ANUL I No. 227.
A DOUA EDITIUNE
MARŢI 2(\ AUGUST lSSfl
Grigork G. PEUCESCU
Dlr.etor politic
ABONAMENTELE
SE PLĂTESC TOT-D’AUKA ÎNAINTE :
In ţari pe I an 40 lei, fi luni 20 lei, 3 luni 10 lei In striinftlale 1 an W lei, 6 luni 2t> lei
HBONAMENTtLE ÎNCEP l A I SI 16 A FIE-CAREI LUNI
REDACŢIA
No. 3.— Piste Episcopiei.— No. 3. IO BANI NU MERUL
MANUSCRIPTELE NU SE IRAP0IA2A
N Gr FiLIPESCtl
Pioprieiw
ANuNCiURiLE
SE PRIMESC irCMAI LA ADMINISTRAŢIE
Pentru Orient K s'-rr. .is-neij, Om»îri|fhnpfe Kav itev iiemncu H;n, Îl Gaiib
Arene.uri pe pap IV iir.ix 30 Pan:, anuncir! -I rr::i .mc p_ pagina treia i Iei i:n:a.
ADMINISTRAŢIA 8c 3 —Pista Episcopiei.—No. 3.
APARE IN TOATE ZILELE
IO BANI NUMERUL
10 BANI uK HUftffi VtCHIU
UPT\ IA T0.\m
0 PUBLICAŢIE NECESARA
STAFIA!
DIN RIMN1CU-VALCEA
MIZERIILE LONDREI
VELUL ALBASTRU
LUPTA LA TOAMNA
Un semn îmbucurător,ce se poate constata de câtă-va vreme, e preocupata, ce de acum să manifestă, privitoare la campania ce o va întreprinde oposiţia In primele zile chiar ale toamnei.
Este dar oportun ca se aruncăm o repede privire asupra condiţiu-nelor luptei, se recunoaştem puţin terlmul, să cumpănim forţele adversarilor.
Şi mai întîiii, întâlnim un factor, eareptnă acum,In adevăr,e cam neînsemnat, dar cu care guvernul va trebui se compteze !n viitoarea sesiune. Vrem se vorbim de oposiţia ce se formează chiar In senul camerilor şi care s’a recrutat chiar din rîndu-rile partidului de la guvern.
Gând ne gândim că acum doi ani nu se găsea tn actualele camere aproape nici un oposant, iar că în sesiunea trecută s’au găsit peste 50 de deputaţi care so voteze cu oposiţia,şi că In line acum, numai de la începutul vacanţelor, guvernul a mai pierdut doi aprigi susţiitori ai seî, pe d. Voinov, fost ministru al justiţiei şi d. N. Fleva, fost primar al Capitalei, putem prezice că d. Brâtianu va întâmpina mari dificultăţi chiar tn camerile alese de densul.
Fără Îndoială, nu această oposiţie parlamentară va putea răsturna guvernul colectivist, darea va contribui foarte mult ca sol useze, se’l enerveze, se'l Împiedice de a funcţiona.
Pentru aceasta Inse, ar fi bine ca o înţelegere se se stabilească între diferitele elemente din cameră, oare, cu ocasia răspunsului la mesa-giul tronului, să-şi lămurească bine situaţia, şi se se presinto ca un grup de oposiţie, în loc d’u da atacurilor lor aparenţa unor nemulţumiri personale.
Alături cu acest element de oposiţie care va contribui mai cu seamă a usa pe guvern şi a desorganisa partidul de la putere, vine Coaliţia care a eşit azi din fasa pregătitoare a organisaţiuneî sale, şi care nu mai are decât să păşească la luptă.
Ast fel, avem adânca convingere că guvernul luat între două focuri, că Colectivitatea, pe de o parte roasă de boala internă de care suferă, iar pe de alta, isbilă pe din alară de Coaliţia ale cărei rînduri să măresc pe lie-care zi, nu va putea s’o mai ducă multă vreme şi nu va putea eşi teafâră din încurcăturile financiare tn care s'a cufundat, din dificultăţile ce ’şi n creat cu Convenţia consulară, din situaţia inextricabilă în care singură s’a vîrtt.
0 PUBLICAŢIE NECESARA
România Liberă de Sâmbătă, Invită pe guvern, că la deschiderea corpurilor legiuitoare, care se crede ca vor fl convocate In sesiune extraordinară înainte de 15 Noembre, se împartă mandatarilor ţârei o Carte Verde, co-prinzând ultimele tratări pe care guvernul le va fi avut privitoare la Con-venţiunea Consulară cu Germania. «O asemenea Carte-Verde, zice România Liberă,, ar putea linişti ţara, daca guvernul I’-ar putea proba, că s’a luat după curentul opiniuneî publice, format la linele trecutei sesiuni, şi a luptat cu energie şi cu succes la înlăturarea convenţiuneî consulare, şi la părăsirea ori cărui mod d a o readuce In desbaterea Camerilor.»
Credem că această publicaţie este din cele mal necesare, şi nu putem de cât să ne asociem cu confraţii noştril pentru a o reclama de la guvern . Numai cu modul acesta, ţara va putea şti, In mod clar, cele ce s'aâ petrecut cu ocazia tratărilor pentru acea convon-ţiune, tratări care afi fost înconjurate de un aşa mare mister, în cât, de şi convenţiunea fusese iscălită deja de mult timp de d. D. Sturza,Înaintea ve-nireld-lul Ferichidi la Minister, lotu-şl nimeni în ţară n’a aflat despre dânsa, de cât cândafostpresenlală Camerilor. Asemenea va fi foarte necesar a se cunoaşte, care an fost explicaţiunile cerute de guvernul nostru, în urma re-trngerel Convenţiuneî; căci se ştie că d. I. C. Brfttianu a motivat, înaintea Camerei, amânarea Convenţiuneî la toamnă, zicând că are trebuinţa să ceară explicaţiuni la Berlin.
Cu toate acestea toată lumea îşi aduce aminte că îndată după închiderea Corpurilor legiuitoare, presa guvernamentală a tntreprins o campanie pentru a apăra Convenţiunea, ast-fel cum fusese preseatată de guvern.
Numai prin această publicaţie se va putea şti, daca motivul dat de guvern era serios, sad dacă n’a fost de cât o tactică, pentru a induce, lumea In e-roare şi pentru a câştiga timp.
Sofia, 4 Septembre.—Prinţul a pronunţat un discurs In care a anunţat in-tenţiunea sa de a se retrage. Acest discurs a fost tradus în diferite sensuri. Iacă sensul exact :
«In timp de 7 ani am lucrat pentru independenţa Bulgariei şi pentru des-voltarea intereselor el. Preocupaţiunea mea constanta a fost mal cu seama armata şi ofiţerii el.
«Ed consider pe aceşti din urmă ca fiind familia mea, ca copiii mei. Eram asigurat asupra situaţi unii mele personale văzându-mă înconjurat de ofiţerii cari ad fost tovarăşii mei In luptele noastre pentru gloria Bulgariei. (In acest moment lacrimi curgead din ochii prinţului).
«El relua : In această tristă noapte de Ia21,auzind sgomot.îutrebaid Înainte de toate dacă sunt trupe. Mi s'a respuns lntr’un mod afirmativ şi chiar de atunci eream liniştit căci aveam încredere în armata mea. Cu toate aceste evenimente nenorocite, nu sunt desilusio-nat asupra ofiţerilor mei, el fura la înălţimea situaţiunel turburate ce a urmat dupe plecarea mea; graţie Iul PopotT şi Mutkurofi (aci prinţul Imbrâţişă pea-ceştl ofiţeri) onoarea ofiţerilor bulgari este restabilita şi văd astă zi Împrejurul med ofiţeri ee sunt devotaţi. Pot părăsi Bulgaria adresând laude acestor ofiţeri, căci ordinea nu va fi turburată.
«OrI-care ar fl circumstanţile In cari mă void găsi, voul pune influenţa mea în serviciul Bulgariei şi voiţi ruga pe D-zed pentru ea. Sufletul med va fi In tot d’auna cu ofiţerii mai şi voiu fi cel d'lntâid a cere să fiu admis ca voluntar într'o campanie al cărui obiect va ti Macedonia.
«In fine nu pot rămâne tn Bulgaria căci Ţarul nu voeşte şi fiind că presenţa mea tn ţară este contrarie intereselor sale. Sunt nevoit să mi cobor de pe tron.»
Maiorul Popoff zise atunci: «Am fost, suntem şi vom li * ii tot d’auua cu tine,, curagid deci ! şi IWuinle !■>
Prinţul a respuns: «Independenţa Bulgariei cere ca să părăsesc ţara, căci dacă aş rămâne ar fi o ocupaţiune ni seasca. Dar înainte a pleca void consulta pe ofiţerii superiori al arma tel şi voiu constitui o regenţă care va căuta să păzească interesele ofiţerilor. In or ee cas efl contez asupra armatei.»
Consulul Germaniei s’a dus la Palat
I). BogdanolT c.oiist Iul Rusiei, s'u dus şi el. Prinţul a confirmat acestui din urmă hotărlrea sa de a părăsi puterea In scurt termin.
Astă zi e un mare onsilid, la care vor asista d. Slambuloi’ şi Karaveloll .
E probabil ca cestium a regenţii va fi tiotărttă aci.
Prinţul ar fi manifestat intenţiunea de a părăsi Sofi i peste,2 zile.
Cu toate acestea situsţiunea se poate modifica de azi până mâine. Pare că surescilaţiunen ofiţerilor e foarte mare şi ca ar putea aduce nuoi complicaţiunl Impedicând pe Prinţ de a pleca. In ori ce cas el nu ascund intenţiunea lor de a n-fusa trimiterea In Bulgagia a unul delegat rus. Ei vor ţine asta zi o nouă întrunire şi vor comunica prinţului lio-tărtrea lor în caşul când prinţul ar pleca.
Oraşul Sofia e liniştit.
Sofia, 4 Septembre. — 4 ore 10 m.— Răspunsul Ţarului şi cunoştinţa in-tenţiunilor Germaniei au produs aslă-seară o descuragiare generală E a-proape sigur că abdicarea prinţului este apropiată.
După ovaţiunile şi defilarea trupelor prinţul intră în Palat. Era foarte trist. Când corpul diplomatic şi ofiţerii fură Întruniţi în salonul cel mare, prinţul intră şi pronunţa o alocaţiune. El tşl exprimă profunda durere pentru pur tarea trupelor rebele şi a ofiţerilor cari luptară alăturea cu dânsul, vorbi apoi dedispositiunileŢarulul faţă cu dânsul: cili ofiţerilor răspunsul Ţarului şi spuse că va consulta pe ofiţerii superiori al armatei şi pe popor şi pe. urmă va fi gata a face sacrificiul necesar.
Pe când prinţul pronunţa aceste cuvinte el plângea şi emoţinnea era pe faţa tutulor. Un membru al corpului diplomatic obiectându-I că ofiţerii rebeli nu constitue de cât un mic grup. Prinţul I! răspunse : «Aceştia sunt cei mal buni ofiţeri. Nu 'ml fac ilusii.»
Toată asistenţa se retrase foarte mişcată. Scena fu atingătoare. Dupe ofiţeri se presintarâ funcţionarii In fsţa prinţului. Acesta te zise: «Vă mulţumesc pentru simţimintele ce exprimaţi în privinţa mea, dar am o rană deschisă în inimă. Ca om, zise el. am defectele mele, dar ca Prinţ, cred că 'ml am făcut lot-d’a-una datoria. N'am greşit nici odată. Pretutindeni unde voiii fi void ruga pe Dumnezeii pentru fe ricirea Bulgariei.»
Prinţul tremura puţin, cârul vorbia; strftugeacu oonvulsiunemânerul săbiei.
Astă seară se va ţine o mare întrunire a ofiţerilor. Excitarea e foarte mare printre dânşii. Consulul Germa niel s'a dus seara la Palat D Kare velofl, pus In libertate astă seară, se crede că va fi chemat aci.
Berlin, 4 Septembre.—D de Giers, a plecat la Petersborg
Conslautinopol, 4 Septembre. Ambasadorul EugliteriI,SirEd. Thorn ton e chemat la Londra . el va fi înlocuit [trin Sir W. White care e aşteptat aci Luni, venind din Bucureşti.
Bombay, 4 Septembre. —0 procla-maţiune circulă In Pendjab, aţâţând pe Indigeni să se scuture de jugul detestat al străinului. In această proclama ţiune se spune că prinţul indigen s'a unit cu Ruşii ca să înainteze asupra Indiei.
Constuiilinopol, 4 Septembre. — Cale indirectă. După ştir! oficiale ce ne
vin din Sofia, anarchia domneşte în Bulgăriţi şi In Rumelia. De altminteri prinţul Alexandro o eu totul desn renal •tiu cauza impasibilităţii Jn care se găseşte de a se purl a a«pru eu cotisp i rn t orii şi aceasta pentru a menaja pe Roşia.
Ruşii pretind că chiar purtisami prin ţulm aii simulat o încercare de derais-re a trenului priuciai ,lu Haintiurmur. cn scop de a descredita pe partizanii Rusiei
iu cercurile diplomatice eituaţiuiiea se resujjia cum urmează : O înţelegere fi aneo-rusa chiar secretă. pare că a devenit imposibilă, căci prinţul de Bis-mark a despăgubit pe Rusia dându'I Bulgaria şi Rumelia, apoi confirmând Austriei ocuparea dacă nu şi anexarea Bosnelşi Herzegov nei, disposiţiune ce probabil s'ar întinde şi asupra Albaniei. Cercurile diplomalice nu consideră ca imposibil ca prinţul de Bis smark să caute a aduce o înţe egere anglo-rusă, despăgubind pe Anglia cu oere cari compensaţiunl tn Egipt. De altminteri circulă sgomotul că Anglia ar avea de gând să proclame anexarea Egiptului ca răspuns la afacerea Saturnului
Prinţul de Bismark isolând ast-fel pe Franţa, nu ar despera de a face pe aceasta să ajungă la o înţelegere cu Germania.
Telegrama prinţului Alexandru către Ţar de la 2H August, căreia 1 s'a dai un răspuns aşa de aspru la 2 Seplem-bre a produs rea impreaiune la ambasada Angliei, care a cunoscut aceste două telegrame Intr'un mod subit
.Sir Edvvard Thurntou e rechemat, sir White ’l înlocueşte definitiv.
Solia,4 Septembre 11 ore seara l'rlnlul a declarai in modo li dai consiliului, cn va abdica Miniştrii şi şefii armatei 80 protestat contra acestei decisiunl şi aO angajat mult pe prinţ să rernfle la putere. Acesta a explicit din nod imposibilitatea tn care este de a douim, faţă cu voinţa con trarie a Ţarului şi tară sprij inul celor l’alte puteri. Singurul mijloc de a inlă tura o ocupaţiune rusească este de a l lăsa să plece Gestiunea uumiril regenţei n’a fost încă agitată şi consiliul s'a despărţit fără a lua vreo hotărî re in astă privinţa
O parte din ofiţerii rebeli ar fi căutat să treapă graniţa turcească vre e douăzeci aii fost acostaţi de autorităţile bulgare şi trei ati fost omortţl de soldaţii turcii.
Solia, b Septembre. 8 ore 80 tn di mineaţa. — D-nil RadoslavotT şi Stăm buloll' aii făcut astă zi un demers pe lângă consulii puterilor pentru a le expune situaţiunea. Guvernul a eararle-riaat mal mult demersul sfifi, pe lângă d. Bogdanoff, consulul Rusie', spunând representaiitulul Ţarului că prinţul e decis a pleca şi că poporul şi armata bulgară sacrificând ataşamentul lor că tre prinţ, au dreptul în schimb, lu ga raoţil pentru independenţa Bulgariei.
Consulul Rusiei era deci i ugal de a transmite la Pelersburg următoarele punte:
1.	Care va 11 candidatul ru? la tronul Bulgariei 7
2	Bulgaria doreşte a avea promisiunea că uu va indura o ocupaţiune rusească.
3.	Coustituţiunea actuală va ti menţinută şi bulgarii vor avea toată liber tatea pentru a conduce afacerile ior interioare.
4.	Rusia va trimite, dacă doreşte, un general rus, dar numai ca ministru de resbel pentru a dirige reorganisarea armatei,întrebuinţând ofiţeri buigarl şi nici un rus
Consulul Rusiei a telegrafia! înnatâ *-ceste patru punte şi aşteaptă res-punsul.
Dacă respun9ul Rusiei nu va ti favorabil, e temere de evenimente grave, fiind dată disposiţiunea spiritelor în armată
Solia 5 Septembre Pi ore dimineaţa).—Cu toate ca prinţul a anunţul hotărlrea sa de a pleca peste două trei zile, e posibil ca să mai prelungiaseâ
presenţa sa, pentru a remite puterile sale murei adunări naţionale care va fi însărcinată s<’ aleagă pe noul prinţ.
Comblnaţiitnea unui eonsilnj de regenţă căruia prinţul ar remite puterile saltt îndată, arc sorţi de a fi adoptată, dar nimic nu e 1ncâ hotă rit In privinţa modului de transmisiune a puterilor Se crede că se va fixa In privinţa acestui punt asta seară safl mâine.
Me pun de aruni, pentru a face parte din regenţă numele lui StambulotI şi Radosl.i vofi Pare că nu va fi-un nod minister, se va numi numai titulari la portofoliile afacerilor streine şi finanţelor Sduaţiunna remâne cu toate astea în perioada tntrevorbirilor Personalităţi ca StambulolT silesc dm toate puterile lor pe prinţ să se decidă a remâne şi în caşul tn care prinţul ar menţine hotă-rtrea sa irevocabilă de a pleca, se vor sili a constitui o putere regulată şi de a Întruni într'un singur mănuchiO toate persoanele cu bună voinţa pentru a e-vita resbelul civil.
D Stambulotl se bucură de o mare popularitate şi influenţa sa asupra şefilor armatei, 'l-ar putea poate decide a primi noua stare de lucruri, daca e cu neputinţa a face pe prinţ să revină asupra hotărtrel sale.
Sofia, D Septembre.— (ii ore dimineaţa .) Adunarea naţională bulgară convocată pentru ziua de 11 Septembre Nu se ştie dacă Prinţul va pleca înaintea lntruriirel sale.
Răspunsul Rusiei e aşteptat cu mare nerăbdare. E probabil că Gestiunile supuse r.ibinetulul din St Petersburg, să dea loc Iu nuoi negocieri
Comunicând tr/d dimineaţa espunerea sHuuţiunil, consulilor străini , d-nil Siacubniotl şi Radoslavotl au rugat pe reprebinlanţn puterilor să ceară guvernelor.lor respect iveopiniuni le lor a-supra puntelor espuse aprobaţiuml ruseşti Toate aceete respunsurl nu vor sosi aci de tât peste câte-va zile.
Belgrad, 5 Septembre —Convenţiunea consulară cu Turcia a fost semnata erl de d Franasovici şi de Z.a Bey Ştirea cum că Serbia a voit să fie represintată la intrarea prinţului în Solia, printr'un trimes special e cu lotul neîntemeiată
Paris, 5 Septembre.—D. Colin, cancelar al legaţiuml Franciel din Bucureşti, e numit viceconsul la Tampico
(Mexic,.
DIN VELCEA
Primim din Râmnieu-Velcea, următoare scrisoare :
Asta zi s’a terminat judecarea contestaţiilor electorale pentru comună, venite luaintea tribunalului,care a respins pe cele făcute de colectivişti contra membrilor din opoziţiune, şi a primit mare parte din ale opoziţiunil; primarul Mler</tS>6 nu s a mişcat 4 zile dm tribunal, cât a durat judecarea acestor pont este ţiu ru, crezend ca prin prezenţa i a să influenţeze asupra ţri-buualului, dar nenorocitul a suferit şi aci mai mare eşte de cat înaintea consiliului comunal care l a lăsat la opinie tn multe contestaţii, căci pe lângă a-ceastfi înfrângere, a fost silit să audă hsrţueide ce i făcea In şedinţă avocaţi» opo3iţiunii, ceea-ce ’i-a suit sângele tn cap şi colectiviştii sunt îngrijaţ» câ bietul primar să nu şi piardă şi cel-i-aii ochi ii. şi atunci
Adio prim&r.e Castrat şi brutărie
Cu ocazia judecării acestor contesta ţii. d. avocat Ahii Z«mfiroiu, printr'o frumoasă pledoarie, a demonstrat cu muită putere cum administraţia este atât de perdutâ în opinia publică din Râmnic ,in cât nu a putut găsi o persoana independentă a face contestaţie contra oposiţilşia fost silită se recurgă la epistaţii poliţii. Cum acest fapt laşa u se vedea că lupta In alegerile comu riale va fi Intre opoziţie şi administra ţie iar nu între cetăţeni, ceea-ce, zicea
www.dacoromanica.ro
2
EPOCA — 26 AUGUST
d Zamfirolu, îl Îngrijeşte câ atunci se va repeta seara de 11 Iulie, adică asasinate, In fine cum prefectul.obligat prin ordinele ministeriale a supra veghea ca dresarea listelor să se facă fără o-misiunl, el dia contră a căutat ca colegiale electorale sfi le nâbuşeascâde individe fără nici un drept,spre a’şt asigura trecutul prin mijloace despreţuitoare şi pedepsite de lege; In tot timpul a-cestel pledoarii, ce a durat aproape o ora şi unde era un numeros auditor, primarul se svărcolea ca o şopârlâ tre-cându-1 sudori de sănge.
>1. A.
CRONICA
STAFIA I
A fost odată, ca tn poveşti. A fost... de n’ar mal fi. A fost odată, un român de neam anume Dumitrache, care n'avea noroc de douC parale. Praf să alegea de or-ce lucru pe care punea mâna, şi nu ştia bietul om ce se mal facfl, dor, dor, o crăpa dracul. A Încercat el de toate, dar tn zadar; lemne tăiase prin pădurile de la Adjud.dar cenuşe se alesese de lemne, fără s£ aibe cel puţin norocul se le vânză şi se bage banii la chimir.
Al fi jurat că a întâlnit sCrmanul om un popă tn drum sad că 'l-a eşii cinc-va cu gol Înainte—adică cu gol la doniţa, nu la trup.
Pierdu el astâ-zl, pierdu el mâine, Insă tot nâdajduea câ are se ’l meargă odată bine.
Aşa dar se gândi şi se rCsgândi ce ar fi mal bine de făcut ca se i se Împlinească dorul de a se Îmbogăţi.
In vremurile acelea, peste ţara tn care trăia nenorocitul Dumitrache, era împerat un strein adus acolo de împrejurări, acest ImpCrat era atunci blând, dulce, ca pâinea caldă şi înghiţea Înfundat multe şi mărunte de la supuşii lu). Cu cât era omul mal mojic cu Imperatul, cu atât se areta stăpânitorul ţerel mal blajin, zicând celui ce ’l Înjura : «Mulţumim dumitale, frăţine; se mal pofteşti şi altă datăl»
Auzind Dumitrache că ast-fel se petrec lucrurile la curtea lmperâtească. s'a gândit; «Aici e norocul mă Rumânico; aide se o fac şi eO mal cu vârf de cât toţi cei-l’alţi 1» Si tiind-că era om cu ştiinţa de carte, care ’şl rosese fundul nădragilor pe băncile scoa-lei, precum mal târzia rosese rublele In ţara sa, se apucă omul nostru se scrie, şi iar se scrie, şapol sC Înjure ca Ia uşa cortului. Dar ce Înjurături, boeri D-voastră, zeo, te al fi crezut la câmp când faceaQ soldaţii mustre In vremea lui Pasvantoglu.
Toate înjurăturile sale, le strlnse apoi ca un pomelnic şi le culese spre a rămâne la Carte, precum este evanghelia.
Ce a făcut Dumitrache, înţelept a făcut, Căci nu trecură şeapte ani şi ’l pofti împăratul la masă, ’1 făcu frate de cruce, mâncâ pâine şi cu sare d’tmpreunâ cu dânsul, ’1 luă chiar de povăţuitor al Împărăţiei, sărutându-se In bot cu Nea Dumitrache, parcă nici usturoia nn mâncase românul nostru, nici gura nu ’l mirosea.
Dar, ce sC faci cu mojicul I Vorba românească : «Nu da voe lui Ivan, că se urca pe Divan !» Abia trecu câtă-va vreme, şi Dumitrache al nostru v*zându-se aşa bine primit, văzând că bogăţia dâ năvală peste dânsul, puse alt dor la inimă. Zor, nevoie sd doarmă chiar tn casa Împăratului, se ’şl res-veţe oasele deşuchiate pe saltelele stăpâ-
nului pe care ’l înjurase odinioară, să ’şl bage capul până In gât In puful Împărătesc.
1 se împlini şi dorinţa asta, şi pentru câ Domnul ţărel se dusese la munte, acolo fu primit Dumitrache.
Înghiţi împăratul câte-va noduri când dete porunca se’i se facă aşternutul, dar, ce se zici ; dacă a intrat omul In horă trebue
să joace.
Bre 1 mândru să mal culcă Dumitrache tn noaptea aceia şi cu toate câ era pitic, i se părea câ patul ou e destul de marc ca se Încapă într’tnsul. Se întindea ca căţelul la soare, zicând : «Dâ’ml doamne ce n’am gândit câ me mir ce m a găsit 1»
Se aşeză românul nostru ca se doarmă, încovoind picioarele spre burta.căci precum ve spusei, i se părea câ patul nu e destul de mare, stinse lumânarea şi se pregăti să tragă la aghioase. Dar abea Închise ochii şi de o dată tiesâri. Zidurile odflel crâparâ şi din crăpaturi eşiră scrise cu slove roşii ca flacăra cuvintele : «Spion prusian, Baron Hahn.»
Aprinse Dumitrache lumânarea, făcu semnul crucel, scuipând la dreapta şi la stânga şi zicând : «Piei drace !» dar diavolul nu peri ; se preschimba Intr’un om bătrân, cu barba albă, care ţinea nişte cărţi in mână, pe caie era tipărit cu slove mari : «Spion prusian, Baron Hahn !
Atunci, sţ eriat, cu fruntea plină de nădu-şealâ, alb la faţă ca cârpa, Dumitrache sări jos din pat şi alergă prin cele-alte odâl^ca sfi scape de stafie. In zadar ; de geaba făcea semnul crucel, ac geaba lingea picioarele Împăratului, stând cu capul plecat la pă-n ânt şi lovindu-se cu pumnul tn pept. Stafia tl urmarea şi’l va urmări până 1n veci vecilor strigându’t : «Spion prusian! Baron de Hahn!
Iar bătrânul care’ml-a istorisit această legenda a castelului Peleş, sfârşi precum am început eO, zicând : «A fost o dată ca tn poveste ; a fost... de n’ar mal fi !»
Max.
INFORMATIUNI
Se zice cu. d. Dini. Sturza va înlocui definitiv la ministerul de externe pe d. Ferikide.
Această schimbare există de fapt de mai mult timp de oare-ce d. Feri-kidis’a dat afund de când cu evenimentele din Bulgaria.
De alt-minterea se ştie câd. Sturza are a deosebită competenţă pentru încheiere de convcnţium.
X
0 mare vlnătoare de urşi In munţii noştriî se organisează la Câmpina, proprietatea prinţului Ditn. Stirbey, Mai mulţi străini printre cure, Mar-quisul de Bassauo, contele de La-grange şi alţii vor fi oaspeţii prinţului Stirbey.
X
Consiliul permanent de Instrucţiune s‘a întrunit pentru prima oară Sâmbătă.
S'a ocupat cu diferite numiri de institulori.
X
M. S. Regele a primit eri In audienţă pe d. Dr. Buseh, Ministrul Germaniei şi pe d. Hegereg, însărcinatul de afaceri al Austriei.
X
Ni se spune câ Primăria Capitalei a făcut o nouă cumpărătoare de cai pe un preţ mult mai superior acelui dat de d. Fleva şi pentru care consiliul a făcut atâta caz.
X
Sir White, Ministrul Engliterei la Bucureşti, care a fost numit definitiv la Gonstantinopol, va pre-sinta scrisorile sale de rechemare M.
S.	Regelui pe la sfârşitul lunei viitoare.
Sir Kenedy, prim secretar al Le-gaţiunei, este lnârcinat cu gerarea afacerilor.
X
Prinţul Ludovicii de Battemfierg, în urma ultimelor nuvele venite din Bulgaria, s’a-* * reîntors In Bucureşti.
X
In privinţa focului de la Lăculeţe primim următoarele detalii:
Focul a isbncnit de la dependinţe pe la orele 10 seara, când a dat a-larma santinela de îa podul din faţă.
Din lipsă de apă, întreg edificiul, o clădire cu doue etage, a ars cu tot ce se găsea înăuntru. Directorul pudrăriei şi familia sa, a scăpat numai în cămaşe.
X
Aflăm cu cea mai profundă părere de rcu, încetarea din viaţă, la vârsta de 20 de ani, a tânărulu George I. Ghica, fiul răposatului principe I. Ghika, fost ministru a României la Petersburg, care de un an fusese silit se ’şl întrerupă strălucitele sale studii, fiind atins de o crudă boală.
Familia sa, In faţa acestei dureroase şi ireparabile pierderi, nu ’şl poate găsi mângâerea de cât In regretele unanim© a tutulor acelora cari ’l aii cunoscut.
TELEGRAME iil\ STREIMT UE
Londra, 3 Sept. — Toate ziarele se ocupă cu corespondenţa dintre Ţarul şi principele Alexandru al Bulgariei. Conclusiunea generală este că abdicarea principelui e inevitabilă şi interven-ţiunea Rusiei în Bulgaria ca foarte sigură.
Ziarul«Standard» şi alte jurnale critică telegrama principelui ca prea u-milă. «Times» zice că respunsul Ţarului la telegrama umilită a principelui Alexandru, nu e in stare si restabilească ordinea în Bulgaria şi încrederea in Europa. Prin epistola Ţarului
oartida ruso filă din Bulgaria inviează şi se întăreşte pe când posiţiunea principelui Alexandru se slăbeşte mult.
Timpul va arăta dacă devotamentul Bulgarilor, simpatia Europei şi cura-giul şi cum in fia propriă a principelui, îl vor putea ajuta ca si se poală o-pune duşmăniei Rusie), ajutată de cooperarea activă a Germaniei.
Petersburg;, 3 Sept. — «Journal de St. Petersburg» scrie: Respunsul im-ofrâtului la depeşa principelui Alexandru nu mai ai e trebuinţă de nici un co-mentar; el espune cestiunea, ridicată de insu-şi principele, intr’un mod foarte clar.
Londra, 3 Sept. —Primul Lord al admiralităţii, a (imit un discurs la banchetul din Scheffield. El a zis că
ci va li Înlocuit In sub-directorat la Negri prin o persoană specială, care întruneşte pe deplin condiţiunUe pedagogice cerute de această importantă însărcinare.—Localul institutului este aşezat tn casele d-lul A. Foţi, din strada cu acelaşi nume, tn centrul oraşului şi in condiţiunile cerule pentru asemenea oestinaţiuni.
Din cele ce preced raese In mod evident, ci institutul Negri e unul din cele mal solide aşezăminte culturale din Galaţi. Şi cum nimica nu trebue să stea pe loc tn lumea aceasta, ci trebue să pâ-şiască tntr’una spre pripăşire şi perfecţiune,de acea putem spunecăşiasociafiu-nea institutului de care vorbim nu cruţă nimica pentru a da institutului sf'O odes-voltare din ce In ce mal mare. Deja pentru anul şcolar 1880—87 a făcut malmulte Inbunătătirl noul, şi să anunţă că va înfiinţa şi o Gradina de copii. Nu ne Îndoim că părinţii de familie vor şti sâ apre-tieze acestenobile silinţe şi le va da încurajarea ce merită.
statuarea [însemnarea)graniţei Afgane e complectă, exccptându-se un singur punct şi că crede că această fericită des-legare va putea exista multă vreme.
Privitor la afacerile bulgare Lordul Hamilton speră că entusiasmul şi devotamentul pentru prinţul ce s’aii manifestat cu ocaziunra oribilului complot de la ZI August,’l asigură pe principele, pentru tot d'a-una contra unor a-semenea conspiraţiuni. De şi câte va ziare vorbesc despre pregătiri de resbel tn Europa,el crede că nici Intr’o vreme popoarele Europei n’aii fost mal înclinate pentru pace ca acum. El speră că sentimentele popoarelor vor exercita in viitor o influenţă preponderantă asupra politicei guvernelor lor.
INSTITUTUL ‘•NEGRI,, IN GALAŢI
încă din anul 1883, o asociafiunedo profesori publici din Galafl a fundat un aşezământ privat de cultură pentru bâetî (internat externat) cu numele Institutul Negri, tn amintirea marelui bărbat de stat Constantin Negri.
Acest institut conţine trei secţiuni: secţiunea primară, cu cursurile tn institut; secţiunea gimnazială, cu cursurile la gimnaziul stalului; şi secţiunea comerciala cu curburile parte in institut, parte la şcoala comerciala a statului.
Programul statului este tn vigoare in institutul Negri.—P lângăaceasta, se mat predat! tn plus cursuri aparte de limbile franceza, germană, greacă modernă, italiană, engleză etc. — Limbele franceză, germană şi greacă modernăsuat obligatorii, iar cele-l-aile facultative (afară de italiana, care pentru secţia comercială e d asemenea obligatorie).
Gimnastica, ruusica vocală şi instrumentală, scrima şi tot ce (inleşle la o bună şi armonică educafiunc a copilului se găseşte apoi tu coudiţiunl mulţumitoare In institutul Negri.
Asociatiuuca institutului se compune din următorii profesori publici: d-nil I. Celătiauu, D. V. Cerchez, G. PetroniO, A. Nicolcscu, M. N. Pacu şi G. Cardaş. Director e d. Cerchez, profesor de matematici la gimnaziu, iar sub-difector In anul trecut a fost d. S. llalfia, profesor de pedagogie la şcoala normală.—Fiind Insă câ d. Halita, a fost permutat ia Dăilad, aflăm
FELURIMI
Torpilor submarin.—«Revue maritime de coloniale» găsim câte-va date foarte importante asupra încercărilor făcutecu un torpilor submarin construit de d. Nordenftld şi cumpărat de Grecia.
«In cea d’întăl zi, vasul fu scufundat de mal multe ori, şi manevrat, când la suprafaţa,când supt apă,pentru a proba câ se poate conduce cu înlesnire.
A doua zi fu întrebuinţat pentru a esperimenta volumul de aer imagasi-nat În \as. Pentru aceasta 4 persoane ad fost închise ermetic de la 12 la 6 ore seara. Densele nu au fost de lor incomodate. Comisiunea voind după aceiea să se asigure de adâncimea la care vasul se putea scufunda, i-a legato frin-ghie de 9m. prevăzută cu un corp plutitor, probând ast fel ca se scoborâse la 9m.
A patra zi, vasul parcurse 10 kilom. ne servindu-se de cât de vapoa-rea imagasinată In reservoril, coşul şi uşile furnorulul fiind Închise, vasul şi el Închis ermetic şi In parte scufundat. Vitesa cerută pentru mers, de 8 1/2 noduri,fu obţinută cu cea mat mare înlesnire.
Acest torpilor nu poate arunca, din causa micelor sale dimensil, de cât o torpilă Waitehead.
t
• •
lălnresbeluldin 1877 78.- După un lucru de a proape"ani «Noii timp» ne spune că comisiunea specială, in-stuita In 1879 pe lângă direcţiunea generală de medicină militară pentru a încheia comptul perd irilor suferite de armata rusa tn timpul resboiulul din 1877-78, şi-a terminat lucrările în eeea ce priveşte armata din Bulgaria. Ro-sulta ca perderile acestei armate ud fost neînsemnate, căci asupra unui e-fectiv de 592,085 oameni, ea a perdut, în urma rănilor ce aii cauzat moartea GiG5 oameni, şi din causa diferitelor maladii 44,459, cu totul 50924.
Este de observat că nici o armată nu a avut, în trecut, perderl atât de mici In resboaele de acei: şi însemnătate ca cel din 77—78.
(Revista armatei)
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(37)
MIZERIILE
LONDREI
(Urmare)
XXV
Preţul crimei.
—	Mal mult. Iţi vom da un cuvânt de trecere prin care vel putea căpăta de aici până la gura Tamisel trăsuri g la. yeulru ::ece persoane, şi, acolo, o corabie gata a pleca or-când pentru destina ţiunea ce va alege acela ce i va dur» cuvântul de recunoaştere.
—	Aşa te voifl, zise generalul pe tonul cu care Rudolf ÎI adresase aceleaşi cuvinte odinioară. îmi place să vorbesc cu un om ca d-ta.
Rudolf se înclină cum se înclinase Thistlewood.
Cel trei miserabill vorbiră mult timp încă despre aceste lucruri, Rudolf a-minti noului săd complice că Parlamentul se va deschide poimâine, şi că în contra obiceiului săd şi a sgomote-ior respândite prin public, Prinţul-Re-|ent va presida ia aceasU deschidere.
Dupe ce spuse aceste cuvinte generalului el adause t
—	Dacă voim ca proiectul nostru să reuşească şi să obţinem resultatul dorit, trebuie să-I arătăm câ mişcarea liberală şi populară e primejdioasă pentru dânsul chiar în momentul când va porni de la palat.
—	Mâne, e cam prea timpurie, res-punse Thistlewood.
—	Mal târzii) ar fi în zadar, zise Rudolf. Gândiţi că poimâine i se va remite petiţiunea şi câ hotărârile prinţilor sunt uneori foarte pripite.
—	AI dreptate, respunse Thistle-
wood, văd bine câ nu putem să alegem momentul......dar or-cum mâne I
—	Mâne or nicl-o-dală, hotârâ Rudolf cu un ton tare şi decis, vrei să faci treaba or nu, cum ’ţl-a placea.
Şi spionul prusian se făcu că vrea să puie In buzunar, la loc, fericitul por-tofolie din care bancnotele ieşeau a-fară atât era de plin, îngrijindu-se ca aşa zisul general să poată vedea mişcarea sa.
—	Aşteaptâ puţin, zise generalul, la-să-mă să mă mal gândesc puţin înainte de-aţi răspunde.
Reîncepu pantomima sa, îş umplu din nofi paharul, îl bău încet, apoi pu-nându-şl cotele pe masă şi capul între mâni stătu pe gânduri.
—	Ne-am înţeles, zise el dupe câte-va moment în care Iş combinase planul crimei sale, mâne Prinţul-Regent se va culca cu convingerea că viaţa sa e mal ales în primejdie.
Rudolf dădu portofoliul generalului.
—	Al înţeles de sigur, zise el, ca e vorba numai de a speria pe Alteţa Sa Rpgală. că-ml respunzî de viaţa sa cu capul d-tale ?
—	Iţi respund. Ceva insulte, puţin
noroid aruncat asupra trasurel.
—	Câte-va pistoale trase în aer.
—	Nu, în geamurile caleşel.
—	Dar să nu se Înşele cumva acel cari le vor trage 1
—	Răspund ed, îţi zic. Fii sigur de oameni! mei ca de mine însumi. D. Blucher va fi mulţumit.
Tovarăşii erau să se despartă :
—	Şi dupe ce se va face treaba vom căpăta îndoit cât se află aici? zise Thistlewood arătând portofoliul înainte de al pune în buzunar.
—	Fără îndoială.
—	Caii de poştă vor fi gata ?
—	Sunt de pe acum.
—	Corabia?
—	Te aşteaptă cu ancora pe mal. Iată parola: Blucher şi Ferdinand VII. Cu aceasta şi cu bună voinţă poţi să a-jungl la^capătul lumeî.
XXV.
O buna lectiune
Eşind din taverna Dudului, dupe întrevederea ce avuse loc dupe sfârşitul tulburărilor excitate de el însuşi, Cas-tle în persoană, de şi era târziu deja, să duse !a attorneyul general, magistrat care la Londra întruneşte atributele prefectului de poliţie cu ale pro-| curorulm general.
www.dacoromanica.ro
Spionul putea de sigur să intre când Ii plăcea la dânsul căci n'avu de cât să se presinte spre a fi primit.
Attorneyul general era un om înalt, ţeapăn şi rece. Făcu semn lui Castle ca să şeadă, pe când el citea un dosar a cărui bucăţi eraţi împrăştiate pe biroul săd.
—	Ei 1 ce mai nod, zise el întorcân-du-se spre spion şi recompunându-şî dosarul.
—	Măria Voastră ştie de sigur ceia ce s’a Întâmplat astă-zî ?
—	Şi ce s’a întâmplat ?
—	Ce 1 Măria voastră nu ştie încă ?..
—	Nu ştid de fel Castle, despre ce vraî să vorbeşti.
Attorneyul general pronunţa aste cu-vinta cu un ton dispreţuitor care ar fi înşelat pe or-cine altul de cât Castle ; dar acesta citise pe faţa dosarului pe care magistratul II citise şi îl depusese pe biroU, aceste cuvinte: Raporturi din ziua de 10 noembre.
—	Am Înţeles, gândi Castle, iată-mă prevestit; vrea să zică că el mi-ar fi comandat mişcarea şi nu ştie câ afl avut loc.
—	De vreme ce Măria Voastră, reluă tare spionul, nu ştie încă ce s’a petrecut, trebue să-I spun câ astă-zl aU fost tulburări grave In Londra.
—	Era agitaţiunea legală pentru is-călirea faimoasei petiţiunl? zise magistrul cu dispreţ.
—	Asta mal întâiu, urmă Castle, dar o parte din popor nu s’a mărginit numai a iscăli şi a umbla la toate părţile
ca să se iscălească ceia ce Măria Voastră numeşte faimoasa lor petiţiune. De la această specie de revoltă platonică şi legală, cum zic el, unii mal nerăbdători ’ş-aU manifestat In chip mai vid voinţa lor.
—	Al Al zise attorneyul general, prefâcânduse mirat pafeă ar fi fost a-evea.
—	Drace ! gândi Castle,nu l’am văzut nicl-o-dată aşa. Oare o să mai mă lase să povestesc ţoală istoria asta pe care o ştie tot atât de bine ca şi mine? Ca şi cum ar fi citit în ochii subalternu’dl său această întrebare, attorneyul general reluă:
—	Aide, Castle, spuneml tot ce s’a întâmplat. Dupe cum te văd pe d-ta, dupe nehotărârea d tale înţeleg c’a fost ceva serios.
—	Foarte serios, în adevăr. A fost moarte de om, un constablu ucis, o mulţime de policemeni răniţi, mulţi oameni ad fost arestaţi. Intr’un cuvânt gâlceava asta de astâ-zi seamănă atât de bine cu o rescoalâ In cât poţi ton tot dreptul s’o numeşti ast-fel.
—	0 rescoală! strigă attorneyul sărind dupe scaun, cu o mirare atât de frumos jucată că interlocutorul sătl nu-şl putu da seamă ce însemnează ea, un constablu ucis, policemenil r â niţt, oameni arestaţi 1 Pentru ce toa ta istoria asta? Vorbeşte odată Castle vezi că mor de nerăbdare.
(Va urma)
EPOCA — 26 AUGUST
3
|
PUBLICITATEA
ZIARULUI ,, EPOCA“
Tlrnslu « OOO de fol
ANUNCIURI SI RECLAME
Anunciuri pe pagina IV, linia 30 bani
Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei.
Nou» nenorocire pe muntele Glockner.—In zilele din urm» o societate de turişti a făcut o partidă pe muntele Glockner. Intre turişti se alia şi o dimă cu numele de Sonclar. A-ceasta voind st* culeagă rose de al pi de pe o stăncă, din nenorocire a lunecat şi a căzut tntr’o adăncime de 140 metri. unde la moment a rămas moartă. Tot pe acest munte s'a nefericit mal înainte şi contele Pallavicinii cn con soţii şi tot se mal găsesc oameni pasionaţi, care se joacăcu moartea In ec-scursiunî nebune preste stăncl şi prăpăstii.
Mi-rcurea trecută cunoscutul nostru bas d. D. Popovicl, a dat tn castelul Pe-leşulul, înaintea Curţel Regale, un concert din cele mal reuşite.
L)-sa a executat zece bucăţi de: Jensen, Scbumann, Weber, Spohr, Tosti, Dima, Ilumpel.
Pianul a fost ţinut de către tânărul artist E. Narice, care a executat şi o poloneză de Cliopin, pentru care şl-a atras 1 iude din partea M. S. Regina.
Dintre composiţiile romăne, acelea ale lui Dima din Sibifl aă fost foarte bine a-preciale de M. S. Regina.
• •
Erl tn calea Şerban-Vodă, a murit subit o femee tn etate cam de 30 de ani.
Cadavrul s’a transportat la spitalul Brân-covenesc. Identitatea nu s'a slabii încă.
• •
Un domn anume Georgescu, a lovit cu un baston pe portarul de la hotel d'An-gletere. Acest nenorocit a fost transportat cu capul spart la spital.
ULTIME INFOIIMITII
D. 1 C. Brătianu, înlorcându-se de la Verciorova a visilat şcoala de la Strehaia şi fabrica de pielărie de la Bucovăţ.
Domnia-sa va sosi mâine in Capitală pentru a presida Consiliul de Miniştrii.
I
această informaţiune : nici o delegaţie nu s’a dus la Golaşei; d-nu Catargiu, n'a refuzat să vie in Bu cereşti şi d sa nu s'a rostit în contra participări5 la alegerile comunale.
lată o desminţire tn regulă, căruia nu’i lipseşte decât espresiunile din vocabularul d-lui D. Sturza.pe cari nu le întrebuinţăm nefiind Monitor uf oficial.
*
D. A. Stolojan, Ministru Dome-nielor va pleca Mercur! la Constanţa, şi apoi în streinătate.
ULTIMA ORA
l.orulrn. 6 Septembre.—Ziarele englezeşti publică articole foarte violente contra Rusiei, al cărei succes 'I consideră ca ameninţător pentru independenţa Balcanilor.
Paris, 6 Septembre.— O depeşe din Berlin adresată către Journal des Dc-bats, face să reiasă caracterul strania al criticelor ziarelor englezeşti, cari blamează conduita prinţului Alexandru, din causa telegj^mgl ce a tri-mis’o Ţarului, atunci când Anglia nu ’I a dat, nici măcar nu ’i a permis vreun sprijin efectiv.
I
I
I
ŞTIRI MĂRUNTE
D. Ceacral Berondel, a plecat azi, tn inspecţie.
*
* *
D. General Dunca, comandantul diviziei
din Dobrogea, a sosit tn capitală.
*
• *
Un consilia de chimişll, este convocat pe mâine la ora 4.
*
• *
D. Moruzi, prefectul poliţiei capitalei,
s'a reîntors In capitală, venind de la Sinaia. *
« *
D. Dr. Felix, decanul facultăţel de medicină, a venit tn Bucureşti.
*
» *
Mercurl, 27 August, tn Grădina Raşca, se va juca, In beneliciul d-lul St. Iulian, piesele: «Moştenirea de la reposata,» «Crimele Iul Piperman p> Sfredelu! Dracului».
Renumele şi simpatia ee talentul artistic a creat d-lu iulian In Capitală, sperăm că va face pe publicul Bucurcşlean sfc a-siste cât se poate de tn mare număr la a-ceastă representaţie.
• •
Comitetul din Iaşi al Asociatiunm gene* rate a studenţilor Uniuersitari ne comunică următoarele:
înscrierile pentru cougresuldin Bârlad, secţiunea laşi, Încep de la 27 August până la 3 Septembre, Intre orele 12-4 p. m. tn localul Liceului Naţional, strada Academiei.
Conferinţele ce so vor ţinea din partea acestei secţiuni sunt:
a.	Ateismul de d. C. Gr. Gheorghiu.
b.	Evoluţie de V. Lateş.
c.	Rolul tinerimei In misCarea sociala de d. A. Teodor.
* •
D. Nacu, ministru de finanţe, s’a reîntors în capitalâ.
Ambulanţa cu convalescenţii militari care au urmat cura la Olă-neşti a plecat azi din acea staţiune; cea din Balta-Albă va pleca mâine dimineaţă.
Sosirea în Bucureşti e fixată pe ziua de 28 August.
m
Astâ-zî s’a împărţit pe la diferite
persoane câte-o carte în coprinde-rea următoare;
CONGRESUL ANTI-SEMITIC
din
BUCUREŞTI
1886
SALA ATURNEULUI ROMAN
Itilet de intrare, valabil in zilele de 26, 27 şi 28 August
De odată cu distribuirea acestor bilete se colporta ştirea că d.Drumond, autorul operiî La France Juive ar fi sosit în Bucureşti, dar pe de altă parte, de la toate hotelurile pe unde am trimis se se cerceteze despre sosirea d-lui Drumond, ni s'a răspuns că d sa n’a venit în Bucureşti.
*
Un eomunicat la adresa d-lui Di-mitrie Sturza :
Gazeta Ministerului afacerilor străine spune că o delegaţiune a partidului conservator s'a dus la Golaşei se roage pe d. Lascar Catargiu ca se vie în Bucureşti, şi că d sa ar fi refuzat se vie în Capitală, adăogând tot-d’o-dată că oposiţiu-nea nu trebue se participe la viitoarele alegeri comunale.
Un singur cuvent nu e adevărat din
INSTITUTUL DE DOMNIŞOARE
AL
PROFESORILOR ASOCIAŢI SUB DIRECT IA O NE! CORDEA
Sub-somnata, absolventă a scoalei superioare de domnişoare din L&naana (Elveţia , profesoare de pedagogie si filosofic )a insti.utul pedagogic, m asoeiatiune cu mai mulţi profesori publici distiusi, m'ani decisa deschide un institut de domnişoare, in care elevele pe lângă o instrucţiune clasica si solida se primească si o cducatiun • aleasa si t t-o-data menita a Idrma bune mame de familie
Din punctul dt vedere al instructiunel şcoala va coprinde:
1.	Cursul claselor primare dupe programele oliiciale cu adaosul lnnbelor, germana si fran-cesa.
2.	Clasa I gimnasiala pentru elevele care ne rousind U esamenele de admitere in seoalele secundare ale statului ar voi a trece in institut aceasta clasa si a se presinla a concursul de admitere in anul a! 2-lea.
3.	O clasa preparatoare de sludiele gimnasla'e pentru elevele care vor II trecut cursurile scoalelor secundare de fete si ar voi se obţină certificatul celor Aflase liceale, in aceasta clasa, pe !âng« repetirea materiilor din seoalele secundare de fete, se vor prcdalitnbe e clasice latina si elena, dupe programele statplui.
Afara de objectele prevezute in programele oficiale se .or preda facultativ si limnele engleza si italiana precum si muzica, care dupe dorinţa parimilor ae va urma in institut sau la conservator.
Ins’.itutul va primi interne semi Interne si estorne.
Cursurile vor incepe la 1 Septembre. Con-ditiunile de adiriiteră so pot afla in cancelaria institutului asazat in strada Gomet No. 16, din Bucuresci in toate zilele cu incepere de azi.
ALECSANDRINA cordea
născută Pilionescu
profesoare do pedagogie si (llosolle la şcoala centrala.
INSTITUTUL NOU DE DOMNIŞOARE
BUCUREŞTI STR. PRIMAVEREI 30
Cursurile se deschid la i ScpLerabre. Preţurile pe un an şcolar sunt: 1034 lei noi pentru interne, 000 pentru semi-inter-ne, 450 pentru externe.
Pentru copil din şcoala mixtă, «Ecole En-fanline safi Kinderschule»,se plăteşte 4501. pentru semi-iuterne şi 350pentru externe.
Programul, lista profesorilor şi prospectul se pot vedea la institut. înscrierea se face tn toate zilele de la 2—6 p. m. tot atunci se poate visita şi localul.
Locuri vacante sunt: pentru interne, ti, externe sau semi-interne 8, şi pentru seoalele mixte ori cât se va cere.
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(72)
FORTUNE OU BOISGOBEI
VELULALBASTRU
(Urmare)
A pleca cu Odette, a părăsi de odată şi pentru tot-d'auna Franţa, a merge se ascundă amorurile sale adultere In streinătate ? El, un brav ofiţer care n'a fugit din'aintea nici unul pericol, care ’şl-a îndeplinit tot-d'auna1 datoria I I se părea că aceasta ar fi o laşitate.
Se peate asemenea că Saint-Briac, de şi nu voeşte a'şl mărturisi, să nu mal aibă aceleaşi sentimente pentru metresa sa. Vălul i s’a ridicat dupe ochi. El o vede acum ast-fel cum este şi se vede şi pe el însuşi. Pasiunea ’i-a Împins pe amândoi până a uita că gre-şala lor este o crimă. In prima zi când a fost arestat Jacques, cugetând, văzu faţa cea-altă a acestui amor, trădarea In toată horoarea sa, şi pe Odette astfel cum este In adevăr. |
Odette nu are remuşcărî; Odette nare milă de nenorocitul el soţ; eanu’l mal iubeşte; ce o mal interesează restul ? Ar avea ea milă de amantul său când ar înceta de a’i mal iubi ? Nu, fără îndoiala. El a sacrificat totul pentru dânsa şi ea 11 va părăsi, fără să mal stea la îndoială, pentru a se arunca In
braţele altuia. Inima unei nebune de amor, are oroare de a fi goală. Pasiunea care o devoră Ii striga: Mergi 1 Mergi! şi ea merge până când cade In cel mal profund abiz unde târăşte şi pe imprudentul care o urmează în aceasta fatală cale.
Aceasta este pedeapsa, aceasta esto răsbunarea omului onest care s’a Încrezut în ea şi pe care ea 'l-a redus la desperare.
Aceste crude verităţi apăreau lui Saint-Briac şi el nu credea alt desno-dământ posibil de cât o ruptură definitivă. Să plece singur, să plece imediat, sub un pretest oare-care şi să înştiinţeze pe Hugues de această plecare fără a'i spune unde s'a dus. Pre-testul era găsit. El putea să’I scrie că pleacă pentru a eşi dintr’o situaţiune falşă şi pentru a'i lăsa timp să recunoască c» bânuelile lui nu eraă de loc întemeiate. Hugues, de sigur, nu va lua în nume de rău hotărârea amicului sCfi.
Şi ast-fel făcând Odette va înţelege că amantul săa vrea s’o rupă cu ea. In timp deşaselunl cât valipsi Jacques ea se va calma şi nu va putea face nebunia să plece pentru a'l găsi pentru că ea nu Ya şti unde a plecat.
Dar unde să se ducă I Cât de departe s’ar putea. Saint-Briac se gândi mal întâia la Italia, dar Italia este prea a-proape. Ii veni o idee. De ce nu în Rusia? Acolo e! ar putea să se informeze despre acest freş Moscovit care la Paris trece drept Spaniol şi care nu era
probabil din nici o ţară i scelerat pre-tutindenea, Cetăţean nicaerl.
Meriadeca scris, după cum ÎI spunea, mareşalului nobleţei din guvernământul Tambow, dar de sigur că Me-riadec n'a primit nici un răspuns la scrisoarea lui. Aceasta ar fi o .lucrare pioasă căci va ajuta justiţia ca să puie mâna pe un tâlhar de cea mal rea speţă şi căpitanul avea mare trebuinţă de a'şl şterge greşalile prin fapte bune.
El se hotârâ dar a întreprinde o călătorie la Moscua şi a a pleca a doua zi seara. Aceasta însă era prea târzia pentru a putea scăpa de o nouă întâlnire cu Odette, dar el nu putea pleca mal repede, pentru că avea oare care aranjament de făcut cu bancherul săa şi ’i trebuia un paşaport pentru a trece frontiera rusă.
Acum, era deja prea târzia pentru a se ocupa de aceste preparative indispensabile. El trebui să amâne pe a doua zi afacerile şi plecă din casa care îi reamintea un trist şi recent suvenir.
Eşi după ce zise feciorului săa, care intrase In camera lui, ca să nu’l aştepte.
Nu’i trecea de loc prin minte că în această oră când el pune piciorul In aleea d'Anlin, d. de Malverne trebuie să se suie In trăsură pentru a se duce să constate moartea lui Sacha şi că doamna de Malverne părăsise domiciliul conjugal cu gând de a nu se mal întoarce.
Ea plecase în fugă la amantul săa şi Saint-Briac ar fi întâlnil’o de sigur
www.dacoromanica.ro
PRIMA FABRICA ROMANA
DF.
KIFIR-kl MIS LAPTE FERMENTAT
O bfuluca făcută din lapte, caca se întrebuinţează cu mare susces In Rusia, Englitera, Austria ţi Elveţia, In contra boalelor de piept mai cu B*‘am», in contra oflicel. La Odesa ţi l&ngă Samara pe rlul Volga, sunt stabilimente speciale unde mit de bolnavi se vindec» prin KIFIR-KUMUS. Probclettierapeutico făcute eu acest lichid de somităţile Europei au dovedit că KIFIH-KUMIS osteun escelent medicament pentru tratarea broncbitelor chrontee Diarhee, Catliar de stomac acut şi cronic Catliar a Întregului canal digestiv, Anemie,Scorbut, Scru-fuloara, Tuberculosa Hemoroide, ţi fiind mijlocul cel mai escelent şi nutritiv, are proprietăţi reeoritoare, combate insomnia, stimulează energia inimei şi a centrilor nebvalî scade secreţiunile canalului digestiv, ridica pofta de mâncare şi Ingraşe cu siguranţa asimilindu-se foarte uşor, si se intrebuinţeaza pentru lap-tarea copiilor slabi care nu primesc lapte de vei. La noi in Buburesci, mulţumită iniţiati-ţiţă d-lui LeecianofT renumitul fabricant din Rusia s'a înfiinţat un stabiliment de KIFIR-KUMIS pe care ‘I recomandam publicului. Calitatea Kifirulni făcut de casa Lekianoff este nnalisat de d. Dr. Bern&rd directorul labora-toriului chimic din Capitala, pa baza caruia d. LukianolT a primit autorizaţia de tabricare din partea consiliului sanitar superior. In timp a-sa de scurt casa LukianolT se bucura asta-zi de clientela foarte întinsa, care din zi in zi se convinge ca KIFIR-KUMIS esle cei mal puternic inamic al Blabirei precum zice ei celebrul I)r. Ucxo.
Depositul general sc afla in Calea Griviţel No. 140, unde se primesc abonamente, tar din provincie so pot face abonamente prin mandat postai.
Prutul n bon animi ului
Loco Inapoind sticlele 100 sticle 83 lei — bani 30 sticle 45 lei — —
25 sticle 23 lei — 50 Pentru bolnavi neavuţi, preturile vor fi scăzute.
In provincie 100 sticle 100 lei, bani 50 sticle 60 lei, bani 25 sticle 30 lei, bani Ambnlagiul estr ,.o complul fabricantului.
Prinţesa Alexandrina lo&u G'ukt, Alexandru, Elena,V ladimir, Diuiitrie Ghika, General Conte Dim. M ivros, Nicolao Blaramberg, Gol. Const. Blaramberg şi Maria Blaramberg, Cap. Al. Blaramberg, Prinţul A- I lexandru Gr. Ghika, Prinţesa Ghika- I Alou, Prinţesa Natalia Ghika, Prinţul Ferdinand Ghika, Prinţul Gr. Ghika, Alexandru Ba!ş, au durerea a face cunoscut perderea prea iubitului lor fiu, frate şi nepot
GEORGE I. GHICA
încetat din viaţă la vârsta de 20 de anî, şi roagă pe toţi amicii care nu ah primii Invitaţii, sc asiste la înmormântarea c i re va avea loc la cimitirul Şerban Vodă, Marţi 20 August, la 3 ore dupe amiază.
----.—mi iimtttfB?
MULŢUMIRE
Prin aceste câte-va rânduri, mă sinii «&-tor a mulţumi d-lui Fior LuchianolT pentru serviciul ce ’ml-a adus atât mie cât şl familiei mele, care Întrebuinţând Kiflr-Ku-mis, a constatat o uşurare simţitoare şi netăgăduită a suferinţelor ocasionate de anemie.
Constantin Pelrescu-Conduratu. tipograf.
POSTA REDACŢIEI
D- Iul Surcea. Scuze pentru neregulata publicare provenită din supra adondenţă a materiilor tn timpul ultimelor evenimente.
D. D....nu nc-a dat manuscrisul. Zice
că nu ’l mal are ; de aceia rog a lua osteneala să ni ’1 trimiteţi din noQ.
Toate maauscrisele* vor li publicate; Ins» unul din ele dupe finitul Iul Septem-bie. Cugetaţi şi veţi înţelege causa. Puteţi trimite manuscrisele direct. Nu e nevoe de persoana interpusă.
INSTITUTUL
imioi i sonii ou ,vsoci \ 11
Se aduce la cunoştinţa p&rinţitor de familie că, din cel opt-zeci elevi al Institutului, numai trei aft rămas repetenţi şi seapte corigenţi, iar toţi cel-l-alţl seapte-zeci atl fost promovaţi, dintre care te ce premiaţi la gimnastele şi liceele Statului; de asemenea toţi cel din clasele primare aQ fost promovaţi, fără să rămân» tve-unut corigent ori repetent.înscrierile atât pentru clasele primare cât şi pentru gim-nasiil şi liceQ se fac ptnâ la 1-iQ Sep-* tcmbrcla Institut, care se ut!» instalat in cele mal bune condiţiunl pc calea Victoriei 162, Bucureşti.
Du'tctiunea.
Se
LICEU ST. (îHFOIUillL
se vaza anunciul pe pagina IV
IMUL TIHODORESCl FLOREA
Reintorcându-sein Capitala Isl reia
clientela.
Consultatiuni do la 5—0 ore strada Sălciilor No. 3.
DOCTORUL A. YFAMJ
I>-'r dt: • ur pentru hnale de Ol HI. UkECflhşiSlFILmQE-şi face opcrv/.'.ni de hirurgie oculară.
HactiiTşU, Ga lua Văcăreşti No. 53 (a-lătur. cn diaiut X-nocrat) de la orele 2—4 după aminzi.
METOD
PENTRU UŞOARA INUETATURA A CANTULUI
Urmat dc o scrie de cântecele, pentru usul şcoalelor secundare do
GEORGE I. MUGUR
EDIŢIA n It-n
»
PREŢUL 2LEI 60 BANI
Do vânzare la librăriele Socek, Ioaniţiu, Graev şi Ghebauer.—Bucureşti.
INSTITUTUL SCHEWITZ
BUCUREŞTI
51, Strada Scaunelor, 51
Cursurile din acest institut vor reîncepe la 1 Sffptembreviitor. Pentru informaţiunl a sc adresa ia direcţiunea institutului.
CASA DE SCHIMB
ALEX. GR. 10NESCII & B. MARCO
Htrada Lifinmul* \u. 1 o Ui*
Dncareati, 9.V6 Septembre
VALORI	Scadenţa cuponelor	curs mediu
FONDURI DE ttTAT ROMAN		
Renta rom. per. 1875 R OiO	! Ap 1 Oc	94
Renta rom. amorţi». 5 0 0	1 Ap 1 Oc	V7
Renta rom. (rur. con) 6 0 0	1 Mal 1 No	8*1/4
Oblig, de stat G. F. R. 6 0/0	1 Ian 1 Iul	10«l 4
Idem idem 5 0/0	Idem	—
Imprum. Stern 1864 7 0/0	1 MarlSep	—
Impr. Openheim 1866 8 0/0	1 lan 1 Iul	—
Agio	—	14
ÎMPRUMUTURI de oraşe		
Impr. oraş Bucuresci 5 0/0 Idem idem din 1884 5 0/0	1 Ian i Iul	74 3/4
	1 Mal 1 No	6*
Impr. or. B. cu prime loz f. 2o	—	,18
VALORI DIVERSE		
Credit Fonciar Rural 7 0/0	1 Ian 1 Iul	1081/2
Idem Idem 5 0/0	Idem	*7 1 It
Cred. Fon. Ur. din Buc. 7 0/0	Idem	1004/4
Idem idem 6 0/0	Idem	e*
Idem idem 5 0/0	Idem	8*
Cred. Fonc. Ur. din laş 15 0/0 Obl. Gas. pene. fr. 300. 10	Idem	75
	1 Mal No	21»
dacă ar fi apucat prin aleea Champs-Elysâes.
Dar Saint BriaC câuia locurile singuratice. El apucă pe cheia şi merse drept înainte în susul Senei, fără să ştie unde ’l va duce acest drum fără scop.
El nu renunţase încă Cu desăvârşire la ideia de a se smucide şi pentru cazul când aceasta ideie !1 va veni el se înarmase c’un revol. rlQC&rcut.
Ori ce s’ar întâmpla, el îşi propusese sG nu se întoarcă acasă de cât pentru a'şl face pa/ hetde, dup5 Ce va termini afacerile sale şi după ce va seri lui Hugues de Malverne o scrisoare de adio pe care, fârâîndoială, Hugues o va arăta nevestei sale.
Mergând mereO înainte, el ajunse la puntea Berey.de unde mal era foarte puţin pentru a trece bariera. Dar se înoptase şi el nu vrea ca noaptea să rămâie prin aceste locuri.
Clubul este mar^a resursă a oamenilor cari, peuiru o cauză sad alta, nu voesc a se duce acasă. Aci poate cineva sta isolat, poate chiar dormi şi Saint-Briac era sigur câ nu va întâlni pe judecătoru de instrucţie, care vine foarte rar ia club şi care, în această zi, trebue s6 fie mal puţin ca tot-d'a-una dispus pentru a se arăta.
Căpitanul se puse într’o trăsură şi sosi la club tocmai la ora mesei de seară.
Găsi un loc la masă, mâncă fără să •adreseze măcar odată cuvântul vecinilor săi şi in loc de a lua, ca de o*
biceifl, cafeaoa în marele salon, trecu în sala de lectura, unde sâ puse sS fe-digeze o epistolă lui Malverne. Această redacţiune nu era atât de lesne şl ’I luă mult timp. Era însă liber pentru că nu ştiea ce sâ facă până a doua-zl şi putu în delete a drămui toţi termenii acestui bilet care trebuia să decidă asupra veche! sale prietenii cu Ilugues.
Când o termină, o puse în portofoliul s5u pentru a o păstra acolo până
In momentul când, a doua-zi seara so V;. sui îu espresul ce vine din Berlin.
Ei îşi zicea :
—	0 voia pune In cutia de la gară şi ! când Hugues o va primi, ed am trecut deja frontiera.
După ac' asta, ei se întinse pe un di-| van, în salonul cel mal puţin frecu-I entat al clubului şi încercă de a adormi | peutru a se mal rep.mza de atâtea e-1 moţiuni şi de o atât de lungă preumblare.
Dar somnul nu vine atât de iute. El sfârşi, cu toate acestea, a aţipi şi visă că Odette s'atârnă de gâtul lui pentru a'l lmpedica sâ plece, câ bărbatul sosi şi o omorâ cu pumnalul In braţele a-mantulul săd.
Acestui vis urât urmă şi altele tot aşa ie înspăimântătoare care ar fi turmentat pe Saint-Briac pâţiă la ziuă, dacă un jucător ce pierduse toţi banii n’ar fi trecut pe acolo şi nu ’l-ar fi deşteptat pentru a’i zice :
—	Cum. d-v sforăiţi aci când In salonul verde se joacă o partidă de bac-caral superbă ? D. de Pancorbo care ţine banchul, cere la toată lumea nuvele despre d-v, care singur lipsiţi.
(Va urma)
f
4
EPOCA
2G AUGUST
CASA DE SCHIMB
I. M. F E R M O
—27,STRADA LIPSCANI, 27—
CURSULBUCURESCI
Î5 August 1886
5 % Rente amortizabili . . .
5	% Kenta perpetna . . . .
6	X Oblig, de stat...........
6	% Oblig, de st. drama defer
7	% ;>-cis. func. rurale . . . . si scris. func. rurale . . . 7 J Scris fUnc. urbane . . . 6 % Scris func. urbane . . . f> % Scris. func. urbane . . . 5 % Împrumutul comunal . . O^bg. Casei pens. [lei 10 dob. >
I.minimului cu premie . .	.
Acţiuni ban cei nation. . .	.
Acţiuni «Dacia-Komania » .	.
•	Naţionali...........,
•	Credit mobiliar . .
•	Constructiunl. . . ]
•	Fabrica de hârtie . * Argint contra aur . . . . ' K lele de Bana A contra aur. Florin ausatrlacol . . . . "
Schimb
Paris 3 luni ,
•	la vedese .
londra 3 luni
*	la vedere Berlin 8 luni . . Vi tina lavedere .
07 1 * » I m/«
104
97 ! 2 101 92
821 2 751/2 *20 34 1030 274 220
ISO
13.83
13.85
X.ot
100 1/4
25.25 ] 1.24
2.02:
—CINE VREA BANII?—
86 caute următoarele mire!, şi pentru oare pl&tesc: Moldova din anul 1854: de 27 par. lei n. 30; de 54 par. lei n. 15; de SI par. lei n. 15; de 108 par. Iei n. 20; din anul 1858: de 40 par. lei n. 1.25 ; de 80 par. 1.25; pe bucata. România din anii 1K6A şi 1872 Iei noi -$.o mie; din anii 1872—96, lei noi 1.75 o mie. Cărţi poştale din 1873;
adreseze In scris<
tecomandate la:
carton alb lei noi 2.50 p«* bucala 86 se isqrl
Jacques A. Marcus; ?tr.Saul, 10Bucureşti.
—	1000mărci Continentale, vhid—
—	numai cu 80 bani franca. —
o noMMSO\K\
având «Diploma de maturitate», si oferă a daleecţiuni, tn vre-o familie pentru cursul primar safi secondar. mln special pentru limba francesft, matematici şi ştiinţele fisico-n&tur&le.
A s6 adresa la redacţiunl.
DE VENZAHE ZtSgiES*
iepe, mânzl de pur-sănge, cal de curse, de călărie, de trăsuri.
A se adresa la d-nul Reimer administrator la moşia Paskani (jud. Ilfov 2 ore depărtată de Capitală).
ALEGE A. BALS
avocat
Strada Dreapta No. 24
ANUNCIU!
A apărut de sub tipar Metoda practica, pentru vaccinare şi revaccinare, pentru usul învăţătorilor rurali, preoţi, şi moaşe, care fn urma decisiunel ministeriale sunt obligaţi ca, pe lângă profesiunea lor si fle şi vaccina-torl comunali. L. Vioreanu.
Preţul unul exemplar 1 left se găseşte de vânzare la autorul, Strada Nouă, Ploeşti.
nr IVruiDilT chiar de acum Casele, 11L i H/flIniA I din Strada Academiei No. 11 compuse din 16 Camere, cu o curte spaţioasă tn care se află grajdifi şopron şi alte dependinţe. Aceste case mal aţi şi o grădină importantă A se adresa Strada Batiste No. 11.
UF IVTIIIUUT chiar deacumcasad-lul IPti LuMInUI V. Hiott diu Str. Luterană 15, mobilate şi nemobilate avind 22 camere, grajd de 10 cal, şopron de 6 trăsuri, 2 pimniţe, lpuţ şl grădină cu 2 pavilioane.
Doritorii se vor adresa la d-nu Prorie-tar în toate zilele de la orele 8 de dimi-niţă până la cinol (5 seară. Asemenea şi de arendat de la Sf. Gheorghe viitor moşia d-sale Copaciu din districtul Vlaşca plasa Câlnişte.
DE !\(litl\T
de la St. Gheor. » 1887 moşia Tân-tava ce 'I zice şi Băcanu din districtul Ilfov, la o poşte departe de Bucureşti, In Întindere de aproape 700 pogoane.
De laSt.Gheorghe 1888 moşia Gressia dindistr. Teleorman lână Ruşi-de-Vede, în întindere de 000 pogoane.
Doritorii se vo * adresa în Bucureşti la propriatarul Gr. Arion, Calea Griviţa No. 38.
ATELIER DE LEGATORIE
,, al::,
de la Sf. Qbaorghe s’a mutat, din Cassa FiIItis Strada Biserica Euf Nn I
!n Caisa Biserici diair'o zi
tot Strada Biserica Eni No. 10.
LICEU PRIVAT SI PENSIONAT
FRANTZ SCHOLTZ
GRlTZ, SALTZAMTSGASSE 4
Acest Liceu este autorizat, prin ordinul No. 5103 diu 8 Aprilie 1885, de către Onor. Minister al Instrucţiune! publice.
Deja seriositatea studielor ce se fac In acest liceu ‘l-a făcut renumit.
Se trimite gratis şi franco tutulor care vor cere programul.

•ov
e't • g
o

LlCV -BUCUREŞTI- 'QHe N°- 138, CALEA VICTORIEI, N°• 138
Direcţiunea Liceului St. Gheorghe are onoare de a aduce la cunoştinţa publicului că s'a adăugat şi clasa VI dn liccfi, aşa tn cât pentru anul şcolar 1880/87, care va începe la 15 Septembre viitor, cursurile vor coprinde primele 6 clase de licefl şi o clasă preparatoare tn care se vor urma materiile clasei IV primare. Toate cursurile se vor preda tn liceO de către profesorii bine cunoscuţi al aecslul Institut.
Prospectul Liceului şi condiţiunile de admitere se trimite ori cărui persoane car vea face cerere Dirccţiunel Liceului 138 Calea Victoriei Bucureşti unde se primeşte chiar de acuma cererile de inscrierc.
Numărul «levilor este strist limitat în fic-cnre clasă.
Da Da DOSITTI	*. A. PâPAMT
AVOCAT • *	AVOCAT
Strada Romana No. St.	Str. Biserica feni No. 8 bis.
	
S LOCUINŢA |	ANUNCIU
1 PENSIUNE | pentru elevi din licefi,avantagios | S mal cu osebire pentru cel din li- K S ceul St. Sava liind fnate aproape. S m Părinţii doritori d’aşl plasa co- tt A pil în familie unde vor avea tot » M confortul şi o bună îngrijire cu un n ■ preţ potrivit, sunt rugaţi a se a- M i dresa Str. Puţu cu Plopu No. 4. S	Sub semnatul, de profesiune librar tn oraşul Bârlad,am onoare a face cunoscut, câ aritmetica practică, pentru usul şcoalelor primare clasa II, 111 şi IV de ambele secse, prelucrată de Mihai Leou fost luaţii ulor superior si aprobată de ministrul instrucţiunel publice în anul 1881, s'a reaprobat oh iar acest an de onor ministru, recomandîndu-se, ca una din cele bune aritmetici pentru clasele primare tn genere şi să află de. vânzare numai la librăria G. M. Barbu, situată în sLr. Işlelan cel Mare No. 13. Tot-odală am onoare, a anuţa, că a-ceastă aritmetică, va apare în curând, corectata şi adăogatâ
1‘rrtiil 100(1 Ici anual.	RArlud, 15 August fSSS. Cu stimă.
	(■Iiiurghe M. Itnrhij.
1 INDUSTRIA ROMANA 1
LUCIA-LAC
Cea mal mare economie pentru orî-cepers ană şi care dă cel mal frumos, cel mal durabil lustru ghetelor, eis-melor, pielei pentru trăsuri, curelelor pentru hamuri, cenlureanelor,raniţelor militare etc.
LUCIA-LAC
Mal are proprietatea de a păstra pielea moale, de a nu se crăpa safi rupe înainte de vreme şi mal mult încă, de a nu străbate apa printr'ânsa.
LUC r A-L AC
este unicul preparat pănă astă zl, care a reuşit si întrunească toate trebuinţele pentru conservarea şi lustruirea a orl-ce fel de piele, cu cea mal mare Înlesnire, înlăturând peria şi vacsul, cu un eâştig de 50 la suLă.
FLACONUL MARE 1 LEI; CEL MIC 50 B.
Inventat şi preparat de d-1 I. BRANIDUS, Farmaolt. BUCUREŞTI, ÎS STRADA CLEMENTEI, ÎS.
INSTITUTUL SEICARIU
FUNDAT IN 1363
Ilare până acum se alia la Calea Rahoveî No. 50, face cunoscut d-or părinţi de familie că din causa depărtare! liceului Matei Hasarab, unde elevii internaţi în acest institut îşi făceai] studiile până acuma. Se muta de la 15 August, anul curent, în strada Fântânei No. 10, In faţa liceului Sf. Sava, iar elevii institutului vor frequenta pe viitor cursurile la acest liceil (Sf. Sava) fiind scutiţi ast-fel de a face un drum foarte lung pe arşiţa vere! şi intemperiile iernel.
Localul institutului coprinde curte spaţioasă, camere aerate şi lipsite umezeală, in fin/: toate condiţiile de salubritate neapărat esigibile de la un internat.
Pentru condiţiunile de instalare şi de plata, d-nii părinţi se vor a-dresa cu începere de. la 15 August în localul institutuli Strada Fântânei No. 10, în toate zilele de la orele 8 — 10 dimineaţa şi de la 4 - 0 d. a.
BERARIA
•	LA
STEAGUL NATIONAL
Bulevardul lîlisabcta
IN PALATUL BĂILOR EFORII
La 1 luliCi st. v. se va deschid* berăria având 1* disposiţia onor. public, bere şi vinuri de toate calităţile. indigene şi streine.
Antreprenorul nu va cruţa nimic pentru a satisface pe onor. visitatoare.

DE MIMAT £5, “
lanient eon*ţms «le (mti'u camere, «lin «rare un salon mobilat. A ne ndre«H la redacţia zlnrulnl «ISIr. Oeedentu Xo. ÎS.
Nelinchlrlazu eldar «le acum.
2000
100
LEI
DE ARENDAT î!r%^S£
tul Ialomiţa.întindere 1 588 pogoane, 2 imnuri. A se adresa Sti-mla Spi*-ranlel \o 20 la Măria Pillsteami.
DR. VASILESCU
Domiciliat în Calea Rahoveî 44, dă con-sullaţiunl în toate zilele de la orele 5—6 post-meridiane.
LEI CU
OrI-cine poate agonisa la bursa dc Paris. Kxplicaţiunea tn limba romăneaesă fco.
PARIS. 8 RUE PIERE-lE-GRAMO
sociEtE universelle
Capitalul cale garantai.
mmm
BIBLIOGRAF
In eclit,ixx»n Ltibrnriei ZACHARIA NICOLAU
— DIN PLOESCI -
Afl eşit de sub tipar :
l*r. PArvulesnn. Primele lecţiunl decalcul safi sistema numeraţiiinel p. clasele primare de ambele sexe, preţul 20 bani.
I’r. Frovineianu. Principii de Gramatica Română, lucrată pentru clasa II primară de ambele sexe.
E«iiţin. II. Aprobată de onor. Minister cu ordin No. 1216 preţul 25 bani.
» fruslim <;. Stefnnowou.Elemente de Istoria Sacră sau Biblica vechiului Testament pentru ş coaiele primare ambele sexe, ed iţi unea III, preţul 27 hani.
I*. Munuelescn. Elemente de Gramatica latină pentru clasa I Uimna-sialâ şi Liceală preţul 1 lefi 25 buni.
Exerciţii la Gramatica latină pr. 60 b.
losef loneseu junior şi C. A. Crapelliauu. Geografia judeţului Prahova cu planul urbei Ploescl şi planurile plâşilor judeţului şi tecstul edil. II preţul 80 bani.
IN D E P O S I T
Idaconul A. lonescu. Manual de Istoria Sacră vechiul testament p. clasa I Gimnasială preţul 1 lefi 65 bani.
Căpitan I. Prolopopescu Memoriul oficierilor şi sub-oficlerilor de orice armă In recunoaştere preţul 1 lefi 50 bani.
Manual de gimnaticâ şi instrucţie militari preţul 2 Iei.
<*• A. Crapellianu. Harta judeţului Prahova format mare preţul 2 lei.
Crlsiu S. Xegoeneu. Retorica preţul 3 lei, 50 bani.
Librăria mal posedă un mare asortiment de cărll şcolastice, Române. Germane, Franc.ese, Elene şi Italiene, furnituri pentru şcoli, cancelarii şi biurourl. Preţurile foarte moderate. Serviciul prompt.
nr urii 7 A Dr Casele nuol din Str. Ut V tHZ.A nt Crinului No. 5 bis.
jumătate locul viran din Strada Dionisie
No. 20.
ne \ICKI7A DIT miere dc calitate su-Ul ¥ L li L M n L. perioară obţinutâprin maşina centrifugală. Pot oferi orl-ce cantităţi cu preţul moderat.
A se adresa la d-nu Ilryniewiccki în Tecucî.
CEL MAI EFICACE CONTRA TUTUROR INSECTELOR
are o proprietate minunată de a sUrpi uiseclcle cu marc iuţeală fără a lăsa vre o urmă. Slirpestc total si radical ploşniţele si puricii, (orala cu siguranţa bucătăriile ilc gândaci.
Depărtează imediat ntoliele.
Xc scapa indatn dc muşte.
Apară animalele domesti«se si pluatele, atât de insectele eo !«* supară,cât si boalele ce produc ele.
Curata cu siguranţa capul de paduclii.
Este de observat că „ZaclieHin“ adevărat se vinde numai in flacoa-ne originale nici de cum cu dramul.
Depoul general: I. ZACHEIIL
Viciul I., Goldsrluniedgassc 2.
In Bueureştl la Droyucria Brus, Cari
Gersabeb, Pharmacia la leul de aur, E. I. Rissdorfcr, Droguerial. OrcsaStrada Academia, li. Martmovici, Pharmacia la Crrbu, F. W. Xilmcr Calea VicLoriel 50, Gustar Rictz, Gearyes Kosmann.
(n Daca fi Pluirmaria Răcorită, în Bârlad Miu:. Frâul,el, tu Brăila Pharmacia la Aliiici'ca,în Graiova Phnrmacial (Frani Pohl), P har mar ui la Vulturu dc aur, Pharmacia (Ed. KonteschioeUer), în Galaţi KonigL. Hol A pot fada' (Al. Rrcthncr), Pharmacia la viile (Jean Osioald), Pharmacia din strada Portului, în Iaşi Pharmacia Victor Maugsch, Pharmacia Răcorită, Pharmacia la Spiriilon, Pharmacia Ed. llryr;k,\i\ Roman Pharmacia la Sperau ta, in Tur n u-Sever i n Phannacia la împăratul Scverus.
(Cari Bamshes Erben).
ANUNCIU
Aduc la cunoştinţa publicului câ pe viilor Voiu importa,
PETROLIU RUSESC
j în lăzi şi în butoaie, din renumita rafinărie.
FF*A TU WePBCL
0IN ST. PETERSBURG
Calitateaacestul petrol estecunoscută şi renumită ca liind cel mal bun produs al ratinărielor eaucaziane, şi, afară de avantajul de a ti limpede ca apa, are o putere de iuminâ pocare nu o posedă nici unul din produsele celor alte fabrice.
S'a constatat de către un mare nu-I mâr de autorităţi fn chimiecăpetroliul D-lor NOBEL intrcce tn puterea de lumină cu 13 0/0 petroliul american. In alţi termeni, această putere de lumină se consumă cu produsul d-lor NOBEL 13 0/0 mai puţin de cât cu acola din A merica.
Butoaiele vor (I originale americane şi preţul lor fiind cuprins în aceia al gazului, vor aparţine cumpărătorului.
Penlru preţuri şi toate informaţiu-nile m6 pun la disposiţiunea cumpărătorilor.
In acelaştimp, am onoarea dea aduce la cunoştinţa onor. public câ agenţii mei d-nil Ryseret Bratianu la Bucureşti Calea Moşilor 20, sunt Însărcinaţi să dea amatorilor toate înformaţiunile necesare.
Galaţi, Mai 1886.
JACQUES BRUNNEA.
UZINELE NOASTRE DE
CIMENT PORTLAND
BAOOKS, SH00BRI0GE C-,E GRAYS, ESSEX (ANGLETERA)
Xoim Zelaniln 1882, Medalie de A1IH.
MEDALII: | Calcuta 188l, Medalie de AMtilVI', (premiul cel mal inalt).
Amsterdam 1883, Medalie de AKGI1VT, (premiul cel mal inalt.
Gimontul fabricat în aceste usine de o calitate caren’a putut 11 întrecut de nici o altă marcă. Este intrebuinţat la tencuieli (stuco), construcţiunl masive, temelii, lucrări de cheurl, poduri şi porturi. El este foarte binecunoscut în Anglia, în continentul european, în Statele Unite, In Canada, In America de Sud,China Japonul, Australia,Noua Zelanda şi în Indiele Orientale şi Occidentale.
Usinele sunt favorabil situate atât. penlru a obţine o cantitate nelimitată de cel mal bun material, cât şi pentru imediata predare a productului fabricat.
Să fac zilnice încercări şi să ţin în-Ir’un registru resullatelo obţinute.
Briquetele (cârâmigioarclo) de încercare, probează o resistenla, urcân-du-sepână la t,400 libreanglese, după şapte zile de şedere In a;'ă şi până la 1,705 libre după 30 zile pe 1 1/2 par-mac p&lrat, ceia ce echivalează cu o resistenţă de 64 chilograme de cenţi metru palrat după şapte zile, şi de F- 77 1/2 chilograme pentru centimentru
DEPOSITAR PENTRU JACQUES imiJWEIt
GALAŢI SI SOFIA
t	.< r;	:
i	• -T l V	' T-'	. .1*- L'O’.	_
patrat după 30 zile, tn timp ce caelele de sarcini în Anglia nu cer de cât o resistenţă de 700 libre pentru t 1/2 parmac patrat şi acele din continent prescriO o resistenţă de30 chilograme pentru centimetru patrat, după 25 la 30 zile.
Fabrica Domnilor BROOKS, SH00B-RIDGE etC-ie poate presenta o serie de certificate primite din toate părţile lumeî pentru marele furnituri făcute. Aceste certificate probează că cimeu-t.urile sale afi arătat pretutiudinea o resistenţă superioară de la 30pftuă la 600/0 celei cerutede. caelele de sarcini şi superioare tuturor celor-i-alle cimenturi englezesc! şi continentale.
Mal e de însemnat că, cimentul BROOKS a fost ales de inginerii ruşi, în toamna anului 1883 pentru construirea noilor docurl de ia Sevasto-pol, fără ca Domnii Brooks.Shoobrid-ge ot C-ic sau agenţii lor să fl intervenit pentru obţinerea acestei furnituri. Fabrica a liferat deja 40,000 butoaie pentru această construcţiune.
R0MANIA SI BULGARIA I K Y S E It di It It A TE AXE BUCUREŞTI CALEA MOŞILOR Î9
-
SaEsiik
Typografia «Le Peuple Humain» Strada Episcopiei, No. 3
www.dacoromanica.ro