ANUL 1 No. 228 A DOUA EDiTIUNE MERGI'Rl 27 AUGUST 1886 Grigore G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTFLE SE PLĂTESC TOT-D AUNA ÎNAINTE : Iu ţară pe 1 an 40 lei, 6 Iun! 20 lei, 3!unl 10 lei in strâinetalc 1 an 50 Iei, 6 luni 25 lei ABONAMENTELE ÎNCEP LA I *1 16 A FIE-CAREl LUNI REDACŢIA No. 8.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA 81 FINANCELE LIBERALE ABUZ DE PUTERE sfAusim'l ciu/ki ihji.c.yrk UN COLECTIVIST YELUL ALBASTRU MIZERIILE LONDREI FîYWTELE CONSERVAT0AKE SI FINANŢELE LIBERALE încurcăturile financiare pregătesc căderea guvernelor. De aceia, nu numai dorinţa de a realisa şi asigura prosperitatea ţării, dar şi sentimentul propriu de conservatiune, ar urma să silească pe miniştrii ca se se preocupe, cu o deosebită atenţiune, de buna stare a finanţelor. Să mai esaminâm şi astă-z: dacă, de departe sau de aproape, 'şl dă osteneală guvernul actual de a a-duoa ver un remediu la această stare de lucruri, dacă se sileşte a evifo ruina finunciară a ţării. Pentru a constata aceasta, credem că nu e nefolositor (Je a mal face odată tabloul situaţiunel după zeoe ani de guvernământ. Trei ani d'a rendul, In 1875, 1876 şl 1877, ziarele cari să luptau 1n contra partidului conservator, n’a-veau alt cuvânt de ordine de cât acesta : Conservatorii au ruinat ţara, conservatorii duce tesaurul la faliment şi ca să ilustreze şi cu esem-ple aceste acuzări vagi, veneau Dinainte cu deficitul de 30 milioane, constatat la 1876. Fără se uităm ceva, ni se pare că în acest esemplu se resuma atunci, şi se produce şi astă-zi, toată acu-zaţiunea îndreptată în contra finanţelor de sub regimul conservator. E adevărat că d.Sturza în pamfletele sale financiare, a căror concluziune se termină cu o insultă la adresa Coroanei, înşira tot felul de ţifre şi de tablouri; dar toate acestea aveaţi de scop a face mal mult efect ochi- \ lor de cât judecăţii. Astă-zi acelaş d. Sturzi nu zice nici un cuvânt a-supra ruinei ce însu-şî a contribuit se se producă şi, ce e mai mult, devine furios când cine-va ’I aminteşte cele scrise in Alegătorul liber sau în opusculul său financiar. La întrunirea opoziliunel, in saloanele Clubului «Unirea», d. MarcovicI a are- , tat adunării ce scria d. Sturza in 1876. Atât a fost de ajuns pentru ca i d. Marcovicî se fie congediat de la j Creditul rural. Intr’un cuvânt, chiar colectivişti- j lor le e ruşine azi se mai formeze vr o critică în contra finanţelor de sub conservatori. Le este ruşine, fiind-câ înalta Curte de compturi,eând a avut se se ; pronunţe asupra bilanţului guvernului d-lui Lascăr Catargiu, n’a găsit de cât un deficit de 7 până la 8 milioane şi remăşiţe de*" încasat de mai bine de 12 milioane. Cu alte cuvinte, cele 30 milioane de deficit nu ereau de cât un mijloc de spaimă, una din acele manopere de surprindere a bunel credinţe, cu cari sunt N. Gr. FILIPESCU Proprietar ANUNCI URILE SE PRIMESC NUMAI LA ADMINISTRAŢIE Pentru Orient la Anltm Agrncy, Consltinlinopie kavakev Delrmun Han, 16 Oalata. Anunciur! [te pag IV, linia 30 bani, anuncirl şi reclame pe pagina treia 2 lei linia. ADMINISTRAŢIA No. 3.—Pi&ts Episcopiei.—No. 3. APARE IN TOATE ZILELE IO BA.NI NUMERUL 50 BAU! UN NUMER VECHII!! aşa de familiarisaţi cel din şcoala politică a primului ministru. Cele ce zicem sunt atât de esacte, in cât Camerile colectiviste, văzând raportul înaltei Curţi de compturl, n’a voii se’l aprobe şi-a Însărcinat ped. Pană Buescu să întocmească un alt raport,din care se resulte dacă nu 80 milioane de dt ficit, cel puţin o sumă mal bunicică. D. Pană Buescu, care pe atunci nu trecuse tn opositiune, care încă se lăsa a fi reţinut în firele amăgitoare ale primului ministru, făcu cea-ce i se ceru. Suntem convinşi ca d-sa astă zî regretă că a fost raportorul proecte-lor da lege pentru incheerea socote-lelor definitive pe 1870—1876,proec-te cari nu s’aii votat decât iu iarna trecută ! Or cum ar fi. un lucru reeso din toate »costea : guvernul de astă-zi a modificat, prin Camera lui, socotelile Curţi de corupturi, In unicul scop de-a nu rămâne de ruşi ne nici d. Sturza cu pamfletele lui, nici gazetele guvernului cu... născocirile lor nefundate. Odată ce s’au redus la aceste pro-porţiunl tot fundamentul criticelor în contra finanţelor conservatoare, se esaminăm acum ce s’a constatat şi ce se constată tntr’una la pasivul d-lul I. C. Brătianu, în care se personifică toată gestiunea financiară de la 1876 până acum. Ar fi se nu mai sfirşim, dacă neam opri asupra detalielor. Resumând dar constatăm: 1. îndată ce a sosit la putere a emis hârlita monedă; 2. Peste 2—3 ani a proectat conversiunea datorielor,spre a profita de această împrejurare ca se emită mal multe titluri de cât era nevoe,'şi a continuat până azi această sistemă: Aşa a făcut cu conversia ruralelor, când a emis aproape 4—5 ruilioano mai mult de cât se cerea. Aşa a procedat cu căile ferate, când a emis 28 milioane mai mult de cât era calculat se se emită. Aşa a făcut cu conversia domo-nialelor când a emis şi cele 30 milioane— deficitul imaginar al conservatorilor—deficit po care însuşi camerile colectiviste din 1885 'l-a redus la proportuni mult mai mici, cu toată reformarea hotârîrilor înaltei Curţi de compturi. Aşa a iâcut cu emisiunea rentei. Sub pretext că face pod peste Dunăre, guvernul emise rentă ; sub pretext că face pala ul justiţiei, guvernul vinde altă rentă la Berlin ; sub pretext că face cheuri şi docuri, alte pachete cu rentă se trămit la Francfort, şi aşa mai departe. Nici podul peste Dunăre, nici docuriie, nici cheiurile, nici palatul justiţiei nu s’au început, dar renta s’a emis şi s’a cheltuit! Pentru convingerea tutulor, reproducem aci chiar cuvintele din mesagiul tronului din anul trecut : Guvernul meu a crezut de cuviinţă a amâna o parte a lucrărilor publice pentru care aţi votat sumele necesare. Iată isprăvile colectiviste. Nu mal revenim asupra deficitelor de azi cari trec peste 20 milioane ; nu mai vorbim de falşificarea situa-ţielor financiare constatată astă-iarnă de d. Carp, numai vorbim de imposilele absurde şi impopulare create acum de curând. Vom avea ocasiune de a mai trata despre ele. Voim se se constate numai că în mijlocul acestor încurcături financiare, guvernul d-lul Brătianu găseşte timp se se ocupe de ori-ce; un singur lucru şi cel mai important: ruina ţfrci, nu’l preocupă de loc. Mare răspundere ’şî ia colectivitatea faţă cu viitoarele guverne şi cu viitoarea generatiune ! Sandu. mmm agenţiei j\\\r Sofia, 0 Septembre.—D. BogdanofT însoţit de d. NekliudofT, care ’i succede ca consul al Rusiei la Solia, a dus prinţului răspunsul verbal ce*a primit de la Peterstiurg. In acest răspuns spune că nu intră In vederile Rusiei de a se amesteca în afacerile interioare ale Bulgariei, cA nu e vorba de o ocupa-ţiune ruseasca şi cât despre trimiterea unui comisar, nu e loc de gândit la a-cea'-la, pe cftl timp Prinţul va fi în Bulgaria şi dacă mal târziii, o ast fel de misiune devine necesară, trimisul Ţarului n’ar avea de loc o misiune guvernamentala sau 8dm>n'Strativâ. dur că s'ar sili mal cu seamă a da sfaturi Bulgarilor şi de a loip'ca partidele pentru binele Bulgariei. Consulii n'aU precisat nimic mai mu't. Această decluraţiune a consulilor n'a produs încă efectul sââ asupra armatei şi a publicului. S5 crede că ea va linişti fierberea a câtor va ofiţeri. Prinţul s’a dus azi dimineaţă la la-| gărul de la Bali Efendi, lângă Sofia şi ţ a spus trupelor că plecarea sa e necesară pentru a asigura viitorul Bulgariei. Căpitanii Popoff şi Vuicef, ah răspuns că fără prinţul Alexandru, Bulgaria nu va mal exista. InforînnUiine. D. Nacevici, pleacă mâine ia Solia.Yachtul princiar vine ca tă ’1 ia. Londra, 6 Sept. — Camera Comunelor.—Sir Fergusson spune ca aran-giamentelele privitoare la Bulgaria nu pot avea loc, de câ; po basa tratatului de la Berlin, care nu conferă nici unei puteri un drept separat şi exclusiv. El adâogâ că Anglia va lucra do n-cord cu marile puteri, ale căror cori simţimânt pentru succesiunea prinţu-luI[Alexandru la ironul Bulgariei trebue să fie unanim. Anglia, care avea mare speranţă tn calităţile prinţului, deploră evenimentele cari întrerup domnia sa şi regreiă abdicarea sa definitivă (apiause). j Berlin, 6 Sept.— «Gazeta Germa-! niel de Nord» desminte ştirile cespun, ; că puterile ar fi prevăzut revoluţiunea i bulgară, câ Anglia adresându-se Ger-i maniei, ar fi primit ca respuns să se adreseze Austriei, că Austria la rlndul el ar fi respuns guvernului englez să ceară părerea prinţului de Bismarck. Numitul ziar desminte asemenea ştirea după care în întrevederile de la Gaslein şi Franzensbad, s'ar fi discutat înlocuirea prinţului Alexandru. care’l poate avea cine-va tn ţara Homâ-n-ască, lti nun Bufni cum zice A' ofonische /ritvnq,» principele de llix-• .utirk a fe.tegrafmt pFtnciptht. Alexandru i *r aha de graţierea culpabililor. f uA>AVw S-t ivnţp' face si reiasă a-Ljjt’iifer ţ Sn i/i i şi a Bulgariei în conţi a. o-.ya * i y.r > <.nr Iwrează Iu 'i tstumurea regelui Mifan Sluuienegrul ' ăr fi centrul agitaţiunilor ţi a tinde ne- f/'fC >f‘t\ liifştf'ViftOSt fh ferite xhnptonu fi o si- -<■ trează că V>u ninn alele din Bulgaria waî finit legate fi ca al/e proetti in peninsula !>al-~ Cătat 4.' fteşprr abdica’“ti principelui \!er-\ajufru . ţ aasisdie Zritung» prezice ccl ta ai fi setonalul unor tarbnrărî. penii a ante, poate nici o alta put < re ci numai Hii'/a. va avea ţoală răspunderea. I'mHs i S*»ptembr« — Xfinul «Le t emps comunică că Iţrgcle Milatt ar fi aprobai fthtcepn ea negocierilor dintre ,V »■///'#? şi- lia/garia. şi ar fi cerut nu mat iot delegatul bulgar se fie învestii tu depline, puteri in regula, pentru a putea ic olrn c-esliunile pendinte intre um-.(>el<‘ ţitt i. Imnlrn i St plt-mbi'i — Besnltatvl î .mferiuţit rfintre principele Bismark şi d Hiers a fost luci is iatr’un prores-ver-bal in ţoala > egida \ccastăc’Oitvenfiune ir<• ţţonslată deplinul eumnnţinu’nt al Jtiţsici y tlermataei, au numen in ceea c“ priae-.tr Bulgarul dat fi in externe y p/eyipif tciiţifu iil turcesc. 4 oi**l an IA no pol. 4 Seplernbre. S> thvfifntâ că Poarta a stăruit pe lângă Puteri ta 'f si convoace d eufi ciută penii i i esairaua resthmu Bâiguie, lle-sifţ/alrtl iadurilor, Începute în această pe erfiţirf. a făc'Ut'o insă să renunţe la aleea ane) căvfreenţe. idee ht Care s’a .,{yik i a energic mai ca seamă llusia. Cotlet a nlinnpol 5 Septeffibre.— Midi agenţi ruseşti răspândesc squtnn-tul că pritţdficltr Alexandru, a trimes adesea 'şi chiar intimi’"! refbcjtdut cu 'serbia telegrame devotate către Tarat, care nu .se aseamănă cu declaraţtunde sale publice. llerlin. 3 Sept. — Mat multe ziare zic că principele a adresat (aridul de-peşea cunoscutăcrczhtd—dupfi informa-ţitmdc faPc ce ii dnft dat — elf ţarul aşteaptă numai acest pas din partea lui ca se îi întindă mâna de împăcare. «Natiom/l-ZeUung» adăot/â că prinţul crede că există, în chiar ţara lui o partidă ruso-filă destul de tare şi că avaţhtnele ce 1 se fac acum n’au loc-mai na>a mare valoare practică. Totuşi daca principele s’ar decide s6 mai tămâie, rl ar putea să se mai menţic încă mult timp contra Rusiei, de oare-ce aceasta aproape că nu va /iuţea se't atace direct. ŢcnnvrUe maritime Ic ar putea a-/ ăra Bulgaria şi pr uscat Rusia nu ti ar putea învinge fără a se produce n„d mari încurcături. România şiSer-bia au ret mm mare interes penMt stabilitatea situa Hanilor dinastice din peninsula balcanică. Totuşi durata tt-nci alianţe a ţârilor balcanice, ar fi problematică. Rusia tfare. de cât se peo-fnare desordiue in .Macedonia şi imediat Serbia si Bulgaria a■ intra in duşmănie. ltel*iT:Ml. '> Sept. — Regele Mit.an a renunţai, (a voiagitd scit proectut pentru Ungaria, din catisa sitttaţktne.i neiile din Bulgaria. Cât timp principele . I te icandm nu va lua o hotă vite definitivii asupra situa ţi unei sate, na se vor putea numi însărcinaţi diplomatici la Sofia şi respectiv la Belgrad. O NOSTIM ADA UN COLECTIVIST Ni se scrie din Galaţi, cft d-rul de casa al d Iul 1. C. Brftlianu, celebrul Romni-ceanu, a fosl in ziua de 24 curent, erou! u-nei nostime comedii. Acest domn călătorea in arătata zi cu tronul de persoane No. 24 ce venea din laşi spre Galaţi. Când trenul ieşi din gara BacăO conductorul intra în vagon pentru a viza biletele. Ajuns în faţa nemuritorului cumulard, u-cesta cu tonul saO ordinar refuza prezervarea biletului, şi respinse pe conductor cu nişte expresiuni scoase din vocabularul celor mal pur-sang surugii. Conductorul trenului liind avizat, act mu se prezintă la rîndul seu şi pofti cu multă politeţa pe d. dr. ca sfi’şl arate biletul. Onorabilul se Incftpflţînâ în refuzul se O strigând cu un ton îngânfat că d-sa are carta permanenta de liber parcurs pe caile ferate. Nu voi însă sC spuie No. ce poarta carta sa. Controlorul în faţa acestei atitudini. telegrafia faptul şefului gâreî Bărboşi, arâlându'l ca acest pasager, aeavend bilet trebue oprit. Tot odatâ. şi spre a nu se tace vre-o eroare asupra persoanei, conductorul comunica şi semnalmentele furiosului călător : Statura miefl, spetele late, mustăţile rade. «favorite roşii, ciupit de vfirsat, cu picioarele strâmbe şi "şt aduce mult cu faţa unei «maimuţe», . Cum aiunse trenul la Bărboşi, n'apucB însemnatul dr. ca sd se scoboarc din tren şi iatâ ca fu îmtmpinat de către şeful gflret, comisarul gftrel şi alţi câţi va agenţi. Când şeful începu sf- I facă cuvenitele întrebări, d-l Romniccsnu, Alias Retcreescuf se fâcu roşu ca un rac şi având toate simpto-mele unul epileptic începu sC vocifereze. în cât se adunase toatft" lumea pentru a vedea cum are s6 se termine acest scandal. Colectivistul sbiera; Simt doctorul Rom-niccanu. deputat; carta mea ire No. 532. La nuzul acestor cuvinte funcţionarii râmaseră înmărmuriţi, iar doctorul sbiera înainte: Laşa ca am se re tni’d eu minte cum roia ajunge la Bucureşti. In urma,onorabilul fu lâsat ca sâ'şt urmeze drumul tn libertate, fiind chit numai cu o doza de bromur de potasium. de care a trebuit ca sâ nibâ mare trebuinţa pentru a se calma. Si la urma urmelor, avea dreptate d-nul Romniceanu ca sC nu aihâ bilet la drumul de fier Nu ie Colectivist de clasa I ? INFOBMATÎDNI Ministru! Turcii In Bclţşr.ul a tro 0111 farî prin Bucureşti mergond In Uoiistautinopo!. X Mai multe pursoane cute au ve zut în timpurile din urmă pe il M Oogttlniooanu, tu- spun en <1 sa oho rărit se combată cu cea mal marc energie pe guvern, tn viiloftrea sesiune parlamentară. u D. Dirnitrie Sturza a cantul repede se resplătească pe unul din a-genţii colectivităţi' din Galaţi. Această resplată e i'acuta prin o călcare a legii instiucţiuneî publi ce în condiţiunile următoare: Ministrul şcoulelor u niun;t membru în consiliul general pe cunosctt-U.d Aleeg lytdu,» profesor de' li As ba germană la şcoala comercială din Galaţi, cu toate că profesorii aceste! şcoalo întruniţi în Iunie, au recomandat pentru aceasta pe trei profesori din ciî mai vecliî: d-nii lt. Scriban, G. Mihăilescu şi G. Bâr-besciţ. Precum se vede deşi legea nu autoriză pe ministru a numi de cât pe unul din aceşti trei, dînsul n ales pe un favorit al seu. X Lumea încppe se se înloircă in Capitală: d. T. Maiorescu s'n întors din eălutnrin sa în străinătate; d. Dini. Brătiauuse întoarce definitiv Mercuri or Joi, împreună cu fiul seu care e aproape pe deplin însănătoşit. X Consiliul de miniştrii c era se se ţie azi s a amânat pc mâine Marcuri 27 August. X Iată eonclusia articolului de fond de azi a Româniet libere : ItapOi t iUi l.i Ireb le noastre iutiTK-arr. afacerea bulgara, aşa cum presinlâ ea acum, nu poale se ne întrisleze. Un râ-i-bol nslii-zî ar fi înlârit aelualul nostru guvern lărâ ea acosta se aibă. drejdul !a uitări re;'pacea însă îl lasă Tală în fnţa cu greulîtţile interne, pe cart nu credem că le va putea învinge. X D. Iun îBrătianu se va întoarce diwntâ în capitaii pentru alun parte la consiliul de miniştrii ce se va ţine mâine şi căruia ÎT se dă oarecare însemnătate. Azi s’n întors şi d. Naeu de Ia Sinaia. FELURIMI I Tezaurul coroanei I zurilor. — CoroHiia, pe care i purlat’o pe cap Alexandru III ia,încoronarea sn Jn Moscova. facula dup<* modelul celor Irizan-tine, este cvaluala la mai mult de 1,100,000 ruble şi r. compusă în mod simbolic din doua jmnf'tâţi, caracleri-zeud imperiul roman de vest şi de est, Intre cari se Înălţă crucea,compusă din cinci diamante mun. Aceasta operă admirabila s’a comandat de Balerina II după urcarea sa pe trou.tu unuilTCC, la giuvaergiul Curţii, leritnias l'.uizie. A-ci-sLa a primii tonte diamantele Coroanei şi a lucrat ziua şi noaptea, spre a termina lucrarea pentru încoronarea Împărătesei, In 22 Beplembre. Alara de rubinul, in formă de para, de dosub-lul tn cil, coroana e compusă numai din diamante şi din 54 mărgăritare mari. Şi mai preţios este sceplrul Ţarului l’aul. Kt e Împodobit cu diamantul minunat, vestit sub numele de La-zurcw şi OrlolT. Se zice că acesta, împreuna cu prea vestitul diamant Koli-i-Nur al coroanei engleze, a format ochii leului de aur din faţa tronului marelui Mogol ditr Deliii, trecând din mâna în mâna, până ’t-a cumpărat negustorul armean Lazarcw, care, cu pericolul morţii, l-a adus la Petersburg şi l'a 0-l'eril împărătesei Caterina II Pentru densa a fqsl prea scump acest giuvaer încă în stare brută, şi Lazarcw sa dus cu el la Amsterdam, centrul comerţului de diamante. Acolo l’a cumpârat comitete Alexie Urlofî pentru 150,OOo ruble, a pus să’l lucreze şi l’a dăruit apoi împărătesei. Tot-oduiâ a scos pentru Kazarew o diploma de uobleţe şi-o rentă anuală do 2000 ruble. OrlolT câu-tareşte ii)i 3/1 karale, aproape cu 0 burate mai mult de cât lvoh i Nur. l.a prelucrare a perdui 0 3/S barate La 18(15 a fost evaluat la 2,399,410 ruble. Pe OrlofT se află o pajură frumos smnl-tatft. Sceptrul lung de 18 cenţi meu Ire a servit şi la Încoronarea Ţarului Ni-colae în V'urşovid. iji globul imperiul s’a făcut pentru încorouarea Ţaruiui Paul. El e de aur, c'uu brîQ din trei ronduri de britanic, în mijlocul cărora stă un brilaut mare, în formă de mig- dală. Cruţ » a e compusa din diamante. Coroana împărătesei e mult mat miră, dar de aceiaşt forma ca şi a împăratului. Eh e compusa numai din diamante între cari cele mal frumoase sunt în cruce. Ea a fost comandata la giuvaer gin din Petersburg Niholls şi Plinke pentru încoronarea împărătesei Maria Afesand-owna. Insigniele ordinului Vulturului, compuse numai din diamante, S' rveac numai în ziua încoro narei. Uupe cum stafl banii astăzi, valoarea diamantelor Coroane! este ca de 12 milioane ruble. DEPESI „HAVAS” Solia. G Septembre.— Astă-zl situa-ţiunea se arată mal limpede şi temerile ce se manifestai! de 2 zile, din causa agilaţ'uniî dintre ofiţeri, încep a dispare. Mulţi ofiţeri spuneaţi făţiş: Nu vom lăsa pe prinţul sC plece, vom face un oct de îndrăsoealfl şi vom pedepsi pe toţi oet amestecaţi în congpiraţiune. E adevărat că şefii armatei ca Nico-laefi, PopolT, MutkurolT şi PetrolT, cari avură ast-fel de idef în primui moment, dupe oe intenţiunile prinţului fură cunoscute , începură a reflecta asupra consecinţelor unei ast-fel de purtări şi dupe îndemnurile. Iul KaravulolT, St tm-buloll şi Rodoslavoti care le dete să înţeleagă că în starea actuală a lucrurilor este politic a căuta, ca plecarea prinţului, c.ire e irevocabilă, să servească cel puţin Ru'guriM, numai a-luncî, în comun acord, s’a făcut demersul pe lângă consulul Rusiei şi colegii săi, pentru a le supune dorinţele bulgarilor în schimbul plecftrrf. prinţului. Azi dimineaţa «’n cunoscut răspunsul făcut de guvernul rusesc, nu la cererile de Sâmbătă ate guvernului bulgar, dar Io o depeşe personală a prinţului adresată Ţarului, şi scrisă în a-celoşl înţeles ca zisele cereri. Sensul acestui rfispuns. al cărui text '1 aveţi, pare că a liniştit mult spiritele. Se aşteaptă un răspuns analog la demersul făcut de guvernul bulgar. Dar ceea ce a contribuit a potoli surexci-taţiuriile ofiţerilor, este visita ce a fa-cut’o prinţul azi dimineaţă în casărml şi tn lagăr. Dupe ce a asistat la manevre, prinţul descâlecă şi înconjurat de steiul s6Q major şi de vre-o 150 de ofiţeri, făcu istoricul alegerii sale la tronul Bulgariei. «Prin forţa lucrurilor, zise el; în timp de câţi-va ani de domnie, politica mea fu în oposiţie cu dorinţele Rusiei, relativ la această ţară, fiind-că această politica era naţională şi independentă. S'a spus că persoana mea era causa divcrginţelor de idei care s'a manifes-tatinlre Rusia şi Bulgaria Se va vedea mat turziQ dacă într’adevâr persoana mea ssil funcţiunea chiar de principe al Bulgariei, este un obstacol pentru înţelegerea celor2ţfrt, Incaşul când Rus.a ar urma o politică covârşitoare în Bulgaria. Părăsesc pu-ter, a pentru că presenţa mea ar putea aduce mari nenorociri pe această ţară. Plec îu acelaşi timp cu convingerea FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (.***> MIZERIILE . LON DREI (Urmare) XXV. O Imn» lectiune 'I ul'.ură'oriî nu voiatl nimic alt, * pionul de 1 I sc pătrundă într’o cosi d schimb şi s’o prade, sub ron-du a-re.i uneî babe urtcioase care ţinea un dr pal negru in mână. Aşa I ziua In ameaza mare ! In ameaza mare, cum zice Măria Votsirfi »si târâ de cuvânt? fără nici un pretext ? -Cuvântul ior sau mai bine zis pretextul lor > ra scris pe drapel: pâine saQ fer! — Ceia ce-mi istoriseşti, Castle, zise magistratul, ti la adevăr foarte grav, cu atât mal mult că aceasta a-uîtaţiune culpabilă s’a produş tocmai în momentul rând se lăsase poporul se se agite în pace şi legal dupe cum voia. — E chiur de neînţeles, adnuse spionul cu cea mal îndrăzneaţă ipucrisio. — Di neînţeles tn adevăr, zise ailor-neyUl general ; al nemerit cuvântul cel mal bun, Castle. Fără a pricepe încă destul unde voia se ajungă magistralul, dar ghicind deja că nu juca de geaba în faţa lui a-ceeistă comedie, Castle, înainta cu cea mol mare prudenţă, întipărinduş-i în minte până şi cele mal mici amănunţimi a convtrbirel lor. — Şi zici, reluă ailorneyul general că s’au făcut arestan ? — Da, Măria Voastră. — Arestări însemnate. — Nu cred, mi s’a părut că şefii au scăpat uşor de urmărirele poliţiei. — Ţi s’a părut! Erai dar acolo, Castle ? Castle privi pe acel-ce ’l întreba ast-fel şi privirea Iu căuta sd pătrundă în adâncul sufletului sdu. Dar, or-cât de w/Afoarc im aceasta privire, ea fu sili La>> 1 1 toarce când întâlni pe a t|$ gf&i ra i aiul» — Er.im nc<'‘o în adevdr, Maria Voastră, răspunse el. Nu sunt dator a mă alia în iot d’a-uua In ast-fel de locuri ? — De sigur Castle. şi nu te banuesc de loc. Va să zică tot mizeria poporului o luase cu pretext turburătorii ? - Sau ca motiv, da, măria Voastră. — Ca pretext, repetă atlornevul general aşa ca spionul să poată înţelege ce importanţă#dă acestui punct al con-vorbirel. — Dar până la urmâ legea a învins? — O 1 vălmâşeala a ţinut abia cinct minute. — Aşa de puţin ? Castle înţelese iar că trebuia să ţie minte această exciatnaţiune. I)e altmintrelea începea a prevede cea ce a-vea sg se întâmple. — Sf5 poate, zise el, sd me ti Inştrial. Timpul trece iute, foarte iute chiar, în asemenea întâmplări. Toată istoria poate se li ţinut doue zeci sau trei zeci minute. — Treî-zecî minute ! urmă atlorne-yul general, resistenţa a fost dar serioasă. — O I zise spionul, din cele mai serioase. — Cred şi efi; ca sd ucidă, cum ai zis, doi constaldi, şi palru policemeni, şi sd rănească vr’o cinci-spre-zece trecători, ruiserabilii aceia trebue sd li fost hotărâţi determinaţi a se revolta făţişi contra legel şi a Rrinţulut-Re- Castle nu spuse nimic în aceasta privinţă, sau cel puţin resumase numai ceia ce se Întâmplase, dar vezu ca nu face ret! exagerând lucrurile, din contra. — Ceia ce am aflat de la d-ta mai lnâiu, reluă dupe un moment şi pe un ton care nu putea sfi Înşele pe nimeni, d. attoruey general, ceia ce nu ştiam până acum, md umple de mirare şi de indignaţiune. Cum 1 ziua mare se se apuce de prădat o casă de schimb ! — Da, e grozav, respunse spionul cu complesenţa sa ipocrită,şi fiind că md gândeam câ Măria Voastră nu ştia nimic în ea despre, aceasta val mâşeală, m’am temut un moment, am esilat şi numai silit de datoria mea am venit sd-i dud aceste ştiri rele. —Şi de ce esitHl, d-le Castle, întrebă magistratul neptilându-se împedica de a râdd când auzi frasa cea încurcata a interlocutorului sdu. — Pentru că me temeam, răspunse Castle cu sânge rece, sd nu supăr prea mult pe Măria Voastră cum vdd că s’a supărat acum. Zâmbetul allorneyul general se sfârşi prinlr’o strâmbătură. — Bun, Iş zise el, ticălosul are duh. Apoi adâogă tare: — Ast-fel. când al venit, nu te îndo-iai de nimic, d-le Castle, n'al văzut nici un semn după care sd banueşti că are sd se producă o mişcare ? Allorneyul general, la rândul sdu, dădea dovadă de un sânge rece extraordinar, căci tocmai In întrevederea din ajun, la care făcea acum alusiune cu atâta cutezanţa, sd concepuse planul, se hotărâse rescoala, despre care spiouul vorbise cu acela care ’I-o comandase positiv. — Nu, Măria Voastră, respunse Castle fără a se tulbra de fel; ieri, nici un moment înainte de a fi isbucnit a-ceastâ rescoalâ, nimic nu md putea face se cred că e atât de apropiată de noi. Şi, pentru a da mal mult pond cuvintelor sale, vicleanul spion adause: — So md ierte Măria Voastră 1 Nu pnţî sd (îi în tot d’anua dibacii!. — E de ajuns sd fii astă-zl, tncheiâ cu un ton foarte serios magistratul, care isprăvise, tot ce avea de zis şi ştia pe ce poate sd se bisuie. Nu uita cu toata acestea că, chiar dupe mărturisirea d-le, adevăraţii capi al roâcoalel nu sunt prinşi şi că de sigur se fac cercetări pentru a descoperi pe a ceşti mari culpabili. William făgădui că nu va uita nimic din toate aceste. Văzând apoi că attorneyul general sd acufundase In cugetările sale, că lâ cea zise : — Măria Voastră îmi dă voe sd md retrag ? întreba el. Magistratul rdspunse : — Nu, am sd te duc tntr’un loc unde vel repeta înaintea unei persoane foarte înalte, tot ce mi-al destăinuit. Spune sd ml vie I răsura. Un moment în urmă, nttorne.yul general, urmat de Castle, se sui în equi-pajui sdă. — La palatul de la White-Hall, zise el lacheului. — Minunat! lş zise spionul, fără ca un muşchiu al feţei lui sd fi mişcat, ştid acum care e persoana înaltă la care mergem şi prost ar trebui sd fiu ca sd nu pricep ce se cuvine sd repet înaintea sa. Trăsura porni în tropul cel mare a doi cal de toată frumuseţea spre Palatul Prinţuluî-Regent. (Va urma) www.dacoromanica.ro rPOCA — 27 AUGUST 3 PUBLICITATEA ZIARULUI ,, EPOGA' că independenţa voastră va fi pszitâ». Prinţul apoi n făcut cunoscut ofiţerilor respunsul consulilor şi adăogă : «Ţarul e un om tenace în ideile sale, dar e un om onest. El îşi va ţine cuvântul. Vi'l recomand vouă. care rmî aţi dat probe de fidelitatea voastră până la ultimul moment., de a rămâne uniţi şi de a susţine noua stnre de lucruri. Şliil că plecarea mea vă desporeasă, dar nu insistaţi, nu căutaţi a mă reţine totul ar fi In zadar.» I’riffţul a fost aclamat. Duo! ofiţeri respunserft zicând prinţului: «Fără voi, nu va mai fi Bulgaria. Veţi reveni tn mijlocul nostru.» Prinţul apo’ îmbrăţişa mal mulţi olt ţerl, carl'l luară tn braţe şi’l duseră până la calul său. Prinţul a fost însoţii de uralele trupelor. Efectul acestui discurs va fi fericit şi acum i xislă mare speranţă că liniştea nu va 11 turburată, afară de noi incidente. Prinţul va trece poale în revistă trupele înainte de plecarea aa, carne apropiată. O mare întrunire compusă din miniştrii, din persouagiilo tutulor purti-delor, printre cari şi d. ZankotT şi din principalii ofiţeri, va avea loc la orele 5. Se alege regenţa şi se va regula compunerea noului minister. Adunarea se va întruni la ii Sept. va primi numai oomunicare despre abdicarea prinţului şi va decide răscumpărarea de către stat a pătaturilor prinţului din RuseiUk şi Varna. Pe tirma se va disolva. Nu şe vorbeşte încă de data întrunirii marpi Adunări Naţionale care va alege pe noul priuţ, dar tn or ce cas ea nu va avea loc mal Înainte de 2 luni. D. Populeanu procuror general la Curtea de apel s'a reîntors Iu Capitală. ■ Regele a primit ieiU In audienţă pe d. j general Berendel. • » D. I. C. Brălianu, preşedintele consiliu-luî, a sosit azi In capitală a * D. gene. al \ngeb seu. raiuitru de re bel, a plecai azi •iimiu.uţft la Siaaia. isrl tn slradu bi.misie un salaor şi-n tn-jsngUeat nevasta, care a fosl dusă la spitalul Brăncuvenese. • • l-a ministerul de resbel se lucrează cu -mare activilale la elaborarea planurilor de construeţiunl militare prevăzute tn bugetul anului curent. • • Cetim tn Galaţi: Dintre profesorii aleşi de către corpul profesorul al şcoalcl comerciale de Calaţi şi anume: d-nil R. Soriban, 0. Miha'ilescu şi C. Barbescu, pentru ca conform legel instrucţiunei publice ministrul respecLiv să numească (te unul din el membru tn cousiliul general al instrucţiunei, d. mi-nislru, nu ştim cum, a numit pe d-l Al. Radu, care n’a fost ales de către colegii săi : Nu le este destul că guvernanţii escamotează alogorile cole-l-alte, voesc acum sC'şl bată joc şi de corpul del mal iuteli-gcnl diu ţară, numindidin propria lor samă-voloicie persoanomiirl n'aft fost a-Uise (lc către profesorii alegători ? ! • • liombadin Brăila anunţă că lefurile profesorilor, sergenţilor de stradă precum şt jandarmilor poliţiei nu s'aO liberat tucă nici chiar po luuelc Iunie şi lulie.din causă râ primăria nare bani ! Rruinoăsă situaţie s'a creat comunei noastre, spune citatul ziar, de d-nil Ber-oeanu-Flova ! ! • ♦ R. E. Stătesou, ministru just iţiei esle aş-tepliiL astă seaj-ă tn Capitală ŞTIRI MĂRUNTE Mftino, 28 Gurent, se Va judeca de către judele de pace al Colorel de Galben, procesul intentat de d. I. Prişiceanu renumitului perceptor Tudose Prolopopeccu, pentru neplata de salarii!. CiLitoril noştril tşl amintesc că în mal multe rânduri am vorbit despre motlul cum sunt trataţi funcţionarii de acest o-noratnl. Faptele probează, una câte una, arâlâ-rile noastre. ULTIME INFORMII Plecarea principelui Alexandru este hotâritâ definitiv pe mâine seară aau Joi dimineaţă. Prijnţul va merge direct la Lom-Palauka şi va fi însoţit de fratele A. S. Principele Franciec-Ioseph, de d. baron de Riedezel şi de dr. Koch. © Mâine dimineaţa se va face o mere .revistă militară lângă Sofia. Principele Alexandru va asista la diferite mişcări ale trupelor, dupe aceea le va trece în revistă şi’şî va lua ziua biuaâ de la demnele, va fi apoi o mare reuniune la Palat, urmată de Iţn banchet. Representanţil puterilor au primit iimthţiunî. # Sir Kennedy, Însărcinatul do a-facerî al Marei Britanii a avut azi o lungă convorbire cu d. Brătianu. a L). Sturza va deschide şedinţele consiliului general, care se vor ţine chiar In localul ministerului, şi la care nu va fi admis publicul, piintr’un discurs în care va susţine proectul seu asupra Legii instruc-ţiunel. Jh D. Prefect al poliţiei a reinoitdc mersul seu pe lângă Consiliul co munal pentru mărirea nu'tneruluî sergenţilor de oraş. Secredeeăde astă dată, aVându-se tn vedere apropriatele alegeri pentru Primărie, cererea prefectului va fi satisfăcută. m D. NacevicI, a plecat azi, precum am anunţat cu Vactul princiar la Lom Palanka, unde va saluta ps puincipele Alexandru la plecarea sa. • Citim în Românul : O ştire gravă primim diu Belgrad. Partida ruso-filă din capitala Serbiei geloasă se vede de cele petre- J cute la Sofia, ar fi pregătit aceiaşi înscenare şi acolo. în public pare că domneşte o mare nedomirire despre starea lucrurilor şi despre ceia ce poale se aducă ziua de mâine,^gi pe faţa u-nora se citeşte Îngrijirea, iar pe a altora neliniştea şi nerăbdarea. • Astfi-zt pe la orele 2 s'a ţinut în sala Album ului, prima şedinţă a congresului anli-samitic, al cărui promotor In ţară, osie ii. Căpitan tu retragere Constantin Moroiu, marele maestru al lo-gel francmasone româue. La Invitaţia d-sale aft răspuns comitetele anti semite din Paris, Austria şi Ungaria. IJ nil Jacqu'es de Riez, Fr. Komlossy şi Petrovay Ad.im, ai! luat loc la biuroul preşedat de d. Constantin Moroiu. In rândurile auditorului, puţine, persoane cunoscute. Câţi va tineri, doi, trei tineri din baroti, lot alâţl repro-sintanţl al presei şi mal mulţi curioşi. IJ. Căpitan Moroiu, deschise şedinţa printr'un discurs în care arătă credinţele sale asupra influenţei evreilor, a-supra afacerilor din ţară. Dupe d-sa, decăderea comerţului naţional şi falimentele numeroase, cari s’afl succedat de cât-va timp, nu sunt datorRe evreilor. D sa flneşte prin critica unei scrisori a d-lul Polescu, care se declară cu sufletul devotat ideilor anti-semite. Dupe d. Moroiu, ia cuvnâtul d. Jac-quos de Biez.represontantul ligel antisemite din Paris. Din discursul, sau mal esacţ din programul desvoltatdo d sa la limba franceză, cu mult talent şi mare facilitate de espunere, semnalăm tntâifl o declaraţie categorică: că Franţa actuală nu e solidară cu faptele şi conduita d-lul de Wadington la congresul din Berlin. De asemenea,propaganda făcutăîn România, în timpul din urmă, de către d. Armând Levy, sub pavilionul fran-ces, nu e da cât o manoperă a alianţei israelite, Franţa creştin^ cu totul în contra principielor ateiste şi cosmopolite susţinute de câţl-va evrei ajunşi. 0 crimă a făcut d. Wadington la congresul din Berlin ; o altă crima. în numele Franţei, s a încercat să tac# d. Levry în România. Să sperăm, zice d Ide Biez, • \ nu vor reeşi. D-sa lnchete, anunţând câ la anul i onyesul anti-semit se va întruni la Paris. MânamisterioasS care conduce destinele umamlâţila voii ca primul congres anti-semit să se ţie la porţile Constan-tiuopoluluî, la bariera d’intre orientul civilisat şi orientul fanatic. Discursul d-lul Biez presărat cu multe detalii, pe care n avetn spaţii! destul spre a le reproduce, a fost foarte a-plaudat de asistenţi. D. Fr. Komlossy, deputat în camera din Pesta ia cuvântul în limba germană şi mulţumeşte auditorului pentru primirea ce s'aQ l»cut de Români representanţilor anti-jadaismulul din Străinătate. D sa preconiseav.a o legătură strtnsă de interese Intre Ungaria şi România spre a lupta .cu succes tn contra anti semitismului. D. Komlossy e foarte energic în cuvântarea sa, care se termina cu o noua mulţumire la a-dresa Româullor. In acest moment d. senator Gher-ghel e proclamat preşedinte de onoare al Congresului, — după propunerea d-lul căpitan Moroiu. D Gherghel mulţumind de onoarea ce i s'a făcut, promite a întreţine auditorul în şedinţa de mâine cu o espunere detaliata asupra progresului ju-daismului în ţara. După d. Gherghel, ia cuvântul d. Pohhroniade redactorul ziarului Deşteptarea. Intr'un discurs înflăcărat, de anti semit face tabloul relelor de cari suferă ţara după urma evreilor. D. Polibroniade aminti şte cele pe trecute tn Congresul din Berlin, deplânge desfiinţarea slarostiilor şi atacă convenţia comercială, espune părerile sale personale asupra balanţei comerciale, deplânge decăderea principielor secolului al XIX şi Uneşte prin a citi o listă de proprietăţi trecute In mâna evreilor. Trecem peste aile detalii. Ga cronicari tnţregistrâm cele petrecute Jn prima şedinţă a congresului anti-semit şi tot In această calitate nu putem să nu ne aratam pârerea noastră de răd pentru lipsa de organisare, care a predomnit tn această şedinţă. Ori care ar fi părerea promatorilor unor asemenea idei, credem câ ori de câte ori avem prelenţiunea de a invita reprezentanţi streini în capitala noastră, trebue să fim mal demni şi mal pregătiţi. Am uitat să Jmeuţionăm că d, Dru-mond se scuzează printr’o scrisoare că nu poate veni-în Bucureşti. Mâine va fi a doua şedinţa, între o-rale 4dupo amiazi. NB. Intre asistenţi am observat şi pe d. Ulmeanu atât de cunoscutul redactor de la ^Trompeta Bucureştilor.» D. Moruzi prefectul poliţii veni prea târzia. Şedinţa se ridicase. ULTIMA ORA Berlin, 7 Septembre.—Gazeta Germanist de Nord respingând aserţiunile ziaruiuî Standard spune câ politica FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (73) FORTUNE du boisbobev KELULALBASTRU (Urmare) — Pancorbo! repetă căpitanul ridi-cându-se brusc. C(J ! el esteaieî? —- Mal întrebi, da, zise liniştit Club-manul. E miezul nopţii şi nici odată nu lipseşte la această oră. — Dar.... se spunea că a plecat din Paris. — Cine ’ţl-a spus s’a înşelat. El n’a plecat, în adevăr n'a venit două sad trei zile, dar a reapărut astâ-seară mal briliant ca tot-d’a-una şi cu mal multă vena. El scoale la fle-care lovitură numai nouă şi opt. — Şi el s’a informat despre mine? întrebă Saint-Brinc uimit. — El vă căuta, vă chema necontenit. Ar fi voit fără îndoiala se profite de vena ce avea pentrn a vă câştiga mult! bani. Cu toate acestea el a câştigat foarte mult, e pe cale de a despuia pe un fecior de bani gata care a venit săptămâna trecută,... un Brasiliean care se culcă pe aur. Să nu jucaţi dacă nu vă simţiţi atras, dar aide să vezi... este foarte curios. Căpitanul, răd deşteptat, credea încă că visează. — Ce oră este ? întrebă el frecându-şt ochii. — Trei ore trecute. AI aţi dormit foarte bine. De sigur când aţi eşit de la masâ v’aţl întins pe acest divan. Dacâ nu v'aş fi deşteptat aţi II fost încă în ţ8rn visurilor. V’aţt făcut acum somnul, cred câ nu mal vreţi să vă duceţi să vâeulcaţf. Tocmai bine. Partida nu s’a sfârşit. Ed nu mal am de ce sta, ’ml-atn lăsat cel din urmagologa.nl şi aveam foarte mulţi. RuDâ-seara căpitane şi bun succes. Saint-Briac râmase stupefiat. Cum acest mizerabil, convins câ mulţi cunosc asasinatul ce a comis,mal cutează a se arăta la club şi cum mal cu seamă cutează a se informa d’un om caruia, prin prima scrisoare anonimă ’l-n declarat râzboid şi prin a doua 'l-a Întins o cursă atroce ? De unde ÎI provenea atâta neruşinare şi ce cursă nouă ma8ceazâ această Decrezută cutezanţa? După ce mal cugeta, căpitanul înţelese că aşa zisul Spaniol nu risca mare lucru, reapărând pentru a tăia tucă o dală baccaraua care ’i reuşea atât de bine. Era probabil cea din urmă,pentru că nimic nu’l împedica de a se eclipsa definitiv, după partidă. Şi ce putea să facă Sait-Briuc contra acestui om? Ce probe posilîve avea cum că el a fost omordtorul din Notre-Dame ! Nici una. Grave bănuelr, da : dar a-cestea nu ad nici o valoare, n’au calitatea d'a face să se aresteze cel ce se acuzâ. D. de Malverne singur ar fi putut să'l trimită la închisoare, şi d. Malverne nu era aci ; d. de Malverne trebuie să 8ibâ In aoest moment alte griji de cât aceia de a răzbuna moartea unei comteseruse şi Saint-Briac era convins că nu’l va mal revedea. Saint-Briac era dar redus n lucra singur, dacă ţinet să’şl răzbune asupra laşului tâlhar care a denunţat pe Odelle soţului el. — El bine1, fie 1 zise el între dinţi. Mal am încă câte va ore până a părăsi Parisul. Le voifl întrebuinţa pentru a pedepsi pe acest bandit. ’L am prins şi nu’l void laşa pflnă nu'l void da în mâinele justiţiei. Cât timp va juca, void juca şi ed şi când el va eşi din club ed mă veid lua după el.. El va trebui aâ’ml ceară o esplicaţie şi a-tuncl... vom vedea, dacă mă va provoca, ’ml ar plsci-8 mai bine să'l omor de cât să’l dad justiţiei. In urma acestei hotărîrl nebune, el se duse în salonul verde unde găsi pe Pancorbo aşezat între duol jucători. El nu mal ţinea banchu ; Bresilieanu II luase, dar Pancorbo ponta ferm şi fortuna părea că nu'l surâde de oarece perduse dintr’o lovitură o foarte mare sumSăde bani. Saint Briuc%: aşeză tn faţa Iul de cea-altă parte a mesei şi rămase In pi-.cioare cu scop de a fi gata să părăsească jocul, In dată ce falşul Spaniol se va ridica să plece. El nu părea că se gândeşte la a-ceasta căci scoase din bozunar şi puse pe masa verde o grămădi de jetoane şi de plăci. De alt-minterea atenţiunea ce o da jocului săd, nu'l împedica de a vedea clar. El zâri imediat pe căpitan şi avu cutezanţa să'l adreseze un salut la care nu primi răspuns. Saint-Briac nu voia să schimbe politeţa cu acest pungaş dar iarăşi nu voia a avea aerul că a intrat pentru a’l supraveghea. El scoase din portofoliul săd un bilet de o mie franci şi’l puse pe tabloul stâng. Dorea foarte mult ca să câştige, pentru câ n'avea de cât trei mii franci a-supra lui şi el tşl promitea dacă va perde, do a diminua jocul, pentru câ voia să ţie până la sfârşitul partidei să se împrumute la casa clubului au o sumă pe care trebuia s'o înapoieze înainte de a părăsi Parisul, adică a doua-zi. El câştigă şi d. de Pancorbo care juca pe tabloul de la dreapta pardu. Trebuia puţin lucru pentru a impresiona on om nervos cum era în acel moment Saint-Briac şi el luă « a un augur favorabil acest prim câştig. Partida continuă cu şanse qiferite ; dar norocul î! rămase fidel pe când întorsese spatele pretinsului Castilan care privea c'un aer filosofic această deveuâ cu care nu era obicinuit. După ce epuizâ jetoanele şi suma ce fie care membru avea dreptul de a o cere de la casa clubului, el se ;puse cu .coraj a bate monedă din cartoane pe care le semna pentru a le transforma In bilete de câte o mis. germană are de scop să pue în acord interesele Rusiei şi Austriei, scop ce e posibil de atins, că numirea succeso rulu! prinţului Alexandru la tronul Bulgariei, nu vacausa nici o incordare între raporturile celor trei imperii, pentru că nu exista ostilitate între Rus a şi Austria sub domnia prinţului Alexandru care erea sub influenţa Rusiei. Ziarul şl exprimă convingerea câ prinţul de BisuiiM-ck a urmat o po iticâ de natură a menţine înţelegerea între ^cele trei imperii. Londra, 7 Septembre.—Times, respingând glunvele ziarelor germane în privinţasprijinulul platonic dat de Anglia prinţului Alexandru, spune câ Englezii ad destula conştiinţă despre zădărnicia teoriilor naţionalităţilor pentru a începe o lupta ce tinde acrea nişte state independente cu elemente cari nu coprind nici un spirit real de independenţă. Pe câtă vreme Europa centrală nu voieşte să rişte nici un soldat, n'ar conveni Angliei să urmeze o politică atât de aventuroasă. Ziarul Cetăţii crede că afacerea Bulgariei ar fi luat altă faţă dacă Germania ar fi urmat atitudinea Angliei. Prin urmare Germania este respousabilă de starea de lucruri creată în Bulgaria. Standard atacă Intr'un mod şi mal violent pe prinţul de Bismarck. Horlin. 7 Septembre. Reichstagul e convocal(pentru ziua de ţO Sep tem bre. B I B L I O G R A F I E I n I Se|ileinhpo, ese dc sul* presa sl se nlîn depusa spre vân /are In redacţia /.lacului I pont revista VA/, Al de d-ttll I*. It. Ito-selt! sl I. Aemru/./l. IVelul iiuiiI exemplar un I«mi. Contra unui mandat posta! sau murei poştale se trimite franco. — 47 Strada Scaune 47 — Cursurile primare şi gimnasiale vor începe la I Septembre. Programele statului sunt obligării, iar examenele se trec înaintea comisinilor ministeriale. înscrierile s6 fac tn toate zile Ia cancelaria institutului Director de studii, d-nu C. C. Dobrescu, profesor la liceul 8f. Sava. directoare E. C. Dobrescu. CASA DE SCHIMB AIR. (IR. lOKl 4 B. MĂRIT htrada Llpaeaiit, .\o. i K 1*1»* Bucureşti, *6/7 Septembre VALORI Soadonţa cnponelor Wffl! curs mediu FONDURI DU STAT ROMAN Renta rom. per. L87S 6 0/0 t Ap 1 Oc 04 Renta rom. amortle. S 0/0 1 Ap 1 Of V6 1 / 2 Renta rom irur. con; S 0 0 1 Mal 1 No 881 4 Oblig, (le stat G. H. H 6 0/0 1 lan 1 Iul 10* Idem Idem 5 0/0 Imprum. Stern 1864 7 0/0 Idem —• 1 MarlSeu 1 lan < Iul — Impr. Openheim 1866 8 0/0 — Agio — 14 ÎMPRUMUTURI DB OKAfiR Impr. oraa Bucureecl 5 0/0 Idem idem din 1884 6 0/0 1 lan t 101 74 3/4 1 Mai 1 No Ool/Î Impr. or. B. cu primelot f. 20 — 83 VALORI DIVERSE Credit Fonclar Rural 7 0/0 1 lan 1 Iul lo8 2/4 Idem Idem 5 0/0 Idem 87 1 Mai No 215 Acestea sunt valori pe cart bătrfiniî ' rutinari de bacarat nu le acceptă de j cât când el sunt siguri de solvabilitatea Jucătorului care le pune tn circulaţie;,dar aceia a d-lui de Pancorbo n'a fost lncâ discutata şi nimeni nu i le refuză nici chiar acei eare se îndoiaîl de onorabilitatea Iul. Se credea câ e prea bogat şi foarte inteligent şi ca prin urmare nu va lăsa in suferinţă bonurile pe can semnatarul treime a le retrage în 48 ore, sub pedeapsă de a ’şl vedea numele afişat la club şi de a fi în cele din urmă ea clus. 8ingur, între toţi jucătorii, căpitanul avea intenţiunea că acest escroc contracta fără grije datorii, pentru câ el era hotărât să fugă a doua zi şi de astă data definitiv. Marchizul nu risca nimic încercând această din urm# lovitură ci din contră putea să câştige mult şi pârea dispus a juca atât cât va dura partida, şi nimic nu anunţă că ea se va termina de oare-ce la şase ore dimineaţa, partida era mal întărâtată ca tot-d'auna. La şase ore şi jumătate, se mai recruta patru tineri şi veseli clubmenl, care după ce supase până la ziua însoţiţi de domnişoare puţin sălbatice, avură idaia de a veni la club, cu lăudabila Intenţiune de a ajuta pe cel ce perd. y (Va urmai www.dacoromanica.ro 4 EPOCA 27 AUGUST CASA DE SCHIMB I. M. F E R M O —27,STRADA LIPSCANI, 27— CURSUL B l'Cl'HESCI 2A .4 ugust iS 86 I % Rente »mortiz»bill l A Renta nernetn» t i C % Oblig, de stat *81 4 6 \ Oblig, de st drumu defer 7 gcis. func. rurale. . . . iot b % geris. func. rurale . . . *7 * s * *> Scris func. urbane . . . lot , 6 X Scris func. urbane . . . 9i 1 t % Scris. func. urbane . . . SSi * i X Impratnutul comunal . . 75* i Caael pens. lei 10 tîob.) m împrumutul cu premie . . . 84 Acţiuni bince! nation . . . 1030 Acţiuni -D&cia-Romania • . Î74 » Naţionali *20 • Credit mobiliar . . » C.onstructiun!. . . 165 • Fabrica de hirtis . Argint contra aur .... 13.85 Bilete de Ban» 4 contra aur. 13.85 1 Floria austtritccl . . . . I.U* Schimb •••••• Paris S luai » la vedere 100 1,4 •Londra 3 Iun! » la vedere *5.25 Berlin S luni 1.24 Viat»» i.ot —I DE VIÎEA B.LMI?— Fâ Caule următoarele mărci, şi pentru e;tre plătesc: Moldova din anul 1854: de 27 par. lei u. 30; de 54 par. lei n. 15; de HI par. lei n. 15; de 103 par. lei n. 20; din anul 1858: dc 40 par. lei n. 1.25; de80 par. 1.25; pe bucata. România din anii 1806 şi 1872 lei noi 25,o mie; din anii !«72—36, lei noi 1.75 o mic. Cârti poştale din 1873; carton alb lei noi 2.50 pe bacaia. Să se adreseze In scrisori Recomandate la: Jacques A. Marcus; Str. Saul, 10 Bucureşti. — 1000 mărci Continentale, renii_ — numai cu $0 bani franco. — 0 u Absolventa a cur-1 Î1UU/1U \ sulul sivondar şi având «Diploma de maturitate ', să oferă a daleecţiunl, în vre-o familie pentru cursul primar safl secondar. mln special pentru limba francesâ, matematici şi ştiinţele flsico-naturale. A st adresa la rcdactiunl. m-i ■\TX'Vf7 \ "DI? ma^ mulţi armă-It > llii' /j Alll j san reproductori iepe, ru&nzl de pur-s&nge, cal de curse, de călărie, de trăsuri. A se adpesa la d-nul Reimer administrator la moşia Paskani (jud. Ilfov 2 ore depărtată de Capitală!. LICEU PRIVAT SI PENSIONAT FRANTZ SCHOLTZ GR»TZ. 5AITZAMTSGASSE 4 Acest LiceO este autorizat, prin ordinul No. 5i03din8 Aprilie 1885, de către Onor. Minister al Instrucţiune! publice. Deja seriositatea studielor ce se fac tn acest liceu 'l-a făcut renumit. Se trimite gratis şi franco tutulor care vor cere programul. DR. VASILESCU Domiciliat în Calea Rahovel 44, da con-sultaţiuni tn toate zilele de la orele 5—6 post-meridiane. nc nnii7r. dc moşia badulesoi, Ut V t ilLM nt 20 minute depătare de Oâeştl, rvând pământ arabil, livede, vie, pădure de exploatat, han moară caso bune. Doritorii se vor adresa sub-scrisulul chiar la moşie. \ieolne Imiesen. nr IV/UimiT chiar de acum Casele, (FL I H.IIIiM \ I din Strada Academie! No. 11 compuse din 16 Camere, cu o curte spaţioasă tn care se atlâ grajdifl şopron şi alte dependinţe. Aceste case mal afl şi o grădină importantă A se adresa Strada Batiste No. 11. I!■' IV/ UimiT chiardeacumcasad-lul Im numim I V. Hioltdin Str. Luterană 15, mobilate şi nemobilate având 22 camere, grajd de 10 cal, şopron de 6 trăsuri, 2 pimmte, lpuţ şi grădină cu 2 pavilioane. Doritorii se vor adresa la d-nu Prorie-ar în toate zilele de la orele 8 de dimi-nâţă până la cinci (5 seară. Asemenea şi de arendat de la Sf. Gheorghe viitor moşia d-saie Copaciu din districtul Vlaşca plasa Câlnişte. di: iMiimi delaSt.Gheor e 1887 moşia Tăn-lava ce ’I zice şi Bâcanu din districtul Ilfov, la o poşte departe de Bucureşti, tn Întindere de aproape 700 pogoane. De la St. Gheorghe 1888 moşia Gressia dindistr. Teleormanlânft Ruşi-de-Vede, în întindere de 600 pogoane. Doritorii se vo * adresa în Bucureşti la propriatarul Gr. Arion, Calea Griviţa No. 88. DE ARENDAT Iul lalomiln. întindere I 5SS pogoane, a Imnuri. \ se adresa Strada Speranţei No. 20 la Marin Pitislennu. riF lirUTl DC Casele nuol din Str. Ut VtPUArit Crinului No 5 bis jumătate locul viran din Strada Dionisie No. 20. H C 1/C M 7 h D ET nl‘ere de calitate su-Ut V t NZ. A n t perioarâ obţinută prin maşina centrifugală. Pot oferi ori ce cantităţi cu preţul moderat. A se adresa la d-nu Hryniewleclu tn Tecuci. ATELIER DE LEGATORIE i: ALEXWDRFSCB de la, Sf. Gheorghe s’a mutat din Cassa Filitis Strada Biserica Eni No. 1 In Cassa Biserici dintr’o zi tot Strada Biserica Eni No. 10. e'\' • c ///: TiC^ -bucureşti- Qjie N°- 138, CALEA VICTORIEI, N°- 138 Direcţiunea Liceului St. Gheorghe are onoare de a aduce | la cunoştinţa publicului că s’â adăugat şi olas i VI dn liccfi, 1 aşa tn cât pentru anul şcolar 1886/87, caro v i tncepo la 15 Seplemhre viitor, cursurile vor- coprinde pritr.ele 6 clase de liccO şi o clasă preparatoare în care se vor 1 rma materiile clasei IV primare. Toate cursurile so vor pn du ta liccfl de către profesorii bine cunoscuţi al acestui Institut. Prospectul Liceului şl condiţiunile de admitere se trimite ori cărui persoane car vea face cerere Dirccţiunel Liceului 138 CaleaVicloriel Bucureşti unde se primeşte chiar de acuma cererile de inscriere. Numărul elevilor este Rlrist limitat tn ffo-care clasă. TUiWTOIII V DE FFJl ShXLAMA - ATELIER MEG.WK BUCUREŞTI, — CALEA VĂCĂREŞTI 951. — BUCURESCI Se însârcinâză cu conslruc-ţiunl delurbinesi mori cu preţuri mal reduse de cât acele din Vie na si Pesta. PREŢUL Unei mori cu 1 piatră de 36 lei 11)00, cu 1 piatră de 46 lei 2100,cu 2 pietre 36 lei 3600,cu 2 pietre 42 lol 3800. Eşecul cază repede orî-care lucru de turnătorie sad mc-jUEiSSJLJ 1 j A ('• ] canică; precum; olane simple t t — şi ornate. Marc asortiment de mobile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri dc viu. etc. IVŢfNjtce cleposit ele fer*, r*aivir*i pentru vagonote, E)<§c: mville, tzeve de tuci. IVtaro asortiment ele pietre ele moara. I_a Fertd-sous-Jouars. WRHd I INDUSTRIA ROMANA I LUCI A-LAC Cea mal mare economie pentru nrl-ce persoană şl caro dă cel mal frumos, cel mal durabil lustru ghetelor, cis-melor, pielei pentru trăsuri, curelelor pentru hamuri, centureanelor,raniţelor mililare etc. LUCIA-LAC Mal are proprietatea de a păstra pielea moale, de a nu se crăpa saQ rupe înainte de vreme şi mal mult Încă, de a nu străbate apa printr’ânsa. L U CIA-LAC este unicul preparat până astă zi, care a reuşit să întrunească ţoale trebuinţele pentru conservarea şi lustruirea a orl-cefel depiele, cu cea mal mare înlesnire, înlăturând peria şi vacsul, cu un căştig de 50 la sută. FLACONUL MARE 1 LEI; CEL MIC 50 B. Inventat şi preparat de d-1 I. BRANDUS, F’&nxi.acit. BUCUREŞTI, 25 STRADA CLEMENTEI, 25. PUBLICITATEA ZIARULUI N°. 3, STRADA EPISCOPIEI, N°. 3 7 7 EPOCA i t INSTITUL „NEGRI" IN GALAŢI Internat externat de baeţl, fundat In 1883 şi condus de o asociaţiune de pro-peforl publici. Cuprinde trei secţiuni: primara, cu cursurile In institut; £1. ^ LOCUINŢA ?i PENSIUNE pentru elevi din licefl.avantagios mal cu osebire pentru cel din liceul St. Sava fiind foaie aproape. Părinţii doritori d’aşl plasa copil tu familie unde vor avea Lot confortul şi o bună îngrijire cu un preţ potrivit, sunt rugaţi a se a-dresa Str. Puţu cu Plopu No. 4. Preţul IOOO lei anual. W. A. PAP&BAT AVOCAT Str. Biserica leni No. 8 bis. ANUNC1U Sub semnatul, de profesinne librar in oraşul Bârlad, am onoare a face cunoscut, că aritmet ica practică, pentru usul şcoalelor primare clasa II, III şi IV de ambele secse, prelucrată de Mi hai Leon fost Institutor superior si aprobată de ministrul instrucţiunel publice In anul 1881, s'a reaprobat chiar acest an dc onor ministru, recomandtndu-se, ca una din cele bune aritmetici pentru clasele primare tn genere şi sfe afla de vânzare numai la librăria G. M. Barbu, situată In slr. ştefan cel Mare No. 13. Tot-odată am onoare, a anuţa, că a-ceastâ aritmetică, va apare tn curând, corectată şi adăogată. Birlad, is August tsss. Cu stimă. Ghiorghc M» Barbu. LICEUL 401 UE D0M.MS0AI1E din laşi sub direcţiunea d-relor WARLAM Acest institut Înfiinţat tn Bârlad la anul 1881 şi transferat tn Iaşi Ia 1885 se află situat lu partea oraşului care so bucura de cele mal bune condiţiunl hi-gienice. Casă şi grădină spaţioase. Programele sunt identice acelor ale şcoalelor Statului afarâde limbele streine cărora li se dă o mal mare devoltaro. Programele ce sâ urmează sunt acele a şcoalelor primare a externatelor secundare şi a liceelor clasice. Examenele se depun dinaintea comisiunel numită de minister; conform noului regula- ii ment. Pentru elevele care nu doresc a | dobândi diploma de cacalaureat s'a in- j) fiinţat un curs special pentru limbele 2 streine. Cursurile vor Începe regulat la î 1 Septembre, şi pentru ca studiile sâ § nu sufere prin întârzierea ce pun unele ! eleve a veni la şcoală, Onor. Părinţi £ sunt rugaţi a le aduce exact la termen. | înscrierile se pot face tn fie-care zi In >5 cancelaria Institutului casele Droso | vis-â-vis de şcoala de Belle-arte. Direcţiunea. V -■yw-.TryT- Aia»- «■■■ ■»ew? ■ ■ MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE ROMANE ««■» »«»■<»«»>»»« B a c uresti-Rom an STAŢIUNEA Arătarea Trenurilor Bucuresti-Vârfiorovn Ură tarea Trenurilor I' |Tr. ac.|Tr. p. ITr. p. ITr. pl.|Tr.ac noapte a. m. dim. dim. p.m. Bucureşti p. 11,00 8,40 7,30 6.30 4,40 Ploeştî 12 27 10,39 9,16 8,04 7,20 Buzâfl R.-Sârat Focşani Mârăşeştî Adj ud Bâcăfi Roman sos. 2,14 3,17 d. 4,16 5.00 6.01 7,39 8,45 12,65 2,25 3,48 5,15 s. 6,39 9,35 11,15 dim. p. m. Roman-Bucurestl Roman plec-Bacâo Adj ud Mârăşeştî Focşani R.-Sărat Buzâfl Ploeştî Bucur. sos. noap. 8.25 9.20 10.45 11.18 11.52 12.56 1.46 3.33 5.00 p. m 12.30 1,40 3,52 4,34 p.m. 1,18 3.39 5,15 seara p. m. 10,17 11,50 noap. p. m. 5,45 7,20 10.29 11.30 12.59 2,29 4,03 8,- 9,35 sâra [T. ful. T. ac. |Tr. p. Bucuresci p. p.m. 4,06 seara 8,(K) dim 8,00 CiocânescI — 8,41 Titu 5,07 9,00 9,26 PitescI 6,24 10,16 11.17 Slatina 8,08 1„56 1,25 Craiova 9,30 1,18 3,37 FiliaşI 10,17 2,04 4,52 T.-Severin 12,05 3,52 7,34 Vercior.sos. 12,27 4,12 8,00 Vârelorova-Bucuresti Tfergovislc-fi! a Târgoviste p Ti tu sos. a. m. ip. m. 6.40 5,20 7,50. 6,30 seara noao. 1 dim. Vârcior. pi. 3,42 12,57 8,00 1 T.-Severin 4,08 1,19 8,40 FiliaşI 6,08 3,07 11,08 Craiova 6,55 î,53 12,30 Slatina 8,17 5,12 2,27 Piteşti 10,12 6,58 5,15 Titu 11,31 8,11 7,05 Ciocăneşti — — 7,49 Bucureşti s. 12,35 9,10 8,30 a.m. a.m. seara T ii u-T fer go visle i a. m. seara Titu pi. 9,45 9,15 Târgovişte s 11,05 10,30 BUCURESCI-GIURGIU 1 i STAŢIUNEA Aretarea trenurilor T. ful.IT. p. ITr. p. | dim. Bucureşti p. 5,40 Filaret -Giurgiu i — Smârda sos.; 7,10 a. m. 6,40 7,10 8,55 9,00 p. m. 5,30 6,00 7,40 GIUR3IU-BUCURESCI Smârda pl. Giurgiu Filaret Bucur. sos. p. m. 2,25 3,52 a. m. 10,00 10,05 12.11 12,25 p. m. 8,30 10,28 10,42, Romau-Iasi Roman pl. Păşeam T.-Frumos Iaşi. sos. dim. |p. m. 9.51; 4,47 10,51, 4,15 1,53 8,24 1,50! 9,52 lasi-Roman Iaşi pl. T.-Frumos PâşcanI Roman sos. p. m. 4,08 5,25 7,17 7,53 ’dim. 5 6,52 \8,36 ip,oi Tî,06 . GALATI-MARASESTI MARASESTI GAI.ATI i Ploesti-Slanic-Slaîiic-t'locstl STAŢIUNEA lArâlarea trenurilor iTr.ac.şTr m.ITr. p. | STAŢIUNEI Arătarea trenurilor Tr. fl.lTr.ac.ITr. p. Galaţi pl. Tecucifl Mărâşestl 10,40 11,06 noap. 11,40 4,16 4,52 a. m. 7,45 11,14 11.45 Ploescl pl. Slânicu sos. a. m. 10,45 12,40 Mârăşeştî pl Tecucifl Galaţi dim. 5,25 5,50 noap. 11.35 12,34 4.35 p. m. 4.49 5,45 8.50 Siânic pl. Ploeştî sos. p. m. 6,50 Ti CUCIU BERLAD BERLAD-TECUCIU Adjud-Tferg;ul-Ocua Tecucifl pl. Bârlad sos. a. m. 6,15 8,00 Adjud pl. T.-Ocna sos. T.-Ocna p. Adjud sos. p. m. 4,15 6,20 lî ,35 dim. 6,10 8,05 8,20 10,00 Bârlad pi. Tecucifl sos. a. m. 8.40 10,40 iasi-UnghenMJi>gheni-Iasi Corjstajita-Cornavoda Constanţa p Cernavodă s p. m. dim. 3,00! 9,00 4,451 11,10 6.50 i 1,50 8,35, 4,24 Iaşi pl. Ungbenl s. p. m. 1 &■ m. 3,25; 11,50 3,49! 1,21 Cernavodăp Constanţa Ungheni pl. laşi sos. p. m. 2,00 3,32 p. m. 4,40 6,12 PLOESTI-PREOEALPREDEAL-PLOESCI Ploeştî pl. Câmpina Sinaia Predeal sos. seara 6,15 7,14 8,30 9,10 dim. 9,38 10,42 1R53 12,35 dim. 8.19 9.20 10,31 11,08 Predeal pl. Sinaia Câmpina Ploeştî sos. p. m. 7,45 8,21 9,18 10,09 p. m. 4,51 5,32 6.29 7,25 dim. 7,05 8,11 9,09 10,00 Typografia «Le Peuple Rumain» Strada Episcopiei, No. 3 www.dacoromanica.ro UERESCrBDTOSANI-GAMPiNA-OOFTANA j. STAŢIUNEI Arăt. Tren. Tr.ac. p.am. ! VcrescI pl. Botoşani s. Botoşani pl. VerescI s. p. m. 2,08 2,03 5.21 7.21 p. m. 9,49 11,42 3,15 1,55 Câmpina p. Doftana s. Doftana p. Câmpina p. a. m. 11,20 11,00 p. m. 5,50 6,08 | Galatl-Buzeu-Buzcu-Galatl Galaţi pl. Brăila Buzâfl sos. noap. 9,40 11,01 1,30 8,40 10,02 12,53 Buzâfl pl. Brăila Galaţi sos. 2.30 5,03 6,15 12,55 3,41 4,55 PAŞCANI SUCEAVA-SUCEAVA-FASCAHI PâşcanI pl. Vereşcl Suceava Suceava pl Veresc'. PâşcanI sos. dim. 10,40 12,08 12,23 5,00 5.40 6.41 sera 7.15 9,17 10,09 6,54 7,51 9.15 r