ANUL 1 No. 233.
MERCUR1 3 SEPTEMBRE 1888
A DOUA EDITIUNE
Griqork G. PEUCESCU
Director politie
ABONAMENTELE
SE PLĂTESC TOT-D'AtJNA ÎNAINTE :
In ţara pe 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei in strâinHate 1 an 30 lei, 6 luni 25 lei
ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI
redacţia
No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3.
1 O BANI N U MERUL
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
APARE IN TOATE ZILELE
N. Gr. FILIPESCU
Proprietar
ANUNCIURILE
SE PRIMESC NUMAI LA ADMINISTRAŢIE
Pentru Orient la AetUm Ag-ncy. Constantinople Kavakey Deirmen Han, 10 tialata.
Anunciurl pe pag. IV, linia 30 bani, anuncirl şi reclame pe pagina treia 2 Iei linia.
ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3.
1 O BANI NUMERUL
50 BANI UN NUMER VECHIU
ZIUA DE MÂINE
D-RUL FRAYTAG SI REGELE CAROL
DUOI SAVANŢI
Rezultatul alianţei Franco - Ruse
0 SCRISOARE A U LUI AD. FRANCK
MIZERIILE LONDREI
ZIUA DE MÂINE
Ciderea d-lul Brâtianu este o ces-tiunc de timp: nimeni nu s’a eter-nis&t la putere, mai ales când atâtea greş li şi fapte rele îl târăsc în jos. N’o fi anul acesta, dar de sigur că multă vreme nu mai este dată domniei colectiviştilor; spiritul public este surescitat cu devăverşire şi, la prima ocasiune, naţiunea va şti se trateze cum se cuvine pe aceşti părăsiţi.
Pe noi nu ne preocupă tocmai această împrejurare ; am dori chiar, cât ne priveşte, ca guvernanţii se mai continue cât-va timp purtarea lor neoneslă ducend frânele statului pentru ca ast fel toată lumea se cunoască pe deplin mişeliile lor şi pentru-ca, mai cu seamă, se fie cu putinţă strângerea la un loc şi cimentarea tutulor elementelor sănătoase ce avem în ţară. Noi ne interesăm, cu deosebire, de greutatea situaţiunei a doua zi dupe răsturnarea d-lui Brâtianu.
Este necontestat, într’adevâr, că starea de azi este din cele mai triste şl că dificultăţi îngrozitoare aşteaptă pe partidul care se va înhăma la carul statului. Ori unde te-al întoarce, dai de ruină, şi fie-care ramură a administraţiunei publice a-,teaptă o vindecare radicală. Nu facem frase, ci constatăm nişte a-d'veruri, recunoscute de bărbaţii imparţiali: armata, lăsată pe mâna politicianilor, a ajuns cuib de căpătuire pentru călcătorii de jurăminte şi făptuitorii de desordine; instrucţiunea publică este o batjocură, profesorii colectivişti nefâcendu-şi nici o-datâ datoria şi Ministru şcoa-lelor isbind tot-d’a-una pe aceia cari nu plac puternicilor zilei; admi-nistraţiunea a remas numai cu numele, risipa domneşte pretutindeni şi finanţele sunt aduse în aşa stare că nu credem ca în vre-o parte din lume datoria publică se se fi ridicat aşa de mult, comparativ cu veniturile tesaurului.
Mai ales ne îngrijeşte decăderea morală a societăţei noastre, resultat fatal al guvernărei destrăbălate de astă-zi. Rar se mai Întâlnesc caractere şi de sigur că conştiinţa datoriei lipseşte cu desăvârşire în conducerea afacerilor publice. Lucru era inevitabil: când cei incapabili sunt chemaţi in fruntea afacerilor, determinându-se alegerea dupe serviciile aduse partidului iar nu dupe meritele lor; când banul public se risipeşte fără socoteală servind pentru căpătuirea favoriţilor, şi colectiviştii se înavuţesc prin specule murdare, fără muncă şi numai ascultând de poruncile stăplnuluilor,desigurcâ cei slabi de îngeri se strică, crescân-duse in mod Îngrozitor rândurile speculatorilor. Nimic nu .influenţează aşa de mult ca esemplele rele venite de sus, şi, din acest punct de vedere, este netăgăduit că adminis-ţraţiunea guvernanţilor a fost fatală
ţârei, pentru că nici o dată nu s’a vezut câutându-se treburile statului cu atâta neruşinare şi lipsă de scrupul.
Lumea afacerilor, în general, este nărăvită: s'a tnveţat cu câştiguri mari, fără se-’şi împlinească datoria şi trăind în mijlocul unor practice neomenoase. Această «zestre» va năpădi negreşit asupra noilor guvernanţi şi orî-cine ’şl poate închipui câtă abnegaţiune, devotament şi putere de lucru trebue se cheltuiască aceştia pentru a scăpa ţara de asemenea părăsiţi! Ne cutremurăm numai când ne gândim la situaţiune, suntem siguri însă că mai marii noştri se preocupă mult de această primejdie şi că studiază de pe acum mijloacele eficase de a o înlătura.
Cât pentru noî, am crede un lucru indispensabil pentru Înfruntarea pericolelor ce ne ameninţă ziua de mâine : conlucrarea tutulor bărbaţilor oneşti, cu dor de ţară şi cu idei hotârlte şi sănătoase. Mai ales elementul tener, care se ţine cam de o parte, ar trebui se se hotărască pentru luptă. Cetăţeanul care simte ce-va în capul şi sufletul lui este dator către ţară şi nu se poate furişa de la împlinirea acestei obligaţiuni. La Atena, aceia cari nu se pronunţau pentru unul din partide, erau ostracisaţî, fără a merge până la această estremă.esplicabilâde alt fel, noî amdorise vedem tineretul nostru luminat interesându-se mai de aproape de treburile publice, şi spunen-du-şi fără sfială ideile asupra mersului partidelor. Cu aceasta, am câştiga cel puţin aceea ce din nenorocire ne lipseşte, oameni de caracter, în stare a spune pe faţă tot cugetul lor asupra politicei ce se face In stat. Şi apoi dorinţa noastră intimă, ca Român, ar fi ca se vedem cât mai mulţi oameni oneşti şi serioşi în partidele ce-şi dispută puterea I
Destul colectiviştii incapabili şi de rea credinţă, şi-au bătut joc de interesele publice; s’ar cădea se mai vedem in ţara noastră o epocă in care toţi fără deosebire se-şi facă datoria şi unde funcţiunile se fie Împărţite dupe meritul aspiranţilor. Aici vom ajunge, numaistrîngendu-ne la un loc toţi aceia cari dorim binele şi ridicarea neamului. Altfel dacă elementele bune se desin-teresează, cei răi, crescuţi aşa de mult sub stăpânirea d-luî Brâtianu, vor asfixia cele mai bune intenţiuni ale conducătorilor statului.
La luptă dar tineri luminaţi! Conştiinţa voastră, de sigur, se revoltă asistând la neomeniile săvârşite de colectivişti: săriţi pentru a’i sdrobi! Să nu mai stăm la îndoială şi se ne mai gândim a ghici ziua de mâine: ea va fi dupe cum o vom face noi, căci stă în mâna noastră, înfigen-du-ne in afacerile publice, să ne purtăm bine şi să ne facem pe deplin datoria. Atât mai rău pentru acei cari ne-ar sta în potrivă: îi vom derîmal Căci datoria unui cetăţean este de a se devota tot-d’au-na binelui şi de a se lupta vecinie pentru realizarea lui.
D. C. I’opescu
DEPEŞELE AGENŢIEI ,.HAVAS“
Londra, 13 Septembre. — Arsenalul de la Chatham a primit ordinul să grăbească lucrările de Înarmare a corăbiilor şi la trebuinţă să lucreze noaptea.
Aceste instrucţiuni au causat o oare-
care emoţiune, căci dafl loc la temeri de complicaţiun! continentale.
Lubien, 13 Septembre. — Sâmbătă, cu ocasiunea zilei Ţarului, s'a dat un prânz de gală la Împărat, care a ridicat un toast In sănătatea Împăratului Alec-sandru. Musica a cântat imnul rusesc.
Ţarul a mulţumit printr’o telegramă.
l.nblen, 13 Septembre.— D. Sturza a sosit la amiază. A avut o lntrevor-bire cu contele Kalnoky, care ’l-a Înapoiat visita, apoi a asistat la prânzul dat de Împărat.
D. Sturza a plecat asta-noapte la Leraberg, de unde, dupe Noua Presă Liberă, el ar merge chiar astă-zl la Berlin.
Solia, 13 Septembre. — Se aşteaptă actul de recunoaştere al regenţii de către marile puteri. GâţI-va agenţi diplomatici ar fi primit ordinul de a informa In astă privihţă pe ministrul a-facerilor străine.
DII. FRAÎTAG SI REGELE CAROL
Ziarul Halle’sches Tageblattde la 6 Maiu 1880, coprinde u”mătoarea notiţă preţioasă, care ne demonstră într’un mod peremptoriu ce rol are d. zoolog german in ţară şi pentru ce este plătit celebrul zooteenist atât de gras din visteria ţerii.
Notiţa aceasta mai are şi o altă importanţă, ce suntem siguri că nu va scăpa atenţiune! cetăţenilor no-ştrii, cărora le promitem de alt-mintreli de a reveni.
lată traducerea textuală a acestei notiţe :
Cercul colegiului al 5-lea electoral comunal a ţinut erl (5 Maiii 1886) o întrunire sub preşedinţia d-lul Dr. Gunther In cafeneaua llarba-rosa. Adunarea a fost foarte viu impresionată prin discursul profesorului Dr. Fraytag care schiţă observaţiunile şi experienţele sule interesante ce a făcut in regatul României. Oratorul istorisi In treacăt viaţa patriarhală la Curtea perechii regale, tn reşedinţa de vară de la Sinaia, stăruinţele regelui şi ale reginei de a înălţa ţara prin aşezăminte culturale, (scoale mal că nu esistaă de loc în acea ţară acum 30 de ani) şi prin căi de comunicaţie. A istorisit a-semenea despre purtarea amabilă şi atrăgătoare a reginei cu oamenii din toate clasele societăţii; precum şi cită osteneală 'şl dă inalla femee de a ridica cultura sexului femcesc in România; — tot atât pe cât regele, care precum să ştie este un prinţ de Ho-henzollcrn, işl depune toată băgarea de seamă pentru desăvârşirea insti-tuţiunel militare şi mal cu seamă a batalionului de vânători. Numai în mizerabila administraţie a funcţionarilor publici, cari nu sunt numai leneşi dar si necinstiţi, nu s’a putut introduce îmbunătăţiri. Regele sta neputincios fata de a-ceasta coruptiune, precum el în-su’si s’a esprimat către orator, în cursul unei întrevorbiri, cu a-ceste cuvinte : «Cum pot se me lupt contra tâlharilor ?»
In aceste cuvinte, puse de dr. Fraytag în gura regelui nostru, se resumează întreaga activitate a regimului colectivist.
Vom reveni.
Erl, la 1 Septembre, s’a deschis consiliul general de instrucţiune de către d. loc-ţiitor de director St. C. Mihăi-lescu, care s’a grăbit a ceti discursul de deschidere fără să aştepte venirea d-lul Nacu,interimarul acestui minister.
Bietul d. Nacu ne piui având ce căuta
stete câte va momente şi să retrase cam nemulţumit.
Preşedinte se aclam» archierul Ca-listrat Orleanu ; iar secretari C. Meis-ner şi I. Stoenescu.
D. C. C. Dobrescu, cere ca consiliul or d-nul ministru să presinte o expunere generală a stării şi a trebuinţelor instrucţiune! publice, In conformitate cu art. 2i din lege.
D-nil Laurian şi Şăicaru, membrii In consiliul permanent, tăgăduesc com-petinţa consiliului general d’a cere a-plicarea art. 21 din lege. Şi apoi, a-daogă d-lor, espunerea de motive a noului proect de lege poate fi socotită ca o dare de seamă destul de complectă.
Dupe ce d. C. C. Dobrescu ia act de mărturisirea destul de preţioasă a d lui Şăicaru : ca toţi membrii actuali al consiliului permanent sunt solidari cu noul proiect de lege, consiliul general trece la ordinea zilei.
D. C. C. Dobrescu arată efi din partea scoalel comerciale de la Galaţi s'a numit d. Al. Radu, ne-ălrs de corpul profesoral. De asemenea constată că învaţămăntul privat din Bucureşti nu este reprezintat şi—ca o tendinţă de ma-iorizare a consiliului general — d. ministru a numit şease profesor! suplinitori cari nici n’aCi dreptul să participe la alegerea delegaţilor.
D. Laurian, declară că va cerceta şi va aduce răspunsul.
D-nii I. Stoenescu, /. Crâciunescu, C. Meisner cer numirea unei comisiunl care să studieze noul proect de lege al d-lul Sturza.
D-nil A r. Densusianu şi C. C. Dobrescu se opun, zicând că trebue să se facă o discuţiune prealabilă.
In sfârşit, consiliul general votează In unanimitate propunerea d-lor Dobrescu şi Densuşianu.
Toţi membrii consiliului roagă pe d. preşedinte să intervie pe lângă d. ministru ca să se dea o sală mal spaţioasă.
Şedinţa se ridică la 3 ore p. m., anun-ţându-se pe Marţi cea d'a doua.
DUOI SAVANŢI
Mulţi s’o fi Împăunând la noi cu titlu de savanţi, dar ni se pare că nimeni nu aleargă acum mal mult dupe gloria erudiţiunel ca profesorul din Halle, dr. Fraytag şi titularul de la comerţ, d. Anastase Stolojan.
Ce este mal curios, aceste două personalităţi se complectează una prin cea-l’altâ. Ministrul nostru de comerţ dupe ce utilisează tot timpul şi toată activitatea, cea mal mare parte a a-nulul, în studii asupra industrii naţionale,comerţul ui naţional, viticulturii, agriculturii, sericiculturii s.a. d. a.apoi chiar timpul vacanţiilor , neobositul nostru ministru nu '1 perde In mod infructuos. Congediul său de vacanţe s’ar putea numi mal esact o escursiune sciinţifică In străinătate.
Aceaşî cale o urmează şi d rul Fraytag, însă în sens invers. Zoologul german, desăvârşit In cunoaşterea ţării sale, a întreprins, In veri consecutive. un studiil asupra rasei bovine, ovine şi cavaline de la noi din ţară.
Singura deosebire Intre ministrul nostru de comerţ şi zoologul german constă în aceasta : d. Stolojan călătoreşte incognito, ca un veritabil tnvăţat răpit de iubirea ştiinţei; d-rul Fraytag, din potrivă, nu perde nici o oca-casiune spre a’şi reflecta splendoarea ştiinţei şi persoanei sale In cele patru unghiuri ale ţării. D. zoolog a mers mai departe : d-sa ’şi-a ataşat—dacă ar fi să dăm crezământ celor zise de unul din confraţii noştri—chiar un istoriograf, care consemna, pentru Învăţătura posterităţii, cele mal mici acte şi cugetări ale profesorului din Halle.
Nu ştim întru cât o fi esactâ versiunea istoriografului, dar positiv este că dr. Fraytag cutreerâ ţara Însoţit de un interpret, plătit din visteria ţării.
D. Stolojan e mal modest. Singura d-sale slăbiciune constă în a vizita li-brăriele din străinătate—acum pe cele din Austria şi Germania—şi de a cauta să i se esolice ce se zice In diferitele tratate germane, de oare-ce ministrul nostru de comerţ nu ştie o boabă din limba nemţească.
Cel ce aii ver o umbră de bănuială asupra celor ce avansăm D’ad de cât să viziteze tn orl-ce zi serviciul de mesagerii de la poşte,unde vor vedea numeroase pachete cu cărţi germane tramise de d. Stolojan la minister.
Din cele ce preced resultă.tn mod netăgăduit, că fără cuvănt se plâng toţi a-ceia cari nu sunt mulţumiţi de activitatea ce domneşte în ministerul dome-nielor şi comerţului.
Unii zic ca singura preocupare reală a d-lul Stolojan constă In a găsi mijlocul ca să ţie cât mal multe moşii ale statului în arendă, formând,ca să zicem ast-fel, o singura apă din toate sforile de moşii can se lnvecinesc cu domeniul său de la llereşti. Alţii mai acuză pe d. Stolojan că prea e pornit spre chiverniseli; că pe un oare-care Costi-nescu a găsit secretul casă’l numească administrator şi laColibaşii dinire Dâm-boviţa şi Muscel şi la alte proprietăţi ale Stalului din Mehedinţi.
Mai sunt mulţi cari să Îndoiesc şi de ştiinţa d-lui Stolojan. Aşa unu surâd şi acum când 'şi amintesc de faimoasa teorie monometalista-argintpusa de d. Stolojan iu spatele Olandei; tot atât de mulţi sunt şi aceia cari ne zic cu d. Stolojan a tăcut ca un peşte, când a fost vorba de întocmirea tarifului autonom.
De prisos să spunem că toţi oamenii mari ’şl ad vrăjmaşi din gelosie şi că d. Stolojan e victima gurelor rele.
Şi tn astă privinţa d. profesor Fray-tay e mal favorizat de soartă. Despre d-sa nu se zice de cât bine.
Toţi laudă dibacia cu care acest german a ştiut să captiveze pe guvern ca să cheltuiască cu dânsul sume colosale, în aceste vremuri de sărăcie; toţi laudă talentul de a se insinua al acestui produs exotic importat aci de d. Sturdza. El Incasâză în fie-care vară câte-o sumă rotundă, In singurul scop de a spiona ce e pe la noi tn ţară şi In tot cazul fără ver-un profit pentru contribuabili.
Multe mai inventează timpul şi mintea omenească.
Intre aceste exhibiţiunl ale vremii trebue să enumerăm şi pe aceşti doi savanţi :
Fraytay şi Stolojanu.
Sandu.
BULETIN EXTERIOR
RESULTATUL ALIANŢEI FRANCO RUSE
Nu se poate contesta câ, prin abdicarea prinţului Alexandru situaţiunea politica s’a cam limpezit pentru moment. Persoana principelui era una din cauzele principale de discordie Intre Rusia şi alianţa, austro-germană; Prin înlăturarea sa pericolul* unul rupturi Intre aceste puteri a dispărut şi întreita alianţă ce era pe punt a se disolva, s'a reînfiinţat pe baza resta-bilirel lnrâurirel ruseşti In peninsula balcanica. Spre a evita un resbel a cărui consecinţă ar fi putut fi gravă principele de Bismark a crezut că este In interesul Germaniei d'a acorda Rusiei aceea ce perduse prin revoluţiunea din Filipopoli. Partea păgubitoare In a-ceastâ Învoială a fost fără îndoială Anglia care a rămas izolata şi n’a putut să împiedice izbânda strălucită a politicei ruseşti. Această isbândâ e cu atât mai însemnată cu cât ea a fost dobândită de Rusia prin ameninţarea unul răsboiu. Germania, cu toată colosala el putere militară, a fost silită să cedeze singură şi să facă pe Austro-Ungaria a ceda şi dlnsa Înaintea politici ruseşti In Orient.
O asemenea condescendenţă din partea unei alianţe atât de puternică ca a-ceea austro-ungarâ către Rusia, nu să poate esplica de cât prin intervenirea unul alt factor care a presat asupra Germaniei şi a »ilit pe principele
www.dacoromanica.ro
2
EPOCA — 3 SKPTKMBRE
de Bismark să cedeze politicei ruseşti. Acest factor al cărui rol n'a fost In destul observat cu ocaziunea ultimelor evenimente din peninsula balcanicii, este Francia.
De mult deja s'a vorbit de o apropiere Intre Franţa şi Rusia. Cu tot contrastul ce exista între formele de guvernământ ale ambelor ţări, o apropiere între politica rusească şi cea franceză devenise probabilă şi chiar firească, în urma atitudinel ostile pe care o adoptase Germania faţă cu as-piraţiunele ruseşti în peninsula balca nicfi. Bărbaţii de Stat conducători în Rusia înţelesese că singurul mijloc pentru a esercita cu succes o presiune asupra Germaniei, era acela d’a ’î pune înaintea ochilor spectrul unui răsboid cu Franţa. Ast-fel ei s’au apropiat încetul cu încetul de politica franceză şi, în urma urmelor, Craii pe punt d'a contracta chiar o alianţa franco-rusâ prin carb Germania ar fi fost pusă între două focuri. Cât de puternic este imperiul german, lotuşi perspectiva unei alianţeîntre colosulde la Nord şi Francia, erea prea periculoasă pentru ca principele de Bismark să nu facă tot ce eracuputinţă sprea oparaliza. Mijlocul cel inai simplu era d'a lăsa Rusiei mâna libera în peninsula balcanică. Prin aceasta isteţul cancelar german obţinea două resultate. Mai întâid împiedeca o ciocnire ce putea deveni periculoasa pentru Germania, al doilea, el împiedeca încheierea unei alianţe franco-ruse şi izola republica franceză.
In adevăr nu obţinea aceste resultate de cât prin concesiuni însemnate făcute Rusiei, dar să ştie că, după opi-niunea principelui de Bismack, cesliu-nea peninsulei balcanice nu merită pentru Germania, nici oasele unuigre-nadir pomeranian. Vorba era numai d’a convinge pe Austro-Ungaria să con-simţâ la această combinaţiune.
Spre a ajunge la acest scop, e probabil că cinstitul samsar de Ia Berlin a avut multe greutăţi de învins.
Dar pare că la Gastein şi în urmă la Franzensbad s'a putut stabili o înţelegere asupra unor compensaţiunl reciproce a căror puncte principale sunt:
1.	Depărtarea principelui Alexandru;
2.	Neocuparea Bulgariei din partea Rusiei;
3.	Unirea Bulgariei cu Rumelia sub principele Waldemar de Danemarca;
4.	Menţinerea înrîurirai austro-un-gare asupra Sârbiel şi acelei ruseşti a-supra Bulgariei.
Pe aceste baze s’a restabilit întreita alianţă. Un viitor apropriat ne va arăta dacă şi Francia a obţinut vr’o compen-saţiune pentru ajutorul puternic pe care ’l-a dat Rusiei cu această ocaziune.
Precum am zis mal sus, Angliae singura putere care rămâne izolată în politica sa orientală şi nu e probabil ca, pentru moment, dânsa să intervină în-tr’un mod activ pentru a impiedica stabilirea înrâurirel ruseşti în peninsula Balcanică. Vom avea dar un oare-care timp de pausă cari va putea dăinui până în ziua în care una din părţile interesate va voi se facă încă un pas spre a ajunge la îndeplinirea aspiraţiunilor sale In Orient.
DINTR'O ZI INTR ALTA
0 SCRISOARE A 0 LUI AD, FRANCA
Avem fericirea d'a publica azi o scrisoare a eminentului filosof de la colege de France, d. Ad. Franck, scrisoare pe care a trimis’o d-luî N. Blaramberg, în urma publicării însemnatei sale opere asupra Legilor şi instituţhtnilor României.
D. Franck tratează în această scrisoare cestiunea israelită în România, care e azi la noi pusă la ordina zilei. ’
Saint Gratien (Seine el Oise).
1 Scptembre 188b.
Domnul meu.
Al avut bunătatea, este deja cât-va timp, a’ml trimite, cu cea mal amibilă dedicaţie, o operă de ceumăi mare însemnătate ce al publicat supt acest titlu : «încercarecomparată asupra instituţiu-nelor şi legilor României din timpii cel mal depărtaţi şi până în zilele noastre.» Această lucrare pentru care n’am voit să’ţl mulţumesc înainte de a ti citit’o, face cea mal mare onoare erudiţiunel şi patriotismului d-tnle şi chiar patriei d-tale însăşi. învăţaţii, şi înainte de toate istoricii, care vor voi să’şl facă o idee de ţara d-lale, aşa de fericii liberală, vor avea ca primă datorie, nu numai de a lua cunoştinţa de densa dar de a o studia.
Aceasta este ceia ce am făcut ed însumi, şi’ţl mulţumesc de folosul intelectual ce am cules de aci.
Exista însă o parte în preţiosul d-tale volum asupra căreia ’mi este cu neputinţă de a nu’ţi face, cu cea mal sinceră bunăvoinţa, grave observaţiuni : este aceia care priveşte pe israeliţi (pa-ginele 551 până la 557).
Aparţin, domnul meii, şi ’ml fac glorie de a aparţine acriul vechid neam care a dat omenirel Biblia, Evangelia, apostolii şi persoana chiar, cel puţin în cât priveşte forma sa văzută, a iul l8us Nazaretheanul. Daca nu o ştiai, ’ml fac o datorie a’ţl-o spune, daca o ştiai vel înţelege până în ce grad am fost mâhnit şi decepţionat văzând ce cugeţl şi ce cugetă un mare număr de Români despre coreJigonaril mei din vechile provincii ale Moldovei şi Munteniei.
Le atribui aproape toate corupţiu-nele, pânfi şi pe aceia care consista a precupeţi onoarea femeilor şi flicilor lor, de şi lumea Întreagă, Chiar în timpii celui mai neghiob fanatism, ad făcut otnagid virtuţilor lor patriar-cale. Ascuitându te, el ar Întruni toată viţurile şi n’ur poseda o singura virtute.
Nu am scopul, domnul med, într’o simpla scrisoare de mulţumire de a începe cu d-ta o discuţiune asupra acestui grav subiect. Mă voiu mulţumi a răspunde la acuzaţiunilă d-tale prin fapte aşa de strălucitoare ca şi ziua.
Evreii aii putut fi mârşavi pretutindeni undo ad fost mârşeviţî. In ţările din contra unde societatea ’l-a admis în sinul săd, recunoscându-le, dupe nobili-le expresiunl ale adunare! constituante din 1789, «drepturile omului şi ale cetă-
ţeanului,» nici o virtute morală şi patriotică nu le-a lipsit.
In Franţa, In Englitera, în llolanda, în Belgia, în Germania chiar, unde s’ad deslănţat lirele de neam, ÎI vel găsi în parlamente, în curţile judecătoreşti, în universităţi. în academii, în rangurile cele mal înalte ale armatei. în adminis-traţiunea politică şi financiară. La ora aceasta se găseşte unevred în camera Lorzilor, un altul în ministerul Tory presidat de marchizul Salisbury. Sunt câţî-va ani, un evreu (David Salomon) erea Lordul Mavr (primarul Londrei). Şeii d ta că în arnuta franceză, se găsesc în acest moment patru generali evrei în activitate de serviciu ? Şi cu toate acestea în toată Franţa, unde se numără aproape 38 milioane de locuitori, nu exist decât de la 70 Ir 80,000 de israeliţl.Te plângi de improbitatea lor; mal mulţi israâliţl francezi, în posesiunea unul nume ireproşabil, sunt casieri, plătitori Obşteşti, cum ar zice cineva, prefecţi al gestiunel financelor. Prefecţi politici cunosc patru sad ciori, membrii ai curţeî de Gasaţiune, cm n03C trei, între alţii un preşedinte de secţiune care este d. Bădarides. Când Italia are interese financiare şi economice de negociatei! Franţa, ea însărcinează cu aceasta pe învăţatul şi onorabilul med coreligionar d. Luzzati. A-supra259 membrii al institutului Fran-ciel (academie) se numără zece israe-liţi, se numără patru la colegiul Fran-cieî, asupra unul număr de 32 profesori sunt unul din cel patru, domnul med, şi am ‘ost cel d’întăid, numirea nu a suindu-se la trel-zecl de ani. in timp de 54 ani am predat în Franţa în numele statului, la tineri creştini, filo-sofia spiritualistă. Nimeni nu s’a tân-guit de aceasta, nici chiar episcopii, între care număr, numeroşi amici. Din contra s au plâns de hotârîrea ce am luat de a cere retragerea mea la vârsta de 77 ani.
lată un alt faptdomnul med, pe care îl las la meditaţiunile d-tale şi acelora a concetaţenilord-tale. Institutul Fran-ciel (Academia) a- ţinut să fie repre-sentată, acum câte-va zile la cel de al patrulea centenar al Uni versităţel de lleidelberg. Intre aceşti cinci membrii desemnaţi de corp în întregul săd, se găsesc duo! îsraihţt: HsicAnul d. Lipinan, de la Academia de ştiinţe; şi mareîe assyriolog M. Oppert, al Academiei Inşcripţiunelor.
Nu resist la pofta de a cita încă cele două premiurl întâiu laconservaloarele de muzică, duoi tineri israeliţi ce se chem Hirseh şi Reilling. N’aşI termina daca a’şl voi să vă dad lista lutulor numelor isrnelile care, în Franţa, în Germania, în Italia, In EngliterB, onorez ştiinţele, artele, politica, industria, ou-ragiul miliLar şi caritatea publică. Et ar oferi acelaşi spectacol ta România daca a’ţl părăsi tradiţiunile barbariei, ale rutinei, ale urel spre a intra pe calea justiţiei, ale libertăţii! şi aşi cuteza chiar a adâoga aădevăralului creştinism, căci morală creştină se rosumâ în aceste cuvinte,: «iubiţi-vă unii pe alţii».
Oameni ca d-ta, domnul meu, sunt fireşte desemnaţi sprea aduce ace;s tâ schimbare. De aceia comptez pe
I
d-taj în interesul umanitâţei, a cărei j cauza ’mî e mai scumpa de cât cauza
tutulor confesiunilor. Nu te vel piira dar d-1 med, dacă prin spaţiu îţi trimit strângerea unei mâini frăţeşti.
Ad. I-'rnnek
Membru al institutului Franţel,fost profesor la colegiul Franţei ele. etc. etc.
Credem a şti ca d Blarptnberg a răspuns eminentului profesor dovedind întâid ca esprasiunile ce l’au froasat eraO o simpla citaţiune din opera lui Colson (autor francez) şi căcestiunnea israelită tn România nu e o cestiune confesională ci o cestiue de conser-vaţiune naţionala, faţă cu o cotropire succesivă şi merefi crescânda.
INFORMATIUKI
D. Ferechidi, ministrul afacerilor străine, a adresat o circulaăă domnilor căpitani de port prin care le atrage atenţiunea asupra refugiaţilor din’Bulgaria ce vin a se stabili în ţară.
*
Ni se comunică din Brăila că, in ziua de Sf. Alexandru, bulgarii din acel oraş s’au despărţit în doue tabere. Bătrânii, în cap cu d. Ştefan Veron, voiau se ţie un te-deum pentru Ţarul Rusiei, iar tinerii, în cap cu d. Guşoff, voiau se ’l ţie pentru prinţul Alexandru Battemberg.
In urmă s’a ţinut te-deumu! pentru Ţarul Rusiei. Tinerii s’au abţinut.
K
Aflăm că că la arsenalul armatei şi la pirotechnie se lucrează şi noaptea de eâte-va zile.
H
Ni se comunică din Râmnicu-Vâlcea ca d. Ai. Lahovari, făcând o excursiune prin munţi s'a dus şi la Râmnicu-Vâlcea.
îndată ce s’a aflat că marele o-rator al oposiţii va sosi în localitate mai mulţi membrii ai oposiţii printre care dd. Sc. Calinescu, A. Zamfirei, JSi. iepure, Ion laucovescu , l Ion Sinescu, Gonst. llerăscu , Ion Anghelescu, au plecat la Călimă-neşti spre a întâmpina pe d. Lahovari.
O întrunire intimă s’a ţinut dupe sosirea d -sale.
#
D. Tamara, Inspector al administraţiei armadei, a fost chemat la Sinaia de M. S. Regele.
u
D. Gr. Pesuceseu, directorele nostru, s’a reîntors iu Capitală.
U
Toţi studenţii universitari, cari vor participa la viitorul Gongresile la Bârlad, sunt rugaţi a se întruni Miercuri, 3 Septembe, ora 8 seara, în localul societăţii studenţilor «II-
nirea» slr. Pâlraşeu vodă fi, vis-a-vis de grădina Sf. George, spre a discuta diferite cestiunî de la cari depinde o mai bună organisare a viitorului Congres.
hSTRlCTU ACUZAŢILOR
PENTRU .	\	_
OMORUL BĂTĂUŞULUI POPESCU
S’a decis. Nu mal avem justiţie. Şi nu aceasta ne miră pentru timpurile în care trăim ; ilar ceea ce trebue^să deplângem, este faptul că tocmai unii
dintre tinerii care ad învăţat carte, şi posed titluri universitare, ajung instrumente oarbe, în mânile unul guvern detestabil. Mal înainte, şi chiar sub guvernul partiduluî Gonservator, puternicii de azi, imputa unora dintre judecători, atât incapacitatea, cât, si dragostea de argint. Ce trebue să zicem despre magistratura de azi ?
Pe atunci nu se afla o soft de titraţi în toată ţara şi nevoit era guvernul a se servi cu oamenii cari n’aveau cunoştinţele îndestulătoare pentru foto-liurile ce ocupau. Azi însă sunt peste 1500 de' titraţi şi cu toate acestea, neştiinţa dreptului o găsim cu multa profusiune. Atunci pe ici colea, se găsea câte un nenorocit care numit judecător de nevoe, arunca dreptatea în partea balanţei unde atârna punga. Cum credeţi că se chiama faptul când astâ-zi un judecător, aruncând legile, morala, şi bunul simţ persecuta şi da dreptatea, după ordine primite, pentru câte-va sute de lei leafă ?
Dacă este vre o causa, pentru care istoria va înregistra cu litere negre epoca domniei d-luî l. C. Brătianu, apoi în primul rând va fi de sigur, satanica sa perseverenţă în a corupe tinerimea.
Bătrânii se duc, şi dacă ad avut defecte, putem număra însă, în activul lor multe virtuţi.
Tinerii vin dar vin corupţi gata.
Nu va trece multă vreme, şi se va decide dacă naţiunea Română trebue să'şlînchidă sau nu,cartea istoriei sale.
lată exemple :
Să ştie de toţi, cum d. Simulescu Prefectul de aici, a voit să se scape prin o măcelărie de noapte, de toţi membrii cari faeead oposiţie lui şi stăpânului săd, lucrul Inse s’a întâmplat din fericire alt-fel, şi în loc de a cadea unul dintre al noştril, căzu mort unul dintre bătăuşii administrativi.
Pare că este un făcut cu d. I. Brâ-tianu, mortul Popescu capul bandei bătăuşilor este omul d-sale de casă.
Ginci membrii din oposiţie sunt astăzi, de două luni tn prevenţie. S'a făcut totul, pentru ca administraţia se se spele, si magistratura îi toaraa si pa pe mâni.
In acest minut, instrucţia merge repede; pentru ce? Nu ştim încă, dar de sigur că nu In favorul acuzaţilor. Şi aceasta se vede din modul cum noul jude de instrucţie, trimes ad-hoc, face instrucţia.
La 30 August a fost chemaţi mar-
F01ŢA ZIARULUI «EPOCA»
(43)
MIZERIILE
LONDREI
(Urmare)
XXVII.
I nst regal.
Generalul îş alese un loc bun pentru luptă, şi oamenii care ’l însoţeaţi îl i-mitarâ strângându-se în jurul său. In colţul acela se aflail muşterii tavernelor,scăpaţii din închisoare, tâlhar; şi asasini de frunte, mal mult sau mul puţin cunoscuţi de poliţie, drojdia po-pulaţiuneî.
Generalul pricepuse că, pentru aş ajunge la scop, nu trebuia să se adreseze la complicii săi ordinari.
Ştia ca Gastle, a cărui mişelie o cunoştea, ar fi prevenit pe miniştrii şi pe prinţul chiar, dacă ar fi aflat ceva despre complot; că Watsonil erad nişte oameni aprinşi, exaltaţi chiar, dar că nici odată n’ar consimţi să devie nişte asasini.
Gât despre Preston şi lohn Dyale, se temeau prea mult de spânzurătoare ca se cuteze a juca un rol în primejdioasa comedie pe care o pregătea mi-
serabilul. De aceia îş alesese complici dintre cel mal îndrâsneţl şi mai. împătriţi criminali ce avea Londra.
Fără a fi cunoscut de dânşii, cumpărase concursul lor cu banii ce le dăduse, precum şi prin făgăduinţele ce le făc.use, fârfi a le spune Insa nimic mal mult decât ceia ce era neapărat necesar să ştie, fără a le arăta mijloacele de scăpare de care dispunea, ca să-I poată părăsi în plata soarte! lor, ÎDdată ce treaba va fi isprăvită.
Escorta Regentului se apropia. Se vedea deja cel întâiu horse guards care erad în fruntea cortegiului.
O mare vălmâşealâ se produse în mulţime, fie-care căutând să ajungă la rândul întâid, pentru a vedea mal bine şi a nu perde nimic din strălucitul spectacol ce se pregătea.
Thisllewood profită de confusiune pentru aş aduna grămadă oamenii săi El însuşi să puse la rândul al doilea, Intr’un loc de unde putea cu uşurinţă să fugă.
Cortegiurile moderne din Franţa nu pol să dea o ideie de fastul ce desfa şură, în asemenea zile de mari ceremonii politice, suveranii Marii Bri-tanie. Dar acest lux cam greoi repre-sinta ceva gotic, şi archaic, care pare ridicul.
Funcţionarii, înalţii demnitari ai coroanei, cu nişte peruci colosale" pe cap, îmbrăcaţi ca per.-onagiele din Ies J'ltii-deurs a Iul Racine, şi păstrând o se-j riositate neaşteptată subt acest costum | caraghios şi pretenţios, înaintează în
trăsuri imense de pe timpul lui Garol 11 şi Ludovic al XIV, aurite până şi la roţi a căror spiţe au cuie de argint.
Aceste trăsuri sunt trase de opt, zece sud doî-spre-zece cal acoperiţi de draperii aurite, împodobiţi cu penaje e-norme. Pe capre vezi lacheii raşi, pudraţi, trişaţi, cravataţl, lnmanuşaţi şi schimonosiţi aşa că nu mal păstrează nimic din forma sub care ad venit în lume.
Capo d’opera a soiului acesta de plimbări fantastice e trăsura, sau mal bine zis monumentul pus pe roate, care duce pe capul statului.
Aici aurul, argiutul, mâtasa, bro-carul, tot ce industria omenească a putut să închipuiască mai bogat şi mai strălucit, mai preţios şi mai greoiu, e răspândit cu îmbelşugare.
Caii dispar sub pene şi postavul de aur, lacheii vin In urmă câte zece sad doi spre-zece in rând, grămădindu-se uuit In alţii ca sardelele îutr'o putmă.
Valeţi, slujbaşii călare, demnitari de toate rangurile şi cu tot felul de costume înconjură masiva trăsură, llorse-guarzil compleclează escorta. Abia dacă în mijlocul acestor bogăţii, acestui fast, poţi zări dio când în când din darâtul geamurilor groase şi poleite a Irasurel figura şefului statului.
- Luaţi loc, d lor, zic policemnuil, cortegiul înaintează, are să treacă.
— Date la o parte, sermane popor, strigă, puternica, şi jesunâtoare, aprinsă şi vibranta, o voce pe care o auziră toţi, tiranul ar putea se te sdrobească.
Toţi se Întoarseră, căutând de unde
www.dacoromamca.ro
puica să vie această isbucnire stranie şi cutezătoare; poliţia străbătu prin mulţime In toate sensurile, încercând să puie mâna pe acela care îl pronunţase.
Dar această voce misterioasă, slrigă încă o dată, par-că ar fi voit să-şi bată joc de căutările zadarnice a le poliţailor.
— Date ia o parte, tiranul nu vrea ca să mori prin el, foamea trebue să împlinească această sarcină.
XXX.
Atentatul.
Mirarea, spaima mulţime! faţă cu aceasta cutezanţă nespusă, nu se poate descrie.
Gonstablii şi policemenil căutau din tonte părţile fără s'o poată găsi acea voce care resuna ca un ecod a jude-căţel din urmă, care acuza ast-fel tn faţă pe Prinţul-Regent.
Căci cortegiul înainta ; deja cel întâid gărzi al escortei ajunse la punte, în mijlocul poporului mut încă, dar a cărui irituţrune ascunsă devenise mal fiiare,şxcitat fiind de acel strigăt misterios.
Generalul Thisllewood, nemişcat şi serios, domina mulţimea prin talia lui cea măreaţa şi prin barba Iul cea marc. Vizând figura lui onestă şi grava, policemenil, vecinii Iul cel mai apropiaţi, ar fi acuzat de sigur univer-
sul întreg de cât să ’l presupună pe dânsul.
Horse guarzii,de curând creaţi, erau nişte soldaţi chipoşl, îmbrăcaţi numai în aur şi oţel, încălecaţi pe cal de lux. Erad foarte de modă ca or-ce noutate şi foarte admiraţi de popor, căci poporul, chiar poporul englez, iubeşte tot ce străluceşte. înfăţişarea marţială a acestor soldaţi de o specie nouă, talia lor colosală, chipul cum conduceaţi caii lor, totul atrăgeau asupra lor a-tenţiunea, simpatia, admiraţiunea lu-mel.
—	Ura I trăiască horse-guarzii I strigară câţî-va admiratori pasionaţi a militarismului.
—	Poporul plăteşte aurul şi galoanele lor, strigă vocea misterioasă şi cutezătoare care se auzise.
De astă dată lovitura nemerise bine.
—	Adevărat 1 adevărat! începură a murmura aceia chiar pe cart Ii entu-siasmase mal mult vederea cavaleriei celei strălucite; poporul plăteşte toate aceste podoabe.
—	Poporul care moare de foame 1 reluă vocea necunoscută.
—	Are dreptate, ziseră câţî-va nemulţumiţi, mal llamânzî se vede de cât cei lalţi.
—	Mai puţin aur pe hainele lor şi mal multă făină în dulapurile noastre, strigară mai multe babe.
—	IIo 1 ho 1 păpuşilor 1
(Va urma)
EPOCA — 3 SEPTEMBRE
---- — —
PUBLICITATEA
ZIARULUI ,, EPOCA‘ ‘
Tlragiu 0.000 de fol
ANUNCIURI SI RECLAME
Âmunei uri pe pagina IV, linia 30 bani
Anunciurî şi reclame pe pagina III linia 2 lei.
lorii apăr6.rii. Abia jumătate din ei s'ail presentat. Ascultarea lor însă, s'a făcut în presenta şi sub ameninţările d-lui Procuror Strelicescu.Am întrebat pe di Dimitrescu, judele de instrucţie, pentru ce permite aceasta d-lul Procuror ? De ce nu s'a ţinut în seamă protestul nostru spre a 11 esclus din cubipelul săfl ? Articolul 70 prde. Tjen.
0	spune lămurit: auzi rea matlurilor se face de judele instructor şi numai în preseriţa grefierului,. iar Faustin-Hi'lie la No. ISplpag 484 voi. IV spune clar,că : «presenţa procurorului la au-zirea martorilor de către judele de instrucţie este răii venita şi părerile cari o admit sunt complect eronate». Dacă d. Demitrescu ignorează acâsta, de ce nu întreabă cel puţin pe alţii? Bine înţeles că nu pe d. Procuror Stre-licescu Nap, care în plina şedinţă declară că : Capitis diminutio înseamnă: tăerea capului.
Pe lăngă acestea d. jude Deme-trescu pune martorilor chestiunile piezişi şi în defavorul acuzaţilor; aşa pe martora Matilda Nemţoaica o întreabă: Nu este aşa că Zugrăvescu şi Davidescu a omorît pe Popescu ? Dânsa respunde Nu ştiu. Ce are d. Demetrescu ca să acuze cu ori ce preţ pe aceşti doi, la care nu s'a găsit măcar o armă ? Şi când te gândeşti că d-sa a fost coleg de şcoală cu d. Zugrăvescu ! !
Pe urma d. jude de instrucţie bănu-eşt» pe martorul Petr./che Ra iulescu care arată cum s’a petrecut atentatul, în toata goliciunea Iul, '1 deţine pînâ noaptea, şi d. procuror htrelicescu I apostrofează că : spune minciuni şi ’l va băga la puşcărie. Ast-fel s'a petrecut cu toţi martorii apărâreî, şi d. Stâtescu spune că : avem justiţie I
Poate administraţia d lui Simu-lescu atât dd mult susţinută de d-nil Demetrescu şi Strelicescu, să câute să întunece adevărul, dar de sigur că curtea cu juri ne va despăgubi în de ajuns. Atunci la lumina mare, în faţa
1	urnei întregi se vor vedea adevăraţii criminali plecându'şl fruntea cu ruşine.
X.
Solia 11 Septembre. — Prin sferele ruse se crede că cu toată siluaţiuneu actuală. şi chiar cu abdicarea principelui Alexandru, relaţiunile Rusiei cu Bulgaria nu s’au schimbat întru nimic fiind-că regenţa actuală nu e amică Rusiei. De aceia Rusia nti’şi va schimba atitudinea eî faţă cu actualul regim, nu va intra cu dânsul în nici o relaţiune, cu atât mai mult nu va propune vr’o Iran-sacţiune. Din cauca asta nici n\i fost vorbă de o cam-dală de sosirea lui Dol-goruki. In special Rusia refusă d'a recunoaşte ca regenţi pe d-niî Stambuloff şi Mutkuroff.
Sterlin, 11 Septembre. — «Kreuzzei-tung» atrage atenţiunea asupra tonului necuviincios al ziarelor ruse contra principelui Alexandru, prin care ton guvernul rusesc se împovărează înse’şi cu respunderea pericolelor ce sar putea naşte, pe pentru Europa, pe pentru Rusia.
Pare că guvernul rusesc aprobă, prin tăcerea lui acest joc frivol al jurnalelor sau că e prea slab d’a ’i pune capei. După nişte telegrame din Londra., ambasadorul contele Batzfeld a primit instrucţiuni d a sprijini Englitera pentru menţinerea statului guo iu Europa răsăriteană.
Sgomotele relative la o eventuală realegere a principelui Alexandru n’au de cât o valoare academică. Peîângă că principele Alexandru ar accepta cu greii, această realegere n’ar putea in nici un chip se pe aprobată de puteri.
Paris, 11 Septembre. — «Le Temps» comunică din J'i/ipopoli că acolo domneşte mare desordine. Autorităţile ju-dedare din Rumelia continuă a da justiţia in numele principelui, ca cum
principele tuci n'ar p abdicat. Se a-nunţă că în curând gamisoanele vor face demoslraţiunl în favorul principelui. Pe de altă parte se observă a-yenţî cari se silesc a combate mai cu seamă printre ţărani pe gri} ici pe te; dar aceştia vroesc a rămâne fideli către prinţul.
Leniberg, 11 Septembre. — Arhiducele Carol Ludivig a sosit la (Jrodek azi la Z ore dupe amează.
!n urma unui ordin n’a avut loc nici o întâmpinare.
ŞTIRI MĂRUNTE
Monitorul oficiat de astâ-zl publica ur-indtoarele :
Prin decretul regal cu No. 2,409 din 31 August 1880, M. S. Regele a bine voita gracia de rostul îuchisnre‘1 ce are a mal face comandantul Nicolae Pandrav fost
maior in armata cavaleriei.
«
($■ *
L). Ăl, Gostescu, secretarul general al ministerului de justiţie, întorcându-se
din congediu , ’şl-a reluat funcţiunile d-sale.
*
— ŢTTT *|_	* f Ş •
Ni se scrie din brăila că d. dr. Sergiu se găseşte .’n inspecţie sanitară In acel oraş.
A
^ • •
In seara de 31 August, regimentul de călăraşi Brăila-Galaţl, venind In Brăila pentru a merge la manevre, unul dintrC oflţerl căzând cu calul, 'şl-a frânt piciorul.
Dupe spusa medicilor, ofiţerul vu trebui să stea vre-o 40 zile in spital, pentru a se vindeca.
*
* ¥
D- N. Fleva, s'a reîntors în Capitală-• «
D. Piersiceanu, prefectul de Dolj, se alia în Capitală.
D. general Pilat a sosit în Bucureşti.
• •
Sergentul postat tu strada Teilor a găsit ieri un portofolii! conţinând hdrLil de valoare, pe care ’l-a depus la poliţie.
* ¥
Concursul pentru ocuparea locurilor vacante de bursiere la Asilul Elena Doamna s'a terminat. Numărulconcurenlelor a fost peste 150.
* *
Erl la deschiderea curţii de apel din Galaţi, d. Burada, procuror-generăl, a pronunţat un discurs la care a răspuns d. preşedinte.
* •
Consiliul comunal a ţinut azi şedinţă..
ultime mmm
Se zice că că călătoria d-luî Dim. Sturdza, la Berlin, nu e motivată numai de evenimentele exterioare, ci are de scop şi contractarea unui împrumut.
9
Plecarea M. S. Regelui, la manevrele de cavalerie e fixată pe zioa de 16 Septembre,
9
D. Ion Bălăceanu, ministrul nostru la Conslantinopol, a sosit azi în capitală.
9
Dăm aci programa viitoarei stagiuni teateale a societăţii dramatice teatrului naţional.
Societatea Dramatică va Începe repreA senlaţiunile sale de dramă şi comedie Sâmbătă la 27 Septembre.
Repertoriul Societâţel dramatice este compus în mare parte de cele mal însemnate opere ale autorilor streini, precum :
Hamlet, M&cbel, Shylock, Richard 111, Romeo şi Julieta, OLhello, Ruy-Blas, An-gelo Malipieri, HernanI, Măria Tudor, Ma-rion Delorme, Fecioara de la Orleans, Intrigă şi amor, Kean, Scânteia etc.
Din scrierile originale se va juca :
Despot Vodă, Fântâna Blauduziel, Ovidiu, Pygmalion, Marţial, Vornicul fiucioc, Banul Mărftcine, Băsvan şi Vidra, Sscrisoarea pierdută, Malul gârlei, Pribeagul, Curcanii, Visul Dochie! etc.
Se va juca şi următoarele traducţiunl: |
Don-Carlos, Maria, Stuart, Haiducii, Se-vero Torelli, Borgia, Cina, Misanthropul, Scola bărbaţilor, JnpricinaţiI, Medea, So-crati şi femeia sa, Fani, Catiliria, Domniţa Roxandra, Finul, Cucoana Kiriţa la laşi, Gaspar-Vodâ (GraţianI) A două moarte.
Direcţiunea theatrelor care nu a deslipil partea muzicala, din repertoriul Societate! dramatice, de cât pentru patru luni şi numai pentru anul acesta, va da chiar în această stagiune, representaţiunl de Opereta, dacă interesele societâţel o va cere;
Zilele în care se va juca Drama şi Comedia pe şcena Theatrulul Naţional, vor fi Marţea, Joia şi Duminica.
•
In urma unei întruniri anti-semi-tice ce s'a ţinut, Ia Craiova s'a produs oare-cari neorînduele.
Câta va geamuri au fost sparte la nişte case de ovrei.
Dupe cât aflăm, organizatorii a-cestei întruniri au fost cu totu streini de acoste regretabile incidente.
ULTIMA ORA
Sofia. 18 Septembre.—Am avut as-tâ-zi o tntrevorbire cu un înalt personagiii politic bulgar, şi cred că vă pot da asupra politicei actuale următoarea privire.
Plecarea prinţului a aruncat, negreşit, oare-care zăpăceală şi îngrijire în spirite.
In provincie mat eu seamă, în prinţul moment oamenii du cradead. A trebuit să se confirme din Sofia ultimele evenimente. A tun dl- isbnoni ura şi slupefaeţiunea. Aşă că erl când se adunară deputaţii, se cunoştea destul sentimentele lor pentru a ’i (1 cuiva teamă de vre o nesocotinţă, dar din fericire, el se mărginiră a semna în mod individual o depeşă, către prinţul A-
li-xandru cu ocaziunea zilei sale, care exprimă speranţa holărită de a'1 revedea în curând.
Această manifeslaţie imputabilă la prima fierbere, nu va fi probabil urmată de nici o altă. De altminteri Adu narea nu va ţine de cât 3 safi 4 şedinţe, căci ordinea zilei uu coprinde de cât o propunere de nn împrumut de 10 milioane şi o altă privitoare la răscumpărarea palalurilor princiare d'n Rusciuk şi Varna.
Miniştrii şi regenţii convinşi că camera nu va împedica misiunea delicată a guvernului, cred că numai e teamă de vre-o mişcare militară, căci ofiţerii cel mal lntărtlaţl s’ad hotârtt a primi noua ordine de lucruri, cu toate că mulţi păstrează speranţa secreta că prinţul se va întoarce, fie din causa unei schimbări politice internaţionale fie mulţumită unei alte împrejurări cum e alegerea din nod a prinţului A-lexandru de marea adunare naţională.
Dar este evident că o atare eventualitate e prea nepoliticâ pentru a li luată în seamă. Liniştea ţârii ar fi deci asigurată, căci partisanir declaraţi al unei intervenţiunl ruseşti, aii singuri interes a da naştere la turburări, dar în acest cas guvernul e hotârlt a’l urmări Intr'un mod riguros.
Primejdia deci nu e aci, dar mai cu seamă în acea că unirea partidelor cari constituesc regenţa ar putea sufeii o oare care atingere asupra unei cestiuni oare-care. Numai atunci Rusia ar profita de această neînţelegere pentru a impune îritr'un mod direct influenţa sa. E deci necesar să se atingă cât mat curând scopul ce urmăreşte guvernul bulgar şi cure esLe alegerea unul nou prinţ.
Fiind date ideile dominante s'ar putea crede ca Bulgarii uu mai au interes a amâna cât se poale mat departe alegerea prinţului, care In or ce cas va fi «persona grata» Rusiei. Această părere nu este a tutulor Bulgarilor.
După denşil prinţul, or cine ar fi el, nu va putea domni decât urmând o politică naţiona’ă.şi cn condiţiune ca ron-stituţiunea s<3 nu se schimbe. Prinţul de Oldenburg ar avea sorţi de a fi primit, dar d. Stambulotî nicţ nu pomeneşte de oare ce nume ca al prinţului KarageorgevicI.Vogorides, Cliris-tovici. Prinţul Waldemar de Dane-rnrrka pare asemenea că nu poate fi primit din causa înrudirii sale cu regele Greciei, ceea ce ar vătăma în mod fatal aspiraţiunile contrarii ale Gcrci-lor şi Bulgarilor în Macedonia.
Obiectivul regenţii e deci un acord oare-care cu Rusia. Ce politică vrea să urmeze această din urmă faţă cu Bulgaria? Va triolete un comisar? Care e candidatul ei la tron ? Gând se va face alegerea ? Voeşte ea să se a-mestece îutr'un mod oare-care, fie în armată, fie In administraţie?
Asupra tutulor acestor întrebări interesul Bulgarilor cere ca să fie fixat repede.
Pentru trimiterea unul comisar rus, interlocutorul mefl ’ml-a spus că trimiterea pare acum nefolositoare, căci există tn Bulgaria o putere regulalâ. înaintea amestecului ruşilor în urmata, se va ajunge probabil la o Înţelegere admiţând că pretenţiunile Rusiei nu sunt exclusive şi că Rusia se mărgineşte la roiul de educatoare.
In resumatdacâ Rusia nu ascund un gând ulterior, oamenii politici bul gări cred ca Bulgana va putea eşi dii cri^a actuala, fără a perde nimic dii libertăţile sale şi (ară a compromit viitorul său.
După închiderea DCeşentej si
se vor convoca alegătorii pentru alegerea marii adunări naţionale.
Asf-fel se arată situaţiunea din parcea Bulgariei.
Iacs acum informaţiunile de sorginte rusească ce am putut culege :
La St. Petersburg sunt încă foarte nehotârîţl pentru calea de urmat. Plecarea atât de subită a prinţului a trebuit să surprinzi» diplomaţia rusească. Oare cari puncte din programul sădnu para fi încă fixate într’un mod definitiv.
Dar or-ce ar fi, nu pare că la Petersburg sunt însufleţiţi pentru moment de altă intenţiune de cât aceea a unei direcţiuni morale.
Se poate caructerisa situaţiunea spunând că Rusia consimte a nu jena sentimentul naţional bulgar, dar cu condiţiune ca să nu se facă nimic în această ţari. care să fie ostil Rusiei, şi ca influenţa sa să nu fie isbitft.
Muncp diplomaţiei ruseşti va consista în a căuta mijloacele de a împăca aceste desordinl de idei.
Pare că la început se va căuta apune în oare carl posturi nişte oameni ale căror opiniunl nu sunt ostile Rusiei. Apoi se va ocupa de alegerea prinţului. Dar candidatul va trebui înainte de toate să fie agreat de Germania şi de Austria, ceea ce va aduce o oare-care întârziere. Gestiunea ofiţerilor va veni şi maţ târziu. Până una alta se va consimţi probabil a garanta la St. Petersburg împrumutul bulgar. Ceva mar mult, este probabil că consulul Rusiei va remite în curând o declaraţiuno mal oficială, ce va conţine asigurări de natura a linişti susceptibilităţile patriotice, dar nu se va zice nimic precis de tot.
In resumat, fie pentru a crea mal multe inteliginţl în partide, fie pentru a presinta pe candidatul el, Rusia are trebuinţa a câştiga timp, pe când bulgarii din contra aO bune motive spre a nu pierde.
In acâsta perioadă de lupte diplomatice intrăm acum.
Londra, 14 Septembre. — 0 telegramă din Viena adresata ziarului Times anunţa că înţelegere® e apropriată între cele trei imperii în privinţa cestiunei bulgăreşti şi că Rusia va invita In curend pe semnatarii tratatului de la Berlin, peutru a negocia în scest scop.
INSTITUTUL
I* HO FES OIII LOR ASOC1 \ I I
PRIMA FABRICA ROMANA
DE
m-klHIS LAPTE FERMENTAT
O băutura făcută din lapte, care se Întrebuinţează cu mare succes In Itusia, Englitera, Austria şi Elveţia, tn contra boalclor de piept mai cu seamă, in contra oftice!. La Odesa şi lângă Samara pe rlul Volga, sunt stabilimente speciale, unde mii de bolnavi se vindecă prin KIFIK-KUMUS. Probei o tliera pe otice făcute cu acest lichid de somităţile Europei au dovedit ca KIFIR-KUMIS este un esceleul medicament pentru tratarea broncbitolor chronice Diarhâe, Oatliar de stomac acut şi cronic Calhar a in-tregului canal digestiv, Anemie. Scorbut, Seru-fuloara, Tuberculos» llemoroide, şi fiind mijlocul cel mai cscelent şi nutritiv, are proprietăţi răcoritoare, combate insomnia, stimulează energia iutmei şi a centrilor norvali scade secreţi un ile canalului digestiv, ridica pofta de mâncare şi Ingraşe cu siguranţa asimilându-se foarte uşor, şi se întrebuinţează pentru lan-tarea copiilor slabi care nu primesc lapte ua voi. La noi in Buburesci, mulţumită iuiţiati-ţiţa d-lui Lescianofl' renumitul fabricant' din Rusia s’a înfiinţat un stabiliment de KIFIR-KUMIS pe care T recomandam publicului. Calitatea Kifirulni făcut de casa LekianofT este analisat de d. Dr. Bernard directorul laboratorului chimic din Capitala, pe bazacaruia d. Lukianoff a primit autorizaţia de fabricare din partea consiliului sanitar superior. In timp a-sa de scurt casa LukianofT se bucura asta-zi de clientela foarte inlinsa, care din zi in zi se convinge ca KIFIR KUMIS este cel mai puternic inamic al slăbire! precum zice si celebrul Dr. Ueie.
Depositul general so afla in Calea Griviţol No. 140, unde se primesc abonamente, iar ain provincie se pot (ace abonamente prin mandat postai.
Fretul abonamentului
Loco inapoind sticlele 100 sticle 85 lei — bani 50 sticle 45 lei — — 25 sticle 23 lei — 50 Pentru bolnavi neavu-.i, preturile vor 11 sca zute.
In provincie 100 sticle 100 lei, bani 50 sticle 60 lei, bani 25 sticle 30 lei, bani Ambalagiul este pe comptul fabricantului.
B I B L I O G R A FI E
l.a 1 Septembre, ese de sul» presa si se afla depusa spre vânzare la redacţia ziarului Epoca revista IX'AZAT de d-nii l>. R. Ro-setli si I- Vegruzzi.
l'rotul unui exemplar un leu. Contra unui mandat postai sau mărci poştale se Irimilc franco.
Va apare în curând :
Legile pentru autentificarea, actelor şi pentru autentificarea şi legalizarea actelor relative !a împrumuturile cre-ddor agricole urmate de circulările ministeriale precum şi de instrucţiuni şi formulare trebuitoare tribunalelor, judecătoriilor de Ocoale. Comisari'or poliţieneşti şi Primarilor din comunele runde, pentru buna înţelegere si aplicare a aceslor legi, de Ioan Rădoi preşedintele tribuna’ului comercial din Bucurescl.
Lucrarea aceasta s'a făcut dupe însărcinarea ce i s’a dat de către d. mi-Lstrul al Justiţiei.
Se aduce la cunoştinţa părinţilor de familie că, din cel opt-zeri elev! al Institutului, numai trei au rămas repetenţi şi seapte corigenţi, iar tefţ! cel-l-alţl seaptr-zeci aO fost promovaţi, dintre care zece premiaţi la gimnasiele şi liceele Statului; de asemenea toţi cel din clasele primare aO fost promovaţi, fără să rămână vreunul corigent ori repetent.înscrierile atât pentru clasele primare cât şi pentru gim-uasifl şi liceu ^e fac ptnă la l-ia Sep--tembrela Institut, care se află instalat tn cele mal bune condiţiunl pe calea Victoriei 162, Bucureşti.
Direcţiunea.
D-RUL	LVIANU
Dă consultatiuni pentru bonte de. OCHI. URECHE şi SIFILITICE şi face operaţiuni de hirurgie oculară.
Bncureştl, Calea Văcăreşti No. 53 filaturi cu spiîa'ul Xrnocrat' de la orele 2—4 după amiazi.
Cursul do limba engleza sl franceza.- Redeschiderea cursurilor practico. —Cursurile practice de limba engleză şi
franceză, inaugurale tn luna lu! Martie a. c. sub direcţiuuea d-luî flenry iJOlliOl , profesor la Liceul af. Gheoiyhe şi la Institutul noii de Domnişoare, vor ti redeschise la 8 (io) Septembre.
Fie-care curs, de o orft şi jumelale, se va face de două ori pe septămână, scafă
de la 7 1 şi jum.—9 ore . şi va costa 15 lei pe lună, plâtibill dinainte.
In scrierile se primesc de la 25 August (6 Septembre) tn fie-care zi: dimineaţa, de la 8—10, şi seara de la 7—9 ore, Bulevardul Elisabeta, Băile Eforiei, ia calul al
3-lea, scara din stânga.
INSTITUTUL DE FETE
(BORCK)
136, Calea Moşilor, 136
Cursurile primare cât şi cele secundare vor reîncepe la 1 Septembre. Programele Statului sunt obligatorii. înscrierile se fac în toate zilele la direcţiunea institutului.
lASTITIT PENTRU DOMNIŞOARE
— 47 Strada Scaune 47 —
Cursurile primare şi gimnasiale vor începe la 1 Septembre. Programele statului sunt obligării, iar examenele se trec înaintea comisinilor ministeriale. înscrierile să fac în toate zile la cancelaria institutului Director de studii, d-nu C. C. Dobreseu, profesor la liceul Sf. Sa va.
directoare E, C. Dobreseu.
DIMITRIE BALACEANU
l.icenlin( în Drept
Fost membru de tribunal şi avocat ai Stalului.
Staliilindu-se tn Capitală să (nsărcim-ză cu procese la toate instanţele judecătoreşti precum şi cu facerea actelor de notariat.
Locuinţa Calea Călăraşilor No. 9 (peste drum de Biserica Sf. Vineri). — Orele de consultaţii 8--10 dim. 6—8 seara.
A iiparut :
MANUAL
DE
ISTORIA VECHE
penLru
folosul claseiJ-a secundare de amlndoua sexele.
Lucrare ilustrată c’un număr de gravuri ale monumentelor vechi.
DE
TIOâOa'lOHIBC'B Licenţiat In litere -şi tilosofie. Elev al scoalel «des Hautes Etudes» din Paris. Profesor la gimnasiul Lazăr.
Preţul ii lei
Cărţile sunt depuse spre vânzare la librăria Socec et com. şi la autor, calea Moşilor No. 65.
INSTITUTUL SCHEWITZ
BUCUREŞTI 51, Strada Scaunelor, 51
Cursurile din acest institui vor reîncepe lai Septembre viitor. Pentru informaţiunl a sc adresa la direcţiunea institutului.
DOCTORUL E. CLEMENT
S’a reîntors în G a pitula
Str. Renasterei No. 3
CA8A DE SCHIMB
ALEL GR. 10NEMD & B.
Strada Lipcani, \u. 4 » l.ix
Bucureşti, 14/2 Septembre
li!
VALORI
Scadenţa
cuponelor
Terg [15
curs
mediu
FONDURI DE STAT ROMAN
Renta rom. per. 1875 5 0/0 1 Ap 1 Oc Renta rom. amortis. 5 0/0 1 Ap 1 Oc Renta rom. (rur. con) 6 0/0 1 Mai 1 No Oblig, de stat C. F. RÎ 6 0/0 1 Ian 1 Iul Idem idem 5 0/0 Idem imprum. Stern 1864	7 0/0 1 MarlSep
Impr. Openheim 1866 8 0/0 1 lan 1 lui Agio	—
împrumuturi de oraşe Impr. oraş Bucuresci 5 0/0 1 lan t Iul laem idem din 1884 5 (MO 1 Mai 1 No rmpr.or.B.cuprimelozf.2n	—
VALORI DIVERSE Credit Fonciar Rural 7 ou 1 lan 1 Iul idem	Idem	5	0.0	id^m
Cred. F'.n.Ur.din Buc. 7 o u
Idem	idem	6	0/0	idem
idem	idem	5	0/n	Idem
Cred. Fonc.Ur.din laş i5	0/0	Idem
Obl. Cas. pens. fr. 300. 40 1 Mai No I
94
97
83
14
75
96
33
1033/4 87 /i ti 01 2 92 82 75 215
EPOCA — 3 SEPTEMBRE
I.
CASA DE SCHIMB
M. F E R M O
—27,STRADA LIPSCANI, 27—
CURSUL B UCURESCI
21 August 1886
5 X Rente amortizabili . . .	96 1/2
s> * Renta perpetna ....	95
o * Oblig, de stat		«8
o % Oblig, de 8t. drumu de fer	
J * sci»- func. rurale. . . .	10*
s> * scris. func. rurale . . .	87 1 2
i * Scris func. urbane . .	10H/2
o % Scris func. urbane . .	921/4
» % Scris, func. urbane . . .	mu
% împrumutul comunal . .	75
0Blig. Casei pens. jel 10 dob.)	220
Împrumutul cu premie . .	34
Acţiuni blncel nation. . .	1040
Acţiuni «Dacia-Romania * .	272
» Naţionali			220
» Credit mobiliar . .	
» Constructiunl. . .	164
» Fabrica de hârtie .	
Argint contra aur .....	14
bilete de Bana 8 contra aur.	14
florin ansatriacol . . . . ’	z.o*
Schimb ••••••	
Paris S luni		
» la vedere		100 1,4
Londra 3 luni		
» la vedere		25.25
Berlin 3 luni		1.24
Viena lavedere		2.02
HC IMPUIDIILT chiar de acuma, Ut Intri Ini A I un olel situat Calea Victoria No. 147 împreuna cu dependinţe, grajd, şopron, curte, gradina, gaz aenform in casa. Pentru desluşiri, a se adresa la No. 198 Calea Victoriei.
nr 1UPLIIDI AT chiar d'acum ca-U t intri Ini AI sele Costa-Poru dm Batişte, Strada Scaunelor No. 46.
22 Camere deosei litdependmţele: grajd, şopron, cuhnie, spălătorie şi alte trei ca-mereşi gradina spaţioasa.
Doritorii pot visita casele tn toate zilele. Pentru condiţii a se adresa la d-nu C. G. Costa-Foru 3, Dealul Mitropoliei, safl la redacţia Epocei.
DE ÎNCHIRIAT truanului curent)
casele, gradina şi teatru cunoscute sud numele «RAŞKA» din Strada Academiei No. 28.
A se adresa Strada Batiştea No. 11.
DE ÎNCHIRIAT
Crinului No. 5 bis.
chiar de acum Casele nuol din Str.
Iir lYTIIIMIiT chiar de acum Casele, Uli LiLIlIulAI din Strada Academiei No. 11 compuse din 16 Camere, cu o curte spaţioasa tn care se alia grajdiO şopron şi alte dependinţe. Aceste case mal ah şi o grădina importantă A se adresa Strada Batiste No. 11.
DE ÎNCHIRIAT sr»
tanient compus de patru camere, din care un salon mobilat- A se adresa la redacti a ziarului si Str. Ocedenlu No. 2.
Seiînchîriaza chiar de acum.
IIL m limilT Chiardeacurn casad-lul IFL I NI VIIIU \ I V. Hiott din Str. Luterană 15, mobilate şi nemobilate având 22 camere, grajd de 10 cal, şopron de 6 trăsuri, 2 pimniţe, Ipuţ şi grădină cu 2 pavilioane.
Doritorii se vor adresa la d-nu Prorie-tar în toate zilele de la orele 8 de dimi-nâţâ până la cinci (5 seară. Asemenea şi de arendat de la Sf. Gheorghe viitor moşia d-sale Copaciu din districtul Vlaşca plasa Câlnişte.
nr lYUlilI) I t T 0 prăvălie spa-
llh IM.IIIKI U tioasa cu faţia-
cla în pinţda Episcopii a venei doua camere si pivniţia, a se adresa laadmistraţiaziarului „EPOCA".
nr m ilinUT de la St. Gheorghe l)L lAlllEllIM 1887 moşia Tân-tava ce T zice şi Bâcanu din districtul Ilfov, la o poşte departe de Bucureşti, In Întindere de aproape 700 pogoane.
DelaSt.Gheorghe 1888 moşia Gressia dindistr. Teleorman lână Ruşi-de-Vede, în întindere de 000 pogoane.
Doritorii se vo- adresa în Bucureşti la propriatarul Gr. Arion, Calea Grivita No. 38.
TNT? WKS7 \ TH7 maî muHl armă-UJli V LIN L Alt L sari .reproductorl
iepe, mânzî de pur-sănge, cal de curse, de călărie, de trăsuri.
A se adresa la d-nul Reimer administrator la moşia Paskani (jud. Ilfov 2 ore depărtată de Capitală).
nr WCIU7JIDC Casele nuol din Str. Ut VtilLAnt Crinului No. 5 bis.
jumătate locul viran o. 20.

din Strada Dionisie
DEVENZARE perioară obţinutăprin
maşina centrifugală. Pot oferi orl-ce cantităţi cu preţul moderat.
A se adresa la d-nu Hryniewiecki In Tecuci.
UNTENAR BACALAUREAT
având câte-va ore disponibile doreşte u da lecţiunl în familie de curs primar fafi secundar.
A se adresa Cnlea Moşilor No. 238.
nr UCN7ADC moşia BADULESCI, Ut V tllLAnt 20 minute depătare de GăeştI, rvând pământ arabi), livede, vie, pădure de exploatat, han moară case bune.
Doritorii se vor adresa sub-scrisulul chiar la moşie.
Alcolne lone.scu.
DE ÎNCHIRIAT
tn parte, casele din Strada Romană No. 2, fosta casa doctor Kereslenye.care se compune din două corpuri; cea dintâiO cu două etage, iar cea de a doua cu un etage, avănd mai multe camere de stăpâni, şi dependinţele necesare, două grajduri şi şojproane, curte spaţioasă şi grădină.
Doritorii se pot adresa la proprietarul ALIAS IOS. COHEN Calea Şerban-Vodâ No, 45 sad la comptoir Strada Colţii No. 10.
DE ARENDAT OE JOS Blstric-
tul Ialomiţa. Întindere ItiSS pogoane, 2 hanuri. A se adresa Strada Speranţei No. 20 la Marin lMtisteanu.
PUBLICITATEA ZIARULUI
N°. 3, STRADA EPISCOPIEI, N°. 3
„EPOCA
i 4

sa» nM	'sea'ăanai
SOCIETATEA ANONIMA
PENTRU EXPLOATAREA DE PĂDURI SI DE FERESTRAE CU VAPORI
(mal înainte P. et C. Goetz et C-ie)
C « X V O c A B E
D. D. Acţionari sunt conf. art. 35 al Statutelor convocaţi la o a treia adunare generală ordinară care se va ţine la Bucureşti.
în 2 14 Octombre 1886 la orele 1 p. m.
(Str. Bis. Amzet No. 7, casele d-lul I. Marghiloman, preşedintele consiliului de administraţiune.)
Ordinea zilei
I.	Raportul consiliuliului de administraţiune asupra ge stiunii eserci-ţiulul al III-lea de la 1 MaiQ 1885 până la 30 Aprilie 1886, precum şi comunicarea bilanţului.
II.	Raportul consiliului de Censorî asupra corupturilor şi bilanţului pe timpul de la 1 Maia 1885 pfină la 30 Aprilie 1886 şi darea de descărcare.
III.	Propunerea consiliului de administraţie relativă la fixarea dividendului,
IV.	Alegerea pe eserciţiul viitor a consiliului de censorî compus din 3 membri şi din 2 suplianţl.
Acel din d -nil acţionari cari conf. art. 35 din Statute au drept de vot şi doresc a lua parte la Adunarea generală, vor avea a depune acţiunile lor cel mal târziii până la 18/30 Septetnbre 1886.
In Bucureşti la d-nii Marmoroncli lllanb el C-o. — In Ihrlin la Dcutnelie Bank. —In Viena la d-nii Dutsrha C-o.— In Francfort pjm la Deutsche Verelusbank.
Bucureşti Sljtî Septembre 1886
Consiliul de administraţie.
I
INSTITUL „NEGRI"
IN
Gr A L AT I
Internat externat de baeţl, fundat In 1883 şi condus de o asociaţiune de pro-peforl publici. Cuprinde trei secţiuni: primara, cu cursurile In institut.; gim-nasiala, cu cursurile la gimnasiul statului; comerciala, cu cursurile parte In institut şi parte la şcoala comercială din localitate.
Localul institutului este situat în centrul oraşului (casele A. Foţi, din strada cu acelaş nume) şi întruneşte condiţiunile cerute.
Pentru anul şcolbr 1886/87 Asociaţiu-nea a făcută noi înbunătâţirl In tot ce ţinteşte la bunul mers al institutului.
Cursurileprimarefneep la 16 August, iată cele socoudare de la 1 Septembre.
Orl-ce informatiunl se pot căpăta la direcţiune, care trimete gratuit după cerere prospectul şcolel.
Direcţiunea.
P.S. Tot odată institutul are necesitate de un profesor pedagog la limba francesâ pentru clasele începătoare. Doritorii de a ocupa acest post, sunt rugaţi a se adresa la direcţiunea institutului, care fi va face cunoscut oral saă înscris condiţiunile.
Direcţiunea.
EREZII L. LEMAITRE SUCCESOIiil
TWTORIA DE FER o, _
BUCUREŞTI, — CALEA VĂCĂREŞTI 951, — BUCURESCI


i
Se tnsârcineză cu construc-ţiunl de turbine si wiori cu preţuri mal reduse de cât acele din Viena si Pesta.
PREŢUL
Unei mori cu 1 piatră de 36 lei 1900, cu 1 piatră de 46 lei 2100, cu 2 pietre 36 lei 3600,cu 2 pietre 42 lei 3800.
Eseculeazâ repede orl-care lucru de turnătorie saO mecanică; precum; olane simple şi ornate.
Mare asortiment de mobile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri de vin. etc.
Mare deposit de fer, raiuri pentru vagonete, Dâoauville, tzeve de tuci. Mare asortiment de pietre de moara. I_.a Fertă-sous-Jouars.
I INDUSTRIA ROMANA I
LUCIA-LAC
Cea mal marc economie pentru orl-ce persoană şi care dă cel mal frumos, cel mal durabil lustru ghetelor, cis-melor, pielei pentru trăsuri, curelelor pentru hamuri, centureanelor, raniţelor militare etc.
LUCIA-LAC
Mal are proprietatea de a păstra pielea moale, de a nu se crăpa s&G rupe înainte de vreme şi mal mult încă, de a nu străbate apa printr'ânsa.
LUCIA-LAC
este unicul preparat pânâastâ-zl, care a reuşit să întrunească toate trebuinţele pentru conservarea şi lustruirea a orl-ce fel de piele, cu cea mal mare Înlesnire, înlăturând peria şi vacsul, cu un câştig de 50 la sută.
FLACONUL MARE 1 LEI; CEL MIC 50 B.
Inventat şi preparat de d-1 I. BRANDUS, Farmaoit. BUCUREŞTI, 25 STRADA CLEMENTEI. 25.
CASA SPICQ VlNME SI MIMARE
DE	|
P I A N U R I
DIN CELE IYIAI BUNI FABRICI, DE LA 35 FRANCI IN SUS
Aceste închirieri presintă deosebitul avantangifi,că, or-căruî chiriaş care doreşte a cumpăra plano închiriat, se socoşte banii respunşl ca chirie, ca a-conto preţului de cumpărare.
LICEU PRIVAT SI PENSIONAT
FRANTZ SCHOLTZ
GRATZ. SALTZAMTSGASSE 4
Acest Licefi este autorizat, prin ordi-I nul No. 5103 din 8 Aprilie 1885, de către Onor. Minister al Instrucţiunel publice.
Deja seriositatea studielor ce se fac tn acest licefl ’l-a făcut renumit.
Se trimite gratis şi franco tutulor care vor cere programul.
PANTELIU POPASU
Licenţiat tn drept şi In ştiinţele politice; vechio advocat al Curţel deCa-|saţiune; fost adese deputat al Galaţilor, după o lipsire de 20 ani, aşezându-se ' din nofl In Bucureşti,'si a redeschis cancelaria sa de advocatura in Strada Academiei No. 41, etagiul I, alaiuri de Bursa I si Camera de Coreţ, in Casele D-rului | Leon Steiner.
Orele de consultaţiune de la 8 — 11 I înainte de prânz şi de la 3 — 5 după prânz.
X*'
LlC^ -bucureşti- ^QHe N°- 138, CALEA VICTORIEI, N°- 138
Direcţiunea Liceului St. Gheorghe are onoare de a aduce la cunoştinţa publicului că s’a adăugat şi clasa VI dn liccfi, aşa In cât pentru anul şcolar 1886/87, care va Începe la 15 Septembre viitor, cursurile vor coprinde primele 6 clase de licetl şi o clasă preparatoare tn care se vor urma materiile clasei IV primare. Toate cursurile se vor preda tn licefl de către profesorii bine cunoscuţi al acestui Institut.
Prospectul Liceului şi condiţiunile de admitere se trimite ori cărui persoane car vea face cerere Direcţiunel Liceului 138 Calea Victoriei Bucureşti unde se primeşte chiar de acuma cererile de inscriere.
Numărul elevilor este strist limitat In flo-care clasă.
MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE ROMANE
Bucurcsti-Homun
STAŢIUNEA
Arătarea Trenurilor
Tr. ac.|Tr. p. |Tr. p-ITr.pl.
L Bucureşti p. i Ploeştl | i'uzăfl fi R.-Sărat fi Focşani MărăşeştI Adjud BăcâO
Roman sos.
noapte 11,00 12 27 2,14 3,17 d.4,16
5.00
6.01 7,39 8,45
dim.
a. m. 8,40 10,39 12,55 2,25 3,48 5,15 S. 6,39 9,35 11,15 p. m.
dim.
7,30
9,16
dim.
6.30
8,04
Tr.ac
Bucisresti-Vârciorova
STAŢIUNEA
Arătarea Trenurilor
T. ful.[T. ac. |Tr. p.
p.m.
4,40
7,20
Roman-Bucuresti
Roman plec.
Bacâo Adjud MărăşeştI Focşani R.-Sărat Buzău Ploeştl Bucur. sos.
no&p
8.25
9.20
10.45
11.18
11.52
12.56
1.46
3.33
5.00
p. m. 12.30 1,40 3,52 4,34
p.m.
1,18
3,39
5,16
seara
p. m. 10,17 11,50 noap
p. m. 5,45 7,20 10/29 11,30 12,59 2,29 4,03 8,-9,35 săra
Tărgovisle-Titn
Târgoviste p Titu sos.
a. m. 6.40 7,50
p. m. | 6,20 6,30l
Bucuresci p. Gioc&nescI
Titu
PitescI
Slatina
Craiova
Filiaşl
T.-Severin
Vârcior.sos.
p.m.
4,05
6.07 6,24
8.08 9,30
10,17
12,05
12,27
seara
8,00
9,00
10,16
11,56
1,18
2,04
3,52
4,12
dim.
8,00
8,41
9,26
11,17
1,25
3,37
4,52
7,34
8,00
V ârciorova-Bucorestl
	seara	noap.	dim.
Vârcior. pl.	3,42	12,57	8,00
T.-Severin	4,08	1,19	8,40
Fili&şl	6,08	3,07	11,08
Craiova	6,55	3,53	12,30
Slatina	8,17	5,12	2,27
Piteşti	10,12	6,58	5,15
Titu	11,31	8,11	7,05
Ciocăneşti	—	—	7,49
Bucureşti s.	12,35	9,10	8,30
	a.m.	a.m.	seara
Tltu-Târgo viate			
	I a. m.	seara	
Titu pl.	9,45	9,15	
Târgovişte s	1 11,06	10,30	
BUCURESCI GIURGIU			
STAŢIUNEA	Arătarea trenurilor		
	T. ful.l T. p. 1 Tr. p.		
Bucureşti p. Filaret Giurgiu Smârda sos.	dim. 5,40 7,10	a. m. 6,40 7,10 8,55 9,00	p. m. 5,30 6,00 7,40
BIURGIU-BUCURESCI			
Smârda pl. Giurgiu Filaret Bucur. sos.	»p. m. 2,25 3,52	a. m. 10,00 10,05 12,11 12,25	p. m. 8,30 10,28 10,42
Roman-Iasi			
Roman pl. PăşcanI T.-Frumos Iaşi. sos.	dim. 9,51 10,51 1,53 1,50	p. m. 4,47 4,15 8,24 9,52	
Iasl-Roman			
Iaşi pl. T.-Frumos Pâşcanl Roman sos.	p. m. 4,08 5,25 7,17 7,53	dim. 6,52 8,35 10,01 11,06	
SALATI MARASESTI MABASESTI-GALATI
STAŢIUNEA
Arătarea trenurilor
Tr.ac.iTr m.|Tr. p.
Galaţi pl. TecuciO Mârâşeştl	10,40 11,06	noap. 11,40 4,16 4,52	a. m. 7,45 11,14 11,45
Mârâşeştl pl Tecuci fi Galaţi	dim. 5,25 5,50	noap. 11,35 12,34 4,35	p. m. 4.49 5,45 8.50
Ad jud-T t-rg-ul-Ociia			
Adjud pl. T.-Ocna sos. T.-Ocna p. Adjud sos.	p. m. 4,15 6,20 9,45 11,35		dim. 6,10 8,05 8,20 10,00
Constanta-Cernavoda			
Constanţa p Cernavodâ s Cernavodăp Constanţa	p. m. 3,00 4,45 6.50 8,35	dim. 9,00 11,10 1,50 4,24	
Ploesti-SIanic-Slanic-Plocati
STAŢIUNEI
Arătarea trenurilor
Tr. fl.|Tr.ac.|Tr. p.
Ploescl pl. Slănicu sos.
a. m. 10,45 12,40
Slânic pl. Ploeştl sos.	p. m. 5, 6,50		
TECUCIU-BE6LAD-BERLAD-TECUCIU			
Tecucia pl. Bârlad sos.	a. m. 6,15 8,00		
Bârlad pl. Tecucia sos.	a. m. 8,40 10,40		
Iasl-Unghenl-L’nghem-Iasl			
Iaşi pl. UnghenI s.	p. m. 3,25 3,49	a. m. 11,50 1,21	
Ungheni pl. laşi sos.	p. m. 2,00 3,32	p. m. 4,40 6,12	
VERESCI-BOTOSANI-CAMPINA 00FTANA
STAŢIUNEI
Arăt. Tren.
Tr.ac.| p.am. |
PLOESTI-PREDEAL-PREDEAL-PCOESCI
Ploeştl pl. Câmpina Sinaia Predeal sos.
seara	dim.	dim.		p. m.	p. m.	dim.
6,15	9,38	8,19	Predeal pl.	7,45	4,51	7,05
7,14	10,42	9,20	Sinaia	8,21	5,32	8,11
8,30	11,53	10,31	Câmpina	9,18	6.29	9,09
9,10	12,36	11,08	Ploeştl sos.	10,09	7,26	10,00
Verescl pl. Botoşani s. Botoşani pl. Verescl s.	p. m. 2,08 2,03 5.21 7.21	p. m. 9,49 11,42 3,15 1,55	
Câmpina p. Doftana s. Doftana p. Câmpina p.	a. m. 11,20 11,00	p. m. 5,50 6,08	
Galati-Buzeu-Buzeu-Galati |			
Galaţi pl. Brăila Buzâa sos.	noap. 0,40 11,01 1,30	8,40 10,02 12,53	
Buzăa pl. Brăila Galaţi sos.	2.30 5,03 6,15	12,55 3,41 4,55	
PASCANI-SUCEAVA-SUCEAVAPASCANI			
Păşc&nl pl. Vereşcl Suceava Suceava pl Verescl Pâşcanl sos
dim.
10,40
12,08
12,23
6,00
5.40
6.41
săra
7.15 9,17
10,09
6,54
7,51
9.15
scoptei, NO- 3