ANUL 1 No. 232
A DOUA EDITIUNE
MARŢI 2 SEPTEMBRE 1880
Grigork G. PEUCESCU
N. Gr. FILIPESCU
Director politic
ABONAMENTELE
SE PLĂTESC TOT-D'AUNA INAINT» ;
In ţară pe 1 an 40 lei, 6 luni 80 lei, 3 lnnl 10 le in strftinetate 1 an 50 lei, 6 luni 85 lei
APON LMENTELE ÎNCEP LA I SI ISA FIE-CAREI LV NI
C Ţ I A
fio. J.—Piaţa Episcopiei.—No. 3.
Proprietar
ANUNCIURILE
SE PRIMESC mjMAI LA ADMINISTRAŢIE
Pentru Orient Ia AesUrn Agiitcu, Constantinople Kavakey Deirmen Han, 16 Galata. Anunciurî pe pag. IV, linia 30 bani, anuncir! şi reclame pe pagina treia 8 lei linia.
ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3.
1 O BANI NUME FIUL
MANUSCRIPTELE RU SE ÎNAPOIAM
APARE IN TOATE ZILELE
IO BANI NUMERUL
50 BANI UN NUMER VECHIU
AFACERI COMUNALE
întreita alianţa
POEZII DE N. G AN E
UX MACAC
VELUL ALBASTRU
geluî, pare dispus a mal amâna aceastâ ceştiune.
Noi credem, că daca cele spuse de Naţiunea sunt adevărate, daca tn realitate cetăţenii nu mal au altceva de făcut de cât a opune violenţe! violenţa, daca singurul mijloc de scăpare va 11 o atitudine energică şi intransigentă din partea oposiţiunel, apoi aceasta trebue făcută pe câtă vreme mal remâne ceva de scăpat, pe câtă vreme mai putem scăpa ţara de Convenţia consulară şi de o ruină financiară ireparabilă.
MIZERIILE LONDREI
SI „NAŢIUNEA"!....
*	9
Ziarul Naţiunea, în numeru! seu de alaltâeri,du pe ce trece în revistă toate faptele sevârşite de zece ani de guvernul colectivist, ajunge la următoarea conclusiune a cărui gravitate nu va scăpa nimănui:
«Acest bilanţ e sdrobitor pentru colectivişti, zice Naţiunea : universalitatea cetăţeniloro ştie,dar ce poate face în contra falşifîcărel listelor, ingerinţelor, presiunilor, corupţiu-nei şi intimidărilor, mijloace la cari administraţi unea reourge fără ruşine ?»
«N’ar rămânea cetăţenilor altceva de făcut de cât a opune violenţei violenţa, ca să scape de un regim care ne va duce la peire, şi curând sau mai târziu acolo vom a-junge ducă regele, singurul factor constituţional în drept a mănţine ecuilibrul între puterile statului, nu va pune un termen la această stare de anarchie».
Luăm act, cu bucurie, de această declaraţie a organului d-lul Dim. Brâtianu, care azi, în fine, pare a se uni şi el cu acel cari credeau că mijloacele legale nu sunt suficiente pentru a răsturna guvernul actual.
Ne aducem aminte câ, acum şase j luni, d. Dim. Brâtianu zicea la prima Întrunire de la sala Joje : «Vă cer d-lor un credit numai de câteva luni spre a răsturna guvernul».
Să vede câ d. D. Brâtianu a recunoscut azi ineficacitatea măsurilor ce propunea, şi articolul din Naţiunea este pentru noi o dovadă sigură despre aceasta.
OrI-cum ar fi, noi vrem să reţinem din conclusiunea articolului Naţiunei, două lucruri:
Mai înteiu că «violenţei trebue să se opue violenţa» şi câ prin urmare să vor lua disposiţiuni pentru ca se putem lupta cu succes pe acest tă-rim, în contra forţelor colectiviste care sunt organisate.
Al doilea, că Regele e răspunzător de această situaţie şi că el Însuşi va fi pus in cestiune.
Ce’i adevărat, asupra acestui din urmă punct organul d-lul Dim. Brâtianu vorbeşte la condiţional, zicând că acolo vom ajunge daca Regele etc...
Nu e mai puţin adevărat câ Naţiunea întrevede de acum această eventualitate, în care oposiţiunea ar face pe rege direct răspunzător de situaţia in care ne-a adus guvernul d-lui Ion Brâtianu.
In principiu suntem dar azi toţi de acord, remâind numai de resol-vat cestiunea de oportunitate.
D. Dim. Brâtianu, care să vede că a mai păstrat Încă câte-va ilusiunl aiupra bunelor disposiţiuni ale Re-
mmm agenţiei jayas*
Sofia, 11 Septembre.—Un Te-Deum s'a celebrat azi dimineaţă, tn onoarea 'farului cu pompa obicinuită.
Miniştrii şi Regenţii reîntorşl la Sofia de la Turnu-Severin astă noapte, asistad la ceremonie.
Nu s’a produs nici un incident.
Două sute de deputaţi, amici aî prinţului Alexandru, afl semnat o adresă de felicitare Alteţil Sale cu ocasiunea zilei sale.
Yiena, 11 Septembre. — Generalul Kau'bars, ataşat militar pe lângă ambasada Rusiei din Viena, a fost chemat de către Ţar. El a plecat astă-zl din Lub'in, ducându-se la Brest-Li-towski.
Viena, 11 Septembre. —Corespondenţa Politică anunţă că prinţul Loba-now, ambasador al Rusiei, a luat direcţiunea ambasel, congediul săfl fiind
espirat.
Yiena. 11 Septembre.—Regele Mi-lan a sosit la orele 3 dupe amiază. A fost primit la gară de şeful de secţiune Szogyeni cu care a avut o lungă între-vorbire.
Regele pleacă astă Beară ia Glei-chenberg.
Lemberg,ll Septembre.—D. Sturza a sosit aci la 2 ore şi a plecat Îndată la Lublin.
Strnsbupjr, li Septembre.—împăratul a trecut tn revistă al 15-lea corp de armată.
Ţinuta trupelor a fost din cele mal strălucite.
Majestâţile lor atl fost pretutindeni aclamaţi cu entusiasm.
Illipopoll, 12 Septembre. — Nişte turburârl ad isbucnit In oraşul nostru, dar n’ad presintat nici un caracter de gravitate. Ad consistat într’o adunare de câţl-va partisanl al prinţului, cari s’ad întrunit In faţa consulatului Rusiei, unde se grupai! bulgarii ruso-fill.
Poliţia a intervenit şi a risipit grupurile.
Sofln, 12 Septembre. — Astă-zl s’a distribuit drapele regimentelor rume-liote, de către colonelil MutkourofT şi Nicolaieff. Mitropolitul a bine-cuvântat stindardele, apoi, ceremonia fiind terminată, au defilat trupele. Nu s’a produs nici un incident.
St. Petersburg, 12 Septembre.— Novoie Vremia comentând faptul distribuirii drapelelor bulgare regimentelor rumeliote, spune că unirea celor două provincii nu va întâlni, fără îndoială, nici o obiecţiune din partea Rusiei.
Guvernul Ţarului va comunica, de altminteri, cea ce crede Sobraniel, In privinţa acestei cestiunl.
Berlin, 12 Septembre.—Gazeta Germaniei de Nord, declară că prinţul A-lexandru hotărâse a renunţa la tronul Bulgariei, înainte ca puterile să fi ridicat cestiunea relativă la pedepsirea conspiratorilor.
Ziarul berlinez adaogă că chiar dacă Sobrania ar vota pentru prinţ,puterile semnatare ale tratatului din Berlin nu ’şi vor da probabil adesiunea lor.
Conslunlinopol, 11 Septembre. — Cale indirectă. Răspunsurile puterilor la circularea ce le-a adresat Poarta la “l Septembre In privinţa Bulgariei, Încep a sosi. Ele sunt afirmative şi se prevede de alt-minterl că toate vor fi ast-fel,
Alocaţiunea prinţului care făcea alu-siune la o campanie ce ar întreprinde Bulgaria în Macedonia a produs sci o rea impres’une.
Până acum Poarta n’are nici un candidat preferit pentru «uecesiunea prinţului Alexandru.
InformaţiunI autorizate arată opi-niunea publică turcească din ce 1n ce mal favorabilă Rusiei. înţelegerea intimă ruso-turcă, care există acum In principia este considerată ca iminentă de fapt.
Telegrama circulară a E. S. Said Paşa către representanţii otomani la Paris, Londra, Viena, Berlin, Roma si St.
Petersburg
Comisarul imperial la Sofia ne informează că prinţul Alexandru al Bulgariei a decis a se lepăda de puterile sale şi a părăsi principalul şi câ, din partea lor, preşedinţii Adunării bulgare şi al ministerului princiar, angajând pe comisarul nostru a ne comunica tn mod oficial a-ceasla resoluţiune a prinţului, aCi făcut tn acelaşi timp să se observe câ guvernul, armata şi populaţiunea bulgară nu s’ar hotărî a lăsa pe prinţul să plece Înainte de a li primii,din partea Curţii Suzerane şi a marilor puteri,siguranţa, câ nu va li nici o ocupare nici un amestec strein tuBulga-riaşi că condi ţiunile dc existenţă garantate principatului de Iralate vor fi ocrotite.
Am însărcinat pe comisarul nostru sâ declare ca respuus guvernului princiar, că având In vedere împrejurările actuale, nu putem de cât s6 consimţim la hotârt-rea prinţului de a părăsi Bulgaria, câ pe | cât Principatul nu se va depărta dc calea de legalitate, a liniştel şi-a Înţelepciunii aşteptând numirea succesorului Prinţului, precum şi de datoriile ce’i incumbâ faţă cu Curtea Suzerană, nici o iulervenţiune j streină nu va li din nici o parte că, prin urmare, luând In consideraţie demersul de care e vorbă, ne-am pus tn comunicaţie tn astă privinţă cu marele puteri pentru a putea fi de acord spre a satisface dorinţele exprimate de preşedinţi.
Comunicând cea ce procede d-lul miuis-tru aJ afacerilor streine, veţl-bine voi al alrago serioasa-l atenţiune şi de a l tncu-noştiinţa câ demersul de care e vorba al miniştrilor bulgari, merită a fi luat cu a-tât mal mult tn consideraţiuue, de guvernul imperial, cu cât e indispensabil să se puie capăt cât mal curând unei situa-ţiunlanormale, caro pustieşte Principatul Bulgar şi llumelia Orientală şi preocupă Intr'adevâr pe Puteri, In momentul mal cu seamă In care prinţul se retrage din postul sâfl şi s6 asigure respectul angajamentelor internaţionale.
Trebue sâ adâogaţl câ guvernul Imperial al Rusiei a bine-voil a ne asigura In mal multe rânduri, chiar din momentul In care Prinţul Alexandru va pârâsi Bulgaria, că Rusia n are de loc inteDţiunea de a interveni In Bulgaria şi că doreşte a vedea domnind liniştea atât .tn principat cât şi tn Rumelia.
Cu aceastâ ocasiune credem câ ar fi drept şi urgent sâ fim In măsură de a asigura guvernului Principatului, In numele nostru şi tn al marelor puteri, câ nu va fi tn Bulgaria nici o iulervenţiune streină, şi că condiţiunile ce'I sunt garantate prin tratate nu vor 11 de loc atinse.
Bine-voiţI a ruga pe guvernul pe lângă care sunteţi acreditaţi de a ne da respun-sul s6Q tn privinţa celor ce preced şi a ni'l comunica fără Întârziere.
(semnat) Said.
GIVERNIL A mi LA ECONOMII
Ori-cine văzând titlul sub care scrim aceste rânduri, va fi surprins şi cu mirare va zice : Cum ? Guvernul acesta mal poate fi şi econom după atâtea mari risipe ce face cu banii publici al ţăre! ? !
Mirarea Insă trebue să dispară, căci lucrul este foarte adevărat, şi iată cum a ajuns aci.
A început cu economia tăind pensiunea de 75 lei a unulbrav soldat anume: Şerbănescu Ion, unul din trei cari au luat steagul turcilor de la Griviţa, şi care rămâind infirm pentru toată viaţa, fiind Împuşcat In gât, nu poate vorbi de cât prin ajutorul unei maşini de j cauciuc.
[ Împrejurarea Insă sub care guver-
nul T-a tăiat aceasta pensiune este că, el căzând la o grea zăcere, s’a dus pentru căutare la spitalul ostăşesc din Bucureşti, unde stând patru ani până să se poată întrema, tn acest timp Primăria de la Mizil, printr’o curioasa nesocotinţă, T-a dat că el ar fi mort, aşa câ guvernul, fără să ceară vre un act de deces In regulă, T-a dat şters dintre cel vil, ca pensionar al armatei.
La Întoarcere, vrând să'şl primească banii pe trecut şi present.T se punetn vedere această enormitate.
A reclamat după aceasta bietul om, atât laM. S. Regele prin petiţia Înregistrată la No. 709, cât şi la Preşedintele consiliului de miniştrii, prin peti- ] ţiunea tnregistratâ la No. 905, care s'a Irimis la d. ministru de resbel cu a-dresa No. 14,020, de la 31 Maifi trecut ; dar toate sunt In zadar, nu se face nimic pentru bravul oştean infirm; el trebue să sufere Je lipsa esistenţel şi sâ cerşească pentru eă n'a murit în a-devăr ; guvernul fiind hotărtt să facă cu el începutul economiilor sale 1 I
(Democratul).
AFACERI COMUNALE
Cele ce se petrec pe la Consiîiele comunale din judeţe sunt fapte de necrezut. Ziarele de prin localitate conţin zilnic coloane întregi asupra isprăvilor consilielor comunale ; pe de altă parle numeroasele corespondinţe, ce ziarul nostru a primit, confirmă câ mal cu seamă acum In ajunul alegerilor pentru Comună, primarii cu ajutoarele lor n'au altă preocupare de cât a pregăti terenul pentru reuşita lor. in unele părţi listele u'aQ fost afişate, în alte părţi aQ fost attrnate într’un cuifl prin cârciume, într'o formă cu totul pri-; mitivă : scrise de mână In nişte ca-j taslifioare ca acelea ce se întrebuinţează în menagiQ, când se ia socoteala • servitorului de cheltuiala făcută In I piaţă.
\ Pe alocurea, 80 început d8ja să a-i pară ziare care n’afl altă ţinta de cât J să prepare terenul pentru alegeri.— j Acestea sunt foiţe de ocaziune, cum de esemplu era «Trompeta Bucureştilor», cu toate metamorfosefie de nume j şi de principii prin care s’a manifestat mâna poliţii la noi In capitală.
Precum am zis, presa oposiţionistă din judeţe nu v.i laşa, precum am a-vut ocaziunea dea constata deja, să se strecoare vre-o ilegalitate saQ vre o manoperă de alegeri, pe care să n’o pue sub ochii contribuabililor.
Ne vom mărgini dar tot la afacerile Primării noastre, siguri de altmintrell de a găsi aci atâtea neregule, atâtea scandale, atâtea risipe, atâtea deficite cât n'am avea locul să le reproducem.
In adevăr, n’am constatat chiar eri că In sinul Consiliului actual se găsesc contrabandişti. Cofetarul Rădu-lescu din calea Târgoviştei Introduce spirt In faţa vgenţilor Primării, în chiar prăvălia sa.
Credeţi câ pentru acest fapt scandalos, consilierul comunal Radulescu va fi chiemat la vre-o răspundere ?
Nici că ne e permis a presupune o asemenea eventualitate. D. Râdulescu va continua a Yeni la şedinţele Consiliului, şi va da avizul se destitue pe cutare funcţionar onest care şi’a permis să-I confisce căruţele cu spirt, va stărui să i se pună numele pe listele de candidaţî-libi rall-naţionali la viitoarele alegeri şi alte multe d'astea.
In conduita acestui consiliu comunal se reflectă In mare parte icoana isprăvilor de la Primăria noastră.
E suficient ca ver-odatâ să se întâmple şi câte o faptă bună pe la Comună, datorite unei stăruinţe singuratice escppţionale, pentru ca întreg consiliul setos de laude să ’şl revendice paternitatea lucrării.
Aşa s’a întâmplat mal lunele trecute cu încasarea datorii de 200 mii lei de la stat; aşa s'a întâmplat mal deunăzi cu resolvarea incidentului asupra împrumutului Poumay.
Cu toate astea, nici cestiuneaŢămăşi-ţelor nici cestiunea Poumay,n’ar fi obţinut ver-o soluţiune favorabilă dacă nu s’ar fi găsit la Comuna o persoana, cari să desgroape aceste vechituri, cu risicul de a se pune răd cu toţii şi fără alta resplată de cât aceia de a fi mulţâ-mit că’şl-a îndeplinit datoria tn mod conştiincios.
Lucru curios şi deficitele sunt bune la ceva. Dacă Casa oraşului n’ar avea actualmente un gol de aproape 2 milioane, dacă alegerile nu s'ar apropia, poate că, — ce zicem poate, — de sigur că altă turnură ar fi luat chestiunea Poumay. Tarâgănirile ce s’ad pus până acum Tn resolvarea acestor 2 ces-tiunî, ne autoriză să credem aşa-ceva.
Dar de asta-datâ Primăria era strînsă cu uşa. Nu mai avea bani şi scadenţa se apropia.
lata pentru ce ziserăm câ şi deficitele sunt câte o-dalâ bune la ceva.
Păşind mal departe, întâlnim la tot minutul probe de neglijenţă, de incapacitate şi chiar de rea credinţă la Comuna noastră.
in ajunul alegerilor e bine ca să le punem pe toate sub ochii alegătorilor. Vom întreprinde şi sce&i studia, adre-sându-ne pentru lle-care cestiune la persoane competinte şi în curent cu administraţia comunală.
Sandu.
BULETIN EXTERIOR
întreita aliantza
Acum câte-va săptămâni abia, următoarea părere predomnea prin cercurile diplomatice: ca tntrei ta alianţă, daca nu erea ruptă cu desăvârşire erea, în orice cas,foarte sdruncinată.
Absenţa Impăratu'ui Rusiei de ia întrevederea împăratului Wiihlem cu împăratul Austriei, erea deja un fapt destul de semnificativ în această privinţa.
Pe urmă revoluţia din Sofia ce isbuc-ni îndată după întrevederea celor doi împăraţi şi după convorbirile Contelui Kalnoky cu Prinţul de Bismark, părea a confirma această părere, şi nimeni nu să Îndoia că evenimentele din Bulgaria ad să producă o mare iritaţiune
prin sferele politice de la Viena şi de la Pesta.
Pare însă că azi o armonie complectă domneşte între cabinetele din Berlin, Petersburg şi Viena, fie câ cele trei imperii să fi fost Înţelese de la Început pentru a lăsa mâna liberă Rusiei In Bulgaria, fie câ stăruinţele prinţului de Bismark ad reuşit a împăca interesele Austriei cu ale Rusiei, graţie unor compesaţiunl bine chibzuite.
Ori-cum ar fi,astâ-zl prinţul imperial al Germaniei şi prinţul Rudolf al Austriei trebue să aibă o întrevedere cu împăratul Rusiei. Pe de altă parte telegraful ne face cunoscut acest lucru caracteristic câ împăratul Germaniei a exprimat dorinţa ca ataşatul militar rus la manevrele armatei germane să facă parte din suita sa. şi câ această distincţiune a făcutonumai înfavoarea ataşatului rus.
Aceastâ înţelegere între cele trei imperii trebue primită cu bucurie de noi, ca un semn că pacea nu va fi tulburată. Şi aceste semne de pace mal sunt încă întărite azi prin ştirile ce sosesc din Constantinopol.	|
Nu numai apropierea între Rusia şi Sublima Poartă, ce s’a putut observa încă înainte ca revoluţia din Sofia să fi isbucnit subsistâ chiar după ultimele evenimente din Bulgaria, dar o dej>«Ş& sosită din Constantinopol., ne face cunoscut că înţelegerea intima ruso-lurcă,ce există de o camdată în principiu, e privită ca iminentă de apt.
Anglia e dar azi singura putere care pare a fi dispusă a se imjfotrivi succeselor Rusiei, dar isolatâ cum e nu’I probabil ca să isbuteascâ a produce un conflict, pe care toate puterile cele mari se arăt doritoare a’l evita cu orl-cepreţ,
www.dacoromanica.ro
2
EPOCA — 2 SEPT KM BRE
DINTR’O ZI INTR ALTA
• PCESII.. OE K. GANE
O carte eşita de sub tipar, e o surprindere la noi In tară ; fie secetă din partea celor ce scrib, fie lipsă deîncu-rajare din partea cititorilor, volumele curat literare, —de cele didactice nici nu mai încape vorbă, — apar c’o ane-voinţă întristătoare. In schimb Insa, a-vem o supra-abundenţâ de reviste şi a-nale literare, unde stihurile amoroase şi nuvelele trase la sorţi aii ajuns adevărată calamitate pentru abia încolţi-tul nostru simţ literar. Ce e mal mult, chiar unele fol politice nu se sfiesc a desface, zilnic ori săptămânal, suspine şi doruri d'ale tinerilor către damele lor respective.
Aşa, la prima vedere, s'ar părea că literatura curge în valuri pe la noi, pe când, în realitate, ne îneacă scurgerile unor creerl puşi la teasc, operile unor persoane la care «scrisul şi citirea» sunt o daraveră capitala. Pe la praznice am avut, buni oară, o carte bună de poezii, vr'o două-trel de nuvele; doi, mult trei, srriiloriai) apucat drumul cel bun ; — dar covârşitoarea majoritate a celor împinşi de boldul tipăririi cu ori ce preţ,|grămădesc doar hârlie-maclatură, cu valoarea fiscâ de patru bani ocaua.
Volumul de poezii şi traduceri al d-luî Gane, apărut foarte de curând la Iaşi, în editura librărieî«Fraţil Şaraga» — deca nu poate ţine fruntea celor puţine, de sigur că o departe d’a merita să fie numerotat printrecele multe. Ai) tonă, însuşiri însemnate poeziile d-lul Gane, — forma relativ corectă şi limba cu desăvârşire românească de care s'a servit; aceste însuşiri, precumpănind în!ru cât-va banalitatea fondului, vor scăpa pe d. Gane de groapa comună.
Autorul e din grupul «Junime!», chiar de la fondarea acestei societăţi literare ; toate poeziile strânse în prezentul volum, afl fost tipărite mal întâii), începând d’acum vr’o două-zecl de ani, în «Convorbiri Literare». E destul, cred, ca să ne putem esplica cele două însuşiri indicate mal sus, căci e ştiută greutatea cu care s'a trecut şi se mai trece încă prin strecu-râtoarea «Convorbirilor Literare». Ceia ce însă nu poate da unul autor nici o revistă, fie chiar şi cea condusă de distinsul mânuchifl de literaţi ieşeni, este, fsrătndoială, originalitatea şi di8-tincţillnea fondului. Şi din acest punct de vedere, poeziile d-lui Gane, de şi poarta pecetea corectiludinel esteri-oare, aii scăderl-simţitoare ca trăinicie de miez.
Dar d. Gane, neliind un nod venit nu poate fi luat la măsură, de cât a-vându se în vedere timpul când d sa a scris. Acum două zeci de ani, e o epoca depărtată pentru literatura noastră; de sigur producerile poetice ale d Iul Gane nu sunt de recomandat ca modele pentru cel ce acum încep a scrie, dar ai) însemnătatea lor ca fază literara, at) servit ca treaptă de păşire mai departe. Tot din acest punct de vedere, dacă ultimele Nuvele ale d lui Gane ne lasă reci, şi nu pot fi luate de
cât ca o persistenţă d'a scrie, primele Nuvele au din contra importanţa !or, şi nu sunt lipsite de unele cualităţi preţioase.
Şi orl-ce s'ar zice, chiar daca ’mi s'ar pnne înainte maturitatea autorului, ca o garanţie de maî bine, eu lot prefer legenda Piatra lui Toader şi alte bucăţi din volumul de poezii de pe timpul când poetul susţine :
Dar aveam silitri n vine şi In piept is-
[vor de foc,
Aveam inimă bogată, stăm călare pe noroi;, de cât ultimele scrieri ale d-lul Gane.
Şi dar, după cum întrunirea în volum a încercărilor literare (Nuvele) a fost o idee nemerita, de asemenea nu mal puţin folositoare a fost şi hotărî-rea din urmă,—aceia d'a strânge la un loc versurile de pe vremea când poetul, adresftndu-se unul amic, zice:
Şi m'al sfătuit, ţin nainte,eO copil neştiutor,
Pe vor bar iţa hârtie să aştern ascunsu’ml
[dor.
EO te-ani ascultat şi’n versuri scris’ain [taina fără nume ş’afi curslacrămile mele....şi le-am datde
| pradă în lume,
vreme când scria Ţiganca, La vina/, ori traducea cele şapte cânturi din Infernul Iul Dante.
Idem
CRONICA
UN IVI A. G A G
De sigur ca nu d-1 Dimitrie Sturtza. ce’i mal zice şi Mitiţâ, poale fi o proba în contra teoriei lui Darvin, cum ca omul se trage din maimuţa.
Acest onorabil ministru de la instrucţia publica, carele, ca şi d-1 Brătianu Ion, tre-bue să fie un om universal, de vreme ce a colindat toate ministerele, se găseşte a fi un foarte antipatic personagiO.
Dacă ’l-am întreba pe d-sa, de sigur, pă am afla cum că se crede năpăstuit.
Trăim, farâ îndoială, în veacul al XIX, veac de lumină şi civilizaţie, după cum se spune, dacă ani trăi însă pe vremea când teoria metempsihosel era tare şi mare, am fi dotorl ca să ne întrebam; de unde vine sufletul d-lul Sturza şi în ce trup de dobitoc are să se întoarcă.
Dar metempsihosa a trăit şi d-1 Dimitrie Sturza trăeşte.
Cu toate acestea, aceea ce se numea odinioară metempsihosa se numeşte astă-zi teoria lui Darvin şi atâta multă dreptate trebue să fi avut naturalistul englez, şi atât de a-proape de era noastră trebue se fie epoca In care transformismul ’şl a arătat bine-facerile sale pentru d-1 Dimitrie Sturza, în cât, ied unul, a'şî face prinsoare, că dacă I’am duce pe onorabilul în America, cel d'ântâid lucru ce ar întreprinde ar fi se se urce pe un co-cotier, căci d. Sturza a dat de mult dovezi cum că ştie se calce pe asemenea urme.
Şi atunci predilecţia pentru alune ar face loc predilecţiei pentru nuci.
America, afară de aceasta, pentru omul nostru ar avea cu totul un alt farmec de cât îl are pentru restul muritorilor, fără se mal punem la socoteală cum că pentru dumnea-I lui, pământul descoperit de Columb, n'ar mal fi lumea nouă, ci lumea veche.
Prin urmare această maimuţă liberal-na- • ţionala. este in adever estraordinară.
De la instrucţia publica se vorbeşte a-cuma cura că d. Mitiţă Sturza ar avea de gând ca se treacă la afacerile streine. Câte planuri generale nu trebue se treacă acuma ' prin creerul d-sale. Ce campanie diplomatică nu va trebui se întreprindă!
Se vordea în zilele din urmă cum că prin sferele diplomatice s’ar plănui o întrunire a statelor balcanice Intr o confederaţiune puternică. el bine, n’ar fi lucru de mirare ca d. Sturza se apară cu o idee noue şi strălucitoare, cu intrarea României în alianţa Statelor-unite aleAmericeî.
Dacă planul nu va isbuti, aceasta se va datori numai ingratitudine! şi lipsei de ve-neraţiune pentru trecut a Românilor, cart ■ vor dovedi ast-fel că nu înţeleg cât respect datoresc patriei maimuţelor.
Se lăsăm Insă gluma la o parte şi se ne ne întrebam: cu putinţă se fie oare că noi cu toţii se facem parte din aceiaşi varietate cu d. Sturza? Lucrul ar părea probabil,dacă am esamina cestiunea cu superficialitate, dupe mature cercetări însă ne vom putea convinge repede cum că noi n’avem, că nu putem avea nimic de 'comun cu maimuţa Macac.
Această erupţiune bolnăvicioasă în mijlocul familiei omeneşti nu poate fi privită de cât ca un capriciti al natureî, care o fi voit sâ facă vre-o esperienţă, trimeţând acest e-semplar ciudat în mijlocul nostru.
Aşa stând lucrurile, datori suntem ca se ne gândim serios la afacere şi cât mal neîntârziat sâ trimetem pe onorabilul acolo de unde a venit.
Hamlet striga Chelie!; La mănăstire 1 La mănăstire 1
Noi sC strigăm onorabilului; La mena-gerie 1 La menagerie !
Radu Ţa ud ară.
INF0RMATIUN1
D. Cerneff, noul ugent diplomatic al Bulgariei, a plecat azi la Sinaia pentru a presinta M. S Regelui scrisorile sale de acreditare.
X
D. Eggereg, Însărcinatul de afaceri al \ustro-Ungariei, a avut eri o întrevedere cu D. ministru al afacerilor streine.
*
Ştirea ce am dat mai zilele trecute privitor la demisiunea d-lul Al Km. Lahovari pare a se adeveri.
li. Lahovari fost prim secretar la Petersburg, ocupa acum în urmă ! postul de şef al divisiunil consulare la ministerul de externe.
Acum se anunţă că d-sa va fi din nou trimes la Petersburg tot în ca-l litate de prim secretar, j E dar probabil că d-sa nu va primi ace t post şi ’şi va ilademisia.
x
i Regimentele de cavalerie au în-c put a pleca la câmpul raane-i vrelor.
Eri a plecat regimentul II de roşiori; azi pornit la Buzeu regimentul de călăraşi din Ilfov.
X
E.	S. Ahmed-Zia-Bey, ministrul Turciei, s a reîntors în capitală.
X
lu Nr. nostru precedeut am a-nunţat că poliţia a prins nişte butoaie cu spirt introduse contrabandă în capitală pentru d. cofetar Râdu-lescu de pe calea Griviţeî.
Acuma ni se relatează cum ca această afacere, poliţia a căutat se facă un esces de zel, lucru care se csplică prin faptul că d. Rădulescu n’ar fi în graţiele poliţiei ; pentru deosebite motive, care, dacă s’ar da pe faţă, n’ar face de loc jonoare a-genţilor nu tocmai inferiori ai poliţiei.
X
Eri în timpul preumblare! pe
şosea, caii d-nei Elena Creţulescu şi-au făcut spaimă şi au isbit trăsura de nişte pomi, în faţa bufetului de la şosea. Vizitiul a fost res-turnat"
D na Cr» ţuleseu a sărit din trăsură fără a suferi nici o lovitură grea.
X
La 11 ale curentei este a se judeca procesul de maltratare şi lovire ce a suferit d. avocat George Varlaim din partea comisarului la-eovescu.
Se anunţă baroul bucureştean, fiind vorba de demnitatea unui
avocat.
mmm m sthkiwtatk
Berlin, 10 Suptembre. — Un semn caracteristic pentru ini i mit a tea reiat lunilor germano r use este, că pe când tofia-taşaţiî militari streini nu iait parte ta manevrele din Strasburg de cât in condi-ţiuuile ce ordonă serviciul, singur ataşatul militar rus,contele Kulusoff, dupe dorinţa espresă a împăratului, se află necontenit în suita împăratului.
Varşovia, 10 Septembre.—Prinţul-1 Vilhelm al Prusiei a sosit azi dimineaţă si a fost întâmpinat de, prinţul Tscha-kovskoi şi generalul Werder. Dupe a-meuzi prinţul ’şi-a urmat vuiagiul spre lirest-Liiomsk,
I’eterslmrfţ, 10 Septembre. — Perechea imperială însoţită de marii duci a sosit eri dimineaţă la BrestLitowsk şi aii fost salutaţi pe peronul gării de către şefii autorităţilor, de mai multe deputaţiunl ale oraşului, de aristocraţie şi de un /topor numeros. Ministrul de Giers, care a sosit încă de eri, a însoţit’o la Hrest.
Lemberg;, il Septembre —Ataşatul militar rus. Baron Kaulbars, care trebuia să asiste la manevrele auslriuce, a fost chemat telegrafic din Lublin de către Ţarul.
El a şi plecat spre Bresl-Litowsk.
Dupe cum s’a comunicai «Gazetei Na-
I
i
i
i
I
rodova» din Varşovia, comandantul militar ie acolo ar fi invitat. printr'un ordin dă zi, pe toţi ofiţerii care ar fi dispuşi a trece in armata bulgară să se declare. Ţarul dupe terminarea manevrelor nu va maî pleca de astă dată la Varşovia.
Parls.lt Septembre. — Se telegra-fiază din Berlin -rarului uRepubligue fbffncaise ca principele Rismark ar fi însărcinat pe prin Prusiei ca să insiste nu trimeată un delegat in Bulgaria sau cel puţin să triat amâne această misiune spre a cruţa simţibilitatea politicei aus-triace.
Sofia, 10 Septembre.— Sferele rusofile de aici sunt contra sosirei comisarului rus Dolgoruki, de oare-ce nu sunt garanţii dacă el va găsi ascultare. Guvernul rusesc şi-a esprimat recunoştinţa către însărcinatul său de aici pentru a-tltudhiea sa, care face că Rusia nu se vede angajată nici hitr’un sens faţă cu Bulgaria. Ruşii sper a captiva corpul o-fiţeresc prin promisiuni de înaintare.
Paris, 10 Septembre. — Ziarul «Le
Tempso comunică: Rusia n’a declarat încă oficial că nu va ocupa Bulgaria. Daca consulul rusesc a vorbit la Sofia că Rusia nu va ocupa Bulgaria, atunci el a lucrat pe propria-i răspundere.
I.cuilicrg. 10 Septembre.-Din Brest-Witen'ski se telegrafiază ziarelor locale că ia urina instrucţiunei Ţarului au sosit uro/o mut mii/ţî marî-duci, intre rari e şi preşedintele Senatului, marele duce Micimii, ambasadorul contele Scbuva-lof, precum şi marii demnitari şi militari. Iii caz când ar fi vorba de convocarea unei conferenţe europeane pentru revizuirea trai talului de fa Berlin, Rusia va aproba acest prorei.
Paris, 10 Septembre.— «L’Univers» publică din Hang Kong o depeşă a episcopului tonchinez d. Puginier, după cure depeşă s’ait masacrat in Tan-lloa in luna A ugust 700 creştini şi 9000 aii fost lăsaţi să moară de foame, 90 sate au fost incendiate.
SPITALUL RURAL NIFON
Ni se comunică că medicul acestui spital comite numeroase abuzuri:
Ţăranii bolnavi cari vin spre a intra în spital sati a lua medicamente gratuile sunt respinşi de d. dr. Marini, medicul a-cesluî spital, dacă uu aduc plocoane.
Bolnavii din spital în loc să stea în paturile lor şi sg fie căutaţi de matadiele de cari suferă, sunt întrebuinţaţi la diferite serviciurl ale spitalului, căci servitorii plătiţi din casa statului sunt ocupaţi numai cu serviciul casei medicului.
E drept însă că în unelecnsurl întrebuinţează pe aceşti servitori şi în folosul spitalului, dar ială cum:
Un proprietar din judeţul Buzei) pre-sentâiidu-se la spital în luna Iulie a. c. cu o luxaţie sca/julo-umerala a fost nevoit a eşi din spital chiar a doua zi, căci d. medic a găsit cu cale a pune pe argaţii
i
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
14»)
MIZERIILE
LONDREI
(Urmare)
XXVIII.
O comorile «le palul.
Alteţa Voastră Regală e prea bună cu noii Întrerupse la rândul său Wel-liugloti căruia comedia asta, pe care o juca silii du Caslelreagh.uu -1 plăcea de lo căci sinceritatea sa mililărească nu si> potrivea cu dânsa.
—	Discursul va române, cuin este, reluă regentul, caro credea în acel mo meni ca se arala statornic şi dibacii) ■pobt'c, şi că lacuna care se va băga de s^ama de sigur, sft aibă mai mult pond, mg voiu duce să 'I citesc în persoană.
YVellington voi să-l spuie ci hotărâse al l-fel:
—	Taci, tî zise Castelreagh !a ureche, In chipul acesta triumful nostru va fi mal mare de cât puteam crede.
XXVII.
Fast regal.
Deschiderea parlamentului este în tovărăşitâ în Anglia de o ceremonie mare şi populară. In anul acesta, din causa gravitâţel Împrejurărilor, acea zi era aşteptată cu mai multă nerăbdare de cât du obiceid.
Londra, turburată Încă la suprafaţa prin încercarea de rescoalâ ce avusese loc In ajun era liniştita In fond. Cu statornicia şi legătura In idei care fa i din poporui englez poporul cel mai înţelept şi mal bun politic din lumea întreaga, tolate spiritele liberale şi independente din capitală se ocupau din noii cu chestiunea cea mare a zilei, cu iscâlirea petiţiunel pe care câte-va persoane, pe care le cunoştem, trebuia s'o riinilâ adoua zi Alteţei Sale Regale P.inţul-Regent.
Placartele şi «llşurile din ajun ne fiind de ajuns, sau cel puţin ne mai părând de ajuns, grupuri de cetăţeni alergau din casa In casa, din uşe In uşe , căutând sg capele, iscălituri transformând foile iscălite In nişte ca-ete mari şi voluminoase.
Iscăleau pretulindtni. La colţul uliţelor, la uşele prăvalielor şi a caselor particulare, era înşirate mese pentru trecători, şi lucru de necrezut, toate a-ceste iscălituri erau date şi culese în cea mai mare ordine. Ca şi In ajun, poliţia era pe picioare. Dar ea ştia ca j dacă nu se va întâmpla nimic neuştep- I
tat, vr’un incident provocat de cine-va anume, va avea puţin de lucru în a-cea zi. In fie care quarlal, la respân-tiiele principale, pe pieţele publice, mulţi cetăţeni, apărători ai ordine!, aşteptai) şi supravegheat pe perturbatori, foarte hotărâţi sg interviu la ne-voe, sg faca a se respecta liniştea stra-delor precum şi dreptul fie-cărui.
Puţin înainte de doug-spre-zece, tunul arsenalului începu sg resune.
Precum am spus’o deja, sg respân-dise sgomotul că Prinţul-Regent, din causa situaţiunel grele a momentului, hotărâse de a nu se duce la deschiderea parlamentului, că primul ministru, lordul Castelreagh, îl va Înlocui.
Aceasta dovadă de neîncredere, pe care şeful statului o da făţiş populaţiu-nel capitalei, indispuse cu totul masele populare.
De aceia, auzind tunul de la Woal-wich, glumele, alusiunile. insultele de abia conţinute, începură a circula prin mulţime, având de subiect, precum or-cine ghiceşte, nepăsarea şi lipsa de cuviinţă ce arătase Alteţa Sa Regală.
—	Dacă remâi acasa poţi zice ca nu ştii ce s’a petrecut, strigă un om din popor în mijlocul unui grup.
—	Leneş trebuie sg fii, respunse un altul, dacă nu vrai sg le mişti măcar lutr’o zi când nu faci nimic 364 zile a le anului.
—	Dar lefele merg înainte, adause un altul.
—	Şi poporul Je plăteşte In tot d'a-u»a, isprăvi o ultimă voce.
Dar iată că de-o-dută, se aude că tu contra aşteptam generale Prinţul-Re-gent va deschide în persoană parlamentul.
—	Am vezut cortegiul eşind din White-IIall, zicea un irlandez cu o înfăţişare destul de proastă.
—	E adevgral, adause un pick po-cket. care scosese cu dibăcie şi vârâse în buzunarul sed ciasornicui unul ţăran.
—	Ce spui I zicea cel furat cu mirare.
—	Da, relua irlandezul, anul ăsla vor fi chiar maî mulţi gărzi ; sg-mi spui cum îţi pare uniforma lor cea nouă.
—	Şi la ce ora va trece pe aci, acest cortej ? întrebă nătărăul căruia \ sg furase ornicul.
—	La doug-spre-zece, respunse liniştit tâlharul chiar: uite-te la ciasul d-tale unchiaşule.
Unchi'aşul voi să facă ceia ce i se spunea. Mare fu mânia Iul când nu găsi nimic în buzunarul giletel.
—	M'a prădat, strigă el. Mi-au furat ciasornicui.
Toţi îş bătură joc de buimăceala lui, afară de pick porkel care bine-voi sg-I exprime via sa simpatie. Asemenea scene s6 reproduceai) în mai multe locuri de odată. Cutezanţa pungaşilor din Londra e proverbială. Unii dinei negăsind basmaua demnă de persoana lor o înapoiesc legitimei proprietare cu sânge rece, dupe ce ’şl-au suflat nasul.
Cu toate acestea vestea dată In pri-
vinţa Prinţuluî-Uogent devenea autentică ; să ziceau cu siguranţă că corlejul care plecase deja de la palat va trece In curând. Mulţimea creştea văzând cu ochii şi policemenii, blânzi de po runceală cum sunt, căutaă să lase liber mijlocul stradelor.
Poporul sg îngrămădea mai cu seamă la capătul unuia din podurile care duc In cetate. De şi nu era ameninţător, sg vedea că acolo, o causă necunoscută 11 întărâtase, şi că se putea sg iasă de-o dală, fie la apropierea, tie la trecerea cortegiului regal, o scânteie care sg dea foc mâniei ascunse a popula ţiunel desperate.
Acest pericol nu scăpă din vederea câtor-va policemenl, cari încetul cu încetul, şi pe nesimţite, sg strânseră la rândul lor în acea parte, gata a interveni In caşul unui atac sau vre-unul eveniment neaşteptat.
N’avem nevoe sg spunem că la rândurile dintâiu ale acestei mulţimi sgo-motoase şi tulburate stăteau cunoştinţa noastră cea rea, aşa zisul general This-tlewood, şi că, într’o rază de mal mulţi metrii In jurul Iul, se mişcau figuri sinistre, oameni eşi ţi de sub pământ, şi în stare a dispărea cu dibăcie dacă încercarea ar fi eşit rgQ.
—	Cortegiul va trece de sigur pe aici ? întrebă generalul pe unul din vecinii sgf.
—	Va trece de nevoe, căci ăsta e drumul obişnuit, din fie care an, res-punse omul întrebat.
(Va urm»)
www.dacoromanica.ro
KPOCa — 2 SEPTEMBRE
P U B LI C I T fi T E A
ZIARULUI „EPOCA“
TlrHKiu 0,000 de foi
ANUNCIURI Sj_RECLAiVLF
| ^n53$4fifî-pepagina IV, linia Tfl/Lam
Anunciuri ţi reclame pe pagina III linia 2 lei.
spitalului să'I reducă luxaţia.ast fel că nenorocitul pacient a suferit o tortură tâlhărească şi fără nici un folos.
Afară de acestea, medicul spitalului Ni-fon a găsit că mijlocul cel mal nemerit de a seduce servitoareie spitalului ar (1 ameninţarea cu revolverul.
Un scandal monstruos s a petrecut din această cauză Intre numitul medic şi infirmierul spitalului, a cărui soţie era a-meninţată, scandal despre care s'a raportat Direcţiune! serviciului sanitar,care numind o anchetă aceasta a făcut lucrurile muşama şi tot infirmierul şi soţia Iul a Ci fost daţi afară!....
Publicând acest lupt ce ni se denunţă,a-tragem serioasa atenţiune a Direcţi unei serviciului sanitar spre a lua măsuri ea ele să tnceleze, tn folosul bolnavilor şi al moraliLăţel
ŞTIRI MĂRUNTE
Ambulanţele rurale au început a se reîntoarce.
Asl-fel erl s’a reîntors ambulanţa de Te-leorman-Vlaşca compusă din dd. Doctori Casasovicl, Lăzeanu şi Aldescu, care dupe. cât ni se spune, a dat 9000 consullaţiunl şi a căutat tn spital peste 300 bolnavi.
• «
D. Poteca, prefectul de Vlaşca,se află tn capitală.
*
4	*
Erl un căruţaş a fost rănit pe calea Ra-liovel. Pricina a fost calul său care s’a speriat şi La răsturnat.
*
• *
D. Ministru al inslrucţiunel, se va reîntoarce mâine în capitală.
*
* ♦
D. Eug. Stătescu, miaisLnrl jusLiţiel, a plecat !« Constanţa.
• »
Zilele acestea s’au făcut mal multe înaintări tn armată. Decretele vor apărea tn curând tn Monitor.
• •
Aflăm că damele din oraşul Alexandria, vor înainta o suplică M. S. Reginei, ru-gând'o să stăruiască d’a se revoca ordinul de mutarea la DrăgăşanI a profesoarei doamna Maria Hădescu, care preda lec-ţiunl tn acel oraş de 22 ani.
Stăruinţa pentru a fi depărtată a fost pusă de d. prefect Kiriţescu, care voeşle a isbi prinlr'aceasta tn bărbatul acestei o-norabile profesoare, d. Bădcscu-lloşiori.
*
* •
Citim în Jtâmnicu-Sarat:
In comuna Grebănu a murit zileie a-cesteu femeia Michiuleasa în verstă de loo
anî. Până tn ultimul moment ea s'a bucurat de ţoală energia simţurilor ca şi
când nu ar li avut o vârstă mal mare ca 00 ani.
Acelaşi ziar anunţă ră la depozitul â« sare din R Am ilicu-Sărat, do cfll va timp J nu se mai vinde decât sarea monlucâ^-ce nici pentru vile nu poale 11- t« h-ebu-inţalâ.
Aceasta era o^rrrtţecinţâ logică a urcă-rel
Aflăm că parchetul ar fi descoperit că incidentul din slr. Plantelor este datorit unor făcători de rele.
D. N. Cerkez loc ţiitorde primar al capitalei s’a reîntors de la Sinaia.
ii
Ni se spune că d. Rosetti Solescu care a fost numit prim secretar al legaţiuneî noastre la Roma, are de gând se demisioneze.
In Privinţa numirii d-lui Al. Em. Lahovari la Petersburg, d-sa, dupe cât ni se spune, nici n’ar fi fost încuuoştiinţal precum se obicî-nue.şle despre această numire. înainte ca ea se fi apărut în Monitor.
m
M. S. Regele a primit eri în au dienţă pe <1. Dim. Brâtiano, pe care Pa oprit la dejun.
Azi la 12 ore s’a deschis şedinţele consiliului general al instrucţiune! publice. Discursul de deschidere trebuia se fie rostit de d ministru ad-inlerim Nacu, dar d. St. Mihâilescu fără a mai aştepta pe d Nacu, s'a grăbii a deschided sa şedinţele consiliului, mai târziu venind domnu Nacu, şi văzând că şedinţa s’a deschis a plecat având aer supărat.
Consiliul apoi a ales ca preşedinte pe P. S. S. Archiereul Calistrat Or-leanu , ca secretari au fost aleşi d nii Meisnerşi Stoeneseu.
Erau presenţi 27 d-ni membri.
•
Tribunalul Ilfov, în urma trage-rei la sorţi efectuată în şedinţa de astă-zî, s’a constituit in acest mod pentru anul judiciar Septembre 1886-Sep tern bre 1887 :
Secţiunea l: M. Macea, prion-pre-şedinte; M. Ghimpa şi 1. Bocubă, membrii; P. Christopolu, supleant.
Secţiunea II: I. Djuvara, preşedinte; Sc. Ghika şi Al. Culoglu, membrii; T. Zamfirescu, supleant.
Secţiunea IU : Atli. Atbanasovici, preşedinte; St. Christu, membru şi N. Voreas, supleant
Secţiunea IV: 0. Năcescu preşedinte; Sc. Orescu membru şi A P. Diunitreseu, supleant.
Secţiunea notariatului: D. Carp, preşedinte; D. Mavrodin şi St Vlă-doianu, membrii; Qustescu, supleant.
Secţiunea comercialei-. I Radoi, •preşedinte; Al. frira şi P. Obede-*’ naru, rn^n1 «iv.h ; Chr. Eleftc- ( rescu s :i.,<'• -i şi A. C D-euie-triai' 'un u,i'i'îj c I.- lalî.
La ourleo de Ape! din Bucureşti, d. M. Beşli 1- iu a ţin ut iliseursul obi oinuit de mb .‘•cliidere, Iratând d< s-pre concubinul fi căuşele sale şi despre copil naturali.
A răspuns d. Prim-Preşedinte A. Cantacuzino, care preşedea Curtea.
Dupe terminarea discursurilor, s'a procedat la tragerea la sorţ şi la constituirea diferitelor secţiuni, cari s’uu constituit ast fel:
Secţiunea I: G. E. Schina, preşedinte; C. Cânipineanu, G. I). Ico-nomu, M. P. Bordea şi D. Cuculi, membrii; 1. E. Dobrescu, supleant.
Secţiunea II: A. Cantacuzino, prim-preşedinte; D. D. Arvanezu , Gr. Gereseanu , Alb. C. Kivu şi 1. Den-drino, membrii; N. Budişteanu, supleant.
Secţiunea III: Al. Stoieescu, preşedinte; Gr. Brâleann, M. Z»nide, Al. Ghika şi N. Bagdat, Gr. membrii; Gr. Burcă, supleant.
•
Camera de punere sub acusare a Curţii din Bucureşti, se compune din d nii judecători:
11 Arvanezu, M. P. Bordea şi Al. Sc. (îliika.
•
La limita Curte de Casaţiuue, conform lege! sale organice, ambele complecturî s'aii schimbat de la o secţiune la alta. Ast-fel, pentru a-nul judiciar ce începe, secţiunea I, este preşedată de d. Th. Roselti şi secţiunea 11, de d. C. E. Schina.
0
Anul judecătoresc 8(5—87 a fost deschis la Curtea de Casaţiuue cu solemnitatea obicinuită, 1ri sala cea mare a secţiunilor unite sub preşedinţa d-lul Constantin Schina.
înaintea unul public, compus In cea mal mare parte de membri al baroului, de cityi-va magistraţi şi ver-o câte-va doamne, d. preşedinte de secţiune C. Schina, acordă cuvântul d Iul procuror Ciru Oeconomu.
Subiectul ales anul acesta de către d. procuror se referă la instiluţiunile juridice ale Indiei din timpurile cele mai depărtate: codul Iul Mânu, socotit ca cel mai netăgăduit isvor, din care 'şl trage origina legislaţia romană şi din care derivă principiile de drept după cari se conduc societăţile moderne.
D. Ciru (Jeconomu precedeazâ studiul său do o repede ochire asupra epo-celor -. Vedică, Hrahmanică şi Budică sub care s’aii format şi desvoltat sla-tul indian.
Cu multă claritate de expunere şi de vederi, şi Intr’un stil atrăgător şi înflorit ici şi colo cu legende şi citaţiunî, d jurist-poet, trece în revistă epocele de mărire şi de concordie, de luptă şi de suferinţă ale poporului Indian
Se cunosc puţine, până acum din istoria aeesluf popor unde a fost odată leagănul libertăţii, fraternităţii şi ega-
lităţii. Dorile Închipuire! omeneşti, traduse astă-zi In principiile moderne ale
dreptului, acolo, In India, au apărut Intâiti.
Duupe o digresiune, tn care discu-rcntul indică partea de activitate şi de răspundere. In faţa istorii, a celor trei epoce şi mai cu seamă a castel religioase ; dupe ce laudă tenaci lalea poporului indian care a putut resistaşi in-vazielor barbar-', şi sâbi mongole şi celei engleze d. Ciru Oeeoaomu intră în materia propriu zisă.
Aci arată cum o parte din datinele observete de Romnai îşi trag origina lor din India. Aşa e cu Vestalele, asa e cu maxima capitis diminutio şi .altele.
D. procuror examinează câte-va acle capitale din viaţa omului cum e logodna, căsătoria Intre rude, divorţul, moştenirea adopţiunea şi le găseşte pe toate ca derivând din codul Iul Mânu. Lugile privitoare la proprietate, la contracte, la novaţiunt, compensa-ţiunl. plata prin remitere, la comodat etc. le găsim Tn legea Mânu, tn codul civil şi tn Dreptul roman.
Cu acest studio, nu fac zice d. procuror terminând de cât a aduce un o-magiO statului care a căzut victima sectei religioase. D. Oeconomu nu disperă că va mai luci odată zile'de mărire şi de fericire pentru poporul indian; până atunci nu putem de cât a admira pe un popor care a avut bărbaţi ca Mânu, a carul {înţelepciune a adus att-lea servicii omenirii.
I). preşedinte de secţiune Constantin Schina, răspunse la discursul d-lui Oeconomu.
Aveţi dreptate d-le procuror când ziceţi că cele scrise până avum nu fac o lumină complectă asupra istoriei indiene. Dacă Insă ştiinţele pozitive sunt cam rare, delaliele însă abundă. Im-presiuniie ce safl produs asupra spiritelor speculative traducerile, apărute până acum, din epocile şi legislaţia in diiină, nft fost negreşit, cât se poate de variate. Erea natural că un asemenea studiu de impresiuni să vă captiveze pe d-voaslră, d -le procuror care sunteţi şi jurist şi poet.
D. Schina se mărgineşte la partea juridica a cestiunel, relevează importanţa sludielor de legislaţiune compa rate, Similitudinile pot fi mari, In de talii, Intre legile lui Mânu şi legislaţia modernă. Dar dacă sunt învăţaţi cari constata aceste similitudini cad tn faţa neasemănârilor de principii cari s’afl constatat de aceiaşi învăţaţi Intre dreptul roman şi legile lui Mânu. Afinităţi între idei şi sentimente se văd de multe ori; dar dânsele sunt datorite mal mult desvoltăril naturale ale concepţii omeneşti, sunt mal mult nişte efecte de similitudine ale unor fenomene Întâmplătoare. Şi Goelheşi Schi-ler, şi Sakespeare şi Lord Byron au căzut în asemenea similitudini, fără să se. poată crede că ver-unul din aceste genii au împrumutat în operile lor idei ale altora. Nu e vorbă ca dreptul Roman, ca şi Mitologia greacă n’ar perde nimic din importanţa lor dacă ’şl-ar fi trăgând origiua din legislaţia sad miturile indiene. Dar, jus şutim cuigue.
Să vedem mai biue In aceste similitudini un rcsultat al evoluţiunei naturale ale societăţilor. Luându-ne după
principiile de seheţiune, trecute azi în ştmţa, putem zice ea unele din princi-piele legellul ManuaQtrecut In legislaţia romană mai mult prin transmisiune iar nu prin reproducere.
Discursul d-lui Schina a produs o vie impresiune asupra auditorului. D sa a ştiut cu mult talent să atenueze o parte din alb marile categorice ale d-lui procuror, fără u’i micşora meritul lucrării şi fără a uita de a’l arăta felicitările sale.
După aceasta d. preşedinte declară deschis anul judecătoresc 188(3—87.
ULTIMA ORA
Solia, 13 Septembre. — Ga răspuns la telegrama de felicitare ce i s a a-dresat cu ocasiunea zilei sale, Ţarul a însărcinat pe consulul Rusiei să mulţumească guvernului,clerului şi repre-sintanţilor societăţii bulgăreşti. El şi-a exprimat speranţa că Bulgaria, de a cărei prosperitate se interesează aşa de mult, va şti să’şl asigureze binc-fa-cerile ordine! şi a liniştei, de care are o trebuinţă atât de imperioasă, adăo-gând că cu cât se va arăta mat la înălţimea acestui lucru, cu atât va dobândi mal mult bine voitoarea protecţiune a Rusiei.
Sofin, 19 Sept. — La deschiderea adunării, d. StambulolT. In numele regenţe!, a pronunţai un discurs, din care iacă principalele pasagil:
Cunoaşteţi ultimele şi tristele evenimente prin care a trecut ţara, precum şi manifestul,ce Prinţul a adresat naţiunii, în care declară că, Încredinţat că independenţa, libertatea şi drepturile ţării nu vor 11 vătămate s’adecis a renunţa la tronul Bulgariei, pentru ca bunele reluţiunl să se restabilească repede Intre Bulgaria şi Rusia liberatoare.
Văzând starea critică prin care trece ţara, suntem încredinţaţi câ toţi Bulgarii fără deosebire de rasă, cult sau partid, vor da guvernului un sprijin puternic şi o cooperaţiune patriotică, pentru ca, pe de o parte, ordinea, liniştea, şi siguranţa interioară să fie ocrotite, şi câ, pe de alta parte (ara să poală ieşi din crisa actuala, pastrân-du’şl drepturile sale neatinse.
Tronul fiind vacant, guvernul conform constituţiunil va convoca o mare Adunaie tn ce! mal scurt termen.
Înaintea alegerii biroului un deputat zicând : Prima noastră gândire trebuesă fie prinţul absolut. Adunarea se sculă lntr’un strigăt : «Trăiască Prinţul 1»
Sultana D. Ghâţâ; Maria, Teodor, Dimitrie, Constantin şi Georgica Ghâţâ; George şi Elisa Ghâţâ; Co-stică şi Elisa Ghâţâ ; llagi Şerbau şi Catinca Nicolau; Sultana Lascăr ; Constandin Ghâţâ; Sultana Costescu şi Maria Baldoviei; Smaranda Apo-stoleanu; George Costescu ; Costache Cernat şi Eleonora Galistral; Gooti-că, Maria şi Zoe Nicolau ; Construi tin şi Paulina Alevra ; Andrei şi El«-na Ignat, precum şi toată familia, cu durere face cunoscut pierderea prea iubitului ior soţ, părinte, frate, ginere, nepot, ver şi cumnat
DHUTItlE TIlEODOIt CIIÎT/I
Oftcier şi cavaler al mai multor ordine. încetat din viaţa la Hi) August 1880, în verstă de i\ ani.
înmormântarea rcmăşiţelor sale au avut loc în Focşani, la cimitirul Nordic, în ziua de HI August.
Rugaţi-ve pentru el.
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
,77)
FORTUNE DU BOiSGOBEY
VELULALBASTRU
(Urmare)
Căpitanul alungând tristele suveniruri ale trecutului respunse semnalului şi nu se mat gândi de cât la luptă. El deja nu mal vedea pe inamicul său care se ascunsese îndată Îndărătul unei coloane. Saint-Briac imită această manoperă şi se Întreba cum să facă pentru a’l atăca fără să se arate.
Terenul Închis unde trebuia să se videze afacerea ti era cunoscut de rând cu desastroasa plimbare ce o făcuse cu Odette.
Planul cel mal sigur era evident de a se ascunde şi de a aştepta ca adversarul săfl să se arate.
Dar dacă căpitanul şi Spaniolul ar fare amândoi acelaş calcul el, nu s’ar mai întâlni nici o dată şi nici unul nici c*-l alt nu venise acolo pentru a e-xecuta un fel de preumblare cu mâna armată.
De alt-fel, caracterul lui Saint Briac nu se acomoda nici de cum c’un sistem de temporizare care ’l ar fi espus să fie surprins de d. de Malverne, pe care păzitorul îl aştepta şi care va âpare în curând cu tot cortegiul şi a-paralul unei visite judiciare.
D. de Pancorbo trebuea se se teamă, încă şi malniultde cât adversarul său, de sosirea judecătorului de instrucţie.
— Noi am face mal bine să ne aşezăm la cincl-spre-zece paşi unul de altul şi să tragem până când moare unul din noi, se gândi căpitanul. Vo-esc să sfârşesc odată şi voiu Înainta.
Pentru ca să tragă asupră-ml el va trebui să se arate, ceia ce doresc şi eu.
Înainte de a se duce, el se asigură că cele şease cartuşe erau în alveolele lor de oţel, că mecanismul care le conduce una dupe alta înaintea ţevel funcţionează lesne, şi că piedica nu era prea tare.
Luând aceste precauţiuni se puse să înconjoare baza masivă a turnului de la sud. Proectul său era de a parcurge cu toată iuţeala galc.ria unde se găsea descoperit şi s’atace pe Pancorbo în locul unde ’l văzuse că s’as-cunde.
El Înainta dar cu paşi de lup şi din nenorocire nu se mal gândi ca să se reîntoarcă.
Spaniolul avu absolut aceiaşi idee ca şi el. El eşise din ascunzătoarea lui şi părăsind adăpostul protector al tur nulul de sud începu să alerge pe galerie şi soseşte cu revolverul în mână la locul pe care căpitanul îl părăsise. Ne gâsindu’l, el înţelese şi ’l urmări.
Saint-Briac înainte de a'şl termina cursa, se opri câte-va secunde cu scop de a se asigura ca nu cum va inamicul
său să’l ochiască din dosul coloanei dupe care* se ascunsese.
Aceasta a fost destul ca el să fie perdut.
Odiosul Pancorbo, văzâudu’l, merse încet trase asupră’I pe la spate şi ’l omorâ c’un glonţ care ’I sdrobi coloana vertebrală. Culpabilul amant al Odet-te’i de Malverne căzu cu faţa în jos şi asasinul nu perdu timp pentru a’l lua suma ce o câştigase la joc In noaptea trecută.
Principalul scop pentru care el II propusese acest duel nebun era numai ca să’i fure această suma.
Cinci-zecl şi cinci de mii de franci i se părea o sumă bună pentru a o avea părăsind Franţa fără gând ase mal întoarce. Acum el nu mal avea nimic de făcut. Toate abominabilele sale planuri fură Îndeplinite. Complicele său trecuse deja frontiera. Nimic dar nu’l lmpedica de a face şi el ast fel chiar în acea seară.
Scotoci hainele cadavrului, găsi biletele de bancă într’un portofoliu îşi umplu buzunarele cu ele şi alergă la scară pentru a se da jos.
El şliea că justiţia va veni şi nu voia ca să’l surprindă în flagrant delict.
Duelul â Vamericaine nu durase de cât zece minute.
învingătorul putea dar spera că va eşi fără nici o piedică şi, odată în stradă, el nu mal avea de ce. a se teme, fiind totul preparat peDtru plecarea sa.
Ajunse dar la scară şi n’apucă să coboare trei trepte că i se păru că aude
de deşi ptul lui voci şi paşi.
El se opri pentru a asculta şi îndreptând urechia spre partea de unde venea sgomotul, căpătă siguranţa că mal multe persoane se sue sus. Nici nu’i trecea prin cap ca să mal continue a secoborâ.
Aceşti oameni, ori cine ar fi el, su-pozând că nu ’l va aresta când va trece, vor găsi pe galerie cadavrul căpitanului; ei vor ghici fără multa greu-lale că omul pe care ’l-a Întâlnit pe scară era omorâtorul şi el s’ar pune în urmărirea lui.
Lucrul cel mal bun ce’i remânea de făcut era, să se sue îndărăt şi să caute să fugă printr’un alt drum.
El cunoştea deja unul prin care eşise când asvârlise pe contesa din vârful turnului de la sud ; un drum periculos înadevăr,darcaredala o scară făcută în grosimea zidului ce susţine bolta altarului.
Nu mal avea timp de perdut, alergă la locul unde, sărind peste balustradă putea se se lase să cadă pe o dungă de piatra dispusă lntr’un plan înclinat.
Incâlecând pe această dungă şi lăsân-du-se In jos el a pulul, în ziua primei sale crime, a atinge fundul spaţiului care separă altarul deceledouă turnuri ale faţadei şi a găsit acolo puntul de plecare al unei scări de peatrâ, suspendată în aer.
Pe această scară, care era foarte practicabilă şi care nu presinla nici o dificultate putuse el scăpa atunci.
Mergerea In lungul acelei dungi de
pealră avea inconvenientul de a nu se putea efei'lua de cât descoperit, dar pericolul nu era de cât la început, a-dicâ în momentul când trebuia să sară dupe galerie. Acest salt era foarte periculos ; dacă în loc de acadea călare pe dungă ar li devieat cât de puţin, sau dacă, o dată înoălicat, ’şi ar fi perdut echilibrul, ar fi căzut inevitabil pe pavagitl.
Dar era forte şi îndemânatic acest om enigmatic, acest scelerat cosmopolit care nu’şl schimba numele şi naţionalitatea de cât pentru a comite mai lesne crime de toi felul.
Şi în acest moment, el îşi juca cea din urmă a sa partidă. Totul îl reuşise până aci. Graţie cutezanţei şi muno-perilor odioase, el putuse o se căpa de toţi aceia care ’i declarase războia. El omorîse înlr’un mod mişelesc pe cel mal periculos din duşmanii săi, şi numai avea de cât să părăsească Franţa încărcat de banii victimelor pe care le despoiase.
Pentru aceasta n’avea de cât să sară drept şi iute, pentru că dacă ’l-ar li văzut oamenii pe cari ÎI auz;se suindu se pe scara, ar fi fost perdut, chiar atunci când arii trecut cel mal greă obstacol.
Cadavrul căpitanului era acolo. Cel ce veneau dacă ar fi zărit un om alergând în lungul boitei altarului n’ar fi avut de cât să strige: Peasjsinl
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA — 2 SEPTEMBRE
CASA DE SCHIMB
I. M. F E R M O
—27,STRADA LIPSCANI, 27—
CURSUL BUCURESCI
27 August 1886
5 % Rente amortizabilă . . .	Pfi 1/2
5 % Renta perpetua ....	»5
<3 N Oblig, de stat		
6 % Oblig, de st. drumu defer	
7 * sciu. func. rurale. . . .	104
5 * scris. runc. rurale . . .	87 12
7 % Scris func. urbane . . .	tOU li
6 % Scria Tune. urbane . . .	mu
5 % Scris. func. urbane . . .	821/4
5 % împrumutul comunal . .	75
Ob!ig. Casei pens. ,lel 10 dob.)	Î20
împrumutul cu premie . .	84
Acţiuni b&ncel nation. . .	1040
Acţiuni «Dacia-Romania » . .	272
■ Naţională		220
» Credit mobiliar . .	
• Constructiunî. . . .	164
• Fabrica de hârtie . .	
Argint contra aur . ... ,	(4
Bilete de Bana & contra aur.	14
Florin ansatriacoî . . . .	2.0*
Schimb ••••••	
Paris S luni		
» la vedere 		100 b-4
Londra 3 luni		1
» la vedere 		25.25
Berlin 3 luni		t .24
Viena lavedere		2.02
nr I Ai P Li 1 D1 A T chlar de acuma-Ut mLninlAI un otel situat Calea Victoria No. 147 împreună cu dependinţe, grajd, şopron, curte, grădină, gaz aeriform In casă. Pentru desluşiri, a se adresa la No. 198 Calea Victoriei.	oi: inchiimt tnment compus de patru camere, din care un salon mobilat. A se adresa la redacţia ziarului sl Str. Occdentu \o. 2. Seiînclilrîaza chiar de acum.	uf, înmiim \t tava ce ’I zice şi Băcanu din districtul Ilfov, la 0 poşte departe de Bucureşti, în Întindere de aproape 700 pogoane. De iaSt- Gheorghe 1888 moşia Gressia dindistr. Teleormanlână Ruşi-de-Vede, în întindere de"®06 pogoane. Doritorii se vo ’ adresa în Bucureşti la propriataru! Gr. Arion, Cate&.Griviţa No. 38. 	
nr 1 ăl P U 1 D ! A T chiar d’acum ea-Ut 1 nUrl Ini Al sele Costa-Foru din BaLişte, Strada Scaunelor No. 46. 22Camere deosebit dependinţele: grajd, şopron, cuhnie, spălătorie şi alte trei ca-mereşi grădină spaţioasă. Doritorii pot visita casele în toate zilele. Pentru condiţii a se adresa la d-nu C. G. Costa-Foru 3, Dealul Mitropoliei, sad la redacţia Epocci.		
	IU? IVnilDIIT chiardeacumcasad-lul Uli i M.nml’l V. Hiott din Str. Luterană 15, mobilate şi neraobilale având 22 camere, grajd de 10 cal, şopron de 6 trăsuri, 2 pimnite, Iput şi grădină cu 2 pavilioane. Doritorii se vor adresa la d-nu Prorie-tar în toate zilele de la orele 8 de dimi-nâtă până la cinci (5 seară. Asemenea şi de arendat de la Sf. Gheorghe viitor moşia d-sale Copaciu din districtul Vlaşca plasa Câlnişte.	
		LT7 V17N7 \ EI? maI mulli armâ-ÎJL YLiN/i Anri sari.reproductori iepe, mânzl de pur-sănge, cai de curse, de călărie, de trăsuri. A se adresa !a d-nul Reimer administrator la moşia Paskani (jud. Ilfov 2 ore depărtată de Capitală). nr WCW7ADC Casele nuol din Str. Ut VtNLAnt Crinului No. 5 bis. jumătate locul viran din Strada Dionisie No. 20.
de închiriat ffi.Ls:,csr„r, casele, grădina şi teatru cunoscute sud numele «RAŞKA» din Strada Academiei No. 28. A se adresa Strada Batiştea No. li.		
nC 1 ăl P U 1 D 1 A T chiardeaoumCa_ Ut IN Unirii Al sele nuol din Str. Crinului No. 5 bis.		
111/ IVminiiT chiar de acum Casele, Ud lillillllu/ll din Strada Academiei No. li compuse din 16 Camere, cu 0 curte spaţioasă în care se află grajdifl şopron şi alte dependinţe. Aceste case mal aO şi 0 grădină importantă A se adresa Strada Batiste No. ti,	nil lYMIIMU ® prăvălie spa-llli ni lllmll lloasa cu faţada în pia«;ia F.plseopii avend doua camere si plvniţia, a se adresa Iaadmistraţta ziarului „EPOCA".	ne UCW7A DC ro>ere de calitate su-Ut VlNlA nt perioară obţinută prin maşina centrifugală. Pot oferi orl-ce cantităţi cu preţul moderat. A se adresa la d-nu Hryniewiecki în Tecuci.
UNTENAR BACALAUREAT
având câte-va ore disponibile doreşte a da lecpunl in familie de curs primar «afi secundar.
A se adresa Calea Moşilor No. 238.
nr wc W7 A DC moşia badulesci, Ut VtriLflnt 20 minute depătare de Gâeşll, rvând pământ arabil, livede, vie, pădure de exploatat, han moară case -han» • _	_
Doritorii să VdC adresa sub-scrisulul
chiar la moşie.	.
Mcolno Krtjpseu.
nr I ăl P U I DI A T de la Sf. Dumitru Ut mUnlnlRI viitor, tn total sad în parte, casele din Strada Romană No. 2, fosta casa doctor Kerestenye, care se compune din două corpuri; cea aintâiO cu două etage, iar cea de a doua cu un etage, avănd mai multe camere dA 'tăpânl, şi dependinţele necesare, două grajduri şi
45 sad la comptoir Strada" Colţii No. 10
DE ARENDAT BrtSJttE®
Iul Ialomiţa.întindere 1588 pogoane, 4 hanuri. A se adresa Strada Speranţei Ao. 20 In Marin IMtistennu.
PUBLICITATEA ZIARULUI „EPOCA
4 4
N°. 3, STRADA EPISCOPIEI, N°. 3
LICEUL ALEXANDRI
(fosl institutul lieliade)
Bucureşti. — A o. i, Strada Armeană, No. 1. — Bucureşti
Internat şi Externai.
Cursuri primare şi liceale. Proparatiunl pentru bacalaureat şi [ şcoli speciale.
Local anume clădit pentru institut. Dormitoare şi săli de studio, spaţioase [şi bine aerate; toate eonditiunile igie-ice de aproape şi serios observate. Băl | In institut.
Aparat de sudaţi**» duşi, etc. Sală de | gimnastica deiarnă. Gimnastică devară.
Infirmerie. RefectoriO organisat după [ sistemul cel mal noO.
Bibliotecă.—MuseO cu obiecte de sl u-[diO. Grădină botanică, etc.
Cursurile se fac conform programe-jlor oficiale. — Limbele, francesă şi ger-Iraană sunt obligatorie,cele-l-alte facultative.— Liceul posedă un bogat matc-[rial pentru cercurile de institutiune şi profesorii dafl cunoştinţelor matematice şi naturale o întindere reclamată de | progresul ştiinţelor positive.
Studiile Institutului coprind urmă-| toarele secţiuni.
1. Cursul primar complect cu limbele
francesă şi germană, obligatorie ;
2.	Cursul liceal.
3.	Preparatiunl pentru exameneleşcoa-lei militare, comerciale şi bacalaureat.
Direcţiunea acestui liceO are onoare aaducela cunoştinţa publicului că după
0	nouă combinare s’a asociat cu un grup de profesori publici bine cuno-1 scuti, cari pe lângă obligaţiunea de a face cursurile, în Institut, se mal inda-!
1	orează,dacă unii dintre părinţi ar dori ca fii d-lor să fie înscrişi In liceele şi «coaiele statului , de a supraveghia mersul, asiduitatea şi purtarea elevilor ce vor frecuenta acele şcoale.
Un serviciu de omuibuse alo liceului nostru, va transporta po elevi la oricare din licee şi gimnasil afarăde liceul Mateiu Basarab,care se află la distantă j de 5 minute de Liceul Alexandi.
Cursurile încep pentru clasele pri- ] mare, 15 — 20 August, iar cele liceale j de la 27 — 1 Septembre.
înscrierile se fac In toate zilele la cancelaria liceului.
Direcţiunea.
< i
INSTiTUL „NEGRI
IN
GALAŢI
Internat externat de baetl, fundat tn 1883 şi condus de o asociatiune de pro-peforl publici. Cuprinde trei secţiuni: primara, cu cursurile în inslitut; gimnaziala, cu cursurile la gimnasiul statului; comerciala, cu cursurile parte In institui şi parte la şcoala comercială din localitate.
Localul institutului este situat în centrul oraşului (casele A. Foţi, din strada cu acelaş nume) şi întruneşte eonditiunile cerute.
Pentru anul şcolbr 1880/87 Asociatiu-nea a făcută noi înbunătftt'rl în tot ce tinteşle la bunul mers al institutului.
Cursurileprimareîncep la 16 August, iată cele secoudare de la î Septembre.
OrI-ce informatiunl se pot căpăta la direcţiune, care Irimete gratuit după cerere prospectul şcolei.
Direcţiunea.
P.S. Tot odată institutul are necesitate de un profesor pedagog la limba francesă pentru clasele începătoare. Doritorii ae a ocupa acest post, sunt rugaţi a se adresa la direcţiunea institutului, care îl va face cunoscut oral sad înscris eonditiunile.
Direcţiunea.
EREZII L. LEM A1TRE SUCCESORII
I TUNĂTORUL RE FER Sl ALAMA - ATELIER MECANIC
BUCUREŞTI, — CALEA VĂCĂREŞTI 951. — BUCURESCI

Se tnsârcineză cu construc-tiunl de turbine si mori cu preţuri mal reduse de cât acele din Viena si Pesta.
PREŢUL
Unei mor! cu 1 piatră de 36 lei 1900, cu 1 piatră de 46 lei 2100, cu 2 pietre 36 lei 3600,cu 2 pietre 42 lei 3H00.
Esecuteazâ repede orî-care e lucru de turnătorie sad me- | canică; precum; olane simple * şi ornate.
Mare asortiment de mobile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri de vin. etc.
Mare deposit de fer, raiuri jDerit.ru vagonete,
13ocau viile, tzeve de tuci. Mare asortiment de pietre de moara. La Pertă-sous-Jouars.
I INDUSTRIA ROMANA I
LU CI A-L AC
Cea mal mare economie pentru orl-ce persoană şi care dă cel mal frumos, cel maî durabil lustru ghetelor, cis-melor, pielei pentru trăsuri, curelelor pentru hamuri, centureanelor, raniţelor militare etc.
LUCI A - LA C
Mal are proprietatea de a păstra pielea moale, de a nu se crăpa sad rupe înainto de vreme şi mal mult încă, de a nu străbate apa printr’ânsa.
LUCI A-L AC
este unicul preparat până astă zl, care a reuşit să întrunească toate trebuinţele pentru conservarea şi lustruirea a orl-ce fel de piele, cu cea mal mare Înlesnire, înlăturând peria şi vacsul, cu un câştig de 50 la suta.
FLACONUL MARE 1 LEI; CEL MIC 50 B.
Inventat şi preparat de d-1 I. BRANDUS, Farmacit. BUCUREŞTI, ÎS STRADA CLEMENTEI, 26.
casa spicq mim si iii
DE
P I A N U R I
DIN CELE MAI BUNi FABRICI, DE LA 35 FRANCI IN SUS
Aceste închirieri presintă deosebitul avantangih,că, or-căruî chiriaş care | doreşte a cumpăra piano închiriat, se socoşte banii respunşl ca chirie, ca | a-conto preţului de cumpărare.
LICEU PRIVAT Sl PENSIONAT
FRANTZ SCHOLTZ
GRATZ, SALTZAMTSGASSE 4
Acest Liced esle autorizat, prin ordinul No. 5103din8 Aprilie 1885, de către Onor. Minister al Instrucţiune! publice.
Deja seriosilatea studielor ce se fac tn acest liced ’l-a făcut renumit.
Se trimite gratis şi franco tutulor care vor cere programul.
PANTEL1U POPASU
Licenţiat In drept şi în ştiinţele po-llitice; vechio advocat al Curtel de Ca-satiune; fost adese deputat al Galaţilor, I după o lipsire de 20 ani, aşezându-se I din nod în Bucureşti,'îi a redeschis can-i celaria sa de advocatura in Strada Aca-| demiei No. 4/, etagiul I, alaiuri de Dursa | si Camera de Coreţ, in Casele D-rului ! Leon Steiner.
Orele de consultaţiune de la 8 — 11 I înainte de prânz şi de la 3 — 5 după prânz.
OH
L1OV -bucureşti- yQHe
N°- 138, CALEA VICTORIEI, N°- 138
Direcţiunea Liceului St. Gheorghe are onoare de a aduce la cunoştinţa publicului că s’a adăugat şi clasa VI dn liced, aşa tn cât pentru anul şcolar 1886/87, care va Începe la 15 Septembre viitor, cursurile vor coprinde primele 6 clase de liced şi o clasă preparatoare tn care se vor urma materiile clasei IV primare. Toate cursurile se vor pruda în liced de către profesorii bine cunoscuţi al acestui Institut.
Prospectul Liceului şi eonditiunile de admitere se trimite ori cărui persoane car vea face cerere Direcţiune! Liceului 138 Calea Victoriei Bucureşti unde se primeşte chiar de acuma cererile de inscriere.
Numărul elevilor este strist limitat tn fic-care clasă.
MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE ROMANE“11
Ploestt-Slanic-Slauic-Ploesti
Bucurestl-Roman
STAŢIUNEA
Arătarea Trenurilor
Biieurestl-Vârclorova
Tr. ac.|Tr. p. |Tr. p. ITr.pl.
Bucureşti p. PI oeştî BuzăO R.-Sărat Focşani Mărişeştl Adjud Blcâd P.oman sos
noapte 11,00 12 27 2,14 3,17 d. 4,16
5.00
6.01 7,39 8,45
dim.
a. m. 8,40 10,39 12,55 2,25 3,48 5,15 8. 6,39 9,35 11,15 p. m.
dim.
7,30
9,16
dim.
6.30
8,04
Tr. ac
p.m.
4,40
7,20
Rom an-Bucurestl
Roman plec.
Bacăd
Adjud
Mirăşeştl
FooşanI
R.-Sărat
Buzăd
Ploeştl
Bucur. sos.
noap.
8.25
9.20
10.45
11.18
11.52
12.56
1.46
3.33
5.00
p. m. 12.30 1,40 3,52 4,34
i
p.m.
1,18
3,39
5,15
seara
p. m 10,17 11,50 noap
p. m. 5,45 7,20
10.29
11.30 12,59
2,29
4,03
8,-
9,35
săra
Târgovisle-Titu
Tărgoviste p Ti tu sos.
a. m. | p. m. 6.40	5,20
7,501	6,30
STAŢIUNEA	Arătarea Trenurilor		
	T. ful.|T. ac.		|Tr. p.
Bucuresci p.	p.m. 4,05	seara 8,00	dim. 8,00
CiocănescI	—	—	8,41
Titu	5,07	9,00	9,26
PitescI	6,24	10,16	11,17
Slatina	8,08 9,30	11,56	1,25
Grai ova		1,18	3,37
Filiaşl	10,17	2,04	4,52
T.-Severin	12,05	3,52	7,34
Vârcior.sos.	12,27	4,12	8,00
V ârciorova-IÎ ocăreşti
Vărcior. pl.
T.-Sever in
Filiaşl
Craiova
Slatina
Piteşti
Titu
Ciocăneşti Bucureşti s.
seara
3,42
4.03
6.03 6,55 8,17
10,12
11,31
12,35
noap.
12,57
1,19
3,07
3,53
5,12
6,58
8,11
9,10
dim.
8,00
8,40
11,08
12,30
2,27
5,15
7,05
7,49
8,30
a.m.	a.m.	seara
Titu-Tărgovlste		
1 a. m.	seara	
Titu pl. 9,45	9,15	
Tărgovişte sl 11,05	10,30	
BUCURESCI-GIURGIU			
STAŢIUNEA	Arătarea trenurilor		
	T. ful.| T. p. 1 Tr. p.		
Bucureşti p. Fiiaret Giurgiu Smărda sos.	dim. 5,40 7,10	a. m. 6,40 7,10 8,55 9,00	p. m. 5,30 ; 6,00 7,40 —
G1URG1U-BUCURESCI			
Smârda pl. Giurgiu Fiiaret Bucur. sos.	!P- m. 2,25 3,52	a. m. 10,00 10,05 12,11 12,25	p. m. 8,30 10,28 10,42
Roman-Iast			
Roman pl. PăşcanI T.-Frumos Iaşi. sos.	dim. 9,51 10,51 1,53 1,50	p. m. 4,47 4,15 8,24 9,52	
lasi-Rcman			
Iaşi pl. T.-Frumos PăşcanI Roman sos.	p. m. 4,08 5,25 7,17 7,53	dim. 6,52 8,35 10,01 11,06	
GALAŢI MARASESTI-MARASESTI-GALATi			
STAŢIUNEA	Arătarea trenurilor Tr.ac.iTr m.|Tr. p.		
' Galaţi pl. i Tecucift MărăşeştI	10,40 11,06	noap. 11,40 4,16 4,52	a. m. 7,45 11,14 11,45
Mărăşeştl pl TecuciO Galaţi	dim. 5,25 5,50	«		p. m. 4.49 5,45 8.50
Adjud-Tergul-Ocna			
Adjud pl. T.-Ocna sos. T.-Ocaa p. Adjud sos.	p. m. 4,15 6,20 9,45 11,35		dim. 6,10 8,05 8,20 10,00
Constantu-Cernavoda			
Constanta p Cernavodă s Cernavodâp Constanta
p. m.	dim.	
3,00	9,00	
4,45	11,10	
6.50	1,50	
8,35	4,24	
STAŢIUNEI	Arătarea trenurilor		
	Tr. fl.|Tr.ac.|Tr. p.		
Ploescl pl. Slănicu sos.	a. m. 10,45 12,40		
Slănic pl. Ploeştl sos.	p. m. 5, 6,50		
VERESCI-BOTOSANI-CAMPINA-DOFTANA
STAŢIUNEI
Arăt. Tren.
Tr.ac.l p.am. |
TECUCIUBERLADBERLAO-TECUCIU
TecuciO pl. Bărlad sos.	a. m. 6,15 8,00		
Bârlad pl. TecuciO sos.	a. m. 8,40 10,40		
lasi-Ungheni-Ungheni-lasi
Iaşi pl. Unghenl s.
Ungheni pl. Iaşi___sos.
p. m. p. m. 2,00	4,40
3,32l 6,12
PLOESTIPREOEALPREDEALPLOESCI
Ploeştl pl. Câmpina Sinaia Predeal sos.
seara	dim.	dim.		p. m.	p. m.	dim.
6,15	9,38	8,19	Predea] pl.	7,45	4,51	7,05
7,14	10,42	9,20	Sinaia	8,21	5,32	8,11
8,30	11,53	10,31	Câmpina	9,18	6.29	9,09
9,10	12,35	11,08	Ploeştl sos.	10,09	7,25	10,00
VerescI pl. Botoşani s. Botoşani pl. VerescI s.	p. m. 2,08 2,03 5.21 7.21	p. m. 9,49 11,42 3,15 1,55	
Cămpina p. Doftana s. Doftana p. Câmpina p.	a. m. 11,20 11,00	p. m. 5,50 6,08	
Galati-Buzeu-B uzeu-G alati			
Galaţi pl. Brăila BuzăO sos.	noap- 9,40 11,01 1,30	8,40 10,02 12,53	
Buzăfi pl. Brăila Galaţi sos.	2.30 5,03 6,15	12,55 3,41 4,55	
PASCANI-SUCEAVA-SUCEAVA-PASCAKI			
PăşcanI pl. Vereşcl Suceava Suceava pl VerescI PăşcanI sos	dim. 10,40 12,08 12,23 5,00 5,4C 6,41	sera 7.15 9,17 10,09 6,54 7,51 9.15	

JNo. d