ANUL I No. 238. îDITIUNE MERCUR! 10 SF.rTEMBRE 1F Grioork G. PEUCESCU Director politie j ABONAMENTELE BB PULTE8C TOT-D’AUNA IWAJlfTE : In ţar* pe t an *0 lei, 6 luni «0 Iei, 3 luni 10 lei in str&inHate 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei ABONAMENTELE INOEP LA ! 81 16 A FIE-CANEI LUNI REDACŢIA No. 3.—Pi&ta Episcopiei.—Bo. 3. G HIGORE VENTUR Prim-redactor responsabi Zt ANUNCIURILE SE PRIMESC NUMAI LA ADMIWISTR Pentru G-jent la Arsleni Ayency, Comlc.ţi Kavutey Deirraen Han, 16 Galata. Anunciurl pe oap. IV, linia 30 bani, anunc. şi reclame m pagina treia 2 Iei linia. ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL NIANUSCNIPTEIE NU SE INAPOIAZA 1O BANI NUMBRUL APARE IN TOATE ZILELE -- 50 BANI UN NUMEN VECHIU E TIMP SE RÎDEM CIOCĂNEL l-MOROIANU GUVERNUL E DE VINA î DORUL CRAIULUI ZARAF TVYIYLAJVI-GITJDJTJC O COMPAR A TIUNE MIZERIILE LONDREI î TIMP SE li!KOI De mai alaltă-erî toţi oamenii serioşi se întreabă: ce mal este de făcut? Bande organizate de desmăţaţi, asmuţite chiar de primul ministru, şi de foile plătite de poliţie, calcă ziua namiaza mare redacţiunile ziarelor independente şi împrăştie groaza. Ce e de făcut ? Respunsul nostru este uşor: a venit vremea se ne înveselim, se ne bucurăm, se rîdem ! Când ţara se află în vremi de restrişte mare, când numai speră nimic nici de la oameni, nici de la lege, Românul,care nu se desnâdăj-dueşte nici o dată, încetează de a mai sta trist şi pe gânduri, ridică capul, dă căciula pe ceafă şi rîde. Când dă cuţitul de os, cine nu ştie că vinul se scumpeşte şi lăutarii cântă In toate părţile ? Cine nu ştie că cel mai vesel joc al Românului este birul greii : Nici o dată hora nu e mai svăpăiată şi mai veselă, nici o dată flăcăii nu şopăesc mal tare, nici fetele nu se avântă mai sprintene de cât atunci când lăutarul cântă : birul greu,podvoada rea. Este dar natural ca, In aceste timpuri de urgie, se ne Înveselim şi se rîdem. Se ne bucurăm mai întâiu de fericitele resultate ale atentatului. De la o vreme nu mergea bine guvernului. Sgomotele de căderea d-lui Brătianu se auzeaâ pe toate zilele şi, cu toate desminţirile oficiale, cu toată necredinţa cu care le întâmpina ţara,totu-şîacestesgomote se Întăreau mereu. Se tot anunţat prefaceri şi premenell în guvern, se simţea o apesare în atmosfera guvernamentală şi dibaci uld. Sturza plecase se cumpere sau să cerş- ască la Împărăţii, prelungirea zilelor guvernului. Ţara, strivită deimposite vechi şi nuoî, murmura, deficitul de acum se adaogă la, deficitul de an, nuoi imposite se clocesc In taină şi convenţia consulară stă atlrnată d’asupra capetelor noastre. D. Brătianu simţea căi alunecă frînele guvernului din menă. Ura timp se ve un ateniat. T-ebuia un atentat şi atentatul a vast şi f & schimbat toate acestea ca ;?.n minune: Bărbaţii oneşti din wată ţ.i ra, care au crezut în seriosi-vRea a tentatului, manifestă indignarea jior contra asasinului şi felicită pe d./Brătianu că a scăpat cu fericire, jMajestăţile lor exprimă primului niinistru bucuria lor şi favoarea lor Ţegalâ, toată lumea uită pe d. Chirâţescu, pe d. Simulescu şi pe bă-tăuii, şi d. Brătianu, din călău al op/isiţiunel, devine victimă interesantă. Pas de mal vorbeşte acum de retragerea guvernului: D. Brătianu nu se poate retrage căci ar crede lumea că se retrage de frica unui asasin. M. Sa, nu poate se-i primească di misia, căci ar lovi pe un om care a devenit victimă din cauză că a servit cu credinţă tronul, şi opinia publică uită şi deficitele bugetare şi convenţiunea consulară gândindu-se ce vrăşmaş al neamului Românesc aruncă în mijlocul nostru această otravă perzătoare. Guvernul e mai tare de cât tot d’a una şi iată un atentat fericit şi iacă de ce trebue se ne bucurăm. Şi a ştiut se se folosească de popularitatea ce i-a dat atentatul. îndată a asmuţit asupra opoziţiuni pe bravii lui. Comisarul de poliţie în cap, spionii poliţiei şi bătăuşii după el, sergenţii de oraş prin prejur se nu-i supere nimeni, şi gură cască dupe dânşii ca se se arate mulţi. Şi aruncă cu petre şi dă cu ciomagul; sboară geamurile, trosnesc mobilele, ţîşneşte sângele şi teroarea se împrăştie departe! Unii sunt duşi la spital, alţii se ascund în pimniţe. alţii se sue pe case, alţii aleargă la parchet. Cum se nu râzi, cum se nu te înveseleşti? Dar ziarele guvernamentale, ce veselie, ce chef? Cine nu ştie că gazetele se ceartă adesea, şi se supără redactorii unii pe alţii, ce mai o-casie de răzbunare ! Şi s’a băgat şi ei printre spioni şi printre bătăuşi se apuce se dea o-dată, aţâţa lumea ca se spargă şi se omoare şi arunca . ciLpietre, care pe cine avua... nacaz mai mare, Tetegraful pe Epoca şi Voinţa Naţională pe România. Cum se nu rîzî ? Dar articolele calomnioase! Ţiganii şi Polonezii ne acuză că nu suntem Români buni. Apoi se nu râzi? Oameni cari ’şî-ar vinde sufletul dracului pentru o bucată de pâine, ne pârăsc pe noi că ne vindem ţara! Se nu te strâmbi de rls? Darjustiţia, ce rîs I Nu e vorba sunt procurori cari ştifi cum merge treaba; ei au ales de mult între conştiinţa lor şi pâinea mânjită pe care o mânâneâ. Dar era unul tîner, care credea — tnchipuiţi-ve copilărie,— că poate se fie magistrat sub guvernul acesta şi s'a apucat se facă constatări. D. Stătescu, care fără altă constatare, ştia că vinovaţii sunt agenţi ai poliţiei, ’l-a făcut se înţeleagă că nu trebuesc magistraţi in parchet ci numai sbiri poliţieneşti şi toată lumea a rls. Cum se nu rî-dem şi noi ? Iacă ce vase zică se fii dibaciu, se ştii se mânueşti asasinatul. Ast-fel, încotro-’ţi arunci ochii, pe acest timp de orgii colectiviste, îţi vine se rîzi. Şi de aceea spunem tutulor acelor ce ne Întreabă ce e de făcut, că trebue se ne ridicăm capul înaintea mişeilor, se ne strîn-gem rlndurile, şi, cătând drept în ochii lor, se rîdem. Gr. G. Peucescu. DEPEŞELE AGENŢIEI ,.HAVA$“ Solia, 18 Septembre. — La deschiderea şedinţei a propus un deputat să se cânte un Te-Deum cu ocasiunea a-niversăril revoluţiunil din Filipopol. Propunerea a fost primită şi deputaţii se duseră ia catedrală cu miniştrii împreună. Episcopul de Macedonia a oficiat, a-dresând rugăciuni cerului pentru prosperitatea poDoarelor cari aQ unit Bulgaria cu Rumelia. Nu s'a produs nici un incident. v Sofia, 18 Septembre. — Când regimentul rumeliot, care rămase la Sofia, a părăsit oraşul pentru a se duce la liipopoli, se observa in urnr sa, 150F de oameni din regimentul Strumski, care făcuse lovitura de Stat. Aceşti oameni aQ fost încorporaţi la regimentul rumeliot. Cu toate ştirile contrarie răspândite în privinţa acestor oameni, el n'aQ fost de loc răfi trataţi. Sofia, 18 Septembre —Înainte de a se despărţi, camera a votat tratamentul regenţilor care a fost fixat Ia 24,000 franci pe an. Vre-o 00 de deputaţi s'aQ tntrunit aseară într’un banchet,organisat cu o-casiunea aniversării revoluţiunil din Filipopoli. Ei atl adresat o depeşe colectivă prinţului Alexandru, în care a-testă că ţeara ’I este datoare pentru succesul revoluţiunil. Sofia. 18 Septembre. — Sobrania a fost prorogată fără incident. Alegerile pentru marea Adunare sunt fixate pentru ziua de 11 Octombre. St. Petersbnrg, 18 Septembre.— Journal de St. Petcrsbourg, spune că există o contrazicere Intre adresa So-braniel către Ţar şi răspunsul la me-sagiul Regenţei. Această contrazicere a părerii Jour-naluhă de St. Petersbourg, arată ce neînţelegere domneşte în Adunarea Bulgară şi printre cel ce o călăuzesc. Să sperăm, adaogă organul oficios, că sfaturile ^generalului Kaulbars vor putea să scoată Bulgaria din crisa prin care trece. Pesta, 18 Septembre.— La camera deputaţilor, d. Horvath, fost ministru, depune o interpelare, pentru a şti dacă Austro-Ungaria a consimţit, cu oare-carl condiţiuni, la eliminarea prinţului Alexandru, dacă Rusia s’a alipit la a- 1 kir/ţar A u ot rtf-V, Al Yuu.la', ’Ş'Î In-flnUXu a-titudine va lua Germania dacă Austro-Ungaria ar (1 silită să combată întinderea influenţii ruseşti In BalkanI. Belţşrnri, 10 Septembre.—Guvernul sârb a trimis d-lui Brătianu felicitările sale in privinţa atentatului, din fericire fără vre-un sfârşit fatal, al cărui obiect a fost. Strasburg, 18 Septembre.— împăratul stând în trâsurâ a asistat la manevre. Berlin, 18 Septembre. — Reichstagul a adoptat tratatul de comerciu cu Ispania. Ministrul Boetticher a declarat că exportul Germaniei se ridica la 2 miliarde 860 de milioane; el a adâo-gat că guvernul face politică practică şi caută a satisface trebuinţele comerţului. Interpelarea deputaţilor socialişti în privinţa afacerilor din Bulgaria n’a găsit nici un sprijin din partea celor-l’alte fracţiuni ale Reichstagului. Deci ea nu va fi pusă în discuţiune. Berlin, 18 Septembre. — împăratul a însărcinat pe secretarul de stat, contele Herbert de Bismark, să înlocuiască pe cancelar pentru expedierea afacerilor străine în limitele legii din 1878. Constsintinopol, 18 Septembre. — Cale indirectă. Palalul face mari pregătiri pentru primiria ducelui de Edim-burg. De aceia mici! Impiegaţi al guvernului pretind că aceasta va compromite cel puţin o lună din leafa lor. Nimic n’a transpirat încă In privinţa misiunii ducelui de Edimburg, dar credinţa generală e ct ducele de Edimburg va lucra pentrua-eînoi amiciţia an-glo-turcă, foarte conpromisâ, şi ar propune o combinaţime financiara şi politicâbasata pe oare cari cedări insulare, mal mult saQ piţin deghisate. Starea cea rea a teiaurulul e ast-fel în cât toate sunt cu piUnţâ. Englezii de altminteri nu negligează nimic pentru a lucra isupra spiritului Sultanului. Ast-fel s’ainterpretat o depeşa recentă necifrati a Reginei Victoria adresată ducelu de Edimburg la Smyrna şi spunând: Situaţiunea e foarte critică, vă voiutrimite mâine o depeşa cifrată. Avene în vedere im-presionabilitatea Suhanulul şi temerile sale din cauza apropierii escadrei englezeşti, se poate înţelege efectul ce a produs asupra Sultanului această simplă depeşă. dac6romanica.ro spirat de marele eunuc respinge or ce înţelegere cu Anglia. Moscova, 19 Septembre. — Ziarul Viedomosti povesteşte diferite împrejurări ce tind a demonstra, după oare cari mărturisiri ale căpitanului bulgar Zankof, acum în Moscova, că d. Stam-bulof a înşelat pe poporul bulgar, fă-cându’l să creazâ că Ţarul aprobă reîntoarcerea prinţului Alexandru. Sofia, 19 Septembre.—Un banchet la care asistaQ toţi deputaţii din Ru-melia s’a dat erl seară. EraQ de faţa d-nil Stambulof, Radoslavof, colonelii Mutkurof şi Nicolaef, 'precum şi principalii autori al revoluţiunil din Fili-popoli. S’a ridicat numeroase toasturi. D. Stambulof a pronunţat un discurs patriotic care a fost acoperit de aplau-se. Serbarea avea un caracter privat. Sofin, 19 Septembre. — închiderea Sobraniel s’a efectuat fără incident. Dar nu ereaQ fără îngrijiri în aceste zile din urmă, căci întrunirea Adunării, după plecarpa prinţului, putea provoca manifestaţiunl grave. Incidentul serios, pe care Rusia ’1 poate privi ca un indiciu al disposiţiunil spiritelor în Sobrania, este respunsul la discursul regenţei. Se crede ca efectul acestui respuns a nimicit In parte fericita impresiune ce produsese la St Petersburg depeşa către Ţar, votată de Camera acum 3 zile. Cu toată compunerea sa, care erea Înaintea loviturii de stat o majoritate ce se supunea d-lul Karaveioir, Camera a suferit chiar în primele zile influenţa partidului Stoianoff şi Radosla-voff, a căror tendinţă era marcată în sensui resisteîiţTi Fă pontica rusească.-Dar această resistenţă nefiind intransigentă, şi Camera înţelegând, după sfaturile necurmate ale guvernului, că e o necesitate absolută de â ajunge la o înţelegere cu Rusia, Camera vota depeşa către Ţar, pe când pe de altă parte, voind să facă un act de liber arbitru, ea vota asemenea textul răspunsului la discursul regenţii, în care veştejea lovitura de stal,fără a lua In seamă dacă Rusia n’ar fi vătămată prin acest procedeQ. Un alt fapt va mal mări nemulţumirea Rusiei, dacă se va produce. Este pedepsirea ofiţerilor ce aparţin regimentelor revoltate. Cu toată intenţiu-nea de a întruni consiliul de resbel conform legilor militare, nu e încă sigur că ofiţerii vor trece în judecată. In or ce cas, daca se va da o sentinţa, e probabil că iertarea va urma Îndată după condamnare. Toate acestea arată la Bulgari gândul de a arăta faţă cu Rusia o mare libertate de acţiune. E deci foate probabil ca alegerile pentru marea adunare se vor face în acelaşi spirit, cea ce auto-risa a se prevede dificultăţi serioase, când ea seva Întruni pentru a alege pe noul prinţ. Se întreabă asta-zî printre cercurile diplomatice ce conduită va urma politica rusească până atunci. Sosirea a-propiata a generalului Kaulbars probează că ea nu va păstra neutralitatea saQ vre-o reservâ strictă în Bulgaria. Cum va ieşi ea din aceste toate ? Unii cred că cu toată intenţiunea sa, declarată prin vocea consulatului Rusiei al-altă-ierl, de a nu se amesteca în luptele parbdelor, ea se va sili a le divide. Ea ar crede că se va putea folosi de antipatiile create între Rumelioţl şi partidul Karaveloff, prin arestările făcute de Mutkurofl. Dar situaţiunea nu seva desina probabil de cât după un oare care timp. Sofia, 19 Septembre. — Consulul Rusiei a remis guvernului bu'gar o notă, cerând ca procesul ofiţerilor şi a celor-alte personagii, arestate pentru complicitate în lovitura de stat de la 21 August,să nu se facă Înainte de a se linişti spiritele. Germania din parte’i a sprijinit cererea Rusiei, dar zicând că nimic să nu se faca, în sensul represiunii culpabililor, până ’ft sosîrf g. r eralul’ - Kan! h«M Guvernul bulgar va răspunde mâine în mod oficial. Sensul răspunsului va fi, foarte probabil, că ancheta nu trebue se fie oprita, dar că în or ce cas, deschiderea procesului nu va avea loc de cât după mal multe săptămâni. Sofia, 19 Sembre.—Aslâ zi s’a prefăcut în cenuşa drapelul şcoalel de Cădeţi. Un batalion forma pătratul în mijlocul caruia se aflaQ elevii şcoalil. Maiorul PopolT a pronunţat înaintea lor o alocuţiune vestejind actul comis în noaptea de 21 August. După aceia drapelul a fost aruncat în flăcări. Tot asemenea s’a ars la Radomir drapelul regimentului Strumsky. Madrid. 20 Sept. — Câţi va agitatori CarliştI aQ fost arestaţi în Cata-lonia. S'aQ găsit arme şi muniţiunl. Dublin, 20 Sept. — Sâmbătă aQ is-bucnit numeroase turburarl laBelfsst. Mulţimea voind să libereze pe pri-sonierl, poliţia a făcut us de arme. Doi turburători au fost omorâţi şi mal mulţi alţi răniţi. Slrasburg, 20 Sept. — împăratul a plecat ieri la Baden Baden. Prinţul Imperial se duce astă-zi la Metz să re-presinte pe împărat la marele manevre. Împăratul a adresat generalului Heu-duck un ordin de zi în care exprimă satisfucţiunea ce 'i-a causat al 15 lea corp de armata. El spune ca are convingerea că acest corp va proba lumii în or ce timp, cât de mult toate popoarele germane sunt animate de un singur spirit şi de o singură aspira* ţiune. ■ 4‘uris CifgBkf rea ca a isnucnit la Madrid o insu-recţiuue militară. Madrid, 20 Septembre.—300 de soldaţi s'aQ revoltat erl, dar aQ fost risipiţi fara resistenţă. Trupele urmăresc pe fugari prin prejurul oraşului. încercarea pare că a căzut cu totul. Yicna, 20 Septembre. — Eremden-blatt condamnând Într’un mod sincer atentatul dirigiat contra d-lul Brâtia-nu, spune că nu trebue să existe nici o îndoială asupra caracterului amical al raporturilor politice ale Austriei cu România, cu toate neînţelegerile ivite In privinţa politicei economice. Viena, 20 Septembre.—Se telegra-fiază din Constanlinopol către «Noua Pressa Liberă» că Poarta a fost Invitată de Anglia, Austria şi Germania să facă pregătiri pentru ocupare Rumeliei in cazul în care Rusia ar intra în Bulgaria. Viena, 20 Septembre. — D. Sturza venind de la Berlin a visitat pe contele Kalnoky. Berlin, 20 Septembre. — Reichstagul a Închis sesiunea. Metz, 20 Septembte. — Prinţul imperial a sosit aci, şi a fost primit cu mare entusiasm. Berlin, 20 Septem. — «Gazeta Germaniei de Nord» spune că Rusia n’a cerut nici o concesiune. Nu se poate cere deci garanţii pentru Germania relativ Iş atitudinea Rusiei. Acelaşi ziar desminte că contele Kalnoky ar fi cerut prinţului de Bismark dacă aprobă politica Rusiei şi câ d. de Bismark ar fi răspuns câ abdicarea prinţului ar fi un mijloc de a lmpedica o ocupaţiune rusească. Ea mai desminte câ înţelegerea anglo-itadanâ a oprit ocupaţiu-nea. Până ia revoluţiunea din Fiiipo-pol toate puterile ereau satisfăcute de situaţiunea In Bulgaria, cu. toată marea influenţă ce exercita ! „»ia acolo, şi se considera această influenţa ca compatibilă cu liniştea iiuropel şi o-noarea German’*^ Paris, 20 Şa. /Ore.—Un incendiQ parţial a isbucml âstă-zl In atelierele ,de la Creuzot..-8e număra 6 morţi. Pagubele se riidcâ la un milion de franci. In formaţiune.— Mal mulţi studenţi cerându-Ee dacă s'a stabilit vre-o ca-rantipă la graniţa franceză pentru per-'•soaii ;:e cari trec prin Pesta ne-am nformat îndată la Paris, oare ne tele- or»aAatr* r£«nnrmill 11 rmfdnr : EPOCA — 10 SEPTEMBRE l vem cunoştinţă de stabilirea vre CASA DE SCHIkcarantine Ia graniţa terestră a M-rji -|-i M dacă vom afla contrariul vă • -U legrafla îndată. —27,strada LIPSCANIjh^ 20 Septembre. — încă stouă R S IJ L BUC Uiente tntârziază momentul ni care 4 Septembre * Sa putea produce împăcarea Intre bulgaria şi Rusia. Primvi e privitor 'la banchetul de SâmbNâ unde s a ri- 1 amortizabilii ia perpetna . j».g. de stat . lig. de st. drun „3. fuse. rurale Sis. func. rural Sia func. urbai >.9is func. urbat •cris. func. urna) mprumutul com g. Casei pens. (li rumutul cu pren tuni biincel naţio 'Ini «Dacia-Rotn Naţionali. • Credit mol, • Constructiu'w • Fabrica do b int contra aur . ■te de Bana 6 coc rin ausatriaccl himh • ■ li 8 luni . * la vedere . idra 3 luni . » ia vedere -Un S luni . . ina iavedere . dicat numeroase toaviurl. D. Stambu-lofT şi alte prsoanear fl pronunţat oare cari cuvinte, cari ar fi fost raportate consulatului Rusiei, care s’ar fi plâns de aceasta. Se zice ca ar fi fost vorba de Ţar, dar bulgarii afirmă că numele Ţarului rp’a fost nici măcar pronunţat nici nu £’a făcut la el nici o alusiune. Al doilea incident este privitor la nota Rusiei In privinţa pedepsirii persoanelor compromise In lovitura de stat. Guvernul bulgar a remis astă-zi res-punsul săfl la consulatul Rusiei. Sofia, 20 Septembre.— Ukazul privitor la alegerile pentru marea adunare nu s'a publicat Încă. Data de li Octombre fixată mal dinainte va fi probabil schimbată. Sofia, 20 Septembre. Drapelul regimentului Strumsky nu avea ordinul S-tulul George. Sgomotul cum că acest ordin ar fl fost ars împreuna cu drapelul e o născocire răii-voitoare. Soldaţii regimentului Strumsky trecând pe la Radomir a încercat să maltrateze pe ofiţerii cari ’i-a condus contra prinţului Alexandru, dar ad fost împedicaţl de garnisonă. CIOCAN ELI-MO ROI ANU LlC N° L’n proverb romînesc spune : «fiind Dumnezeu vrea ca se piardă pe cine-va, îl ia mai lntîî minţile.» Tocmai aşa s’a tntemplat şi cu Voinţa Naţională, şi cu colectiviştii. Dar cum sar fi putut ca lucrurile se se Întâmple alt-fel ? Ce om serios şi cu greutate ar fi primit se figureze în acea mascaradă poliţienească, mai ales în urma barbariilor săvîrşite la redacţiile ziarelor opoziţioniste ? Vor fi fost şi cîţi-va comercianţi printre cei adunaţi Vineri seara, îi va fi vezut cei de la Voinţa acolo, nu e vorbă, dar ce face cu asta? Ce, oare curioşilor nu mai le este permis ca se iasă pe strade cîndtrec manifestaţiile oficiale şi poliţia nu are destule mijloace ca se silească pe oameni se se ia dupe dlnsa ? In contra atentatului, fără îndoială, că a fost toată lumea şi ziarele din opoziţiune s’a rostit cele d’lntâiu în potriva lui. Dar de aci şi până a pretinde că poporul Capitalei a înfierat opoziţia şi a mers ea să zdrobească pe membrii ei, este departe. Noi unii suntem veseli că putem constata încă o dată, cum că din întreaga Capitală a ţerei, dintr’o populaţiune de peste 200 mii oameni, colectivitatea n’a găsit pe alt cineva ca se pue în fruntea manifestaţiilor ei de cât un păsnit şi un agent secret, pe d-nii Moroianu-Ciocaneli. Felicitările noastre! Ies Organul colectivităţei. Voinţa Na-iS8, Cs ţionalâ, consacră cele patru prime coloane ale sale manifestaţiilor fă- T cute Vineri seara d-lor I. C. Bra-Direcliunea Licf. . _ _ „ , , , tianu şi C. B. Robescu. a cunoş in a pu VQrjjă că zjaru] colectivităţei aşa In cât pen‘ „ , , , , .. t a vezut în rîndurile manifestanţilor Septembre vu , . , . , ’ v . , numai oameni de frunte, comer- licefi şi o clas - . . , , . ' . cianţi dintre cei mai importanţi, clasei IV primat , . , .. r ’ , ..,toata inteligenţa şi toata crema Ca- câtre profesorii b Prospectul Lic^1 a 6 G ori cârui persof. Gredem în3& Ca nU este re* s6 tur' 138 Calea Victor *ăm 0are-care du?e Peste a<*st en-.. , . tusiasm oficial. - * inse. , _ . . ..... .... ” îîbăStfTâ’u. "nrduâuu îua1' cuven-tul d. N. D. Moroianu, pe care Voinţa Naţională îl porocleşte mare Comerciali t. Ia uite, ce va se zică când oamenii scriu fără se ştie ce scriu sau cu idei preconcepute. Noi ştim că d. Moroianu are dara-veri importante pe lângă regia tutunurilor, că astă iarnă, în Cameră, numai intervenţia personală a d-lui Brătianu, scăpă situaţia acestui GUVERNUL E DE VINA! Numărul elevi’ In edit l)iar clasa f ce \ Tft Ti1 Afi eşit de s Pr. Pârvu clasele prim; Pr. Provii II primari di. Ediţia II. Apdomn, care ţinea antreprize fără se Iul Testamen se vie de angajamente, iar ca ar fi 25 bani. mare comerciant, noi desfidem pe gu-si;tia şj Liceal cernanţi ca s o dovedească. Exerciţii la , De la d. Brătianu, manifestanţii loscr lOIICSl hova cu plani porniră către domiciliul d-lui C. F. II preţul 80 b- Robeseu şi aci Voinţa Naţională ne spjune7 că dT“Ev Ciocaneli luă cu-vâjntul în numele celor de faţă şi sti discursul seu. \ Acest domn Ciocaneli na este altul Ce cât agentul secret al poliţiei, des-bre care a vorbit d. N. Fleva în ştiuta /şedinţă a camerei, fostul redactor la Trompeta Bucureştilor, iwh/f care a fost dat afară de către cestură de Sudată ce s’a aflat că este spion poliţienesc. lată representanţil comerciuluî, inteligenţei şi mancei, cari au felicitat pe d-nii I. C. Brătianu şi C. F. Robescu. Dupe ce organul stăpânire! reproduce toate discursurile rostite d’impreună cu răspunsurile lor, a-poi adaogă: Nu credem că ziarele oposiţiei vor mol avea neruşinarea să susţină că ma-nifestaţiunea de aseară a fost organi-sată de poliţie ; aceasta ar fi o insultă ce s’ar ada^ comerciuluî Capitalei, la care sunte® sigur că dânsul va şti să răspundă cum a răspuns deja pro vocntorilor asasinatului. Apoi in ce parte wte neruşinarea In partea celor cW susţin, şi cu drept cuvent, că poliţii a organizat manifestaţia şi ’i-a mării rândurile, sau \n partea celor ce susţin că fruntea capitalei României, a fost reprezentată printi*'un comerciant căzut şi antreprenor din mila d-lui I. C. Brătianu ş’ printr’un spion •»~IÎ4 ÎAnajA? Rom* Adj Măi Foq M, Buză. Ploeş Bucm? 1 Atentatul asupra persoanei Primului ministru a servit de pretext pentru ca bandele bătăuşilor colectivişti să comită acte de adevărată selbătăcie la redac-ţiele ziarelor «l’Independance Roumai-ne» «România» şi «Epoca». Aceasta este prea mult. In adevăr, eatâ un guvern păcătos din cap până In picioare, de altă parte eata o presă opoziţionistă care îşi face datoria, Insa care nu împinge ca In alte ţări lupta n, nrnmina ai A , * p - mijloacele pentru a resturna guvernul şi a lovi In persoana şefilor colectivişti. Căci nici un ziar opoziţionist nu a propus ca mijloace de luptă asasinatul, sad dinamită sau resbunărl asupra cutării sad cu tării persoane. In special «România» s’a distins tot d'a-una prin o atitudine foarte liniştita şi prin o linie politică foarte cumpătată. Aşa, nici odată nu s’a văzut In «România» nu atfictndu-se dar măcar discutlndu-se atitudinea şefului statului. Dacă ziare ca «l’Independance» şi mal cu seamă ca «Epoca» şi «Lupta» a propus mijloace de luptă mai energice nici odată nu s’a gândit la asasinate. Faţă cu starea netolerabilă In care ne aflăm, faţă cu călcarea tuturor legilor, am zis şi o repetăm şi de astă dată, că ne este permis ca la violenţa să respundem prin violenţă, că suntem In drept a nu ţinea seamă de mistificarea oficiala, de aparenţa Inşălătoare legala şi ca prin urmare să rezistăm cu forţa la toate in-calcarile ce suferim. Acest mijloc, cel mal energic propus de o parte din opoziţie, nu conţine In el asasinate şi resbunărl personale. El vizaza mişcarea generala, el tinde a resturna regimul luat în totalitate, el nu să adresata cutare sad cutare colectivist. EI bine! bătăuşii colectivişti a găsit drept pretext, după cum am zis, atentatul contra primului ministru pentru ca să facă ce ? Pentru ca să meargă ca nişte selbatecî şi să strice, să vandali zeze şi să maltrateze pe redactorii numitelor ziare. Dar ce crede colectivitatea cu bătăuşii el? Crede oare că noi facem o crimă când combatem guvernul şi pe şeful Iul? Crede că pentru ca persoana d-lui 1. Brătianu să fie la adăpostul a tentatelor, apoi opoziţia trebue să tacă şi să-şî închidă ziarele? Daca prin ma nifeslânle poliţieneşti colectivitatea a voit să Înţeleagă aceasta şi a voit a ne intimida să înşeală. Noi opoziţia vom continua a ne face datoria şi a lupta din toate puterile noastre. Noi vom continua a arăta ţărei toată prăpastia la care o duce acest regim. Daca din când în când să găseşte câte un Individ care îi exasperat de situaţia presentăşi ’şiarmează braţul pentru a lovi, vina nu este, nici va fi a noastră, ci a guvernului, a colectivi ţâţei, a regimului care prin actele sale împinge spiritele înflăcărate şi sufletele exagerate a recurge la mijloace criminale, la atentarea vieţii omeneşti. Nu ştim încă c.ne este individul care a atentat la viaţa Drimuluî-ministru, nu ştim ce motive l’a împins, dacă să bucură de plenitudinea facultăţilor sale mentale şi dacă 'şî dă seamă de tentativa sa. Dacă este nebun,să înţelege că atentatul politiceşte nu are nici o însemnătate, el este de domeniul medi-cineî legale. Dacă însă asasinul nu e nebun, dacă siuţia nenorocita actuală l’a împins la o asemenea reprobabilă faptă, atunci lucrurile sft schimbă. tunel fapta sa are mare însemnătate. Atunci ea este un avertisment serios pentru primul-ministru căruia ar trebui să i se deschidă ochii. Căci când un regim care a durat 10 ani ajungea provoca asemenea fapte criminale aceasta înseamă că paharul este plin şi că el începe a deborda. Faptelor şi ilegalităţilor guvernului i să poate atribui tentativa de asasinat în contra primului ministru. (Lupta). INFORM ATI UN I Ni so spune că Stoica Alexandrescu, pretinsul atentator la viaţa d-lui Ion Brătianu, făcea parte în Ilîmni-cul-Sărat din coteriea colectivistă cea mai pronunţată. El era intim cu d I Iancu Robescu şi cu alţi colectivişti din localitate. * Cetim în Românul : Contrariu spuselor foilor oficioase, putem afirma că deposiţiunile lui Stoica Alecsandrescu sunt contradictorii. X Ni se spune că Stoica Alecsandrescu făcea parte din colectivitate, şi că el a venit In Bucureşti împreună cu prefectul şi primarele de Râmnic. X w Voeşte M. S. Regele să se convingă că bandele care aii atacat redacţia Epo-cei, erau conduse de Toboe, Ulmeanu şi alţi bătăuşi, agenţi poliţieneşti? Uoeşte M. S. Regele să se convingă că poliţia nu numai n'a intervenit dar chiar a aţâţat pe bătăuşi? Voeşte să se convingă de cine se WBipUllfi ună-tăţirl, tn Tulcea. care nu se g'.sesctn Ismail 1... Ş'apol să mal zicem că nu sunten. Belgia Orientului şi că nu ne trigri^m de zece ori mai bine de cât Ruşii pentru luminarea şi lericirea poporului!! A gri cola. îşi rescrvă sentinţa esupra asebirei de vederi dintre Sobranie şi conducătorii ei. Dacă misiunea generalului Kaulbars ar reclama încă vre-o justificare atunci ea e de sigur dată prin încurcătură ac telor Sobranit şi a regenţii. Să sperăm ui generalul Kaulbars ca reuşipriti sfa-turţle sale si scuaţă Bulgaria din cri za in care se află. ANUNCIURI SI RECLAME Anunciuri pe pagina IV, linia 30 ban! Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei. O COMPARATIUNE Sunt la gurile Dunărei două oraşe care stad aproape fată In fată. — Unul se numeşte Ismail, şi aparţine Basarabiei, astă-zî sub stăpânirea rusească; şi altul Tulcea, aparţinând Dobrogel şi care e stăpânit de România. — A-mândouă sunt oraşele cele mal principale din provinciile respective. — Şi ati o populatiunne aproape egală (15—20,000 locuitori) A le compara deci unul cu altul este lucrul cel mal firesc şi mal logic. — Din această com-paratiune se va vedea cum administrează Ruşii Btsarabia, pe care noi am pierdut’o la 1^78, şi cum administrăm noi Dobrogea pe care am câştigat’o In acelaş an. Ne vom mărgini a lua ca termin de comparaţiune în deosebi şcoable, căci nu este îndoală că printr'ânsele se oglindeşte mii bine de cât prin ori ce îngrijireaunecârmuiridecârmuiţii săi. Ismailul uimiră astă-zi cinci şcolii primare de bieţi şi tot atâtea de fete, un liceu clase cu şease clase pentru băeţî şi unleeii tot cu şease pentru fete. Tulcea însi nu posedă de cât o singura şcoala primară de băeţt şi nna de fete. — De şcoală secondară însi nici se pomeieşte. Şi pe când în Ismail mal toate şcolile au loiâlurile lor proprii şi care sunt cele mai însemnate edificii ale oraşului : în Tulcea localurile de şcoli sunt casele cele mal proaste şi mal mizerabili. Nu ma vorbim că în Ismail s’a construit dtcând 1‘aă luat Ruşii un spital comuial escelent, un arest monumental şi o hală cum d’abia se găiesc la noi prin*BucureştI şi Iaşi. — Plus că s'a început pavarea largilor sale străzi şi s'ed făcut serioase ameliorări bulevardelor din centrul oraşului. In Tulcea însă nimica de asemenea natură.—Ba, să avem erlare, este ceva In Tulcea, ce nu există li ls-mail. — Prefectul de Tulcea, Pau Stâ-tescu şl-a făcut palat frumos, şi pentru că şeade în el singur Primiria plăteşte şi chirie de 2000 lei, strada care duce la acest palat poartă nume!e său, şi una din cele mal frumoase moşii (Cata’oi) din judeţul ce ailminis-treazăa devenit sub stăpînirea sa, i ir locuitorii ds pe ea ad emigrat. — Pe când ispravnicul de Ismail n'are > ici mmm m streiyitate Londra, 18 Septembre.— Nu eesact ă cabinetul din Londra ar fi întrebat e guvernul otoman dacă numirea lui ir White ca ambasador ta Constanti-ypol, ar fi agreată. După reîntoarcerea •incipelui Alexandru, guvernul engles aerat in vedere d’a trimite pe Sir ’hile la Constantinopole; dar în faţa dicăru principelui care nu era alta (cât un triumf al politicei ruseşti con-t politicei urmată de Sir White în cura Rusiei, cabinetul englez a renun-ţtla această ideie încă înainte d’a se fi cut demersurile diplomatice. erltn, 18 Septembre. împăratul a iărcinai, comform cu disposiţivnile leg din 1878, pe contele Bismark d’a inimi pe tatăl său, cancelarul la ofi-ciutxtern. finii ra, 18 Septembre. — Cu toate că irile sensaţionalc relative la pla-nute engleze în Egipt, sunt desminţite toiii următoarele pot fi considerate ca fap• certe: Sir Drumond Wolf a reuşit îră pe timpul funcţionării cabine-tuluioalisbury d’acum un an ca reforme drabile să nu poată exista cât timp vor cutinua capitulafiunile. Mai multe puter aii fost sondate chiar tn această priviră, dar nici una n’aconsimţit. Din întreorbirile intime a reeşit că Germania şiţlusia ar fi înclinate pentru adoptarea ideeî engleze; pe când Franţa s’a dularat pe faţă contra ei. Ultimul raport al d-lui Wolff a făcut ca cesiunea să fie din nou pusă pe ta pet dirpartea Angliei. Această cestiune stă in egăturâ cu schimbarea personalului în Paris şi cu voiagiul d-lui Malet la Lotdra. Acest din urmă e un vechia, lepresentant. al Angliei în Egipt. Madrid, 18 Septembre.—Ziarul mi nisterid »Correspondencia» semnalează o înecare carlistă pe coasta răsăriteană a Pirineilor şi adaugă că etni-■j gran{i Canişii au reîncepui reurgant-sarea bandelor şi că aii şi apărut mai mulţi agenţi carliştî in oraşele limitrofe. Itci-liii, 18 Septembre. — Corespondentul din Petersburg al ziarului«I os-sische Zeitung» zice că decorarea d-lui Katkow, care era contra unei apropieri de Germania, se poale atribui faptului că politica rusă a fost provocată de e-venimenlele recente şi că ea nu este conformă ideilor Ţarului. D. Giers va rămâne în serviciu fiind-că se bucură de meredn' streinătătn şi are o prevedere mai intnisă de cât naţionalii ruşi. l'eiersburg, 18 ; Septembre.-«Journal ie St. Petersburg» crede că ar fi fc i cu greu d’a stabili un acord între - r/ui adresei trimisă Ţarului de către Sobrania din Sofia, cu răspunsul ce Sobran o a dat Regenţii.Sns-zisul'ziar ŞTIRI MĂRUNTE I). general. Teodori pitală. s a reîntors tn Ca- Inslrucţia fraţilor Qroveanu se continuă. Cel mai mare secret se păstrează. • • Regimentul 2 de artilerie va pomi la Slobozia pentru a lua parte la manevrele de cavalerie unde ’şl va face şi şcoala de tir. D. Radu Mihai, ministrul lucrărilor publice, a plecat la Costeştl. * • • D. general Angelescu, midjstru deresbcl s'a întors de la Sinaia. \ . . D. C. Boerescn, care se alia la SM-wiia, s a întors tn Capitală. • • D. Qlăoescu, secretar general ilo la Externe, s’a reîntors în Capitală. i* • 4 D. Egerey, însărcinatul dc afaceri al Austrii, s’a reîntors de la Sinaia. mm iNFORwni Astă-zi pe la 10 ore colectiviştii convocaseră un oare-care numer de comerciant! în localul Camerei de comereiu, fără n spune înainte scopul întrunire!. Câţi-va comercianţi au căzut în cursă şi au fost următori convocăreî. D-nii Gămpineanu şi Robescu au luat cuveatul şi au propus acelor ce asista la întrunire d’a semna o protestare contra ziselor ziarelor de oposiţie. Tot o-dată ginerile d-lu- S efan Belu a scos din buzunar un protest care era deja pregătit, prin care se declară că acei cari au făcut manifestaţia la d. Ion Brătianu, erau membrii ai co-merciului, iar nu bătăuşi şi oameni nlâtiti- _____ „ I . Strînşi cu uşea unii Comercianţi au semnat. Oare aceiaşi comercianţi au făcut prumoasele manifestaţiuni la redac-ţiunele ziarelor oposiţiunei? m Aflăm că persoanele arestate sub inculparea de complici in asasinatul d-lui I Brătianu, sunt în numer de 7. $!!’ Suntem informaţi că demisia din procuror a d-lui Vineş a fost primită. D. general Bernard, comandantul brigadeî austriaco No. 31, dinpreună cu d. locotenent Goertz, au fost orimiţi la Sinaia în audienţă Ut M. S. Regele. Aceşti ofiţeri sunt însri.-cinaţi de guvernul austriac se a-siste la manevrele de cavalerie. • Mai mulţi ofiţeri ştreini au sosit în Capitală mergând la câmpul manevrelor de cavalerie. • Aflam că d Adolf Cantaeuzino, a fost numit membru la curtea de căsaţie, în locul d-lui Zauiliresou, demisionat. • D. Burada, procuror-general pe lingă curtea din Galaţi, a fost numit consilier la aceeaşi curte. m Agiu s’a urcat de-odatâ la 14.30. Afacerile foarte reduse şi cursurile în scădere. Guvernul şi ai lui organisează o întrunire la Atheneu. In depeşa sa de la Berlin adresată O-iui ion Brătianu cu ocasiu-aea atentatului, domnul nimitrie Stuniza începe cp j^jvintele următoare : «fc acest mom'erî^ es de la principele de Bismarek». Aceasta este un pur neadevăr, căci principele de Bismarek nici nu era în Berlin în timpul trecerei domnului Sturdza. Ministrul român n’a putut dar se’l vază; el a fost primit de Contele de Bismarek, fiul principelui şi loauţiitorul lui. m Astă-zi de dimineaţă circula sgo-motul prin capitală că poliţia îşi concentrează bătăuşii pentru a a-taca din nou opoziţiunea. In acest scop era, se zice, şi giandarmil consemnaţi în cazarmă. Ne ştiind până la ce punt poate fi adevărată această ştire, Românul o dă supt toată rezerva. Acelaşi ziar anunţă că preşedintele consiliului municipal din Atena, d. Timoleon Philimon, a sosit în Bucureşti. u>. ruiumuu, care esie şl gerur ai camerei deputaţilor, este un vechiu ziarist şi aprig luptător al ideii unei federaţiuni. QOfl tul e convocat pentru ziua de 29 Sep- 000 tembre. - - Sofia. 21 Septembre.— D nii Ktra-VloIT şi Radoslavoff vor merge astă-zi A la Linsuiui Rusiei pentru a se înţelege cu repwsintantul guvernului imperial în priviny» refusului, de către cabinetul de St. Petersburg, a respunsulul ostratir dat ieri de gwernul bulgar la nota 'sjontinopu Rusiei, care cert amânarea procesului -unclri autorilor loviturii stat. *. Nota bulgară inspir», părerea de răii a guvernului, că Rusia sţ.a formulat cererea lăsând» se pe nişt*. informa- L ţiunl fără temeiO. Nota Rusiei ar fi de natură a oeli- »»** nişti spiritele. Nota bulgară zicea a^ol că procesul în cestiune nu va veni înaintea consiliului de resbel de cât după _ sosirea generalului Kaulbars. """ Se sepră în cercurile diplomatice că care generalul Kaulbars va îmbunătăţi si- fe|e. tuaţiunea. volta Decretul ce convoacă pe alegători pentru mar» a Adunare a fost semnat. Guvernul a hotărât ridicarea stării de asediu. Peşin, 21 Sept.—D. Sturza a asistat la şedinţa Cameriî în galeria reser-vata, unde a fost visitat de miniştrii cu cari convorbi cât va timp. Ecaterina Bucşan, Polîna Pavelescu. Roleanu, Colonel Boteanu, Locotenent Mâm&a^ail durerea a anunţa încetarea din viaţă ă'iuibitului lor sd*' • frate, cumnat CAPITAN MIMAU Bl(',SA\ în etate de 37 ani. înmormântarea se va face Miercuri la ora 1 p. m. lacimi-tiru Şerban-Vodft unde sunt depuse rămăşiţele mortuare. tivul sin-tale a să de tre. ate. stei FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» ULTIMA ORA Madrid, 21 Septembre. — Liniştea e complectă.Toţirevoltanţiis'aii supus Londra, 21 Septemare. — La camera comunelor, d. Gladstone a spri jinit bilul Iul Parnell. El a spus că resultatele anchetei demonstră necesitatea de a reduce preţul arendel In Irlanda. Dublin, 21 Septembre. — Turbură-rile s’aQ relnoit iaraşi la Belfast eri seară. Au fost numeroşi răniţi. Vicnu, 21 Septembre. — Reichsra- D .RUL LEMPART JUN* DENTIST 8. BULEVARDUL ELISABETA, 8 Previne pe clientela sa, ca s’a Întors in Capitala. mal nci ♦* ( n orii in- uriel io* •e- »- *- fe a ii e- CASA DE SCHIMB ALGA. (iii. mm 4 II. ALIKCG Strada Lipscani, No. 13 bis Bucureşti, 9/21 Septembre VALORI Scadenţa cuponelor Târg lib A»urs mediu FONDURI DE STAT ROMAN Renta roia. per. 1875 fi o/O 1 Ap 1 Oc 94 Renta rom. ămortis. 5 0 0 1 Ap I Oc 571, l Renta rom. (rur. oon' 6 0/0 1 Mai 1 No 88 Oblig, de stat C. F. R. 6 0/0 1 lan 1 (ui irti Idem idem 5 0/0 Idem __ Imprum. Btern 1804 7 0/0 IMariSep Impr. Openheim 1806 8 0/0 i Iau i Iul : | Agio — 14 80 ÎMPRUMUTURI DB ORAŞE Impr. oraş Bucureştii 5 0/0 Idem idem din 1884 5 0/0 t Ian l Iul 74 l Mai 1 No 96 Impr. or. B. cu prime loz f. 20 — 33 VALORI DIVERSE Credit Fonciar Rural 7 0/0 1 lan 1 Iul 1033/4 Idem Idem 5 0/0 Idem 87 t/2 Cred. Fon. Ur. din Buc. 7 0,0 Idem tl'01/2 Idem idem 6 0/0 Idem 92 Idem idem 5 O/o Idem 82 Cred. Fono.Ur. din las 15 0/0 Obl. Gas. pena. fr. 300. 10 Idem 74 3/4 1 Mai No 215 !- I- (48) I iVIIZEfRIILE LONDREI Irmare) Uxrn. L’n reng-'liiu poliţienesc. juţin ideile triste, pre-e vagi şi ascunse care lina el, se împrăşiiară şi Puţin :âte simţirile temi năvălise în i dispăru*. Mari gonii din mintea sa imagwa-tiunea acelei* femei culpabile, ne roade ^care înşelâriL pe Mac All&n, compromisese cu^Ltatn nesocotinţa fericirea vieţel saleKntregl; ea nu mal văku în copuul peWare I adoptase de cât o flintă slabăl inocentă',-'.scumpă a.’eelul pe care e^jSţi iubea, şi gândi cp pu teafi să trt^ască lotl trei * nirpima fericire. Ziua treLm ast-fel pent u nânăr^ fată în mijlociLjd celor mal duiu visul Ura nerâbdaj^ şi fără urât. Abia daţiâ de Houă sautrel ori îl veni zică — Mao Allan întârzii ier neiptea tncepus n vum N.-vr>-•„ sf afrindâ o iamj 'tizi- ze biv iede, observă r "iac . i misă fi venit < • « cuprinsă iar de tristele presimţiri de odinioară. — Haide! zise ea surâzând şi cercând să domolească astă nouă emo-ţiune, o Întuneric, fiind că lnoptează curând acuma ; dar poate nu-I târziii, Mac Allan are să vie de sigur. ntunericul creştea, sgomolul stra-dt lor lua acel caracter deosebit pe care ’ ia cu cât trece seara, şi Manii zu! aşteptat cu atâta nerăbdare, nu mai venea. Maiy, a cărei grije mult lim] nehotărâtă, rără ţel şi fără scop, îcc puse a se întâii, ase fixa asupra •unul punct anumit, iş spuse de mal multe ori că s'a Intânplat ceva neprevăzut, căci alt-fel Mac Allan n'ar fi întârziat itâta. Di şi l'am rugat sş n’0 facgi 8e întrebă Mary, să se fi du; el să vadă pe acea femeie ? Dar lndata, ca şi cum ar hulit: — Nu,lş zise ea, Mac Al an mă iubeşte, are Încredere în mine maf Cu seama acum. Alta este causa pentru care nu e încă aici. Noaptea înainta mereii, seaistrecea încetul cu Încetul , şi opt ore sunase la biserica St. Paul fără cai&-nârul să apară. Cu ţoale acestea, Mary a cărei în gf.jire ajunse la culme, avu cel puţin mulţumirea de a vedea pe t&tăl.elln-orcându-se de la Parlament. — Ce, zise el dupe ce o îmbrătişă, . gură, singura de tot? Unde-îlânirul i nostru? — Vezi bine tată, respunse Mary, cu durere, tânărul noitru n'a dat încă nici o veste despre dânsul. — Auzi! zise Huit preocupat încă de peripeţiele Intruiirel ia care asistase, sper ca vel primi pe acest leneş cum merită. — Val 1 murmură Mary, numai de ar veni 1 Aceste cuvinte cari părură de o cam dată de tot stranii ntgustorulul, II făcură să se uite la flic;. sa. — Cum 1 reluă el, mmaî de ar veni! In acelaş timp vâzi ca copita iui era palidă ; că în ochii el erad lacrimi conţinute ; atunci se ap?opie de ea şi a-pucând-o în braţe: — Ce este, scumpamea Mary? — Vaîl tată! respinse copila, presimţirile mele de asa dimineaţă nu mă înşelase. Trebuie ?ă fi dat o nenorocire peste Mac Allin, alt-fel l’am fi văzut de mult aci. — O nenorocire 1 ;triga Hunt neliniştit ca şi fiica sa d< această absenţa neînţeleasă, dar ascinzându-şi îngrijirea, o nenorocire ! Ş pentru ce ? Cine ’ţi-a spus’o? Linişteşte-te,are să vie,nu poate să întârzie. De odată îş aminti ceva : — A ! D-zeule! strigă el, nu cumva... Hunt se opri, părâridu-I rău de cuvintele ce scăpase. Dir tânăra fată le auzise deja: — Oare nu cumva?.... repeta ea. 0! VI ’e, v rbeşîe.taf? sunt tare, voiu să ;.a iot. 1 -- Nu, e cu neputinyi, urmă Hunt, | amicul meu e prea cu minte ca să se fi amestecat într’o asemenea afacere. — Ce afacere ? O I vorbeşte ! insistă Mary, nu vezi că mor de nelinişte? — Nimic, nimic, fiica mea, reluă tatăl, o valmâşeală, un fel de răscoală stârnită de poliţie ca să compromită partidul întreg. Era vorba de a jefui, In aparenţă, o casă de schimb. Mac Allan n’avea ce căuta acolo. — De sigur uu. — In acest moment, casierul crăpă uşa : — D-le, zise el, d-şoarâ «cuzaţi-mă. Pusesem să închidă prăvălia, când o femeie a intrat cerând să vă vorbească numai de cât. E acolea, m a urmat. XXXIV. Mare hotărâre. — O femeie I repetă Hunt, în timp ce o voce interioară strigă In fundul irii-mel lui Mary : — Ea e 1 Acest gând domina într’atât privirea tinerel fete în cât negustorul de vax, să cutremura uitându-se la ea : — Ea e ! lş zise şi el tot atât de mişcat, de dureros atins ca şi fiica sa. Această observaţie nu ’l lmpedicâ de a zice Impiegatului său: — O femeie, ai spus, şi te a urmat? — Da, d-le, respunse casierul o femeie tânără. în dobO, care, dape cum pretinde, are. să vă comunii lucruri J importante Era aşa de grăită se vă | vada ca n’am putut'o împedica să vio până aci. — Bine al făcut, reluă Hunt, şi le urmez. — Aşteaptă, tata, zise Mary punând mâna pe braţul tatălui săli şi oprindu’l prin aceasta. Apoi, Încet: — Dacă e ea, tata, te rog, voesc să iaQ parte şi ed la convorbirea d-v, voesc s’o aud vorbind, să aflu tot din gura el. — Nu se poate copita mea, respunse Hunt care de un moment simţea crescând tulburarea şi groaza sa. — O I nu respinge cererea mea, căci curagiul meii va fi ia înălţimea resem-naţiunel mele. Aceste cuvinte fură pronunţate cu alâta hotărâre şi cu atâta aprindere, tn cât Hunt nu fu în stare să refuse. — Dute, d-le, zise el casierului, şi roagă pe acea persoană să poftească aici. lenny, ea era, intră îndată iu camera, unde se afla tatăl şi fiica. Simţindu-se respinsă tr momentul când pornise trăsura ducea pe Mac Allan şi pe mize P°'H'eî ce ’1 arestase, ea price, «t°ale vicleniile lai Castle a c£ i căzuse. — Val! striftV ^tund* L>am Perd^ voind să ’l şfr- • e’ (Va urma) C' www.dacoromanica.ro 4 EPOC; :ptembre nr IVflIlBlT chiar de acum casa d-lu! Du I.iUIIlpAl V. Hiott din Str. Luterană 15, m-bilate şi nemobilate având 22 camera, p-'ajd de 10 cal, şopron de 6 trăsuri. 2 pianine, lpuţ şi grădină cu 2 pa- yj JijiTiTW. joritoril se vor adresa la d-nu Prorie-«r tn toate zilele de la orele 8 de dimi-năţă până la cinci (5 seară. Asemenea şi de arendat de la Sf. Gheorghe viitor moşia d-sale Copaciu din districtul Vlaşca plasa Călnişte. nr rVfHIRl 1T Chiar de acum Casele, 1/u riuînniA 1 din Stnda Academiei Nr- 11 compuse din 16 Camere, cu o curte spaţioasă în care se află grajdifl şopron şi alte dependinţe. Aceste case mal afl şi o grădină importantă A se adresa Strada Batiste No. 11. CASA DE SCHIMB . M. F E R M O —27,STRADA LIPSCANI, 27— CURSUL BUCURESCI 9 Septeinbre 1S86 ____ TT1NTY7 APT? maî muH* armâ-Dj' Ljl> A I. Ej sari,reproductori iepmânzl de pur-sânge, cai de curse, delârie, de trăsuri." te adresa la d-nul Reimer pdmi-niator la moşia Paskarn (jud. lifov 2 î depărtată de Capitală).” F»E.xm-S1UNE pentru elevi din liceO,avantagios mal cu osebire pentru cel din liceul St. Sava fiind foaie aproape. Părinţii doritori d'aşl plasa copil tn familie unde vor avea tot confortul şi o bună îngrijirecu un preţ potrivit, sunt rugaţi a se a-dresa Str. Putu cu Plopu 'No. 4. Preţul lORO Iei anual. r\fCM7ftRr m'cre de calitate su-L wLIltMllL. perioară obţinută prin rana centrifugală. Pot oferi ori ce can-tţl cu preţul moderat. se adresa la d-nu Hryniewiecki în nici. 5 % Rente amortizabil» . . 5 % Renta perpetaa . . . 6 » Oblig, de stat .... 6 X Oblig, de st. drumu de f 7 % goi*, func. rurale . . 5 % «cri», func. rurale . • 7 X 9eris func. urbane • • 6 » Scris func. urb&re . . 5 % Scris. func. ur^ne • • 5 % împrumutul romunal . nC IMPUIDIRT chiar de acuma, Ut IU Un Ini Al un otel situat Calea Victoria No. 147 împreună cu dependinţe, grajd, şopron, curte, grădină, gaz aeriform în casă. Pentru desluşiri, a se adresa la No. 198 Calea Victoriei. de închiriat «In în piiuHhEpiscopii avend doua camere si pivniţia, a se adresa laadmistratjia ziarului „EPOCA**. Eli C IU 7 A DT Casele nuoî din Pir. VLIşLAnt Crinului No. 5 bis. biătate locul viran din Strada Dionisie 5. 20. nr INPLIIDIAT chiar d'acum ca-Ut I IlUn Ini Al sele Costa-Poru din Batişte, Strada Scaunelor No. 46. 22 Camere deosebit dependinţele: grajd, şopron, cuhnie, spălătorie şi alte trei ca-mereşi grădină spaţioasă. Doritorii pot visita casele în toate zilele. Pentru condiţii a se adresa la d-nu C- G. Costa-Foru 3, Dealul Mitropoliei, safl la redacţia Epocei. _____________________ oblig. Casei pfvis. (lei 10 dob. Împrumutul cu premie . . Acţiuni bwcel nation. . . Acţiuni -Daoia-Romania » . » National»............ ■ Credit mobiliar . . * ConstructiunI. . . » Fabrica de hârtie . Argint contra aur .... Bilete de Bana ă contra aar. Florin ansatriacol .... ■ W n R T Roşia BAL VCIU LllUAI DE JOS Distrie-a. întindere 15S8 pogoane, A se adresa Strada Spe-. 20 la Măria Pitistcauu. nr | N P U I R IA T de la Sf Dumitrului lalon.it Ul III U n I n I M I viitor, în total satti hanuri, în parte, casele din Strada Romană No. 2^nntci !Vo. fosta casa doctor Kereslenye.care se com- ________* pune din două corpuri; cea dintâifl ci două etage, iar cea de a doua cu un etage ■ ■ ti tn Ha R. RCSRT7I AVOCAT Strada Romana No. 2/. - ----- r*ai'iei ZAHAR1A N1COLAU - DIN PLOESCI - Afl eşit de sub tipar : Pr. PArvuleaeu. Primele iecţiunl decalcul safl sistema numeraţiunel p. clasele primare de ambele sexe, preţul 20 bani. Pr. Provinciami. Principii de Gramatica Română, lucrată pentru clasa II primară de ambele sexe. Ediţia II. Aprobată de onor. Minister cu ordin No. 1216 preţul 25 bani. »f ruşina G. Stefaneseu. Elemente de Istoria Sacră safl Biblica vechiului Testament pentru şcoalele primare ambele sexe, ediţiunea III, preţul 25 bani. P. .Mnnuelescu. Elemente de Gramatica latină pentru clasa I Gimna-sialâ şi Liceală preţul 1 lefl 25 bani. Exerciţii la Gramatica latină pr. 60 b. Iosef Ionescu junior şi C. A. Crapellinnu. Geografia judeţului Prahova cu planul urbei Ploescl şi planurile plăşilor judeţului şi tecstul ediţ. II preţul 80 bani. IN D E P 0 S I T Diaconul X. Ionescu. Manual de Istoria Sacră vechiul testament p. clasa I Gimnasiaiă preţul i leii 65 bani. Capitnn I. Protopopescu. Memoriul oficierilor şi sub-oflclerilor de orice armă tn recunoaştere preţui 1 lefl 50 bani. Manual de gimnaticâ şi instrucţie militară preţul 2 lei. <’. A. Crapelliauu. Harta judeţului Prahova format mare preţul 2 lei. Cristu S. IN’egoeseu. Retorica preţul 3 lei, 50 bani. Librăria mal posedă un mare asortiment de cărţi şcoiastice, Române. Germane, Francese, Elene şi Italiene, furnituri pentru şcoli, cancelarii şi biurourl. Preţurile foarte moderate. Serviciul prompt. BUCUREŞTI, -CALE» VĂCĂREŞTI 99. — BUCURESCI Se însârrinără cu ^instrucţiuni diUni fnne ■' mori eu iire-ţurl mal redus- de M acele aia Viena si Pc-ta. PREŢUL j Unei meri cu 1 p ;flri de 36 lei 1900. cu I piwl"â d# 46 Ici 2100, cu 2 pietre '' H 3-00,cu 2 pietre 42 Jc :• ! : Esecutoazâ repede ort-care lucru de turnătorie sap mecanică; precum; olane ample şi ornate. Mare asortiment de nobile pentru grădină, armanente pentru grajderl şi leaicori de vin. etc. 1 pentru. -Aacjonet©, Onorabilul Public şi bogata Clientelă al acestui magasin este rugat a profita de aceasta rară ocasiune cumpărând mărfuri din cele mal fine qualităţl şi cu preţuri foarte reduse. Principalele articole sunt: mătă-săril, catifele, pluşurr, atlasurl, stofe fatasie pentru mobile. Lainage, dantele perlate, chandlly, combre, covoare; şi alte multe articole fine. M SFERT i JLMUATE MILION!! de mărfuri dia magasinul D-lui ION PENCOVICI No. 24, Str. Lipscani, No. 24 MISE VINDE EFTIN M! IMMi MMM VERESCI BOTOSARI CAf. 'PIHA DOTAM Bucuresti-Roman Arătarea Trenurilor STAŢIUNEI ŢIUNRA scara 8,00 Veresc! pl, Botoşani s, Botoşani pl. Veresc! s, noapte 11,00 12 27 2,14 3,17 d. 4,16 6,00 6,01 7,39 8,46 dinu Bucuresci p, CiocănescI eşti zăfl •Sărat cşanl Slănic pl, PioeştI sos, Titu Pitescl Slatina Craiova FiîiaşI T.-Severin Vărcior.sos Cămpina p Doftana s Doftana p. Cămpina p Adjud-Tărgul-Oena 7,34 Smârda pl 8,00 ( Giurgiu : Filaret Bucur. sos. mau sos Gaiati-Huzen-Buzet.. noap.; P.40 8.' 11,01 10.C 1,3C Romaa-Bueor«sti Vărc!orova-Bc< oresti Bârlad pl, Teoueifi sos Galaţi pl. Brăila .Buzefl soş. Roman-las! linghenl-laul 8,00 8,40 11,08 12,30 2,27 5,16 7,06 7,49 8,30 seara •Sevorin Buzăfl pl. Srăila Calaţi sos Constanţa p Cernavodă s Cernavodăp Constanţa UnghsnI Piteşti Titu Ciocăneşti Bucureşti s Ungheni pl îasl sos PASCARI-SUCESVA SUCEAVA’PJf ACAR! PLOESTI PREDEAL PBEOEAL-PLOESW ; fâşcaal pL-I'sreşcl Eiuceava Euceava pl V eresc', i păşcanl sos Tlta-T&rgovlate Predeal pl-Sinaia Cămpina pioeştl sos iimos 5,25 8,1« PioeştI pl. ni 7,17 io,oi Cămpina .n sos. 7,53 li,0e Sinaia Predeal sos. S www.dacorom2mica.ro Titu pi. 9,45 9,15 Tfirgovişte sl 11,06 10,30 Târgovtste p Ti tu sos TECUCIU-BEKLAC-BERLAD-TECUCIU Tecucifl pl. Bârlad sos. a. m. 6,15 8,00 GALATI-MARASESTI-RR ARASESTI-BALATI STAŢIUNEA Arătarea trenurilor Tr.ac.iTr. m.iTr. p. Ploesd-Slanic-Slanic-PIoesti STAŢIUNEI 'Arătarea trenurilor Tr. fl.|Tr. ac.jTr. y. Ploescl pl, flănicu sos. a. m. 10,45 12,40 j P»oxnan pleo. Toap.l p. m. p. m. a.25| 12.30 6,45 1 Bacfcfl VJ?P 1,40 7(20 f A< ud 3,52 10,29 | ?' âşeştl 11.18 11.52 4,34 11,30 12.59 f K. ,5ăr&t 12.56 p.m. 2^9 I Dulăii iX6 1,18 p. m. 4^03 ! PioeştI 3.33 3,39 10,17 8V- Bucur. sos. 5.00 * 15 11,50 9,St sear. no&p. săra Bucureşti-V âr cioro va STAŢIUNEA Arătarea Trenurilor T. ful.|T. ac. iTr. p. p. m. Adjud pl. 4,15 T.-Ocnasos. 6,20 T.-Ocna p. 9,45 Adjud sos. 11,35 BUCURESCI-GIURGIU STAŢIUNEA Arătarea trenirilor T. ful.| t. p. 1 fr. p. Bucureşti p. Filaret Giurgiu Smârda sos. dim. 5,40 7,10 a. m. 6,40 7,10 8,55 9,00 p. m. 5,30 6,00 7,40 GIURGIU-BUCURESCI laşi pl. p. m. 4,08 dim. 6,52 T.-Frumos 5,25 8,36 Paşcani 7,17 7,53 10,01 Roman sos. 11,06 dim. p. m. Roman pl. 9,51 4.47 Păşcanî 10,51 4,15 T.-Frumos 1,53 8,24 laşi. sos. 1,50 9,52 p. m. a. m.J 3,25 11,50 3,49/ 1,21 secă. dim. ,15 9,38 M4 10,42 8,30 11,53 9,10 12,35 -J. Galaţi pl. Tecucifl M&răşeştî 10,40 11,06 noap. 11,40 4,16 4,52 a. m. 7,45 11,14 11.45 Mărăşeştl pl Tecucifl Galaţi dim. 5,25 5,50 noap. 11.35 12,34 4.35 p. m. 4,49 6,45 8,5>