1
/
/
/
ANUL I No. 237.
ANTIEA EDITIUNE
DUMINECĂ 7 SEPTEMBRE 1880
Grioore O. PEUCESCU
Director politic
ABONAMENTELE
PLĂTESC TOT-D'AUNA INAJTfTE :
In ţ&rfc pe i un 40 Iei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lai In străinătate 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei
ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI IB A FIE-CAREI LUNI
REDACŢIA
ifo. 8.—Piaţa Episcopiei.—Ho. 3.
1 O BANI NUMERUL
MANUSCRIPTELE NU SE INAP0IA2A
APARE IN TOATE ZILELE
GllIIII VENTURA
Prim-redactor responsabil
ANUNCIURILE
SE PRIMESC SUMAI LA ADMINISTRAŢIE
Pentru Orient la Acstcm Ag.-ncy, Constant iinopit Kavalcey Doirmen Han, 10 Galata. Anunciurl pe pag. IV, linia 30 bani, anuncirl ţi reclame pe pagina treia 2 lei linia.
ADMINISTRAŢIA Ho. 3.—Piaţa Episcopiei.—Ho. 3.
1 O BANI NUMERUL
50 BANI UN NUMER VECHIU
ZIUA DE KM
SUNT NEBUNI
TIMIDITATEA 0P0ZITIUNEI
VANDALISMUL DE ERI
IZBANDA RUSIEI SI CODIREA ANGLIEI
BARBU KATARGIU
PAYEZAI
MIZERIILE LONDREI
ZIUA DE ERI
Mâhniţi până în suflet, luăm condeiul în mână pentru a înfiera infamia săvârşită de sbirii plătiţi din fondurile secrete , dupe îndemnul primului-ministru şi sub ocrotirea poliţiei. Ziua de eri va rămânea ne-ştearsă în memoria ori-cărui om o nest şi va servi ca o dovadă nepe-ritoare pentru purtarea mârşavă a acelora cari ne guvernează, pentru dispreţul desfrânat al colectivilâţei pentru una din libertăţile noastre publice : libertatea presei I
Faptele sunt cunoscute. O ceată de oameni fără nici un căpătâifi, strînţî de poliţie, de cu noaptea, în localul consiliului de miniştrii, îmbătaţi de cuvintele provocatoare ale d-lui Brătianu, pornesc fără sfială asupra gazetelor de oposiţiune, devastează cumplit redacţiunile lor şi isbesc până la sânge pe redactorii cari se aflau acolo în acele momente. Aceste scene barbare şi ne mal auzite se petrec ziua namiaza-mare, In părţi centrale ale oraşului, la doi paşi de palatul regal şi de poliţia capitalei: banda a cu-treerat, nesuperată de forţa publică, parte din strada Clemenţei, piaţa Episcopiei, Calea Victoriei până la bulevardul Elisabeta.
Ori-cât de liniştit ar fi cine-va,să Înfiorează şi se revoltă fără de voe înaintea unor atarl mişelil. Poliţia, plătită cu banii noştril pentru a ne apăra viaţa şi averea, se pune la disposiţiunea drojdiilor societăţei, a nenorociţilor al căror entusiasm şi indignare sunt socotite in registrele fondurilor secrete, asmuţându’i a-supra cetăţenilor independenţi, cari cu mari sacrificii se silesc a scoate patria din gbiarele speculatorilor !
Şi amestecul poliţiei este Învederat. Două fapte demonstră peremptoriii aceasta : nici un sergent nu se găsea, In momentul atacului, lângă redacţiunile asediate, de şi în cele alte zile ni se face onoarea spionagiului printr'o mulţime de a-genţ;; şi apoi cum s’ar esplica altfel nelmprâştiarea bandei şi ingă-duirea ei de a percurge Capitala, pe stradele cele mai principale,timp Îndelungat ? Nu mai vorbim despre conciliabulele ţinute noaptea la obor de Prefectul poliţiei, de alergăturile comisarilor pentru a aduna pe «pacinicn cetăţeni» şi de aglomerarea văzută a agenţilor poliţieneşti în curtea Consiliului de Miniştrii la plecarea bătăuşilor ; ne mărginim numai la un ultim fapt: la ora 12, faţă cu sergenţii de oraş, capii bandei., au lndrăsnit a reveni la Epoca şi a bate pe unul din redactorii se! I
Poliţia sărbătoria negreşit atentatul asupra d-lul Brătianu, acea
comedie copilărească înscenată numai In scopul de a mai pescui puţină popularitate pentru gârbovitul cap al Colectivităţel ! Nedibace Inse ca tot d’a-una, ea a trecut peste scop, şi prin indignaţiunea provocată In sufletele tutulor a risipit ori ce umbră de simpatie către «'marele cetăţean», dovedindu-so că a-t - ntatul era opera poliţiei şi că scopul acesteia şi jl! guvernului a fost se teroriseze lumea !
Un lucru mai ales ne-a Întristat din cele petrecute eri : lipsa de a-jutor din partea justiţiei. Am alergat la parchet, am cerşit procurorilor sprijinul lor şi acesta ne-a lipsit ! Ne îndreptau la poliţie şi la agenţii el, ca şi când acei magistraţi nu erad convinşi că poliţia trămisese pe mişeii se ne devasteze şi să ne o-moare 1 Am văzut însă tot parchetul din Ilfov alergând se’şî frângă gâtul, când un particular pâlmuise în stradă pe un colectivist şi când poliţia ne ataca la Bosel şi Orfeu ! Om de lege, mărturisesc în conştiinţă, că mă doare când văd a-tâta nepăsare, casă nu zic mai mult, din partea acelora chemaţi tocmai ca să apere pe cetăţeni şi se urmărească pe cei culpabili ; ne era dat însă ca, sub nemuritorul guvern al d-lui Brătianu, se perdem libertăţile cele mai sfinte şi se nu găsim nicăirl pe representanţii le-gei pentru a ne apăra! Bucureştii întregi cunosc mişeliile comise, capii bandei sunt cunoscuţi, ba unii dintr’lnşiî se fălesc la lumina zilei cu neomenia comisă, cu toate a-cestea organele legei nu se mişcă şi culpabilii nu sunt arestaţi încă. Ce timpuri am ajuns I
Ni se strînge inima când vedem batjocorite In acest mod legile şi instituţiunile. Ar trebui se desperăm de ţara noastră, daca n'am fi convinşi că acestea sunt cele din urmă spasme ale unui guvern isteric şi dacă n'am avea speranţa în elementele sănătoase ale naţiune), cari suntem siguri, vor pune cu bărbăţie mâna la lucru.
D. Brătianu se simte pe cădere. Slab Înăuntru şi părăsit de toată lumea, se agăţase de influenţa streină şi de aceia păstra Încă puterea. Astă-zi, In urma ultimelor evenimente şi compromis priu purtarea necorectă când cu trecerea prin ţară a prinţului Bulgariei, este a-bandonat de sprijinul din afară. El se svârcoleşte ca un posedat, caută o scândură de scăpare; trâmite pe la curţile streine pe fidelul seu, d. Sturza, şi Înăuntru, aducându-şi aminte din tinereţe, Înscenează ma-nifestaţiuni, cu cari vrea să orbească puterile şi se teroriseze pe cetăţeni. încercare zadarnică, pentru că poporul român este sătul de asemenea fapte şi pentru că împilările săvârşite vor întărită şi mai mult naţiunea exasperată.
Fapta de eri dovedeşte starea de ameţeală în care se găsesc guvernanţii, ea este lovitura de graţie ce şi-au dat el însu şi. De astă-zi, zilele colectiviştilor sunt numărate!
1). C. Popescu
Sufla, 17 8eptembre. — Decretul ce Convoacă pe alegători pentru numirea deputaţilor la marea Adunare, care va alege pe noul prinţ, va apare mâine. Alegerile se vor face probabil peste 15 zile. Adunarea se va întruni apoi la Tlrnova,peste câte-va zile dupe alegeri.
Camera ’şi va sfârşi astl-il lucrările.
Sfrasbiirg;, 17 Septembre.— împăratul va rămâne aci până Duminecă, şi se va duce apoi la Baden-Baden.
SI. Pelersliurg, 17 Septembre.— Ziarul Itegirrungs Hote anunţând numirea generalului Kaulbars spune că generalul are ca misiune să studieze In fond situaţiunea In Bulgaria şi să ajute prin sfaturile sale pe poporul bulgar ca să găsească o soluţiune re-

ia Bucu-orile sale 'se va duce
gulată a crizei actuale.
Itelgrnd, 17 Septembre —D. Kalj-evicl a plecat de dimineaţi reştl, unde va remite ser: de rechemare, după aceea la Atena prin Belgrad.
Berlin, 17 Septembre. «Gazeta Germaniei de Nord» desmii ţând aserţiunile răspândite de oare cir; ziare a-supra unor pretinse pasagii din cartea Verde italiană, spune ci In toata cestiunea bulgară n’a fost r ici un moment vIn care cele3imper( să nu fi fost mutual informate, In modul cel mal complect asupra vederilor lor reciproce.
Solia, 17 Septembre.—Primind eri deputaţiunea biuroulul Adunării care aducea depeşa către Ţar, al cărei text l'aţi primit eri, D. Nekfiudof consulul Rusiei, a pronunţat câte-va cuvinte al căror înţeles vi’l-atn telegrafia!. Iacă textul chiar: ,,Guvenul imperial preţuind Înainte de toate ordjinea şi liniştea In Bulgaria, n’ar putea admite ca cineva să se gândească la întoarcerea prinţului, a cărui plecare e In ochii săi una din garanţiileiprosperi-lăţil ţării.
„El Yede o altă garanţie înfyol chiar cari prin înţelepciunea voisTrii şi mo-deraţiunea voastră, puteţi Înlătura pericole grave. Aduceţi-vă bine aminte domnilor câ ordinea actuala dc lucruri n’a primit Inca sancţiune legală In ochii guvernului imperial. Această legalitate ,-.u o poale dobândi guvernul bulgar de cât prin prudenţa şi imparţialitatea guvernanţilor săi, a membrilor Sobraniel şi al viitoare adunări naţionale».
Consulul a zis terminând, ca Rusia se ţine mal presus de partide, nepro-tegiând pe nici una.
Instrucţiunile celc-a primit d. Nckli-udolT ulterior, creai! In Înţelesul acestui limbagiâ.
Ofiţerii regimentelor de artilerie şi infanterie cari aâ luat parte ta lovitura de stat, vor fi aduşi poimâne la Sofia, venind de la Radomir unde erau internaţi de la supunerea lor
Ancheta se va urma aci. Se crede câ vor trece In curând, Intr’un consilii! de resbel. Regimentul de artilierie revoltat a fost întors la Sofia de noii săi ofiţeri.
Sofia, 17 Septembre.—Sobrania a a-doptat legile relative la rescumpărurea imobilelor prinţului şi a autorisat pe guvern a se Împrumuta cu 15 milioane, precum şi de a aplica budgetul anului present şi pe anul 1887.
O alta lege modifică legea electorală actuală, după care a treia parte c':n alegători înscrişi sunt trebuincioşl lu primul rend de scrutin. De acum Înainte al doilea rend va fi suprimat şi a-legerea va avea loc cu majoritatea absoluta. Acest fel de alegeri va fi aplicat la viitoare’e alegeri pentru marea adunare.
In şedinţa de astă-zi s’a făcut o opunere de către un grup de deputaţi pentru a reduce lefurile funcţionarilor cu 15 O/o- Camera a respins propunerea, dar dupe o lungă discuţiune miniştrii trebuira să declare câ vor pune cestiunea de cabinet dacă camera o va primi.
închiderea sesiunniî va avea loc mâine. Numai remâne de discutat de cât proiectul ce autorisâ pe ministrul de resbel a modifica compunerea consiliului de resbel care nu se putea Întruni din causa lipsei de ofiţeri superiori.
De acum Înainte ministrul va avea libeitatea da alegere a ofiţerilor fără deosebire de grad.
Mâine firnd aniversarea avoluţiunel
www.dacoromanica.ro
din Filipopol e cu putinţa că camera se va mnnifi sta Intr’un mod oare care cu această ocasiune.
Si anuţă din Filipopol că aniversarea se va ce'ebra cu solemnitate, dar la Sofia nimic nu e pregătit In acest scop.
SUNT NEBUNI
Turbarea colectiviştilor a ajuns la un grad ce se apropie de nebunie. Ne mai având alt mijloc pentru a susţine regimul lor de turpitudini, el caută acum se profite de faptul unui nenorocit nebun sau al unul criminal ordinar, spre a excita drojdia societăţei contra oposiţiunei. N’are cine-va de cât se citească monstruositâţile ce se imprimă în gazetele oficioase,spre a se convinge de starea de smintire în care n căzut colectivitatea.
Dâm aci câte-va esemplr, cari vor fi îndestulătoare spre a arăta opi-niunei publice unde au ajuns adversarii noştrif.
lată cum se esprimâ Voinţa naţională în privinţa faptului de vandalism săvârşit eri de bandele poliţiei în localul redacţiuueî noastre. Dupe ce narează în scurt faptul, atribuin-du’l iudignaţiune! cetăţenilor în faţa atentatului încercat asupra d-lui Ion Brătianu, foaea aficioasă urmează ast fel:
Dacă tn realitate asemenea fapte sunt regretabile, nu mal puţin adevărat este că ele sunt efectele atitudine: ce presa opoziţionistă o are de căi-va timp.
Spiritul poporului este Toarte iritai şi este fericit că efectele indignaţiel sale sau putut opri aci, graţie aliludir e poliţiei şi oamenilor influenţi din corn erei 0 şi societate cari aO căutat a linişti spiritele.
A fost destulă răbdarea de până acum a poporului, care a avut să sufere trei atentate, cu cel de ieri, la v aţa primulul-mi-nistru şi a şefului partidului 1 beral.
A fost o foarte mai e feri irc pentru ţara întreagă că odiosul atentat de eri n’a is-bulil; esasperarea poporului era atât de mare Iu cât nu se ştie co s’ar fi întâmplat cu membrii oposiţiunei, dacă glonţul mizerabilului asasin ar li produs chiar o mică ranâ d-lul 1. C. brătianu.
Servească aceasta ca o lecţiune pentru viitor oposiţiel conservatoare şi facă ca să useze tn polemica el de mijloace ce se întrebuinţează tn ţările civilisate, iar nu de acelea pe cari Ie-a întrebuinţat până acum.
Se poate oare vedea o mal mare neruşinare. Nu te cuprinde greaţă cetind asemenea elucubraţiuni ?
Dar nu e destul atât.
Conform obiceiului lor, oficioşii noştrii recurg lu falşi Ocări şi la clevetiri odioase.
Vorbind de primele acte ale instrucţiune! începute contra rnisera-bilului care a rănit pe d. Hobescu, Voinţa Naţională cuteuzâ a seri următorul sfruntat neadevăr:
Asasinul la tnceput au voi să facă uicl o declaraţie, zicând că este exioţionat.
Apoi el făcu mal multe declaraţiuni; Intre altele că a fost pus de mal mulţi membrii al oposiţiel să omoare pe d. prim-mi-nistru, promiţându’I o recompensă bună; că un frate al unuia din aceşti membrii ’l a dat o poliţă de 5000 lei ca să asasineze pe primul-mînislru.
Ce infamie?
Cari sunt acel n\ ii mulţi membrii al oposiţiel ? Desfidem pe cărturarii clevetitori de la Voinţa se’i nu- j measoă.
Asemenea insinuaţiuni murdare şi demne numai de oameni demoralizaţi până la măduva, nu merita măcar un răspuns.
Dar se mergem înainte în expunerea noastră. Credeţi poate câ o-ficioşii se opresc aci ? Nici de cum ! Pe lângă marelb organ al colecţi-vitâţei este ş’o foiţă ce poate fi con-
siderată ca canalul de scurgere al coleclivilâţeî. Am numit Telegraful. Dupe ce unii din redactorii acestei fol nu s’au sfiit a se pune în capul unor bătăuşi plătiţi şi au împins neruşinarea până a arunca singuri cu pietre îu colegii lor de la ziarele o-posiţiunei, mai cutează aceşti mişei (Fa seri liniile următoare :
De unde vine asasinul ? Cine a împins mâna mişelului, care, pâudiud tn umbra unei stradele întunecoase, să a-runcâ asupra victimei sale, tnarmat cu un revolver încărcat cu cinci focuri. Cine 1
N’aţi citit oare cele scrise In ziarul cioaoiaşilor, Epoca ; n’aţi auzit oare a-meuinţările cele mal infame, ce o bandă de mişel făcea pe fie-care zi ?
Iată de unde a ieşit mizerabilul care a voit să răcească Itomâuicl pe marele el cetăţean Ion Brătianu.
Ne aducem aminte declaraţiunea făcută de cel de la Epoca : Nu ne vom adresa pentru a li satisfăcuţi nici la I. Kundcscu, nici la vr'un altul şi vom căuta să ne satisfacă d. Ion. Brătianu.
Aşa au şi făcut.
Numai ca poltroni, ca mişel ce sunt, n'aO avut curagiul d’a ’1 înfrunta personal, ci aii cumpărat pc un bravo, pe un ! asasin, a cărui mână aQ înarmat-o.
Dar de ce se ne mirăm de aceste infamii, când vedem pe primul ministru în persoana respunzend acelor cari îl felicitau cu cuvintele următoare :
Ar fi o mare nenorocire In ţara aceasta, a adâogat d, prim ministru, când s’ar Introduce In obiceiurile el asemenea porniri către crimă; efl sper câ lot d-voastră şi tot opiuiunea publică veţi şti să Înfrânaţi pe acoşll indivizi şl ca nu veţi lăsa să parvină generaţielor tinere ast fel de esemple.
Cum? Nu mai există nici legi, nici justiţie în această ţară, pentru ca şeful guvernului se încredinţeze în-frânarea asasinilor opiniunel publice?
Opiniunea publică ce are a face cu pedepsirea criminalilor şi prevenirea crimelor?
De unde d. Ion Brătianu a luat îndrăsneală a spune că trebuesc luute mesuri ca asemenea exemple se nu parvină generaţiilor tinere ?
El, care Intr’o ţară străină, de a cărei ospitalitate se bucura, nu s’a sfiit a fi complicele regicizilor !
El, care a trimes Capului Statului ameninţări de moarte!
Ei, care In plină Cameră a zis Câ ucigaşul lui Barbu Calargiu e cu-i.oicut şi, prin urmare, îl cunoaşte şi ’l tace !
Acest om are cu'.ezirea se vorbească de exemple de dat tineri mei ?
In faţa unor asemenea divaga-ţiuni te cuprinde un adânc dispreţ şi un simţimânt de milă.
Nu poţi zice alta de cât:
Sărmanii sunt nebuni!
V.
Revenim asupra ideel ce am desvollat deja, anume câ opoziţia, aşa cum este organizată şi aşa cum lucrează, serveşte de principal factor în comedia pe care regimul actual o joacă înaintea ţări.
Noi credem câ guvernul departe de a considera pe şefii opoziţiuuol de duşmani, din contra ar trebui să ’l privească ca pe nişte preţioşl colaboratori şi serioşi sus* Viitori al regimului. GAcl a susţinea un regim uu tnseainn& numai d i cât a face parte din el saila’l lăuda pe toate tonurile. Acest mod de susţinere este cu lotul făţiş. Mal sunt şi alte mijloace care tn definitiv contribuesca produce acelaşi resultat.
Aşa.câud o opoziţie este răii organizată, când are şefi timizi, când nu îndrăzneşte ea a lua calea pe care împrejurările i=o dictează, câud să mulţâmeşte pentru ochii lumel a face numai gălăgie, aceste wijioa*
2
EPOCA — T SEPTEMBRE
ce sunt tot aşa de indispensabile Ia perpetuarea unul regim ca şi cele amintite mal sus. Mal departe. Când soluţiunea situaţiei stâ In cutare punt, d. e. In şeful statului,şi totuşi opoziţia evită cu Îngrijire a atinge acel punt.acâsta tnsâmnă a da cel mal serios sprijin stârel de lucruri de res-turnat.
Aceast aface opoziţia noastră de ani şi lucru de minunat ea Încă nu pare obosită de rolul care II joacă In decoraţia colectivistă. De sigur că guvernului tl este ruşine, de sigur că el ştie că ar fl refuzat, alminterea noi credem că el de mult ar fi decorat pe şefii opoziţiei şi pe membrii care abondă în sensul şefilor. Orl-ce serviciu trebue resplătit şi colectiviştii înţeleg că opoziţia actuală le aduce mari servicii.
De altmintrelea un fel de simpatie temperată din partea colectivitâţel pentru şefii oposiţiel să trădează în ziarele el destul de lămurit. Aşa, d. D Brătianu este tot-d'a-una tratat cu multă delicateţă, şi sfi nu se creadă că aceasta provine numai din faptul că preşedintele comitetului o-poziţiel unite este frate cu preşedintele consiliului de miniştrii. Nu. Când colectiviştii sunt loviţi unde îl doare atunci, el nu voesc sfi ştie nici de tată,nici de mamă nici de frate. Atitudinea presei colecli-viste faţă cu d. Dim. Brătianu îşi are mal cu seamă esplicarea In atitudinea şi ideile acostul bărbat politic, atitudine şi idei care convin perfect coleclivităţel.
Sfi observă de asemenea că chiar ceilalţi şefi al oposiţiel sunt cruţaţi şi că rar presa colectivistă s& ocupă de el. Pentru ce? Pentru-că şi el nu sfi pun în evidenţa cât ar trebui, nu 9fi scoboarăaşa de des în arenă cum ar trebui să o facă, nu împing pe soldaţi pe calea care ar trebui luată.
Lupta între guvern şi opoziţie sfi reduce (exceptând întrunirile şi parlamenlui;ia o polemică zilnică între ziarele din ambele câmpuri. Ziariştii guvernamentali tşl varsă mal cu seamă veninul asupra acelor oameni din oposiţie care ţin condeiul în mână, care arată zilnic abuzurile şi bi-ciuesc guvernul. Este o simplă luptă de artilerie,adică lupta la distanţă, trimeterl de proectile din un câmp la cel-alt şi viceversa. Incăeraro generalâ nu are loc nici odatâ. Luptă de infanterie, sab ciocnirea tntregel armate opoziţionişle cu şefii în frunte contra guvernului şi a pretoriani-lor sfel, aceasta nu s’a văzut încă. Să cbel-tueşte deci foarte mult praf, să face foarte mult vuet ca la toate luptele de artilerie, In fond Insă poziţia inamicului nu este sguduită de loc. Ba, precum am zis deja, praful cheltuit şi vuetul ce să face producând o aparenţa de luptă, dă guvernului un falş aer de guvern caro luptă, care rezistă, care respinge atacurile opoziţiei.
întrebăm iarăşi sfârşind. Mult timp a-ceasţâ tactică va domina tn rândurile o-poziţiel ? Mult timp vom face pe armata i-nimico in comedia colectivista.
(Lupta).
BULETIN EXTERIOR
IZBANDA RUSIEI SI CODIREA ANGLIEI
Pâre că Bulgarii nu au intenţiunea d a da Ruşilor prilej să ocupe Bulgaria pentru a restabili ordinea. Lucrurile au reluat mersul lor regulat. Camera discută şiepe puntd’aseînchide. Sobrania cea mare pentru alegerea principelui econvocată. Partidele sunt de acord pentru a nu provoca desor-dinî. Guvernul regenţei e atât de sigur de mânţinerea ordinel în cât a trimes regimentele rumeliote înapoi în garni-soanele lor. Resultatul acestei stări de lucruri este că presa rusească,care este echoul ideilor dominante tn sterile oficiale, a Început a adopta un ton mal Împăciuitor.
Gazetta de Moscova respinge acuza-ţiunea că Rusia ar voi să facă anexiuni In peninsula balcanică. Mal mult încă, ziarul rusesc declară că Rusia nu voeşte de cât să asigure independenţa statelor balcanice. Singurul lucru pe care a căutat să'l obţie, este ca influenţa sa să fie mănţinută. La aceasta era îndreptăţită atât prin posiţiuneasa de putere mare, cât şi prin drepturile câştigate în urma sacrificiilor ce a făcut poporul rusesc In sânge şi In bani pentru liberarea naţiunilor balcanice.
Prin depărtarea principelui Alec-snndru Rusia a obţinut ceea ce voea.
Agentul principal al acţiunei anti-ruseşti în peninsula balcanică este înlăturat. Nu mal remâne acum Rusiei do cât a lua In mână protecţiunea Bulgariei şi d'a urma opera sa în favoarea popoarelor slavice din josul Dunărei.
in faţa acestei atitudini prudente a politicei ruseşti este de observat că presa engleză a cam eşit din sărite. Intro zi e plina de ameninţări contra Rusiei, ln alta desvoltă tesa că Anglia nu trebue gă facă nimic şi să lase puterilor continentale rolul d'a opri pe Rusia în calea el spre Con-stantinopol. Ast-fel marele ziar englez Globe începe prin a spune: «Rusia e pe drumul ce duce la Constantinopol, «o trebue oprită» şi câte-va linii mal
jos acelaşi ziar zice: «Nue treaba noastră d'a o face dar suntem gata a da tot concursul nostru pentru a întări pe acel cari vor striga Rusiei: opreşte-te.»
Din toate aceste reese că Anglia să simte izolata şi fără aliat pe continent. E dar probabil că acţiunea sa se va îndrepta asupra Egiptului şi Măreţ Egee.
De aceea în acest moment centrul de gravitate al politicei engleze nu mal este ln Bulgaria, ci ln Egipt Precum să ştie Sultanul şi-a permis plăcerea de a întreba pe guvernul britanic, dacă nu ’şî va retrage în sfârşit trupele din Egypt. Lordul Iddes-leigh ar fi răspuns cam în modul următor: Daca Anglia s'ar retrage din acea ţară, anarchia va urma, Poarta nu va fi în stare a restabili ordinea şi prin ja-ceasta se va da ocaziunea unei alte puteri de a interveni şi de a ocupa locul Angliei. D'atuncî Poarta n’a mal pus nici o întrebare guvernului din Londra In Anglia însă şi nu mal puţin în Franţa Egyptul e la ordinea zilei. Anglia nu vrea să ştie nimic de golirea Egyp-tulul, pe când ln Franţa opiniunea publică se pronunţă contra permanentei ocupări a Egvptului de către Englezi.
Pare că apropierea Franţei de Germania care să anunţă prin numirea lui Herbettela Berlin, şi care restabili re-laţiunile cari existai! pe timpul ministerului Ferry Intreambele state, a avut loc în vederea Egyptului. Franţa contează pe ajutorul Germaniei, Rusiei şi Austriei In contra Angliei şi ziarele franceze spune deja că Franţa trebue să se despăgubească în Egypt pentru Alsacia-Lorena.
Precum se vede, principele de Bis-mark e pe punt se reu.şască a pune zi-zania între Franţa şi Anglia. Ast-fel el va complecta opera sa, adică asigu rarea Germaniei contra unei coaliţiunl eventuale.
V.
DINTR’O ZI INTR’ALTA
BAI mu RATAI». IU
Peste puţine zile va apare, de sub teascurile tipografiei, un frumos volum întitulat: Barbu Katargiu, conţinând discursurile marelui orator şi bărbat de stat, însoţite de o prefaţă—biografie, datorită condeiului dibacii! al d-lul profescr Anghel Dumitrescu.
Văduva ilustrului repausat, condusă de un sentiment de pietate şi devotament,voia de mult să întrunească la un loc tot ce a zis Barbu Katargiu, ca cuvântări parlamentare; găsind acum un om conştiincios în cercetări, şi fără preget în punerea lor pe hârtie, s’a hotărât a’şl realiza dorul, dând la lumină o carte care să ajute perpetuarea memoriei asasinatului din 8 funie 1802.
Totul este gata, şi se aşteaptă numai portretul lucrat în oţel la Paris, destinat a decora primele pagini, pentru ca volumul să fie pus la îndemâna celor In stare a’I aprecia valoarea. A-vând norocul să resfoesc paginile încă umede şi nebroşate, nu m’am putut opri d’a nu împărtăşi cititorilor Epoceî câteva notiţe din importantul studiu al d-lui Anghel Dumitrescu, pe care, de altă parte, ziarul nostru va Începe să ’l publice săptămână ce vine, — în urma unei gentileţe din partea autorului.
D. Dumitrescu voind a stabili mal întâiu vechimea familiei Katargiu, dă peste un document tocmai de la 1010, unde se vede că Maria Katargioaica, soţia lui Enache Katargiu şi fata faimosului Clucer Radu Buzescu,—diplomat şi militar pe vremea lui Mihaiu-Viteazul,—dărueşte o moşie patriarhiei din Alexandria. In 1621 da iar de urma familiei, în persoana acestuiaşl Enache Katargiu, Însoţind, ln calitate de Ban al Craiovel, pe Radu Mihnea în răs-boiul de la Hotin ; — iar în 1633 duoi membrii ai familiei, împreună cu alţi boerl din ţară să luptă la Plumbuita, în contra lui Mateiti Basarab, care venea să ocupe tronul cu ajutorul Turci lor. Fiind învinşi, cel mal mulţi din capii luptătorilor fug în Moldova; noul Domn le confiscă averile.
Din acest minut familia să bifurcă şi membrii trecuţi în Moldova aă jucat un rol foarte însemnat în istorie; urmează însă o eclipsă, şi numele iese iar la iveală cu Ştefan Katargiu, tatăl lui Barbu.
Autorul descrie copilăria micului vlăstar, născut în 20 Octombre 1808,zugrăveşte anii tinereţii, încadraţi ln ori ginalele petreceri şi obiceiuri de pe a-cea vreme, aminteşte neînfrânala pornire a firel tânărului Kalargiti, care la versta de 1/ ani Înfige cuţitul în pânte-cile lui Palama, — un rival ln amor, — şi ajunge, treptat şi cu dibăcie până la plecarea lui la Paris; aci vorbeşte
împrejurarea că Barbu Katargiu n'a făcut studii regulate, dar ^insistă, cu drept cuvânt, asupra aplicării ce avea d'a învăţa singur, şi arată cum ajunse prin citire continuă şi serioasă, a fi versat în ştiinţa dreptului, filosofiel şi economiei politice.
La 184i, întors în ţară, rosteşte In obşteasca adunare primul săo discurs, ln contra Intregel administraţiuni a lui Alexandru Ghica, iar la 1830, ca membru al Societăţii filarmonice, după re-presintarea unei drame de Kotzebue, tipăreşte tn «Gazeta teatrului» o scrisoare bine-gândită, cu privire mai ales la teatrul potrivit Românilor.
Ca adversar al revoluţiei de la 48, a trebuit să pornească din ţară; a cutree-rat marile Capitale ale Europei, s’a Introdus prin Parlamente, căutând să înveţe, să asimileze şi să utilizeze pentru ţara sa, din toate câte vedea şi auzea. Venit în patrie să distinse fâcfind opoziţie în chestiunea TrandafirolT, — dareaminelor în exploatare; — ajunse director la departamentutdreptăţil sub Ştirbey, şi ministru de finanţe sub Câi-mâcâmia de Trei în 1858.
In Divanul addioc n’a reuşit însă să se aleagă, cu toată meritoasa activitate ce a desfăşurat cu doi ani înainte. In adevăr, împreună cu alţi boerl, Fili-peştl, Floreşti, etc. redactase, în 19 Martie 1857, bazele viitoarei organizări a statului român;—între ele se cuprindeau unirea principatelor, domn strein ereditar, guvern represintativ şi răspunderea ministerială, supunerea tuturor streinilor la legile ţării, desfiinţarea privilegiilor, represintaţiune na-ionala în raport cu starea morală şi materială a Românilor, şi alte puncte importante, care toate aă servit, în 30 Martie acelaşi an, liberalilor de la «Concordia» — când aceştia ’şi ad redactat manifestul lor, — cu deosebire numai câ liberalii voiadAdunări pe baze electorale mal largi, şi nu cereau garanţii pentru asigurarea proprietăţii, lăsâud ast-fel cestiunea deschisă, ca teren de agitaţii şi propagande ulterioare.
După alegerea lui Cuza a fost ministru de finanţe, ln cabinetul fusio-nistallul Nicolae Golescu, timp de trei luni; iar în 1800 a condus acea faimoasă opoziţie coalizată, care a reuşit să dea în jutiecată ministerul Iepu-reanu. In urmă, chemat de Domn, compuse un minister, (Aprilie 30, — 1861), care ţinu numai zece zile, căci Cuza-Vodâ nu primi condiţiunile lui Barbu Katargiu, care, pe lângă o pri-mineala şi reformă radicală în personalul întregel administraţiuni, nu ezitase a pune înaintea Domnului cereri d’o importanţa şi necesitate netăgăduită. Atunci dete acea vestită demi-siune, unica demisiune motivată în analele noastre parlamentare, unde după fie-ce sferşit de period se repeta, ca un refren, acuzarea : «Maria Ta al refuzat.» — demisiune pe care d. Ko-gălniceanu o amintea, In 9 Februarie 1803, de la tribuna Parlamentului, In aceşti termeni : «’Ml se va zice ca Domnul înrîureazâ, câ miniştrii se pleacă din complezenţa, că sunt siliţi a face concesiuni;... dar de ce domnia-lor au fost complezenţi ? de ce aufâ-cutconcesiuni contra convingerii d lor? de ce n ai! avut curajul d'aresistaîn responsabilitatea d-lor ? de ce n’au imitat pe Barbu Katargiu ?..»
După proclamarea definitivă a Unirii, Cuza-Vodâ, cu toată acea demisiune motivată şi cu toată aversiunea ce avea pentru dânsul, fu silit a’l chema în capul guvernului, şi el formă Cabinetul din Ianuarie 1802.
Venirea lui Katargiu la guvern produse o adevărată panică printre liberali. Se agita chestia împroprietăririi; se dospea legea rurală. Adversarii guvernului, credincioşi tradiţiunil d’a a-gita masele inculte, au strâns peste 200 de ţărani din apropierea Bucureştilor, şi, sub conducerea lui Mircea Mâlăierul aă sosit în capitală, după ce au ucis pe subprefectul din Mos-tiştea, Notara, care primise ordin să ’I împedice d’a porni; postaţi în drumul Cameril, au huiduit pe toţi miniştrii, pe măsură ce aceştia veneau în dealul Mitropoliei.
Lumea era In fierbere; agenţii opoziţiei întârîlatl mulţimea...
Se înfiinţase sub acest minister Cur tea de Casaţie ; se votase legea de presă; când iată câ s’aduce în discu ţiune legea rurală. Vederile drepte şi înţelepte ale lui Barbu Katargiu ln cestiunea aceasta, nu se potriveau poftei altora. Brătianu şi Roseti ’şl deteră demisiunea...
Abia se votase legea, şi câţl-va liberali de mâna a doua se presintarâ la Poliţie, cu înştiinţareacâau săser beze ziua de 11 Iunie 1848. Unul din entajiţ condus de
ideia că asemenea manifestaţie ar pro voca, în acele momente, neorân-duell şi chiar scanialurl, interpelă la
8	Iunie pe guvern, cerând să nu se permiţă sSrbarea. Barbu Katargiu, de şi prevenit cu două zile înainte de ce se pregătea, răspunse că nu va îngădui lurburări, şLadăogă, cu vocea mişcată, aceste cuvinte profetice : «Pacea şi odihna sunt scăparea ţării; şivoiO preferi moartea, Înainte d’a călca, saă a laşa să se calce vre-una din instituţiile * I 1»
In aceiaşi zi, pe la 5 1/2 ore, eşind din Adunare, Barbu Katargiu este ucis de un glonţ, chiar sub bolta clopotniţei, pe când cobora dealul în trăsură.
Bură de ploaie, coşul trăsurii era ridicat, şi lovitura a fost trasă aşa d’a-proape în cât ln jurul rănel parul era pârlit 1..
D. Anghel Dumitrescu, cu o răbdare de Benedictin, a câutat, adunat şi potrivit, până aci, date şi documente, presărând peste ele florile stilului săd, şi complectându-le prin consideraţiunl proprii d’o însemnătate mare; dar, ln faţa acestei crime învăluite până azi în mister, se opreşte d’odată. Ceia ce justiţia n’a putut, ori n’a fost lăsată să desvelească, istoricul nu putea, fără îndoială, să ’şî ia asuprâ’şl a descoperi...
Aci se termină biografia-prefaţă a d-lui Anghel Dimitrescu, Introducătoare la discursurile Iul Barbu Katargiu. Cititorii Epocii vor a\ea ocaziunea sfi’i aprecieze tn curând meritele; cât pentru mine ’1 felicit de munca şi stăruinţa ce a depus, ca să presinte contimporanilor pe unul din marii oratori şi bărbaţi de stal al României.
Importanţa întregului volum n are nevoe să mai fie relevată. Discursurile ui Barbu Katargiu, afară d'o valoare literară necontestabila, are o deosebită însemnătate istorică; câci dintre artişti, afara de actori care nu lasă nimic după el, oratorul lasă mai puţin în urma lui; dalta sculptorului, penelul pictorului, ori măeslria poetului ne dă pe artist In întregul lui şi pentru tot d’auna, pe când oratorul odată mort, moare şi partea cea mal mare dintrânsul, acea culoare şi acel suflet care dad viaţa discursurilor lui. Şi deci a li strânse la un loc, cel puţin ln rânduri neînsufleţite, ideile unul om de talia lui Barbu Katargiu, tot sunt o mare consolaţiune pentru cel ce ’l-ad iubit şi admirat.
Aşa, toate discursurile câte s’au putut găsi, complete orî nu, — pc atunci n’â-veâm stenografi şi tahigrafl, — le vom avea de aci înainte lntr’un volum elegant tipărit, unde vom putea revedea cu mintea tot ce se cernea în creerii şi în inima lui Barbu Katargiu. Va reeşi limpede ca ziua, bărbatul de stat, oratorul mare, omul de caracter, conducă torul de partid neîntrecut,— înşuşirile Infine care întrupad în Barbu Katargiu un conservator convins, care nu se împotrivea progresului, dar nu voia iarăşi reforme intempestive şi violente, un politic de rasă care, luând Convenţia de la Paris ca punct de plecare al des-voltârilor ulterioare, voia înaintarea gradată şi moderată în instituţiunile ţării, — ideal rezumat ast-fel de el însuşi, fiind ministru : «profesia de credinţa a mea, personala şi morală este progresul mărginit în cercul Înţelepciunii, legalitatea ln toate, dreptatea pentru toţi.»
Vorbe care s’ar cuveni să arză ca focul în anul 1886 pe cei ce le nesocotesc zilnic şi fără nici un scrupul!...
Afară de hainele stropite cu sângele sed, păstrate d’aproape un sfert de secol c’o nemărginită evlavie în modesta criptă a capelei de la Maia, pe lângă amintirea aeştearsa din inimile ce au bătut lângă a lui, vom avea, de azi înainte, o carte—monument, unde, sub frumoasa deviză a ilustrului asasinat: «totul pentru ţară, nimic pentru noi»—maimuţitâ şi profanată de mulţi ln urmă, — vor sta ideile şi simţirile ce l’ail călăuzit in lume şi cărora a sacrificat viaţa cu o credinţa şi convingere de martiri
Idem.
INFORMAŢIUN I
Aflăm că holera face mari ravagii la Pesta.
x
In urma scenelor de teroare şi de vandalismu de eri , piaţa a fost foarte impresionată.
Agiul s’a urcat de odată la 14.35. Valorile cad şi sunt oferite. întristarea şi desgustul se citesc pe faţa tutora.
Suntem in regimul ternarei şi îu
piaţă şi în scoale, şi în administraţie şi in publicistică.
*
Afluenţa persoanelor cari au început se visiteze sălile redacţii noastre de la ora 2 dupe ameazi, e mai mult de cât considerabilă. Tot ce Bucureştiul numără ca inteligenţă, cultură, independinţă şi talent, şi-au dat în mod unanim şi spontaneu întâlnire în localul ziarului.
Nu esagerăm afirmând că tinerimea de prin scoale soseşte dintr’un moment în altul în grupe numeroase la redacţie.
Mulţumim cu sinceritate pentru onoarea şi atenţiunea ce ni se arată. Publicul care ne citeşte, care neîn-curagiazâşi ne aprobă ne resplăteşte cu prisos de ce am suferit eri.
încă odată sincere şi cordiale mulţumiri inteligenţei Capitalei.
Cea mai teribilă armă contra vandalismului e adevărul şi munca onestă.
Trăiască adevărul! Invieze moralitatea!
X
Prinţul Petre Carageorgevicî este aşteptat în Bucureşti.
X
Interogatorul atentatorului la viaţa primului ministru se face continuu de d. procuror general Popu-leanu, fuţă cu d. prefect Moruzi, în una din s Iile poliţii.
X
La graniţa austriacă s’a înfiinţat ti carantină. D. dr. Felix a şi plecat acolo.
X
Uri la orele 4 d. procuror Vineş se prdsintă la redacţie, Constată deteriorarea îngrozitoare a localului şi promise că va reveni mâine.
DEPESI „HAVAS"
l ondra. 17 Septembre. — O depeşă adresata din Petersburg ziarului «Times» anunţă Câ Ţarul va accepta fără îndoială regenţă! Bulgariei şi va lăsa evenimentele sfi'şi urmeze cursul lor numai ca ordinea nu fie turburată.
Londra, 17 SeptGmbre. — Times şi Standai-d critică în mod violent propunerile d lui Parnell.
Jlaitu JVews din contra, aprobă aceste propuneri şi face sâ se simţă ca d. Gladstone le va apăra. ,
Berlin, 17 Septembre.-—Prinţul moştenitor asistând la serbarba universităţii din Strasburg a respiţns la discursul rectorului că Sţrasjpurg are menirea specială de a lucite înainte de toate pentru Impăcuire.
CRONICA:,
--------------------------------LB__
PAVĂZA!
D-nu C. F. Robescu — tn prescurtare C. F. R. — îşi da o silinţă nebună de cât va timp spre a câştiga drepturi la nemurire, ca om politic. încercările sale rămăsese Inse zadarnice; de prisos gângâvise câteva cuvinte în Cameră,de câte-orl îndrăsndW'cine-va să atace guvernul; de prisos făcuse aciide presenţă la redacţia «Voinţei Naţionale.»
Publicul nerecunoscător nu voea sfi’şi îndrepteze privirile spre dânsul.
Văzând câlucrurile merg ast-fel, ceapcânul C. F. Robescu s’a hotărât sfi facă la stânga împrejur şi în ziua de 4 Septembre a jurat că partidul colectivist n'are sfi i mal vază faţa, dar că toată Europa are sfi vorbească despre dfinsul.
De acea; încinse un brâO cât toate zilele, aşeză o cataramă groasă la locul unde şalele îşi schimbă numele, puse pe preşedintele Consiliului de miniştrii In faţa sa, şi stând cu spetele întoarse spre un cârciumar din Râmnicu-Sărat porunci: «La ochia 1 Foc 1» Glonţul nemeri drept în... în... drept în... pardon, nu ştia cum sfi zic 1
Poliţia aleigâ; ucigaşul fu arestat şi acum toată lumea nu vorbeşte de cât despre durdulia pavăză care a scăpat zilele preşedintelui Consiliului de miniştrii; pavăză brevetată de guvern.
De atunclentusiasmul partidului colectivist pentru C. F. R. când e cu spetele întoarse, numai are margini. Fie care membru al partidului de la putere merge în hagialâc spre a visita partea locului care de altmintrelea este foarte dosnică.
Unii duc nebunia atât de departe, Încât voesc sfi ia ca suvenir o bucăţică din pavăza d-lul I. Brătianu, Întocmai precum hagii aduc mătănii saO lemn sfânt de la .Ierusalim.
Toţi se pleacă cu respect şi aşteaptă cu nerăbdare sfi le vie rfindul spre a săruta cu sfinţenie pavăza salvatoare.
Un fotograf a fost Însărcinat sfi reproducă spinarea lui C. F. R. în eserciţiul funcţiunel sale şi s'ati poruncit medalii comemorative cu inscripţiunea: «La ochiul veghietor al lui
C. F. R.»
Hav,
EPOCA — 7 SEPTEMBRE
POBLICIT ATEA
ZIARULUI ,,EPOCA“
Tiraglu 6,000 de fol
ANUNCIURI SI RECLAME
Anunciuri pe pagina IV, linia 30 bani
Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei.
VANDALISMUL DE ERI
După actele sălbatice sevârşite la redacţiile ziarelor Independenţa, Epoca şi România, bandiţii ad luat tn lung calea Victoriei şi s’ad oprit la Prefectura poliţiei.	*
Dacă indivizii cari ad maltratat pe redactorii din oposiţie, cari ad spart geamurile, cari ad devastat localurile ar fi fost representanţil domeniului şi tinerimea bucureştene, precum scrid cel de la foile guvernului, atunci pentru ce s'ad transportat la poliţie ?
Pentru ce ?
Unul din confraţii noştrii a dat de ieri răspunsul: s’ad dus la poliţie ca să istorisească d-lul Moruzi isprăvile ‘făcute; ’şl ad depus raportul şi ad primit solda.
Mai este şi alt-ceva.
Reptilele guvernului numesc jafurile de erl: manifestaţia indignaţiunei generale a naţiunei din cauza atentatului comis contra primului ministru.
Toţi am blamat actul asasinului. Toţi ne am sculat şi am protestat In contra asasinatelor.
Dacă este aşa, cum se explică ca naţiunea care vestejeşte pe cel ce pândeşte In respântil şi atenteazft la viaţa cetăţenilor, cfi aceiaşi naţie să spargă capetile unor persoane inofensive cari ’şl câştigă în mod onest pâinea prin munca inteligenţei lor ?
Cum ?
Să explicăm şi aceasta.
O distincţiune e de făcut. Sub colectivişti s’au parodiat chiar cuvintele şi
olijaţij_a^rxtclc COle ttÎ8ţ sfţntp.
Naţiunea care a simpatizat cu d. Brătianu, om ca toţi oamenii când l’au văzut atacat de un descreerat se compune din consciinţele oneste, din ini-mele omeneşti, cari se revolta când aude de asasinate.
Naţia, care a lasat aproape mort scăldat în sânge pe administratorul ziarului nostru, care a târât pe scânduri şi a furat ceasornicul maşinistului, care a isbit într’un mod laş pe unul din colaboratorii noştrii, care a spart capul d-lui Augustin, care a comis într’un cuvânt brigandajul de erl, a-ceaslă naţie se compune din bandiţii poliţiei, din faliţii oraşului, din scursorile societăţeî, din stâlpii cârciume-lor şi tunetelor, din spionii lui Moruzi, din gazetarii foiţelor primului ministru.
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(47)
MIZERIILE
LONDREI
(Urmare)
XXXII.
lin rcngiiiu poliţienesc.
Cu toate astea, fiind-că această a-cuzaţiune care putea să ’l desonoreze era cu totul nedreaptă şi neadevărată:
—	Dar, strigă el, cum vor putea să probeze aceasta? Cine va cuteza să mărturisească înaintea judecătorilor că ed am fost capul acelei răscoale ?
I î— Acela care te a acuzat deja, Wil-liam Castle.
—	Voi spune adevărul, chiar dacă ar fi să ’l perd, negreşit, căci el este a-cela care nu numai a stârnit dar chiar a condus aceasta mişcare populara pe care eu voiam s'o împedic.
—	Pe d-ta n’ad să te creadă. Wu ştii că are cine să-I sprijine minciurple ?
—	Dar nu era numai Castle şi cu mine înaintea casei de schimb. Mai erad şi oameni de treabă, ‘Witsonil de pildă.
—	II vel denunţa şi pe dâ tşi ? Şi dacă o vei face, crezi ca nu te vcr acuza Imoreuna cu CatUiS? Mac Ali n, grâ-^
=W----	.	-	■'	l
â naţia cu isprăvile de erl. O delega a acestei naţii compusă din Ul-TobocI, Stefânescu şi Tanase Bâ^erul , s'a presintat erl după bâta*^ biuroul ziarelor independente sp% le soma să ’şl schimbe linia de cobită.
Lseanu şi al lui ad fost la Indepen-deri, de unde a fost daţi afară; Ulninu şi ai lui ad venit erl la z arul nost sg ne someze ca să nu mal scrim în ciţra guvernului, şi găsind pe un singLom l’au băl ut.
Va zică în Ulmeanu şi al lui se eonceveazâ naţia d'a doua a primului rnistru.
E|0jauza vandalismului acesteia doua ujjii cea d’ântâid a fost împedi-cată erja a'şi manifesta tot sentimen- j tul el djndignare faţă cu atentatul la viaţa pţnulul ministru.
In ad>5ri toată lumea, fără deosebire dejioare politică, s’ar fi dus erl la prim ministru şi l'ar fi felicitat ca a scăpa.ne-atins, toţi 'şi-ar fi depus cărţile fr- a casă la primul ministru ; toţi ar l*uat parte la procesiunea cu facle dlseară; o orchestră compusă din dilănţil societăţii inteligente ar fi întonaserenade sub ferestrele primului njijgtru. Zicem toţi, căci toţi cel culţi independenţi respectă viaţa unul om^r care ar fi acela şi toţi conservator se indignează contra scurtării pri asasinate a guvernării unul prim noistru.
In Iote acestora, care a fost epizodul vamiismulul de erl ?
O mai radă a poliţii cu d. Moruzi, Ştefan T u, căpitan Stănciulescu, câţiva comi.ri, tQi atlţi desculţi, cari cu facle în âna s’ad dus la d. Brătianu şi la d hboscu.
Mu c dorobanţilor a fost îmbrăca •'( în grădina St. George cu h» 1 târgul vechiturilor pentru ca să 3iij<*e un entusiasm popular, fără ai^stecul oficialilor. Ovaţiile s'ad ml'ginit la nişte sforăituri ca cele din cfirpul Filaretulul şi esplosia en-tusiaschiul s’a potolit cu bere prin tunelul!	\
AţltOiţ onorabililor toate sentimentele; d^ceia şi poporul vostru şi co-merţul^ogiru şi toată naţia voastră se
resurmiZ4 în Ulmeanu şi al lui.
din vW' că anchetarea faptelor de la Si AQist a dovedii, că doi muntene-
greni W- p fost tocmiţi să omoare pe prinţ* Alexandru. Se mai spune că stiiu-i r . ; la Banca naţională a Bulgariei oentru despăgubirea de resbel către Bsia, ar fi rămas acolo la dispo-siţia agntulul rus
DariHlaiil, 16 Septembre. — Principele Aexand.ru a sosi) astă-zî aici venind dtla Heiligenberg. O mulţime de case u fost pavoasate. Seara principele cufamilia lui au visitat teatrul curţii. P'marul a ridicat un toast în onoarea ivingătorului de la Slivniţa, la care t ist tot publicul a răspuns cu urale vn
Loiuis, 10 Septembre. — Guvernul Britanicfire mtenţiune, dupe cât se
... li-: ___ ____________________—____
beştete, ino, să fugim. Trăsura pe care am jprit’o, când am venit să te iad, mă tşteaptâ la uşe ; te va duce lntr un Ic unde Castle nu te va căuta
sunt sigj-ă.
Irmndcui Stătea încă la gând.
—	Şi d ' void consimţi să dispar, zicea » , u oid da dreptate amicilor mei, adie calomniatorilor mei? Şi a-micil mjt ue altă parte ce ad să gândească ? .Su mă vor crede vinovat şi el ?
—	Amil d-tale ! reluă Ienny. Odată Închis laNewgate, ne putând să comunii c. nimeni, crezi că vel fi în stare să-lconvingl de inocenţa d-tale, să-I ajuţi a o proba? Nu, n’o crede! mai bint stal Într’un loc sigur, de unde vel putea să le scrii, să dai un plan. Vira, paideia vorbind de prisos un timp preţios pe care duşmanii d-tale Jl titrebuinţează de sigur pentru a’ţî întinle vr'o cursă.
—	Dar.... murmură Mac Allan.
Ienuv înţelese ce grije ascundea a-
ceastâ ixclamaţiune pe jumătate înăbuşită.
Acest dar Însemna : Dar Mary 1 ce va gând ea? Cum are să-şi explice dispariţiunea mea? (
Sforţânou-se a se stăpâni, comprimând bâtăele immel sale, încercând a-şi împuteinici vocea, tânăra femeie avu curagiul fie a adăoga :
Vino, MacAUan, şi nu mal avea ziic! o grije. Tot cg vel dori tot se va împlini; nu mai scot de acum de cât o servitoare a d-tale cea mal umilită,
spune, d’a lua asupră’şi administraţia insulei «Thasos» din Marea Egeăunde
s’a stabilit de curând o staţiune de cărbuni.
Moscova. 15 Septembre. —«Gazeta de Moscova» respinge suposiţiunea că guvernul rusesc ar vtea să ’ş 1 anexeze ţările Orientului liberate de dânsul.
Din contra, interesele Rusiei reclamă că or-ce amestec străin să fie cu totul depărtat de acolo. A'u Englitera cugetă ca statele mici orientale să fie independente, ci mai mult Rusia. Englitera n’ar avea causă să se certe cu Rusia dacă această idee ar fi preocupat’o de fapt.
Englitera n’are însă nici de cum in-tenţiunea să asigure independenţa naţionalităţilor slave din Orient, ci vrea să formezedin eleo coaliţiune anti-rusă, se le răpească credinţa şi demnitatea de popoare, espunându-le la distrugere.
ŞTIRI MĂRUNTE
D. Ferikidi, ministrul de externe, a plecat azi dimineaţă la Sinaia.
* •
D. E. Slâtescu, ministrul justiţiei, s’a
tntors tn capitală, venind din Dobrogea. *
* *
D. Withe, ministrul Angliei, a fost primit de către Brătianu.
Am spus că In capul, bandei care a devastat redacţiile ziarelor L’Indi-pendance roumaine şi Epoca se afla d. Z. Arbore, redactor la ziarul poliţienesc Telegraful.
Când colaboratorul nostru d. C.
Bacalbaşa, îl văzu în mijlocul spionilor şi bătăuşilor şi când îl auzi strigând ; Foarte bine ! Spargeţî toi! Bătcţi-î!, fu coprins de greaţă şi îl apostrofă cu cuvintele :
— Mişel neruşinat ce eşti. Mai tă-gădueşte că nu eşti spion al poliţiei ?
Atunci ziaristul-spion, începe se facă spume la gură, se vocifereze, se acuze pe d. Bacalbaşa că este spion rusesc etc. Apoi luă o spărtură de geam şi, ca cel din urmă dintre miserabili, asvârli dupe dânsul. Dacă un prieten mu ’l da la o
II loia nKrt»scol
In privinţa acestui nenorocit mai aflăm, că venind în ţară, se da drept un socialist anarhist şi ast-fel se introduse printre tinerii cu idei socialiste din ţară.
Puţin dupe aceia, purtarea d-lui Z. Hali, Arbore sau Arbure, deveni atât de suspectă, din pricina deselor sale relaţiuni cu poliţia,în cât cercul socialist, din Bucureşti, tâiă or-ce relaţiuni cu d-sa şi ’l puse pentru vecie la carantină.
*
Cum se mai calificăm brutalităţile poliţieneşti.
Un Oltean vânzător de struguri, anume Barbu Armăşelu, ne comu-
nică că stând cu coşul cu struguri pe trotuar a fost luat la bătăi cu \n-tul tesacului de către sergentul de la Hala Amza şi maltratat în modul cel mai crud.
In zadar a reclamat nenorocitul pe la secţiile poliţieneşti, căci peli-ţia ca şi justiţia sunt plătite pentru a ocroti şi apăra numai pe spionii şi pe agenţii poliţiei.
•
Instrucţia asasinului continuă. Se zice că s’a dat un mandat de aducere în contra d-luî deputat Oro-veanu.
Luptă mare depune şi parchetul şi poliţia ca se poleiască aureola ruginită a d-lui Brătianu, voind se facă dintr’ensul un martir politic.
Au isprăvit toate colectiviştii : grija lor acum e se născociască legături între asasinul ordinar Alec-sandrescu şi Oposiţiune.
Paşte murgule iarbă verde 1
D. I. C. Brătianu, a plecat azi la Florica.
D. Radu Mihaiu, Ministrul lucrărilor publice însoţeşte pe d. Brătianu până la Florica.
&
Ni se afirmă că parchetul a încredinţat d-luî prefect Moruzi peste 50 mandate cu nume deschis, pentru a uza de densele la prima ocazie şi după pofta d-sale.
•
D. deputat Oroveanu, dinpreunâ cu fratele seu, la cari s’ad făcut perchiziţiuni la Râmnicu-Sârat, au fost aduşi în Capitala sub escortă şi depuşi la poliţie într’o odaie destul de mizerabilă.
Azi d. jude de Instrucţie Dobri-ceanu şi d. Mănesccu, procuror, vor continua Instrucţia.
•
Ni sc spune că afară de dd. fraţi Oroveanu, se mai află arestaţi doi bărbaţi şi o femee.
Arestarea d-lor fraţi Oroveanu, «’o «j-voi-gt ăa rî Procuror Mâneson şi d. jude de Instrucţie Florian, tră-
mişi din Bucureşti.
Aflăm că atentatorul Stoica Alec-sandrescu, ar fi declarat că posedă de la d. Oroveanu o poliţă de 5000 mii lei dată în scopul asasinatului. Parchetul însă, cu toate perchiziţiunile făcute, n’a putut găsi acest document.
Lucrările consiliului general de instrucţie au fost suspendate până la 15 Septembre.
INSTITUTUL DE DOMNIŞOARE
AL
PROFESORILOR ASOCIAT ISUB DIRECŢIA O RE! CORDEl
Sub-semnata, absolventa a ecoalei superioare de lomnisoare din Lansana (Elveţia', profesoare ţje pedagogie si lilosollela instiLUtui pedagogic. m asocialiune eu mai mulţi nrofesori publici distinşi, tn'am decisa deschide un in stitut de domnişoare, in care elevele pe lâng o instructiunt clasica si solida se primeasce si o eduoatiun»' aleasa si Ut-o-datu meci: fernaa buae mamt de familie
Din punctul de vedtr^; ai instructiunei scoal? va coprinde:
1.	Cursul jjdselor primare, dupe programei olliciale cu adaosul fimbelor, germ&na’si frar ce9a.
2.	Clasa I gimnasiala pentru elevele care nte-reusind U esamenele de admitere scoalele > sesundare ale statului ar voi a trece iu insti- \ tul aceasta clasa si a se presinta ia concursul l de admitere in anul al 2-lea.
3.	0 clasapreparatoare de studfţle gimnasiale pentru elevele care vor fl trecut cursurile 1 scoalelor secundare de fete si ar voi se obţină certillcatul celor 4 clase liceale, in aceasti clasa, pe lingi repetirca materiilor din scoalele secundare de fete, se vor preda limbe'e clasice latina si elena, dupe programele sUtplui.
Afara de objoctele prevezute in programele ‘ oficiale se vor preda facultativ si limbelo engleza si italiana precum si muzica, care dupe dorinţa părinţilor se va urma in institut sau Ia conservator.
Institutul va primi interne semi interno si a esterne.
Cursurile vor ineepe la l Septembre. Con- * ditiunile de admiteri so pot afla in cancelaria institutului asazat in strada Cornet No. 16, din Bucurasci in toate zilele cu incepere de azi.
ALECSANORINA CORDEA
născută Filioncscu
profesoare de pedagogie si filosofic la şcoala centrala.
Singura Şcoala de musica vocala si instrumentala in ţara, autorisata si aprobata de inal-tnl guvern a d-lui profesor	*
dr c. mii \ iu mim
AVOCAŢI
62,—strv Stir*k»ei Vodă,—62
Consultaţiunl 9—11 a. m. 4—6 p. m.
D-RUL Â. VIANU
Dă considta(iutii pentru boa/e de OCHI, URECHI, şi SIFILITICE şi face operaţiuni de hirurgie oculară.
BncureştI, Calea Văcăreşti No. 53 (a-l&turl cu spitalul Xenocratj de la orele 2—4 după amiazl.
Reintorcându-se în Capitala îsi reia clientela.
Consulctitiuni de la 5—6 ore.
INSTITUTUL SCHEWITZ
BUCUREŞTI
o X , Ştrada Scaunelor, 51
Cursif’*1® acest institut vor reîncepe lai s«pemhre viitor. Pentru in formaţiuni a sc aoreii ,'S direcţiunea institutului.
IUI (IR. KWfX i R. muicii
Strada IJpMW), a», fs bl»
Bucureşti, 6'18 SepTembro

gg jg'iia..x r m— .-.rsnsrsr?.^ VALORI	Scadenţa cuponelor	Târg Ub curs mediu
FON DU IU DK STAT ROIVtAN		
Renta rom. per. 1875 fi 0/0	1 Ap 1 Oc	ţ>*
Renta rom. amortis. 5 0/0	1 Apl Oc	t7
Renta rom. (rur. eoni 8 0 o	1 Mai 1 No	88
Oblig, de stat C. F. R. 6 0 0	1 Ian 1 Iul	105 1 / 2
Idem idem 5 0/0	Idem		
Imprum. Stern 1864 7 0/0	1 MarlSep	—
Imar. Openheim 1866 8 0/0	1 Ian 1 Iul	—
Agio	—	14 35
ÎMPRUMUTURI de orask		
Impr. oraş Bucuresci 5 0/0 Idem idem din 1884 5 0/0 Impr. or. B. cu prime loz f. 20	1 Ian 1 Iul	743/4 96
	1 Mai 1 No	
	—	33
VALORI DIVERSE		
Credit Fsnciar Rural 7 0/0	1 Ian 1 Iul	1C3 8,4
Idem Idem 5 0/0	Idem	87 U2
Cred. Fon. Ur. din Buc. 7 0/0	Idem	1001 <2
Idem idem 6 0/0	Idem	92
Idem idem 5 0/0 Cred. Fonc.Ur. din laş i5 0/0 Obl. Cas. pena. fr. &00. 10	Idem	82
	Idem	75
	1 Mai No	215
cea mal supusa, cea mai oarbă chiar. Cuvintele d-tale de odinioară mi-afl pătruns adânc în inină. Iţi repet jurământul med; or-ce gânduri, or-ce sentimente voiţi avea,n’am să mal fiii de cât o mama dorită de a merita acest nume în ochii d-tak.
—	Vino, zise Mac Allan, mişcat fără voe şi convins de astă dată ; vino, mă încred în d-ta.
Infâşurându-se In nantaua sa cea larga, şi acoperindu-şlfaţa cu unul din colţurile el, Mac Allai scoborâ scările în urma lui Ienny, ş ajunse la uşa care dădea pe stradă.
—	Aşteaptă, îl spus< repede tânăra femeie la ureche.
1 Şi, eşind cea întâili să uita iute prin împrejurime. Noaptea era neagră, întunecoasă, posomorât*. Strada lui Mac Allan. locuită de burghezi şi liniştită în tot d’auna, era dea pustie. Numai trăsura în care veni® Ienny, aştepta la câţi-va paşi de la mă.
—	Tot e în pace, piţl să vii, zise Încet tânăra femeie, rlandezul să îndreptă spre trăsură, ; cărui oblon era deschis, dar nici el rid Ienny nu bă-garâ de seamă la un lucru atât de neînsemnat
Cine va dădu o adr;să birjarului.
—	Bine ! respunse acesta luând frânele în mână.
Mac Allan puse un picior în trăsură şi voi îndată să se letragă ; dar şase mâni viguroase, aputându-1 de guler, îl siliră să înainteze, în timp ce i să
www;dacbramanica.ro
—	Un gest,un strigăt,zise cu o voce e-nergică un poliţaii!, şi eşti mort.
Ienny încercă, la rândul său, să pătrundă în trăsură ; dar ea se simţi respinsă cu violenţă, apoi oblonul se închise, şi acelaş glas pe care îl auzise Irlandezul, pe care tânăra femeie o recunoscuse că este a lui Castle, strigă către birjar:
—	La închisoarea de la Newgate.
In momentul când trăsura pornea, Mac Allan, care, prin o mişcare energică scăpase de păzitorii săi, scoase capul pe oblon şi palid, despreţuitor, mândru, îş luă ziua buna de la tovarăşa lui prin aceste cuvinte fulgerătoare.
—	M al înşelat până la urmă, trădătoare şi mincinoasă ce eşti! La revedere !
Nenorocita Ienny, nebună de surprindere şi de groază, dădu un ţipăt cumplit şi căzu leşinată pe pragul uşel.
Precum spusese Mac Allan lui Ienny, legea engleză, care e absoluta şi respectată de toţi în acea ţară de legalitate şi lealitate, nu numai că proteje mal mult de cât în Franţa libertatea cetăţenilor, chiar a celor mal de jos, ordonă să se considere locuinţele lor ca sacre şi inviolabile.
Chiar pentru criminali, fie-or cât de primejdioşl, trebue ca să poată aresta aiurea de cât pe o pia',ă publică, nu numai ca flagrantul delict să fie bine dovedit, dar să cere încă ca ordinul de arestare să fie iscălit de un magis-
trat care nu’l dâ de cât dupe o instrucţiune din cele mal riguroase.
In caşul de faţă, acusaţiunea ce că-zuse asupra şefului partidei populare, în afară de caracterul el politic care ÎI 1 micşora îmsemnâtatea, nu se baza pe I ţ nici un fapt serios în stare de a face pe un magistrat engles să dea un or- ‘ din de arestare preventivă, lăsând la o ,t parte formalităţile instrucţiunel, sau chiar după ce aceasta instrucţiune va fi avut loc.
Irlandezul avea apoi amici atât de puternici, putea să dea garanţii atât de bune în cât nu puteaă să nu ’l lase liber fără cauţiune.
Şi cu toate aceste trebuia să fie arestat. Trebuia mai cu seama în vederea J evenimenteler ce să pregăteai! sub im-pulsiunea lui Castle şi pe care el putea să le compromită mult prin legi- -tima sa influenţă.
Cu toate acestea, nobila şi sincera ^ purtare Irlandezului, mărturisirile ce făcuse de la sine, când putea foarte bine să le amâie, lealitatea cu care destăinuise Iul Hunt, lui Alarv, întâmplări de a tinereţel sale şi urmările ce avuse aceste întâmplări asupra viiio1' ruLuI săd, totul întărea hotărârea tinerel feto, şi mărind amorul ei pentru _ Mac Allan, o fficea să-l stimeze şi mal mult.
(Va urma)
CASA DE SCHIMB
M. F E R M O
—27,STRADA LIPSCANI, 27— RSl'L BUCURE SCI
4 Septembre 1886
l|C IVrUlRUT chiar de acum Casele, Uli UiIjmIIUA I din Strada Academiei
No. U compuse din 16 Camere, cu o curte spiţioasă tn care se află grajdiO şopron şi alte dependinţe. Aceste case mal atl şi o gradină importantă A se adresa Strada Batiste No. 11.
E BiCHIRUT	Str^Lute- |)E YENZARE sarî.reproductori
^ere5,’	& SSTwSTn dSfuS	d® CUr9e’
.rl,2nPimSte,lPut şi grădină cu 2 pa- Yîf&îi îd nul Rvimer admi-
Doritoril se vor adresa la d-nu Prorie- fistrator la moşia Paskani (jud. Ilfov
' ore depărtată de Capitală).
LOCUINŢA
PENSIUNE
pentru elevi din licefi.avantagios mal cu osebire pentru cel din liceul St. Sava fiind foate aproape.
Părinţii doritori d’aşl plasa copil tn familie unde vor avea tot confortul şi o bună tngTijirecu un preţ potrivit, sunt rugaţi a se a-dresa Str. Puţu cu Plopu No. 4.
Preţul IOOO Iei anual.
tar în toate zilele de la orele 8 de dimi-nâţă până la cinci (5 seară. Asemenea şi de arendat de la Sf. Gheorghe viitor moşia d-salc Copaciu din districtul Vlaşca plasa Căi nişte.
-■ amortizabilă . . . ta perpetna . . . .
-M.g. de stat..........
*ig. de st. drumu defer fu?.c. rurale.... gis. fnnc. rurale . . Bis Pune. urbano . . . ^«s func. urb*ne . . . cria. func. urbane . . . mprumutn) comunal . . g. Casei pens. (lei 10 dob.) rumutul cu premie . .	.
iun! bănoel nation. . .	.
‘ ni «Dacia-Romania » .	.
Naţionali..........
•	Credit mobiliar	.	.	(
•	Constructiuni.	.	.	(
»	Fabrica do hărtie	.
int	contra aur
■te de Bana S contra aur. Mn ausatriaccl . . . .
nr I ăl P U I DI A T chiar de acuma, Ut I nl»ri Ini ft I un otel situat Calea Victoria No. 147 împreună cu dependinţe, grajd, şopron, curte, grădină, gaz aeriform tn casă. Pentru desluşiri, a se adresa la No. 198 Calea Victoriei.
nC\/rW7ARC miere de calitate su-UL VtP(Z.ttnt perioară obţinută prin maşina centrifugală. Pot oferi orl-ce cantităţi cu preţul moderat.
A se adresa la d-nu Ilrvniewiecki tn Tecuci.
de închiriat îirsc:
«I.i în piaţia Episcopii a\» nil doui DEVENZARE Crinului No. 5 bis.
paniere si plvnlcla, a sc adresa jumătate locul viran din Strada Diouisie
I No ‘’O
la admtstraţla ziarului „EPOCA.* |--------------------------------
DE ARENDAT DE JOS* l/isIriA
tui Ialomiţa.Întindere 1588 pogoane, 2 hanuri. A se adresa Strada Speranţei No. 20 la .llarin 1‘itisteanu.
ne INPUIDIJIT chiar d’acum ca-Ut Iii un Ini HI sele Costa-Poru din Batişte, Strada Scaunelor No. 46.
22 Camere deosebit dependinţele: grajd, şopron, cuhnie, spălătorie şi alte trei ca-mereşi grădină spaţioasă.
Doritorii pot visita casele tn toate zilele. Pentru condiţii a se adresa la d-nu C. G. Costa-Poru 3, Dealul Mitropoliei, safl la re-dacţia Epoeei.______________________
DE ÎNCHIRIAT SSKKJ
tn parle, casele din Stra»'a Romană No.» fosta casa doctor Kerestenye, care se co-pune din două corpuri; cea dintâift J două ctage, iar cea de a doua cu un cta*, având mal multe camere de stăpânii] dependinţele necesare, două grajduri şoproane, curte spaţioasă şi grădină.
Doritorii se pol adresa la proprietăţi EUAS IOS. COHEN Calea Şerban-Vodâ 45 sail la comptoir Strada Colţii No. 10
BL R. ROSKTTÎ
AVOCAT
llfcl TEN AR Bacalaureat şi sludent UH I tnan tnanul II al Pacultăţet de Litere şi Filosofie doreşte a se angaja ca meditator pentru clasele primare şi gimnasiale tn schimbul menagiul săti a unei mici retribuţiunt. — A se adresa ia Facultate sub iniţialele K. L.
DE ÎNCHIRIAT ixu anului curent)
casele, grădina şi teatru cunoscute sun numele «RAŞKA» din Strada Academiei No. 28.
A se adresa Strada Batiştea No. 11.
himh
■t» 3 luni . i la vedere . îdra 3 luni • la vedere "lin 3 Innl . . •na lavedere .
Strada Romana No. 21
3, STRADA EPISCOPIEI, N1
> —BUCUREŞTI— < >
|	^N\J
:alea MOŞILOR, N°- 138
FUNDAT IN 1863
LlCV -BUCUREŞTI-
N°- 138, CALEA VICTORIEI, N°- 138
Care până acum se afla tn Calea Raliovei Na. 50, face cunoscut d-or părinţi de familie că din causa depărtare! liceului Matei Basarab, unde elevii internaţi In acest institut îşi făceaţi studiile până acuma. Se muta de la 15 August, anul curent, în strada Fântânei No. 10, tn faţa liceului Sf. Sava, iar elevii institutului vor frequenta pe viitor cursurile la acest licefi (Sf. Sava) fiind scutiţi ast-fel de a face un drum foarte lung pe arşiţa vcrel şi intemperiile ierneî.
Localul institutului coprinde curte spaţioasă, camere aerate şi lipsite umezeală, in fine toate condiţiile de salubritate neaparat esigibile de la un internat.
Pentru condiţiunfie de instalare şi de plata, d nil părinţi se vor a-dresa cu începere de la i5 August tn localul institutul! Strada Fântânei No. 10, în toate zilele de la orele 8 —10 dimineaţa şi de la 4 — 6 d. a.
Primate şcolari interni-externi pentru casele pi'imar'e, gimnasiale si Comerciale în conditiuni foarte a-vantagio.se de preţ,.
Acest Instiluâ probai prin fapte că ştie să’şl facă datoria };., toate privin le de educaţie şi instrucţie, căci şcolărit mari şi rău nărăviţi u să primesc, toţi şcolărit cari ao luat lecţii în acest pensioât &0 fost promovaţi de comisia numita de guvern aşa jcl unul n’a rămas repenlent, ba nici chiar corigent de ace fi se dă atestate chiar de minister.
Şcolarii cari ’mează la şcolile publice sunt aşa de serios meditaţi în pen.°** tn cât nici unul nu să culca seara până nu ’şl dă lecţiileie a doua zi.
Limba francez.?* germană este obligatorie.
Şcolarii acestulllstitut pel urma la liceul Matei Basarab gumasiu uazăr f.Mihai bravul şi la şcoala de comercifi.
Direcţiunea Liceului St. Gheorghe are onoare de a aduce la cunoştinţa publicului că s’a adăugat şi clasa VI dn liccfi, aşa în cât pentru anul şcolar 1886/87, care va începe la 15 Septembre viitor, cursurile vor coprinde primele 6 clase de licefi şi o clasă preparatoare tn cere se vor urma materiile clasei IV primare. Toate cursurile se vor prada în liccfi de către profesorii bine cunoscuţi al aaestuî Institut.
Prospectul Liceului şi condiţiunile de admitere se trimite ori cărui persoane car vea face cerer, pirocţiunel Liceului 138 Calea Victoriei Bucureşti unao se piimeşle chiar de acuma *—insepi^re.
Numărul elevilor este strist limitat tn ao-care clasă.
chiar de acum Ca
auic uuui Ulii O4*1’
DC VCNZARC Dine* dresată) a sc,
adresa Calea Dorobanţiolr No. 74.
OF ÎNCHIRIAT
Crinului No. 5 bis.
de mărfuri din magasinul ID-liai ION PENGOVICI
No. 2i,Str. Lipscani,No. 24
MISE VINDE EFTIN II!
In editura Lilorariei ZAHAR1A NlCOI_.AU
- DIN PLOESa -
AO eşit de sub tipar :
I*r. PArvuIeseu, Primele lecţiunl decalcul saO sistema numeraţiunel p. clasele primare de ambele sexe, preţul 20 bani.
Pr. Provincianu. Principii de Gramatica Română, lucrată pentru clasa II primară de ambele sexe.
Ediţia II. Aprobată de onor. Minister cu ordin No. 121G preţul 25 bani.
I frasinii G. Stefanescu. Elemente de Istoria Sacră saft. Biblica vechiului Testament pentru şcoalele primare ambele sexe, ediţiunea III, preţul 25 bani.
P. Manuclescu. Elemente dc Gramatica latină pentru clasa I Gimna-sială şi Liceală preţui 1 leO 25 bani.
Exerciţii la Gramatica latină pr. 60 b.
loscf loncscu junior şi C. A. Crnpellinmi. Geografia judeţului Prahova cu planul urbei Ploescl şi planurile plâşilor judeţului şi tecstul ediţ. II preţul 80 bani.
1 N DEPOSIT
Diaconul .\. lonescu. Manual de Istoria Sacră vechiul testament p. clasa I Gimnasială preţul 1 lefl 65 bani.
Capilan I. Protopopescu. Memoriul oficierilor şi sub-oficlerilor de orice armă In recunoaştere preţul t leO 50 bani.
Manual de gimnaticâ şi instrucţie militară preţul 2 lei.
C. A. Crapeliianu. Harta judeţului Prahova format mare preţul 2 lei.
Cristu S. IVegoescu. Retorica preţul 3 Iei, 50 bani.
Librăria mal posedă un mare asortiment de cărţi şcolastice, Române. Germane, Francese, Elene şi Italiene, furnituri pentru şcoli, cancelarii şi biurourl. Preţurile foarte moderate. Serviciul prompt.
BUCUREŞTI, -CALE VĂCĂREŞTI 951, — BUCURESCI
-----—^	----t Se tnsărcinăzâ cu construc-
(pila	ţiunl dc turbine si mori cu pre-
7~\	I \ turt mal reduse de cât acele
o	din Vicna si Pesta.
lei 1900, cu I piatră ie 46 Irl | A	||	2100,cu2jjietre 30 lei 3000,cu
rw te’Bîj S	|| Esecutează repede orl-caro
i ijmJ* fii; )	41 lucru de turnătorie sau me-
(1	c^n*c&.: Precum î simple
Mare asortiment de mobile rin Pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri de viu. ele.
Mare clejposit cl© fir*, raiuri pentru vagonete, Dăcauville, tzeve cl< tuci. IVEur*© asortiiuent de pietre clo moara. Li Perte-sous-Jouars.
Onorabilul Public şi bogata Clientelă al acestui magasin este rugat a profila de aceaslâ rară ocasiune cumpărând mărfuri din cele mtil fine qualităţl şi cu preţuri foarte reduse.
Principalele articole sunt: mătă-săril, catifele, pluşuri, atlasurî, stofe fatasie pentru mobile. Lşinage, dantele perlate, chantilly, combre, covoare; şi alte multe articole fine.
de mărfuri din nugasinul D-lui ION PENGOVICI
No. 2i,Str. Lipscan, No. 24
III SE VINDE EFTIN II!

Ploesti-Sl ai ilc-Sfinic-Plocsti
Bucuresti-Roman
VERESCI'BOTOSANI-CAMPINA-OOFTANA
BUCURESCI-GIURGIU
'Arăta >a trenurilor
Arătarea Trenurilor
STAŢI UNEI
STAŢIUNEA
noapte 11,00 12 27
2,14
3,17
d.4,16
5.00
6.01 7,39 8,45
dim.
Ploescl pl. Slănicu sos.
Bucureşti p
Ploeştl
Buzăft
R.-8ărat
Focşani
Mărăşeştl
Adj ud
BăcâO
Roman sos
Goîatl-Bazea-Buzen-Galatl
Roman-Bucoresti
P CAIti-SUCEAVA SUCEAVA PASCABI
fLOESTI-PREDEAL-PREGEAL-PLOESCI
Iaşi pl.
T.-Frumos PăşcanI Roman sos,
seara
6,15
7,14
8,30
9,10
Predeal p! Sinaia Câmpiu* ploeştl 801
Ploeştl pl. Câmpina Sinaia Predeal sos
8,1 i Suci-vapl 9,OS Ver» c: lO.Oo Laşe * li sos
a. m.l seara Tltu pl. 9,46	9,15|
Tărgovişte s il,06J 10,30]
TârgoVste p Titu «s.
www.dacoromanica.ro
STaţiunei	Arăt. Tren. f		
	TT.aiP.) p -Q.SX.. | a		
VerescI pl. Botoşani s Botoşani pl. VerescI s.	p. m. 2,08 2,03 5.21 7.21	p. m. '9,49 11,42 3,15 1,55	
Câmpina p. Doflana s. DoRana p. Câmpina p.	a. m. 11,20 11,00	p. m. 5,50 6,08	
GALATI-M ARASESTI-M ARASESTI-BALATI			
STAŢIUNEA	Arătarea trenurilor		
	Tr.ac.iTr m-ţlT. p.		
Galaţi pl. Tecucifi MărăşeştI	10,40 11,06	noap. 11,40 4,16 4,52	a. m. 7,45 11,14 11,45
Mărăşeştl pl Tecucifi Galaţi	dim. jnoap. 5,25 11,35 6,50; 12,34 1 4,35		p. m. 4.49 6,45 8.50
Adjud-Tcrgul-Ocim			
Adj ud pl. T.-Ocna sos. T.-Ocna p. Adjud sos.	p. m. 4,15 6,20 9,45 11,35		dim. 6,10 8,05 8,20 10,00
Constanta-Cernavod*			
Constanţa p Cernavodă s iCernavodăp Constanţa	p. m. 3,00 4,45 6.50 8J5	dim. 9,00 11,10 1,50 4,24	
Slănic pl. Ploeştl sos	p. m. 6Î5(j		
TECUCIU-BEFUO-BEIUO-TECUCIU			
Tecucifi pl. Bârlad sos	a. m. 6,15 8,00		
Bărlad pl. Tecucifi sos.	a. m. 8,40 10,40		
iasi-Ungbenl-Unghenl-Ias.			
laş! pl. Unghenl s.	p.m. 3,26 3,49	i. m. 11,50 1,21	
STAŢIUNEA	Arătarea trenuribr		
	T. ful.! T. p. iTr.p.		
Bucureşti p. Filaret Giurgiu Smârda sos.	dim. 5,40 7,10	a. m. 6,40 7,10 8,65 9,00	p. m. 530 600 740
GIURGIU-BUCURESC1			
Smârda pl. Giurgiu Filaret Bucur. sos.	jp. m. 2,25 3,52	a. m. 10,00 10,05 12,11 12,25	p. n. 830 1028 10>2
Roman-Iasi			
Roman pl. P&şcanl T.-Frumos Iaşi. sos.	dim. 9,51 10,51 1,53 1,50	p. m. 4,47 4,15 8,24 9,52	
lasi-R ornau			
Gabţ! pl. Brâ la Bus îfi sos.	noap. 9,40 8,40 11,01: 10,02 1,S0! 12,03		
Buz' 7 pl. b BrAdf i Gaiî, sos.	2.30 5,03 6,15	12,55 3,41 4,56	
	noap.	p. m.			p-m.
Roman PÎec.	8.25	12.30			5,45 7,20
Bac‘n	9.20	1,40 3,52			
Adjud	10.45				10,29
Mărăşeştl Focşani	11.18 11.52	4,34			11,30 12.59
R.-Sărat	12.56		p.ffl.	y'*"	2,29
Buzăfi	1.46		1,18	p. m.	4,03
Ploeştl	3.33		3,39	10,17	8,-
Bucur. sos.	5.00		6,15	11,60	9,35 săra
			seara	noap.	
a. m.	dim.	dim.
8,40	7,30	6.30
10,39	9,16	8,04
12,55 2,25 3,48 5,15 s. 6,39 9,35 11,15 p- m.		
Bucureşti-V^rctoro va			
STAŢIUNEA	Arătarea Trenurilor		
	T. ful.[T. ac. |Tr. p.		
Bucuresci p. Ciocănescl Titn Pitesct Slatina Craiova Filiaşt T.-Severin Vârcior.sos.	p.m. 4,05 5.07 6,24 8.08 0,30 10,17 12,05 12,27	seara 8,00 9,00 10,16 11,56 1,18 2,04 3,52 4,12	dim. 8,00 8,41 9,26 11,17 1,25 3,37 4,52 7,34 8,00
V £r clorova-B ucurestl			
Vfircior. pl. T.-Se'*i:rin FihaşI Craiova Slatina Piteşti Titu Ciocăneşti Bucureşti s.	seara 3,42 4.08 6.08 6,55 8,17 1012 li,31 12,35 a.m.	noap. 12,57 1,19 3,07 3,53 6,12 6,58 8,11 9,10 a.m.	dim. 8,00 8,40 11,08 12.30	: 2,27; 5,15; 7,05 | 7,49 8.30	: seara
T itu-Tdrgoviste			
EPOCA — 7 SEPTEMBRE
——■—__	— I ■ ———>————--T-—— JU—T—rj—srTgpri *