ANUL 1 No. 234.
A DOUA EDITIUNE
JUOI 4 SEPTKMBRE 1886
Grigork G. PEUCESCU
Director politic
ABONAMENTELE
SE PLĂTESC TOT-D’AUNA ÎNAINTE :
în ţară. pe 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei in străinătate 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei
ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI
REDACŢIA
No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3.
N. Gr. FILIPESCU
Proprietar
ANUNCIURILE
SE PRIMESC NUMAI LA ADMINISTRAŢIE
Pentru Orient la Aestem Jg.-ncy, Constantinapte Kavakey Deirmen Han, 16 Galata.
Anunciurl pe pag. IV, linia 30 bani, anuncirl şi reclame pe pagina treia 2 lei linia.
ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3.
IO BANI NUMERUL
MANUSCRIPTELE HU SE IKAPOIAZ»
1 O BANI NUMERUL
APARE IN TOATE ZILELE	—
50 BAIU UN NUMER VECKIU
«Ml»
SCOALELE NOASTRE
GENEROSITATE CU SILA
Armările engleze -Afacerile bulgare
1 ASERŢIUNI St RECLAME
VELUL ALBASTRU
MIZERIILE LONDREI
IMITOIilL
Cum pot se me lupt contra tâlharilor ?
(Cnrol)
«Numai în mizerabila adminslraţie a funcţionarilor publici, cari nu sunt numai leneşi dar şi necinstiţi, nu s’a putut introduce îmbunătăţiri. Regele stă neputincios faţă de această corupţiune, precum el în-su’şi s’a exprimat către orator, în cursul unei întrevorbiri, cu aceste cuvinte: «Cum pot se me lupt contra tâlharilor?»
Acestea sunt cuvintele atribuite de d. Dr. Fraytag suveranului nostru.
Noi nu împărtăşim opiniunea acelora care găsesc in această conver-ssţiune dintre Regele şi D-rul Fraytag ceva supărăcios pentru ţară. Din contra, suntem fericiţi că M. S. a găsit cu cale d’a avea un moment de franeheţă şi credem că toate cheltuelile făcute de guvern, pentru călătoria şi petrecerea învăţatului zoolog german în România, sunt cu prisos resplâtite, prin faptul că s’a găsit în d. Fraytag o persoană căruia Regele cutează a’î spune adevărul.
Aşa dar M. S. constată două lucruri :
1.	Că nu s’a putut Introduce nici o îmbunătăţire în administraţie, funcţionarii fiind leneşi şi necinstiţi
2.	Gă El, Suveranul ţărei, stă neputincios în faţa corupţianei şi nu se poate lupta contra tâlharilor.
Ambele aceste mărturisiri sunt preţioase , mai ales când ele sunt eşite din gura şefului statului. Ceea ce poate părea straniu este că M.
S.	n’a găsit cu cale se le facă către nimeni în ţară, şi a aşteptat ca se vie un zoolog german spre a’şi deschide inima şi a constata cel mai mare rău de care e bântuită ţara românească sub regimul colectivist.
Sunt mai bine de 40 ani de când auzim cântându-se pe toate tonurile, că ţara innoată în fericire, că toate merg spre bine, că progrese mari să fac în toate ramurile acti-vităţei publice. Nu începe o sesiune a Parlamentului fără ca Regele să nu citească vr’un mesagiu in care să repetă, Intr’un mod stereotip, a-celeaşi laude pentru Camere şi guvernanţi, aceleaşi asigurări că toate merg spre progres. Miniştrii nu perd nici o ocaziune d’a se îngâmfa de operile lor săvârşite spre binele ţe-rei; presa oficioasă ţine isonul şi înjură surugieşte pe ziarele oposi-ţiuneî, când ele cutează să atingă cestiunea corupţiunei ce să lăţeşte din zi în zi mai mult in toate ramurile administraţiunei.
Dar, de o dată, această beatitudine guvernamentală e întreruptă prin cuvintele Regelui: «Cum pot Bă mă lupt contra tâlharilor?» Prin Urmare, toate laudele puse de gu-
vern în gura Suveranului erau nişte neadevăruri menite a Înşela ţara. Funcţionarii colectivişti sunt leneşi şi necinstiţi. Toate acestea noi, cei din opoziţiune, le ziceam,le scrieam de mult; dar predicam în pustiu. Insă, cel puţin, ne remăsese o ilu-ziune. Credeam că Regele era în ne-cunoştinţa acestei stări de lucruri; credeam că înoongiurat cum este ’i se ascunde adevărul şi că nu află cele ce se petrec de cât în unele cazuri mai grave şi mai bătătoare la ochi.
Dar prin cele zise de Ilgge către d. Fraytag se descopere un lucru de o gravitate escepţionaîâ : Suveranul ştie tot ce se petrece; el ştie că funcţionarii regimului sunt leneşi şi necinstiţi; el constată că nu s’a introdus nici o Îmbunătăţire în administraţia ţărei şi. cu toate acestea, el a tăcut faţă cu miniştrii sei, faţă cu ţara. Mai mult încă, el declară că e neputincios faţa cu corupţiunea şi că nu să poate lupta contra tâl- I harilor.
Care să fie oare cauza acestei ne-putinţi? Noi o găsim în toleranţa pe care a arâtal’o şi o arată Regele către d. Ion Brătianu, pe când ştia şi ştie că primul său ministru susţine tot ce este corupt şi demoralizat, numai în scop d'aşi mări numărul partizanilor.
Când un prim-ministru a putut zice în plină Cameră că, cu toate neorânduelile ce s’au făcut, asasinate, procese scandaloase, a tăcut şi a luat toată respunderea;
Când fratele cel mai mare al d lui Brătianu declară că regimul de la putere este un regim de minciună şi de corupţiune, când, în fine, Suveranul ţărei mărturiseşte singur că nu să poate lupta contra tâlharilor şi, cu toate acestea, mânţine un asemenea regim la cârma statului, să poate zice, cu drept cu-vănt, că am ajuns intr’o stare ce nu ’şi găseşte esemplu în analele istoriei. Ea se rezumă în molul următor:
Un guvern corupt şi un Rege neputincios.
S.
DEPEŞELE AGENŢIEI ,.HAVAS“
St. Petersburg;. 14 Sept. —«Journal de St. Petersbourg» crede că a-dunarea bulgară, năvălită de intrigi de tot felul, va trebui să se inspire de nişte interese durabile, cari sunt de natura a asigura viitorul Bulgariei, şi adâogă ca Adunarea nu are misiunea de a alege un nofii prinţ.
Viena, 14 Sept. — «Corespondenţa politică» crede a şti că Poarta se va opune la realegerea prinţului de Bat-temberg.
D. Sturza a primit, marca Cruce a ordinului Leopold, şi maiorul Şoma-nescu, crucea de comandor al ordinului Franţ Iosef.
llcrliii, 14 Sept. — Prinţul şi principesa de Bismark au plecat azi dimineaţă la Varzin.
Solia, 14 Sept. — Relaţiunite între consulatul Rusiei şi regenţa nu permit încă a se spune câ vom intra în curând într'o cale destul de împăciuitoare, pentru a ajunge la o înţelegere satisfăcătoare pentru ambele părţi.
Se zice aci printre cercurile diplomatice, că cabinetul din St.Petersburg, ar fi telegrafiat agentului său la Sofia nişte instrucţiuni, ce arată, câ concursul Rusiei este dobândit pentru proiectul de unire al celor două Bulgarii, cu consimţimântul puterilor; ca nu va fi nici o ocupaţiune rusească, a-fara numai dacă vor fi turburârl, şi că alegerea prinţului va fi supusă la un examen, fără a se fixa o epocă, din



causa negocierilor trebuincioase în astă privinţă, cu cele l’alte puteri.
Până acum însă, guvernul bulgar n’aprimit nici o comunicaţiune oficială din partea consulatului rusesc. A fost numai un schimb de întrevorbiri între consulul Rusiei şi regenţi.
Se zice că a fost vorba, In aceste coaversaţiunl, despre recunoaşterea regenţii şi despre intrarea ofiţerilor ruşi în armata bulgară. Dar asupra primului punt, Rusia ar remâne reser-vată şi asupra celui d ai doilea, ar părea că doreşte consimţimântul regenţei.
Cred câ comunicările Rusiei şi stabilirea relaţiunilor împăciuitoare cu regenţa sunt supuse la oare-carl con-diţiunl cerute de Rusia. Această din urmă ar voi, Înainte de toate, să vază dispărând simptomele une; agitaţiuni favorabile reîntoarcerii Prinţului A-lexandru, simptome ce cred.! că con- | stată în sferele oficiale şi parlamentare, ca spre exemplu : strigătele de «Trăiască Prinţul», scoase ieri de camera întreagă.
A mal fost oare-carl arestări în districtul Kustendil, care ar fi nemulţumit pe Rusia.
Cea ce ar dori mai cu seamă Rusia, este că guvernul bulgar să ia măsurile pentru a împedica ca alegerile pentru marea adunare să fie făcute în numele prinţului Alexandru.
Pe de altă parte, regenţa nu pare a manifesta intenţiunl contrarii, dar trebuie să ţină în seamă în aceste momente mal ales, de sentimentul public, căci plecarea prinţului este prea recentă pentru a putea împedica nişte manifestaţiunl simpatice.
In genere, atât de o parte cât şi de cea laltâ lipseşte încrederea reciproca.
Astăzi ordinea zilei a cameril co-prindea discuţiunea asupra respun-sulul la discursul regenţii şi examinarea unei propuneri pentru trimiterea unei telegrame Ţarului. Şedinţa a fost ridicată fără resultat. Se va discuta mâne dacă trimiterea va veni în des-batere.
mosfeca, cu temperamentul, cu viaţa naţiune!, în al cărei serviciâ vor fi chemate rândurile de generaţii. In ce ne stau mijloacele proprii de a pregă i o promoţie mai bună de cetăţeni acestei nenorocite ţări? Cinstit vorbind, în ce stă deosebirea, caracterul naţional al culturii ce se dă în şcoalele noastre ? In aceea doar că la noî, fiind treaba pe spoială, lucrurile merg mai uşor şi mai fără bătae de cap.
Apetituri de popularitate, Jcâpă-tueli de ciraci, colinde ’n dreapta şi’n stânga, ţimbale şi chiolhanuri prin toate oraşele ţârei, vrafuri de circulari platonice şi de reyu/amonte gogoriţe, iată în ce se închee tot bagajul de activitate al unui ministru de culte, de la o seamă de vreme ’n coace.
Ce isprăvi ne-a făcut teribilul d. Sturza cu furia d sale de reforme?
I Pe ce se ne întemeem a crede că scamatoriile d sale de regulamente zăpăcite, pe care şi le mânca pe măsură ce le exibă, pot aduce o îmbunătăţire şcoalelor noastre ?
A venit cu capul doldora de proiecte, a ocupat aproape duoi ani paginele Monitorului oficial cu producţiile d-sale literare, a deschis o campanie jupiterianâ de care n’au scăpat nici alviţarii din porţile şcolilor....Ei şi?—Ce a eşit de aici?
A eşit că micul şi pătimaşul ministru s'a răcorit, ş’acum pleacă să reguleze trebile din afară, lăsând în urmă’iaceeaşi ignoranţă, aceeaşi nepăsare, aceeaşi lene ş'uceeaşi spoială, plus duoi inspectori nuol, oarl dacă n’ar maî avea alte slujbe, de sigur ar trebui să moară de urît.
Cum nu’nţelege omul acesta cât de ridicul se face cu mâncărimea lui de portofoliuri şi cu vecinica’I poftă de a face sgomot in juru’I?
A. V.
SCOALELE NOASTRE
Eată o arenă, în care ’şi-au încercat bicepsul atâtea ilustraţii ministeriale. De la d. Maiorescu, singurul, care, pe lângă dragostea de a munci, posedă şi adânca pricepere a lucrurilor, s’au rânduit o droae de nevoiaşi, care de care mai comedioşî, maî năzdrăvani şi mai... apucaţi de năbădăile reformelor. Fie-care ’şi-a încercat iscusinţa în câte-o cataplasmâ de proect de lege, şi biata Instrucţie din ce în ce mai beteagă şi mai pătimaşe a eşit din mâinele lor. In cele din urmă domnul Sturza — mititelul domnu Sturza — s'a hotărît s’apuce taurul de coarne. Dar, vezi dumneata, al dracului taur, s’a întâmplat să fie ceva mal tare in cervice, aşa că fiorosul luptător, cum se vede treaba,
’şî-a sullecat mânecile şi ’şi-a scuipat în palme, curat de florile mărului.	:
De la examenile-vicleimuri ale d-lul Ureche şi până la reformeîe-fiascurî ale d-lui Sturza, învăţământul nostru secundar a străbătut o tristă perioadă de întocmiri ridicole şi de regulamente trăsnite cu leuca.
Nimeni nu ’şi-a dat osteneala se cerceteze, se caute în ce chip s’ar putea aduce o îmbunătăţire reală şi temeinică bietului nostru învăţământ.
Nimeni nu ’şi-a bătut capul se vază în ce raport stă direcţia culturii noastre de acum, cu cerinţele timpului şi cu nevoile ţărei; căci or-ce ţară, in afară de sfera generală de cultură, trebue se ’şi aibă un sistem aparte de educaţie, potrivit cu at-
www.dacoromanica.ro
GE\EROSITATE CI SILI
Voinţa Naţională de en sâ arată foarte indignată în contra limbagiulul ziarului Lupta faţă cu Regele Carol şi cu această ocasie organul preşedintelui consiliului face următoarea ridicola ameninţare :
«D. Panu se aproprie pe fie ce zi mal «mult de codul penal şi ar putea prea «uşor să fie muşcat de el».
Să vede că însuşi autorul articolului în cestiune ’şî-a dat seamă cât de ridicolă este această ameninţare, în cât imediat încearcă a mal îndulci sensul cuvintelor de mal sus, zicând că fiind dată «mărinimia» partidului liberal, «mărinimie ce şade bine unul partid aşa de mare, compact etc.... guvernul nu va usa în contra d-luî Panu, de mijloacele ce i le dă legea».
Aceasta e un curat caraghioslâc şi demn de pana spiritualului cronicar al Voinţei d. Smar8ndache Gâluşcâ.
Auzi d-ta mărinimia partidului guvernamental ! Dar am dori să vă vedem d-lor de ia guvern încercând să faceţi procese de presă pentru atacurile în contra Regelui.
Dar nu pricepeţi d-voastrâ. că pe câtă vreme sunteţi la putere, regele nu poate să fie apărat în contra atacurilor presei?
Nu pricepeţi câ în ziua când aţi avea fantazia d'a lua apărarea Regelui, în ziua aceia, şi cu tot sgomotul şi reclama ce face un proces de presă, vom aduce înaintea justiţiei toate operile eşite din pana d-lui Dim. Sturza vom face istoricul revoluţiei de la Ploeştl şi a faimoasei candidaturi a col. Dabija, vom produce la bara justiţiei toate a-cele articole din Românul a căror violenţă nu se poate asemăna cu limba-giul presei de azi,precum a zia'o Însuşi d. Costinescu?
Dacă vă convine aceasta, n’aveţl de cât să faceţi procese de presă,dar încă odată aduceţi-vă aminte că apărarea Regelui luată de voi. provoacă, în mod infailibil,reproducerea injurielor şi in-famielor ce actualii consilieri al Regelui aU aruncat asupra tronului.
0 DEPUTAT1UNEJŞ TELEOIIMAA
Ni se comunică din Turnu-Mâgurele că, în zioa de 27 August, o deputa-ţiune de patru,din partea a 500 orăşeni TurnenI, s'ad presintat la d. prim-ministru Brătianu.
Corespondentul nostru ne asigură câ aceasta mişcare, în capul câria s’a pus d. advocat P. Crăiniceanu, are de scop a preveni violenţile agenţilor administrativi cu privire la alegerile comunale viitoare, precum şi ameninţările aceloraşi agenţi cari cutreeră stradele, înarmaţi cu revolvere, pentru a înspăimânta pe cel ce posedă vil lm prejurul oraşului ca să se supună a p'âti otcupciilor comunei o ilegală taxă asupra strugurilor Introduşi în oraş.
Aceasta protestaţi une a fost văzută cu ochii! răii de oposiţiunea din localitate, care este de părere că a merge astâ-zl cu jalba la d. ministru Brâ-tianu este a se supune la o umilinţă, fără nici un resultat practic faţă cuo-posiţiunea din localitate.
După câte ştim d. Crăiniceanu nici nu avea rievoe de acest demers pentru a asigura triumful oposiţiunel în alegerile comunale. Deunăzi 500 cetăţeni. ’i .întâmpinară cu ovaţiunl pe strada principala, ceea ce probează că lumea este indignată contra guvernului şi nu mal aşteptă îmbunătăţire de cât de la oposiţiune.
Noi fără îndoiala nu ne putem pronunţa în această discuţiune. Ceea ce putem spune noi este că ţara cere de la toţi Românii care o iubesc şi care ÎI voesc binele se lucreze în unire pentru a o scăpa de acest regim neonest şl hrăpitor.
BULETINEXTERIOR
Armările engleze —Afacerile Bulgare
O depeşă primită erl de Agenţia lia-vas din Londra a produs o oare-care emoţiune.
Să anunţă că arsenalul de la Chatham a primit ordinul să grăbească lucrările de înarmare a corăbiilor şi, la trebuinţă, să lucreze noaptea. Era natural câ această ştire să fie pusă In relaţiune cu complicaţiunile eventuale ce s’ar putea produce In Orient, mai ales când vedem că lucrurile In Bulgaria sunt încă departe de a fi reintrat pe calea normala. Noi nu suntem de acâstâ opi-niune. Precum am zis’o adese-orl de la începutul crisel provocate prin afacerile Bulgare, Anglia e izolată şi pentru moment, ea nu poate întreprinde nici o acţiune serioasa pentru ase opu-neîntr’un mod practic restabilirel înrîu-rirel ruseşti în peninsula balcanică. Prin urmare,pregătirile de care vorbeşte depeşa de la Londra, ad o alta cauză de cât începerea unei acţiuni resbelnice din partea Angliei. Ele par a fi provocate maî muit de motive iuterne. Să ştie cât de gelos este poporul englez de superioritatea maritima a imperiului britanic. Tot ce să atinge de marină escilă foarte vid susceptibilitatea naţiunel şi guvernul este silit să ţie cont de a-cest sentiment. Ast-fel s'a lntlmplat şi de astă-dată. Să ştie că să ridicaseră voci autorizate în Parlament şi în presă spre a arăta câ se comit abuzuri mari cu ocaziunea construcţiunilor maritime.
Să susţinea chiar că, din această causă, materialul maritim al Angliei este mult mai puţin însemnată de cât să credea şi că, în cazul d’a să ivi un resbel contra unei alte puteri maritime sau a mal multor puteri coalizate, flota engleză n’ar putea să susţie lupta cu oare-care siguranţa
EPOCA — i SEPTEMBRE
2
succes. Aceste destăinurî ad produs o mare «moţiune tn Anglia ; ele aU avut un resunet foarte mare tn toate clasele socielâţel. Era firesc că, în faţa evenimentelor ce să preoară în Orient, Îngrijirile sâ devină şi mal mari.
De aceea guvernul a crezut de cuviinţă a îndoi activitatea în arsenale şi d’aci sâ esplică şi pregătirile anunţate cu atăta sgomot prin depeşa Agenţiei Havas.
«II i»ţ y-y - j* ^ T -	.	_ „	.
V# # "JL «EL	v *
Afacerile bulgare urmează a fi încurcate. Sunt mal multe cestiunl cari stad în suspensiune. Aceste sunt: .Alegerea noului Suveran , unirea Bulgariei cu Humelia orientală, recu-noăştea regenţei actuale, intrarea ofiţerilor ruşi în armata bulgară, respectarea gradelor obţinute de ofiţerii bulgari, şi altele mal puţin importante.
Sâ înţelege că, în faţa unei situaţiuni atât de anormale, nici nu poate fi vorba de o funcţionare regulată a rotagielor guvernamentale. Cu toată silinţa pe care îşi va da-o regenţa, pentru a mân-ţine ordinea şi a evita intervenirea străina, e încă lndoios daca va putea reuşi în această grea misiune. Sunt multe elemente în fermentaţiune; chiar prinţul Alexandru, cu toată abdicaţiu-nea sa, dispune de un partid destul de numeros care, la un moment dat, e în stare a provoca nuol complicaţiunl.
S’a văzut că la deschiderea Parlamentului, 250 de deputaţi aii strigat: să trăiască principele Alexandru şi că aii trimes o depeşe prin care declarat! că el ţin la dânsul. Prin urmare agitaţiunea în favoarea principelui abdicat există în Bulgaria; să poate zice chiar că este un partid Battembergisl.
Poale că, pentru moment, acest partid nu are sorţi de reuşită; dar lunurile să pot schimba în Bulgaria, uva> ales dacă constelaţiunile politice între puterile mart să vor modifica. Alunei partidul principelui Alexandru dc sigur va avea iarăşi un rol de jucat, rac.1 nu se poale contesta că el este bnr.al pe o idee: aceea a neatârnărel Bulgariei de tutela rusească. întrebarea este. dacă majoritatea poporului bulgăresc este pentru această idee. Noi credem ca nu, căci, afară de câte-va sutimi de oameni mal culţi, cari visează o Bulgarie independenta de Rusia. masa naţiunel este în 'avoarea marelui imperid slav; de la el a primit libertatea şi lot de la dănsul aşteaptă şi unirea. Nimeni nu poate desrădăcină înrîurirea rusească din poporul bulgar şi, dacă principele Alexandru, In loc d a fi numai un barbat de inima şi un oştean, ar ti fost şi un bărbat de stat cu vederi practice, el ar fi.înţeles acest adevăr şi ar 11 chiar asta-zi suveranul Bulgariei.
V.
ACTE OFICIALE
--JJ, Gv.Bfigurasou, licenţiat tn drept de la facultatea,din bucureşti, actual jude-inslructor la tribunalul Uit, este numit în aceeaşi calitate la tribunalul Gcirj. în lecui d-lul Victor Nestor, care trece tn postul ocupat de d. 0. Grigorescu.
— b. Vasile Peraiceanu, fost judecător şi sub-prefeet, s a numit tu funcţiunea de controlor pe lângă creditul agricol din
judeţul Brăila, tn locul vacant, cu dreptul la retribuţiune, pe ziua de 1 Septembre
1886.
—Sunt numiţi:
1). Kuscve Dumitrcscu, verificator pentru cultura tutunului ţnjudeţul Ialomiţa.
D. T. Jagăru, verificator pentru cultura tutunului ţnjudeţul Dâmboviţa.
CRONICA
Ixxser*t.iuiii si reclame!
La 1000, unul din artiştii care juca repertoriul lui Moliâre, se apropia de public înainte de a se începe spectacolul, şi rostea următoarele cuvinte : «Domnilor şi doamnelor, vom avea o-noarea să jucăm mâine înaintea Dom-niilor-voastre, cutare tragedie sad cutare comedie în atâtea acte-prosă *sau versuri de d. X.»
Ast-fel se înţelegea şi se făcea reclama acum două secole. Meşteşugarii, întrebuinţai! aproape acelaş mijloc. Pantofarul care făcea cisme bune, se mulţumea cu sprijinul şi reclama verbală făcută de clienţii săi; croitorul, pălârierul, birtaşul asemenea.
De atunci a trecut Insă mult timp şi modul de a’şl lauda negustorul marfa a făcut progrese însemnate, progrese atât de mari în cât inserţiunea şi reclama ai! năvălit în domenul politic.
Este de ajuns să deschizâ cineva un ziar guvernamental ca să se încredinţeze că coloanele paginelor întâii! a doua şi a treia au ajuns un fel de ec-sordil al paginel a patra. Precum, [la pagina a patra se citeşte regulat că cel mal bun lapte pentru ofticoşi este laptele Kefir-Kumis, pe paginele cele talie se poate citi zilnic că «cel mal bun guvern pentru ţara românească este guvernul I. Bratianu !»
Până acum, n’aveam de cât două ziare Închiriate cu anul spre a lăuda cu toptanul binefacerile Keflrulul-Bră-tianu; unul e redactat în limba franceză şi cel alt era redactat în limba română. Acest din urmă ziar, anume Voinţa Naţională, publică însă de câtva timp cronico în limba israelitâ, sub semnătura Gâluşcâ, cea ce mă face să presupui că Cueonu Nichi, directorul Voinţei, s'a hotărât să scrie în dialectul neamului săii.
De acum înainte, bucure-se pmblicul câci vom avea un nod ziar ale cărui coloane Bunt deschise inserţiunelor şi reclamelor guvernamentale, despre care vorbii. Citesc In YKtoile roumuinc desăptâmâua trecuta următoarea informaţie: «L’Etoile roumaiue a făcut pui; la curând are să apară Steaua Brăilei.» Până la un punct oare-care Înţeleg foarte lesne fala cu care ziarul francez anunţa că a făcut puii: ştiut este do toată lumea că d. Sturdza, părintele ziarului In cestiune, împins poate de un sentiment de curteuie imitativă câtre capul statului, a perdut de mult timp obiceiul de a mai face puii şi ca să producă ceva a avut nevoe de cooperaţi unea unei Skaipiewski. E natural ca astăzi cooperatorul d-lul Sturdza să’şl laude copilul.
Modul cum va fi redactat acest nod ziar ’ml-a fost comunicat şi mie.
Articolul de fond uu va conţine alt nimic de cuvintele: «Cel mal bun guvern este guvtrnul I. Brătianu!» Depeşele agenţiei Havas vor fi înlocuite prin telegrame venind din toate unghiurile lumel, cu cerere de a se trimite şi acolo cel mal bun guvern care este guvernul Brătianu!
La informaţiunî vom citi următoarele reclame : «ErI a fost o ciocnire de trenuri pe liniă cutare ; nu s'a întâmplat însă nici o nenorocire : din contra vagoanele ad fost făcute praf dar nici un călător n’a suferit nimic. O femee în nouă luni care ’şî aştepta ceasul zadarnic, a născut ca prin minune un copilaş frumos şi gras. Un paralitic şi-a redobândit piciorul, un orb a regăsit vederile, mulţumită a-cestuî fericit accident care. nu s’a întâmplat de cât graţie bunului nostru guvern, care este guvernul d-lul Brătianu !»
Cine ştie dacă acest mijloc d’a face reclamă guvernului nu e nemerit ! S’ad văzut oameni care sunt convinşi că toate reclamele din ziare sunt adevărate ! Un act de mulţumire pentru o pomadâ menită a face să crească părul, publicat cu meşteşug într’un ziar,e de ajuns spre a scoate la lumină o sumă de cumpărători 1
Cumpărătorul e un găgăuţă, dar ce’i pasă negustorului. Elsă ’şlfacă treaba 1.
Ilax.
INFORMAŢIUNÎ
D. Dim. Sturza a plecat luni din Lemberg la Oderberg cu un tren special. Colonelul Şoimâriescu s’a despărţit de d. Sturza la Lubien spre a se întoarce în ţară.
H
Din lUmnicii Vâlcea s’a trimes d-lui Ministru al justiţiei următoarea telegramă:
«Procurorul Strelicescu asista la ascultarea martorilor apărării de către d. jude de instrucţie Deme-trescu. D sa ameninţă pe martori şi '1 intimidează. Avocaţii acusaţilor au protestat, iar procurorul declară că stă din ordin; lugărn faceţi ca legea se fie respectată».
*
Guvernul a fost înştiinţat că la Pesta sau ivit mai multe caşuri de holeră. Din cei atinşi de această e-pidemie, câţî-va ou murit.
H
D. P. Carp a sosit azi dimineaţă In Capitala.
*
Aflăm că studenţii vor pleca la congresul din Bârlad, Vineri p.Sep temlwe, ora 11 seara; în acelaşi timp aflăm că pregătiri foarte mari s’au făcut pentru primirea studenţilor la Bârlad.
Mai amintim că astă seară la ora 8, este Întrunire în localul societăţii studenţilor «Unirea» Str. Pă-traşcu-Vodă 6, în care studenţii vor
discuta diferite ctstiuni relative la viitorul Congres.
X
Negocierile pentru tneheerea eon-venţiunei cu Franţa vor reîncepe tn curând.
X
Azi a trecut prin Bucureşti un colonel rus mergând la Sofia.
*
E. S. Ahmed-Zia-Bey, a avut azi o întrevorbire cu d. I. C. Brătianu.
tt
Azi se va ţine un consiliu de miniştrii, sub preşedinţa d-lui I. C. Brătianu.
X
Naţiunea de azi e informată că îndată ce d. Sturza a ajuns la Lubien, d-sa a trimes la Bucureşti şi la Sinaia lungi depeşi cifrate.
x
Ministrul instrucţiune! publice, fiind absent, şedinţele consiliului superior al instrucţiune!, vor avea de-o-cam-dată mai mult un caracter privat.
Erî seară s’a ţinut o asemenea consfătuire încarc s’au discutat câte va. puncte din pfoeolul d-lui Sturza.
THJNRAIE m STREINITATE
I tarta, 13 Septembre.— «Republique fruucaise» comunică din Petersburg : In Petersburg nu se crede că A uslro-Unguria va mai cere, afară de Bosnia şi Herţegovina, încă o altă compensaţi une pentru restabilirea influenţe) ruseşti in Bulgaria. Preponderenţa Rusiei la Sofia şi Filipopole s’a obţinut cu mari sasrificii din partea ei şi oferă a-bia un equivalent pentru ocupaţiunea Bosniei şi Ucrţegovinei. De aceia Rusia nu va mai tolera, de sigur, ca Austro-Ungaria st! mat înainteze in spre Salonic. In ceea ce priveşte părerile ostile Busiei, cari se atribue camerei bulgare, cei din Petersburg sunt foarte siguri că la momentul oportun toate decisiunile Sobruniei vor fi conform dorinţei Ţarului.
l.omlra, 13 Septembre.— «Morning Post» află că guvernul Austro-Ungar a informat Germania că ea se va opune la încercarea Rusiei d’a ataca independenţa statelor Balcanice.
l.omlra, 13 Septembre.— «Agenţia Beutem comunică că ştirea că consulul englez la Sofia, d. Lascelles, ar fi fost rechemat la Londra, e fa'şe şi adaugă că fostul însărcinat de afaceri al Angliei la Sofia s’aînluTS la Londra.
Paris, 13 Septembre. — Abia acum dupr ce principele Alexandru a abdicat, au început se sc ivească greutăţile pentru menţinerea păcci. Cel mai bun
mijloc ca pacea să fie menţinută este respectarea tractatului de la Berlin ;
puterile se silesc a lucra pe acest tă-rim şi pare că şi Francia ar avea a ceaşi părere.
Lucrul principal este menţinerea or-dinei în Bulgaria şi Rumelia şi ar fi de dorit ca Rusia să renunţe la tri-meterea unui comisar în Bulgaria.
Lemberg, 13 Sept. — Se comunică din Lubien foaeî oficiale din Lemberg : • Sâmbătă dimineaţa împăratul a adresat o depeşe de felicitare Ţarului, fiind aniversarea zilei onomastice a împăratului Busiei. In acea noapte Ţarul îi a răspuns dinBrest-Lilewsk printr’o depeşedemul-ţţimire. In aceaşi zi a avut loc la Lubien la orele 6 o masă de gală, la care împăratul Franz losef a ridicat toastul-a la sânte de Sa majestâ l’Empereur Alexandre.
In acelaşi moment capela militară a intonat imnul naţional rusesc.
Generalul rusesc, d. Richter care a fost presinte a înştiinţat prin telegraf pe Ţarul de acest toast.
Houia, 13 Septembre.— Negocierile dintre Vatican şi Francia privitoare la China şi care se credea a fi deja re-solrată, aii fost întrerupte şi anume, din causa că Francia se opune a recunoaşte trimisului Vaticanului un caracter diplomatic şi vrea ca misiunea hă să fie pusă sub protecţiune Franciel. Se aşteptă o soluţinne mulţumitoare.
Petersburg, 13 Septembre.—Prinţul Wilhelm a plecat erl dimineaţă din Rrest-Litewsk. Pe perimai gării el ’şî a luat remas bun de ta perechia imperială, de la marele Duce moştenitor şi de la marii daci George şi Vlandimir. Prinţul a îmbrăţişat de. mai multe ori pe împărat.
ŞTIRI TEATRALE
Societatea Dramatici va începe repre-sentaţiunile sale de drama şi comedie SftmbAU la 27 Septembre.
Repertoriul Societâţel dramatice este compus tn mare parte de cele mal însemnate opere ale autorilor streini, precum :
Hamlet, Macbet, Shylock, Richard III, Romeo şi Julieta, Ollicllo, Ruy-Blas, An-gelo Malipieri, Hernanl, Maria Tudor, Ma-rion Delorrae, Fecioara de la Orleans, Intrigă şi amor, Kean, Scânteia etc.
Din scrierile originale se va juca :
Despot Vodă, Fântâna Blauduziel, Ovidiu, Pygmalion, Marţial, Vornicul Bucioc, Banul Mărăcine, llăsvan şi Vidra, Sscrisourea pierdută, Malul gârlei, Pribeagul, Curcanii, Visul Dochiel etc.
Se va juca şi următoarele traducţiunî:
Don-Carlos, Maria, SLuart, Haiducii, Se-vero Torelli, Borgia, Cina, Misanthropul, Scola bărbaţilor, Inpricinaţil, Medea, So-crati şi femeia sa, Fani, Catilina, Domniţa Roxandra, Finul, Cucoana Kiriţa la Iaşi, Gaspar-Vodă (Graţianl) A două moarte.
Direcţiunea thealrelor care nu a deslipti partea muzicală, diu repertoriul Societâ-ţel dramatice, de căt pentru patru luni şi
J-niŢA ZIARULUI «EPOCA»
(4 4)
MIZERIILE
LONDREI
(Urmare)
XXX.
Atentului.
Sgomotul cresceu, ţipetele şi mur-murile devenoaQ ameninţătoare, şi poliţia nu putea sfi facâ nimic, neştiind de cine sâ se lege, nici cui să vorbească.
— Jos Prinţul-Regent! strigă de-o-datft vocea misterioasa care părea câ desfide toate puterile pământului. Era sigur că lucrul avea sâ iea o faţa rea şi câ sîngele trebuia sâ curgă. Deja câLe-va beţe sâ ridicai! d'asupra capetelor agitate, câte-va mâini să înarmase cu cuţite, şi ceia ce era mal răii, guarzi crezând că să pregăteşte un atac contra lor, începeai! să înjure sub mustâ ţi le lor, să ameninţe cu sabia şi cu pep-turile cailor, cele întâiu rânduri de spectatori.
Şi oamenii lui Thistlewood, simţin-du-se sprijiniţi, îndemnau pe cei-l’alţi din toată puterea la desordţne şi la res-coalâ.
Cât despre general, îşi păstra atitu-
dinea sa expectativă. Nici un muşchii! al feţei sale nu sâ mişca; parcă arii fosl un om de ceară.
In timpul acesla, fruntea cortegiului ajunsese deja la jumâtalea podului, şi insultele, strigătele, urletele, pornite din toate părţile de o dată, Întovărăşeau încă persoanele oficiale care com-puneaii defileul; loţt n’aveau în gură de cât: foamea, mizeria poporului.
—	Cu preţul unul singur cal ar putea sâ trâisacă o familie tntreagă un an, zicea unul.
—	Cu ce costă epoletul unuia din a-ceştf cavaleri de parada, adaose cel-l’alt, mama şi femeia mea ar avea pâne pentru toată iarna.
—	Şi cu ce ar mal râmâne, strigă un al treilea, aşi hrăni pe cel cinci copil ai mei.
—	In Tamisa horse guarzii! urlarâ mal mulţi smintiţi.
La acest atac direct, unul din cavaleri dădu pinteni calului şi’l îndesă în mulţime, dar un ciomag 11 lovi drept în frunte, l! dădu jos dupe şea şi'l culcă la pământ.
—	In Tamisa ! în apă asasinul poporului ! răcniră mal mulţi turbaţi, repe-zindu-se spre soldatul căzut, rănit, a-meţit.
Vr’o doî-spre-zece policemeni sâ repeziră ca să scape viaţa soldatului şi să respingă atacul.
—	Piară ast-fe) loţî asupritorii poporului ! zise la rândul săi! vocea necunoscută, causa lntregel vâlmăşell
şi mânia poporului ajunsese la‘culme. In zadar poliţia, sprijinită de guarzi, căuta să se opue invasiunei torentului omenesc ; cortegiul fu întrerupt în mal multe locuri şi trăsura Pri nţul ui-Re-genl fu de-odalu încunjurşttă de grupuri furioase şi ameninţătoare.
- Ce înseamnă asta? întrebă Regentul îngrijit nu fără de cuvînt.
—	Ştiu eu ! răspunse lordul Castel-reagh care sta In faţa suveranului sâO, alăturea cu învingătorul de laWaterloo.
—	Avem să ştim Îndată, zise acesta.
Atunci cu sângele rece şi llegma de
care dăduse atâtea dovezi în viaţa sa la vreme de primejdie, lordul Welling-ton deschise portiera trăsurel, să sco-borî şi înaintând spre mulţime.
—	Ce este ? Întrebă îndrăsneţul râs-boinic pe acel cari îl părură mal întărâtaţi, ce voiţi ?
—	Pâine pentru femeile şi copii noştri! ! răspunseră el.
—	OinoarăT! omoară’ll strigări mai multe voci.
—	E lordul Wellinglon! repelara pe toate tonuriLe acei cari să atlau mal aproape de el şi care’l recunoscuse.
La acest nume venerat, în care să resuma în acea epocă, toată gloria En-gliterel, toţi să dădură îndărăt, desco-perindu-se respectos.
—	Ural ura! trăiască lord Welling-ton, strigă mulţimea.
Şi rândurile ei dend înapoi cu repe-zime, trăsura regola fu liberă un moment.
Ea devenia periculoasă, tulbur^; rW'}(fecOrOIIlăIliCâ
rămas gol, cu privirea ameninţătoare, cu buza tremurândă,state» în picioare, încrucişindu-’şl braţele pe pept.
Un moment de Iacere profunda, provocată de sentimentul curiosilăţel, urmă sgomotul.
—	Ast fel, strigă ducele, cer dreptate nişte Englezi adevăraţi de la suveranul lor? Haide 1 faceţi loc trăsurel Alteţei Sale Regale, şi daţi-vâ la o parte.
Cu lot respectul lor pentru Învingătorul de la Waterloo,câţi-va oameni de bună credinţă cari fusese luaţi înainte de conjuraţi, fiind deja compromişi,
Încercară să meagâ mal departe şi să capete un resultat.
—	Suntem aşa de neuorociţi!
—	Pâine pentru copil noştri.
—	Daţi-ne de lucru!
Aceste interpelaţiunl se încrucişară din toate părţile.
—	Nobilii şi Curtea se bucură de toate ! conchise vocea puternică şi misterioasă care domina cele-lalte vu-ete prin protestările ei ameninţătoare.
La aceste cuvinte cari amintiră suferinţele sale, la acest strigăt care II puse sub ochi toate inegalităţile şi toate miseriele născute de organisa-ţiuuea vicioasă a Englitereî, mulţimea, care stătea respectos la o parte, se repezi din nod spre trăsura de gală.
In zadar Wellinglon voi se se opuie singur acestui torent omenesc deslăn-ţuit, fu silit să se retragă. Ca un leal servitor al coroanei, scoase spada, se puse pe scară, şi aşteptă pe cel întâiu dintre asaltatori care ar voi s'o pri-
mească în trup.
Dar or-câl de întărâtată era mulţimea, ea nu voia s’ajungă la asemenea excese ; de altmintrelea conjuraţii n'aveaii misiunea de a lovi, ci numai de a speria.
Cât despre acel cari nu făceau parte din complot, şi familiale lor, puteau să-i Împingă până la insultă, până la ocară, dar nu la asasinat, mat puţin încă la regicid.
Deja sentimentele ce cea mai mare parte din poporul engles are pentru suveranii săi revenise în inimi, amestecate cu frica de pedeapsă, încât (ie-care se pregătea de fugă.
Dar, îndată ce mulţimea să repezi spre trăsura regală, ea fu acoperită de noroi, de necurăţenie şi alte murdării care ajunseră până la prinţul Regent chiar.
Insultat, batjocorit, ascuns în fundul trăsurel, suveranul aştepta, aco-perindu’şl obrazul cu basmaua, să treacă furtuna.
In sferşit, două sau trei lovituri de pistol răsunară şi geamurile, atinse de gloanţe, să sdrobiră.
Aceste detunărî fură semnul unei retrageri grăbite, saii mal bine zicând unei fugi generale. Mulţimea, care înainte Împresura trăsura, să risipi ca un stol de corbi, şi cu atât mal iute că aceiaş voce, care comanda hordelorpo-pulare, începu să strige din toate puterile :
— Uite, să întorc horse-guarziî.
(Va urma)
EPOCA — 4 SEPTEMBRE
3
PUBLICITATEA
ZIARULUI ,, EPOCA“
Tlraglu « OOO «le fol
ANUNCIURI SI RECLAME
Anunciuri pe pagina IV, linia 30 bani
Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei.
numai pentru anul acesta, va da chiar tn această stagiune, represenlaţiunl de Opereta, dacă interesele societăţi o va cere;
Zilele tn caro se va juca Drama şi Comedia pe şcena Theatrulul National, vor fi Marţea, Joia şi Duminica.
rezerva, de şi acest sgomot pare a fi luat oare care consiscenţa.
a
Cons liul general de instrucţiune, va continua astă-seară disciiţiunen asupra ceşti unei dacă trebui $•» a-leagă o comisiune care se c( tv.*leze proectul de ref'.rmă asupra inslruc-ţiunei, elaborai de d Sturzi.
Ziarele nemţeşti anunţă că prinţul Rudolf, moştenitorul tronului Austriei va veni în ţară pe la mijlocul luneî lui Octombre şi se va duce se facă o visită Regelui nostru la Sinaia.
Unii din visitatorii băilor de la Târgu-Ocna, au adresat plângere ministrului de interne, în contra prefectului de Bacău, d. Iorgu Radu, care, gelos de laurii prefecţilor A-nastasiu şi Iviriţescu, încuragiază în loc se pedepsească brutalităţile şi necuviinţele autorităţii locale.
ŞTIRI MĂRUNTE
D. I. C. Brătianu, preşedintele consiliului, a sosit tn capitală.
*
* •
D. Colonel l^hovary, care se afla tn
străinătate, s’a reîntors în capitală.
*
* *
D. Deleanu, prefectul de Olt, se altă tn Bucureşti.
• •
I). General PencovicI, comandantul corpului Iii de armată, părăseşte azi Bucureştii, pentru a merge la Galaţi.
* *
D. Coutoully, ministrul Fraticiel, este aşteptat a?.l tn Bucureşti.
* *
Un incendiu a isbuenit la Văleni de Munte.
Consiliul comunal este convocat pe mâine.
*
¥ ¥
D. general Cernal, comandantul Corpului de armată,s'a reîntors tn Capitală.
• •
D. Inspector general DrSeverin, a plecat se inspecteze serviciul sanitar al corpului III şi IV.
¥ ¥
D. Deleanu, prefectul de Olt, a f03l primit azi de d. I. C. Brătianu.
*
* »
Erl la gara diu Bfirlad a dispărut din
Buzunarul d-lul ExarCu 750 lei aparţinând d-Jul Teriakiu, ministru nostru iaAtlieua.
Parchetul a început o anchetă pentru a descoperi culpabilul.
Circulă sgomotul prin oraş că M. S. Regele ar fi primit demisiunea cabinetului Brătianu şi că a însărcinat pe d. Creţulescu cu formarea noului minister.
Iu această nouă combinaţiear intra şi d. Bălâceanu, ininistul nostru la Conslantinopol.
Publicăm această ştire sub toată
•
D. Teriakiu ministrul nostru la A-tena nu se va întoarce la postul seu de cât pe la finele Iul Septembre, când se va întoarce şi Regele Greciei în capitala sa.
•
După liquidare, care a mers destul de uşor, cursurile au început iarăşi a scădea. Mai semnificativă este urcarea agi ului care azi a atins cursul de 14,25. Valorile sunt slabe. Ştirile par a nu fi favorabile.
Gazeta ministeruluiafacerilor streine de erl consacră un lung articol spie a desminţi ştirile ce am dat privitor la tentativele ce se fac spre a se ajunge la o alianţă întru România, Bulgaria şi Serbia.
De şi am putea se ne mulţumim a spune că menţinem informaţiu-nele, tot aşa cum gazeta In cestiune se mulţumeşte a le desminţi pur şi simplu, totuşi vom da câte-va a-menunte; bine înţeles însă că nu suntem atât de naivi în cât se arătăm sorginţele de unde am dobândit aceşte ştiri.
Putem dar spune ;
1.	Gă mal multe gazete streine au vorbit şi ele despre o eventuală alianţa a ţărilor balcanice.
2.	Gâ d. prefect al poliţiei a declarat, când s’au ivit primele evenimente din Sofia, că e vorba ca Regele Garol, se fie numit Domn al Bulgariei, adăogând : «Aceasta este planul cel mare pe care Regele vrea se’l realiseze cu d. Brătianu şi de aceia el ţine la putere pe actualul preşedinte al consiliului.»
3.	Gă dupe cât ni se asigură, şi vom mai controla faptul, d. Ro-bescu, intimul d lui Brătianu,s’ar fi rostit cam în acelaşi sens la Creditul fonciar.
De altminteri, proectul nu e tocmai nou şi un colectivist sus pus desvolta, e mai bine de un an, un plan cam analog, in p-esenţa d-lui V. Alexandri, Ia Mehndia. j lată ce ne mulţumim a răspunde de o cam-dafă ziarului oficios. Intru cât priveşte lecţiunile de patriotism ce’şî permitea ne da Polonesul, n’u-vem nimic a răspunde. Ne vom mulţumi a reproduce mâine Clişeul nostru No. 6.
m
Ni se comunică că denunţarea făcută la ministerul domenielor contra d-lul Cărtianu, meritosul director al şcoalei practice de agricultură de la Strihareţ, este o pură calomnie. Ea provine de la un subaltern negligent a cărui suspendare a fost cerută de directorul şcoalei.
De şi finanţele Primăriei Capitalei stau forte rău ; totuşi edilii noştrii nu se dau la o parte în faţa chel-tuelilor. Ast-fel se anunţă că Primăria a mal cumpărat alţi cai din străinătate cu preţul de 1035 unul.
•
Aflăm că mai mulţi ofiţeri din armata austriacă au cerut voe de la guvernul român să asiste la manevrele de cavalerie.
Sgomotul că o epidemie decholerâ s’a ivitlaPestaîaconsistenţă. Guvernul nostru e dator se vestească publicul,întru cât această ştire gravă este întemeiată sau nu.
•
Un consiliu de miniştrii s’a ţinut azi la ora t sub preşedinţa d lui 1. G. Brătianu.
*
Suntem rugaţi a anunţa că înscrierile pentru Congresul studenţilor universitari din Bârlad vor sta deschise până la 5 Septembre ora 7 seara, în strada Griviţei No. 3.
1600 de oameni ce vor pleca In marea Roşie, vor înlocui trupele retmpatriate, şi că aceşti soldaţi nu sunt orânduiţi a ocupa punte nuoi.
Yicna, 15 Spptembre.— Corespondenţa politică crede a şti că generalul Kaulbars, se va duce în curând la Sîfia ca agent diplomatic al guvernului rusesc.
Conslantinopol, 14 Septembre. — Cale indirectă — Sir Thornton este aşteptat aci la 16 Septembre. El va primi pe ducele de Edinburg care e aşteptat la 20 Septembre şi care va re-mâne aci câte-va zile, afară numai de o prelungire dupe cererea Sultanului.
Cercurile diplomatice afirmă că numirea lui Sir White în locul lut Sir Thornton, suferă numai o simpla întârziere, căci e viii criticată de d-nil de NelidofT şi de Radovilz, cari ar îndemna tntr'un mod indirect pe Sultan să refuze de a agrea pe Sir White şi ar merge până acolo, în cât ar reaminti, prin intrigi, acţiunea Angliei în deposiţiunea lui Abdul-Aziz.
Cea ce confirma ca numirea Iul Sir White era decisă este că toate iepe-şile politice ale ambasadei englezeşti sunt trimise de la plecarea Iul Sir Thornton, în dublu, către Foreign Office la Londra şi lui Sir White la Bucureşti.
In lipsa Iul Sir White e vorba de Sir Druraond Wolff penlru a Înlocui pe Sir Thornton, a cărui şedere la Con-stantinopol or fi limitată la 2 luni.
Puterile supravegliiază cu atenţiune lucrările Angliei In mările Turciei şi mal cu seamă în insuliţe Creta şi Tha-sos, unde Englezii continuă a face a-provisionări. E chiar cu putinţă că Rusia şi Germania să ridice o cestiune în privinţa insulii Thasos.
Aflăm din hunii sorginte că Anglia ţinţeşte a ocupa grupele de insule mici deşerte numite Tanşanadasi saâ insula Iepurilor situat la Intrarea Dar-danelelor.
Pie-care putere a respuns Intr’un mod general, la Circularea de la 7 Septembre, că nu avea de gând să ocupe Bulgaria şi că nu credea ca o alta putere să aibă acest gând.
!\STITIT PEYFRl DOMMSOARE
— 47 Strada Scaune 47 —
Cursurile primare şi gimnasiale vor începe la 1 Septembre. Programele stalplui sunt obligării, iar examenele să trec Tn• ■ In tea comisinilor ministeriale. înscrierile se fac tn toate zile la cancelaria institutului Director de studii, d-nu C. 0. Dobreacu, profesor la liceul Sf. Sava.
directoare E. C. Dobrescu.
INSTITUTUL SCHEWITZ
BUCUREŞTI
51, Strada Scaunelor*, 51
Cursurile din acest institut vor reîncepe lai Ssptembreviitor.Pentru inform&ţiunî a sc adresa la direcţiunea institutului.
DIMITRIE BALACEANU
l.tcienllat în Drept
Fost membru de tribunal şi avocat ai Statului.
Stabilindu-se tn Capitală si* tns&rofaiăză cu procese la toate instanţele judecătoreşti precum şi cu facerea actelor de notariat.
Locuinţa Calea Calarasitor No. 9 [peste drum de Biserica Sf. Vineri). — Orele de consultaţii 8—10 dim. 6—8 seara.
INSTITUTUL NOU DE DOMNIŞOARE
BUCUREŞTI STR. PRIMAVEREI 26
Cursurile se deschid la 1 Septembre. Preturile pe un an şcolar sunt; 1054 lei noi pentru interne, 000 pentru somt-inler-ne, 450 pentru externe.
Pentru copii din şcoala mixta, «Ecole En-fanline sau Kindersohuleo.ss plăteşte 4501. pentru semi-interne şi 350 pentru externe.
Programul, lisla profesorilor şl prospectul se pot vedea la institut.înscrierea se face tn toate zilele de la 2—6 p. m. tot atunci se poate visita şi localul.
Locuri vacante sunt : pentru interne, 11, externe sun semi-interne 8, şi penlru scoalelc mixte ori cât se va cere.
A osii de silii lipăi*:
ELEMENTE DE GEOGRAFIA EUROPEI
pentru clasa IlI-a seoundara
de d-sonra F.IIVA RAMRFANL
carte aprobata de onor. minister al instrucţiei publice. Recomandam d lor profesori cu deosebire acest manual pentru esoelentele sale calitati, cari au determinat pe juriu a’l declara ca singura lucrare de valoare asupra a-cestui subiect. Autoarea a făcut tot ca se fie la înălţimea stiintei geografic» ; motodul, stilul, noţiunile coprinse in aceasta opera sunt iugrijite cu cea mai serioasa luare aminte.
ULTIMA ORA
Londra, 15 Septembre. — 7’itnes zice că contele Kalnoky a raportat la Viena elementul unei înţelegeri între cel trei Împăraţi, cel puţin relativ la viitorul imediat al Bulgariei şi că Rusia recunoaşte caracterul european al acestei cestiuni, dur că starueşte pentru ocrotirea intereselor sale particulare.
Ziarul Cetăţii adaogă că nu e încă vorba de întrunirea unei nuoi conferinţe.
Borna, 15 Septembre. — Se asigură că în cercurile politice prevalează idea de a amâna pentru un timp mal potrivit negocierile dintre Francia şi Vatican în privinţa «facerilor din China.
Itoum, 15 Septembre. — Ziarul Italie declară în mod formal că cel
INSTITUTUL
PROFESORILOR ASOCIAT!
Se aduce la cunoştinţa părinţilor de familie că, din cel opt-zcci elevi al Institutului, numai trei afl rămas repetenţi şi seaple corigenţi, iar toţi cel-l-alti seapte-seci afi fost promovaţi, dintre care zece premiat' la gimnasiele şi liceele Statului; de asemenea toţi cel din clasele primare aQ fost promovaR, fără să rămână vreunul corigent ori repetent.înscrierile atât pentru clasele primare cât şi pentru gim-nasifi şi liceO se fac plnă la l-ia Sep--tembrela Institut, care se află instalat În cele mal bune couditiuul pe calea Victoriei 162, Bucureşti.
Direcţiunea.
D-RUL A. VIANU
Dă ennstc/taţimiî penlru boale de OCHI, URECHI,« SIFILITICE şi face operaţiuni de hirurgie oculară.
RncureştI, Calea Văcăreşti No. 53 (a-lăluri cu spitalul Xenocrat) de la orele 2—4 după amiazl.
CASA DE SCHIMB
ALEL GR. 101SCII & R. MĂRCI
Strada L,lp*<*aui, N«. 14 !>(■
Bucureşti, 8/15 Septembre
VALOKI	Scadenţa cuponelor	cura u iod iu
FONDURI DE STAT ROMAN		
Renta rom. par. 1875 5 0/0 Renta rom. amortis. 5 0/0 Renta rom. (rur. con) 6 0( Oblig, de stat C. F. R. 6 0/0 Idem idem 5 0,i Imprum. Stern 1804 7 0/0 Impr. Openheim 186(5 g 0/0 Agio	1 A-P I .Oc 1 Ap i Oc 1 Mai 1 No 1 lan 1 Iul Idem 1 Mar ISep 1 Iau 1 iul	u P7 88 irmi! 14 1/4
IMenUMUTUSl DE OKASK		
Impr. oraş Buoureaci 5 0/0 Idem idem din 1884 5 0/0 Impr. or. B. cu prime loz f. 20 VALORI DIVBKSK	I Ian 1 Iul 1 Mai 1 No	55 ' 96 33
Credit Fonciar Rural 7 0/0 Idern Idem 5oo Cred. Fon. Ur. din Bun. 7 0/0 Idem idem 6 0/0 Idem idem 5 0/0 Cred. Fonc. Ur. din las i5 0/0 CJbl. Cas. pens. fr. ilOO. 10	1 Ian 1 Iul Idem Idem Idem Idem Idem 1 Mai No	li 3 3/4 87 (li' I ir-Oi 2 82 82 i 75 215
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
\78j
FORTUNE ou boisgobet
VELULALB&STRU
(Urmare)
Şi dacă el nu se vor risca de a alerga dupe el, se va coborî cel puţin pentru a dade veste păzitorului şi o dată a-junşl jos, va recruta sergenţi de oraş şi chiar trecători cari se vor coaliza pentru a’l împedica fuga.
Mizerabilul făcu toate aceste raţionamente într’un minutşi ajunse îudată la locul pe unde trebuia să sară, înainte însă de a sări se aplecă pe balustradă pentru a măsura cu ochiul distanţaşi a calcula saltul ce trebuia să facă.
El era încă în această poziţie când Meriadec, Daubrac şi Fabreguette venea din partea opusa pe galeria faţadei.
Pancorbo nu l văzuse încă, dar dacă ’i-ar fi zărit, ar fi alergat de sigur asupra lor şi ’l-ar li omorlt ca şi pe Saint-Briac, căci acesta era singurul mijloc ce’I mal remânea pentru ca să scape.
Un hazard providenţial ÎI adusese la timp, de şi prea târziQ, din nenorocire, pentru a putea scăpa pe căpitan.
In ajun, dupe visita colectivă la d. de Malverne. ei ’şl-afi petrecut toată seara pentru a răspunde la întrebările pe le făcea judecătorul de instrucţie
care se transportase imediat în strada Cassette.
Era vorba de a se reconstitui scena omorîrel lui Sacha şi de a explica cu ajutorul martorilor faptele cari ’l-aii precedat.
Rose Verdiere a trebuii şi ea să spue tot ce a făcut şi de astâ-dată s’a resignat a spune tot adevărul.
D. de Malverne îl cunoştea deja în urma mărturisirel pe care femeia sa ’l-o aruncase în faţă, In presenţa celor trei amici şi a îngerului clopotniţei.
Şi cu toate astea, d. de Malverne a ascultat mărturisirile Rosei fără a eşi un moment măcar din calmul ce afecta, calm mai spăimântător de cât mânia.
Această şedinţă a ţinut până în miezul nopţel şi nu s’a sfârşit de cât dupe ridicarea corpului lui Sacha căruia trebuia să i se facă autopsia ca şi nenorocitei sale mume.
Înainte de a se retrage, d. de Malverne a declarat Rosei Verdiere că nu’I va mal lua nici un interogator. In a-celaşl timp el’şî-a arătat bunele idei ce are despre densa; magistratul o scuza pentru că a minţit ca să scape o femeie şi ’I a declarat că au’i poartă nici o ranchiună.
E! a anunţat în acelaş timp pe aceşti domni că va reîncepe instrucţia pe noi baze şi că a luat deja măsur. pentru ca asasinul comtesel şi complicele său să nu scape de astă dată cercetărilor ce vor fi mal bine dirigiate.
Toată poliţia de siguranţă era în picioare; casa din strada Marbeuf, de şi
rămase numai ruine dupe focul ce ’l-a dai Fabreguette,era împresurată; sem-nalimenlele aşa zisului Pancorbo au fost lelegraliate la toate frontierele, desluşirile cerute ambasadei Spaniei şi celei ruse t-raii aşteptate dintr'un moment într'altul.
Şi pentru a lua de la Început toată istoria crimei, d. Malverne, voia să visiteze el însuşi scara turnului, galeria, plat-forma şi turnul.
Celor trei tovarăşi, cari nu mal cuteza a se Întitula cei trei muşchetari le-a spus, părâsindu’f, de-a fi gata ca să-'l însoţească a doua zi, la prânz, în această inspecţie a regiunilor superioare a vechel catedrale.
Poate că el nu găsise destul de precise esplicaţiunile lui Meriadec în ceia ce priveşte găsirea lui Sacha în josul turnului clopotelor. Se poate asemenea că el să fi avut curioasa plăcere de a revedea această galerie unde 0-dette aşezată lângă amantul săă îl trădâ.
Ori care ar fost scopul acestei inspecţii, baronul de Meriadec şi amicii săi n’aveau de cât a se supune şi a doua zi dimineaţe, la ora zece. el se reuniră la H6tel-Dieu,în casa lui Daubrac, unde dejunară şi aşteptară momentul fixat de judecătorul de instrucţie.
Câte’şî trei şedeau la aceiaşi fereastră de unde internul şi Meriadec văzuseră acum câte-va zile o femee cu voal traversând piaţa Nolre Dame la braţul unui frumos cavaler pe carenu’l
www.dacoromanica.ro
De astă dată, Fabreguette fu care zări pe căpitanul şi d. de Pancorbo dându-se jos din trăsură la colţul stra-del d’Arcole şi.care ÎI arată celor doi camarazi al săi. Ei ÎI văzură dirigin-du-se către intrarea turnurilor şi fără să mai caute a ghici ce au să facă acolo, el se precipitară spre a’l ajunge.
Fabreguette care avea o imaginaţie vie, îşi Închipui deja că Saint-Briac or fi un trădător. Meriadec şi Daubrac înlrevăzură aproape veritatea.
Din nenorocire,înainte de a ajunge în stradă el trebuiau să coboare optzeci de trepte şi baronul pe care a-micil săi nu voiati a’l lăsa în urmă se cobora foarte încet.
Când el intrară pe scara turnurilor, acel pe cari ÎI urmăreaţi sosise deja pe galerie.
Ei mal perdură puţin timp parlamentând cu păzitorul care le spunea că nu pot a se sui, conform ordinululce primise, pe care Meriadec însă îl convinse dându’I o piesă de cinci lei.
Ast-fel dar în momentul când el a-junseră pe galerie Pancorbo începuse să sară peste balustradă.
El era mascat de unghiul ce ’l făcea turnul de la sud, şi et nu ’l văzură.
Dar Fabreguette care mergea înainte, zări imediat corpul căpitanului trântit la piciorul turnului de la nord.
Alergă la el, II Întoarse. îl recunoscu. Meriadec şi Daubrac sosind căutarâ a veni în ajutorul nene .'ocitulul lor aliat, dacă încă mal era timp, şi nu se gândeau de loc a căuta pe omorâtor.
Daubrac îngenuehe pentru a examina rana şi declară categoric ea Saint-Briac e mort.
Ca intern el cunoştea aceasta şi cel doi tovarăşi ai săi nu se mal încercară a’l contesta diagnosticul.
—	’L-a omorât pe la spale, laşul ! strigă Fabregutte.
—	Şi căpitanul venise penlru a bate în duel, murmură Meriadec. Vedeţi! El ţine încă revolverul In mâna sa dreaptă.
—	Cel-l'alt’l-a atras £sub pretextul unui duel american şi el ’l a asasinai !
Daubrac se ridică, luă revolverul, se asigură că ol nu trăsese nici un foc şi zise cu o mânie rece :
—Acum domnilor nu Irtbue să mai lăsăm să ne scape acest scelerat. El n’a avut când a se scoborâ, ’l-am 11 întâlnit tn scară. Aşa dar el este aci.
—	Numai dacă auzindu-ne că venim el nu s'o fi suit pe plat-forma.
—	Et bine, II vom căuta. Cer a merge eu înainte. Sunt armat şi dacă o vrea să se apere cu revolverul, eu voiil avea cu ce să ’i răspund... şease fo curl, lui nu ’l-a mal rămas de sigur de cât cinci, căci unul 'l-a Întrebuinţat pentru a omorâ pe nenorocitul căpitan.
Meriadec consternat, tăcea, dar începu să ’şl reamintească că, în ziua primei crime, asasinul găsise mijlocul de a fugi fără să troacă prin scara turnului.
(Va urm*)
EPOCA — i SEPTEMBRE
CASA DE SCHIMB
I. M. F E R M O
—27,STRADA LIPSCANI, 27—
CURSUI. BUCURESCI
27 August t886
6 % Rente amortizabili . . .	96 l/î
a % Renta perpetua ....	95
o % Oblig, de etat		88
o* Oblig, de st. drumu defer	
7 % gcis. func. rurale. . . .	tot
o * geris. funo. rurale . . .	87 12
i * Scris func. urbane . . .	1011 li
o % Scris func. urbane . . .	921 t
o % Scris. func. urbane . . .	821 4
* împrumutul comunal . .	75
0DIig. Casei pene. (lei 10 dob.)	*20
împrumutul cu premie . . .	34
Acţiuni binoel nation. . .	1040
Acţiuni «Dacia-Romania • . .	272
» Naţionali			*20
• Credit mobiliar . . .	
• ConstructiunI. . . .	164
» Fabrica de hirtie .	
Argint contra aur .....	14
Bilete de Bana 6 contra aur.	14
Florin ansatriaool . . . .	<.0t
Schimb ......	
Paris 3 luni		
» la vedere 		100 1,4
Londra 3 luni		
• la vedere		25.25
Berlin 3 luni		1.24
Viena lavedere		2.02
nc 1 Al P U 1 D1 A T chiar de acuma, Ut mUnlnlAI un otel situat Calea Victoria No. 147 împreună cu dependinţe, grajd, şopron, curte, grădină, gaz aeriform tn casă. Pentru desluşiri, a se adresa la No. 198 Calea Victoriei.	de închiriat n.::oo tamenl compus de patru camere, din care un salon mobilat. A se adresa la redacţia ziarului si Str. Occdentu Xo. 2. Seiînchiriaza clilnr de acum.	de închiriat «yţne tava ce T zice şi Bâcanu din districtul Ilfov, la o poşte departe de Bucureşti, tn Întindere de aproape 700 pogoane. De laSt.Gheorghe 1888 moşia Gressia dindistr. Teleorman lână Ruşi-de-Vede, In Întindere de 600 pogoane. Doritorii se vo ' adresa In Bucureşti la propriatarul Gr. Arion, Calea Griviţa No. 38.
nC 1 Al P U 1 D1 A T chiar d’acum ca-Ut 1 nUn IUI Al sele Costa-Foru din Batişte, Strada Scaunelor No. 46. 22 Camere deosebit dependinţele: grajd, şopron, cuhnie, spălătorie şi alte trei ca-mereşi grădină spaţioasă. Doritorii pot visita casele tn toate zilele. Pentru condiţii a se adresa la. d-nu C. G. Costa-Foru 3, Dealul Mitropoliei, saO la redacţia Epocei.		
	UV IYTUIDI1T ch iar de acum casa d-lul Ifl ntmniYI V. Hiottdin Str. Luterană 15, mobilate şi nemobilate având 22 camere, grajd de 10 cal, şopron de 6 trăsuri, 2 pimniţe, ipuţ şi grădină cu 2 pavilioane. Doritorii se vor adresa la d-nu Prorie-tar tn toate zilele de la orele 8 de dimi-nâţă până la cinci (5 seară. Asemenea şi de arendat de Ia Sf. Gheorghe viitor moşia d-sale Copaciu din districtul Vlaşca plasa Călnişte.	
		TNT? VT?N7 \ Ţii? maI ““H1 &rmă-LL V LlN £ An Ci sari.reproductori iepe, mânzl de pur-sânge, cal de curse, de călărie, de trăsuri. A se adresa la d-nul Reimer administrator la moşia Paskani (jud. Ilfov 2 ore depărtată de Capitală). nr IICW7 A DC Casele nuol din Str. Ut VtN£Ant Crinului No. 5 bis. jumătate locul viran din Strada Dionisie No. 20.
DE ÎNCHIRIAT Bî&MK!', casele, grădina şi teatru cunoscute sud numele «RAŞKA» din Strada Academiei No. 28. A se adresa Strada Batiştea No. 11.		
nC 1 Al P LI 1 D 1 A T chiar de acum Ca-U t 1 n U n 1 il 1 A 1 sele nuol din Str. Crinului No. 5 bis.		
fii' INTUIRI 4 T chiar de acum Casele, UL LHjIIHiI i 1 din Strada Academiei No. 11 compuse din 16 Camere, cu o curte spaţioasă In care se află grajdiG şopron şi alte dependinţe. Aceste case mal a& şi o grădină importanta A se adresa Strada Batiste No. 11.	DE ÎNCHIRIAT SSŞ55T dn în pin<,‘ia Episcopii având doua camere si pivniţta, a se adresa In ndmislrnvin ziarului „EPOCA".	nt 1IETAI7A DC miere calitate su-Ut V t 11 L A n t perioarăobţinutâprin maşina centrifugală. Pot oferi orl-ce cantităţi cu preţul moderat. A se adresa la d-nu Hryniewiecki tn Tecuci.
U N TEN A R B&CAUUREâT
având câte-va ore disponibile doreşte a da lecţiunl tn familie de curs primar sad secundar.
A se adresa Calea Moşilor No. 238.
nc 1/CM 7/1 DC MOŞIA badulesci, Ut V tNZ,A Ht 20 minute depâtare de Gâeştl, rvând pământ arabil, livede, vie, pădure de exploatat, han moară case bune.
Doritorii se vor adresa sub-scrisulul chiar la moşie.
Meolac Ionescu.
n C I Al P U I DI A T de la Sf Dumilru Ut INbnlnl A I viitor, In total sau
în parte, casele din Strada Romană No. 2, fosta casa doctor Kerestenye,care se compune din două corpuri; cea dintâiG cu două etage, iar cea de a doua cu un etage, având mal multe camere de stăpâni, şi dependinţele necesare, două grajduri şi şoproane, curte spaţioasă şi grădină.
Doritorii se pot adresa la proprietarul EUA&IOS. COHEN Calea Şerban-Vodă No, 45 sad la comptoir Stradă Colţii No. 10.
DE ARENDAT l)E JOS Oistric-
tul Ialomiţa.întindere 1588 pogoane, î hanuri. A se adresa Strada Speranţei l\o. 20 la Itlai'ia Pitisleami.
PUBLICITATEA ZIARULUI
N°. 3, STRADA EPISCOPIEI, N°. 3
„EPOCA
i .
LICEUL ALEXANDRI
(fost institutul Heliade)
Bucuraţi!. — A o. 1, Strada Armeană, No. /. — Bucureşti
INSTITUL,, NEGRI
<<
şi
I î
Internai şi Externat.
Cursuri primare şi liceale.
Preparaţiunl pentru bacalaureat şcoli speciale.
Ivocal anume clădit pentru institut.
Dormitoare şi săli de studid, spaţioase şi bine aerate; toate condiţiunile igienice de aproape şi serios observate. Băl In institut.
Aparat de sudare, duşi, etc. Sală de gimnastică de iarnă. Gimnastică de vară.
,' Infirmerie. Refectoriuorganisat după sistemul cel mal nod.
Bibliotecă.—Museîl cu obiecte de studid. Grădini botanică, etc.
Cursurile se fac conform programelor oficiale. —Limbele, francesâ şi germană sunt obligatorie,cele-l-alte facultative.—Liceul posedă un bogat material pentru cercurile de institutiune şi profesorii dad cunoştinţelor matematice şi naturale o Întindere reclamată de progresul ştiinţelor positive.
Studiile Inslitutulul coprind următoarele secţiuni.
1. Cursul primar complect cu limbele
francesâ şi germană, obligatorie ;
2.	Cursul liceal.
3.	Preparaţiunl pentru examcneleşcra-lel miiilare, comerciale şi bacalaureat.
Direcţiunea acestui licefl are onoare a aduce la cunoştinţa publicului că după o nouă combinare s’a asociat cu un grup de profesori publici bine cunoscuţi, car', pe lângă obligaţiunea de a face cursurile, în Institut., se mal îndatorează,dacă unii dintre părinţi ar dori ca fii d-lor să Re înscrişi tn liceele şi ■'•coaiele stalului , de a supraveghia mersul, asiduitatea şi purtarea elevilor ce vor frecuenta acele şcoalc.
Un servichă de omnibuse ale liceului nostru, va transporta pe elevi la oricare din licee şi gimnasil afarâde liceul Mateid Basarab,care se află la distantă de 5 minute de Liceul Alexandi.
Cursurile încep pentru clasele primare, 15 — 20 August, iar cele liceale de la 27 — 1 Septembre.
înscrierile se fac în toate zilele la cancelaria liceului.
Direcţiunea,

IN
GALAŢI
Internat externat de baeţt, fundat tn 1883 şi condus de o asociafiune de pro-peforl publici. Cuprinde trei secţiuni: [primara, cu cursurile în institut; gim-I nasiala, cu cursurile la gimnasiu! statului; comerciala, cu cursurile parte tn institut şi parte la şcoala comercială din localitate.
Localul institutului este situat în centrul oraşului (casele A. Foţi, din strada cu acelaş nume) şi întruneşte conditiunile cerute.
Pentru anul şcolhr 1886/87 Asociaţiu-nea a făcută noi înbunătătirl îri tot ce ţinieşle la bunul mers al institutului.
Cursurile primare îneeo la 16 August, iată cele secoudare de la 1 Septembre.
Ori-ce iuformatiunl se pot căpăta ia direcţiune, care Irimete gratuit după cerere prospectul şcolel.
Direcţiunea.
P.S. Tot odată institutul are necesitate de un profesor pedagog la limba francesâ pentru clasele începătoare. Doritorii de a ocupa acest post, sunt rugaţi a se adresa la direcţiunea institutului, care II va face cunoscut oral sad înscris conditiunile.
Direcţiunea.
EREZII L. LEMAITRE SUCCESORII
_______
TURNATORIA DE FER SI ALAMA - ATELIER MECANIC
BUCUREŞTI, CALEA VĂCĂREŞTI 951, — BUCURESCI
Se tnsărcinâzâ cu construc-tiuni de turbine si mori cu preturi mal reduse de cât acele din Viena si Pesta.
PREŢUL
Unei mori cu t piaLră de 36 lei 1900, cu 1 piatră de 46 lei 2100, eu 2 pietre 36 lei 3600, cu 2 pietre 42 lei 3800.
Esecutează repede, orl-care lucru de turnătorie sad mecanică; precum; olane simple şi ornate.
Mare asortiment de mobile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri de vin. etc.
Mare deposit. cie Fer*, raiuri pentru vagonete, Decari viile, tzeve de tuci. Mare asortiment de pietre de moara. La Fertâ-sous-Jouars.
! INDUSTRIA ROMANA I
LUCIA-LAC
Cea mal mare economie pentru orl-ce persoană şi care dă cel mal frumos, cel mal durabil lustru ghetelor, cis-melor, pielei pentru trăsuri, curelelor pentru hamuri, centureanelor, raniţelor militare etc.
LUCIA-LAC
Mal are proprietatea de a păstra pielea moale, de a nu ■ ~_xpa sad rupe Înainte de vreme şi mal mult încă, de itrâbate apa printr’ânsa.
se eră a nu s
LUCIA-LAC
este unicul preparat pftnăastâ-zl, care a reuşit să Întrunească toate trebuinţele pentru conservarea şi lustruirea a orl-ce fel de piele, cu cea mal mare Înlesnire, Înlăturând peria şi vacsul, cu un câştig de 50 la sutâ.
FLACONUL MASE 1 LEI; CEL MIC 50 B.
Inventat şi preparat de d-1 I. BRANDUS, Farmaoit. BUCUREŞTI, 25 STRADA CLEMENTEI, 25.
DE ÎNCHIRIAT SI DE VENZARE
CASELE
di ii str*. Domnita No. 1
Având In catul de sus 14 Camere cu saloane şi sufragerie, şi alte 5 Camere pentru servitori şi bucătărie, spălătorie, 2 pivniţe, grajd de 8 cal şi şioproa-ne de 10 trăsuri, se poate închiria şi vinde mobilată, curte pavată cu piatră şi puţ în curte de Piatră. — Doritorii se pol adresa in localitate.
DE ARENDAT
MOS1ALACENI
in
Districtul Teleormanu
Siase mii pogoane, situata intre trei schele , Giurgiu, Zimnicea , Turnu-Magrurele,cu soselela toate aceste schele, având semnate 400 pogeane Răpită, şi 500 grâd. Doritorii se pot adresa în Bucureşti, Str. Domnitei No. 1. Şi localitate prin Alexandria care este distantă de o oră.
casa spicq \iwm si mmm
DE
P I A N U R I | DIN CELE MAI BUNI FABRICI, DE LA 35 FRANCI IN SUS
* Aceste închirieri presintă deosebitul avantangiQ,că, or-cărul chiriaş care I doreşte a cumpăra piane închiriat, se socoşte banii respunşî ca chirie, ca H a-conto preţului de cumpărare.
c/C • G te LiC^ -bucureşti-N°- 138, CALEA VICTORIEI, N°- 138
Direcţiunea Liceului St. Gheorghe are onoare de a aduce la cunoştinţa publicului că s’a adăugat şi clasa VI dn liccd, aşa tn cât pentru anul şcolar 1886/87, care v.a începe la 15 Septembre viitor, cursurile vor coprinde primele 6 clase de liced şi o clasâ preparatoare tn care se vor urma materiile clasei IV primare. Toate cursurile se vor preda In liced de câtre profesorii bine cunoscuţi al acestui Institut.
Prospectul Liceului şi condiţiunile de admitere se trimite ori câru! persoane car vea face cerere Direcţiunel Liceului 138 Calea Victoriei Bucureşti unde se primeştechiar de acuma cererile de Înscriere.
Numărul elevilor este strist limitat In fle-care clasă.
MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE ROMANE-*—.........
Bucuresti-Homan
Ş c
STAŢIUNEA
Tr. ac.|Tr. p. |Tr. p. ITr. pl
Bucureşti p.
Ploeştl
Buzăd
R.-Sărat
Focşani
MărăşeştI
Adjud
Bâc&d
Roman sos
Arătarea Trenurilor
noapte 11,00 12 27 2,14 3,17 d.4,16
5.00
6.01 7,39 8,45
idim
a. m. 8,40 10,39 12,55 2,25 3,48 6,15 s. 6,39 9,35 11,15 p. m.
dim
7,30
9,16
dim.
6.30
8,04
Tr. ac
p.m.
4,40
7,20
Bucurestl-Yârclorova
STAŢIUNEA
Arătarea Trenurilor
T. ful.|T. ac. |Tr. p.
Roman-Bucuresti
Roman plec.
Bacăd
Adjud
uârâşeştl
Focşani
R -Sărat
Buzăd
Ploeştl
Bucur. sos.
no&p.
8.25
9.20
10.45
11.18
11.52
12.56
1.46
3.33
5.00
p. m. 12.30 1,40 3,52 4,34
p.m.
1,18
3,39
5,15
seara
p. m. 10,17 11,50 noap
p. m. 6,45 7,20
10.29
11.30 12,59
2,29
4,03
8,-
9,35
săra
Târgovisle-Titu
Târgoviste p Titu sos.
a. m. 6.40 7,60
p. m. 6,20 6,30l
Bucuresci p. Ciocânescl
Titu
PitescI
Slatina
Craiova
Filiaşl
T.-Severin
Vărcior.sos.
p.m.
4,05
5.07 6,24
8.08 9,30
10,17
12,05
12,2"
seara
8,00
9,00
10,16
11,56
1,18
2,04
3,52
4,12
dim.
8,00
8,41
9,26
11,17
1,25
3,37
4,52
7,34
8,00
Y’ferciorova-Bncuresti
Vărcior. pl.
T.-Severin
Filiaşl
Craiova
Slatina
Piteşti
Titu
Ciocăneşti Bucureşti s.
seara
3,42
4.08
6.08 6,55 8,17
10,12
11,31
12,35
a.m.
noap.
12,57
1,19
3,07
3,53
5,12
6,58
8,11
9,10
a.m.
dim.
8,00
8,40
11,08
12,30
2,27
5,15
7,05
7,49
8,30
seara
Titu-Tergoviste
	a. m.	seara
Titu pl.	9,45	9,15
Târgovişte sl	11,05	10,30
BUCURESCIGIURGIU			
STAŢIUNEA	Arătarea trenurilor		
	T. ful.l T. p. 1 Tr. p.		
Bucureşti p. Filaret Giurgiu Smârda sos.	dim. 5,40 7,10	a. m. 6,40 7,10 8,55 9,00	p. m. 5,30 6,00 7,40
SIURGIUBUCURESCI			
Smârda pl. Giurgiu Filaret Bucur. sos.	IP- m. 2,25 3,52	a. m. 10,00 10,05 12,11 12,25	p. m. 8,30 10,28 10,42
Roman-Iasi			
Roman pl. Pâşcanl T.-Frumos Iaşi. sos.	dim. 9,51 10.51 li53 1,50	p. m. 4,47 4,15 8,24 9,52	
Iasi-Roman			
Iaşi pl. T.-Frumos Pâşcanl Roman sos.	p. m. 4,08 6,25 7,17 7,53	dim. 6,52 8,35 10,01 11,06	
GALATI-MARASEST1-MARASESTI-GALATI
Arătarea trenurilor
STAŢIUNEA
Tr.ac.ţTr.m.|Tr. p.
Galaţi pl. TecuciG MărăşeştI	10,40 il,06	noap. 11,40 4,16 4,52	a. m. 7,45 11,14 11,45
MărăşeştI pl TecuciG Galaţi	dim.[noap. 5,25 11,35 5,50 12,34 1 4,35		p. m. 4.49 5,45 8.50
Adjud-IY>rgu! -Ocna			
Adjud pl. T.-Ocna sos. T.-Ocnap. Adjud sos.	p. m. 4,15 6,20 9,45 11,35		dim. 6,10 8,05 8,20 10,00
Constanta-Cc-rnavoda			
Constanţa p Cernavodăs Cernavodăp Constanţa	p. m. 3,00 4,45 6.50 8,35	dim. 9,00 11,10 1,50 4,24	
IMoesli-SlauieSlamc-PloesU
STAŢIUNEI
Arătarea trenurilor
Tr. fl.'Tr.ae.jTr. p.
Ploescl pl.
a. m. 10,45
Slănic pl. Ploeştl sos.	p. m. 5, 6,50		
TECUCIU BEFUD BERUD-TECUCIU			
TecuciG pl. Bârlad sos.	a. m. 6,15 8,00		
Bârlad pl. TecuciG sos.	a. m. 8,40 10,40		
laMi-Ungheni-Ungheni			-las!
Iaşi pl. Ungheni s.	p. m. 3,25 3,49	a. m. 11,50 1,21	
Ungheni pl. laşi sos.
p. m-
2,00
3,32
p. m. 4,40 6,12
PLOESTIPREOEAIPREDEAL-PLOESCI
Ploeştl pl. Câmpina Sinaia Predeal sos.
seara
6,15
7,14
8,30
9,10
dim.
9,38
10,42
11,53
12,35
dim.
8.19
9.20 10,31 11,08
Predeal pl. Sinaia Câmpina Ploeştl sos.
p. m. 7,45 8,21 9,18 10,09
p. m. 4,51 5,32 6.29 7,25
dim.
7,05
8,11
VERESCI-BOTOSANI-CAMPINA-OOFTANA			
	Arăt. Tren.		
STA JIU.NM ixr.ac.l		p.am. |	
	p. m.	p. m.	
Verescl pl.	2,08	9,49	
Botoşani s.	2.03	11,42	
Botoşani pl.	5,21	3»ib	
Verescl s.	7,21	1,55	
	a. m.		
Câmpina p.	11,20		
Doftana s.	11,00	p. m.	
Doftana p.		5,50	
Câmpina p.		6,08	
Galati-Buzea-Buzeu-Galatl f			
	noap.		
1 Galaţi pl.	9,40	8,40	
i Brâiia	11,01	10,02	
j BuzăG sos.	1,30	12,53	
BuzăG pl.	2.30	12,55	
Brăila	5,03	3,41	
Galaţi sos.	6,15	4,55	
PASCAKI-SUCEAVA-SUCEAVAPASCANI			
	dim.	săra	
Pâşcanl pl.	10,40	7,15	
Vereşcl	12,08	9,17	
Suceava	12,23	10,09	
Suceava pl	6,00	6,64	
Verescl	5,40	7,51	
Pâşcanl sos	6,41	9,15	
Typu'gra, Mo.
tiSttfiiekii