ANUL I No. 239. A DOUA EDITIUNE JUOl li SEPTEMBRE 1RS6 Grigorb G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTELE EE PLĂTESC TOT-D’AUTfA ÎNAINTE : In ţari pe 1 an 40 Iei, 6 luni «0 lei, 3 luni 10 Ie! ii străinătate 1 an 50 Iei, 6 luni 25 lei »BON cestiune. Când am propă'^duit asasinatul în coloanele noast/e ? Vă somăm :* vă desfidem să ne r rătaţl un singur rând din care să re-sulte ca in adevăr am recurs la .sasi-nate, c* să ajungem sad să re menţinem la putere. Citita-ţl în Epoca uri rând în care să fi Împins lumea la »* sasinate 7 V EPOCA — tl SEPTEMBRE Declaraţi şi reproduceţi pasagiul dacă '1 găsiţi. Dacă Insă pe partea noastră nu a-pa«ănicl-o acusaţiune, nici o crimă, nici un asasinat, nici o provocaţiune, sg examinăm puţin care e activul vostru. Disperaţi de succesul ziarului nostru aţi căutat din prima zi a ne crea tot felul de mizerii. Speriaţi mai târziu de simpatica Incuragiare ce am primit din partea publicului, aţi pus pe un polonez sg ne insulte, aţi însărcinat pe un nenorocit sg ne provoace şi aţi plătit nişte desculţ! sg ne bată. Atacul ’l-aţl început cu corectorul nostru. ’L-aţl prins pe uliţa şi ’l-aţl atacat In mod laş. Nemulţumiţi cu atât, aţi postat spionii voştril In faţa localului ca sg ne pândească cele mal mici mişcări In toate zilele. Nemulţumiţi nici de astă dată, aţi mers şi mai departe: aţi dat ordin polonezului sg ne injurieze odată la 24 ore. Ce erea aceasta de cât o provocare? La aceste asalturi întreprinse In contra pncienţeî noastre, ce vi s'a res-puns ? Un singur cuvânt : am constatat că suntem provocaţi şi v’am declarat că ne vom ţine In legitimă defensă. Mărturisim că şi de astă dată ne am înşelat asupra caracterului vostru. Am crezut că un singur avertisment vă e de ajuns şi că vă veţi astâmpăra. Am greşit. De aceia, noi oameni aî ordine!, am fost suprinşi nepregătiţi faţă cu laşul vostru atentat de la 5 Septembre. Ruşinea voastră e cu atât mai mare că v'aţî repezit ca fiarele asupra unor persoane ocupate cu munca lor onestă, cari met că cugetad că aii sg fie atacate de bande armate de 50—100 persoane. Ruşinea voastră e cu atât mal sdro-bitoare, că nu puteţi găsi nici un pretext spre a justifica teroarea bandelor voastre. Aţi fost numiţi până acum regimul jafurilor şi corupţiunei ; de acum aţi mai câştigat încă un titlu pentru posteritate : zilele voastre din urmă vor fi cunoscute sub numele de Regimul teroareî. Sandu. BULETIN EXTERIOR AGITATIUNEA IN BULGARIA Situaţiunea In Bulgaria care începuse a se linişti, pare a se complica din nod, şi a lua un caracter grav. S’ar fi putut crede, că o-dată sacrificiul principelui Alexandru făcut, toate partidele se vor pune de acord, pentru a lucra conform dorinţelor guvernului din St. Petersburg, şi pentru a intra ast-fel cu totul în bunele graţii ale Ţarului. Cu toate acestea, atât ştirile care ne sosesc din Bulgaria, cât şi tonul ziarelor ruseşti, ne arată că lucrurile sunt departe d’a se linişti, şi d’a lua ast fel un mers regulat. Mal Întâia, atitudinea Sobraniel, cu ocazia răspunsului la discursul regenţei, a nemulţumit foarte mult pe Rusia ; ceea ce şi face pe Journal de St. Petersbonrg se zică,că manifestaţiunile intempestive care au avut loc, arată că politicianil bulgari au ochii întorşi spre trecut, In loc d’a privi viitorul că faptele lor nu tind de cât a continua lupta, iar nici de cum a procura pacea. Apoi Rusia se plânge ca guvernul actual, se inspiră Încă de consiliele Angliei. Era de prevăzut că Anglia nu se va da ca învinsa, după plecarea principelui Alexandru, şi că va continua lupta de influenţa In contra Rusiei; şi credem, ca faptului acestuia, trebuesg atribuim astâ-zî, purtarea îndoioasâ a guvernului Regenţei, faţă cu Rusia. Care va fi, până In sfârşit, concluzia acestor frământări? Resultatul obţinut până acum, de cel cari ati ascultat con-s’.liele Angliei, nu pare a fi încurajâtor pentru cel care pe viitor vor voi sg urmeze aceaşi politică de ostilitate contra Rttsiel, şi principele Alexandri , el In-su-şi.prin abdicarea sa, a indicat par-tisaniiqr sel, calea de urmat In circum stan ţel e'ţle faţă. De aceă^se aşteaptă cu nerăbdare, răspunsul regenţei la nota presintatâ de consulul ru-* şi de cel german; căci nu se ştie Încă daca guvernul bulgarva consimţi la modificările de termeni, propuse de consuluBrus. Acest incident poate Încă agrava\tensiunea ra ponturilor Intre guvernul\ulgar şi cel rusesc, şi im presiunea dominantă, In ct-rcur.le diplomatice, dupg ştirile care ne. sosesc din Sofia, este că se pot ivi incă mari complica iunl. X. DIN RIMNICU VELCEA Râmnicu-Vâlcea, 7 Septembre. Curtea cu juraţi din Vâlcea va începe la i Octombre viitor, credem că până atunci instrucţia în afacerea d-luî Zu-grăvescu, Davidescu şi cel-lalţi se va termina. Zilele acestea s’a ascultat la instrucţie mulţi martori al apărări care ad a-rgtat cum ceata bătăuşilor administraţiei In capul cărora se gasea Gheorghe Popescu învăţător din Tetoifl era aranjata la poarta casei lui Davidescu pe care II aştepta. D. jude instructor a confruntat pe aceşti martori cu parte din bătăuşi pe care ’l-a recunoscut, prin urmare aserţiunile din Voinţa Naţională care susţinea că acel G. Popescu se dusese la poştă, şi acolo a fost asasinat, s’a desminţit In mod patent. Dorim ca d, jude instructor să proceadâ şi de aci înainte cu aceeaşi desinteresare şi nepârtinire In această cauză, zorind Insă audierea şi celorlalţi martori Invocaţi, cu care să stabileşte că acel bătăuşi erad agenţi administrativi, şi recrutaţi de administraţie, dar care până azi nu a primit nici ci-taţiunî, mal cu seamă când toţi martorii sunt din oraşu de reşedinţă, şi instrucţia ar putea continua mal repede fără a fi nevoe de termene lungi. A. /. PRESA SI ATENTATUL Citim tn liomba din Brăila: Nu putem de cât să veştejim atentatul care a avut de obiect persoana primului Ministru. Atentatele sunt armele mişeilor neputincioşi Oposiţia nici o-datâ nu a făcut apel la mijloace oculte, când a fost vorba de a lupta contra adversarilor să!. D. I. Brătianu însâa probat şiîn această ocasiurie, căe plin de ura şi nu aşteaptă de cât ocasia penLru a’şl răsbuna pe aceia ce ’l controlează şi ’l pune vecinie fn fată toate mişeliile şi turpitudinile ce comit sateliţi! săi. Bandele de hengheri, hrăniţi din budgetul statului, în frunte cu un mârşav şi detestat ziarist. Z. Arbore, a spart, rupt, stricat tot ce afl găsit în redacţiile ziarelor Independenţa Română, Epoca şi România. Redactorii de la aceste ziare aQ fost bătuţi, şiroaie de sânge au curs pentru că unul iudivid ’i-a venit pofta să tragă tn primul minislru. Suntem pentru ca a-tentatorul se fie aspru pedepsit. Dar mârşavii agenţi secreţi şi destrâbâlaţil presei guvernamentale nu au dreptul să ridice mâna contra oposiţiel. Atentatul de la ziare este o crimă infamă, care pătează prestigiul bărbatului de stat, şi apasă conştiinţa omului liberal. CRONICA TEORIA IVDIGXAREI Ancheta urineaz* şi se vor cerceta culpabili', dacă culpabilii vor fi existând, şi dacă parchetul va găsi pedepse. pentru nişte ce talerii cari, indignaţi de al -ntatu 1 c.«mis contra primu ui-iuinistru, se lasă a 11 conduşi de simţimân'ul indignând , până a corni le chiar şi cscese contra acelora cari prin atitudi-dea lor tncurtţjg2& şi provoacă asemenea 6-uinase atentate Voinţa Naţionala de la 7/19 Septembre Aşa se esprimâ ziarul de căpetenie al co-lectivităţel, aşa precum stă scris mal sus. Mulţumită acestei nepreţuite teorii, de astă-zl înainte, advocaţii ao un noii argument cu care se ’şl poată apăra clienţii preveniţi pentru crime şi delicte, iar guvernul un noD cuvânt pentru a’şl legitima pungăşiile. De astă-zl înainte cel ce va băga mâna in pozunarul unul om din oposiţie şi ’l va fura punga va fi sigur de impunitate, căci era indignat de atacurile Îndreptate în contra guvernului. Dacă te vet Introduce tn casa unul opozant noaptea şi ’l vei sparge uşile, şi ’l vei fura tot ce vel putea, nimenea nu te va a-tinge şi poliţia şi parchetul se va da înlături, pentru marele motiv că... ai fost indignat In contra lui. Dacă vel omorâ pe un om din oposiţie pentru ca să ’1 jefueştl, safl, numai aşa de poftă, habar de grije să n'al. Când te Ya duce înaintea judecăţeî, se spui numai că mare a fost indignarea ta tn contrâ’i şi la minut vei fi pus In libertate. Dreptatea aşa cere ca s6 se proceadâ faţa cu toţi viitorii pungaşi şi criminali, căci nu înţelegem, pentru ce s’ar crea escepţil numai pentru Toboc, Arbure, Ulineanu şi compania. Indignaiea e lucru mare la om şi In virtutea el muite acte măreţe se pot săvârşi. Aşa, s aQ găsit oameni cari să învinovâ- Ce nerozie ! omul a fost indignat şi nimic mal mult. «I’auzl ţară. ’şl-o fi zis dânsul. StaO aci de atâţea ani. mă sacrific pentru dânsa, mC duc la răsboiO pentru dânsa, vorbesc pocit o limba pe care nu o pricep, pentru dânsa şi drept or-ce răsplată mi se da ? o nimica toată, numai un milion şi ceva şi încă şi a-cela în aur. Sunt indignat foc!...» Si, nici una, nici două, Majestatea Sa pune mâna pe două-spre-zece moşii. Foarte bine. Intr’o buna dimineaţa, agenţii d-luî Mo-ruzi. aQ fost învinovăţiţi de către d. Fleva, cum ca sustrag ceasoarnicele oamenilor de prin pozunare. Lumea se arăta surprinsa, lumea murmura,iar d. Bratianu Ion protesta apărându-şi poliţia. Ce copilărie! Dar bine, d. Brătianu nu trebuia se protesteze de loc, ci trebuia nu-maî să declare că poliţia este indignată. Auziţi vorbă. Opoziţia atacă guvernul, opoziţia înjură la gazete, opoziţia loveşte în colectivitate şi, dupe toate astea, poliţia să n’aibă nici măcar dreptul să se indigne şi se fure ceva ceasoarnice din pozunarele opozanţilor. Apoi asta n’ar mal fi libertate, ar fi curată licenţa şi anarchie. Carada face milioane cu concursul onestului Ion Brătianu, Chiriţescu omoară lumea în Teleorman, Simulescu pune bătăuşii ca se atace pe opozanţi pe strade. Radu MihaiO cu subalternul seo Moruzi organizează bande de bătăuşi şi asasini pe uliţele Bucureştilor, iar lumea se scandalizează şi protestează... Mat liniştiţi-vS, onorabililor! vedeţi, oamenii sunt indignaţi şi de-aceea le fac pe toate. Indignarea. într’un cuvânt, ie sfântă şi egitimâ şi nimenea n’are dreptul ca să câr tească în contra el. Şi, apoi, cine o provoacă, dacă nu tot opoziţia ? Dacă toţi opozanţii s'ar lăsa de opoziţie, cine s’ar mal indigna în contra lor? Dacă ziariştii n’ar mai seri in contra guvernului, cine ’i ar mal znopi şi le-ar jefui casele? Dacă d. Brătianu n’ar mai fi atacat în toate zilele, cui ’i-ar mal fura poliţia ceasornicul din po-zunar? Dacă s’ar da Regelui toată ţara Românească, de la Dorohoiu până la Mehedinţi, cine ar mal cere apanagii?... Lumea e indignata, iată adevărul / Radu Tandără. INFQRMATIUNI Primim din Vâlcea următorul protest : Redacţii ziarelor Epoca, România, şi l’Independence. Bucureşti Subsemnaţii cetăţeni din Vâlcea protestăm cu indignare contra scenelor de vandalism petrecute la Bucureşti la redacţiile ziarelor independente. Veştejim cu tărie asemenea fapte criminale comise cu în-drăsneală în numele poporului şi contra sentimentelor poporului. Amicilor noştri! de la presa independent le trimitem asigurarea sentimentelor noastre de regrete pentru cele suferite şi de admiraţie pentru lupta purtată contra odiosului regim ce ne guvernă. Ion Bncşenescu, IoanAnghelescu, M. Temelie, G. Tufeanu, Ion Ianco-vescu, Nicolae Iepure, Ioan Sinescu Toma Bedros, G Stavrescui,, Aureliu Gavrilescu, Cost. Herăscu, M. Albo-tescu, Toma Stătescu, N. lonescu, P. Georgescu, I. Apostolescu, Toma Georgescu, G. Politimos, G. Meli-nescu, P. Dobrescu, N. lonescu, Gri-gore Ştefânescu, Petrache Rădules-cu,N. Borănescu, V. Budurescu, Gr. Mavrodinescu, Achil Zamfirol. * D. general Angeleseu, Ministru de Resbel împreună cu d. Rouell, ataşat militar al Francie! la Con-stantinopol, au vizitat azi maîmulte cazarme din Capitală. ii Eforia Spitalelor civile, a dat ordin la toate spitalele se aplice ul Urnele masuri profilactice luate de consiliul sanitar, şi cadavrele se se înmormânteze Îndată tlupe ce moartea a fost constatată, pentru a nu in fecta locurile vecine sălilor mortuare. # Demisiunea d-luî Al. Em. Laho-vary e anunţată şi de foile guvernului. * Se spune că asasinul Alecsan-drescu, în urma bătăilor suferite, a avut ieri un atac de friguri cerebrale. Cetim în România liberă : Dimisiunea tînerului procuror Vi-neş a fost primită Baroul şi mal mulţi magistraţi au felicitat pe d. Vine? pentru purtarea sa Acelaş ziar scrie: Eri s’a ţinut in localul Bursei o întrunire intimă de liberali guvernamentali. Au vorbit d niî Ion Câm-pineanu şi C. F. Robescu. Vorbitorii au fost foarte violenţi in acuza-ţiunî împotriva opoziţiei pe care au fâcut’o solidară în intenţii cu asasinul Stoica şi urzitoare a atentatului în contra primului-ministru. S’a făcut apel la strîngerea rîndurilor marelui partid şi s’a pus la cale întrunirea de la Ateneu. * Un consiliu de miniştrii sub preşedinţia d-luî Brătianu, s’a ţinut astă zi la Ministerul de interne. n Eri circula sgomotul că la spitalul militar s’ar 11 presentat un cas de holeră. Informaţiile poiitive ce avem ne autoriză a desminţi cu totul astă ştire. * Asupra d-lor fraţi Oroveanu se susţine cu siguranţă că. nu s’ar fi constatat nici o urmă de complicitate în atentatul asupra primului ministru. 0 MICA LĂMURIRE Nenorocitul redactor al ziarului Telegraful, care iscăleşte actualmente Z. Arbure, publică tn foaia sa de eri câte va cuvinte pline de injurii la adresa mea. Culmea este când mă acusă că sunt spion plătit de lega-Hunea rusa. Ce să mal răspunzi, când vezi atâta mi-şelie ? Acest neruşinat individ, care timp de mat mulţi ani a fost agentul secret al po-ţieî, printre membrii cercului socialist din Bucureşti, din care fac parte, ml poartă o ură neîmpăcată, de când s'a convins că am roslunul dintre aceia, cari cu mal nnrultă insistenţa, am cerut izgonirea lui dintre noi. şi a*t-fel,din ziua in care acest domn a fost pus în imposibilitate de a mă mal spiona, a primit de la poliţie însărcinarea ca să mă calomnieze. Acum doi ani, eram abuzai că sunt spionul politiei şi d-1 Radu Mihaiu, pe atunci prefect.de poliţie, pentru ca să mă poată compromite în ochii prieLinilor mei, cu cari lucram în contra guvernului, a afirmat lucrul către doi elevi din şcoala de poduri şi soseie. Puţin după aceea, fiind destituit dia funcţiunea ce aveam la primărie, din pricina părerilor mele contrarii coleclivităţcl, şi fiind închis în Văcăreşti, calomniatorii ait trebuit să amuţească. Un an după aceea,pe când făceam parte din redacţiunea ziarului Drepturile Omului, şi atacam, alăturea cu prietenii mei, cu multă tărie pe guvernanţi, d-1 Arbure, fu însărcinat să mă calomnieze din nod. Atunci ful acuzat de către d-sa că sunt spion Austriac. Astă-zl, nenorocitul, pierzându-’şl ca-pu;, mă acuză că sunt spion rusesc. Amrîs tn tot d'a-una în faţa zvîrcoliri-lor acestui om şi rîd şi astă-zl încă cu muILă linişte. Şi mal ales rîd şi sunt liniştit, fiind-că acum văd şi mal bine, cât de corectă şi fără pată ml este atât viaţa mea privată cât şi cea publică, de vreme ce adversarii mei cel mal neîmpăcaţi, nu pot se’mi impute nimic, absolut nimic, şi sunt nevoiţi să alerge la calomniile cele mai ridicule. Iar omul care mă calomniază neîncetat, este atâta de onest, în cât, In timp de opt saQ nouă ani, de când se află in România, a fost nevoit să’şi schimbe de trei ori numele — Z. Halii, Z R. Arbore şi acuma Z. Arbure — şi de duol ani a fost eliminat de către toţi socialiştii din Bucureşti, din mijlocul lor, supt învinovăţirea că are relaţii nepermise cu poliţia. Cu aceasta închid or ce polemică cu a-cest d-n., pe care îl plâng sărmanul, vă-zându’l cât de jos a căzut, şi îl poftesc să spuie stăpânilor sel, că or cât de crîncen aşi fi aLacat, nu mă vor putea sili ca să mă plec in faţa lor. E0 'ml voiu face datoria necurmat, mulţumit că posed încrederea şi stima atât a lutulor amicilor mei do principii cât şi a lutulor oamenilor onorabili cu care mă aflu in legătură. Coust. C. Hacalbasa. ţească pe M. S. Regele câ a primit apa- rridlrx j j| # www.aacoronramca.ro CORESPONDENTA DIN BtRLAD 9/21 Septembre 188G. Congresul Student. Universitari Ziua de 6 Septembre i 8 S ti Bârladul, acesi vechio oraş al Moldovei, care a dat tn atâtea rlndurl dovezi Însemnate de civism şi de cultul ce are pentru orl-ce mişcări intelectuale şi patriotice, a avut rara. fericire de a putea primi In sinul sân, timp de trei zile, pc voioşii repre-senlauţl al viitorului, pe studenţii universitari români. ' Sosirea studenţilor era anunţată Dentrut ziua de 0 septembre cur. orele opL dimi-1| neaţă. Dar cu mult înaintea sosire! trenului, un public numeros să adunasepe peronul gărel; nerăbdarea să putea citi pe feţele tuturor, care nu să putu liăisli de cât la intrarea trenului tn gară. Urale frenetice isbucnira atunfî de o dată ca prin farmec din peptul tuturora. Veselia şi entusiasmul atât a studenţilor cât şi a publicului era la culme. D-nul Ştefan Neagoe, delegat al comunei, salută in numele oraşului pe disîinşil şi numeroşii oaspeţi, cuvântare ia care răspunde cu o voce clară şi cu fofr tânărul. student în medicină Paladi; «Domnule delegat al ComuneţWletăţen Bârladeni! «Primirea ce ne o faceţi, cuvinpe d-lul «delegat al Comunei şi bucuria la-dul de a întruni pentru Câte-va tic tinerimea inteligentă a ţărel, din cai*, mulţi poate vor fi chemaţi mâine să Vnducă destinele el. D-nul Ştefan Nanu în răspunsul rumos ce’I face în numele studenţilor de.vară -că «studenţii nu sunt chemaţi numaUâ facă «paradă de sciinţâ, că pe lângă iciinţă «orl-ce individ are trebuinţă de inibâ. de «caracter; de aceia convinşi că sdnţa o «pot dobândi la cursurile şi meditaiunile «lor, cred că e bine a da acestui cugres «caracterul Utwei şi a Solidari tatei inire «tinerimea universitară română.» După alte mici cuvântări din parta autorităţilor comunale şi a junimel u iver-sitare, d. Ion M. KostakiEpureanu, înu-mele ziarului Epoca, rosteşte următeul discurs: «Scumpii mei domni ! «Ca tînăr, ca cetăţean al Bârladului, I «primul loc însă ca representanl al grv «pulul de Ia ziarul Epoca, sunt fericit de. «vă putea ura bună venire în mijloci «nostru 1 «Nu e locui aci de a vă arăta mal e «larg, cine suntem, ce cugetăm şi ce r-«mârim ! «Ideile şi aspiraţiuniie noastre reesda-«pol în modul cel mal desluşit din -ăle «cesăscrio zilnic in organul nostrude «publicitate: JL «Luptă contra făţărniciei si a ime î -«tăţet, ' 1 «Luptă contra despotismului ccupă- «tor şi curentului demagogic ce onduc «la anarhie, . «Luptă pentru redeşteptarea cracle-«relor şi a simţului naţional, «Luptă pentru înălţarea niveluaî inte-«lectual ii prosperitatea fmancieă si e-«conomică a ţărel, , «Luptă, într’un cuvent, pentripropăşi-«rea României în năuntru şi ridicarea «demnilăţcl naţionale în alarî iată în «scurt programa noastră 1 «Sunt convins că d-le voaslrccarl per-«sonitlcaţî aspiraţLnile gener/gse şi îi u-«moase ale tinerime!, d-le V‘âstre cart «sunteţi speranţa şi viitorul Jhteiigent al «acestei ţări, veţi fi alăturea m noi şi veţi «îmbrăţişa cu câldniă ideile ios.stre ! «Vă întind deci cu hereiereo mână fră-«ţească in numele, g upulul de la Epoca «şi sper câ strigătuimeu : Trăiască ju-«nimea universitară omânâ ! trăiască o «alianţă între d-le vaslre şi mă, va găsi «un echofi simpatic, in resune puternic «în spiritele şi în inimile d-lor voastre a «tuturora I» Aceste cuvinte ale represeitantulul Epocei de şi surprinseritntr’unmod des-plăcut pe lumea oficiau, fură primite cu aplausele cele mal câldurase atât de către tinerime cât şi le câtr< cetăţenii independenţi al oraşului Dupâacest discurs, ti ari me; universitară să împrăştie pentru âte-v ore pe la diferitele gazde ce le erai preâtite şi să întruneşte apoi la orele li la etedrala o-raşului unde să căută un ’# Pum, in o-noaroa el şi de unde pe la ir.e !, merge iarăşi în corpore la grâdiut ienaşcerea, locul destinat pentru ţiner1 şedinţelor Congresului. Aici o luptă vie să încinge ilre ambii candidaţi la preşedeuţie: d.aladi, student în medicină şi d. Slefa^iauru, absolvent al scoale! Normale uperioare, luptă ce să termină prin altrea d-lul Paladi. Dupe o cuvântare de mulxmre a ambilor candidaţi către ulegăr lor respectivi, dupe citirea unul tinir 'însemnat de adrese de felicitare dn >• te părţile, dintre care una chiar vii de l.d. Papazoglu din insula Reuahnc afiâf°u0 în mijlocul Oceanului Iorian/Iup® cursurile d-lul Dobrescu siudei Uidr» , în numele socielăţcl En> a şi |d-lui ie- EPOCA — 11 SEPTEMBRE 3 PUBLICITATE A ZIARULUI „EPOCA" Tirajriu 6,000 de fol ANUNCIURI SI RECLAME Anunciuri pe pagina IV, linia 30 bani Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei. fan Nanu, In numele socielăţel Tinerimea româna, la care discursuri rfespu de preşedintele congresului, s6 propune a s6 trimite telegrame de mulţumire pe la toate oraşele unde s'aQ ţinut congresele anterioare , propunere ca sft primeşte cu a-plause unanime. Pftşindu-se apoi la ordinea zilei, preşedintele congresului da cuvântul d-lul M. Demetrescu, spre a'ş! desvolla disertaţia asupra Revolutiunei lui Horia. D. Demetrescu, tnzestrat de un organ frumos, cu o elocuţiune uşoară şi tnlr'o limbă aleasă, tnsu(letit de sentimentele cele mal nobile farmecă mal bine de o oră Întregul auditor. D-sa descrie cu culorile cele mal vil per-secutiunile de tot felul Ia care aO fost expuşi fraţii noştril de pe-te Carpatl, prigoniri care cu toate Încercările făcute de Horia şi tovarăşii săi de luptă spre a da o solutiune mal paşnică marelui conflict de interese şi de cugetări dintre Unguri şi Români, şi cu toate bunele intentiunl a mărinimosului Împărat. Iosif II, fat(â cu plângerile poporului român,mergeau crescând din zi în zi, până ce '1 conduseră la desperare, la drama sângeroasă de la 1781. Această dramă să sfârşeşte prin sinistrul epilog: Uciderea prin schingiuiri a celor trei eroi români: Horia, Cloşca şi Crişan, a căror unică crimă a constat tn urmărirea nobilei ^iulc de a face din patria lor o tară liberă. Dupe ce d. Demetrescu, ne face să asistăm ca spectatori mişcaţi la diferitele scene ale memorabilei revoiutiunl din 1784 tşl pune întrebarea, dacă cel puţin a-ceastă revoluţiune n'ail lăsat roade bune, Întrebare la care e fericit a putea răspunde In mod afirmativ. Această tragedie a avut drept resultat recunoaşterea unei naţionalităţi cu sarcini şi drepturi egale. S'aO încercat şi să vor mai Încerca desigur şi în alte rîndurl Ungurii de a năbuşi libera vieţuire a fraţilor noştri de peste Munţi, lotuşi soarta lor de şi lasă Încă mult de dorit in toate privinţele s a lu-dreptat mult şi orl-ce speranţă nu e per-dulă pe viitor. Sub impresiunea acestei frumoase şi patriotice discrtaţiunl, studenţii şi o parte din asistent! plecă la sunetul muzicel militare către grădina publică unde are loc primul banchet ce să dă de oraş tn o-noareajunimel universitare. Aci veselia creşte din minut tn minut. In jurul a două mese de o lungime nes-flrşilă s'aşeazâ studenţii şi printre dtn-şil cetăţenii cel mal notabili al oraşului. Toastele să succed cu repeziciunea fulgerului. Primul să adresează ca după obiceiu către Dinastia română. A fost semnificativă răceala cu care a fost primii acest toast; ia ne reaminteşte vestitele cuvinte a lulMirabeau. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (4i>) MIZERIILE LONDREI (Urmare) XXXIV. Ilare hotărâre. In acest moment, privirea sdrobi-toare a iui Mac Allan, lovise pe nenorocita femeie şi vocea sa impunătoare o acusase de minciuna şi trădare. Era prea mult pentru această biata flintă )a care cele mal bune intenţiunl se lDtorceafi contra ei însăşi. Dup emotiunile cele mai opuse care o năvălise în timpul lunge! sale convorbiri cu Mac Allan, dupe dulcea şi materna speranţă ce concepuse la sfârşitul acestei convorbiri, arestarea irlandezului, acusatiunea Iul, blestemul Iul căzând asupra ei fără veste şi cu a-tâla aparentă de dreptate, sdrobiră sufletul său şi li dădură o lovitură de care era să moară pe loc. Leşinase pe pragul casei din care silise pe Mac Allan să iasă, lâsându-1 ast-fel în prada duşmanilor săi. Câti-va trecători miloşi ridicară pe acea femeie, căzută în mijlocul stradel «Lk silence des pcupUs est la leron des 1 rois După J. prefect, vorbeşte dolrguitil cn- [ munel, d- Neagoe. retmiind urările sale pentru bunul mers al Congresului şi a tinerimel universitare. S'au ridicat toasturi din partea preşedintelui Congresului înonoareaccUi puilor BârlâdenI şi din partea d-lul profesor Stroe Belorscu în numele Atheneulol din Bârlad, la care aO răspuns d. Glieorghiu, student de Ia Iaşi. AO mal vorbit studentul Sâveanu ca vechio liceist al Bârladului, d. Dobrescu pentru Unirea tuturor Românilor, d- loa-chimovicl tn onoarea memoriei marelui cetăţean Manolache Kostaki Epureanu, propunând a se face un pel rinayiu la mormântul Iul. propunerea ce fu imediat primita tn aclamaliunl unanime. Să amintim In (ine d’intre multe alte toasturi şi pe acel ce s’a ridicat de către d. Urlăţeanu tn onoarea Presei-indepen-te, la care toast fu chemat să răspunzâ după cerinţele majoritâţel studenţilor re-presentantul Epocei, care se grăbi d'a răspunde apelului ce ’I se făcu, constatând cu o deosebită satisfacţ une seritimeutele de independenţă şi dragostea pentru Bine şi Adevăr, de care e însufleţită tinerimea română. Aceste sentimente fac să se au-gureze tn mod favorabil de viitorul acestei tiheriml. (Urmare pe mâine) I. h. E. mm\m m smivuvn Londra, 20 Sept. — Ziarele de di-mia raţă publică un comunicai oficial, care desminle ştirea că principele Alexandru de Battemherg va visila J>e regina. Londra, 20 Sept. — «Standard» zice că Englitera va lucra cu uşurinţă dacă ’jfl va retrage armata din Egipt. Englitera tiu va evacua Egipetul nici chiar atunci cânii misiunea ei va fi îndeplinită, căci Englitera poate observa de acolo mai bine silinţele ce 'şi dau inamicii Porţii d’a deveni stăpâni peste părţi din teritoriul turcesc. Englitera înţelege pe deplin scopurile diplomaţiei ruse, nu înţelege însă scopurile Franciei şi nu ştie ce ea vrea să câştige prin aceea că cere ca Anglia să evacueze imediat Egipetul. Oare se lasă diplomaţia francesâ, ca şi cea turcească a fi inspirate de o altă putere ? Nimic nu va f ace ca isolarea Franciei se fie mai complectă de cât ca să întrebe acum; când Englitera va evacua Egipc-tul ? Jlespunsut la această întrebare ar fl clar; Englitera e gata să dea tiu numai Franciei dar şi lumei întregi. Berlin, 20 Sept. — Cu ocaziunea înaintărilor la gradul de general în armata germană,principele Alexandru de Battemherg a fost omis.—Gazeta Germaniei de Nord zice între altele : dacă ruptura între Germania şi Rusia s’ar întâmpla, puşte/e chassepots ar lua foc singure. Guvernul german e aşa de mic la suflet ca se se teamă de un răs-boiii cu Franţa; dar nici tiu e atât de neconştiincios ca se’/ provoace. U alianţă între Rusia şi Franţa nu e-sistă şi nu e probabilă ; dar, pentru a împinge pe Franţa la un atac contra Germanii, 0 asemene alianţă nu e necesară, din momentul ce Germania va avea şi un alt adversar serios. Peterslmi'g, 20 Sept. — Ambasa- aproape moartă, şi o duseră într’o prăvălie deschisă. Ea nu stătu mult timp leşinată şi mulţumită îngrijirel ce i se dădu putu să 'şl revie iute In simţiri. — Mac AIJan ! zise ea deschizând ochii, uDde e Mac Allan ? In Anglia, la Londra mal cu seama, vecinii nu să prea cunosc; de aceia nimeni nu înţelese ce vrea să zică Ienny, nici de cine vorbeşte. Dar odată cu raţiunea,ea îş redobândise conştiinţa de sine, şi sentimentul situaţiunel sale II revenea amintindu-i cele ce se petrecuse odinioară. — Vă mulţumesc, zise ea celor cari o înconjurau, şi cari, mişcaţi de frumuseţea şi durerea scrisă pe faţa el, căutau de ea cu cea mal mare grije, vă mulţumesc, mă simt mal bine, sunt cu totul bine, lăsaţi-mă să mă duc. — Dacă vrei să te întovărăşească un băiat sdravăn, mistress, zise un negustor diu vecinătate, ia-mă pe mine. — Iţi mulţumesc respuuse Ienny, ini-am recăpătat puterile, mă voiu duce singură. Şi salutând iute din cap şi din mână pe cari o ajutase şi o îngrijise, apucă In direcţiunea ce luase trăsura cu Mac Allan. Dupe o cursă zadarnică de câte va momente, Ienny se opri de o dată, In-trebându-se unde fugea ast-fel ca o nebună. — Unde mă duc? îş zise ea punând mâna pe fruntea ei din care eşea foc, vor fi ajuns la Wewgate de mult, fârâ | dorul rus Nelidoff a îniminat Sultanu-j Iul o scrisoare autografă a ţarului in ! privinţa Bulgariei. Se pune multă speranţă pe efectul acestei scrisori. Atitudinea ruso fi a a sferelor oficiale turceşti autoriză a crede râ se va încheia un aranjament intre Poartă şi Rusia. Sultanul se arată foarte indiferent in privinţa afacerilor din Bulgaria şi nu se gândeşte de cât cum să evite nuoi concesiuni teritoria'e. O deputaţiunt venită in Constantinopolî din Bulgaria solicită de la ambasadorul rusesc să obţie ca să se trămită in Bulgaria generalul Ignatief care singura persoană ce poate să restabilească ordinea. Din Serbia se anunţă agitaţiuni in scop de a forma o coaliţiune a statelor balcanice contra Busieî. Paris.—Ziarul Teraps constată neis-binda Engliterei in Egipt, unde situa-f lunea devine mai rea din zi tn zi şi zice că Europa n’ar trebui să csiste de a interveni în această cestiune. ŞTIRI MĂRUNTE D-nll Brălianu, Nacu, şi Radu MihaiO s’ail reîntors tn Capitală. *■ » Consiliul comunal este convocat pentru astâ-zl. • m Regimentul2 de artilerie va pleca mâne la manevre. * * • Sudenţil universitari s'aO Întors aseară de la congresul din Bârlad. Sâmbătă, la 13 Septembre, va avea loc o represenlaţie fn beneficiul d-nel Amelia Molara; se va juca piesa d-lul Antoniu Racques : — Moartea tui Constantin Brân-eoveanu. Viitorul congres al studenţilor universitari se va ţine la Craiova. * • * D. G. Vernescu, s’a reîntors In Capitală. • a Mâine regimentele de Dorobarţl concentrate pentru exerciţii vor fi inspectate de d. general Angelescu, Ministru de resbel. * • * D. general Cernat a inspectat azi Regimentul 21 de Dorobanţi. * • « Consiliul sanitar superior al armatei se va Întruni mtine dimineaţă sub preşe-dinţad-lul inspector generaldr. Teodori. * * * D. general Arion,care se afla In congediu s'a reîntors la postul săfb . ■ • * D. Lupu Coslaclie, Prefectul de Covur-lul a sosit tn Capitală. Aflăm că comisarii de poliţie au primit ordin d’a merge din prăvălie în prăvălie pentru a face pe comercianţi se iscălească o adresă prin care declară de mari comercianţi pe dd. Moroianu şi alţii, reprobând în acelaş timp ultimul a-tentat. • Contrariu celor zise de ziarele guvernului, suntem informaţi eă de- misiunea d-lui procuror Vineş, a fost primită cu părere de rău. Cum se potriveşte această părere de reu cu insinuarea maliţioasă că d. Vineş nu 'şi îndeplinea datoria? • D. Dem. Sturzi, a placat azi de la Pesta. Mâine dimineaţa este aşteptat in capitală. m D. 1. C. Brâtianu, a avut azi o lungă întrevorbire cu d. Moruzi, prefectul Poliţiei. In urma acestei convorbiri, d. Moruzi s’a transportat imediat în camera în care este arestat deputatul Oroveanu şi a vorbit cu densul. • D. Ferikidi, Ministru de Externe a avut azi o convorbire cu d. Egerey, însărcinatul de afaceri al Austriei. m Marele ziar parisian Le Te/nps scrie asupra evenimentelor de la 5 Septembre. «Dacă poziţiunea d-luî Brâtianu se află consolidată prin aceste din urmă incidente, e de dorit ca această crescere şi mai mare a puterei se hotârească pe d. 1. C. Brâtianu a se folosi de ascedenlul seu cu mal multă moderaţiune .şi cu forme mai corecte şi mai puţin aspre.» • Primăria a numit o comisiune compusă din d. consilier comunal Dănescu, şi medicii de culori, care se viziteze locuinţele pentru ase studia măsurile ce sunt de luat în vederea salubrităţeî publice. * Citim In Voinţa Saţională ; Câte un cas de holeră s’a ivit la Teinişioara şi Neusatz. • Precum aflăm misiunea d-lui Sturza la Berlin a fost un fiasco complect. Contele de Bismark ia făcut o primire cât se poate de rece mărginindu-se in limitele cele mai stricte ale politeţei. Atât în privinţa convenţiunei consulare cât şi în cele-l’alte cestiuni relative la atitudinea politică a guvernului român faţă cu evenimentele bulgare, d. Sturza n’a primit de cât răspunsuri foarte neplăcute. In urma acestei neisbânzi a guvernanţilor noştri, se vorbeşte de o modificare a ministerului. Cu toate aceste, noi credem că aceste sgo-mote sunt premature. m D. Henry Lolliot, bacalaureat în litere şi ştiinţe, profesor de limba franceză la liceul Sf. Gheorghe, a scos de sub tipar o carte intitulată: «Noua metodă pentru a învăţa limba franceză». Convins că pentru a se obicînui cineva cu o limbă vie, cuventul tre-bue să fie auzit, citit, scris, memo- rat şi pronunţat, autorul a adăogat In opera sa, vocabulare speciale de cuvinte, alese în domenul practic, care pot servi la elaborare de teme şi subiecte de conversaţiune. Metoda s'a mal conţine o listă alfabetică do locuţiunele române cele mai întrebuinţate cu echivalentele lor în limba franceză, şi un dicţionar român francez de peste 8000 de cuvinte. Lucraree ni se pare bine făcută, lămurită şi complectă I ULTIMA ORA l’esln. 22 Septembre. —D. Sturza a fost primit aci tntr'un mod foarte simpatic. El a prânzit la d. Tisza şi a conferit cu ministrul de comercid, contele Szechănyi. Se bânueşte câ a fost vorba în această conversaţie mal cu seamă despre raporturile comnrcia!e dintre Ungaria şi România. Conslanlinopol, 21 Septembre.— Circula ştirea câ marele duc» ereditar al Rusiei va vizita în curând pe Sultan. Londra, 22 Septembre. — Camera comune or a respins bilul Parnell prin 2U? voturi contra 202. Deputatul irlandez Dillon a declarai câ se va duce tu Irlanda să îndemne pe arendaşi la re-sistenţâ. D. Hichs-Beach, secretar penlru Irlanda, a dat să se înţeleagă câ parlamentul ar putea fi convocat în curând pentru a vota o lege de corecţiune. Ziarele consideră situaţiunea în Irlanda ca foarte gravă. Sofia, 22 Septembre. — Incidentul Notei s'a terminat. Textul a fost astfel rectificai şi acceptat de consulul Rusiei: «Guvernul bulgar via impre-sionut şi penibil pătruns de comuni-caţiunea ruseasca In privinţa procesului autorilor loviturii de stat, crede câ poale atribui relei voinţe unor spirite fricoase, ştirea răspândita, în virtutea câreia agenţia diplomatică ruseasca a fost condusa a adresa o nolâ care după părerea guvernului bulgar, buna sa credinţa a fost surprinsă. După nota rusească guvernul bulgar ar fl avut de gând să judece Intr’un mod sumar pe culpabili. Sentinţa preveniţilor nu se va da aşa de iute, căci ancheta e abia începută. Fiind câ sunt Implicate în această afacere multe persoane cari sunt risipite în diferite locuri depărtate, instrucţiunea va merge încet. De altminteri guvernuljbulgar însuşi nu ştie ziua deschiderii procesului, pentru motivul că justiţia este cu totul independentă de puterea executiva. Terminând Nota spune ca guvernul e tot d’auna la dispoziţiunea represen-tanţilor puterilor mal cu seamă la al Rusiei, pentru a le da informaţiunile necesare. DE VENZARE MOŞIA BERESTI clin judeţul PUTNA STATIA SASCUT La 4 Octombre viitor se vinde prin lici-taţiune publică înaintea Tribunalului de Focşani moşia Bereştl diu judeţul Pulua proprietatea reposalulul Gheorghe P. Ia-noly. Această moşie este traversată de linia l'eratâesle arendată pentru 200 galbeni aur anual. Adjudccatorul va răspunde jumătate preţul după adjudecare, iar cea-l-altâ jumătate peste 3 luni. Cererea de împrumut la creditul funciar este deja făcut şi se poate efectua Intr'un foarte scurt terment fiind moşia hotărnicită. mulţumită favoare! publice ce însoţeşte or-ce demers al său. Şi fără aş zice, ca pentru Sir Bur-dett: «Haidem la d. Hunt,» apucase încetişor drumul spre locuinţa lui. Ajungând în strada negustorului de vax văzu de departe lucind luminele prăvăliei. încă câţi-va paşi, şi era acolo. De-o-dată curagiul o părăsi tocmai tn ultimul moment. — E chiar aici, îş zicea ea privind printre geamuri cum umbla băeţil, şi acolea n'are să mi se respundâ ca la a-ceaînaltă persoană: Vino mâine. A-cesta e un amic credincios, devotat; îndată ce-I void spune un cuvânt are să sară pentru dânsul. Mai cu seamă că n’am să '1 rog numai ed, '1 va ruga şi... Pentru a doua oară făcu câţî-va paşi înapoi, şi mâna el ce se ridicase să apuce cleampa uşel, recăzu şi re-mase Demişcată. — Doamne 1 doamne ! şopti ea rătăcită şi rezemându-se de zid ca să nu cadă, atât de greu e oare ca să devij cu totul bună? EI bine! da, fiica lui, fiica lui Hunt../- fidanţata Iul Mac Allan va ruga pa tatăl eî odată cu mima având aceleaşi Iacrămî în ochi şi aceleaşi sentimente In inimă. (V* urma) Îndoială ; nu mal pot face nimic pentru a-I împedica de a închide pe Mac Allan. Această ideie care o muncea cumplit, ÎI dădu pentru un moment un acces de desperare. — 0 ! îş zise ea, schimLându-şI calea şi apucând spre Tamisa. 0 ! eti l’am perdut! eti 1 chiar atunci când ca femeie nu mai puteam căpăta iertarea, puteam spera ca mamă In îndurarea lui. Se opri pe marginele fluviului. Apa care curgea încet neagră şi In tăcere o atrase fatalminte. — Acolo, gândea ea, acolo e iertarea definitivă, uitarea complectă, absolută. De două sad trei ori îş luă avânt ca să se arunce, dar la fie care dată o i-deie pe care n’o putea goni din spiritul săti, pe care o reţinea chiar cu dragoste, o 1 mpedica de a asculta de desperarea eî. Această ideie se resuma Intr’un cuvânt, un singur cuvânt dulce şi totuşi plin de bănueli amare : — El ! In adevăr, ce era să devie el ? Numai ea, cu Castle şi tovarăşii lui, ştia unde se află acum. Numai ea putea să vestească pe amicii prisonieru-luî, să-I facă să se intereseze de dânsul, să-î silească a se ocupa de el, să reclame liberarea sa. — Haide, îş zise ea dupe un moment de rătăcire şi de nebunie trecătoare, să nu adaog o faptă rea imprudenţei www.dacoromanica. sonier din causa mea, deşi în contra voinţei mele; crede câ eă l’am vândut; m’a blestemat; trebue să-şi recâştige libertatea prin mine, să afle adevărul şi să-şi retragă nedreptul săă blestem. Atunci, încet, gândindu-se la ce va avea de făcut, se ÎDtoarse îndărăt: — Gel mal influent dintre amicii săi, îş zicea ea, acela care poate mult penlru el, care de sigur va fl ascultat, a căror reclamaţiuni vor avea mal mult pond, e acel mare senior cu care l’am văzut ieri, Sir Francis Burdett. — Aide la lord Burdett, îş zise ea. Ienny se duse în adevăr la otelul lui Sir Francis. Dar îl fu cu neputinţă să străbată până la înălţimea sa. In graba şi în suferinţa sa, beata femeie nu fu destul de dibace ca să pătrundă cu or-ce preţ la nobilul lord. Cu toate rugăciunile, lacrimile, făgăduinţele sale chiar, nu putu face pe nici un servitor s’o lase să intre la dânsul. — Milord nu mal primeşte la ora aceasta, i se respunse, vino mâine. Asta fu ultima speranţă ce binevoiră a-î lăsa. Desperată, părăsi otelul lui Sir Burdett şi fără aş da seamă de ceia ce face, apucă spre Fileel-street. — Dupe Sir Francis. gândea ea, acel prăvăliaş din quartalul St. Paul, acel orator celebru, — ea singură nu ştia de ce nucuteza să-I pronunţe numele,— poate Iacă să scape pe Mac Allan, dacă nu prin influenţa ce are în sferele gaiţe, cel puţin prin frica ce inspira şi 4 EPOCA — 11 SEPTEMBRE CASA DE SCHIMB I. M. F E R M O —27,STRADA LIPSCANI, 27— CURSUL BUCUR ESCI 9 Septembre 1886 5 % Rente amortizabili . 5 % Renta perpetna . , 6 % Oblig, de stat ... 6 X Oblig, de st. drumu defer 7 % sois. func. rurale . . 5 96 gcris. func. rurale . 7 96 Scris func. urbane . 6 96 Scris func. urbane . 5 96 Scris. ftmc. urbane . 5 96 împrumutul comunal . . 0"lig- Casei pens. (lei 10 dob.) împrumutul cu premie . Aeilunl bincel nation. . Acţiuni «Dacia-Romania > ■ Naţionali. . . . » Credit mobiliar . » Constructiunl. . » Fabrica de hârtie Argint contra aur . . . Bilete de Bana & contra au Florin ausatriaccl . . . Schlmh Paris S luni . » la vedere . Londra 3 luni . » la vedere Berlin 3 luni . . Viena lavedere . 071/4 P5 88 104 871/2 101 921/2 821/2 7S «15 35 1035 275 220 165 141/4 14H4 2.02 100 1/4 25.25 1 1.241/4 ' 2.02. DE RCHIRI1T chiar de acum Casele, din Strada Academiei No. 11 compuse din 16 Camere, cu o curte spaţioasă tn care se află grajdiO şopron şi alte dependinţe. Aceste case mal afl şi o grădini importantă A se adresa Strada Batiste No. 11. nC I W P U I D I A T chiar de acuma, Ut, I nun Ini Al un otel situat Calea Victoria No. 147 împreună cu dependinţe, grajd, şopron, curte, grădină, gaz aeriform în casă. Pentru desluşiri, a se adresa la No. 198 Calea Victoriei. ne INPUIDIAT chiar d’acum ca-Ut IN Un Ini Al sele Costa-Foru din Batişte, Strada Scaunelor No. 46. 22 Camere deosebit dependinţele: grajd, şopron, cuhnie, spălătorie şi alte trei ca-mereşi grădină spaţioasă. Doritorii pot visita casele în toate zilele. Pentru condiţii a se adresa la d-nu C. G. Costa-Foru 3, Dealul Mitropoliei, saâ la redacţia Epocei. DE ÎNCHIRIAT iru anului curent) casele, grădina şi teatru cunoscute suo numele «RAŞKA» din Strada Academiei No. 28. A se adresa Strada Batiştea No. 11. r LOCUINŢA Ş> PENSIUNE pentru elevi din licefl,avantagios mal cu osebire pentru cel din liceul St. Sava fiind foate aproape. Părinţii doritori d'aşl plasa copil în familie unde vor avea tot confortul şi o bună îngrijire cu un preţ potrivit, sunt rugaţi a se a-dresa Str. Putu cu Plopu No. 4. Preţul lOOO lei anual. ii ▼ v D. R. ROSKTTl AVOCAT Strada Romana No. 21. Iir IVrilHMiT chiar de acum casa d-1 ui UE/ MUlIUIAl Hiott din Str. Luterană 15, mobilate şi nemobilate având 22 camere, grajd de tO cal, şopron de 6 trăsuri, 2 pimmţe, lput şi grădină cu 2 pavilioane. Doritorii se vor adresa la d-nu Prorie-tar în toate zilele de la orele 8 de dimi-nâţâ până la cinci (5 seară. Asemenea şi de arendat de la Sf. Gheorghe viitor moşia d-sale Copaciu din districtul Vla-^ea plasa Câlnişte. de raiiivr «Iu în pi aţin Episcopii avene! doua camere si plvnlţta, a se adresa la admistraţia ziarului „EPOCA“. nC I W P U I D I A T de la Sf- Dumitru Ut IN Ull Ini Al viitor, tn total sad în parte, casele din Strada Romană No. 2, fosta casa doctor Kcrestenye,care se compune din două corpuri; cea dintâiO cu două etage, iar cea de a doua cu un etage, avănd mal multe camere de stăpâni, şi dependinţele necesare, două grajduri şi şoproane, curte spaţioasă şi grădină. Doritorii se pot adresa la proprietarul EUAS IOS. COHEN Calea Şerban-Vodă No. 45 sad la comptoir Strada Colţii No. 10. DE VENZARE SSKffiî; iepe, mSnzI de pur-sânge, cal de curse, de călărie, de trăsuri. A se adresa la d-nul Reimer administrator la moşia Paskani (jud. Ilfov 2 ore depărtată de Capitală). miere de calitate su-w w perioarâ obţinută prin maşina centrifugală. Pot oferi orl-ce cantităţi cu preţul moderat. A se adresa la d-nu Bryniewiecki în Tecuci. DEVENZARE I nr w r ăl 7 K DC Casele nuol din Str. Dl VbNt.AnL Crinului No. 5 bis. jumătate locul viran din Strada Dionisie No. 20. __ DE ARENDAT iul Ialomiţa.întindere 158W pogoane, 2 Imnuri. A se adresa Strada Speranţei Mo. 20 la Măria Pitisteanu. UN T6NAR Bacalaureat şi student In anul II al Facultâtel de Litere şi Filosoiie doreşte a se angaja ca meditator pentru clasele primare şi gimnasiale In schimbul menagiul săfl a unei mici retributiunl. — a se adresa la Facultate sub iniţialele K. L. PUBLICITATEA ZIARULUI N°. 3, STRADA EPISCOPIEI, N°. 3 „EPOCA i ATELIER MECANIC P. KEILHAU No. 53. — Strada Isvor, No. — 53 llocomand ateleierul meQcu Pompe de tonte sistemele, I’onlAni d'np-plique şi Borne font Ani, Canale (robinete) de tot felul, Tuburi de fier, liiein şi plumb. Tuburi speciale pentru latrine şi scurgeri cu accesoriile, sglieaburl do co-borîre inodore, capace de hasnale etc. MARE DEPOSIT DE FONTA ORNAMENTALA Vase, socluri, avustiri, banei de gradina, grilaje de îngrădit morminte, pilasturi şi enndelnbri. FURNITURI, INSTALATIUNI COMPLECTE DE «Al SI CONDUCTE DE APA ANUNCIU Sub semnatul, de profesinne librar tn oraşul Bârlad, am onoare a face cunoscut, că aritmetica practică, pentru usul şcoalelor primare clasa 11, III şi IV de ambele secse, pr lucrată de Mihai Leon fost Institutor superior si aprobată de ţ, ministrul inslrucţiunel publice în anul / 1881, s’a reaprobat chiar acest an de “ onor ministru,recomandlndu-se,cauna din cele bune aritmetici pentru clasele pr mare în genere şi să află de vănzare numai la librăria G. M. Barbu, situată în str. Ştefan cel Mare No. 13. Tot-odatâ am onoare, a anuţa, că a-ceastă aritmetică, va apare în curând, corectată şi adăogatâ. Bârlad, 45 August 4885. Cu stimă, Ghiorghe M. Barbu. INSTITUTUL SEiCARIU FONDAT IN 1863 Care până acum se afla în Calea Rahovei No. 50, face cunoscut d-or părinţi de familie ca din causa depărtare! liceului Matei Basarab, unde elevii internaţi în acest institut îşi făceau studiile până acuma. Se muta de la 15 August, anul curent, în strada Fântânei No. 10, în faţa liceului Sf. Suva, iar elevii institutului vor frequenta pe viitor cursurile la acest liceă (Sf. Sava) fiind scutiţi ast-fel de a face un drum foarte lung pe arşiţa verel şi intemperiile ierneî. Localul institutului coprinde curte spaţioasă, camere aerate şi lipsite umezeală, in fine toate condiţiile de salubritate neapărat esigibile de la un internat. Pentru condiţiunile de instalare şi de plată, d-niî părinţi se vor a-dresa cu începere de la 15 August în localul institutul! Strada Fântânei No. 10, în toate zilele de la orele 8—10 dimineaţa şi de la 4—6 d. a. ATELIER DE LEGATQRIE costum: auxanmescc de la. Sf Gheorghe s’a mutat din Cassa Filitia Strada Biserica Eni No. 1 tn Cassa Biserici dintr’o ti tot Strada Biserica Eni No. 10. 0 DOMNIŞOARA IuRMONTEL) Dă lecţiunî de piano şi solfegiu după me-llioda Conservatorului din Paris. A se adresa Calea Griviţa, 51. *. A. PAPADAY AVOCAT Str. Biserica Ieni No. 8 bis. INSTITUTUL FROHLICH MARE PENSIONAT DE FETE CU OPT CLASE, CU CURSURI SUPERIOARE WIENA I. BEZIRK, GRUNANGERGASSE N° I. Pe timpul verei în VILLA propria de la BADEN, aproape de Wiena. 0 deosebita atenţiune se da pentru studiul musicei si al limbelor moderne. Se primesc interne pentru conservator iu. -----ÎNCEPUTUL CURSURILOR LA 27 OCTOIYIBRE--- PANTELIU POPASU Licenţiat în drept şi în ştiinţele politice; vechio advocat al Cur ţel deCa-saţiune; fost adese deputat al Galaţilor, după o lipsire de 20 ani, aşezânau-sp din nofl In Bucureşti, 'si a redeschis cancelaria sa de advocatura tn Strada Academiei No. 41, etagiul /, alaiuri de Bursa si Camera de Coreţ, tn Casele D-rului Leon Steiner. Orele de consultaţiune de la 8 — 11 tnainte de prânz şi de la 3 — 5 după prânz. ALECU A. BALS AVOCAT Strada Dreapta o. 24 LICEU PRIVAT ^1 PENSIONAT FRANTZ SCHOLTZ CRATZ, SALTZAMTSGASSE 4 Acest Liceu este autorizat, prin ordinul No. 5103 din 8 Aprilie 1885, de câtre Onor. Minister al Instrucţiunel publice. Deja seriositatea studielor ce se fac în acest licefl ’l-a făcut renumit. Se trimite gratis şi franco tutulor care vor cere programul. CASA SPICQ VIMRE $1 IMUtlARE DE P I A N U R I DIN CELE MAI BUNI FABRICI, DE LA 35 FRANCI IN SUS Aceste închirieri presintă deosebitul avantangid,că, or-cărul chiriaş care doreşte a cumpăra piano închiriat, se socoşte banii respunşl ca chirie, ca a-conto preţului de cumpărare. DE ARENDAT MOSIALACENI in Districtul Teleormanu Siase mii pogoane, situata fntre trei schele , Giurgiu, Zinmicea , Tu rnu-Magurelc, cu sosele Ia tonte aceste scnele, avănd semnate 400 pogeane Rapiţâ, şi 500 grăO. Doritorii se pot adresa în Bucureşti, Str. Domnitei No. 1. Şi localitate prin Alexandria care este distanţă de o orâ. DE ÎNCHIRIAT si DEVENZARE CASELE din. str. Domnita IC o. 1 Având în catul de sus 14 Camere cu saloane şi sufragerie, şi alte 5 Camere pentru servitori şi bucătărie, spălătorie, 2 pivniţe, grajd de 8 cai şi şioproa-ne de 10 trăsuri, se poate Închiria şi vinde mobilată, curte pavată cu piatră Işi puţ în curte de Piatră. — Doritorii se pot adresa in localitate. MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE ^ F VALABIL DE LA 20 MAIU (I IUNIE) 1886 Buc.urestl-Romau Bucur esti-Vârcioro va STAŢIUNEA Arătarea Trenurilor STAŢIUNEA Arătarea Trenurilor Tr. ac.|Tr. p. ITr. p. ITr. pl. Tr. ac T. ful.fT. ac. )Tr. p. Bucureşti p. Ploeştl Buzăfi R.-8ărat Focşani MărâşeştI Adjud Băcăâ ; Roman sos. noapte 11,00 12 27 2,14 3,17 d.4,16 5.00 6.01 7,39 8,45 dim. a. m. 8,40 10,39 12,55 2,25 3,48 5,15 S. 6,39 9,35 11,15 p. m. dim. 7,30 9,16 dim. 6.30 8,04 p.m. 4,40 7,20 Bucuresci p. Ciocănescl Titu PitescI Slatina Craiova Filiaşî T.-Severin Vârcior. sos. p.m. 4,05 6.07 6,24 8.08 9,30 10,17 12,05 12,27 ■eara 8,00 9,00 10,16 11,56 1,18 2,04 3,52 4,12 dim. 8,00 8,41 9,26 11,17 1,25 3,37 4,52 7,34 8,00 Roman-Bucoresti Vârciorova-Bueurestl Roman plec. Bacău Adjud MărâşeştI focşani b-Sărat Buiăfi Ploeş'î Bucur. sos. no&D. 8.25 9.20 10.45 11.18 11.52 12.53 1.46 3.33 5.00 i p. m. 12.30 1,40 3,52 4,34 p.m. 1,18 339 5,16 seara p. m. 10,17 11,50 noap. p. m. 6,45 7,20 10.29 11.30 12.59 2,29 4,03 8,- 9,35 săra Vărcior. pl. T.-Severin Filiaşî Craiova Slatina Piteşti Titu Ciocăneşti Bucureşti s. seara 3,42 4.08 6.08 6,5E 8,17 10,12 11,31 12,35 a.m. noap. 12,57 1,19 3,07 3,53 5,12 6,58 8,11 9,10 a.m. dim. 8,00 8,40 11,08 12.30 2,27 5,16 7,05 7,49 8.30 seara Târgovisle-Titu Titu-T drgoviste Tărg«viste p Titu ios. ţa. m. 1 6.40 1 7,60 p. m. 6,20 6,30 1 Titu pl. Tărgovişte s a. m. 9,45 11,05 seara 9,15 10,30 BUCURESCI-GIURGIU STAŢIUNEA Arătarea trenurilor T. ful.l T. p. ITr. p. Bucureşti p. Filaret Giurgiu Smarda sos. dim. 5,40 7,10 &. m. 6,40 7,10 8,55 9,00 p. m. 5,30 6.00 7,40 GIURG1U-BUCURESCI Smârda pl. Giurgiu Filaret Bucur. sos. |p. m. 2,25 3,52 a. m. 10,00 10,05 12,11 12,25 p. m. 8,30 10,28 10,42 Roman-Iasi Roman pl. Paşcani T.-Frumos Iaşi. sos. dim. 9,51 10,51 1,53 1,50 p. m. 4,47 4,16 8,24 9,52 lasi-Roman Iaşi pl. T.-Frumos PăşeanI Roman sos. p. m. 4,08 6,25 7,17 7,53 dim. 6,52 8,35 10,01 11,06 GALATI-MARASESTI-MARASESTI-GALATI 8TAŢIUNEA Arătarea trenurilor Tr.ac.(Tr- m. Tr. p. Galaţi pl. Tecucifi MărâşeştI Inoap. 1 11,40 10,401 4,16 11,061 4,52 &. m. 7,45 11,14 11,45 MărâşeştI pl Tecuciâ GaiaţI dim. inoap. 5,2'. li,35 5,501 12,34 i 4,35 p. m. 4.49 5,45 8.50 Ploesti-Slanic-Slanic-Ploesti STAŢI UNEI Arătarea trenurilor Tr. fl.|Tr.ac.|Tr. p. Ploescl pl. Slănicu sos. a. m. 10,45 12,40! Adjud-TârgiiNGcna Adjud pl. T.-Ocna sos. T.-Oona p. Adjud sos. p. m 4,15 6,20 9,45 11,35 dim. 8,10 8,05 8,20 10,00 Constanta~(_ rnavolo Constanţa p Cernavodă s Cernavodâp Constanţa p. m. 3,00 4,45 6.50 8,35 dim 9,00 11,10 1,50 4,24 Slănic pl. PţoeştI sos. 6,50 ".'1 TECUCIUBEF.LAD-BERLAD-TECUCIU TecuciO pl. Bărlad sos. a. m. 1 6,15 8,00' Bârlad pl. TecuoiCi sos. a. m. 8,40 10,40 lasi-UngbeniUnghenl-lasi Iaşi pl. UnghenI s. p. m. 3,25 3,49 a. m. 11,50 1,21 Dngheni pl. Iaşi sos. p. m. 2,00 3,32 p. m. 4,40 6,12 IfERESCIBOTOSANICAMPINADOFTANA Arăt. Tren. PLOESTI-PREDEAL P8E0EALPL0ESC! STAŢIUNE! Tr.ac.| p.am.j VerescI pl. Botoşani s. Botoşani pl. VerescI s. p.m. 2,08 2,03 5.21 7.21 p. m. 9,49 11,42 3,15 1,55 Câmpina p. Doftana s. Doftana p. Câmpina p. a. m. 11,20 11,00 p. m. 5,50 6,08 Galatl-Buzeu-Buzeu-Galati G&laţî pi. Brăila Buzău sos. noap. 9,40 11,01 1,30 8,40 10,02 12,53 Buzăâ pl. Brăila GaiaţI sos. 2.30l 12,551 6,03! 3,4i j 6,151 4,551 PASCAKI-SUCEÂVASUCEAVt-PASCANI Ploeştl pl. Câmpina Sinaia Predeal sos. www.ciacoromanica.ro Predeal pl. Sinaia Câmpina Ploeştl sos. p. m. 7,45 8,21 9,18 10,09 p. m. 4,51 5,32 6.29 7,25 dim. 7,05 8,11 9,09 10,00 Păşeam pl. Vereşct Suceava Suceava pl VerescI Pâşcanl sos. dim. săra 10,40 7,15 12,OS 9,17 12,23 10,0» 5,00 6,54 5,40 7,61 6,4i 9,16