ANUL I No. 230.	•
A DOUA EDITIUNE
VINERI 29 AUGUST 1836
Grigohb G. PEUCESCU
Director politie
ABONAMENTELE
8K PLĂTESC TOT-D’AUXA IlTAITtTB s
tn ţari pe 1 an 40 Iei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei in slr&in£tato 1 an 50 lei, 6 luni 25 lai
ABONAMENTELE ÎNCEP LA I «I 16 A FIS-CABEI LUNI
REDACŢIA
No. S.—Piaţa Episcopiei.—No. 3.
N. Gr. FI LI PE SCU
Proprietar
ANUNCIURILE
SE PRIMESC ÎTOMAI LA ADMINISTRAŢIE
Pentru Orient la A.sUrn Au<ncy, ConstuntinopU Kavakey Deirmon Han, 16 Galata. Anunciuri pe pag. IV. linia 30 bani, anuncirl şi reclame pe pagina treia 2 lei linia.
ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3.
1 O BANI NUMERUL
MANUSCRIPTELE RU SE IRRPOIU»
1 O BANI NUMERUL
APARE IN TOATE ZILELE
SO BANI UN NUMER VECHIU |
CEŞTII M V AMI-SEflITICA
TOT BANCA PREVEDEREA
ABDICAREA PRINCIPELUI ALEXANDRU
VISUL DOMNULUI ŞTEFAN BELU
COBESPON DEXTA DIN Bit AILA
VELUL ALBASTRU
MIZERIILE LONDREI
CESTUIA ANTI—SEMITICA
Un congres anti-semiticce se ţine de doue zile In Bucureşti, a adus din nou pe tapet cestiunea ovreiască.
In privinţa congresululln cesLiune putem din’nainte prevede că resul-tatele sale vor fi aproape nule, şi că causa anti-semilismului nu se va '■ folosi cu nimic de la acest congres.
Motivul acestei neisbânde este mal tnieiu puţina autoritate de care să bucură persoanele de la noi din ţară, care au patronat acest congres. Dacân'arfi fost eâţî-va străini a căror presenţă a atras atenţiunea publicului, e probabil că nimeni n’ar 11 vorbit de congresul anti semitic.
Al doilea motiv pentru car n’a reuşit congresul anti-semitic, e şi modul cum a fost tratată cest; mea, Am asistat la cele doue şedinţe ale congresului, şi am auzit tratându-se Ovreii de hoţi şi tâlhari, etc. dar In zadar am căutat se găsim argumente serioase, documente noi, studii amănunţita asupra cestiunel ovreeştî In discursurile celor mai mulţi oratori.
Pe urmă cestiunea era şl răO pusă. Cestiunea ovreiască poate fi privită din trei puncte de vedere: din punctul de vedere religios, din punctul de vedere economic, din punctul de vedere naţional.
Fără îndoială, punctul de vedere religios este cel mal râd ales pentru a ataca progresele jidovismulul, căci rdigiunea noastră nu e câtu şi de puţin ameninţată de către Ovrei, şi tocmai pe acest târem au găsit cu cale se se pue, aproape exclusiv, o-ratori! congresului.
A se pune pe târîmul religios pentru a combate progresele semitismului, este mijlocul cel mai ne-merit pentru a face jocul Ovreilor, şi cea mai bună dovadă despre a-ceasta e că, atunci când israeliţil din Londra or din Paris ridic glasul în favoarea coreligionarilor lor din România, ei in tot-d'a-una caută a pre-sinta mişcarea anti-semitică ca o mişcare religioasă, isvorâtă din fanatismul poporului nostru.
E dar de toată necesitatea ca a-cest tnrîm să fie părăsit.
Din punctul de vedere economic, cestiunea ar merita se fie studiată cu băgare deseamă,şi pe târîmul a-cesta semitismul ar putea fi combătut cu mai mult succes de cât pe târîmul religios.
Adevăratul tărâm, insă, pe care trebue pusă această cestiune, e fără Îndoială cel naţional.
Gel mai mare pericol pentru o naţiune, mai cu seamă mică ca a noastră, este amestecul elementului naţional cu elemente străine.
Mai mult ca corupţiunea moravurilor, mal mult ca lipsa de reli-
giune, degenerescenţii este o causâ de peire pentru societăţi.
Şi prin degenerescenţâ trebue Înţeles amestecul elementului naţional cu elemente eterogene, amestec care face că oamenii cari compun o naţiune numai sunt adevăraţii fii ai fundatorilor acelei naţiuni, ne mai având acelaşi sânge, aceiaşi valoare intrensecă, aceleaşi semne distinctive ca strămoşii lor.
«Un popor degenerat, zice Contele de Gobineau, e acela care păstrând acelaşi nume n’a păstrat aceiaşi rasă ca fundatorii aceluiaşi popor. Elementele eterogene care predomnesc la densul compun o naţionalitate nouă, ne fiind înrudit cu cei pe care îi numeşte strămoşii seî, de cât în linie foarte colaterală. El va muri dar în ziua când elementul ethnic primordial va fi atât d’e mult înecat în elementele străine ce’l copleşesc, In cât virtutea acestui element nu va mal exercita o acţiune îndestulătoare».
Din acest- punct de vedere, Înmulţirea elementului ovreesc devine un pericol mai cu seamă pentru o naţiune mică ca a noastră.
Daca naţiuni ca Rusia, care n’au a se teme d’a fi desnaţionalisate de către elementul ovreesc, se cred datoare d a lua măsuri de protecţiune în contra Ovreilor, se fie permis unei naţiuni mici ca a noastră, ca cel puţin se se apere In contra Întreprinderilor ameninţătoare a numeroaselor şi puternicelor asociaţiunl israelite din stre/iVAckte şi din ţară, în favoarea celor 400,000 de Ovrei ce formează azi aproape a zecea parte din popul&ţiunea noastră, şi care conslitue un pericol pentru naţionalitatea română.
X. F.
I.om-Palnncn, 8 Septembre.— La 20 de kilometri de Sofia prinţul cu suita sa aii făcut o staţie. Acolo, 'şt luară ziua bună pentru ultimă oară de la persoanele, Intre cari eraă şi dame, cari aâ condus pe prinţ.Un deputat pronunţă oalo-caţiune prinţului care se termină cu cuvintele «La revedere».
Colonelul Mutkourof şi d. Gueschof s’atl reîntors apoi la Sofia, unde trebuie să reguleze afacerile guvernului In lipsa celor l'alţl miniştrii.
Cortegiul apoi ’şi a urmat drumul escortat de un pluton de cavalerie, vre-o 10 trasuri urmau pe cea In care se găsea prinţul şi Stamou'of, ele aveaţi pe prinţul Franţ-Iosef, baronul de Rie-dezel, colonelul Nicolaef, maiorul Pa-nitza, d. Karavelof, Radoslavof şi a-ghiotanţii prinţului.
Au călătorit toată noaptea fără incidente.
De dimineaţă populaţiunea satelor pe unde treceau, eşise din casa pentru a aclama pe prinţ. Toţi copil aşezaţi In rând aveau buchete de flori In mâini.
La câţl-va kilometre de Lom-Palanca prefectul Bercowsky şi comandantul brigadei Lubowskv aşteptau pe prinţ. La ameazâ cortegiul erea la intrarea oraşului, unde prinţul a fost primit de autorităţi. O companie din regimentul din Vidin cu drapele şi muzici a făcut onorurile militare prinţului, care a adresat aceste cuvinte trupei: «Vă mulţumesc pentru dovezile de iubire şi<de devotament, ce mi-aţl dat. Cu toate că sunt nevoit să plec, rămâi mereu Bulgar şi voiu fi în tot-d’auna gata, ca or ce bulgar, a apăra patria, dacă e de trebuinţă». Aceste sunt cele din urmă cuvinte ce le-a adresat prinţul armatei bulgăreşti, Prinţul se în-arepu. -apoi spre vapor. Podul care conducea la acest -spor erea Împodobit cu drapele bulgăreşti şi plin de lume. Plecarea va fl la orele 2,
Vlrlln. 8 Septembre. — Înainte de a p’eca din Lom Palanca un grup de 18 deputaţi declara prinţului că contează tot-d’auna pe el dacă nişte pericole vor ameninţa ţara. —Prinţul Iezise, «adio» —Nu, respunseră el, la revedere I
Prinţul se hotar-1 a rămâne câte-va momente la Vidin. Pe când traversa Dunărea pe vasul austriacSzavra, Yac-tul prinţului II urma la distanţă,sadete prânzul la care luară parte persoanele din suita prinţului, miniştrii şi regenţii Stambulof şi Karavelof. In timpul mesei cânla muzica. La orele patru şi jum. vaporul ajunse la Vidin.
Turnu-Severljri, 9 Septembre.— (3 oredimineaţa).Recepţiuneafăcută prinţului Alexandru Ia Vidin, a fost pentru dânsul un adevărat triumf.
Pe când tunurile forlăreţif tregead salve, 15,000 oameni se găseaţi grupaţi pe ţărm şi pe Înălţimi. La sosirea prinţului, toată aceasta lume a scos u-rale frenetice.
Oficeril garnizoanei purlară pe prinţ In triumf pe braţele lor până la municipalitate, trecând prin mijlocul unei mulţimi entusiasle. In salonul municipal prinţul vorbi ofiţerilor şi persoanelor ce se găseaţi acolo. Toată lumea avea lacrămi In ochi.
Prinţul explică asistenţii cari eread motivele plecării sale, dar mărturisi cât ’i erea de mare consolaţiunea ce simţea văzând dovezile de fidelitate ale cărui obiect erra. Prinţul termina zicând că Rusia‘1 sacrifica crezând că el e causa conflictului In relaţiunile imperiului Ţarilor cu Bulgaria.
Rusia, adaogă el, va recunoaşte gre-şala el şi poate va face apel la mine lnsu’ml mal târzid, pentru a ocupa tronul Bulgariei. In or ce caz dacă patria va fi In pericol mă void pune sub drapelul el ca un simplu particular.
Prinţul a recomandat să se observe drepturile de îndeplinit către regenţă.
D. Stambulofl luând apoi cuvântul a mulţumit poporului şi armatei pentru că s’a unit cu dânsul pentru a salva onoarea naţională. El a exprimat că astăzi din nenorocire Bulgaria e privată de prinţul Alexandru, că e vorba de a urma opera Începută, şi de a susţine regenţa, pentru a Înlătura nişte turbu-rări care ar conduce ţara la o ocupa-ţiune streină. Mulţumind prinţului, a zis regentul, pentru abnogarea sa, ştim că putem conta pe dânsul dacă nişte pericole vor veni să ameninţe patria.
Prinţul a adresat cuvinte populaţiu-nil din înălţimea balconului şi pe urmă s’a urcat pe vapor, pătrunzând printr’o mulţime atât de îndesată în cât abia şl-a putut face un drum.
In mijlocul sgomotulul salvelor de artilerie şi a uralelor repetate ale mulţimii, yaclul porneşte. In acest timp prinţul stă pe punte şi trimite un ultim salut poporului. Mal mulţi ofiţeri din garnisona Vidinulul şi mal multe dame aii însoţit pe Prinţ la Turnu Se-verin.
Toată ziua muzica flotilei a cântat pe puntea yactuluî. Pe la 9 ore s’a făcut transbordarea prinţului şi a suitei sale pe vaporul Szava unde prânziră.
La ora 1 şi jumătate ajung la Turnu Severin. Prinţul debarcă urmat de o-fiţerl şi miniştrii cari II însoţesc până la gară. La 3 şi 1/2 prinţul se pune In tren pentru Darmstadt.
f
*
I
ÎNTRUNIREA
STUDENŢILOR UNIVERSITARI
Aseară la Universitate, studenţii de la toate facultăţile s’ati întrunit în număr de vre-o 40, pentru a discuta între dânşii a-titudinea ce trebue să păstreze faţă cu mişcarea anti-semitică ce tinde a provoca Congresul anti-semit.c prin şedinţele sale din sala Alheneulul.
Studenţii căzând de acord că cestiunea ast-fel cum a fost până acuma aşezată tn primile două şedinţe nu se presintâ sub adevăratul et aspect tn România, că este o deosebire radicală Intre modul cum se Înfăţişează ea în Franţa şi în cole-lalte
state ?i modul cum ea se înfăţişează tn ţara noastră; do oare-cc acolo. In prima linie ea se discută din punctul de vedere religios, care In ţara noastră nu arcaceaşl importanţă; liberul exerciţiu a] cultelor şi deplina libertate a cugetâroi fiiind un principia nu numai trecut în Constituţia Românilor dar şi în moravurile lor.
Că pentru a aşeza această cestiune pe adevăratul el Urâm trebue ca să se discute din punctul do vedere economic şi naţional, iar nu cum s’a discutai până azi pe un tărâm falş şi în loc de argumente cu frase declamai orii, vorbe late şi gesturi desordonate care afi putut face efect asupra maselor de la 1848, iar azi nu provoacă de cât rîsul printre tinerimea inteligentă.
D’aceea adunarea studenţilor a decis ca să aleagă doi delegaţi dintre dânşii caic se expuo Congresului acest al lor mod de vedere, şi s’aQ şi ales d. D. Na nu şi D. Manolescu, cel d ântâifl din facultatea de litere, iar cel d’al doilea de la facultatea de ştiinţe.
Delegaţii studenţilor se vor pune chiar azi în relaţiunecu membrii organisatorlal Congresului.
TOT BANCA „PREVEDEREA*4
Graţie stăruinţelor acţionarilor indignaţi se ajunse In cele din urmă la o primă conclusiune; darea In judecată a consilimuideadminbtraţiune.de cen-sorl şi de scouipt, cu ştirea cărora, sad prin negligenţa cărora,acţionarii ’şi văzură banii lor perduţl.
Am salutat cu satisfacţiune această hotărâre a Adunării generale de Vinerea trecută, de oare-ce vedeam In-tr’însa semnalul unei lăudabile mişcări. Atâtea scandaluri s ad petrecut In multe rânduri ps la secietaţile cu acţiuni, mulţi ’şl ad oerdut averea lor din C8usa tncrederel ce «0 arâtat către consiliele de administraţie a unor societăţi pe acţiuni!
Până acum Insă acţionarii ad plătit, ad perdut şi ad tăcut. De asta dată o primă excepţiune se făcu cu Banca Prevederea.
Nu putem îndestul să ne face o idee esactâ de râul ce a cauzal pieţei noastre aventurile consiliului de adminis-traţiune al acestei societăţi, independent de paguba suferită de acţionari.
Toţi aceia cari profită de orl-c-o oca-ziune spre a trâmbiţa In dreapta şi în stânga că Românii nu sunt capabili de a face comerţ, că Românii nu ştiu să administreze, că In fine consiliele de administraţiune nu fac de cât a se ln-bogăţi pe socoteala bieţilor acţionari, toţi aceştia zicem ad făcut, şi cu drept cuvânt din gestiunea culpabilă de la Prevederea un nod motiv de discredit.
Am spus : «cu drept cuvânt».
In adevăr, nu ad fost de ajuns se vede cele ce s’au constatat în sarcina onorabililor de la «Prevederea», In rln-dul cărora întâlnim câţl-va colectivişti graşi, care s’ad obişnuit de mult a face mare caz de persoana lor. ’I Întâlneşti pe aceşti onorabili vlrlţl In toate părţile : In senat, In comerţ, la tribunale In întreprinderi de lot felul.
Aci tocmai vedem noi răul. Se poate foarte bine ca unii din aceştia să fie o-neşti, să nu fl ştiut rrci dânşii cele petrecute la «Prevederea.»
Dar dacă n’au fost In stare să controleze pe Bozianu şi Tăişeanu, pentru ce au alergat dupe onoruri, când nu sunt capabili a le înţelege ? Pentru ce acaparează fel de fel de sarcine, pe cari nu sunt In stare a le îndeplini ?
Aceasta este o notă distinctivă a colectivistului : II vezi peste Jtot acelaş : mândru, pretenţios, însetat de câştig şi, pe de altă parte, ignorenf, leneş şi nepăsător.
Dar, precum am zis, mal este şi o altă Împrejurare.
Consiliul găsit culpabil caută acum a scăpa de răspundere. Şi pentru aceasta Întrebuinţează tot felul de mijloace. A început prin a contesta votul acţionarilor, considerându’l de ilegal ; acţionarii, Intre cari se găseaă şi membrii al baroului i-aă dovedit că din momentul ce statutele afl fost călcate de
consilia, din momentul ce e dat judecăţi! tr. bue înlăturat de la orl-ee participare la liquidarea societăţii. S’a mal demonstrat ca, odată cu recunoaşterea culpabililăţit consiliulur, procedura de liquidare e alta de cât aceia prevăzută în stătute ; că Inlr’un asemenea caz trebue aplicat dreptul comun.
Ei bine, la început consiliul a avi t aerul că se supune votului Adunării, cu toate că s’a Încercat a ’şl da demi-siunea şi ascapa prin aceusta de res-pundere. Ba chiar fostul preşedinte declarase că va preda cu inventar corni-sinnel de liquidare archiva Băncii.
Acum, în urma consilielor ce i se va fi dat, acelaş preşedinte refuză da a reci.no iste comisiunea de liquidare şi nu vot-şte cu nic. un pre| a se presintâ înaintea el.
Aşa daia afacerea delapidărilor de la «Prevederea» intră în o nouă faşă.
După ce au perdut banii văduvelor şi preoţilor sărmani, aceşti onorabili vor acum să scape şi de răspundere.
Atât curagiu mal rar se poate vedea.
Separe ca aveam dreptate când am zis : Teamă mare avem s6 nu se facă muşama şi scandalul de la Prevederea.
BULETINEXTERIOR
ABDICAREA PRINCIPELUI ALEXANDRU
Abdicarea principelui Alexandra poate fi considerată ca uri fapt Împlinit. Abandonat fiind de politica germana, tlnărul Suveran n'a putut să resiste marelui săă adversar din Pe-tersburg ; negăsind nici un sprijin In Anglia, care pare a fi izolata în această cestiune, el a fost silit să părâseacă tronul Bulgariei, cu toate că era înconjurat de simpaliele poporului şi ale armatei bulgare.
Prin urmare,nu să poate tăgădui că izbânda politicei ruseşti a fost mare, atât de mare In cât Rusia pare a fl recâştigat mal tottărîmul pe care 11 pierduse la congresul din Berlin.
Dar naşte acum întrebarea : Cestiunea bulgară şi cea rumeliotâ sunt ele oare resolvite prin abdicarea principelui Alexandru ? Cu tot optimismul pe care îl arata organele oficioase germane,noi nu putem crede că, prin singura înlăturare a persoanei principelui lucrurile să se fi regulat lntr’atâl ca sa nu mal fie nici o teamă de nuol com-plicaţiunl în peninsula balcanică.
Singurul punt care s’a dobândit pentru moment este că isbucnirea imediată a unui risbel a fost împiedicată, i Concesiunea făcută de principele de Bismark politicei ruseşti, prin sacrificarea persoanei principelui Alexandru, a avut ca resultat d’a face ca întreita alianţă, care era ameninţată d’a să rupe, să urmeze pe baza unor concesiuni reciproce.
Cestiunea este astă zi d’a să şti plnâ unde vor merge aceste concesiuni şi In ce constau ele; afară de aceasta trebuie să esaminâm dacă nu să pot produce evenimente nuoi, cari să fie tn afară de eventualităţile prevăzute prin înţelegerea stabilită la Gastein şi la Franzensbad între cele trei imperii.
Ia ce priveşte sistemul de conce-j siunl mutuale pe care politica germană întemeiază planul el, se poate după acum presupune cu siguranţă, ca în schimbul predărel Bulgariei în mâ-nele înrâurire! exclusive a Rusiei, Austro-Ungariavafi obţinut şi ea dreptul d’aşl alipi într’uu mod definitiv Bosnia şi Herzegovina şi d’a întinde sfera sa de înrâurire asupra părţel de Nord a Albaniei. Dar aci imperiul dualist să va îotâlnicu un nod adversar care de câţî-va am urmăreşte cu o "a-tenţiune geloasă or ce Înaintarea unei puteri pe Marea Mediterană şi pe ţărmurile Mârel Adriatice. Italia nu va putea privi cu indiferenţă punerea în esecutare a ac^siei părţi a programei ce servă delrazâ întreitei alianţe.
Această eventualitate e în adevăr cam depărtata şi nu se va putea ivi de cât In momentul când Austro-Ungaria
www.dacoromanica.ro
EPOCA — 29 AUGUST
o
va voi sâ urmeze calea sa de înaintare în peninsula balcanică, dar ea se va produce într'uu mod firesc. Există şi un alt factor urni puternic, a carul acţiune pare oare-cum paralisatâ în peninsula balcanică. dar nu va trece mult şi puterea sa incontestabilă de sigur va deveni iarăşi simţitoare. Voim si1 vorbim de Anglia. Ea n'a fost consultată în aranjamentele stabilite între Germania, Austro Ungaria şi Rusia în privinţă Bulgariei, şi nu s’a putut o-puue la răsturnarea principelui Alec-sandru. Politica engleză a înţeles că susţinând pe. principele s ar fi expus laînfrîngere şi de aceea’l-a părăsit, dar aceasta nu dovedeşte că ea va românea neoctivă în combaterea înrâurire! ru-s ■ sti In peninsula balcanică. Se va ivi dar o luptă crâncenă între Anglia şi Rusia pe malurile Bosforului. Aceasta luptă se vu mărgini la început pe tărâmul diplomatic, dar să ştie că în Urinai, cine zice diplomaţie, zice intriga, reslurnărî, comploturi, în fine toate aceste mijloace în care banul joacă un aşa mare rol. Tot ast-fel se va întâmpla şi tn Bulgaria. Principele Alexandru e înlăturat, dar idea pe care el o represintă urmează a exista şi e probabil că politica engleză va întrebuinţa toate mijloacele ei spre a Încuraja şi a menţine rurentul anti-rusesc în Bulgaria.şi a'şt pregăti tărâmul pentru o revanşă.
înlocuirea lui Sir Thornlon la amba-
ida din Co^îstanlinopo! prin Sir Wliitle, este primul simptom a! inlen-ţmnilor politicei engleze. In adevăr po-siţiunea noului ambasador englez nu va II uşoară în urma isbftndel repur-lată de politica rusească prin depărtarea principelui Alexandru. Dar Orientul europenn esle bogat în surprinderi şi ne putem aştepta în scurt timp la incidente cari pot schimba faţa lucrurilor.
i Muzele de complicaţiunî nu lipsesc > i să poale zice, cu drept cuvânt că abdicarea principelui Alexandru, n’a fost de cât primul aci al dramei ce se joacă Tn peninsula balcanică.
V.
CRONICA
\|S|,| II lui SI1.IW Itl I I.U
Cu foarte multă dreptate ‘şl a zis cuconu Siefftnicft Bellio : Adică pentru cc n'aşl visa
şi eQ f
Am vCzul la Efcca că a visat M. S. Regele, ca a visat cuconu Mitiţa Sturza, că a visat Stan şi Bran, adică de cc s£ nu visez
şi CQ 1
Nici una, nici douC, în seara de 24 spre >. se culcă cuconu Stefanică Bellio, holft-t îi cu multă energie ca se facă un vis mal al diacului de cât al tutulora şi apoi se ’l trimită la Epoca, pentru ca se fie tipărit.
Zis, făcut. Se culcă conu Ştefan, la ora 0 1/2 seara, pentru ca ce aibe vreme se viseze mal mult, îşi pune scufia In cap, îşi face o duzină de sfinte cruci şi adoarme.
Erl me pomenii cu următoarea scrisoare :
«Stimabili* d-le Ţandăra»
«Cu onoare iţi trimit aleturatul visai mea, 1.visat In noaptea de 24 spre 25 curent, şi ■•care aş dori fourte mult ca se se publice
«in Epoca, care jurnal se ocupă foarte des
•	de mine şi ml este foarte bine-voitor. Li-
•	pon, te rog, se ’1 publici la Cronica şi me «vel îndatora foarte mult şi pe mine şi pe
«sufleiu maichL
«Ve mulţumesc pentru că aţi anunţat reîntoarcerea mea în capitală.»
Cu stimă
ştefan Bellio
deputat u tra liberai
Visul meu
Se făcea că me găsesc într’o casă a mea. unde nu mal fusesem până atunci.
De asupra porţel aveam o firma mare pe care era scris: Ştefan Bellio, ccnsultatium de la 9 până la iî posl-meridiane.
Acuma nu ştiG ce meserie aveam. Eram doctor r eram advocat ? eram alt-ceva? habar n ani. Ştia numai că dedeam consulta-iunl de la 9 până la 12 post-mcridianc.
Dupe asta, se făcea că par că se mal lămuresc lucrurile şi că m£ atlam In Stambul saQ in Constantinopol, ca trimis extraordinar din partea M. S. Regelui Carol şi a d-lul loan Brătianu, pentru ca se impac chestia orientului.
Acolo se făcea că aveam un palat mal mare de cât acela de la Sinaia, şi că In toate odăile eraG divanurl şi sofale de jur împrejur, nar-ghelele, chisele cu tutun eniccea-boccea, sticle cu şerbeturi, tăvi cu baclavale şi cataifuri, etc. etc. etc.
In fund de tot era haremul meG. compus din peste o sută puiculiţe, tot una şi una, mal frumoase de o mie de ori de cât suiletu maichi din Bucureşti.
Se făcea că ea me aşezaio In mijlocul lor pe un divan mal înalt şi cft eram îmbrăcat turceşte, cu o cialma cât toate zilele în cap, cu sabie la brâu şi cu o pereche dc pistoale la cingătoare. Afară de asta aveam şi mat multe decoraţiunî, între cari' Marele cordon al ordinului Peştelui; Marea Cruce a ordinului Năvodului; Cavaler al ordinului Coroana sufletului maicii ii etc. etc.
Se făcea că par'că învOţasem şi turceşte. Nu trecu mult şi iată că se adună în haremul meG, o mulţime de ambasadori şi diplomaţi mari, pentru ca sC reguleze chestia orientului. M‘a prins mirarea numai cum de nu era printre el diplomaţii cel mari al noştril, ca ginere-meG lancu Câmpineanu, Mihail Ferichidi, Toii Mănescu, etc.
Toţi 'ml mulţumiră de primirea strălucită pe care le-am fâcui’o şi se aşezară pe divanurl, având fie-cure câte o cadână In braţe.
Înainte de deschiderea desbaterilor am primit mai multe telegrame din partea multor bărbaţi Însemnaţi:
Stefanică lictio, harem. Stambul. Aliat misiune delicată însărcinat Orient. Regret nu pot veni.
Jl. Cognlnicoanit.
Ştefan liclio. Cunstantinopule
Felicitări mision latumita. Vrui venit dar nu mal pot. Regrete eterne.
Carol
Şi altele, şi altele.
Dupe asta, diplomaţii, In loc se se ocupe cu regularea chestiei orientului, s’uG apucat s£ se certe asupra Cadînelor, susţinând fiecare că a Iul c mal frumoasă.
Ce oameni nebuni ! Toate ereaG frumoase, s£ m£ îngropi.
Se făcea apoi că Rusu se legă de o cadână, care nu vrea se lase pe Rusu ca se se a-propie de dânsa. Şi se făcâa cft dânsa 11 vrea pe Alexandru de Batemberg . Şi biala cadtnfl, striga la mine :
— Dă’mî pe Alexandru Batemberg. pe care 'ml T-al dat altă dată.
Se me îngropi dacă i l'am mai dat. Alexandru Battemberg a fost pe la mine dar tn Bucureşti. Se vede însă că visul meG a fost politic şi cadîna însemna că este Bulgaria.
Acuma nu mal ţiu minte toate câte s'aO întâmplat, ştia numai cft diplomaţii şi cu secretarii lor ereaG atât de mulţi la numer în nu mal remase nici o cadînft penf u mine. ba încă 'ml luară şi pe VaUitaoa mea.
Erea se protestez eG la puteri, dar 'ml am zis : ce sC me puIeQ un stat mic cu atâtea împărăţii mari I
Se ffteea în vis că diplomaţii isprăviră regularea Orientului şi când erea se plece m6 luară cu toţii de mână şi me întrebară cu cc me poate plăti de o aşa bună primire.
Când se deschid şi eo gura ca se le res-pund, me deşteptă un afurisit de băiat care striga pe strada :
«Epoca de mâine cu reîntoarcerea d-lui Belu tn capitala.»
De n’ar fi vre un ursuzlîc >
Radu Ţandără.
INF0RMATIUN1
Ni se afirmă în mod positiv că d.
. C. Brătianu a cerni d-lul S tnu-oscu demisia sa din postul de pre-'ecl al judeţului Vâlcea şi că d. Si-mulescu şi-a şi trimes demisia de trei zile.
Not nu putem de cât se regretăm această demisie, pe care oposiţia din Vâlcea ar fi ştiut se o obţie prin uite căi, dupe procesul din Vâlcea şi n-legerile comunale.
*
Aflăm că d. general Berendey l'aee o cesliune personală, din incidentul petrecut mai deunăzi la Turnu-Mâpurelo cu soldaţii ce lu crează la linia CosleştI-Măgurele.
D. general Berendey, dupe cât ni se zice. ur (1 cerând demisia d lui Kirtţescu şi darea sa în judecată.
*
D. Turnura, Inspector general al administraţii armatei, a fost însărcinat de d. Mini tm de resbol se facă un raport despre starea în care se afla serviciul de administraţie, pentru a vedea ce mai trebue introdus.
u
D. Torniolli, ministrul Italiei, a părăsit azi dimineaţă capitala, mergând lu Sinaia.
*
Consiliul comunal care este convocat pe mâine seară, va asculta raportul comisionul însărcinată ou gerarea afacerilor Comuni pe timpul d lui Kleva.
*
Liberalul din Iaşi, publică următoarea ştire :
0 persoană demnă de încredere, sosită din OJesa, ne asigură că u-l'altă-en â plecat pe Marea Neagră mai multe regimente ruseşti, bine echipate, fără a li se şti destinaţia.
*
Dupe noua lege electorală comunală, profesorii au dreptul ca se voteze în colegiul 1
Pentru a micşora numărul acelora earî ar putea vota pentru candidaţii oposiţiuneî, profesorii şi institutorii bănuiţi de anti-eolectivism, au început deja se fie permutaţi, In urma cererilor venite din partea prefecţilor, primarilor etc.
Ast-fel a fost permutat din Drâ-găşant tocmai la Urlaţi d. Barean, fiind-că a îndrăznit se critice pe faţă actele guvernului, ast-fel au fost permutaţi unii profesori din Buzău şi alte oraşe.
Primarul Buzăului în special, colectivistul deputat N. Constantines-cu, visiteazâ necontenit Bucureştii pentru aşi asigura realegerea, de-părtind din localitate pe aceia cari depind de guvern şi nu-I sunt favorabili.
*
Aflăm că d. Porticuri,şeful cornpta-bililăţeî de la Regia tutunurilor şi sărei, a fost numit director al coinptabilităţei generale din ministerul finanţelor, în locul lui Grigo-rescu, care a trecut la creditai funciar rural.
CORESPONDENTA DIN BRAILA
Situaţia guvcrnainonlaliior din Brăila osie l'oarlo tristă,ea li-i'buo sC îngrijească foarte mult pe col de lu centru. Căderea guvernului In alogerilccomunale esigură, raal tnltt fiind-că ţoală lumea este îiulfr-jilă tn contra acestui guvern mizerabil curo a dat lovituri leribile acestui pori, şi al doilea llind-cil grupuleţul colectivist, după cc cft erea microscopic după întrunirea do la 5 Iunie dm sala Paradis, adică după fuga din acea întrunirea găsii cu cale se sc şi desbine.
I). C. Kleva e disgraţiftl de guvern, ca unul ce c frate cu N. Kleva.
1). G. Berceuuu, fostul primar s'a săturat din acea. seară dc politică şi după o lună de şedere la Mănăstirea Agapia, po-cftindu-so, s’a hotftrtt sft nu se mal ames-l.ico In politică.
Afi mul rrmas cftţl-va, dintre cari unii văzând că i sună clopotele guvernului bat în retragere, iar restul neputincios caută sâ se mângâi: cu rcslul zilelor de putere. Oposiţica tare.
Se vorbeşte, lucru puţin probabil de alt-niintrelea, că 1;... . a- ce guvernul face vechiului primar Campiniu, nu ar fi fără reuşita şi că grupul liberalilor disidenţi ur fi gata s6 primească a servi din nu ou pe soarele de la Klorica.
Cu dovada că lucrurile suni pe drum de de a se pune lu cale sO dă faptul că «Vocea Brăilei» organ al d-lut Campiniu, nu atacă de loc guvernul şi că «Bomba» organ al d-lul L). Mărgăritescu tn revista su din No. trecut fuce apel lu guvern se numai susţie grupul Kleva, căci prin acesta ar da proba că voeşte să susţie Brăila.
Trebue dar dat tpuţin erezămânl lulu-lor acestor sgomotc dc culisă.
Frigurile electoralo aG îucepuţ deja pe aci.guveruainenLulilsc munceşte sâ scou-ţă o gazetă, care nu parc că nu sc va naşte no fiind înţelegere tn familie.
[Blânda opoziţiei tn or cc caz e sigură. Starea mizerabilă tn care se găseşte casa
Comunală, de când cu acest consiliu, T va dărima. — Convenţia Consulară însă esle cea mal teribilă lovitură ce 'şl a putut da şeful colectivitftţel.
Balei
TELEGRAME DIN STREIWTATE
Londra. G SefMetrtbre — Subsecretarul de stat Sir Fergttssom a declarat în camera comunelor că £omisiunea de delimitareafganâ se va reîntoarceîn cursul lunci Septembre în India ; I). Bidg-w nj va conferi la Calul cu emirul.
l*ctersburg* 7 Septembre. — Cam
în acelaşi sens se exprimă câle-va ziare informate asupra viitorului Bulgariei. Ziarul german din Petersburg sfătueşle ca sd se profite de momentul acesta favorabil pentru a crea Bulgariei faţă cu Bvsia o posiţîe identică cu acea pe cat e o are Bosnia şi Herţegovina faţă cu Austria.
Dacă Rusia ar domina Bulgaria prin-tr’un principe guvemor in sensul vederilor ruseşti, atunci n’ar putea sd se mai teamă dc alte desordine Pentru ca lumea să nu se teamă apoi că atunci drumul spre Constantinopol va fi deschis Buşiri, sc va invoca faptul ca şi A ustria stă tot la aceiaşi depărtare de Salonic.
Ziarul «Novoje Vremja», crede că Rusia ar putea obţine de la Poartă drepturile suzerane.
Londra, 7 Septembre. — «Morning Post» crede că ting litera va avea in scurt timp ocasiunea d'a convinge diplomaţia rusească că dacă Rusia ’şi urmează acţiunea in Bulgaria, bazăndu-sc pe presupunerea că Engliterei li e lot mia, sail că Bulgaria e un stat independent, sa ii vaservi de pod pentru trecerea armatelor ruseşti la Constantinopol, ea, Rusia, se va convinge că socoteala de acasă cu cea din târg ntt se potriveşte.
Nu soarta Bulgariei ci victoria politicei rusesci hi peninsula, balcanică a-tiage pe Englitera, atât ca marc putere mahomedană cât şi ca putere europeană.
Englitera n’a renunţat le politica ei tradiţionala faţă cu Turcia. Daca Englitera nu vrea sâ renunţe la influenţa ei atât europeană cât şi orientală ea treime sâ se pregătească pentru sacrificii. Cabinetul din Petersburg nu trebue sâ tragă conctusiunî grabnice, care nu stau in acord cu politica tradiţională a Mărci Britanii şi cu interesele hunei ci-vilisate.
Ibirls, 7 Septembre. — Poarta a expediat ert o notă către marele puteri prin care provoacă părerea lor privitor la afacerile bulgare. Nota n’asosit încă aci. Erancia se vaconsfălui cu cele-l'al-tc puteri ca sâ sc vază ce soluţiune trebue dată acestei note. Sferele ruseşti nu prea sunt linişlite din cauza acestui pas diplomatic al Sultanului.
Atena, 7 Septembre. — Menţiunea Macedoniei în discursul principelui A-xandru a produs aici o oareşicare su-rescitaţiel Grecia n’ar trebui sâ râmâie indiferentă in faţa cdtor-va incidente din Macedonia.
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(40)
MIZERIILE
L O N D R EI
ţUrtu.ire)
XXVII.
Su veni nul si miniştrii.
l ui uiaî prinţul cunoştea foarte vag sufitei tul despre care se vorbea şi pe c irc ministru său părea dispus a-î discul 1 contradictoriii cu dânsul.
—	Vorbesc, reluă el cam încurcai, d.e ao-fi: suferinţî, de acea miserie, de care spiritul public se ocupă cu drept cuvânt, de care jurnalele care trec de oneste şi liberale ne întreţin necontenit.
—	Ce bună chezăşie 1 zise fără voe Wellington, cu un ton aspru şi mândru.
Prinţul nu prea iubea pe râsboinicui său, de gloria căruia era „ ’os şi care
silea se sufere d.u partea lui toate Mpriciele unui temperament violent. De aceia, sperând sâ scape prin acest mijloc pieziş de recea şi amănunţita distuţiune de care era ameninţat, i se
păru bine şi folositor de a mânia pe duce.
—	Această chezăşie, rnilord, zise el înlorcându-so spre dânsul, preţueşte cel puţin tot atât cât şi calculele din causa cărora suveranii nu ştifl ceia ce T atinge mat de aproape, cum sâ afla poporul lor, care sunt suferinţele sale despre care e! îi face răspunzători.
Wellington era sâ răspundă prin o nouă insolenţa, dar colegul sân îi făcu semn sâ se oprească.
—	Oare pentru noi, întrebă cu sânge rece omul de stat, oare pentru mi-nişlril tăî, vorbiţi ast fel monsiniore ?
—	Nu de sigur 1 respunse prinţul. Dar în sfârşii acele suferinţî, acea miserie există, o ştii bine, Castelreagh. Plângerile prese!, discursurile pronunţate In meetingurl, petiţiunea care se iscăleşte acum şi agitaţiunea ce provoacă iscăli rea sa, toiul ne arată cât e dc m'zerafii'ft soarta claselor de jos? Me adresez In spiritul d-v. atât de prevăzător, la in im < d v. dacă trebue. L11-min<.ţi-m£! SI ştiu cel puţin ce pol face ca să Îmbunătăţesc o situaţiune atât de rea .
—	Asta voiâ şi eu, monsiniore, zise omul de stat cu ua aer nătărău foarte bine imitat. Toate acele despre care a vorbii Alteţa Voastră, acele articole de jurnale, acele ineetingurî, acea pe-tiţiune, toate sunt politica*
—	Politici'
—	Ua. sadea politică. Câţi va reformişti, conduşi de tineri ambiţioşi In fruntea cărora se află lorzii Burdett,
Gray, Brougli.im, Russel şi câţî-va alţii,'şi au promis sâ resloarneministerul şi sâ 'I înlocuiască. Nu-I grcQ, când vorbeşti claselor muncitoare, acelor care şi câştig viaţa zi cu zi, sâ-i faci sS plângă cu amărăciune, să strige chiar cft situaţiunea lor e intolerabilă, că imposilele sunt sdrobiloare, că munca lor nu e destul plătită, sau chiar că lucrul lipseşte când el tocmai părăsesc atelierele. Ast-fel se obţine agitaţiunea de care vorbeşte Alteţa Voastră ; se cumpără jurn/delele ca să im • prime contrariul adevărului; se provoacă meetingurî şi sâ caută pentru a-cele adunări oratori până prin fundul Engliterel, ca Hunt, expeduit anume de la Bristol ; sâ licluesc petiţiunl care se ocupă cu iscălituri înlr'un mod sgomotos, se.....
Lordul Gastelreaghajunsese aci când intră şambelanul carevenia sâ previe pe prinţ de venirea allorneyului general şi de dorinţa sa de: a fi îndată introdus.
—	Ce mal poati fi asta? întrebă Regentul.
—	Vr'o afacere importată de poliţie, de sigur, respunse lordul Castelreagh.
—	M6 prind, adiuse Wellington, care ştia că va câştiga prinsoarea, că domnii agitatori legali sau apucat iar de vr'o istorie.
XXVIII.
O comedie de palat.
Prinţul ordonă el însuşi sâ Introducă pe şeful poliţiei. Magistralul intra în curând, urmat de Castle.
Acesta recunoscu îndată ilustrele persoane în compania cărora se afla.
—	Ei bine I domnule Htlornty general, întrebă Regentul, ce afacere importanta îmi procură plăcerea neaşteptată de a te vedea?
—	Alteţa Voastră Regală, respunse magistratul, să mă ierte c’aui stăruit atâta sâ capăt o audienţă de la bunăvoinţă d v, şi ca mi-am luat libertatea de a aduce pe. omul care mă înlovără-seşte, dar e vorba de o afacere foarte grava.
Castle, care avuse vreme să cugete la cuvintele altorneyulul general şi se şi pregătească discursul, repeta trasele alcătuite în mintea sa.
—	Cine-î omul ăsta?înlreba iarăşi prinţul.
—	Unul din... agenţii pe cari ti întrebuinţez şi care a venit odinioară se-mi presinte un raport Rtât de important asupra răscoalei care a isbucnit....
—	O răscoală I întrerupseră de odată Prinţul Regent şi lordul Castelreagh.
—	Asta nu mo miră zău de loc, murmură Wellington destul de tare ca se fie auzit.
—	Vorbeşte iute, d-le attorney general, urmă prinţul.
—	Iată ce este, în două cuvinte:
profilând de agitaţiunea produsă prin iscălirea unei petiţiunl care trebue să fie remisă poimâne Alteţei Voastre,-nişte perturbatori,	resvrâtitori
aă atacat, una din cele mal avute case du schimb din Londra şi au Încercat 6 0 prade In ziua inare. Poliţia ’şt-a fă-
cut datora, a avut Ioc o luptă. Cât despre amănunte, agentul meu, dacă Alteţa Voastră ti permite, i le va spune mal bine de cât mine.
—	Vorbească 1 Vorbească 1 strigă Regentul, pe când în ochii săi şi In. toate trăsurile feţei sale IncepeaO să se arate urmele celei mal vil agitaţiuni.
Lordul Castelreagh părea toi alât
de supărat :
—	Ziua mare 1 zicea el, pe stradele Lo.ndrei, e mal de necrezut.
—	Vor face şi mal mult, dară nu le va înfrâna instinctele lor de feare, a-dause Wellington, mulţumit că poate să toarne o picătură de venin în mânia născândă a prinţului.
—	Haide. Castle, reluă atorneyul general. repetează Alteţei sale, care te-a autorisat, ceia ce mi-al povestit mie însumi.
Blestematul n’avea nevoe sâ fie rugat nici încuragiat începu să istorisească fără de sfială, par-că s'ar fi aflat înaintea lui Preston croitorul sau a lui Iohn Dyale cei cu lodguig-hornul.
Dar, precum îş poate închipui or-cine, faptele, în cursul acestei povestiri, fură mărite peste măsură, adevărul fu atât de amplificat în cât văl-mâşeala ce se făcuse putu să pară prinţului şi miniştrilor o rescoală teribilă şi sângeroasă, o adevărată revo-luţiune. Mai mulţi conslabln fusese u-cişi, o mulţime de poiiceznenl de asemenea ; răniţi fusese cu grămada, şi chiar era să se dea foc întregului guarlal.	(Va urma)
www.dacoromanica.ro
EDUCA — 29 AUGUST
3
PUBLICITATEA
/JARULUI ,, EPOCA“
Tlragiit 6.000 »le Toi
ANUNCIURI SI RECLAME
Anunciuri pe pagina IV, linia 30 hani
Anunciuri şi reclame pe pagina 111 linia 2 lei.
SURI MĂRUNTE
D. E. Sl&lescu, ministru dc justiţie, a sosit aseară. în capitală.
D. Coutouly, ministrul Pruncim, care venise în capitală, s’a reîntors la Sinaia. •
• •
Afl&tn că individnl Kscliinasi, care s’a năşii fără cunoştinţă Marti, tu strada Ne-gru-Vodă, a încetat din viată.
• V
Lupta, spune că Duminecă a plecat din laşi spre America, un transport de (00 is raelitl, iar Marti a plecai alte douf* transporturi, unul de4)0 persoane şi altui de 40.
Suntem posiliv informaţi că d. White, ministrul Angliei, a lucrat şi lucrează «lin resputeri pe lângă guvernul nostru la alcătuirea unei alianţe defensive Intre statele bal canice.
Această ştire o putem da în mod posiliv.
Se mai zice în această privinţă, şi ne mărginim n înregistra aceste svonuri, că s’ar încerca ca unirea între România şi Bulgaria se se facă în persoana Ilegeluî Garol.
D'alt-mintrelea încă mat de demult am putut constata pe ici pe colo că acest plan preocupă pe consilierii tronului.
In legătură cu aceste proecte, ar fi şi venirea d-luî Sturzii, în capul departamentului afacerilor străine, fapt care nu s’ar putea altmintrelea înţelege azi când influenţa Rusiei pare a fi câştigat mai mult teren.
m
La Mitropolie şi la Mănăstirea Sinaia, se va tine la 30 August c.âlo un Te-deum pcnlru luarea Gri-viţei.
m
D. 1. C. Brâtianu, preşedintele consiliului de miniştri, s’a însărcinat cu Interimul domenielor până la înupoiarea d-lui A. Stolojau.
m
Sâmbătă la 30 August uri te-deum se va ţine la biserica Cretzulescu, pentru ziua M S. Ţarului Rusiei.
i
D.	I. C. Brâtianu va sosi mâine seară în Capitală pentru aii present
la te-deum, ce se va ţine la Mitropolie pentru luar e Gmviţel.
m
U. Radu Mihaiu, Ministrul In- rarilor publice, va pleca sepii mina viitoare la Urnii şi Galaţi ul n n visitn doeoriby.
$
D Vârnav-Lilcann, Ministru plenipotenţiar la Berlin, a fost primit azi de M S. Regele.
Aflam că la Ministerul de fiimnee, în postul de secretar general, se va numi d. Sihleanii actualul Director al contribuţiunilor directe.
•
E.	S. Ahmed-Zia-Bcy, Ministrul Turcii, care se află la Tulcen, este aşteptat în curând în Capitală.
%
A treia şedinţă a congresului anti-israelit şi cea din urmă s'a ţinut astăzi la orele 4 Deja mai dinainte, corni tutui dislrilmise pe la ziare programul celor ce aveafl sti se retracteze de asta dată.
Graţie publicităţii dale acestui program, multă lume asistă la ncoastă şedinţă. Şi o altă împrejurare contribui la dubind i rea acestui rusul tal. Tinerimea de prin facultăţi şi cea represin-tata prin societatea Tinerimea Română anunţa căjva lua şi dînsa pariu la dis-cuţiiiiHi. Se înţelege lesne că mulţi voiau, mulţi creau impacienţi sft cunoască cum vor debuta tinerii tn ar/.ă loarea cestiune israelită.
Pentru cft spaţiul şi timpul nu ne permite vom trece rep de asupra primelor discursuri.
Se dă citire resoTuliunitor luate In şedinţa particijlâră do către comitetul dirigent, caro se rezumă In sarcina luaLă de d de Biez do Ja se traduce tn limbele europene statutele alianţei anti-israelite, cari vor fi obligatorii pentru ţoale naţiunile.
D. Manolescu, student al facultăţii de ştiinţe constată cu părere de râu indiferenţa arătată do unii faţă cu lucrările congresului. 1) sa atinge cesliunta i3-raelită din punt de vedere comerţul şi economie.
Deplânge starea de decădere a ţăranului român care se lasă a li esploatat
do evrei şi trece la tratarea cos ti unei din punt de vedere naţionalist. l)-su
zice că în Moldova chiar limba, tradi-ţiunile şi obiceiurile au început să degenereze din causa prea mare afluenţă a elementului judaic. (aplause numeroase).
Uupe d-sa ia cuvântul rejiresentanlv/ Sucea vei, d. Surei Mina care, cam In general d-lui Polihroniada face tabloul relelor de cari suferă ţara din cauza ovreilor. Oratorul anti-semit zice între altele că sângele creştiniioretnlrobuin-ţal de israeiţl tn oare-carl faine ale lor. La aceste cuvinte, un domn din pubGc prosteştii şi obiecta că este avansate de orator nu sunt esacte. Afât fu dc a-juns pentru ca să se rădice o adevă-
rată fortuna In public. Sgomot, vociferări, huete cari nu se terminară de cât pria scoaicrea din s.dâ a inoportunului inlrerupălor, care se zice că era un evreu.
Url-cum ar fi, noi regretăm aci st fapt cure dovo leite piva mult esclu-i vism şi puţul,t tolera ,ă cu atât ui.u mult că şi fsr.i aceasta «cana lucrurile s’ar fi pulul astâmpăra.
D. deputat Rntr.tdff.ru succede la tribună. De aci începe, ca se zicem ast- j fel, fisa mai instructivă a discuţi unei din ultima şcdmţA. Poate nu greşim, —negreşit esceptânu pe onorabilii d-nii de Biez şi Kom'ossy, cari vorbiseră In şedinţele trecute—nu greşim zicând că de astă dată cele espuso tn congres represinlară în mo i mai clar ideile ce actualmente esista tn ţarăjtn privinţa elementului evrefl.
D. Buteulescu recunoscu că acest e-lemeat e mm lăţit spre nordul Moldovei, diu causa apropierii de Galiţia.
Servindu-se de nişte date statistice loca de la 4S, oratorul probează cuin populaţia israelită a crescut diu ce In mal umil; bazAndu-se pe citaţiunt scoase din analele societăţii etnografice universale, d. Bulculescu crede ca livrei ar fi în ţari' aproape In număr de opt sute mii. Făcând o digresiune şi esplioând cea ce evreii înţeleg priu trif şi eufer, oratorul esplică cum ţăranul moldovean o de multe ori silii a plăti evreului ca să’I calce vinul, pe care ast fel nu I ar pnlea vinde.
In Botoşani şi Roman şi alte oraşe din Moldova se vorbeşte mal mult e-vreeşte de cât româneştii Gbiar acte administraţivu, cum suut biletele de acsiz suni redactate lu limba judeă cu caractere evree.şti, continuând oratorul crede că toţi româno vor lua crucea tn mâna spre a lupta Iu contra eornuln).
Multe pasage din discursul il-lui Buteulescu au fost aplaudate.
D sil flneşle prin cuviritele: Trăiască Franţa şi reprtJSpnUnjţii straiul cari aii venii Iu Bucureşti ca să aperi* cu noi cauza unli-semilă.
D Ştefan Nana, absolvent al facultăţii de litere, se ridică In contra slabei organizări ce s'a dat la început o-pcrel Congresului.
Când o aşa imporlaulă cesliuue se truteaza lntr’un congres, ce se ţine în oraşul nostru, presa şi inteligenţa trebuie să’şldea mânaşi să lupte pentru o cauză aşa de importantă pentru ţară. Ar trebui să se compue un comitet din înaltele autorităţi ale Statului.care să se puie In capul mişcării. Bine voiască d. Gherghel, încheie o-ratorul, să se înconjure de persoane inteligente şi desin' ereaale şi noi tinerii declaram că suntem gata a ne landa sub stindardul dos in teri sării cu ferma hotărî rq dea luptacoulru lâţirel jidovismulul în ţară.
D. Negpescu din Ploieşti, constată ca esistă o cestiuue israelită şi va esista pe cât timp va fi la Paris o alianţă anii israelită. D-sa combate teoria umanitară după care Romanii şi Evrei fiind oameni, urmează că Romanii sunt Evrei. Soluţia d-sa o vede în unirea tululor. D-sa crede cft Evreii trebuiesc trataţi după cum dânşii ne tratează pe noi ; aceasta să fie politica
noastră faţă cu dânşii. Numai ast-fel vom scăpa mal cu seamă ţărănimea din Moldova care se găseşte la discreţia jidovi'or.
Pentru aceasta facem ipel la tinerime. şi la înteligenţ *>e r ie ste care nu sunt Urnite încă tn cb-şt.*1. ,*l,-nvmIu!uT jiirlefl.
D »V*. Biez în di -i t - *.| .tţ.b» congresului |i,*’int’o mulţumire l i mir «a Ro mâni’nr, la cari a telâlnd ea-m -nie litiere şi viguroase, destoinice spre a lupta In contra alianţei israHite. Mă duc la Paris, zise d. de Biez, ca să a-nunţ fraţilor noştrii că aci sunteţi Încă liberi, stăpâni şi puteţi să impuneţf resppct evreilor. Să sperăm că şi în capitala Franţei unde se află capul şarpelui, acelaş succes va câştiga cauza noastrft. (Aplause frenetice de mal multe ori repetate.)
D. preşedinte Gherghel declară primul congres anti-semstic Închis.
ULTIMA ORA
Cotislanlinopol. 9 Sept. —Circu-lartţa Porţii caro relatează ultimele o-ve ni mente din Bulgaria,cere ca în faţa abdicării prinţului Alexandru, puterile să ia măsuri pentru a împiedica inlor-venirca străină tn Bulgaria.
Sofln. î) Sept. — Proci a maţi un ea prinţului Bulgariei a fost remisă a-genţilor diplomatici al marilor puteri cu o scrisoare a Atleţii Salo insislînd asupra necesităţii de a abdica In faţa dificultăţilor create de politica esle-rioara.
Agentul rus în timpul unei visite lăcule colegilor săi a spus ca, pentru a uvita or ce interpretare greşită a proclamaţinnii, ţine a slabili că, pentru motive cunoscute atât de bulgari cât şi de prinţ, că guvernul rusesc nu putea itilra cu Alteţa Sa. în slipulaţiunile convenţionale priviloare la abdicarea sa; cs după toate probabilităţile, dacft prinţul s’a crezut autori sal a pune în proclamaţiunea sa nişte cuvinte, cari ar putea face să se crează că a fost în adevăr oare-carl stipulaţiuoi, el u’a fâ-cut’o de cât aducându’şl aminte de inie nţiunile dcsînterusate. cari ati însu-fleţit în tot-d’u-una pe guveniul imperial In privinţa Bulgariei şi cari aii fost anunţate de mal multe ori, de a-cest guvern ţării şi suveranului el.
Sofia, 9 Sept.—Monitorul oficial publica cu dala de 0 Septembre un ukaz princiar, care licenţiazâ regimentul Strumski, care a luat partea cea mai activă la revolta diu 9 August, precum şi întâiul regiment de artilerie.
Acelaşi ukaz ti unsferă pe elevii scoa-Iel militare In diferite regimente, el ordonă In acelaşi timp distrugerea drepturilor acestor regimente.
Miniştrii se vor întoarce de la Turnu-Severin la Sofia tocmai Vineri seara, dec.1 deschiderea Sobraniel care era fixată pentru Sâmbătă s’a amânat pentru Luni.
Dublin. 9 SepL, — La Belfast s’ad reînoit tulburările.
Londra, 9 Sept.—Daily Ne tos crede. că toata Europa va primi pe candidatul rus la tronul Bulgariei.
B i B LIOGR AFi E
i n I Seplombrc*, «»««* de *«d» presa si se nlla ilepusa -p« <* van /urc la reda el Ia ziarului I p«.<,:i ro\Isla \ \/ VI d<* d-nii 11. I». Kn-sclll si I. \e*rru/vi.
Drotul unul evcmplnr un leu. Contra unui mandat postai sau. niarei poştale se trimile fraucuJ•
ivsTiriT PiăTRi nmiMsiuiii:
— f7 Strada Scaune 47 —
Cursurile primare şi gimaasinle vor începe la I Septembre. Programele stalului Sunt obligării,iar examenele se tre. înaintea comisinilor ministeriale. înscrierile sft fac lu toate zile la cancelaria institutului Director dc studii, d-nu C. 0. Dobresctt. profesor la liceul Sf. Sa va,
directoare li. f. Dobit'seii.
a sf. v r iir \
LICEUL ALEXANDRI
pe pagina 4-a
DlffllTRIE BAUCERNU
l .icciitiiil în I)i*(‘|il
Fost membru de tribunul şi avocat al Statutul.
SbibUlnilu-se In Capitală st* Inşftrrinezâ cu procese la toate instanţele judecai n-reşii precum şi cu liicerpa netelor <le notarial.
Locuinţa Catra Călăraşilor No. i) peste drum «Ie Biserica Sf. Vineri). — Orele de consultaţii R -10 dim. 0 a seara.
Hinprurn Şcoala de moşiei vocala t*i iie»lm mentala iu ţem,auturisata si upcetiaUv de mu tul guvern a d (Vil profesor
ANTON KNEISEL
BUCOBCSn
\n. ‘23, Slrmltt Fit rol I. \o. îfîl
Aceasta şcoala fiind previ*y.ult cu mai conlti prgl’nşofi se pot predn lectiimi *fi* muşina vocala si fie or ce Ioslrunve.nl pe tro modeiiia suma
ÎS franci pe lima
do la l/lă Mai va II si nn curs ‘Opăr ii in lie car lluminica dup * ami*iiv.a pupilii patru inoim Irio- ipiarlep* ele la căiţe mi se pcjmo*-c de cai tîlevii cei înaintaţi
penii*ii ueeslji III IV. |M‘ lânii inscrienl" se Iar iu tonte zilele de laf -O a
m.	si fia la H—ă ilupa fiui'Wt-
INSTITUTUL DE FETE
(BORCK)
HUI, Calea Moşilor, Uiţi
Cursurile primare cât şi cele secundare vor reîncepe la 1 Septembre. Programele Statului sunt obligatorii. înscrierile se fuc In toate zilele la direcţiunea institutului.
CASA DE SCHIMB
ALEL <ÎR. I01SCII tV B. MĂRCII
Strnrta	>'o. ^î*
Uucuresti,	Seulerjjpţfl
Va lort	Sr.adenţjt ciipunelor	;iSP niftfiu
H0NDUH1 or. STAT ROMAN		
Renta nun per. tS'g» 5 0/u	1 Ap f 0(	
R**nta rom. umortiS. 5 (Vu	1 \e 1 ij.	tu i 2
R'inU rom. (njr. eoni ci <>(	I Mai IN.:	HS
Oblig. Un stal C. F. U. <î 0/0	1 l in l Kt	Ie»
Idem idem 5 0/0	Idem	
Iniprum. Stern trt)4 1 u/c	1 Mar1Sf|		
Imjir. Openlu'im PKlfl * 0/0	1 lan 1 Iul	—
Agio.	—	U UL.
ÎMPRUMUTURI DK OiUKK		
Impr. oraş Bncurnsoi f* O/o	1 Ian 1 Iul	75
Idem idem din lsSi 5 0/<	1 Mai I .Nu	'.Hi
Impr.or. U.cu prime lozf.2<	—	
VALORI DIVERSE Crpdit Fon ci ar Rural 7 0/f*	1 Ian 1 Iul	1 ui HM
Idem Idern îi 0/0	Idem	«7 1/4
Cred. Fon. Ur. din Buc. 7 0/i	Idem	U'0,1 ‘2
Idem idem 6 O/'o	Idem	‘.♦s?
Idem idem 5 0/"	Idem	62
C.re*l Fone. Ur.din laş i5 0/u OI»i- Cat*, perna. fr. SiXi. )(	Idern	75
	1 Mai Nu	2\v
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(75)
fCRTUXE DU B0I4E0BET
VELUL ALEftSTRtl
(Urmare)
îmi pare rGu, dar aş voi să nu mal doriţt a’ml face rfisboid continuă l’an-corlio.
E vorba de salvarea patriei mele şi a multor bravi cetăţeni, amicii mei politici, cari sunt compromişi în Spania şi care ar suferi aceiaşi soartă ca şi mine dacă eii aş fi arestat In Franţa.
—	Atunci mărturisiţi că d-v. sunteţi cari aţi scris t*rl d-lul de Malverne o scrisoare anonimă pentru a'l înştiinţa că doamna de Malverne era la mine ?
—	Da, eQ sunt. Ştiuj că el a-şi venit la d-v., dar n’um aliat ce s’a petrecut, îmi pare însă cft n’a fost nimic grav, de oare-ce aţi venit să petreceţi noaptea la joc cu toate acestea eu aşi putea so m<5 mulţumesc cu primul avertisment ce v'am dat. Dar d-Y. nu mă veţi -erta nici odată pentru ceia ce am făcut ; şi eu nu m<5 mal mă pot încrede în d-v. Aşa dar trebue ca unul din noi să dispară.
—	Imî propuneţi un duei ?
—	Da, ne avend alt-cevamal bun de făcut. Aceasta e singura sotuţiune practică In cazul în care ne găsim.., şi treime să sfârşim îndată. Eu plec astă seară
—	Şi eu asemenea plec lot în astă seară.
Am putea să ne Înţelegem pentru a ne întâlni tn străinătate, dar aceasta ar fi inutil, de oare-ce odaia eşiţt din Franţa noi nu mal avem a ne teme unul de altul. Şi pe lângă acoasla 'ml închipui cft nu tie ducem în aceiaşi ţară.
—	Eu merg în Rusia.
—	Ca să căutaţi pe asasinui din No-tre-Dame, bombăni d. de Pancorbo. Cred eă acolo îl veţi găsi. Dar fiind că cu nu sunt obligat de a vă crede pe parolă, aş voi să r< gulam socotelile imediat.
—	Şi eu asemenea ! slrigă căpitanul,
—	Dar e o dificultate. Pentru a ne bate trebuesc martori şi având In vedere siluaţiunea, vom găsi cu mare dificultate.
—	Am putea să ne dispensăm.
—	Dacă aceasta e opiniunea d-v. nimic nu ne va împiedica ca să terminăm această afacere acum. Cred chiar că am face bine să nu despărţim înnainledea termina.D-v.vă temeţi de mine, eiimă tem de d-v. După ce ne vom bate, despărţindu-ne, fie-care din noi va fi sigur că cel-alt nu va prepara o trădare. Rămâne cestiunea armelor. Vom merge împreună să ne cumpărăm. Eu am de all-fel la mine un revolver.
—	Şi eii am unul...
—	Ei bine I dar... numai să fie d’a-celaş caiibru ca al meu.
Absoliil, zise Pancorbo, după ce compară cele două arme, pe cori cu o mişcare simultanee cel doi adversari le scosese din buzunarele lor. Fie-care cu câte şase focuri şi cu gloanţele de aceiaşi mărime. Toate revolverele pe cari le vând armurierii parisienf sunt făcute după acelaş model.
Acum să vedem unde ne vom bate ?
—	Puţin mă importă, de oi re ce noi trebue să nc batem pe moarte, zise Saint-Briac coprins de mânioşi hotărât de a sfârşi cu orl-ce preţ.
—	Aceasta se înţelege, replică Pancorbo. Trebuie ca unul din noi să nu se mai întoarcă. Fără asta n um făcut nimic. Revin însă la Întrebarea mea. Unde ne vom bate ? Locurile de prin prejurul Parisului sunt alâl de frecu-entate, mar cu semnă Ju acest seson, că noi vom fi forţaţi să mergem ore întregi fără se găsim un loc conveuabil.
Şi nici d-v. nici eu n’avem timp de. pierdut. Trebue să mergem raaî departe.
—	Sau mal aproape. Inlr'o casă. La mine, de exemplu.
—	Foarte aproape, însă... îmi Inchi pul că în apartamentul d-v. nu este vr’un salon de două-zeci metri nici chiar de cincl-spre-zece. Pe lângă asta, d-v. aveţi servitori şi ia primul foc, el vor alerga să cheme sergenţii.
Eu aş voi un loc unde să fim absolut singuri şi unde acei din noi care va rămâne viii s£ nu aibă a se mal teme c* va fi arestat de către agenţii prea zeloşi.
—	Atunci eu nu cunosc alt ceva raaî bun de cât vre o grădină IngrSrlitft, la ţară...cum se găseşte pe câni pin Baiul Deţiis sau Vanves...
—	E prea departe...şi rul ve.ni o idee.. ’ml-a fost sugerată de istoria crimei de care pe nedrept mă acuzaţi
—	Nu înţeleg.
—	Femeia pe care d-v voiţi a o răs-buna, a fost aruncată, după cum pre-lirideţi, din vârful unui turn de la No-tre-Dame. Şi nimeni n a venii să deranjeze pe asasin pentru că a putut să grape fără a fi arestat. Ce aţi zice d'un duel în acelaş loc?
—	Cred că o imposibil. Nu veţi găsi acolo ceea ce căutam Mal întâi ii intrarea în turnuri este publică. E suficient dea plaţi câţi-va gologani pentru a te sui. Noi vom fi ast fel precedaţi sau urmaţi de visilatorl. Şi ceea ce şl mai mult, plat forma de la vârful turnului nu este mult mal mare de cât un salon.
—	N'avem nevoe să ne urcăm până acolo. Eu vă propuiii un duel <> Vome-ricuine, şi galeriele cari înconjură baza turnurilor s’ar potrivi de minune pentru aceasta. Sunt acolo colţuri şi în-vârtiturl foarte bine dispuse pentru surprinderi.
Fie-care din noi seva aşeza Ia o es-tremitale a galeriei care 3e întinde d a-supra ferestrei ce. este d'asupra intrării şi va eauta pe adversarul său. La această înălţime, sgomotul unei lovituri de revolver se perde. în spaţiu şi trecătorii din piaţă nu’i vor auzi
Cât despre vizitatorii cari ar putea să ne geneze, vom alegemommţtul nostru. Vom aştepta da aceia cari vor fi sosii, înaintea nnastr.i se plece, ş' vom a vea lot timpul ca să sftrşim înainte de u sosi alţii.
Streinii nu fac această ascensiune de cât du pe ameazî. Dimineaţa , nu e multă Iu na o. In ori-ce caz, e o Încurcare... liberi fiind a ne transporta tn urmă afară din Paris... şi pot să ’ţi spui pentru ce aşi preferi să mă bal colo sus. Voiii aceasta, fiind că m’ai acuzat şi fimd-că m'acuzi tută cft am comis o crimă nlrnee.
Ţuî să’ţi probez că nu am teamă că o să Întâlnesc fantoma pretinsei mele victime. Şi cu toate astea ’ţi jur, «unt superstiţios, ca toţi compatrioţii niei.. dacft aş Ii culpabil, mâna mea ar tremura pe aceasta galerie unde te Invit să te urci cu mine.
Sainl Briac era un exaltat, accesibil la Inale impresiunile neaşteptate şi a-. cest siranbt argument ’l frnpă meii mai mult de cât rele-IV lie pu**e înainte de m înţelesul personagiii cu care avea a face.
In câlfi-va secunde el începu să se Îndoiască de cele ce până acum ’i pă reau evidente, şi se întreba dacă nu cum-va acest ora n’ar fi In adevăr un Spaniol şi un conspirator pe nedrept luat ca asasinul comleseî de către Me-riadec şi amicii săi.
(Va nrmn)
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA
29 AUGUST
CASA DE SCHIMB
I. M. F E R M O
—27,STRADA LIPSCANI, 27-
CURSUL BUCU R E S C 1
27 August 1886
5 % Rente amortizabilă . . .	P6 i *
5 % Reala perpetua ....	V5
6 A Oblig, de stat		88
6 % Oblig, de et. drumu defer 7* Sel». fune. rurale. . . .	104
5 % $eri». func. rurale . . .	87 i î
7 A Scria func. urbane . . .	‘OU ii
6 * Sene fune. urbane . . .	9Î1 *
5 Serie. func. urbane . . .	821 4
5 Împrumutul comunal . .	75 |
0“liK. Casei pens. lei 10 dob.j împrumutul cu 'jr.-mie . .	«20 i
	3i 1
Acţiuni blacel nation. . .	li 40
Actiun' «Daeia-Romania • .	Î72
» Naţionala		220
•	Credit mobiliar . . •	Conetructiual. . .	164
» Fabrioa de hârtie . Argint contra aur . . . .	14
Bilete de Bana e contra aur.	14
Florin ausatriacc! . . . .	t.Ot
Sehlmh	 Paris 8 luni	 • la vedere 		100 !|4
Londra 8 luni	 » la vedere		25.25
Berlin 3 luni		1.24
Viena lavedore		2.02
nr I fcl P LI I D I A T hiar de acuma, UL I nun Ini A I un otel situat Calea Victoria No. 147 Împreună cu dependinţe, grajd, şopron, curte, grădină, gaz aeriform In casă. Pentru desluşiri, a se adresa la No. 198 Calea Victoriei.
nC lUPUItll 1T chiar d’acum ca-
DE INLHIHIAI se le Costa-Foru
din Batişts, Strada Scaunelor No. 46.
22Canieredeosehitdependinţele: grajd, şopron, cuhnie, spălătorie şi alte trei ca-mereşi grădini spaţioasa.
Doritorii pot visita casele In toate zilele. Pentru condiţii a se adresa la d-nu C. G. Costa-Foru 3, Dealul Mitropoliei, sad la redacţia Epicei.
f) r I \\ "* li | o I A T (de la Sf. Dumi-
. I — l ” j n i îl ‘ R I tru anului curent) t ele. g Adina şi icairu cunoscute sud : umt'ie < RAŞKA» din Strada Academiei
No. 28.
A se adresa Strada Batiştea No. 11.
DE ÎNCHIRIAT
Crinului No. 5 bis.
chiar de acum Casele nuol din Str.
iu IVrillUliT chiar de acum Casele, Vii 114,111*11» I din Strada Academiei No. 11 compuse din 16 Camere, cu o curte spaţioasă În care se aflA grajdif) şopron şi alte dependinţe. Aceste case mal ad şi o gradina importanta A se adresa Strada Batiste No. 11.
iii: închiriat “t
tHiruMit compus do patru camere, dtn care iui salon mobilat. A se adresa la redacţia ziarului sl Str. Occdentu \o. 2 Selînchlriaza chiar de acum.
nr IM'UIDIIT chiar de acum casa d-lul llr. l ll llIlH \ I V. Hiott din Str. Luterana 15, mobilate şi nemobilate având 22 camere, grajd de 10 cal, şopron de 6 trasuri, 2 pimnite, tput şi gradina cu 2 pavilioane.
Doritorii se vor adresa la d-nu Prorie-tar tn toate zilele de la orele 8 de dimi-nâţă până la cinci (5 seara. Asemenea şi de arendat de la Sf. Gheorghe viitor moşia d-sale Copaciu din districtul Vlaşca plasa Câlnişte.
iii; ÎNCHIRIAT SEŞESE
da în plagia Episcopii avend doua camere si pivnlţia, a se adresa la admislraţfa ziarului „EPOCA**.
nr IVnilimT delaSt.Gheor t DL I M ul IU \ I 1887 moşia Ţân-
tava ce 'I zice şi Băcanu din districtul Ilfov, la o poşte departe de Bucureşti, tn întindere de aproape 700 pogoane.
De la St. Gheorghe 1888 moşia Gressia din distr Teleorman lână Ruşi-de-Vede, în întindere de B00 pogoane.
Doritorii se vo ’ adresa In Bucureşti la propriatarul Gr. Arion, Calea Griviţa No. 38.
TNT? VT7\T7 V Ti 17 maI mu’l1 arm*-Uei N XjI\/j	sari.reproductorl
iepe, mânzl de pur-sănge, cal de curse, de călărie, de trăsuri.
A se adresa la d-nul Reimur administrator la moşia Paskani (jud. Ilfov 2 ore depărtată de Capitală).
DE VENZABE
jumătate locul viran No. 20.
Casele nuol din Str. Crinului No. 5 his. din Strada Dionisic
H C W C Al 7 A D C m'pre de calitate >u-U t VtlUAnt. perioarăobţinutâprin maşina centrifugala. Pot oferi orl-ce cantităţi cu preţul moderat.
A se adresa la d-nu Hryniewiecki în Tecuci.
nr I/CW7ADC MOŞIA BADULESCI, Ut VL.flZ.Ant 20 minute depătare de Găeştl, rvând pământ arabil, livede, vie, pădure de exploatat, han moara case bune.
Doritorii se vor adresa sub-6crisulul chiar la moşie.
Moolnp loneseu.
PUT IICH7II DC 0 eaPă d® călărie Ut VtIiZ.Mnt bine dresata, a se adresa Calea Dorobanţiolr No. 74.
DE ARENDAT
lul lalomtln.întindere I.7S8 pogoane, - Imnuri. V se «dresa Strada Speranţei \o. 20 la Mari a Pitistennu.
DC A D r Al n A T moşia GoeştI din t fl li t N U A I Dolj pe 5 aul de la af. Gheorghe 1887 înaiate. Doritorii se vor Pdresa la d-1 Eugenie Topoloveanu Strada SolonA No. 4, Bucnreştl.
PADUREA DIN LUNCA,după moşia Văleni dist. Oltu proprietatea d-lul Nicu Moscu, situată pe malul drept al Vetjel, având HO pogoane Întindere şi 12 ani etate, se vindo spre taiere. A se adresa Bucureşti Strada Minerva 12 bis.
PUBLICITATEA ZIARULUI „EPOCA
(t
N°, 3, STRADA EPISCOPIEI, N°
I INDUSTRIA ROIYIANA 1
LUCIA-LAC
Cea mal mare economie pentru orl-ce persoană şt care da cel mal frumos, cel mai durabil lustru ghetelor, cis-melor, pielei pentru trasuri, curelelor pentru hamuri, centureanelor,raniţelor militare etc.

LUCIA-LA C
Mal are proprietatea de a păstra pielea moale, de a nu se crApa sad rupe Înainte de vreme şi mal mult încă, de a nu străbate apa printr'ânsa.
LUCIA-LAC
este unicul preparat până astă zi, care a reuşit să întrunească toate trebuinţele pentru conservarea şi lustruirea a orl-ce fel de piele, cu cea mal mare Înlesnire, înlăturând peria şi vacsul, cu un câştig de 50 la sută.
FLACONUL MARE 1 LEI; CEL MIC 50 B.
Inventat şi preparat de d-1 I. BRANDUS, Farmncit. BUCUREŞTI, 28 STRADA CLEMENTEI. 2S.
LICEUL AELXANDRI
fost institutul Ifelinde)
Bucureşti. — Ao. 1, Strada Armeană, No. 1. — Bucureşti
Internat şi Externat.
Cursuri primare şi liceale.
Preparaţiunl pentru bacalaureat şi (şcoli speciale.
Local anume clădit pentru institut. Dormitoare şi săli de studio, spaţioase (şi bine aerate; toate condiţiunile igie-' nice de aproape şi serios observate. Băl 1 Tn institut.
Aparat de sudaţie, duşi, etc. Sală de I gimnasticăde iarnă. Gimnastică do vară.
Infirmerie. Re fecior iO organ isat după [sistemul cel mal nofl.
Bibliotecă.—Museti cu obiecte de stu-jdifi. Gradină botanică, etc.
Cursurile se fac conform programo-| lor oficiale. — Limbele, francesă şi germană sunt obligat orie, cele-l-alte facul-I talive.—Liceul poseda un bogat mate-jrial pentru cercurile de instituţiune şi profesorii daO cunoştinţelor matematice şi naturale o întindere reclamală de | progresul ştiinţelor positive.
Studiile Institutului coprind următoarele secţiuni.
1. Cursul primar complect cu limbele

francesă şi germană, obligatorie ;
2.	Cursul liceal.
3.	Preparaţiunl pentru examenele şcoa- I lei militare, comerciale şi bacalaureat. |
Direcţiunea acestui liceil are onoare a aduce la cunoştinţa publicului că după o nouă combinare s'a asociat cu un grup de profesori publici bine euno-! scuţl, car', pe lângă obligaţiunea de a face cursurile, în Institut, se mai îndatorează, dacă unii dintre părinţi ar dori ca fii d-lor să fie Înscrişi tn liceele şi şcoalele statului , de a supraveghia I mersul, asiduitatea şi purtarea elevilor ce vor frecuenta acele şcoale.
Un servicii! de omnibuse ale liceului1 nostru, va transporta pe elevi la oricare din licee şi gimnasil afară de liceul Mateifi Rasarab.care se afiă la distanţă de 5 minute de Liceul Alexandi.
Cursurile încep pentru clasele primare, 15 — 20 August, iar cele liceale de la 27 — 1 Septembre.
înscrierile se fac tn toate zilele la cancelaria liceului.
Direcţiunea.
■fc**
£>N —BUCUREŞTI— n

£
Au
N°- 138. CALEA MOŞILOR, N°- 138
JPrixneste şcolari inter*ni-ext.er*ni pentru clasele primare, gimnasia. 1 e si Comerciale în oon.clitiu.ni foarte a-vantagioase de preţ.
Acest Institut a probat prin fapte că ştie să’şl facă datoria tn toate privinţele de educaţie şi instrucţie, căci şcolarii mari şi răii nărăviţi nu să primesc, toţi şcolarii cari ad luat lecţii tn acest pensionat aQ fost promovaţi de comisia numita de guvern aşa să nici unul n a rămas repentent, ba nici chiar corigent de acea li se dă atestate chiar de minister.
Şcolarii cari urmează la şcolile publice sunt aşa de serios meditaţi tn pension tn cât nici unul nu să culca seara până nu 'şi dă lecţiile de a doua zi.
Limba franceză şi germană este obligatorie.
Şcolarii acestui Institut pot urma la liceul Matei Basarab gimnasiu Lazâr şi Mihai bravul şi la şcoala de comercifl.
INSTITUI! MEDICAL
BUCUREŞTI
6.—STRADA VESTEI.—9
Secţia medicala
if Hydrotherapia — 2. Electriza1^_ J
Slatnopedie—4. Gimnastica medicală—6. Orhal&ţl—6. MasajiO sistematic—7. Ser-viciulla domiciliu — 8. Consultaţii meii dicale.
Secţia higienica
1 Bae abur.................2.50
1 Bae do putină cu şi fără duşe . 2.—
medicamente.............. 1.—
i duşe rece sistematică cu basin !.—
BAI DE ABUR Sl DE PUTINA
Notăi. Băile de abur sunt deschise tn toate zilele de la 7 ore dimineaţa plnâ la 7 ore seara. — 2. Pentru dame Insă băile de abur, o-datâ pe săptămână Vinerea de la 7 ore dimineaţa plnă la 2 post-meridiane.
Preţurile la secţia medicală conform

INSTITUTUL FROHLICH
SASE PENSIONAT DE FETE CU OPT CLASE, CU CURSURI SUPERIOARE
WIENA I. BEZIRK, GRUNANGERGASSE N# I.
Pe timpulverei în VILLA propria de la BADEN, aproape de Wiena.
O deosebită atenţiune se da pentru studiul musieei si al limbelor moderne.
Se primesc interne pentru conservator iu.
ÎNCEPUTUL CURSURILOR LA 27 OCTOIYIBRE-

PAMTEL1U POPASU
Licenţiat In drept şi tn ştiinţele politice; vechifi advoeat al Curţel deCa-saţiune; fost adese deputatal Galaţilor, după o lipsire de 20 ani, aşezânau-se din noO In Bucureşti,’ji a redeschis cancelaria sa dr advocatura tn Strada Academiei No. Al, etaţ/iul 1, alaiuri de Bursa si Camera de Corel, tn Casele l)-rului Leon Steiner.
Orele de consultaţiune de la 8 — 11 înainte de prânz şi de la 3 — 5 duţ.ă prânz.
TOCA VECHE Sl VIN LT3;
ţuica şi vin de la d-nu Isaia Lerescu din Str. Episcopii, vis-a-vis de grădina se vinde la butelii ţuică de 10 ani, veritabilă garantată pe un leii butelia de jumătate oca dreaptă a lui Cuza şi vin veritabil de masă uşor şi curat pe 40 bani butelia.
MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE ROMANE
VALABIL DE LA 20 MAIU (I IUNIE) 1886
Buc urestl-H oman
staţiunea
Arătarea Trenurilor
Tr. ac.jTr. p. |Tr. p-ITr.pl.
Bucureşti p.
Ploeştl
Buzăfi
R.-Sârat
Focşani
MărâşeştI
Adj ud
Bâcăfi
Roman sos.
noapte 11,00 12 27 2,14 3,17 d.4,10
5.00
6.01 7,39 8,45
dim.
a. m. 8,40 10,39 12,56 2,25 3,48 5,15 s. 6,39 9,35 11,15 p. m
dim.
7,30
9,16
dim.
6.30
8,04
Tr. ac
p.m.
4,40
7,20
Roman-Bucnrestl
Roman plec-
Bacău
Adj ud
MărâşeştI
Focşani
R.-Sârat
Buzăd
Ploeştl
Bucur. sos.
noap.
8.25
9.20
10.45
11.18
11.52
12.56
1.46
3.33
5.00
p. m 12.30 1,40 3,52 4,34
p.m.
1,48
3,39
5,15
seara
p. m. 10,17 11,50
noap
p. m. 6,45 7,20
10.29
11.30 12.59
2,29 4,03 ă,— 9,35 săra
T£rgovii»|e-Titu
Târgoviste p Ti tu sos.
a. m. 6.40 7,50
p. m. 5,20 6,30
Bu curesti-Vă -eioro va			
	Arătarea Trenurilor		
STAŢIUNEA			
	T. ful.	T. ac.	Tr. p.
	p.m.	‘-oara :	dim.
Bucuresci p.	4,05	8,00	8,00
CiocănescI	— !	—	8,41
Titu	5,07'	9,00	9,26
Pitesc!	6,24	10,16	11,17
Slatina	8,08	14,56	1,25
Crai ova	9,3C	1,18	3,37
Fii iaşi	10,17	2,04	4,52
T.-Severin	1„05	3,52	7,34
Vârcior.sos.	12,27	4,12	8,00
Vărcloro va-llucurestl			
	seura	no&p.	dim.
Vârcior. pl.	3,42	12,57	8,00
T.-Severin	4,08	1,19	8,40
FiliaşI	6,08	3,07	11,08
Craiova	6,55	3,53	12,30
Slatina	8,17	5,12	2,27
Piteşti	10,12	6,58	5,15
Titu	14,31	8,11	7,05
Ciocăneşti		-	7,49
Bucureşti s.	12,35	9,10	8,30
	a.m.	a.m.	seara
T itu-T ârgov Iste			
	1 e.. m.	seara	
Titu pl.	1 9,451 9.15		
Târgovişle s	1 li,06| ,10,30		
BUuGRESC i-GIUHGIU -			
STAŢIUNEA	Arătarea trenurilor		
	T. ful.1T. p. i Tr. p.		
Eucureştl p. Filaret Giurgiu Smârda sos.	dim. 5,40 7,10	&. m. 6,40 7,10 8,55 9,00	p. m. 5,30 , 6,00 7,40
GIURGIU BUCURESCI			
Smârda pl. Giurgiu Filaret Bucur. sos.	|p. m. 2,25 3,52	a. m. 10,00 10,05 12,11 12,25	p. m. 8,30 10,28 10,42
Roman-Iasi			
Roman pl. Păşcanl T.-Frumos Iaşi. sos.	dim. 9,51 10,51 1,53 1,50	p. m. 4,47 4,15 8,24 9,52	
Iasi-Roman			
Iaşi pl. T.-Frumos Păşcanl Roman sos.	p. m. 4,08 5,25 7,17 7,53	dim. 6,52 8,35 10,01 11,06	
GALATf-MABASESTI-M ABASESTI-GALATI
STAŢIUNEA
Arătarea trenurilor
Tr.ac.ţTr m.iTr. p.
Galaţi pl. Tecucifi Mărăşeştl	10,40 11,06	noap. li,40 4,16 4,52	a. m. 7,45 11,14 11,45
MărăşeştI pl Tecuci 0 Galaţi	dim. 5,25 5,50	noap. 11.35 12,34 4.35	p. m. 4.49 5,45 8.50
Adjud-Târgul-Ocna			
Adj ud pl. T.-Ocna sos. T.-Ocna p. Adjud sos.	p. m. 4,15 6,20 9,45 11,35		dim. 6,10 8,05 8,20 10,00
Constanta-Cernaveda			
Constanţa p Cernavodă s Ccrnavodăp Constanţa	p. m. 3,00 4,45 6.50 8,35	dim. 9,00 11,10 1,50 4,24	
PloesU-Sianic-Slanic-Ploesti			
STAŢIUNEI	Arătarea trenurilor		
	Tr. fl.|Tr. ac.		|Tr. p.
Ploescl pl. Slănicu sos.	a. m. 10,45 12,40		.
Sl&nic pl. Ploeştl sos.	p. m. 6,50		
TECUCIU-BERLAD BERLAD-TECUCIU
Tecuciâ pl. Bârlad so9.	&. m. 6,15 8,00		
Bârlad pl. Tecuci ti sos.	a. m. 8,40 10,40		
lasl-L’nghenl Unghenl-Iasi
Ungheni pl. Iaşi sos.
p. m. 2,00 3,32
p. m. 4,40 6,12
PLOESTI PREDEAL-PREQEAL-PLOESCI
Ploeştl pl. Câmpina Sinaia Predeal sos.
seara	dim.	dim.
6,15	9,38	8,19
7,14	10,42	9,20
8,30	11,53	10,31
9,10	12,35	11,08
Predeal pl. Sinaia Câmpina Ploeştl sos.
p. m. 7,45 8,21 9,18 10,09
p. m. 4,51 5,32 6.29 7,25
VERESCI BOTOSANI-CAMPIHA DOFTAHA
STAŢIUNE!
Arăt. Tren.
Tr.ac.| p.am. |
	p. m.	a. m.	
Iaşi pl.	3,25	11,50	
Ungheni s.	3,49	1,21	
dim.
7,05
8,11
9,09
10,00
Verescl pl. Botoşani s. Botoşani pl. Verescl s.	p. m. 2,08 2,03 5.21 7.21	p. m. 9,49 11,42 3,15 1,55	
Câmpina p. Doflana s. Doftana p. Câmpina p.	a. m. 11,20 11,00	p. m. 5,50 6,08	
Galati-Buzeu-Buzeu-Galati			
Galaţi pl. Brăila Buzăfi sos.	noap. 9,40 11,01 1,30	8,40 10,02 12,53	
BuzăO pl. Brăila Galaţi sos.	2.30 5,03 6,15	12,55 3,44 4,55	
PAŞCANI SUCEAVA-SUCEAVA-PASCANI			
Păşcanl pl. Vereşcî Suceava Suceava pl Verescl ' Păşcanl sos	dim. 10,40 12,08 12,23 1 5,0C 5,4C 6,41	sera 7,15 9,17 10,09 6,54 7,51 t1 9,15	
Typografia «Le Peuple Rumain» Strada Episcopiei, No. 3
www.dacoromanica.ro