ANUL I No. 231. DUMINICA 31 AUGUST 1830 A DOUA EDITIUNE Grigork Q. PEUCESCU Director politic ABONAMENTELE 8E PLĂTESC TOT-D’AUNA INAITCTE : In ţara pe 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei in străinătate 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei 4 BON A MENTE LE ÎNCEP LA I 81 16 A FIE-CABEI LUNI REDACŢIA Ho. 3.—Piaţa Episcopiei.—Ho. 3. IO BANI NUMEBTJL MANUSCRIPTELE NU SE INtPOIAZ» N. Gr. FI LI PE SCU Proprietar ANUNCIURILE SE PRIMESC NUMAI LA ADMINISTRAŢIE Pentru Orient la A-sUrn Ayncu, Conslnnlinople Kavakey Deirmen Han, lo Galata. Anunciuri pe pap. IV. Jinia 30 bani, anuncirl şi reclame pe pagina treia 2 iei linia. ADMINISTRAŢIA Ho. 3.—Piaţa Episcopiei.—Ho. 3. APARE IN TOATE ZILELE IO BANI NUMERUL 50 BANI UN NUMEN VECHIU | 0 COMPARATIUNE OMUL ZILEI DINASTICII RUSIA SI ANGLIA MIZERIILE LONDREI VELUL ALBASTRU 0 C0IY1PARATIUNE F.ste adevărat că nu toţi cetăţenii înti’un stat sunt In stare d’a judeca faptele politice, nu toţi pot în cunoştinţă de causă se se pronunţe pentru cutare sau cutare om politic, nu toţi pot face o distincţiune bine raţionată între partidele ce ’şt dispută puterea. Din contra, cea mal mare parte a cetăţenilor n’are, lanol In ţară, de cât o cunoştinţă foarte incomplectă şi adese-orî foarte eronată despre faptele oamenilor, fie din oposiţie, fie de la guvern. Dacă este adevărat că majoritatea Românilor nu este în stare se aprecieze meritul seu demeritul politic al barbeţilor de stat şi al partidelor ce stau în luptă pe arena politică, tpţi Românii Insă Înţeleg astă-zi că Intre aceste partide, între aceşti oameni, există o deosebire care cade sub mijloacele lor de apreciere, sărind In ochii tululor. Această deosebire este onestitatea şi desintere-sare bănească absolută a unora şi necinstea şi setea de bogăţie a celor-l’alţl. Această distincţiune este d’altmintrelea şi lesne de făcut. Toţi ne cunoaştem mal mult sau mai puţin. Mijloacele de existenţă a unora şi a altora sunt de notorietate publică, şi or cât s’ar Încerca politicianii se ia văzul lumei prin frase late şi planuri adânci şi netălmăcite nimănui, Românul, al cărui bun simţeşte, In lipsă de cunoştinţe, o călăuzi sigură, se întreabă, cu drept cuvânt, — căci el sărmanul plăteşte, — ce ’ml cer unii? ce 'ml cer alţii? Gât mă costă? Aci se Încurcă colectivitatea. Fie-care colectivist, aproape fără escepţiune, apucat de scurt să răspunzi de unde are avere, o suceşte, o Învârteşte, şi mai adese ori caută să tăgăduiască averea ce are ; căci nu-’I dă mâna se o dea pe faţă şi mal puţin Încă să spue de unde o are. Dar lumea nu se Înşeală, lumea ştie multe, şi n’a trecut atâţea ani In cât ue nu ’şl mal poată aduce aminte. Numeroşi sunt aceia cari au văzut pe colectivişti strîmtoraţl In casa părintească, intrând în politică, neputendu-şl agonisi existenţa in vre-o meserie sau meşteşug oarecare, şi deveniţi dintr’o zi într’alta oameni bogaţi, ba chiar milionari, după venirea d-lul Brâtianu la putere. — De unde ? se Întreabă lumea. — Din funcţiunile publice ? Aceasta nu se poate; căci ştiut este că funcţionarul onest abia poale să se ajungă cu leafa dintr'o zi într’alta. — Dar milionarii colectivi-tâţel au răsărit nu numai printre aceia cari ocupă funcţiuni publice dar încă, şi mai cu seamă, printre aceia cari nici n’au consimţit a intra In funcţiuni, gâsindu-şl mal bine socoteală a face afacerile lor pe din afară. —Tipul acestui ultim 8oiu de colectivist este vestitul Ca-rada, samsarul tutulor operaţiu-nelor fructoase, furnisorul tutulor ministerelor, prin mânile căruia aU trecut sutimi de milioane, şi care, locuind In casa chiar a Primului ministru, mâncând la masa sa, uni-ficându-se cu familia sa, a arătat chiar intenţiunea d’a lăsa moştenirea sa copiilor d-lul Brâtianu. Am putea lua pe rând ast-fel pe fie care membru din colectivitate şi se cercet m ce avere avea la 1876 şi ce avere are In 1886. Toţi, fără excepţiune, s’au îmbogăţit. Capul nolectivităţel el însuşi, aşa pretinsul integru 1. C. Brâtianu este oare, sub acest punct de vedere,ireproşabil ? Nu ştie lumea că d-sa a permis, fiind prim-ministru, subscrierea în profitul său a unei aşa zise recompense a virtuţilor sale care se ureâ la un milion de franci ? Nu ştie lumea cum s’a făcut acea subscriere ? Apoi numai numele a-celor subscriptorî, pe care ne re-servăm a-’i da alta-datâ pe faţă cu sumele ce fie-care a subscris, este d’ajuns a edifica pe ori-cine asupra naturei acestei colosale neruşinări. Nu numai că toţi aceia cari aveau daraverl cu statul, cari luase sau voiad a lua înteprinderi publice, contraccil sau arendaşi al statului, într’un cuvînt cel ce aveau interes de primul-ministru, au'subscris cu sume mari tn acea listă, dar încă,--lucru şi mal scandalos, — particularii, cari voiau a căpăta câte o decoraţie sau altă favoare , ’şi putea Îndeplini dorinţa, subscriind în acea listă de subscripţie. Cunoaştem,şi suntem gata a numi, pe bancherul care strlngea fondurile In ceslie, care propunea clienţilor săi, şi procura acelora cari primeau, In schimbul sumei de 500 lei subscrişi pentru d. I. G. Brâtianu, decoraţiunea ţărei, Coroana României. Integrul d. I. C. Brâtianu a primit milionul seu, şi această faptă, care, pentru orî-care Impiegat public ar fi constituit un motiv de destituire şi chiar dedare In judecată, pentru şeful colectivitâţel n’are nici o însemâtate şi, cu drept cu-vint, căci pe lângă altele, Încă şi mal scandaloase, ea este cudesăveşire secundară. Dar azi se mal poate oare lua In serios cinstea personală a d-lul I. C. Brâtianu? Nu 1 D-sa va rămânea alături cu toţi colectiviştii cari, fără căpâtâiu şi mijloace de |existenţâ in 1876, azi locuesc palate, au moşii, şl Încasează regulat cupoanele lor de rentă. Oposiţia care s’a coalisat contra guvernului, este protestarea oamenilor oneşti, din toate partidele,contra faptelor necinstite ale oamenilor de la putere. De o cam dată nu mal e vorbă de luptă de principii; căci colectivitatea n’are principii politice. Liberalii cari odinioară susţineau pe d. I. C. Brâtianu şi l’au făcut ceea ce este, revoltaţi de hoţiile camarilei sale, s’au aliat cu conservatorii pentru a'l resturna. Care a fost trăsura de unire între dânşii? Dorinţa d’a scăpa ţara de o ceată de exploatatori, cari nu văd în politică de cât un mijloc de înavuţire. Şi luând pe fie-care pe rând, vedem pe d. D. Brâtianu, om care ’şî chel-tueşte averea sa personală pentru politică, pe d. G. Vernescu, care, când este la guvern, perde câştigurile importante ce ’i aduce cariera sa de avocat şi pe lângă aceasta mai este espus a neglija administraţia propriei sale averi. Asemenea am putea numi pe fraţii L ihovareşti, pe prinţii Ştirbe» Bibescu şi umplea ast-fel coloane Întregi cu numele cele mai cunoscute ţărei, atât In Capitală cât şi ti) districte. Dar unde contractul apare şi mal bine, este când comparăm guvernul actual cu Toaslele guverne conservatoare. Fie-care din aceşţî bărbaţi de stat au eşit de la guvern mal săraci de cât oii intrat; el ’şî-au dat silinţele toate pentru a repara greşelile şi risipele guvernului I. C. Brâtianu de lr. 1866, pentru a face faţă încurcăturilor financiare provenite din ruinoasa concesiune Slrusberg,— tot opera d-lui I. C. Bră-tianu, —ei au pus ordine în finanţe prin economii şi orînduială, şi au predat la 1876, în mâinile succesorilor lor, o situaţie care le-a permis a face faţă resbelului din 1877 Bărbaţii distinşi pe care ’i-a per-dut partidul conservator au murit unii săraci ca general Teii, alţii ruinaţi ca Manolake-Gosteki-Epu-reanu, care avea o avere personală moştenită de la părinţi, alţii în fine ca G. Costa-Foru cu averea lor micşorată prin politică. Nici un conservator nu s’a îmbogăţit la putere. Toţi aceia cari au consacrat ţărei munca lor, ca miniştrii sau in alte funcţiuni, au fâqut sacrificiuri băneşti din averea lor, moştenită de la părinţi sau câştigată prin munca lor în văzul tutulor. Toţi au fost desinteresaţl, toţi sunt oameni cinstiţi, nici unul n’are nevoe d'a ajunge la putere pentru a trăi. Iacă şi pentru ce ei posedă încrederea publică, căci ci la guvern caută a face statului economii şi a uşura sarcinele contribuabililor. Dar el,din nenorocire,par a fi destinaţi a veni în tot-d’a-una pentru a repara greşolele celor-l’alţi şi a descurca încurcăturile şi datoriile contractate de alţii. Ţara simte bine acest adevăr, şi, precum zicea d. Ioan Lahovari, în-tr’o întrunire publică, ştie ca : Conservatorii aii eşit săraci dintr’o ţară bogată, pe cdt timp colectiviştii vor cşi bogaţi dintr’o ţară săracă ! Această deosebire, între colectivitate si oposiţie, este atât de mare şi importantă în cât desfidem ziarele oficioase d’a ne urma p'acest tărem, şi promitem, la prima ocasie când s’ar încerca s’o facă, se revenim cu detalii şi nume pentru demonstraţia acestui adevăr, d’alt-mintrelea de toţi cunoscut. DEPEŞELE AGENŢIEI JAVAS" Pesta, 9 Septembre.—Prinţul Alec-sandru a sosit erl la 3 ore şi 25 şi a plecat la 3 şi 40. La sosirea sa prinţul a fost salutat cu multă simpatie de un public numeros, printre care se găsiaQ mal multe persoane ce aparţ n aristocraţiei. Studenţii universităţii veniseră la gară cu stindardul lor. Pesta, 9 Septembre. După plecarea prinţului Alexandru, câte-va sute de persoane s'ati adunat In faţa consulatului rus, dar poliţia le-a risipit îndată. Yiena, 9 Septembre.—Prinţul Alec-sandru a sosit aci la 9 .ore mergând la Yugenheim. A fost călduros aclamat de publicul care se găsea In cele2gări. Generalul din Hesa, Lehne a venit să salute pe prinţ în numele tatălui său. St. Petersburg, 9 Septembre. — Ziarele ruseşti par a se teme că com-posiţiunea consiliului de regenţă şi a ministerului bulgar, sănucauseze nuol dificultăţi. «J ournal da St. Palerabo îrg» spune că Rusia nu se gândeşte de loc a micşora independenţa ce a dobândit-o pantru naţiunea bulgara. Trebue înainte de toate, adaogă ziarul oficios, ca liniştea şi ordinea să domnească atât înăuntru cât şi afară din ţară. Berlin, 9 Septembre.—Prinţul imperial s’a dus ieri la Brest-Litowski, ca să salute pe împăratul Alexandru. I.eniberg, 9 Septembre.— Archidu-cele Rudolf, ducele de Cumberland, contele Kalnoky şi mai mulţi ofiţeri străini ad sosit după amiază la Grodek. Ei aii fost salutaţi ta garfl de guvernatorul Galiţiel şi afl plecat apoi la Lublin. Yiena, 9 Seplemvre.—Corespondenţa Politică află de la corespondentul săti din Sofia că agentul diplomatic al Angliei, d. Lascelles, a fost chemat la Londra, unde se va aduce îi.dată. Pori», 9 Septembre. — D. llerbette, şef de cabinet la ministerul afacerilor streine e numit ambasador al Franciel la Berlin înlocuind pe baronul de Courcel. Primim din Sofia următoarea depeşă: O scrisoare din Bucureşti înserată în «Republique francuise» de la 3 Sep-tembre şi conţinând amănunte asupra loviturel de stat, a produs la Sofia o mare mirare. D. Flesch, agent diplomatic şi consulul general al Franciel, declară ca faptul punerii numelui săCi în preambulul acestei povestiri fantastice, con--stitufi.a minciună. Membrii coloniei francese din Sofia afli adresat o protestare directorului ziarului Republique Frunţiise. Londra, 10 Daily News menţionând credinţa Turciei, ca Anglia, pentru a răspunde la acţiunea Rusiei în Balcani, ar ocupa Gandia, spune că uceasta in-sinuaţiune nu pare cu totul de necrezut. lionin, 10 Septembre.—//popolo romano declară cu lotul uefundata ştirea după care ambasadorul Rusiei ar fi es-primat contelui de Robilanţ, ministru al afacerilor străine, regretele guvernului rus pentru atitudinea cabinetului italian, faţa cu evenimentele din Bulgaria. Vlenn, 10 Sepii mbre.—Ziarul Frem-denblat, cu ocasiunea plângerilor Românului, în privinţa violării fronlieri-lor, constată că această cestiune va fi definitiv încheiată pe basa anchetei locale făcută în 1883 de către ocomisiune mixtă, care se va Întruni la Viena In cursul lunii lui Septembre. Fremdenblat doreşte, ca până la re-gularea definitivă a acestei ceslianl,guvernul român să dea prin organele sale instrucţiuni precise, pentru a menţine «stătu quo» în modul cel mal conştiincios, pentru a evita nişte incidente ca acelea ce s’aă întâmplat lîngă Vârciorova. Yiena, 10 Septembre.—Fremdenblat crede că ştirile date de ziare în privinţa prelinselor intenţiuni ale Rusiei faţă cu Bulgaria, intenţiuni ce ar avea de scop să Încorporeze Bulgaria de Rusia, reflectă numai aspiraţiunile şi dorinţele panslaviştilor ruşi'. Dar în cea ce priveşte intenţiunile atribuite Austro-Unganei privitoare mal cu seamă la cestiunile de anexare a Bosniei şi Herzegovinel, Fremdenblat se zice autorisat a declara ca zadarnice asemenea combinaţiuni. Sofia, 11 Septembre. — Cea mal mare parte din deputaţi aă sosit la Sofia. Se crede în general că vor fi una sari două întruniri secrete înaintea deschiderii oficiale a Sobraniel. Mâine fiind sfântu Alexandru se va cânta un Te-Deum la catedrală tn o-noarea 7’arulul. Cu această ocasiune va fi şi o mare paradă. Regimentele rumeliote vor primi drapele la fel cu ale regimentelor bulgăreşţl. In câte-va grupuri de deputaţi se crede că se va protesta contra regenţei care ar fi contrarie articolului 27 din constituţiune, care prevede că regentul trebue să fi fost mal IntâiQ ministru. Credem că camera sub impulsul d-lor Stambuloff, Karaveloff şi Mutku-rolî, va ratifica toate măsurile luate de prinţ. si. 1‘etersburg, 10 Septembre.— .Xovoie Vremia spune că Rusia nu este dispusă a se opri în faţa vetolul Angliei, care singură manifestă intenţiunea de a pune piedici Rusiei. Novosti zice că Rusia a voit să restabilească echilibrul în Balcani distrus de Anglia. I>tirmstn accentuează caracterul european ce a luat ces-liunea bulgară o dată cu abdicarea principelui Alexandru. Numai prin cooperarea tutor puterilor semnatare ale tratatului din Berlin, adaogă sus zisa foaie, s’ar putea regula afacerea Bulgariei. Berlin, l) Septembre. — Ziarul «Die Post» comunică în mod oficios : Principele Alexandru a făcut un marc serviciu pacea europene prin abdicarea sa. Rusia se va mulţumi de reuşita obţinută deja şi nu va mai întreprinde nimic contra neatârnării Bulgariei. Candidatul rusesc la tronul Bulgariei ar fi principele W alde mar, fratele împărătesei Rusiei, pentru care nici Englitera nu s’ar opune. Cu aceasta pare că nu va mai succede o altă dramă aceliea deja încheiată. După ştiri sosite din Londra se crede că principele de Muntenegru ar fi candidatul rusesc, dar numai tn iazul când Austro-Ungaria nu se va opune. VienUjO Septembre. — In cursul călătorii sale de la Buda-Pesta la Viena, generalul Klapca a avut o intrevorbire cu principele Alexandru. Din conversa» ţiu urmată ar resulta că ideia de a abdica ar fi fost provocată mai întâia de intervenirea celor trei mart puteri care aii invitat pe principe încă pe când sc găsi a la Filipopoli să nu pedepsească cu moartea pe autorii conspiraţii din Sofia, fie civili sau militari. Această condiţie lega mâna principelui şi-’i scădea prestigiul. Pe lângă aceasta, încă mai înainte de conspiraţie, puterile streine se a mestecaseră prea mult In afacerile principatului. Invitaţia puterilor lua principelui posibilitatea de a guverna; să se observe încă că poporul bulgar ca toate naţiunile orientale se lasă lesne a fi influenţat intr’un sens sau altul; are simpatii şi antipatii dupe circumstanţe. Bulgarii nu sunt încă pregătiţi pentru FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (41) MIZERIILE LONDREI (Urmare) XXVIII. O comedie de palat. Prinţul-Regent pălea ascultând a-ceaslă istorie, lordul Castelreag stătea tncremenit, ducele de Wellington repeta Intr’una. — Trebuia să fie aşa I trebuia sâ se întâmple aşa I — Iţi mulţumesc, d-te attornev general, zise prinţul îndată ce oratorul is-prâvi.tţi mulţunu s că m’ai făcut să aflu tot adevărul. Apoi. ştergând sudoarea care picura de pe fruntea sa, rupând cu unghiele basmaua ce ţinea In mână. Regentul tnerpus să se plimbe de la uo capăt la rel alt al odăel cu paşt mari. — Ast-fel, zise el oprindu se In faţa lut Castle şi măsurându-l cu o privire plină de fulgeri, mizerabilii nu s’aii temut— ziua mare sâ.... — Da Alteţă, respunse spionul. co- borând fără de von ochii la privirea prinţului, ziua mare.... era ceva mal târziii de două-spre-zece. — Şi al văzut tot ? Erai acolo ? — Eram acolo, monsiniore, şi am văzut tot. — Atunci ai observat de sigur cine eraţi capii acelei bande de hoţi, al putea să-I recunoşti 4*ca ţi'i- iar arăta ? Castle şi chiar attorneyul general, se vede că nu se aşteptase la chestiunea asta. — Au arestat pe mal mulţi, respunse spionul pentru a nu fi nevoit sâ răspundă mal direct. — Da, reluă prinţul ru o mănie crescânda, mi-ai spus'o însuşi, s'ad arestat oameni de nimic. Dar eO Iţi vorbesc de şefi, de acei cari sunt liberi, pe cari trebue să-l aflăm pentru a[da un exemplu. N'al văzut nici pe unul? Castle avu o inspiraţiune infernală. — Sâ mă ierte Alteţa Voastră, respunse el, am văzut la rândul întâiîi prin mulţimea pe care o Îndemna la luptă, un tânăr, un irlandez, mi se pare, căci se numeşte Mac Allan. Miniştrii şi attorneyul general care ştiai! prin Castle tot ce se petrece In comitetul salvărel publice, se întrebară un moment pentru ce spionul trădează şi denunţa ast-fel pe colegul său. Dar, odată ce acesta fusese sacrificat, şeful poliţiei voi să vie In a-jutorul subalternului său. — Mac Allan ! zise el făcându-se că vrea să-şi aducă aminte.....El. da I să i prea poate.....Irlandezul acesta e u- nul din cel mal aprinşi oratori din me-etingurl, viitorul ginere a Iul Ilunt.. — M'aş fi mirat, întrerupse Wellington, dacă negustorul de vax nu s’ar fi amestecat şi aci. — Aş putea să spun, zise Castle cu o umilinţa prefăcută, dacă monsiniore îmi dă voe..... — Vorbeşte odată I striga prinţul. Nu vezi c’aştept cu nerăbdare ? — Voiţi spune dar, reluă Castle, că ieri seara, am vâzut pe Mac Allan cu Sir Francis Buid tt. O privire dulce a lui Castelreagh, care-I|prevesti o recompensă materială, mulţumi miserabilulul pentru noua sa infamie. — O I murmura prinţul cu o furie concentrata, cu dinţii strânşi, cu braţul ridicat spre plafon, o I Castelreagh, ce dreptate aveai!.... Dar răbdare I In-torcându-se atunci spre Castle : — Şi unde poţi să-l găseşti pe Mac Allan ? unde locueşte ? — Ştiâ eO, monsiniore, respunse attorneyul general. Nu te îngriji de urmările acestei afaceri. II voiu lovi când va fi venit momentul. — Şi celalt blestemat, acel lord. .. Un semn al primului ministru opri de Regent de a face o cerere imprudentă. — Alteţa Voastră Regală, zise Castelreagh Încet, uită fără îndoială că lordul Burdett aparţine uneia din cele Întâia familii din Englitera şi că titlul săQ II fereşte de pedeapsă, trebue să ’l cruţăm încă. — Al dreptate, ca In tot d'auna, respunse prinţul strângând mâoa ministrului. Attorneyul general înţelese că era vreme sâ se retragă. — Dacă monsiniore, nu mal are sâ-ml dea nici un ordin, zise el, să-mi permită să-l salul. — Dute, d-le atorney general, respunse Regentul, primeşte încă odată mulţumirile mele şi caută să răsplăteşti pe acest om de treabă cum merită. Castle se închină până la pământ. — Şi mal cu seamă, zise prinţul, nu uita să tratezi cum se cuvine pe Mac Allan. Attorneyul general salută profund pe cel de faţă şi se retrase urmat de demnul său satelit. Când prinţul se văzu singur cu miniştrii săi, ieşi îndată din liniştea prefăcută pe care ş’o impusese până a-tuncl. Dându-se pradă pornirel naturală şi cunoscută a caracterului săd, începu sâ ocfirască şi să ameninţe pe Mac Allan, Huni, Sir Burdett şi pe toţi liberalii din ambele Camere, de la Curte şi din oraş. Apoi, dupe ce s<* mal linişti, căzu pe un fotoliu, unde, cu capul Intre mâni, se puse pe gânduri ca un om descu-ragiat. Castelreag şi Wellington, care cunoşteau foarte bine caracterul pornit şi slab lot odată, cari profitau de a-ceastă cunoştinţă pentru a conduce dupe placul lor pe prinţ şi afacerile regatului, lăsase să treacă furtuna ca de obiceia. Dar când ll văzură în această stare de amorţeală care urma în tot d’auna dupe mâniele sale, Castelreagh, în-dreptându se spre dânsul, făcu semn ducelui să tacă şi sâ ’l lase să lucreze el. — Vrea Alteţa Voastră, zise şiretul ministru, pe tonul cel mal linguşitor, să ne reluăm convorbirea nostră de de odinioară ? — De ce era vorba? întrebă prinţul fără aş schimba posiţiunea, ridicând numai ochii spre interlocutorul 8ăfl. — Discutam termenii discursului coroanei — A 1 da 1 strigă Regentul sculân-du-se de-o-dalâ, supărat din noii, mă luptam cu voi, prietenii mei, încercam să vă silesc a spune ceva, afăgadui ceva pentru acel miserabill hoţi, incendiari şi asasini. — Şi ca tot d’auna, adause ipoeritic Castelreag,In contra convingere! mele, care s’a justificat pe deplin, eram să ne supunem In urma stăruinţelor voastre, eram să... — Da, întrerupse bietul prinţ cu în- duioşare şi dând mâna cu ambii miniştrii, eraţi să mă lăsaţi sâ fac şi să faceţi de gustul meu un act de slăbiciune, o laşitate. 0 I voiţi sunteţi adevăraţi amici! Trebue să mă iertaţi dacă câte-o-dată..... (Va urma) www.dacoromanica.ro EPOCA — 31 AUGUST 3 ----------. PUBLICITATEA ZIARULUI ,, EPOCA“ Tir agi ii 0.000 ile fol ANUNCIURI SI RECLAME Anunciuri pe pagina IV, linia 30 bani Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei. un regim constituţional dupe modelul european. Guvernul cel mai potrivit pentru fi alga rn ar fi un provisoriat cu o mână forte. Ce e măi mult,clasa aşa zisă inte-Icgentă e foarte lesne de mituit lucru rare s’a constatat In cele din urnitI: ce) recompensaţi de principe, au fost cei cari au conspirat. Principele nu cugetă pentru acum ta o reîntoarcere : e sătul de rele ce i s’a întâmplat. Dacă poporul bulgar ’l va rechema, el va accepta numai când i se va da garanţii de marele puteri că 'şi va putea îndeplini misiunea în Bulgaria, dupe cum ’t va dicta propria-i conştiinţă. EXAMEN1LE CORIGENŢILOR PREGĂTIT! IN PARTICULAR Ministerul publica spre generala euuo-ştiuţâ (âexamenile elevilor şi elevelor pregătiţi In particular şi rămaşi corigent, potrivii listelor publicate tn Monitoarele oficiale No. 90 şi 90 din 24 şi 31 Iulie şi No. 10t din 10 August 1880, so vor ţinea do lai — 7 Soptembre penlru clasele primare şi de la 1—15 Septembre pentru cele gimnasiale, orele 4—6 p. m., înaintea co-misiunilor ce se vor numi de minister şi tn localele aci arătata : a) In Bucureşti 1. Localul şcoalel comunale de băeţl din strada Clementei, pentru elevii şi elevele de clasele primare, tn număr total 34. 2. Localul liceului Sf. Sava, strada Fântânei, pentru elevii şi elevele do cursul liceal, In număr total 10. b) In Iaşi 1. Localul institutului «Karakascli» pentru elevii şi olevele clasele primare, In nu-mer total 13. 2. Localul liceului pentru olcvil do cursul liceal, In număr total 2. c) In Craiova 1. Localul institutului «Arnold» penlru elevii de cursul primar, tn total 7. 2. Localul liceului pentru elevii de cursul liceal, total 6. In cole-l-alte oraşe unde sunt elevi corigenţi, conform listei din Monitoare, localele rămân acelea unde s'a ţinut examenul din Iunie 188(5. Numărul corigenţilor dincele-l-aUe oraşe este : In Bi'rlad: 3 pentru şcoalelc primare de fete; 5 pentru liccfl şi 3 poutrn externatul secundar de fete. In Galatzi: l pentru şcoalele primare de băeţl. In Ploesli: 14 pentru şcoalele primare de băeţl; 8 pentru şcoalele primare de fete şi 1 pentru liceu. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (73) FORTUNE OU BOIIBOBET VELULALBASTRU (Urmare) Căpitanul nu cunoştea cele din urmă crime ale aceluia pe care el îl acuzaţi; el nu cunoştea omorul lui Sacha şi se-questrarea Iul Fabreguette. Scrisoarea anonimă adresată d-lul de Malverne a putut fi scrisă de d. de Pancorbo pentru a se scăpa d’un om care spionându-1 11 jena In planurile lui politice. lmaginaţiunea lui Saint-Briac avu funestul rol de a’i zăpăci până chiar aă uite faptele pentru care condamna pe acest mizerabil,şi,pentru culmea nc-norocirel, el găsi că condiţiunile estra-vagante ale acestui duel sunt acceptabile. întâlnirea era inevitabilă, de oare-ce acest Pancorbo mărturisise că el a făcut denunţarea şi căpitanului n plăcea foarte mult ca duelul să nu fie regulat Intr’un mod burghez, ca atunci când e vorba de a vida o ceartă ordinară sau de a’şl răsbuna o ofensă fără gravitate. Ceea ce el voia era să omoare pe i-namicul său sau el să fie omorât şi să sfârşească ast-fel cât mal curând posibil. — Fiel zise ei, se încercăm. Dacă In Barau: 1 penlru şcoalele primare de băeţl. In Petra : 2 [ventru şcoalele primare de Tete. In Botoşani: 3 penlru şcoalele primare de băeţl şi 2 pentru licefi. Iu Piteşti: l pentru şcoalele primare de fete. In Bazau: 2 pentru şcoalele primare de băeţl. în Giurgiu: I pentru ş oalele pi iuiare de băeţl. NB. Pentru examenul de corigore nu se plăteşte taxă. No. 10.09!. 1886, August 12. ŞTIRI MĂRUNTE D. I. C. Brrtianu, s’a reîntors aseară In capitală pentru a lua parte la Te-Deum ce s’a ţinut la Mitropolie. D. Sturza, ministru instrucţiunii publice, s’a retntors tu capitală. • • D. N. Flava, a părăsit Joi seară capitala mergând la Braila. • • Ambulanţa militară cu convalescenţii militari trimişi la Balta-AIbâ, s'a tutore aseară In capilalâ la 5 ore. • • 1). D. Capeleanu, prefectul judeţului Tu-lova, care se atlâ tncongediiTtn Bucureşti, a plecat aseară la postul sân. • • La nsilul Licita Doamna, ne ntal fiind locuri de solvente şi bursiere, ministerul instrucţiuni publice, a anunţat d'a se înceta cu cererile. 1). C. II. Manolescu, secretar general la ministerul domenielor, care se allfttn eou-gedifi 'şl va relua de Luni postul săi). Citim Sn Galaţi:' Ert pe când venea spre Galaţi perceptorul comunei Smulţl ca să facă vărsare de bani la casieria generală, i-aQ eşil Înainte între comuna Tatarca şi şi vi ţa nişte bandiţi şi 1-aO omorât jefuindu-1. Nenorocitul perceptor are pe corp peste opt ranc de cuţit. D. prim-procuror Toneanu, însoţit de d. judecător de instrucţie Niculescus au dus chiar de aseară la faţa locului. * * Monitorul oficial publică că d. Dimilrie Munteanu, fost inspector financiar şi actual administrator al ca3el creditului a-gricol din TecuciU, se numeşte Iu funcţiunea de inspector financiar, In locul d-lul N. StoianovicI, decedat. La Brăila a apărut un ziar guvernamental cu titlul Steaua Brăilei. Să trăiască! • * D. General Urecianu, prefectul Palatului, şi d. Major Casimir, ajutant al M. S. Regelui, aă sosit Iu Capitală unde au rapro-sontat po M. S. Regele la T(-doum e s'a ţinut la Mitropolie. Ştirea ce am dat privitor In încercările ce s’ar face spr - a se forma o alianţă a României, Bulgariei, şi Serbiei, ni se confirmă din diferite sorginte. Chiar partea aceiaainlormaţiiiniî noastre pe care am dat'o sub toată reserva şi în care ziceam, că s’ar vom găsi locul prins vom merge să ne batem tn fundul unei cariere. Cunosc una la Montrouge care psre că a fost făcută espres. — Atunci să mergem domnule, răspunse d. de Pancorbo sculându-se. Şi flind-că trebue să facem acest drum împreună să ne suim într’o trăsură, pentru a ajunge mal repede. Acest arangiament conveni lui Saint-Briac. El cu toate acestea, tot se temea şi voia să împedice pe adversarul lui de a comunica cu vr’un 8jutor, ca a-cela care a venit Intr’o seară trecută de 'l-a aşteptat la uşa clubului, dupe ce ’1 abordase In Champs Eiysâes. Căpitanul supraveghea pe companionul săG pe când se cobora pe scară. El nu surprinse nici un ge3t la adresa chelnerilor cari măturau pe jos şi nu zări în stradă nici o figură suspectă. Trăsuri se găsesc tot-d’a-una la poarta clubului. El luară una şi d. de Pancorbo zise visitiului să ’I conducă în răspântia dintre piaţa Notre-Dame şi strada d'Arcule. Acesta era tocmai locul, unde, în ziua crimei, Sacha se coborâse din trăsură cu mama sa; dar căpitanul care nu ştiea acest detaliu , nu putu remarca coincindenţa. Ajunseră foarte repede şi îndată ce se detera jos, d. de Pancorbo se grăbi să trimită trăsura îndărăt dupe ce ’t plăti. — Aceasta e contra obiceiului, zise el râzând. La duel se păstrează tot-d’a-una o trăsură pentru a lua pe rflniţl, încerca ca Regele Ga rol să fie numit d iiun al Bulgariei, a fost con-lirinatâ de diferite per-ouane care ţin de guvern, şi m artir nume suntem gata al publica, în eas de d» s mi n ţi re din partea ude uşilor. Ni se ui»1 /ine, d :r reproduc* :n aceasta ca un simpla svnu, cu g i-vernul engb z «r încercă «ă creeze Iu Bulgaria, rn hnnî englezi, un curent favorabil acestor pl tnurî şi că d. Dim. Sturza ar fi cu totul favorabil acestor proiecte. 0 depeşe din Londra a Agenţiei Ha vas anunţă că Sir W. White nu se va duce la Gonslautinopol. • Citim tn Voinţa Naţională : Aseară d. I). Sturza, ministru al instrucţiune! publice şi cultelor, însoţit do d. maior Şomănescu, adjutant nt M. S. Regelui, au plecat la Lemherg pentru a saluta, tn numele M. S. Regelui şi a guvernului, pe M. S. Împăratul Franţ losef al Auslro Ungariei, care se allâ în Galiţia la manevre. m Incidentul bulgar liirul aproape aplanat, d. Ministru de externe Fe-cikidi s’a întors la postul seâ. # Ni se comunică ca la întrunirea studenţilor pentru a se lua hol&rl-rea în privinţa «Congresuluî Antisemit» mimai l3 studenţi au decis participarea la acel congres. Unul din cei presinţl, d. Aleesiu voind se vorbească în contra iniţiatorilor congresului, fu împedicat de a lua cuvântul. Un student sltiga: Se mergem se apărăm religia strămoşilor noştri!. Mulţi studenţi sunt indignaţi de demersul conscolarilor lor, spune Românul dupe caro luam a-ceastă ştire. D I. C. Brătianu, a avut azi o întrevedere cu d. Cerneir, agentul diplomatic al Bulgarii. m Un consiliu de miniştrii s’a ţinut ozl sub preşedinţa d-lui 1. G. Brătianu. ULTIMA ORA Paris, 11 Septembrie —DcpeşI din Londra asigură că Sir Thornton se reîntoarce la Oonstanlinopol, ele dos-mint iri acelaşi timp ştirea după care Sultanul 8r fi refusat a accepta pe Sir W. White ca ambasador ăl Engliterir. Londra, tl Septembre. — Amiralitatea a ordonat arsenalelor se tinagatamaterialul necesar pen Im înarmarea ev<‘iiloala a :tO de hasfimenle «le eomerciu. Stranshiirg, 11 Septembre. — împăratul şi împărăteasa Germaniei aii fost primiţi cu mare entusiasm de po-pulaţiune. ît*TÎin, ii Seputmbrc.—Gazeta Germanie) de Nord declar.i contrarifl celor zise de, alte ziare, ca rusia. Germania şi Austria «'au :;i :rginit a sfâ-iut pi- prinţul Alexadru să nu facă să 1 se execute capii revokiţ unii, tn inte-I resul menţinerii liuiştuî. INSTITUTUL pnoi Esoim.oit vson \ 11 Se aduce la cunoştinţa părinţilor de familie că, din cel opt-zeci elevi al Institutului, numai trei aă rămas repetenţi şi scapte corigenţi, iar toţi cel-l-alţl scapte-zeci aă fost promovaţi, dintre care zece premiaţi la gimnasiele şi liceele Statului; de asemenea toţi cel din clamele primare aă fost promovaţi, fără să rămână vreunul corigent ori repetent.înscrierile atât pentru clasele primare cât şi pentru gimnastă şi licefl se fac ptnâ la I-iă Sap-" tembre Ia Institut, care se Hfiă instalat In cele mal bune condiţiunl pe calea Victoriei 102, Bucureşti. Direcţiunea. INSTITUTUL DE DOMNIŞOARE AL PROFESORILOR ASOCIAŢI SUD DIRECŢIA D NE! CORDEA Sub-Bom nnla, absolvenţii a seoalei superioare de <1 nmisonre din Lansau» (Elveţia), profesoare de pedagogie si filosofic l.a instiiulul pedagogie. m asocialiune cu mm mulţi profoaori publici distinşi, marn dacian deschide un in stilul do domnişoare, in caro elevele pe lAnga o instrucţiune'clasica si solida so primească si o educattune aleasa si tnl-o-data menita a forma Imne iname de fa inii io Din punctul do vedere al ioslructiunei scoală va coprinde: 1. Cursul claselor primuri! dupe programele otlicialo cu adaosul limbolor, germana st fran-cesa. 2. Clasa I gimnasiala pentru elevele care ne reuşind lt esamenele de admitere in şcoalele secundare ale statului ar voi a trece in institui. aceasta clasa si a se prosinlu ia concursul de admitere in amil al 2-lea. 3. o clasa preparatoare destudicle gimnasiale imnlru elovele care vor II trecut cursurile «coaielor secundare de fete si ar voi se obţină cerii ficatul celor 4 clase liceale, in aceasta clasa, pe lAng* ropotirea ntateriilor din şcoalele secundare de fete, se vor preda limbeie clasice latina si elena, dupe programele statplui. Afara de objectele prevczulc in programele oficiale se vor preda facultativ si limitele engleza si italiana precum si muzica, care dupe doriuta părinţilor se va urina in institut sau la conservator. tnsritutul va primi interne seini interne si esterne. Cursurile vor incepe la 1 Septembre. Con-ditiunilo dc admiteri', se pot afla in cancelaria institutului asazat in strada Cornet No. 16, din Bucuresci in toate zilele cu incopore de azi. ALECSA NORI NA CORDEA născută Fitioncscu profesoare de pedagogie si lilosolle la şcoala centrala. B I BLIOGR AFI E l a I Septembre, ese «le sub presa sî se «lin depusa spr«* vânzare la redacţia ziarului Epoca revista W/A I «1c «l-nil l>. It. Ito-settl si I. \egruzzt. Prelnl unul exemplar un leu. Contra unui inauilal postai ştiu murei poştale se trimite franco. Singura Şcoala do nuisica vocala si instrumentala in ţara.autorisata si aprobata de inat-tul guvern a d-iui profesor ANTON KNEISEL BUCUREŞTI No. 23, Strada Carol I, iVo. 23 Aceasta şcoala fiind prevăzută cu mai mulţi profesori se pot preda lectiurii do musica vocala si dc or oo instrument pentru modesta suma dc I 5 franci pe lunn do la 1/13Sept. va (1 si un curs separat in fiecare Duminica dup < aineaza pentru patru mâini trios i|uarlele etc In care nu se primesc de căt Elevii coi înaintaţi pentru ncesiu IO fr. pc lumi Înscrierile se fac in toate zilele de la 8—9 a. m. si de la 3—8 după aineaza. L I E >1 F. \ I K da M AGRIMENSURA SI TOPOGRAFIE Carte elaborata de TxsKriităiCJ v. AUEArmM&tfB profcşoi' de Matrmalicela Semiuariul Central şi apr-olitită «le Onor. Minister de Culte şi Instrucţiune Publică. PREŢUL 2 LHt^= A csit dc sub tipar: ELEMENTE DE GEOGRAFIA EUROPEI pentru clasa III-a secundara «>bi*«‘scn. INSTITUTUL DE FETE (BORGK] l.'itl, Calea Moşilor, 13H Cursurile primare cât şi cele secundare vor reîncepe la I Septembre. Programele Statului sunt obligatorii. înscrierile se fac In toate zilele la direcţiunea institutului. INSTITUTUL NOU DE DOMNIŞOARE BUCUREŞTI STR. PRIMAVEREI 26 Cursurile se doschid la 1 Soptembre. Preţurile pe un an şcolar sunt: 1054 lei noi pentru interne, 600 pentru somi-inter-ne, 450 pentru externe. Pentru copil din scoală mixtă, «Ecolc F.n-fantine saă kiuderschulc'sse plăteşte 4501. pentru semi-interne şi 350 pentru externe. Programul, lista profesorilor şi prospectul se pot vedea la institut.Inscrierea se face în toate zilele de la 2—fi p. ni. tot atunci se poate visita şi localul. Locuri vacante sunt: pentru interne, 11, externe saă semi-interne 8, şi penlru ocoalele mixte ori cât se va cere. CASA DE SCHIMB AI1L (iIL 10M 4 II, MAHCU Strada l.lpscanl, \o. 15 l»l« Bucureşti* 30/11 Soptembre VALORI Scadenta cuponelor Terg liii curs mediu FON DU HI DK STAT HOMAN Monta rom. per. 1875 5 0 0 Renta rom. amortls. 5 0,0 1 Ap 1 Of 24 ! Ap 1 O' !t, t/2 Honta rom. (rur. con 6 0/0 t Mai f No 88 Oblig- de stal C. V. R. 6 0/0 1 lan t Iul 1451/2 Idem idem 5 O'O Idem linprum. Stern 1864 7 0/0 t Mari Sen — imj>r. Oponhoim 1806 8 0/0 1 lan 1 Iul — Agio — 14 împrumuturi de oraşe Irapr. oraş Bucurase! 5 0/f t lan t tul 75 Idem idem din 1884 5 0/< 1 Mai t No 96 lmpr.or. B. cu prime loz f.2i■ — 33 VALORI DIVERSE Credit Funciar Rural 7 0/( 1 Ian 1 Iul JOSă/t Idem idem 5 0 0 Idem 87 >11 Cred.Fon.Ur.dinHnc.7 (),(' Idem lCOi/2 Idem idem ti 0/0 Idem 92 Idem idem 5 o ( [dom 82 Cred.Fonc.Ur.din tas iD 0lt Obl. Cas. pens. fr. 300. fi Idem 75 i Mai No 21-.» dar în cazul nostru răniţi nu vor fi. Noi nu vom avea de cât un mort. — SaQ doul, rectifica căpitanul privind fix pe adversarul sSfl. — SO sperăm că unul din noi va rămâne vid. Dar, ori ce s’ar întâmpla, se ne grăbim domnule. Nu văd pe nimeni nici pe galerie nici în turnuri. S6 profităm de acest moment. Merseră drept !a intrare, se suiră pe scară întoarsă şi sosiră îndată la grilaj care era ÎDChis. Noul păzitor veni dupe sunarea clopoţelului şi’i primi mult mal politicos de cât ar fi făcut fostul Verdiere. — D-Voastră sunteţi care’ml faceţi saftea domnilor, le zise el dupe ce puse în buzunar retribuţiea reglementară. Sunttrel zile decândsuntînslujbăşinu-mal erl parchetul a revocai ordinul de a nu selăsasOsesuenimenî.Seorise intrarea din cauza acelei nenorocite afaceri şi m’a prevenit azi dimineaţă că judecătorul de instrucţie va veni astăzi sO viziteze turnul de la sud. Am ordin de a nu lăsa pe nimeni., de la ora un-spre-zece, dar acum nu este de cât zece... timpul este frumos şi d-voaslră veţi fi singuria dinirând frumoasele tablouri ce vi se desfăşură fiind în turnuri. D. de Pancorbo dându'i câte-va piese de argint îi recompensă aceste desluşiri care părură câ’i fac plăcere dar cari nu fură de loc plăcute lui Saint-Briac. Puţin a trebuit ca el să se decidă a se întoarce pentru a nu se espune să se găsească faţă în faţa cu d. de Malverne. Dar sorţi 1 era aruncat. De alt min-terea duelul cu revolverul nu putea să dureze mult timp fără ca moartea unuia din combatanţi să’I pue sferşit şi Hugues nu se ducea nici o dată la parchet de cât dupe dejun. — Când el va sosi, ’şl zicea căpitanul, nu va găsi de cât cadavrul denunţătorului Odettei... sau al med... Dacă eu voiu ii omorât el poate va erta pe aceea care va trăi, şi dacă eil voifl omori pe acest om, nici el nici nevasta lui nu vor mal auzi nici odată vorbindu-se de mine. — Treceţi înainte, domnule , zise Saint Briac I — Ţineţi a’ml ceda pasul ? întrebă rânjind aşa zisul marchiz de Pancorbo. — Absolut, — Cum vc place. EQ nu mă tem. Falşul Spaniol înţelesese foarte bine că căpitanul se”temea de a nu ti omo-rît pe la spate suindu-se pe scara turnurilor, şi nu făcu nici o dificultate pentru a trece înainte. Păzitorul intrase în cuibul lui şi nu se mal ocupa de el. Et aveau aşa dar câmpul liber şi când ajunseră pe galerie nu le mal rămânea de cât a regula condiţiunile luptei. Aceasta se făcu fără dificultate. — Ne-am Înţeles, zise Pancarbo, că fie-care din noi are dreptul de a trage până când revolverul se goleşte... şase focuri avem de tras prin urmare. Şi tirul va fi după cum voiţi... toate vicleşugurile sunt permise. Cât despre alegerea locurilor, sorţul să decidă, dacă voiţi. — Alegerea 1 v’o las s'o faceţi d-v, replică căpitanul. — Atunci, eă ’mî aleg partea turnului de la Sud... turnul crimei dacă nu mă Înşel. Dv. veţi rămâne aci până când eâ voiâ traversa galeria. Gând voiu ajunge acolo, dv. ’ml veţi da semnalului ridicând revolverul în aer, cu gura îndreptată spre cer. Eu voiil repeta gestul şi din acest moment noi vom fi liberi să începem focul după voinţă. Ne-am înţeles ? — Ne-am înţeles. Duceţi-vă domnule. Pretinsul conspirator plecă pe galerie, dar avu grije de a se uita mereu îndărăt pentru a nu pierde din vedere pe adversarul său, care cu toate acestea nu se gândea de loc ca să abuseze de porţiunea lui. Saint-Briac nu putu să revadă fără o emoţiune profunda această galerie în care se suise cu doamna de Malverne; şi el căuta să vadă locul unde erau aşezaţi în momentul cind vântul ’l-a luat voalul. De aci începuse toate nenorocirile lor. O stranie fatalitate îl adusese acolo. Puţinii importa daca va muri *ci, numai dacă va reuşi să omoare pe sceleratul care ’î perduse. (Va urma) www.dacoromanica.ro 4 EPOCA — 31 AUGUST CASA DE SCHIMB I. M. F E R M O —27,STRADA LIPSCANI, 27— CURSUL BUCURESCI 27 August 1886 5 % Rente «mortirabiU . . . 98 1 2 5 % RenU perpetn» .... 95 6 * Oblig, d* *t*t *3 6 * Oblig, de *t. drumu defer 7 * gcis. func. rurale. . . . 104 5 % scrie. func. rurale . . . 87 t * 7 % Scris func. urbane . . . toi a/2 6 I» Scris func. urbane . . . 9*1 4 5 % Scris. func. urbane . . . Ml <4 5 % împrumutul comuna! . . 75 Casei pen9. le! 10 dob.) tso împrumutul cu premie . . . 34 Acţiuni bAncei nation. . . 1040 Acţiuni «Dacia-Romania • . . 27* • National* 220 . Credit mobiliar . . • Conetructiunl. . . 164 • Fabrica de hftrtie . Argint contra aur .... 14 Bilete de Bana 4 contra aur. 14 Florin ausatriaccl .... 1.02 Schimb • ••••• Paris S luni • la vedere 100 1,4 Londra 3 luni » la vedere 25.25 Berlin 3 luni 1.24 Viena lavedere 2.02 OP I LIP li I Dl A T chiar de acuma, Ut I ntn I nl A I un otel situat Calea Victoria No. 147 Împreuna cu dependinţe, grajd, şopron, curte, gradină, gaz aeriform tn casă. Pentru desluşiri, a se adresa la No. 198 Calea Victoriei. nr IUPUIOIXT chiar d’acum ca-Ut Iii Un Ini Al sele Costa -Foru din Batişte, Strada Scaunelor No. 40. *22 Camere deosebit dependinţele: grajd, şopron, cuhnie, spălătorie şi alte trei ca-mereşi grădină spaţioasă. Doritorii pot visita casele tn toate zilele. Pentru condiţii a se adresa la d-nu C. G. Costa-Foru 3, Dealul Mitropoliei, sad la redacţia Bpocei. deTnchiriat" tru anului curent) casele, grădina şi teatru cunoscute suo numele «RAŞKA» din Strada Academiei No. 28. A se adresa Strada Batişte* No. 11. nr I ăl P LI I DI A T chiar de acum Ca-Ut I llon Ini Al sele nuol din Str, Crinului No. 5 bis. III' IVi'UIIIIIT chiar de acum Casele, IIL LlUniIllA I din Strada Academiei No. 11 compuse din 16 Camere, cu o curte spaţioasă In care se află grajdiO şopron şi alte dependinţe. Aceste case mal aO şi o grădină importantă A se adresa Strada Batiste No. 11. Cnlen Grlvltea Xo. 9. Un apar- tament compus de patru camere, din care un salon mobilat. A se adresa la redacţia ziarului si Str. Occdcntu Xo. 2 Selinehirlaza chiar de acum* M' IVI IIIIMtT chiar deacum casad-lul i I M IIIIU \l V. Hiotldin Str. Luterană 15, mobilate şi nemobilate având 22 camere, grajd de 10 cal, şopron de 6 trăsuri, 2 pimniţe, 1 puţ şi grădină cu 2 pavilioane. Doritorii se vor adresa la d-nu Prorie-tar tn toate zilele de la orele 8 de dimi-nâţă până la cinci (5 seară. Asemenea şi de arendat de la SC. Gheorghe viitor moşia d-sale Copaciu din districtul Vlaşca plasa CAI nişte. WV M UIimT de la St. Gheor t \)l hUtlIU U 1887 moşia Tân-tava ce 'I zice şi Bâcanu din districtul Ilfov, la o poşte departe de Bucureşti, In Întindere de aproape 700 pogoane. De la St. Gheorghe 1888 moşia Gressia dindistr. Teleorman lână Ruşi-de-Vede, In întindere de 600 pogoane. Doritorii se vo ' adresa în Bucureşti la propriatarul Gr. Arion, Calea Grivita No. 38. D17 VT7\T7 fkTlV maI muH’ armă-l'tD > rjINAArlrj san.reproductori iepe, mânzl de pur-sânge, cal de curse, de călărie, de trăsuri. A se adresa la d-nul Reimer administrator la moşia Paskani (jud. Ilfov 2 ore depărtată de Capitală). DE VENZARE umătate locul viran 20. Casele nuol din Str. Crinului No. 5 bis. din Strada Dionisie DE IV llllim O prăvălie spaţioasa cu fa<,*îa-