se se pronunţe In favoarea politicei economice a guvernului. Alţii raţionează ast-fel : Atentatul de la 4 Septembre a fost urmat de un alt atentat, tot a-tât de oribil,în dimineaţa de 5 Septembre. O reacţiune foarte naturală s’a petrecut atunci în spiritul cetăţenilor. Focul indignaţiune! provocată de primul atentat s’a recit mult faţă cu cel d’al doilea ; autorul primului a fost prins şi dat pe mâna justiţiei, organizatorii şi autorii secundului au rămas liberi şi au benchetuit seara. Mare şi legitimă temere esista, aşa-dară, că din causa acestei note discordante, imnul înălţat la ceruri pentru salvarea vieţei primului ministru, nu va fi esecutat cu un brio armonios şi spontanei!. E de prisos se spunem că Împărtăşim vederile şi celor d’ânteiu şi celor din urmă. Şi o alternativă şi cea l'altă s’afl realizat. Mărturisim sincer că,In faţa unui a-tentatatâtdeuriciosla viaţa unui om bătrân şi suferind, manifestaţia ce s’a produs a fost slabă şi palidă. Discursurile pronunţatenu presintă nici o notă dominantă, procesiunea cu facle de seara a fost searbădă şi comună : D. Moroianu o fi un bun orator, dar ni se pare că la 5 Septembre nu era în vervă;—putea se ia cuvântul altul aflat mai in comerţ şi mai puţin înlănţuit în daraverl cu guvernul. D. Iordache, restauratorul, poate se aibe mulţi băeţi in birtul d-sale, şi multe cunoştinţe In mahalaua sa; ni se pare că făcea mai bine se ’şi lase ucenicii acasă şi se Îndemne a lua parte la procesiunea cu facle oamenii cu greutate In piaţă şi în lume. Pe băeţi lâsaţi-i acasă se spele tingirile; la manifestaţie veniţi voi birnicii şi alegătorii 1 Şi pentru o circumstanţă, ca şi pentru cea-l’altă, ni s’a părut dar manifestaţia şi procesiunea searbădă şi fără entusiasm. OrI-cum ar fi, d-nil comercianţi susţin că s’au manifestat în mare număr, în mod spontaneu. Dom-niele-lor merg mal departe: iscălesc petiţiuni către ziare prin care voesc se accentueze şi mai cu putere câ s’au manifestat. Precum am zis, nimic mai onorabil, mai natural din partea d-lor. Dar la 4 şi 5 Septembre, la câte-va ore de distanţă, s’au petrecut doue atentate: unuia nu ştim până acum Intru cât se ’i dăm caracterul unul asasinat politic—justiţia instrueşte afacerea—; cel d'al doiiea atentat e considerat de toată suflarea, drept o mişcare a cărei iniţiatori trec, cu mult cuvent, ca intimi ai d-lul prefect al poliţiei. De, lumea e de vină, dacă crede că onorabilii Ulmeaîiu, ’Poboc.i Ste-fânescu, TânaseBărbieru, sunt slugi ale şefului poliţiei? | asociaţiune de comercianţi la t. Se ne trie, u sunt perfect Noi nu facem de cât a reproduce cele ce ni se zic şi ni se confirmă, din nenorocire, din toate direcţiunile. Aşa dar, la 5 Septembre, când cu manifestaţia d-lor comercianţi, spectrul a doue atentate li se ridică In faţă. # Ori câtă bunâ-voinţâ me conduce In scrierea acestor rânduri, nu pot se ’ml esplic cum din aceste doue acte, ambele de natură a fi de-o potrivă stigmatizate , onorabilii comercianţi fac doue cestiuni deosebite Prin ce efect de miragiu, apoteo-seazâ comercianţii victima asasinului Alexandrcscu ii staâ reci ca srhiaţa faţă CH.viofiiiMe lui Ulmeanu şi Toboc? Nu ştim prin ce idei au ajuns d-ni un asemenea resul dar ni se pare că logici şi corecţi. Firea omenească |stă nedomirită faţa cu un asemeneja contrast. Nu poţi fi şi cald şi rece în acelaş timp; nu poţi fi de o dată şi calm şi pasionat şi mişcat şi indiferent. Gând prin luneta de la Saint-Cloud îţi propui se priveşti Panteonul e cu neputinţă se nu’ţi ImpedicI vederea de silueta edificielor din faţă şi de pe alăturea, Numai onorabilii • noştri comercianţi aii găsit secretul unei stări psihologice aşa de pjjjpdate. Ne pare cu atâL-tnal reu, e& tocmai 4dasa cea mal demnă de atenţiune a societăţii noastre, clasa care numără cele mal multe elemente proprii ase bucura de independinţa, a dat ocaziune la nişte obiecţiunî, ce, fără supărare, au tot aerul de a li serioase. Concluziunea tutulor acestora este că sunt mulţi aceia cari susţin câ onorabilii comercianţi aâ fost oricum influenţaţi moralmente, când s’au adunat la Camera de Comerţ şi au fost solicitaţi a semna un protest către ziarele independente. De, n’or fi fost influenţaţi, dar a-parinţele sunt în defavoarea d-lor. Cunoaştem şi stimăm pe mulţi din subscriitorii protestului, şi tocmai fiind-că T cunoaştem şi ’I stimăm ne permitem a’i întreba : Ce căuta Ulmeanu şi Toboc printre d-voastrâ la Camera de Comerţ? Aceşti stimabili cetăţeni cari s’au prevalat 24 ore cu titlu de repre-sentanţl ai d-voastră, n’ati semnat, e adevărat, protestul, dar nu e mai puţin adevărat că la 9 Septembre d-lor staâ la dreapta şi la stânga d-lul Câmpineanu, Şi chiar d. Câmpineanu.—Ce căuta d-sa la o întrunire intimă şi spontaneă a d-voastră? Ştim că aveţi un representant legal şi stimat în rîn-durile d-voastră: d. Ştefan Ioanide. De ce nu v’aţl întrunit sub preşe-dinţad-lui safl aloc-ţiitoruluî d-lul? Iată partea gravă a cesliunei, care me sileşte vă spune tot ce se şopteşte, tot ce se zice, tot ce pare a se confirma, D. Câmpineanu e fostul guvernator şi actualul censor al Băncii Naţionale. Mulţi diDtre domniele voastre aveţi portofoliul scomptat acolo; apropiaţi această situaţiune a intereselor d-voastră de Înalta posiţiune a celui ce v’a preşedat şi declaraţi, fără patimă, daca entusiasmul manifestării d-voastrâ nu se cam decolorează puţin. Atât încă n’ar fi tocmai deajufts. Dar mai e o circumstanţă capitală. I Din cei 19 negustori cari convoacă pe cetăţeni la întrunirea de Duminecă la Ateneu, cel mal mulţi, dacă nu toţi, sunt In condiţiuni de subordi-naţiune către guvern. Cinci au pe fii lor în parchet, în administraţie sau în magistratură. Doi sunt implicaţi In delapidările de la «Prevederea», de şi de alt fel sunt persoane cât se poate de onorabile. Trei sunt deputaţi ai maiorităţil. Patru sunt senatori iarăşi ai maioritâtii. Cinci sunt întreprinzători al Statului. Intr’un cuvent,toţi sunt In compromisuri cu cei de la putere. Aşa este, onorabililor comercianţi că alt lustru ar fi avut manifestaţia şi apelul d-voastrâ, dacă aţi fi ales se vă represinte alţi comercianţi de cari se nu se poată zice câ au cutare şi cutare defect ia VtlîfES&lQlX Veţi zic« că nu ’i-aţi găsit. Atât mai reu. Cu atât mai reu câ acum cel de la putere se cam grămădesc în pre-jurul d-voastră şi în alte circumstanţe, tot atât de importante, nici că s’i.ugânlit la d-voastră Când s’a produs acea încurcătură a tarifului autonom, nu aţi fost consultaţi ; Când s’a propus convenţia con sularâ, nu aţi fost consultaţi; Când s’a urcat taxele pe ţuică şi spirt, nu aţi fost consultaţi ; Când s’a schimbat tariful monetar, iarăşi nu aţi fost consultaţi; Când s’a introdus pericoloasa sistemă de a se emite toate împrumuturile noastre în străinătate^ încă nu aţi fost consultaţi. Numai când un descreerat a a-tentat la viaţa d lui prim-ministru, numai când banda asasinilor ne a călcat localurile, numai atunci ’şî-au adus aminte de d-voastră. Aşa stau lucrurile. Fără ură şi fără pasiune vă zicem: Vedeţi câ sunt simptome multe din partea guvernului ca se ve facă solidari cu o stare politică şi economică ce nu vă convine, ce nu se potriveşte cu interesele d-voastrâ. Sunteţi toţi oameni oneşti, filantropi şi părinţi de familie, feriţi-vă ca în numele comerţului se se comită escese, provocări şi violenţe a-supra compatrioţilor d-voastră. Nu vă lăsaţi a fi ademeniţi de cuvinte vagi dar sonore. Intr’un regim democratic şi egalitar, cum e al nostru, creditul d-voastrâ se consolidează prin măsuri înţelepte, rezervate şi nepasionate. Nu vă faceţi instrumentele pasiu-nel şi violenţei. Se nu ziceţi că n’aţi fost avizaţi. Cayrol. DEPEŞELE AGENŢIEI JAVAS ii Sofia, 23 Septembre. — Generalul Kaulbars, agent diplomatic al Rusiei, va sosi Sâmbătă. De la ultimul incident relativ la nota rusească, nu s’a mal produs nici un fapt nofi. Sofia, 23 Septembre. — Perioada electorala se va deschide Sâmbătă. Guvernul va ridica starea de asediu, 10 zile înainte de alegeri. Deşi liniştea e complectă în toată Bulgaria, guvernul voieşte să poată preveni or ce turburărl ce s’ar putea ivi, daca ridicarea stării de asediu ar fi imediata. Opiniunile sunt împărţite asupra resultatului misiunii generalului Kaulbars. St. Petersburg, 23 Septembre. — Nevoe Vremia recomandă candidatura prinţului DondukofT-KorsakofT, saU a unul alt personagiu rus. Daca e imposibil, a se alege un rus, zise acelaşi ziar, va trebui cel puţin să se numească un personagiu ortodox şi slav. | Posta, 23 Septembre. — Deputatul Apponyi (oposiţ:une moderată)interpelând pe d. Tiza ’l Întreabă daca va voi să useze de influenţa sa asupra politicei streine, în sensul ca nici o putere mare să nu tntinză sfera sa de acţiune asupra statelor din Balcani şi ca independenţa acestor state să fie ptzită. Doreşte mal cu seama să ştie, daca s’a ivit vre o schimbare în alianţa noastră cu Germania şi pentru ce ? Constantlnopol, 23 Septembre. — Sultanul va primi după amiază pe ducele de Edimburgln audienţă solemnă. Paris, 23 Septembre.—D. Freycinet anunţă ca s*aU ivit diflculUp la Madagascar. Residentul frances a primit ordinul să reclame tntreaga execuţiune a tratatului. Madrid, 23 Septembre. — Generalul Vill.vcampfi şi căpitanul Gonzalez, şefii tenUÎf^eXde insurecţiunl din Madrid au fost aresta .Vota Agenlîâf În numărul săd de ieri V Indiipendance roumaine acusii agonia Ha vas câ a denaturat incidentele ce s'aft produs tn dimineaţa zilei de Vineri 5/17 Septembre, mal cu seamă In-ceace priveşte intervenirea poliţiei şi faptul eâtor-va arestări. Există În spusolcziarulul 1'Independance roumaine două părţi de făcut: a violenţelor de limbagiu, la care ne vom abţine de a respunde şi acea cat e ne Interesează mal mult, a acuzaţiunilor privitoare la faptele comise. Asupra acestui din urmă punt suntem datori a da lămuriri abonaţilor noştril. 1. In cea ce priveşte intervenirea poliţiei, n'am avut nici o dată gândul de a spune, şi nici n'am spus — căci aceasta ar fl con-(jariâ cp adevărul - câ poliţia « ! pier Venit la timpul cerut pentru a reprima de-sordinele comise de gloată In dimineaţa zilei de 5/17 Septembre. Ncl am constatat numai câ, când a intervenit poliţia, excesele, absolut condamnabile, ce afi avut loc, se comiserâ deja. Aci, credem că crea puntul esenţial ce trebuia lămurit. 2. In cea ce priveşte oare care arestări, ţinem a declara câ «mal multe arestări» şi cea ce urmează până Ia linele telegramei, fac parte dintr'o depeşă relativă la atentatul de la 4/16 Septembre, şi nici de cum din incideuteledin ziua următoare. be altminteri linele paragrafului arată tntr’un mod clar că e vorba de tentativa de asasinat şi nici dc cum de alt-ceva. Numai din causa unei confusiunl regretabile In transmiterea sah reproducerea telegramei noastre, aceste cuvinte aO fost puse la finele depeşil In care relatam incidentele de Vineri dimineaţa. 3-a Ni se reproşează câ am telegraliat. «Se asigura că mulţimea a reclamat pe autorii atentatului pentru al masacra.» Toată lumea ştie că in or ce corespon-dinţâ telegrafică cuvintele «se zice, se crede, se asigură, se afirmă»... etc. sunt întrebuinţate pentru a indica că autorul telegramei relatează un sgomot de veracitatea căruia e nesigur şi a cărui responsabilitate nu voeşle să şi-o ia asuprâ-şl. In sfârşit cuvântul «auteurs» (autorii) a fost scris «auteur» (autorul). Nota Redaciiunel Nu putem de cât sâ condamnăm cu toată asprimea procedările necorecte ale Agen* tiei Bavas, care ş'a făcut o specia lităted'a fespândi ştiri neexacte şi tendenţioase In favoarea guvernanţilor noştril. Rectificările pe care le trimite astă-Zl Ziarelor sunt târzie, căci scopul guvertlu-* Iul era d a amăgi opiniunea publică !a Europa şi Agenţia Bavass'a făcut complice acestei procedări. 0 Publicăm mai la vale atât adresa ce ne a adus dd. I. Boambâ, St. Petrescu şi M. Rădulescu, de care am vorbit în numărul trecut,cât şi articolul contra căruia protestează subscriitorii acelei adrese,amândouă relative la manifestările de la 5 Septembre. Este ceva curios în acea adresă 1 subscriitorii el nu afirmă că a luat parte la manifestări, ci numai câ a fost iniţiatorii lor. Lasă câ prsa www.dacoromanica.ro 2 EPOCA — 13 SEPTEMBRE sunt prea mulţi 120 de iniţiatori, dar chiar de ar fi fost toţi iniţiatori de ce se leagă de noi aceşti onor. domni: de oare-cenoiam vorbit, nu de iniţiatorii acelor manifestări, ci de cei ce au luat parte la densa ’? Noi înţelegem de ce aceşti d-ni se numesc iniţiatori: ca părtaşi la manifestaţie ar fi prea puţini, şi de aceia se numesc iniţiatori. Dar dacă ca manifestanţi sunt prea puţini, ca iniţiatori sunt prea mulţi; aşa în cât nici într'un fel nu se potriveşte. Dar se lăsăm aceste amănunte şi ae mergem la obiectul discnţiobi. In articolul nostru se vorbeşte de doue manifestaţii, una la d. Bră-lianu şi al ta la redacţiile ziarelor Ţ IndQpqndarue Roit mai ne, Epoca şi Romania şi ziceam că cea d’ântâiu manifestaţie s’a făcut de comercianţi onorabili şi ca toţi oamenii din toate partidele amaprobat’o; iar cea de a doua a fost făcută de câţi va faliţi şi de bandiţii poliţiei şi o veştejeam cu numele de vandalism. .In adresa de mai jos,comercianţii subscrişi declară că ei au fost iniţiatorii ambelor manifestaţii făcute cu ocazia atentatului. «Aşa in cât, dupe cuvintele întrebuinţate In adresă, s'ar putea crede că aceşti d-ni ar fi îndemnat şi la felicitarea d-lui Urătianu şi la călcarea redac-ţiunilor. Aceasta era o cursă ce se îutUu&grr de cine ştie ce colectivţsT^ubseditorilor adrese^-b^nmnoperă care ar li dat_ jţtî'Spt ziarelor guvernamentale se strige : «Vedeţi, nu bandele poliţieneşti conduse de un comisar, ci comercianţi de frunte ai Capitalei, indignaţi de purtarea voastră, v’a maltratat.» Este sigur că această manoperă ar fifostdesminţită prin caracterul sub-scriitorilor, dar tolu-şî s’ar li găsit poate câţi-va nerozi se o crează, şi în tot cazul ziarele poliţieneşti s’ar fi prevalat de ea. Ca s’o nimicim cu deseverşire, neam dus imediat la d. Boambă, şi negăsindu-1, la d. M. llădulescu. tD. ltădulescu ne-a declarat. în modul cel mai formal, că subscriilorii adresei n’au înţeles a vorbi de cât de manifestarea de felicitareiăcutăd-lui 1. Brâtianu. D. llădulescu ’mi-a a-dâogat că călcarea făcută la redac-ţiunile celor trei ziare, d-sa nu a cunoscut’o decât a doua-zi,din ziare, şi că, nu numai nu a îndemnat la densa, dar o desaprobă, ca pe or ce violenţă contra proprietăţi şi contra persoanelor. Acesta ced că este răspunsul ce ar da fie-care din subscriitorii adresei; aşa în cât, afară de câte va expresii strecurate cu abilitate In acea adresă, suntem în perfect acord cu d-lor. Căci şi noi am veştejit de o potrivă şi atentatul contra persoanei d-luî Brătianu.şi atentatul con-taa persoanelor redactorilor independenţi. Amândouă sunt tot atât de criminale, căci constituesc atentate la viaţa unor persoane, cu o deosebire însă, că celd’ântîiu a fost comis de un criminal privat; iar cel de al doilea de către poliţie, adică de autoritatea instituită pentru a ne apăra vieaţa. (ir. G. 1*. AMENINŢĂRILE URMEAZA Piesa guvernamentală ’şi-a împărţit într’un mod foarte onorabil şi conştiincios rolurile. Ked ictoril do ia Telegraful ad fo3t însărcinaţi ca să se pue în capul bandelor de bătăuşi pentru a devasta redacţiile ziarelor de opoziţie; Voinţa Naţională să pledeze culpabilitatea a-cestor ziare faţă cu pseuJo-atentalul organizat în contra interesanteî persoane a d-lui I. Brâtianu, iar Polonezul de la E toile Roumaine să ţie isonul celor două d ântâiu. In No. său din armă Voinţa Naţională se screme, în spaţiul a două coloane,ca să dovedească cum că ziarele din opoziţie aii înarmat mâna lui Stoica Alexandrescu şi că, prin urmare, a-ceste ziare trebuesc după ce au fost jefuite de către liberali naţionali, ca să fie suprimate. Biată gazetă guvernamentală îşi frământă creerul, cu o năzuinţă demnă de o cauză mal curată ca să arate cum-c», am cădea supt asprimea a nu ştiu ce articol din codul penal şi făgâdueş-te apoi că va desemna şi mijlocul prin care ziarele supărătoare pentrrguvern să fie urmările şi oslndite. Toete sunt bune acuma, articolaldin codul penal In virtutea căruia să fim osîndiţi, mulţâmită Voinţei Naţionale s’a găsit, procurori cari să ne dea în judecată, grsţie d-lul Egeniu Stătescu, se vor găsi, mijlocul prin care să fim daţi în judecată, organul colectivităţel făgădueşte că ’l-va arăta, un lucru numai n’a fost dovedit şi cu greu se va putea dovedi: culpabilitatea noastră. Pentru a putea descoperi un asemenea lucru, or cât de redactor la Voinţa Naţională al 11 şi or câţi poliţai vel avea la îndemână şi or câte fonduri secrete vei avea la dispoziţie, totuşi cu greti vei putea ajunge la rezultatul dorit. Ladruptul vorb nd, ne apucă un fel de milă când citim organele colectivităţii!. Ce răcnete de smintiţi, ce spune de epileptici, ce înjurături surugieştl la adresa noastră, nu au servit ele mărginiţiior lor cititori La minte şi lâ număr! «Opoziţia a înarmut braţul asasinului! Presa din opoziţiune a escitat poporul prin Scrierile el violente! Mişeii din opoziţiune sunt vinovaţi pentru a-tentatul încercat în Contra primului ministru ! Intre ţară şi opoziţie s’a deschis un abis! Poporul să vegheze! ptc. Ei şi? La ce bună toată această epilepsie? Pentru care folos toate aceste în i urătupL? ——■—■--------— ISÎavă domnului, că astă zî colectivitatea dispune de puterea cea mal nemărginită şi de sprijinul cel mal puternic; poliţie aO destula,parchet supus poruncilor se poale găsi fără mullă bătae de cap, IJIrneanu, Arbure şi Tă-nase Bărbierul n’atl murit încă; prin urmare mijlocul pentru a rie suprima e găsit gala. lată, să’l dăm noi. Duminecă colectiviştii aii să se întrunească la sula Ateneului, acolo aii s? vorbească iluştrii oratori şi bărbaţi destat l.Câmpiueanu C. F. Robescu şi poate chiar Beizadea Mitică, naţia are să se indigneze din nou şi... afacerea e făcută. Atunci, în loc de spargeri de geamuri şi de capete, în loc de furare de ceasoarnice şi umbrele, naţia să fie InsărciruU£.a’şI exprima într’alt chip indignarea el. QnorahttţTHllţ!p- por* nească din redacţie în redacţie, din casă de opozant, îu casă de opozant, din stradă în stradă, şi ori-unde va găsi picior de mizerabil care a înarmut braţul asasinului, să’l scurteze de o palmă. La o aşa indignare să poate erta o aşa răzbunare. A doua zi, dupe ce nu va mal remâne în ţară nici de sămînţa măcar vre un opozant, Voinţa Naţională să inlervie cu autoritatea ei netăgăduită şi să ceară nepedepsirea culpabililor, pentru motivul că naţia (?) când e indignată poate comite chiar escese, iar parchetul nu poate găsi pedeapsă în contra ei. Iar d. Brâtianu va domni peste acest blând popor, în vecii vecilor, amin. Acuma, nu doar bună-voinţă le ar lipsi colectiviştilor ca să pue acest plan în lucrare, dar, când s'ar hotărî să suprime ast-fel oposiţla, ar trebui să suprime toată ţara. Ies. 0 Domnule Redactor In urma odiosului atentat la viaţa d-luî prim-minislru loan G. Bră-tianu, noi sub semnaţii cetăţeni şi comercianţi din capitala, ne-am dus din propria noastră iniţiativă, spre a arăta ilustrului cetăţean, durerea ce am simţit, văzând că s’a găsit un mizerabil individ, care se tragă cu revolveru asupra distinsului patriot, care a lucrat în toată viaţa sa pentru binele României; am voit să ’i arătăm, în acelaş timp, bucuria ce am avut că mizerabilul asasin nu ’şi-a realisat scopul. Cu regret însă vedem, d-le Redactor, că d-voastră ne taxaţi de «faliţi ai oraşului», de «mascarade ale poliţii» şi dc «desculţi», toate a-ceste gentileţe, sunt cuprinse în articolul «Vandalismul de erî», publicat în ziarul d-voastră de la 7 curent. Vă rugăm şi ve somăm, d-le Redactor, ca să ne arătaţi, care dintre noi sub-semnaţii, iniţiatorii celor două manifestaţi uni, ce au avut loc cu ocasiunea odiosului atentat , suntem «faliţii oraşului», mascaradele poliţiei» etc., şi dacă nu găsiţi, pe vre-unul, care se merite epitetele d-voastră, din articolul sus menţionat; vă rugăm să bine voiţi a da cea mai perfectă desminţire, celor scrise în jurnalul d-voastră. In oas contrariu, vom fi nevoiţi se recurgem. la mijloacele cele mai priin-cioase, spre a ne căpăta salisfac-ţiunea ce sentimentele noastre de indignaţiune şi dreptate, reclamă contra scriselor d-voastră, la adresa noastră. Priimiţî, vă rugăm d-le Redactor, salutările noastre. Urmează mai multe semnături. Bucureşti. 9 Seplembre 18S6. lata şi articolul la care se re feră a-dresa comercianţilor publicată mai sus. VANDALISMUL DE EDI După actele sălbatice săvârşite la redacţiile ziuPelor Independenţa, Epoca şi Rou.ânia, bandiţii aO luat tn tung calea Victoriei şi sau oprit la Prefectura po- . sta: ‘bciaits > I pac.1 indivizii cari au maltratat pe re-daCloril din bposiţie.carT âusparlgeomu-' rile, cari afl devaglat localurile ar li fost reprnşenianţii comerduhii st tineriniei hu-curesicnc, precum scrie cei de la foile pu-I vcrnulul, atunci pentru c.c sau Irjtnspor-j tal la poliţie? Unii din confraţii noşLril a dnl de erl rfspunsul: s'au dus hi poliţie ca st isto-' riseascâ d-lul Moron ^pravile iTicule; şl au depus raportul şi juî primit solda. Mal este şi alt-ocva. Reptilele guvernului numesc jafurile de erl: manifestaţia inUiynntinntri generate « nat iun i din cama atentatului comist contra primului ministru. Toţi am bhunul a.elul asasinului. Toţi ire am sculat şi am protesUd în contra a-sasinalelor. Dacă esle aşa, cum se explică că naţiunea care vestejeşte pe cel ce pândeşte tn respintilşi atentează la viaţa cetăţenilor, că aceiaşi naţie se spargă capetele unor persoane inofensive, cari ş] câştiga in •mod onest păinea prin millica inteligenţei lor ? Cum? ’r , .... , •/ S6 explicăm şi aceasta. 0 dislincţiunc e de făcut. IŞub colectivişti sau pjyvtfftaMdiiar cuvintele şi sim- Aţî tocit onorabililor toate sentimentele ; de aceia şi poporul vostru şi comerţul vostru şi toată naţia voastră se resumează în Ulmeanu şi al Iul. [Epoca, 7 Seplembre.) ţimâpiefc cele mat itkLte. Naţiunea care a sirnî^zfttr^uj^ _atâta eu.fiât «6 şi poată cumpăra O nouă pereche de pantaloni şi un nou ban-dajiu. Dreptatea o cere. lianu, om ca toţi oamenii când l-au văzut atacat de uu desqreerat, se compune diu conştiinţele oneste, din inimile omeneşti, cari se revolta când aude de asasiiiale. Naţia, care a lăsat aproape mort scăldat în sânge pe administratorul ziarului nostru, care a lârât pe scânduri şia furat ceasornicul maşinistului, care a isbit într’un mod laş pe unul din colaboratorii noştri!, care a spart capul d-lul Auguslin, care a comis într’un cuvânt brigandajul de erl, această naţie se compune din bandiţii poliţiei, din faliţii oraşului, diu scursorile socielăţel, din stâlpii cârciumelor şi tunclelor, din spionii luIMoruzi, din gazetarii foiţelor primului ministru. Iată naţia cu isprăvile de erl. O delegaţie a acestei naţii compusă din Uimeai, Toboci, Stefănescu şi Tâiiaşe bărbierul, s'a presintat cri după bătae la biuroul ziarelor independentespre a le soma să’şT schimbe linia de conduită. Ulmeanu şi ai iul au fost la lndepan-d uta, de unde a fost daţi afară.; Ulmeanu şi ai lui aii venit erlla zi a ruj nostru să ne someze ca să uu mal acrim îu contra guvernului, şi găsind pe un singur om ’l-ati bălul. Va să zică îu Ulmeanu şi al iul se concentrează naţia d a doua a.primului ministru. Din cauza vandalismului acestei a doua naţii, cea d'ântâio a fost Împiedicată erl de a’şl manifesta tot sentimentul el de indignare faţă cu ateutaţul la viaţa primului ministru. In adevăr, toată lumea, fără deosebire de culoare politică, s’ar fi dus erl la primul ministru şi Iar li felicitat că a scăpai ne-alius, toţi ’şl-ar fi depus cărţile lor a casă la primul ministru ; toţi ar fi luat parte la procesiunea cu facle de aseară; o orchestră compusă din deli-tauţil societăţii inteligente ar 11 lnloual serenadesub ferestrele primului ministru. Zicem toţi, căci toţi cel culţi şi independenţi respectă viaţa unul om, or care ar 11 acela şi toţi conservatorii se indignează contra scurtării prin asasinate a guvernării imul prim ministru. In locul acestora, care a fost ejiizodul vandalismului de erl ? O mascaradă a poliţii cu d. Moruzi, Ştefan Belu, căpitan SLănciulescu, câţiva comisari, lot aţâţi desculţi, cari cu facle în mână s’a ti dus la d. Brâtianu şi la d, Robescu. Muzica dorobauţilor a fost îmbrăcată civil, în grădina St. George, cu haine diu târgul vechiturilor penlru ca să simuleze un entusiasm popular, fără amestecul oli-ciaiilor. Ovaţiile s'au mărginit la nişte sforăituri ca cele din câmpul Filare tulul şi esplosia enlusiasmului s'a potolit cu bere prin Uinelurl. • www.dacoromamca.ro INFORMATIUNI D. Oroveanu, a fost confruntat erl cu doi băeţi din prăvălia d-lul Proto-popescu, din Râmnicu Sărat. Ni se spune că aceşti băeţi ad depus în favoarea fraţilor Oroveanu. — * A. S. Prinţul Alexandru de Baltem-berg, a trimis o scrisoare M. S. Regelui, prin care anunţă sosirea sa în Heiligenberg, unde crede că se va stabili n Aflăm că concursul pentru admiterea bursierelor ia şcoala secondară de fete, va fl casat. n Ni se comunică că d. Radu Mibaid,-ministru] lucrărilor publice, s’a năpustii cu persecuţiile asupra ingenua-; lor cari n’ud trimis'telegrame de felicitare la Vohtţa Naţională sad le-au trimis prea târziu. Aşa pe unii ingineri ’l-a mutat fără nici un motiv, de la o circumscripţie Iu a.ta, fără să ţie seamă de regulamentul corpului tochnic şi numai pe simplul motiv de a’şi răsbu-^. na tn contra lor. S * Informăm pe numeroş i noştri corespondenţi din Moldova că, scrisorile recomandate ce trebuia Să tio sosească nzf dimineaţă, ni s’a reihis abia la a-1 miazl, când ziarul era sub tipar. # Azi la ora 11, s’a ţinut un consilii! de miniştrii, sub preşedinţa d lui I. C. Brâtianu. u Aflam cum că Colectiviştii sunt ho-tarlţi, ga în întrunirea de la Ateneu, să propună deschiderea unei subscrirl naţionale de mi milion care şă se ofere d-lui I. C. Brâtianu, ca recompensă naţionala. Aceasta este a doua ediţie a primului milion. SS se ţie bine funcţionarii. Suntem siguri ca din acest milion sc va da şi d-lui C. F. Robescu. mâcar Ni se comunică cum că d. Bauer, redactorul ziarului Războiul, a fost chemat la poliţie unde i s'afâcut cunoscut, că dacă nu va înceta să scrie în contra guvernului, va fi expulzat în 24 de ceasuri, ca strein. Dacă streinii nu au dreptul să facă politică în ţara Românească, atunci cum rămâne cu Polonezul ? n Ni se spune că un mandat de arestare se eliberase în contra d-luî N. Filipescu şi că poliţia ticluise chiar doi martori cari afirmau că Stoica Alexandrescu, se prezentase în ajunul atentatului, la redacţiunea Epoceî şi că apoi a ieşit împreună cu d. Fiii'-’ pfescu. Poliţia aflând însă, în urma, că d. Filipescu plecase din Bucureşti, la manevre, cu o zi înainte, a revocat mandatul. Ce nenorocire penlru poliţie 1 * Se afirmă ca cel însărcinaţi cu instruirea afacere! lui Stoica Alexandrescu, văzând că nu pot compromite pe nici un membru al opoziţiei, afi început din nou sS tortureze pe atentator pentru a’I smulge mărturisirea că a fost îndemnat de câtre d. losif Oroveanu. N’are să se mal isprăvească. * Administraţia ziarului EPOCA are onoare a preveni pe cititorii el din Paris ca de la 1 Octombre st. n. vor putea cumpăra ziarul nostru cu numărul de la. Kioscul No. 113 rue Mout-martre, BULETIN EXTERIOR Evenimentul important al zilei, este sosirea la Constantinopole a ducelui de Edimburg, fiul reginei Victoria, venit ca să facă o visitâ Sultanului Abdul-Uamid. însemnătatea acestei visite, în momentele de faţă, e lesne de priceput. In prevederea faptelor grave ce se pot desfăşura, cu ocasiunea oestiunel bulgare, guvernul englez vroeşte să’şi a-sigure concursul Porţei, fără de care Far fi foarte greu d’a lupta contra celor trei împăraţi, azi, cu totul de acord pentru a favoriza acţiunea Rusiei în Bulgaria. De cnla-vn vreme, deja, influenţa engleză a fost înlocuita la Constantinopole de influenţa rusa,şi acesful fapt lrt*buo să se atribue inerţia guvernului otoman, în lot cursul even inenlelor care s'nfi desfăşurat de un an încoace, şi tn care cu toate acestea era direct interesat. Astă-zî încă, lucrurile par a nu fl de loc schimbate, şi d nu de Nelidofî, a-jutat de d-nu de Radovitz, ale cărui consilii se zice că sunt ascultate la Yldiz Kiosk, ’şi păstrează posiţiunea favorabila faţa cu colegul săQ britanic. După revoluţiadinSofia, telegramele din streinalate ne anuutasera că Sir Tliornfon era rechemat şi înlocuit prin sirAVhite. Această ştire era de o mare însemnătate, ştiind rolul pe care ’l-a jucat sir White Iu Conferenţa din Gon-stsnlinopol. Se zice însă, că influenţei ruse şi germane se dî-toreşle, că sir White, ce a fost «persona guata», a rămas ast-fel Iti postul pe care îl ocupă aci. Un alt fapt demn de notat, estb ştirea conţinută într’o depeşa din Con-stantinopol, trasmisă prin cale indirecta, cum că ducele de Edimburg, n’a fost prknit de Sultan, îndată după debarcare^ conform ceremonialului fixat dînaorte, şl'că Sultanul s’a scuzat de aceasta, zicând câ este bolnav. Xceîâşî depeşă ur spune câ Amin'; îţamîd, are obiceiul d'a amâna recep-ţiu-iile, după prezicicerile astrologului palatului. Ar fi curios d'a şti, dacă astrologul n’a fost inspirat mal mult ded.de Nelidoff, în aceasta circumstanţă, de eât de stele. Tii or ce caz, visitâ ducelui de Edimburg, nu pare a se presanta ou sorţi de isbândă. X. CRONICA CALM CA DE OBICEIU ! Istoria este bogata în exemple de devotament şi iubire. Trecutul a avut pe Abhe-lard care de şi cipntit a iubit pe Heioisa; presen'tul are pe C. F. R. care iubeşte pe d. I. Brătianu, la catarama, cum zice vorba româneasca, care se şi potriveşte în caşul de faţă. Acum trebue sC mal înregistrăm dragostea Voinţei Naţionale pentru Ministrul justiţiei, Stătescu — zis Evghenie — pentru cocoane. De o sCptămână s'a încins o ceai tâ foarte serioasa intre Românul şi ziarul guvernului spre a se şti dacâ d. Stătescu, atunci când s'a certat cu procurorul Vineş, era verde la faţa, saQ calm ca de obiceifl. Românul susţine ca Evghenie era verde, Voinla afirma ca Evghenie nu'şl schimbase faţa, acest rol fiind rezervat lui C. F. R. în zilele când îşi pune cingătoarea. Informaţiunl culese la isvoarele cele mal sigure îmi daQ dreptul sâ nu me potrivesc la părere cu Românul. Dacă arfl vo:ba despre beizadea Mitra-şiewski, gata a’şl fi sfi susţicfşi eO ca M. S. s'a schimbat la faţă, că e de altă coloare, dar cu Evghenie nu se potriveşte. Evghenie e tot-d’a-una calm; el nu’şl schimba faţa; o Oonservă pe aceiaşi până la adânci bătrîneţe, precum apa de per Eau desfâes, întrebuinţată zilnic şi cu îngrijire menţine podoaba capului în starea el o-bicinuita — daca n’a) nenorocirea se fii chel ca primul npstru redactor. Si obiceiul Iul Evghenie de a fi calm, de a nu’şl schimba faţa,, e vechiu, e înrădăcinat 1 Ministrul justiţiei a trecut prin crize serioase, prin dureri fisice, morale, dar a reni as calm, calm şi neschimbat la faţă. Care din noi n’a simţit fiori reci şi calzi pe şira spinfirel, care din noi nu s a îngălbenit, n’a învineţit şi nu s a roşit de frica, ur-cându-se numai pe scările unul dantist, când a venit ceasul se ne scoată vre-o măsea. Toţi am trecut prin aceste simţiri neplăcute. Evghenie nu! Evghenie a scos odată o măsea de minte, fără se se turbure, fără se înverzească, parcă ar li băut un pahar cu apă. Evghenie a rămas calm ca de obiceiO; dar trebue să recunoaştem că şi danUstul era meşter 1 Apoi ministrul justiţiei a mal trecut prin fenomene menite a'l face sfe ’şl schimbe faţa, dar a remas neschimbat in părerile sale asupra colorilor când e vorba de obraji. La Sinaia, în vârful munţilor, s’a pomenit cu un om care ’1 stropeşte în faţă. Evghenie a scos batista, ’şl-a îndreptat privirile spre cerul noros, şi ştergându'şl mutra a zis: «Ciudat lucru ţ parca a început sâ plouă 1» Apoi a plecat înainte, cu umbrela deschisă mormoind: «Sunt un om calm; m’am născut calm, am trăit calm, vreau sfi mor calm !» In timpul resbelulul, un oare care d-nu Bibânescu, ’şl-a pus numele pe spinarea ministrului justiţiei, într’un colţ, cam pe năbuşite. Evghenie ’şl-a scuturat haina de praf, zicând: «Ia’l dupe mine câ’l omor!» Dar a rămas calm! EPOCA — 13 SEPTEMBRE 3 PUBLICITATEA /3AHUI,(II ,, EPOCA“ rirn-lu 0.000 «le fol ANUNCIURI SI RECLAME Anuneiuri pe pagina IV, linia, 30 hani Annneiurî şi reclame pe pagina III linia 2 lei. Intrun cuvânt, precum fie care membru din cabinet are câte o porecla, şi precum Filip al Francei era supra-numit cel Bun, d nul Statescu voeşte sfi’l rămâi; nume'e : < Evghenie cel calm ! lla\. D1HTR 0 ZI INTR’f LTA DE ALE VREMEI Fusesem exilai ca magistral In orăşelul X unde muream de urlt. lotr'o după masă, când eram mal ueanădej-duit, mi se aduse o scrisoare care conţinea aceste puţine cuvinte: «Domnul meii I «Dacii n’aî uitat pe d ra L»nriiţa, bi-nevoeşfe a veni să veni pe d na Mirşu-nescn. Te aştept Am nu mai de cât». Urma adresa. Imf fu cu atât mai uşor sâ-’nii aduc ammte de Lencuţn,că nici nu-’mi eşise niei-odută cu totul «lin minte. Primul amor InâA urme neşterse şi ea fusese primul meft amor. 0 fată gingaşă, delicată, palidă numai cu un pic de viaţă Jn ea. Ne iubisem mult când aveam 20 de ani şi ea 17. tţedespărţise cu sila. Inima ’mi sălta câi.d ’ml Închipuiam c'am s'o revăd. Tonta tinereţea mi se desfăşură înaintea ochilor. De n’ar fi fost deja noapte aş fi a-lergatîndată la dânsa. Zisese: te aşteptăm, vrea să zică era măritată. Fără ca să cunosc pe bărbatul el, mă simţeam gelos ; ş'apol eram sigur că ea trebuia să fi ales un om după felul el, un Romeo, un poet care să'i cânte toată ziua la picioare, şi eu un prosaic judecător cât de nesărat am să'i par, deşi aveam avantajul de a nu-i fi bărbat. Căci ’ml mărturiseam că numaieram acel de altă-dată, pace inspiraţii, pace strune vibratoare In inima mea. Toate aceste idei mă cam tulburase. Când mă pornii a doua zi spre casa el, după ce'ml îngrijisem toaleta mai mult de cât de obiceiă, mă simţii neîndemânatic ca un şcolar. Luai şi un bucheţel de viorele care ştiam că era floarea el favorita şi că’I va spune mat eloquent de cât mine ce să petrece In adâncul med. Sosesc la d-na Micşunescu, trag clopotul cu emoţiune, el era stricat şi nu resunâ; apuc pe din dos pe la bucătărie. Un căţeluş care se juca cu doi copil În nâsip mă zăreşte şi mă înhaţă de pantalon; copii încep al trage de picioare şi a se certa Intre el. La gălăgia asta o femee, un fel «le jupâ-neasă, apare In uşa bucătăriei undo pre-sida se vede la confecţionarea bucatelor. Era de talie respectabilă, cu mâ-necele sullecale, legată cu un tulpan la cap şi cu obrajii cam roşiţi de foc. Ţinea o lingura mare In mână. — Mă rog d-na Micşunescu zisei eu. înainte de a-ml răsdunde, gospodina dădu un picior căţeluşului, care ţipa încă, o palmă unuia din copil care nu'l lăsa In pace ş’apol Intorcându-se spre mine: — Eu slnt d-le zise ea amabil. Vă Închipuiţi mutra mea. Instinctiv băgal bucheţelul In buzunar. Ce ridicul aş (i părut cu el acestei matroane. La viorele să gândea ea 1 Văzând că stati Încremenit şi nu’i răspund ea lini repetă : — Ed slnt, ce poftiţi? — M6 erlaţl, vă supăr poate, făcui eu dând Înapoi, am venit fără vreme. Atunci la riadul el de a fi mirată. Mă recunoscuse. Lepădtnd lingura veni la mine şi mă apucă de mâna ast-fel c’o simţii destul de bine : — Tu eşti Alecule 1 Căţeluşul începu din nou a hâtnăî, copil a sări Împrejurul meu, a se strîm-ba la mine. Nu prea erafi drăgălaşi, nici de o curăţenie exemplară, dar ful silit să’i declar de îngeri. Urmai pe d-na Micşunescu In casă căutând a mă încredinţa ca nu visez. La rândul d părea tot aşa de surprinsă ca şi mine şi avea chiar un zlmbet pu- ţin măgulitor pentru persoana mea. Atâta numai că ea era foarte vesela şi liniştitaipe cât eu treimea să fi părut de Încurcat. Văzând bucheţelul care ’mi căzuse din buzunar pe când mă aşezasem pe canapea: A ! A I zise ea râ zlnd, viorele! Iţi mal aduci aminte de prosliele noastre de altă-dată; ce nebuni eram pe alunei. Când gândesc cam plâns două zile şi douA nopţi Jupe ce ne am despărţit, ca nu mai voiam să traesc, t-Q mă uscasem ca o coarnă. Aci un nou acces «Je veselie care mă molipsi si pe mini* In cât amâmloi începurăm a râde de noi Înşine par câar fi fo&t vorba de alţif. — E: dar aşa să schimbă lucrurile; m’am măritat cu un moşier cam In doi per!, dar om de treaba şi cu stare, am petrecut 7 ani Ia ţară şi nrn făcut ban , Acum am de gând să mă duc la Bucureşti ca sâ petrecem un timp. Bărbatul meu i u prea vrea. Am să te rqg să stărui pe lângă dânsul ca se primea'câ a fi deputat căci atunci ne va costa mai eftin. Ds: aci porni o conversaţie de zarafi; vorbirăm de banl.de greutatea vrcinel, de preţul grâulut, de creşterea copiilor. Din toate aceste pricepui ca d-na Micşunescu să Înţelegea minunat In afaceri, câ banul avea un farmec deosebit pentru ea. Eram la o distanţa nemăsurată de Julietta şi Romeo. Văzui apărând şi pe d. Micşunescu. Era potrivit cu actuala Lencuţa. Un om care clătina casa când păşea şi sguduia geamuriIft când vorbea. Mi se păru că m ar putea înghiţi dinlr'o sorbitură. Plăcerea tui de-căpetenie era ma^a, i-«h'Hlu! iul în privinţa femei trebuia să fi fost o bueălăriţa, de aceea şi făcuse din plăpânda Lencuţn un şef tle bucal* riţe. Fu tot aspectul săflde pai liidermacel gargantun semăna a 11 un ştab de înger, sil vedea că ferneea lui lt domi-nează ; de sigur stomacul II dăduse pe mâna el. — Te-aî înţeles cu prefectul dragă, zise. ea du pe ce s«î făcură presentările, când te vedem deputat ?— O! o! treabu nu e sigur*... face nazuri... Cu alât mal bine mal la urmă. — Ce fel ? — Ştii că nu prea am poftă să fiO deputat. — N'al ambiţie Mitica? — Sunt făcut ca să trăesc liniştit, colea cu gospodârioara mea, Inlre tine şi vitişoarele mele, şi tu îmi dai zor cu mărirea şi cu gloria ! — A ! ce om I — Ş'apol nu mă simt In stare să fiu ce vrei tu. — Din contra ai să fii un deputat perfect.— Dar nu prea şliQ carte soro. — Cu atât mal bine! — Nu pricep nimîcln politică.— Cu atât mai binel — Nu pot zice două vorbe 8şa In public. — Cu atât mal bine. — Măcar, mal bine rămân la boi-şoril mei. — Atunci rămâi singur 1 Şi furioasă apucă un vason, 11 isbi jos şi apoi eşi trîntind uşa fără a lua seama la mine. D. Micşunescu să plecă să culeagă bucăţile suspinând şi murmurind :—al să vezi că are să greşească budinca,iar eu ajutându ) In operaţiunea )uT,tn patru labe ca şi dânsul,gândiam In mine ce poznaşe este vremea şi ce se poate face adesea dintr’o lulieta. X. TELEGRAME DI\STHEI\ATATE Putershurg, 22 Sepiembre.— Prin sferele guvernamentale domneşte părerea că Jtusia se nu ia iniţiativă a propune vr'tin candidat pentru tronul Bulgariei. Aceasta provine din temerea ce a produs’o acolo ultimele evenimente cum că marea Sobranie ar putea respinge candidatul Rusesc. De aceia predomină părerea că Rusia si lase deplină libertate Bulgarilor la alegerea principelui, mulţumindu-se de a ’si rezerva aprobarea pentru candidatul neagreat. Ast fel se explică de ce Rusia îşi măreşte in mod considerabil numărul candidaţilor şi de ce nu numai demnitarii ruşi, ca Dondukoff-Korsacoff, ci şi chiar persoane de confesiune ortodoxă car) nu suid din familii princiare, chiar şi streini, sunt desemnate ca eligibili. K sigur însă că dorinţa Rusiei ar fi ca alegerea prinţului se fie amânată cât sc poate, căci in caz contrariu, cesl liuneă ocupa (muci ar deveni imposibilă, şi prelinsa c jmpensaţiune venită de Ut Viena ar cădea. «Soivrem-Jswestga» face propunerea originală cu A ustrg-Ungaria poate să-şi { câştiga influenţa iu peninsula Balcanică cu ajutorul Bosniei şi Herzegovinei,dar sc cedeze Rusia pentru aceasta o bucală din propriul seu corp. Ar fi dar bine şi ar mulţumi şi pe , Rusia daca monarchia Habsburgă ar \ ceda ca compensat'ime Galifia şi Bucovina. Varşovia» *22 Seplembre.— Guvernând generat Gurko a dat un ordin brigudelor de artilerie ca să urmeze câte patru tunuri şi să se fie gata de plecare către armata de sud. Se vorbeşte pretutindeni despre formarea ţinui corp separat pentru ocupaţ unea Bulgariei. ŞTIRI MĂRUNTE I). I. C. Brătiauu, s’a reîntors in capitală. • • 1). general Cernal, a fost primit şi reţinut la dejun de M. S. ftegeţe. • * Consiliul comunal este convocat pe mâine seară. J » * U. Alex. Deldim m - irefqlorslncapitală venind de la Sinaia. i D. N. Afini, prefaci de Neimţu a sosii a-, seară în capitală In virtutea unu eou-gediă. Llif> *i m D. general (ludovici, comandantul divizii de Bucureşti a plecat la manevre şi d. general Cernut s'a reîntors In Capitală. S'. vorbeşte că Duminecă, «lupe întrunireaToT?eth' ş-Tb>F^pnrt<ţV*.va porni iarăşi pe bâiâuşi, «•* la rudacs ţiiie jurnalelor oposiţii. Vor fi bine primiţi. <& Primăria a numii ofiotnisiurie cure se caute un loc mai bun ponl.ru depunerea gunoaelor. e Un ordin comunul somează pe toţi hotelierii şi proprietarii de case ca în 24 ore se cimţe latrinele şi se desinfecţeze sălile şi ca morile. D. Demetru Sturdza, ministrul instrucţiunii, reînlorcândti se în «a pitală ’şi-a reluat portofoliul. Azi a priimit pe membrii consiliului general. D. Costescu, secretar general al ministerului de justiţie, a plecat azi la Sinaia. D. Populeanu, procuror general pe lângă curtea de Apel a plecat la Rîmnicu-Serat în afacerea asa sinatului domnului 1. C. Brătianu. €* La catedra de Istorie de la şcoala centrală a fost numită domnişoara Natalia Tulburi, bacalaureată în litere şi ştiinţe şi studentă la Facultatea de litere. • M. S. Regele a fixat data pie -carii la manevre pe ziua de 15 Septetul) re. Aflăm câ Sto'ca Alexandrescu a fost trimes la Văcăreşti. In privinţa d lui Oroveunu nu s'u pulul descoperi nimic. $ D. Albu, Prefect de Neamţu, a fost primit de d. I. C Brătianu. • Citim în Românul: Agenţia Havas ne-a comunicat azi dimineaţă o riotă, drept răspuns la plângerile «Independenţei». In-formaţiunile oficioasei agenţii ne a-vend nici o valoare, ne abţinem de a publica acea notă Am citit cu toţii telegram le j e eire ea le-a trămis iu străinătate, şi toţi am putut constata că ele conţin lucruri neesacte. • Astă-zl dimineaţă a sosit in capitală d. general Catargi, adjutantul M. S. Regelui Milan al Şerb ei. D. Oroveanu a fost mutat din a-restul poliţiei la cazarma gendar-milor călări. Să zice că eite bolnav în urma maltratărilor morale şi fi-sice la cari a fost expus. © I xvwhv.dacoromanica.i nicu-Sarat anunţa ca Torda« he Ta- | I nâsescu Musealu a făcut mârturirl însemnate. In urma lor, d. procu-rore Mânescu, venit înadins în Rîranic, a arestat pe un alt cismar anume Pe trac îi e David Pestriţu, cu locuinţa peste drum de ocolul Tribunalului. Aceluşi ziar spune că Marţi, d. procuror Mânescu însoţit de prefectul, de procurorul local şi de un judecător de instrucţiune, a făcut nuoi perchisiţiuni la societatea coopejulivâ din Râmnic şi la magusinul de pielărie al societâţeL ULTIMA ORA Londra, 24 Seplembre. — Anglia, ştiind câ Turcia, sprijinită de toate puterile, este decisă a insista pentru e-vacuarea Egyptulul, caută a se înţelege cu Nubar Paşa «are se albi. acuai la Londra, In vederea unul aranjament c»re se inenţie protectoratul englez, şi ocupiţiui.oa Egyplului de trupele «.TTglczeşt!. DE VENZARE MOŞIA BEli EŞTI clin .judo tul L3 LI TIV A STATJA SASCL’T Lt 4 Octombre viitor se vinde prin 1 ici -laţiune publică Înaintea Tribunalului de Focşani, moM»i BereşlF ţlin judecii Hulim ■rrywa'iALui (Uieorghe noly. Această moşie «sie lriiCiTrs'n7Tde li-n ia l'ei-.'tlS,eslcarandaLipentru2000 galbeni aur (uniţii fabricai de zahăr situată lângă staţia Siiscut. Contractul expira peste 4 ani. Uuali lalea superioară» pământului aeos-bu proprietăţi estede noiarietule publică aLU 4iijudeţul Putua cât şi In judeţele limitrofe; înt indere» şi vecinătăţile se pot vedea Iu toaiu publicuţiunilor oficiale a Curţii din Galaţi. Pe această moşie st afla si pădure ca la60 fald clin care ca la 12 fălci osie pădure seculară. Preţul de lacare va ineepe vânzarea este 400,000 lei. Adjiniecalorul va răspunde jumătate preţul după adjudecare, iar ceul-allă ju-metate peste 3 luni. Cererea de împrumut la creditul funciar este d>-ja făcui,a şi se poale efectua Intrăm foarte scurt termen fiind moşia hotărnicită. DE VENZARE MOŞIA VEBSESTI din judeţul BACAU PLASA TROTUS!, TAZLAU DE JOS INSTITUTUL DE DOMNIŞOARE AL PROFESORILOR ASOCIAT! SUB DIRECŢIA ONE! CORBf» Sub-samnata, »bs)>ventă a sroalei superioare de d .mmsoure din Lansana (Elveţia , profesoare de jtedugogie si filosofi» la institutul pe dagogic, id asociaţiune cu mai inulti «>rof« •■jri publici distinşi, m'am decis a descinde un iu-stitut de domnişoare, in care riavele pe fănr» o instrucţiune clasica si solida se primea*,'a si o edneatiuns aleasa si tnt-o-data menita a ferma bune mame de familie Din punctul de vedere al instrucţiune! sco&Ia va coprinde: 1. Cursul clasilur primar« dupe programei» oflicialc cu adaosul Ambelor, germana (rt frati-cesa. 2. Cfasii / gimnusiala pentru elevele care ne reuşind li esairenele de admitere in scOilele secundare ale statului ar voi a trece iu fus tut aceasta clasa si a st nresiota îa eoncflrsul de admitere in anul al 2-lea. 3. 0 clasapreparatoare destudtele glnhiăsin't pentru elevele care vor lt troeut ehPeuriîi scoalelo- secundare de fete si ar vpi se sbtjn» ‘ certificatul celor i clase liceale; in srea*ţ« clasa, pe Ungi repetirea materiilor din apoalele secundare de fele, se vor pradatiiiibĂ «rcwsii'e latina si elena, dupe prsgmmrie "la'j.fct, Afara 4* objfctele prevesute io nrnjA'Vhrle oficiale se vor preda facultativ si lirm>"lr en §leza si itabans precum si muzica, earj'ilup* orinta pariuiilor ss va urma in InsWtuţ1 sau la conservator,. r- - , ------ — ■ Institutul va primi Interne semi ia terne si eaterne. Cursurile vor încape la I SeptombTo. Con! ditiunile de sdmitcrâ ee pot «fi» in cancelaria institutului asnzat in strada Cornet No. id, dia Bucuresoi in toate zilele cu începere de azi. i AtSCSANDRINA CORCEA nastula t’Uimeseu profesoare de pedagogfe si Hlosofla la sco»l;f centrala. Singura Sijonia de musica vffc.fda. aş-iiiatruj roentaln in |ara,autorigata si ai>r«‘ M'iuarc casa unde se atlă clubul militar Calea Victoriei 2 şi 4. Venii tdOffP. Prel.ul H1)0000. Creditul funciar &O0O00. l><‘ ven/.nre un frumos loc In fundul alei Eldorado slr. Posta- Vache. l»o Incdiirfiit două prăvălii mari Calea Victoriei No. 82. !>«■ incblriut liotei Su»aiQ în Predeal, 20 odăi. A se adresa la d. inginer Boitei str. Pitar Moşu. No. 5. D-RUL A. VIAND Dă consulta ţiu)ă pentru boale de OCHI, URECHI, şi SIFILITICE şl face operaţiuni de hirurgie oculară. Bucureşti, Calea Văcăreşti No. 53 (a-lăturl cu spitalul Xenocrat) de la orele 2—4 după amiazl. B I B L I0GR AF! E La IO Seplembre, a eslt «le miI» presa si senila depusa spre vânzare la redacţia ziarului Opera revista XAZ.Vl ded-nii I). I{. ito-selti sl I. \egruzzi. Preţul unul exemplar un leu. Contra unui mandat postai sau mărci poştale se trimite franco» A e*it «le sul) tipar: ELEMENTE DE GEOGRAFIA EUROPEI pentru clasa III-a seoundara «le «l-soara F.I.LXA DAMBLA\l carte aprobata de onor. minister al instrucţiei publice. Recomandam d lor profesori cu deosebire acest manual pentru escelentele sale calitati, caid au determinat pe juriu a’l declara oh singura lucrare de valoare asupra a-cestui subiect. Autoarea a făcut tot“dS“ se fie la înălţimea stiintei geografice ; motodul, stilul, noţiunile coprinse in aceasta opera sunt îugrijite cu cea mai serioasa luare aminte. D-RUL THEODOflESa FLORM Reintorcându-seîn Capitala îsi reia clientela. Consulctatiuni de la 5—6 ore. CASA DE SCHIMB AIR. GR. iU.VESCIi 4 II. UillCl Strada Lipotanl, 15 »Ih Bucureşti, 1^/24 Seplembre INSTITUTUL SGHEWITZ BUCL'RESTr 51, Strada Soaunelor, 51 I. Cursurile din acest institut vor reîncepe !»1 Seplembre viitor. Pentru informaţii!ni a sc adresa la direcţiunea institutului. VALORI ^EadeuţZF^T5 ^cupendorj m0dju FONDURI DE STAT ROMAN Renta rom. per. 1875 5 0/0 Renta rom. amorţi*. 5 0 0 Renta rom. (rur. eon) 6 0/0 Oblig, de stat C- F. R. 6 0/0 Idem idem 5 0/0 Imprum. Stern 1864 7 0/0 Impr. Opeoheim 1800 8 0/0 I Agio imwtomuturi de oraşe Impr. orag Bucuresoi 5 0/« Idem idem din 1884 5 O/i Impr. or. B. cu prime loz f. 20 VA CORI DIVERSE Credit Fonciar Rural 7 0/0 Idem Idem 5 0/0 Cred. Fon. Ur. din Buc. 7 0 « Idem idem 6 0/0 Idem idem 5 0/0 Cred. Fonc.Ur. din las i5 0/0 Obl. Cos. pens. fr. 300.10 Ap 1 Oc Ap l Oc Mai I No lan 1 Iul Idem | MarlSep lan 1 Iul Ian 1 Iul Mai 1 S& Ian 1 Iul Idem Idem Idem Idem Idem Mai No 94 97 ,1051/2 151/4 74.'!/( iel/i. -i iCoilăt , si i >■> m 1/2 o» 82 74/2 214 4 EPOCA — 13 SEPTEMBRE CASA DE SCHIMB I. M. F E R M O —27,STRADA LIPSCANI, 27— CURSUL BUCURESCI 9 Septembre 1886 5 % Rente amortizabil* . . . 071/4 6 % Renta perpetna .... 95 6 ' Oblig, de stat 88 6 % Oblig, de st. drumu defer 7 Î4 scis. func. rurale. . . . 104 S % goris. func. rurale . . . 871 !i 7 % Scris func. urbane . . . 101 6 % Scris func. urbane . . . 921/* 5 % Scris. func. urbane . . . 821/2 5 % împrumutul comunal . . 75 Or,bg. Casei pens. ,lel 10 dob.) 815 împrumutul cu premie . . 35 Acţiuni bincei nation. . . 1035 Acţiuni «Dacia-Rom&nia » . £75 » National* 220 » Credit mobiliar . . » Con8tructiunî. . . 165 ■ Fabrica de hârtie . Argint contra aur .... 141/4 Bilete de Bana 8 contra aur. 141 4 Florin ausatriaccl . ... ' 2.02 Sehlmb ...... Paris S luni » la vedere 100 1/4 Londra S luni » la vedere 25.25 Berlin 8 luni 1.241 4 Vi ana la vedere 2.0* nr IVrillDIlT cl,iar de acum Casele, i.lLnlnl.ll din Strada Academiei No. 11 compuse din 16 Camere, cu o curte spaţioasă tn care se află grajdifl şopron şi alte dependinţe. Aceste case mal ad şi o grădină importantă A se adresa Strada Batiste No. 11. nc lUPUIDIAT chiar de acuma, Ut IflOrlInlAI un otel situat Calea Victoria No. 147 împreună cu dependinţe, grajd, şopron, curte, grădină, gaz aeriform tn casă. Pentru desluşiri, a se adresa la No. 198 Calea Victoriei. nr IMPUIDIAT chiar d’acum ca-Ut IU Un Ini Al sele Costa-Foru din Batişte, Strada Scaunelor No. 46. 22 Ca mere deosebit dependinţele: grajd, şopron, cuhnie, spălătorie şi alte trei ca-mereşi grădină spaţioasă. Doritorii pot visita casele tn toate zilele. Pentru condiţii a se adresa la d-nu C. G. Costa-Foru 3, Dealul Mitropoliei, sad la redacţia Epocei. D. R. ROSKTTI AVOCAT Strada Pomana No. 2/. “I di: mmm «la în plagia Episcopii nvcnd doua camere si pfvni^ln. a se adresa laa — %NU N°- 138. CALEA MOŞILOR, N°- 138 Primeşte şcolari interni-externi pentru, clasele primare, gimnasiale si Comerciale în conditiuni foarte a-vantagioase de preţ. Acest Institut a probat prin fapte că ştie să’şl facă datoria îr toate privinţele de educaţie şi instrucţie, căci şcolarii mari şi răd nărăviţi nu să primesc, toţi şcolarii cari ad luat lecţii tn acest pensionat ad fost promovaţi de comisia numita de guvern aşa că nici unul n’a rămas repentent, ba nici chiar corigent de acea li se dă atestate chiar de minister. Şcolarii cari urmează la şcolile publice sunt aşa de serios meditaţi în pension în cât nici unul nu să culca seara până nu ’şl dă lecţiile de a doua zi. Limba franceză şi germană este obligatorie. Şcolarii acestui Institut pot urma la liceul Matei Basarab gknnasiu Lazăr şi Mi hai bravul şi la şcoala de comercid. PUBLICITATEA ZIARULUI N°. 3, STRADA EPISCOPIEI, N°. 3 „EPOCA it BIBLIOGRAFIE Iu editura Librăriei ZAHAR1A N1COLAU — DIN PLOESC1 - Ad eşit de sub tipar : Pr. Pârvulescu. Primele lecţiunl decalcul sad sistema numeraţiunel p. clasele primare de ambele sexe, preţul 20 bani. Pr. Provincialiu. Principii de Gramatica Română, lucrată pentru clasa II primară de ambele sexe. Ediţia II. Aprobată de onor. Minister cu ordin No. 1216 preţul 25 bani. Kfrusiua G. Stcfanescu. Elemente de Istoria Sacră sad Biblica vechiului Testament pentru şcoalele primare ambele sexe, ediţiunea III, preţul 25 bani. P. Manuelescn. Elemente de Gramatica latină pentru clasa I Gimna-sială şi Liceală preţul 1 led 25 bani. Exerciţii la Gramatica latină pr. 60 b. Iosef lonescu junior şi C. A. Crapellianu. Geografia judeţului Prahova cu planul urbei Ploescl şi planurile plâşilor judeţului şi tecstul ediţ. II preţul 80 bani. IN D E P 0 S I T Diaconul X. lonescu. Manual de Istoria Sacră vechiul testament p. clasa I Gimnasială preţul 1 led 65 bani. Capilan I. Protopopescu. Memoriul oficierilor şi sub-oflclerilor de orice armă în recunoaştere preţul 1 led 50 bani. Manual de gimnatică şi instrucţie militară preţul 2 lei. C. A. Crapellianu. Harta judeţului Prahova format mare preţul 2 lei. Cristu S. IVegoescu. Retorica preţul 3 lei, 50 bani. Librăria mal posedă un mare asortiment de cărţi şcolastice, Române. Germane, Francese, Elene şi Italiene, furnituri pentru şcoli, cancelarii şi biurourl. Preţurile foarte moderate. Serviciul prompt. de mărfuri din magasinul D-lui ION PENCOVIGI No. 24, Str. Lipscani,No. 24 !!! SE VINDE EFTIN !!! Onorabilul Public şi bogata Clientelă al acestui magasin este rugat a profita de această rară ocasiune cumpărând mărfuri din cele mal fine qualităţl şi cu preţuri foarte reduse. Principalele articole sunt: mătâ-sâril, catifele, pluşuri, atlasurl, stofe fatasie pentru mobile. Lainage, dantele perlate, chantilly, combre, covoare; şi alte multe "articole fine. DN SFERT SI JIMETATE MILION!! de mărfuri din magasinul O-lui IONPENGOVICI No. 24, Str. Lipscani, No. 24 III SE VINDE EFTIN III EREZII i.. LEMAITRE SUCCESORII TURNATORIA DE FER SI MM - ATELIER MECANIC BUCUREŞTI, - CALE# VĂCĂREŞTI 951, — BUCURESCI itfj m Se însărcineză cu construc-ţiunl d9 turbine si mori cu pre- Jurl mal reduse de cât acele in Viena si Pesta. PREŢUL Unei mori cu f piatră de 36 lei 1900, cu 1 piatră de 46 lei 2100, cu 2 pietre 36 lei 3600, cu 2 pietre 42 lei 3800. Esecutează repede orl-care lucru de turnătorie sad me canică; precum; olane simple* şi ornate. Mare asortiment de mobil6 pentru grădină, ar mament® pentru grajduri şi teascur1 de vin. etc. Mare deposit de fer», raiuri pentru vagonete-Dâcauville, tzeve de tuci. Mare asortiment de pietre de moara. La Ferte-sous-Jouars. MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE ROMANE»"™— (I IUNIE) 1886 Bucure sti-Koman 1 ^ STAŢIUNEA Arătarea Trenurilor Tr. ac.|Tr. p. |Tr. p. ITr. pl. Tr. ac Bucureşti p. Ploeştl Buzăd R .-Sărat Focşani MărăşeştI Adj ud Băcăd Roman sos noapte 11,00 12 27 2,14 3,17 d.4,16 5.00 6.01 7,39 8,45 dim- a. m. 8,40 10,39 12,55 2,25 3,48 5,15 S. 6,39 9,35 11,15 p. m. dim. 7,30 9,16 dim. 6.30 8,04 p.m. 4,40 7,20 Bacuresîl-V&rciorova Roman-Bn car eşti noap. p. m. p. m. seara noap. dim. Roman Plec. 8.25 12.30 6,45 Vărcior. pl. 3,42 12,57 8,00 Baoâd 9.20 1,40 7,20 T.-Severin 4,08 1,19 8,40 Adj ud 10.45 3,52 10,29 Filiaşl 6,08 3,07 11,08 MărăşeştI 11.18 4,34 11,30 Grai ova 6,56 3,53 12,30 Focşani 11.52 — 12.59 Slatina 8,17 5,12 2,27 R.-Sărat 12.56 p.m. 2,29 Piteşti 10,12 6,58 5,15 Buzăd 1.46 p. m. 4,03 Titu 11,31 8,11 7,05 Ploeştl 3.33 3,39 10,17 8,- Ciocăneşti — — 7,49 Bucur. sos. 5.00 5,15 11,50 9,35 Bucureşti s. 12,35 9,10 8,30 seara noap. săra a.m. a.m. seara Târgovlsle-Tlta Târgoviste p Titu sos. a. m 6.40 7,60 p. m. 5,20 6,30» STAŢIUNEA Arătarea Trenurilor T. ful.'T. ao. |Tr. p. p.m. seara dim. Bucuresci p. 4,05 8,00 8,00 Giocănesol — 8,41 Titu 6,07 9,00 9,28 PitescI 6,24 10,16 11,17 Slatina 8,08 11,56 1,25 Craiova 9,30 1,18 3,37 Filiaşl 10,17 2,04 4,52 T.-Severin 12,05 3,62 7,34 Vărcior. sos. 12,27 4,12 8,00 V4Jr eior o v a-1’ ucur estl Tltu-Târgovlste a. m.l seara PăşcanI 7,17 10,01 Titu pl. Tdrgovişte s 9,45 9,15 11,061 10,30 Roman sos. 7,53 11,06 BUCURESCI-GIURGIU STAŢIUNEA Arătarea trenurilor T. ful.l T. p. I Tr. p. 6ALATI-MARASESTI MARASESTI 6ALATI I PîoesU-Slanic-Slauic-WocitT 8TAŢIUNEA Arătarea trenurilor Tr.ac.ţTr m.|Tr. p. STAŢIUNEI Bucureşti p. Filaret Giurgiu Smârda sos. dim. 5,40 7,10 a. m. 6,40 7,10 8,55 9,00 p. m. 5,30 6,00 7,40 BIURGIU’BUCURESCI Smârda pi. Giurgiu Filaret Bucur. sos. |p. m. 2,25 3,52 a. m. 10,00 10,05 12,11 12,25 p. m. 8,30 10,28 10,42 Roman-Iasi Roman pl. PâşcanI T.-Frumos laşi, sos. dim. 9,51 10,51 1,63 1,50 p. m. 4,47 4,16 8,24 9,52 iasi-Roman Iaşi pl. T.-Frumos . m. 4,08 dim. 6,52 Galaţi pl. Tecucid MărăşeştI 10,40 11,06 noap. 11,40 4,16 4,52 a. m. 7,45 11,14 11,45 MărăşeştI pl Teoucid Galaţi dim. 5,25 6,50 noap. 11.35 12,34 4.35 p. m. 4.49 5,45 8.50 Adjud-Târgul-Ocna Adjud pl. T.-Ocna sos. T.-Oona p. Adjud sos. p. m. 4,15 6,20 9,45 11,35 dim. 6,10 8,05 8,20 10,00 Constanta-Cernavoda Constanţa p p. m. 3,00 dim. 9,00 Cernavodă s 4,45 11,10 Cernavodăp 6.50 1,50 Constanţa 8,35 4,24 Arătarea trenurilor Tr. fl.|Tr. ac. |Tr. p. Ploescl pl. Slăniou sos. a. m. 10,45 12,40 Slânic pl. Ploeştl sos. p. m. 6,50 TECUCIU-BERLAO BERLAO-TECUCIU Tecucid pl. Bârlad sos. a. m. 6,15 8,00 Bărlad pl. Tecucid sos. a. m. 8,40 10,40 lasl-Ungheni Ungheni -Iaşi Iaşi pl-Ungheni s. p. m. 3,25 3,49 &. m. 11,50 1,21 VERESCIBOTOSANICAMPINAOOFTANA STAŢIUNEI Arăt. Tren. Tr.ac.| p-am-1 Ungheni pl. laşi sos. p. m. 2,00 3,32 FLOESTI-PREDEAL-PREDEAL'PLOESCI p. m 4,40 6,12 Ploeştl pl. Câmpina Sinaia Predeal sos. seara 6,15 7,14 8,30 9,10 dim. 9,38 10,42 11,53 12,35 dim. 8.19 9.20 10,31 11,08 Predeal pl. Sinaia Câmpina Ploeştl sos. p. m. 7,45 8,21 9,18 10,09 p. m. 4,51 5,32 6.29 7,25 dim. 7,05 8,11 9,09 10,00 VerescI pl. Botoşani s. Botoşani pl. VerescI s. p. m. 2,08 2,03 5.21 7.21 p. m. 9,49 11,42 3,15 1,55 Câmpina p. Doftana s. Doftana p. Câmpina p. a. m. 11,20 11,00 p. m. 5,50 6,08 G alati-Buzeu-Buzeu-Galati Galaţi pl. Brăila Buzăd sos. noap. 9,40 11,01 1,30 8,40 10,02 12,53 Buzăd pl. Brăila Galaţi sos. 2.30 5,03 6,15 12,55 3,41 4,55 PAŞCANI SUCEAVA-SUCEAVA-PASCAHI PăşcanI pl. Vereşcl Suceava Suceava pl VerescI PâşcanI sos. dim. 10,40 12,08 12,23 6,00 5.40 6.41 săra 7.15 9,17 10,09 6,64 7,51 9.15 TypogrZbâ iei, No. 3