ANUL I No. 220
ADOUA EDITIUNE
DUMINECĂ 24 AUGUST 1S86
Grigore G. PEUCESCU
Director politic
ABONAMENTELE
SE PLĂTESC TOT-D’AUNA ÎNAINTE :
In ţari pe 1 an 40 lei, 6 luni ai Ici, 3luni 10 Ici in strâinPlatc 1 an S0 lei, 6 luni » lei
«BONAMFNTtLE ÎNCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI
REDACŢIA
Ho. 3.—Pista Episcopiei.—Ho. 3.
IO BANI NUMERUL
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
APARE IN TOATE
ZILEEE
N.	Gr. FILIPESCU
Proprietar
ANUNCIURILE
SE PRIMESC NUMAI I.A ADMINISTRAŢIE
Pentru Orient li .infern .1041% r<n)tta^ii«yite Kavukey IViirmen lian, 10 Galala,
Anuru'iuri pe pap. lv. linia 30 bani, anuncirî şi reclame pe padina imia 2 lei linia.
ADMINISTRAŢIA Ho. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3.
IO BANI NUMERUL
50 BANI UN NUMER VECHIU
POZ1TIUNEA
PRINCIPELUI ALEXAADRU
ASTEA SUNT DETALII
PIU DUCE SLIC4IIMCIA!
UN ULTIM AT REGELUI
GAZETARII COLECTIVITATEI
MIZERIILE LONDREI
VELUL ALBASTRU
POZITIU NE A
PRINCIPELUI ALEXANDRU
Telegramele cari s'aii preschimbat între împăratul Rusiei şi principele Alexandru, represintă un eveniment european. Ele dovedesc într’un mod netăgăduit că, prin o comună înţelegere a celor trei imperii, Bulgaria a reintrat cu totul în sfera de in-răurire a împărăţiei ruseşti.
Rare-orI, în istoria popoarelor, s’a putut vedea un act de umilinţă mai straniu de cât depeşea principelui Alexandru. El Începe prin a mulţumi Împăratului pentru că gerantul consulatului rusesc din Rusciuk a asistat, într’un mod oficial, la re-cepţiunea ce ’i s’a făcut.
Să vede câtdecolocă principele n'a căutat de cât un pretext pentru a motiva depeşea sa umilitoare. Căci să ştie câ presenţa gerantului consulatului rusesc, la recepţiunea din Rusciuk, n’a fost de cât resultatul unei decisiunl luate de majoritatea membrilor corpului consular, deci-siune la care d. Chatochin s’a supus pentru că, prin abţinerea sa osten-lantivă, să nu compromiţâ încă mal mult pe guvernul său.
in urmă principele arată împăratului recunoştinţa ga pentru trimiterea generalului Dolgorukofîn Bulgaria şi declară că voeşte a face toate sacrificiile necesare pentru a ajuta mărinimoasa gândire a Ţarului.
Această declaraţiune făcută în urma mişcărel din Sofia şi în momentul când principele Alexandru pune iarăşi piciorul pe pământul bulgăresc, e dovada cea mal mare că toată politica anti-rusească, urmată de câţl-va ani de nenorocitul suveran ai Bulgariei, a fost o greşeală politică neertată din partea lui.
In fine, principele Alexandru termină telegrama sa zicând că, principiul monarhic ÎI sileşte a restabili legalitatea în Bulgaria şi în llume-lia, dar, cu toate acestea, el face de-claraţiunea espresă că a primit coroana Bulgariei din mâinile Rusiei şi că prin urmare, e gata s'o depună în mâinile suveranului Rusiei.
Această din urmă declaraţiune, e de o gravitate escepţională. Ea face din Bulgaria o vasală a împărăţiei ruseşti şi nimiceşte, dintr’o singură trăsătură de condeiu, toată opera atât de laborios concepută de diplomaţia europeană în privinţa Bulgariei.
In adevăr, dacă împăratul Rusiei poate da şi lua coroana Bulgariei dupe voia sa, cum rămâne cu drepturile Europei sancţionate prin tratatul de la Berlin? Mai mult încă; naşte Întrebarea: cum rămâne cu drepturile suzerane ale Turciei? Era rezervat sftrşitulul secolului al nouă-
spre zecelea, d a da lumei spectaco Iul unui stat vasal al cărui Suveran, în loc d’a se numi de suzeranul seu, ’i se impune de un stat strein, şi aceasta cu consimţimentul Europei.
Astă zi se poate dar zice că Bulgaria e pe punt d‘a redeveni postul avansat al Rusiei în peninsula Balcanică. Izbânda politicei ruseşti nu pul ea 11 mal complectă de cât este ea In acest moment. Nu se poate tăgădui că, prin telegrama adresată ţarului,mişcarea de la Sofia, care a produs detronarea principelui Alec-sandru, este explicată şi oare cum legitimată din punctul de vedere politic. Chiar principele, abia reîntors în principatul său, e silit să facă amendă onorabilă în faţa înrâurire! ruseşti şi să ia iniţiativa unei demers umililor, numai pentru a şi păstra coroana.
Dar şi acest mijloc, întrebuinţat in estmnis de principele Alexandru pare că n'are sorţi d’a reuşi.
Asprul răspuns al împăratului dovedeşte că politica rusească voeşte a împinge izbânda sa până la ultimele sale con se cin ţi.
Prin faptul că Ţarul declară că nu poate aproba reîntoarcerea principelui In Bulgaria, el arată că nu priveşte restabilirea stare! de lucruri cum era înaintea isgonireî principelui., ca legală. Din contra, Ţarul prevede câ întoarcerea principelui va aduce consecinţe sinistre asupra Bulga riei, să accentiieazâ că Rusia se va abţine de la or-ca a-meslec în afacerile Bulgariei pe cât timp principele va remânea pe tron.
Acest răspuns categoric nu lasă principelui Alexandru de cât alternativa d’a abdica sau d a intra în luptă făţişă contra Rusiei. O împăcare cu Ţarul nu mai ecu putinţă şi e probabil câ, dacă ar fi ştiut că i se va răspunde ast-fel, tînerul Suveran al Bulgariei ’şi-ar fi cruţat un demers umilitor,ce nu poate de cât se întunece aureola romantică de care era înconjurat până astă zi.
Cum stau lucrurile astă-zl, nu'i mal rămâne principelui Alexandru de cât un singur mijloc pentru a eşi cu onoare din greaua situaţiune In care se allâ. Acest mijloceşte d'a convoca Camera, d’a ’i expune demersul pe care a crezut că trebue să’] facă pe lângă Ţar, în interesul Bulgariei, şi d’a ’i cere un vot prin care să decidă dacă trebue să abdice sau să urmeze a sta pe tronul Bulgariei.
\.
Solia, 3 Semplembre.—Trupele revoluţionare s’au predat şi invottca er-tarea prinţului.
Berlin, 3 Septembre.—Gazeta Ger-maniei de Nord declară cu totul neîntemeiata ştirea dată de mal mul le ziare, privitoare la un pretins schimb de de-peşl între Marele Duce de Hessa şi prinţul da Bismarck, relativ la întoarcerea prinţului Alexandru lu Bulgaria.
Berlin,3 Septembre. — D. de Uiers a sosit aseară şi avisitat azi dimineaţă pe prinţul de Bismarck.
Vlenn, 3 Septembre.—Contele Kal-noky a plecat la Pesta.
ASTEA SUNT DETALII
Mulţi se întreabă, şi cu drept cuvânt, în ce stare de nepăsare şi de dispreţ către cetâţtni o fl ajuns preşedintele guvernului colectivist, pentru ca sâ stea surd la toate reclamaţiunile ce'I se adresează.
In afara de a fi şeful unei partide propriu zise de exploatare, d. Brătianu e primul consilier al tronului şi presupus—judecând după cum ar trebui sâ stea lucrurile — primul cetăţean al regatului, după primul Român care ar fi regele. Intr'o asemenea situaţiune es-cepţională gftsindu-se d. Brfilianu, negreşit că datoria îi impunea r a să dea cel puţin aparinţa că ascultă plângerile zilnice ce'i se adreseaza.
Dar din nefericire, numai contrariul e adevărat.
Iii loc de a se sili să tragă învăţa minte din criticele ce i se fac de oposi-ţiune, din contră, consideră toate aceste oltservaţiuni meritate, drept insuliţe nemerilalrt. Odată aşezat In acest cerc viţios, uu’l poff porni, cu toată bună voinţă ce a( avea,pe o cale rida tiv mm înţeleaptă.
In limpu! din urmă, cel mal mulţi n’aft avut ocasiunea de a’şî da seamH de fasa în care a intrat activitatea intelectuală a primului ministru de cât din discursurile pronunţate de dânsul In Corpurile legiuitoare.
De regulă, toate aceste discursuri, sail quasi-discursurî, nu sunt de cât nişte respunsurî banale la întrebările ce i s'aii pus de câţt-va deputaţi sad senatori independenţi.
Niciodată Insă primul ministru n'a ocupat tribuna,tn anii din urmă spre a espuiio un program de guvernământ, or un program economic, saii cel puţin o părere mal studiat» asupra numeroaselor probleme născute din viaţa sociala a statului nostru. Discursurile-răspunsuri ale primului ministru se pot clasa ast-fel:
Asupra administraţiei centrale are la îndemâna clişeul acesta : «N’am in formaţiuni din localitate asupra întrebării ce mi să face. Cunosc pe prefec tul cutare ce d. interpelalor atacă, e un om cinstii, activ şi demn. Se. poate să ti făcut ceva care să nu convie intereselor oposiţil, dar acestea sunt detalii cart nu mf privesc.»
Altă dată, când prevede ca gluma se îngroaşe şi că nu ar putea scăpa numai cu înşirte mărgărite, primul ministru recurge la un alt expedient :e chemat la palat de rege, e ocupat în consiliul de miniştrii, e bolnav, şi din amânare în amânare, interpelatorul se plictiseşte, interesul interpelării se răceşte şi primul ministru, atunci şi numai atunci, !ş ia loc pe fotoliul din parlament cu un aer radios de satis-facţiune şi de triumf.
Cu două-trel glume, cu stereotipa scuz» : acestea sunt detalii, primul ministru conduce afacerile interne ale ţârei.
Ne aducem aminte că colectiviştii de azi aduceaQ acusaţiuni d-lul Lascar Calargiu, care, primind în o zi o plîn-gore vagă şi neînţeleasă, a răspuns că : să, se determine obiectul plângerii, căci ceea ce se cuprindă tn peliţiune nu explică lutru nimic despre ce e vorba.
Re când d. Lascar Ca larg iu era acuzat ca nu poate răspunde la sforfiiluri ditirambice ca : sângele curge din pieptul na ţi unei în agonie ; onoarea ţi ave rea cetăţenilor a ajuns prada guvernului ; Dumnezeul părinţilor noţtriî (/), salveazfl patria de aceşti bandiţi; etc. Şi cum putea să răspundă alt-fel de cât hotărându-se a trămite la Bisenca-verde pe aceşti descreeraţi ?
Astă zi din contra se zice d Iul Bră-tianu :
Impositele ce al pus pe ţuică şi sare, isbescîn clasa cea mal slabă a popu-laţiunei; împrumuturile ce ai făcut la Berlin absoarbe toate veniturile ţărei, pe care a’I sârăcit'o; prefectul Kiri-ţescu ucide lumea; armata e desono-ratâ forţându-se a participa cu bătăuşii ca la Râmnicu-Vâlcel, şi o mie şi o sută de astea.
Ce răspunde primul ministru? «Acestea sunt detalii de care nu^mă lasă să mă ocup grija ce am de viitorul patriei !»
Când am ajuns să avem un aşa şef de cabinet, nu ştim zău dacă n am
www.dacoromanica.ro
ajuns la cea din urmă expresiune a degradării insliluţiunilor noastre constituţionale.
Cine crede alt-fel să ridice mâna.
Sandu.
l'MIE IU CE SIMiAIIMLIA!
Guvernul d-lui I. C. Brătianu,.de mult a Încetat d’a mal fi espresiu-nea vre unui partid, de mult a încetat d’a mai avea rădăcini în ţară. Cracă putredă din trunchiul liberalismului, de mult a fost lepădată de tot ce este adevărat liberal şi o-nest In ţară. Bătrânul C. A. ’Ro-seLti, caro a creat pe 1. C. Brătianu, a murit de durerea şi amărăciunea ce îi pricinuind faptele acestuia, d Dim. Brătianu, frate mai mare şi superior tn învăţătură Inii. C.Brâ-tianu. l-a renegat ca frate şi ca liberal. Şi ast-fel ’l-au părăsit, unul dupe altul, toţi aceia a căror unire şi sprijin ’l-au adus la putere.
Cu o ingratitudine rară, d. I. C. Brătianu a nesocotit pe cel ce îri-tr’udevăr îi fusese amici, şi a crezut că îi poate înlocui deschizând braţele sale acelora cari, In loc de convingeri, îi aduceau pofte nesăţioase de bani şi de favoruri.
Ceata acestora e negreşit destul de mare. Acel ce ţine sacul cu grăunţe poate strîngo multe lighioane în juriul seu. dar, când sacul trece în altă mână, lighioanele în cestie se duc dupe sac, şi lasă singur pe acela c« până atunci se fălea de mulţimea ce avea Împrejurul său.
Singur ar rămânea 8z>, sau a-proape singur, d. I. C. Brătianu, când ur perde din mână fermecatul sac. D sa o ştie, d’acea a căutat a scoate din sac grăunţe de tot soiul, pentru mici şi mari, pentru cel din ’năuntru, precum şi pentru cei din afară.
Apanagil, concesiuni, convenţiu ni, cumpărări şi răscumpărări, au eşit pe rând din fundul sacului, Îmbuibând pe toţi aceia de la care d. I. C. Brătianu putea aştepta a-jutor.
Sacul însă nu e inepuisabil, şi ţara care II tot umple, nu mal are de unde. De mult ea vrea se i’1 ia din mână, dar cel interesaţi se pun Împotrivă.
Printre aceşti interesaţi,străinii şi Capul Statului figurează în primul rang.
Sprijinul ast-fel dobândit poate profita personal d-luî I. C. Bră-tiariu şi colectivitâţei care se hrăneşte pe lângă dânsul, dar el este atât de împovărător pentru ţară în cât ea se va resimţi, sumă de ani în urmă, de sdruuciimren forţelor sale vil ce acest guvern li va ii cauş&t.
Azi România nu este liberă nici In ’năuntru nici în afară. Independenţa e numai un cuvânt, precum şi libertatea.
In ’năuntru glasul ţârei este înăbuşit, In afară, nu avem legături de cît numai acelea ce d. Brătianu şi a creat pentru menţinerea sa la putere.
Pentru d-sa, ori ce se întâmplăjîn Europa n’are alt interes de cât a-cela care se referă la menţinerea sau la căderea sa de la putere. Interesul ţerel nu e câtu-şî de puţin luat In seamă.
Guvernul actual se bizueşte pe politica germană şi numai pe politica germană. Germaniei a acordat toate favorurile, căci Germania e azi a tot puternică in Europa.
D-sa pare a fi abdicat de la libe^ rul nostru arbitru, lâsându-se a fi condus dup6 orainele venite de la Berlin, şi atât este de cunoscut a-ceasta In Europa, în cât la Berlin se adresează astă zi toţi aceia cari voesc a obţine ceva la Bucureşti.
Tot ast-fel se petrecea, în triste vremuri, când ţara era vasală Turciei, dar aceia cari se adresau la Constanlinopol, nu reuşeau aşa de bine cum reuşesc aceia cari se a-dresează azi la Berlin ; căci guvernele trecute, nu primeau ordine de la guvernul Turcesc, şi, în împrejurările grele, găseau sprijin pe lângă cele l’alte puteri, pe cari d'o potrivă ştiuse a le menagia şi a le interesa la afacerile ţârei.
Suveranul ţârei primea doar in Vestitura de la Poartă şi atât, alte legături tv’aveâ. Azi Regele Carul aşteaptă instrucţiuni de la Berlin pentru toate cesliunile exterioare, şi nu numai că nu se poale împotrivi acelor instrucţiuni, dar nici nu încearcă a le discuta.
Această ascultare pasivă poate li o garanţie pentru Regele Garol că va fi menţinut de Germania pe tronul României, precum este o garanţie pentru guvernul Brătianu că se va menţine la putere contra voinţei ţârei, dar constitue pentru Români o grije legitimă şi o umilinţă Gând Voinţa Naţională zicea mai de ună-zî :
Si* fii* alint fir ulnimleVi cft ru tonte alaiurile
0|hi/.iIh>! guvernul nostru ui<-i uilatu nn \» urm» o politii-» «lt*u»el»ila <l«* »<-«'!• u potr-rilor	ca lot d u.-una vacanta
ga corespunza, prin atitudinea sa pacinica si rcsorvaln, aşteptărilor lor
eu nu făcea de cât se mărturisească această situaţie.
Uposiţiu n’a dat guvernului actual nici un sfat în cestiunile exterioare; nici câ e ţinută a i da sfaturi,de oare ce,ca oposiţie, nu poate li In curentul situ&ţiunel diplomatice,cum poate un guvern se fie. Dar ceia ce opoziţia constată este, câ la Bucureşti nu se face o politică proprie a noastră, ci o politică dictată de la Berlin, unde, neapărat, nu se poate considera evenimentele de cât din punctul de vedere al intereselor germane, iar nu din acela al intereselor române. Cele ce ni se dictează se facem, vor fi de sigur In interesul Germaniei; rămâne insă a se şti dacă în tot-d'a-una şi in toate împrejurările, interesul Germaniei va fi identic cu acela al Românieţ? Şi când s’ar întâmpla ca aceste interese se fie opuse, în cine se ne încredem ca se ne susţie interesul nostru î'X In Regele Garol, ascultătorul nepot al Împăratului Germaniei? sau in d. I. G. Brătianu, infeudatul politicei Cancelarului Bismarck?
Apoi, n’avem oare exemplul Bulgariei înaintea ochilor?
Nu vedem că Germania, Austria şi chiarAnglia, care până mai de unâ-zi erau puterile conducătoare apoliticei Bulgare, azi s’au desinteresât de a-cest stat, când propriile lor interese nu sunt puse în joc, şi aii părăsit pe principele Alexandru şi destinele poporuluiseu, In mâinile Rusiei, căci aşa le a pretins acesiâ putere.
N'ar fi fost mai mintos din partea prinţului Alexandru se se fi sprijinit mai puţin pe acele puteri condwă-toarc, şi, ca un adevărat prinţ Bulgar, uitând legăturile sale de sânge şi de inimă în Germania, se caute a menagia pe toate puterile d’o potrivă, fără a nemulţumi pe nici una, şi fără a se încrede în prolecţiunea nimănui?
Tot ast-fel pretindem şi noi că gu
2
EPOCA — 24 AUGUST
vernul se caute a menagia pe toţi d o potrivă, a păstra un just echilibru Intre toate influenţele, a nu căuta protecţia cutărei puteri anume ci amiciţia tutulor, fără escepţiune. Căci pe cât este de umilitor se fii protogialul sau mal bine zis înfeudatul unui alt stat, p'atâta este de demn şi patriotic se fii bine-vezut şi în bune relaţiunl cu toate statele.
România a visat se rupă legăturile dintre ea şi protectoarea sa Turcia, nu pentru a cădea sub altă protecţie, ci pentru a fi independentă.
Un guvern adevărat Românesc trebuia se caute a obţine garantarea acestei independinţe de către toate puterii», iar nu se nemulţumească p'aceste puteri aretendu-se slugă supusă a uneia dintre ele.
Dar această slugărnicie e necesară guvernului Regelui Carol, pentru a se menţine unul la putere şi cel-l’alt pe tron; căci în poporul Român ei văd bine că, Împreună, nu mai au rădăcini.
U.	S.
UVI[.TIUIT KBGELtl
A sosit timpul casă se spună adevărul şi situaţia să se limpezească. Voeşte cine va să ştie idea noastră a-supra situaţiei?.. Eat’o: Noi credem că pe câtă vreme opoziţia nu vaadrisa un ultimat regelui şi nu'I va spune verde că este dezlegată de ori ce an-gagiamente şi că este decisă a lucra pe toate căile ia resturnarea regimului şi a tuturor acelora cari susţin regimul, pe atâta vreme ori ce%-gitare va fi deşartă, ori ce luptă va fi sterilă.
Opoziţia întreagă, cu şefii el în frunte, trebue să facă o ultimă încercare şi să ţie regelui următorul limbagii): «Măria «ta, de zeceani de zile suferim tot felul «de călcări de lege şi de ingerinţl în «alegeri. Timp de zece ani ţara aceasta «nu a putut să'şl manifesteze voinţa «el liber. Zece ani am acuzat nuroaîpe «d. I. Brâtianu şi ne -am creat iluzii, «am căutat să ne înşelăm singuri ca «copil, numai şi numai să nu ne suim «cu răspunderea şi cu încriminările «până la Mftria ta. Măria ta însă nu al «voit să înţelegi cât devotament şi ab-«negaţie era In aceasta conduită a «noastră. Măria ta nu al înţeles că a-«ceastă atitudine corecta din partea «noastră te obligă şi pe Măria ta să «fii corect faţă cu noi, faţa cu ţara şi «să-ţi faci datoria conform Constituţiei. «Mana ta al luat linia noastră plina de «deferenţâ şi de condescendenţa drept «slăbiciune, drept lipsa de curagiu ci-«vie, drept necunoştinţâ a îndatorirelor «noastre de cetăţeni. Cu cit ne-al văzut «mal mult ca tăcem, cu atlt mai mult «te’al Înfundat în sînul colectivităţei şi «te-al depărtat de la Constituţie câl-«când’o în picioare şi lăsând pe alţii «sa o calce.
«Această situaţie nu mal poate merge, «ea este dăunătoareţărel, instituţiilor, «spiritului public. De aceea venim şi «facem către Măria ta o ultimă încer-
«care. Iţi cerem, în numele opiniei «publice, manifestate prin zeci şi zeci «întruniri, prin sute şi mii de pllngerl, «ca să schimbi ministerul, să disolvl «camerile şi să ne garantezi mal cu «seamă libertatea alegerilor. Dacă nu «voeşti se îndeplineşti aceste drepte «şi constituţionale a noastre cereri, «dacă eşti ho ârît a continua să ţii a-«titudinea care al ţinut'o ptnâ acum «apoi noi, opoziţia, noi care credem cu «drept cuvânt că suntem ţara, ţara cea «independenta şi cu voinţa libera, noi «îţi facem cunoscut ca vom lua deacum «înainte următoarea hotarîre :
«Nu ne vom mal simţi legaţi de nici »a obligaţie sad prescripţie a legel câci «obligaţie pentru cei apăsaţi nu există «iar legile de mult le-ai călcat, Maria «ta şi cu al Măriei tale, în picioare. Ne «vom considera deci că suntem în «stare de anarhie, că suntem cârmuiţi «de un guvern tiranic, nelpgal, impus «de la sine, un guvern care manţine «In mod arbitrar puterea şi prin ur-«mare ne vom crede în drept de a «uza de toate mijloacele, mal re-«petam încă o dată, de toate mijloacele «pentru a scăpa de nâpastia ce este «pe ţară.
«Deci, Măria ta deasta-zl înainte să «nu ne mai consideri ca oameni ce re-«cunosc guvernul şi tronul, ci ca nişte «cetăţeni care sunt decişi gă facă totul «pentru a scăpa de o invazie, de o in-«cursiune, de un guvern arbitru si ti-«rnnic».
Iată ce limbagifi trebue să ţină opoziţia dupe ce, cum am spus In rândul trecut, va provoca o sene de întruniri urmate de numeroase rezoluţii virile.
Dar după această declaraţie, după această ultimă Încercare pe lângă tron? După aceasta, opoziţia are dreptul să intre In a treia şi cea mal grea fază, faza luptei făţişe, faza luptei de moarte şi prin toate mijloacele In contra tuturor acelora care astă zi represintă autoritatea uzurpată, prerogativele încălcate şi nesocotite.
Pentru această fază să cere însă mult curagid şi abnegaţie. Toţi şefii şi soldaţii, uniţi în un gând, vor trebui să sacrifice persoana şi averea lor pentru reuşită. Nici un mijloc nu va trebui Înlăturat, nici o persoană care ar fi piedică, cruţată.
Natural ca In această a treia fază va fi nevoe mal mult de acte de cât de vorbe. Presa va juca In această fază un rol secundar, propaganda pe alte căi, şi concertările fără publicaţii vor trebui să fie pe pianul întâia. Presa numai va prepara spiritele la ceea ce în comitetele de acţiune se va hotărî să se faca.
Sfârşim zicând următoarele: Cel care cred ca lucrurile se pot schimba fără a se ajunge la această eslremibate se în-şală. Mal de grabă sau mal târziii ceea ce propunem se va realiza. Situaţia nu are altă eşire. Ar fi mai preferabil dar ca să intrăm în aceasta a treia fază cât mal de grabă, bine înţeles după ce vom întrebuinţa mijloacele fazei a doua.
Altminterea, ceea ce facem acum să cheamă româneşte: a pisa apă în piuă.
(Lupta).
CRONICA
Grazet.n.i'ii oolect.ivi'ttvtei
Gazetele prefecturilor şi supt-prefecturi-lor din ţara. în cap cu VoinUi şi Liberalului daci luesul, ca din timp In timp, se se ocupe de Epoca şi de cine scrie la Epoca.
Veztnd chipul puritan în care ved lucrurile scriitorii colectivitate!,al fi dispus se crezi ca oamenii uceştia sunt toţi nişte imaculaţi, toţi feciorelnici, toţi superiori Papei de la Roma. născuţi chiar farâ picatul originar.
De alt-fel tot este ceva la mijloc, c8c! nu e fum fara foc.
Aşa, scriitoraşi) de la Liberalul ca şi scriitorii de la Voinţa acuză ziarul Epoca că n'ar fi redactata, de la articolul d'IntăiQ şi până la sfârşitul paginel a 5-a,numai de conservatori sadea şi ca s‘ar mal gâsi pe aci şi foşti redactori de la Drepturile Omului.
De şi prietenul Costaforu a răspuns la a-(teasţâ învinuire, toţ cred ca e bine, daca nu să sfispund şi ea.cel puţin se declar cft gazetarii stăpânirel att dreptate,
Curat şi lămurit : afl dreptate.
Aceşti gazetari aO deprinderile lor, aQ educaţia lor, aO tradiţiele lor.
Aşa, pentru a putea intra scriitor la una din aceste gazete guvernamentale,'eşti supus invariabil unul interogator tn regula, la care trebue neapărat $e răspunzi In sensul ideijor partidului.
Un amic bine voitor, 'fţţl-a făcut chiar serviciul ca se'ml comunice interogatorul unuia ain actualii redactori de la principala foaie guvernamentală, interogator cu răspunsuri mulţumitoare,tn urma cărora a fost admis ea se apere partidul şi sC înjure pe adversari.
Iată piesa de convingere:
Un membru din corniţei. Unde al mal slujit ?
Candidatul. Am scris poezii patriotice prin Calendare, am făcut corecturi la mal multe ziare ale partidului şi In timpul alegerilor, aflându-me In oraşul X., am redactat In timp de trei săptămâni un ziar apărând guvernul.
Membrul. Foarte bine. Acuma spune’ml care este cel mal mare cetăţean al României i*
Candidatul. D. Ion C. BrStianu, Membrul. Aşa. Dar al doilea cetăţean ? Candidatul. Majestatea Sa Regele, bravul nostru căpitan, eroul de la Plevna şi Griviţa.
Membrul. De minune. Ce idei a( In privinţa nuoei legi electorale ?
Candidatul. Este admirabilă ; nici prea înaintata, nici prea reacţionara. Nici pentru Roseti nici pentru Catargiu nu este. Eo sunt liberal moderat.
Membru. Foarte bine. Dar tn Economie politica ce idei al ?
Candidatul. Nici prea protecţionist, nici prea liber schimbist, după împrejurări.
Sunt întocmai de ideile d-lui Brătianu Ion In Economia politică.
Membrul. Aşa. Dar In literatură cum eşti ?
Candidatul. Liberal naţional.
Membrul. Bine de tot, Acum .se'ml spui cum găseşti ca e primită lumea la palatul regal '(
Candidatul. Părinteşte. Se vede cât de colo câ Suveranul nostru este un adeverat Suveran democrat.
Membrul. Aşe este. dar bufetul şi prln-zurile care se oferă la palat cum sunt?
Candidatul. Bufetul escelent. prînzurile asemenea. Nu esistă esemplu ca un om se fi plecat nemulţumit de la palat.
Membrul. Se vede că ţineţi la dinastie, foarte bine.
Fiind-că nu am timpul ca să vă fac toate întrebările trebuincioase, o se me mărginesc numai la acestea. Ve întreb numai să Im! răspundeţi, ce veţi face când veţi avea de scris un articol asupra căruia veţi fi ne-domirit ?
Candidatul. YoiO lua colecţia Monitorului oficiat şi voiQ consulta discursurile d-lul prim-ministru Ion C. Brătianu pentru a mă lumina.
Membrul. Ideia e minunată.
Vrea se zică pentru ca se rezumăm: D-ta tn politică. In literatură. In ştiinţe, tn arte
etc. eşti
Candidatul. Liberal-naţional-guvernamental.
Membrul. Te angajez ca redactor cu salariul de 300 lei pe luna. Adio.
Mă rog nu găsiţi sistema minunată ?
Cu chipul acesta omogenitatea se Inţro-duce In redacţiile guvernamentale unde până şi corectura este făcută tn chipul cel mai liberal-naţional posibil.
Şi se nu credeţi că lucrurile se petrec alt-fel!
Radu Ţandără
INFORMAŢI UN I
Aflăm câ d. D. Butculescu, a rugat pe M- S. R'-g-rie, se meargă se visiteze exposiţia Cooperatorilor do la Graieva. Regele ar fi refugat sou» zându-se pentru diferite pretexte.
Nici nu puteam s6 ne aşteptăm ca Regele se voia-seăa reîncepe câ-toria sa de clte-va luni în Oltenia şi imprudenţa ar fi fost prea mare din parte’i, dacă ar fi vrut se stea in c ipitala Olteniei, mai mult de o jumetate de oră, fără a fi Înconjurat de toţi funcţionarii şi bătăuşii guvernului.
X
Ni se denunţă că in comuna Herăstrău, din judeţul Ilfov, există o mare mortalitate de vite.
Cu toate repetitele cereri cerute de către autoritatea comunală nici un veterinar nu s’a arătat pe acolo.
De asemenea, ni se denunţă câ şoseaoa proectată şi jpusâ In lucru între Bordeiu şi comuna Herăstrău încă de acum cinci ani, se lucrează cu multă negligenţă şi lene, aşa câ nu se ştie când are se fie terminată.
Această şosea foarte inportantă, a fost cerută cu multă insistenţă de către locuitori.
X
Consiliul comunal este convocat pe astâ-seară.
X
D. general Berendeî a inspectat erî fortificaţiile de la Otopeni.
X
Ruiciuli August.
Populaţia din Ruscik a făcut un manifest prinţului Alexandru prin
care face apel la patriotismul seu se nu asculte poveţile date de Ţarul.
Peste 4000 iscălituri acoperă acest manifest.
X
Prinţul Ludovic Battemberg. care se află la Sinaia, va pleca la Darm-slandt via-Predeal.
X
La sinaia se va construi o cazarmă de vtnătorl tn stilul Peleşulul.
D. general Angelescu, va pleca mâine la Sinaia pentru a supune planurile M S. Regelui.
X
Aflăm că guvernul românesc a comandat în streinătate 30 care de ambulanţe cu cortdiţiune ca se fie predate la 15 Septembre.
X
Acţionarii «Băncii Prevederea» aă terminat erî cu consiliul de administraţie: ’l au dat în judecată.
S'a numit o comisiune de cinci membrii cu sarcina de a lichida a-facerile societăţii de a vinde activul şi plăti pasivul de a pregăti elementele pentru darea în judecată şi altele.
Acţionarii erau indignaţi şi votul lor a fost daţ îrţ unanimitate,
TELEGRAME 1)L\ STREIAATATE
Pelersliurg, 1 Sept. — Prin cercurile politice domneşte o mare nedo-mirire dacă Rusia trebue sau nu să ia o parte activă la evenimentele din Bulgaria. Partida naţională, cu d. Kat-kov in frunte, conjură guvernul ca să intervie in favoarea membrilor guvernului provisoriă. Până acum guvernul a arătat că nare gând s’o facă. E de mult de când societatea rusească n’a fost într’o escitaţie atât de mare ca acum ; cu toate acestea nu doreşte nimeni ocupaţiunea Bulgariei de către armatele ruseşti. Se aşteaptă din zi in zi un comunicat, care si lumineze in-tenţiunile guvernului. E temele inşi că guvernul nu se va decide in favorul d-lui Katkov şi al partisanilor săi, căci după toate probabilităţile el va trebui si urmeze purtarea de pînă acum.
Ziarele Rusiei de Sud confirmă că principele a fost rări tratat în timpul voiagiulut seu prin Rusia. Numai graţie complesenţiî consilierului ,,Arsche-netvski“, principele a putut să'şi plătească, la llender, biletele de voiagiu. Ln conductor rusesc, căruia îi dăduse in anul 1881 un bun bacşiş, a adus principelui ostenit o pernă pe care să’şi rezeme capul.
Pesta, 2 Sept. — «Corespondenţa din Budapesta» comunică din Belgrad-. La telegrama regelui Milan către principele Alexandru, in care regele îşi esprimă indignarea sa contra trădării şi marea sa bucuriă pentru reîntoarcerea lui Alexandru, felicitându'l cu 0-caliunea acestei întoarceri, principele Alexandru ’i a răspuns că doreşte ca re-
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(30)
MIZERIILE
LONDREI
(Urmare)
XXV
Preţul crimei.
Rudolf şi Fritz nu dădură complicelui lor toate explicaţiunile pe care le am dat nuol, dar generalul era destul de inteligent, cunoştea destul politica europeană ca să poată Înţelege tot când îi să spunea o parte.
—	Am priceput, zise el, lui Rudolf; ceia ce voiţi, ceia ce vrea şeful d-v. e ca mişcarea liberală din Anglia să fie zădărnicită ; ca ideia revoluţionară, pe care această ţară o propagă ln pilda Franţei, pentru care vrea să lupte, să dispară pentru tot d auna, şi aă fie pusa In rândul ideilor care nu mal are nici un preţ.
—	Tocmai)
Dupe cum statt lucrurile, d-lor, mă simt dator a vă înştiinţa că nu vom putea ajunge la ţelul nostru de Sftt prin multă vărsare de aânge.
—	Ce ne pasa 1
—	Şi chiar aşa nu suntem tocmai siguri de isbândâ, căci opiniunea publică e cu totul câştigată ln favoarea ideilor de reforma. Apoi guvernul Prin-ţulul-Regent n’are energie.
—	Trebuie să ’l faceţi energic ca d-v.
să ’l siliţi a fi ast-fel. Incăerarea de astăzi l’a pus de sigur pe gânduri şi dacă ar vedea înaintea lui o primejdie şi mal mare......
Rudolf aruncă printre ochelari o privire lui Thistlewood, care n’j Înţelese bine deocamdată.
—	0 primejdie mal mare 1 reluă el. Ea nu va Întârzia, căci dacă Prinţul-Regent e hotărât, cum se zice, să respingă petiţiunea pe care Sir Burdett şi ITunt trebue să ’i-o presinle poimâine, sigur câ va isbucni o insurecţiune.
—	Ştiu, respunse Rudolf; dar dacă va respunde la petiţiune? Suveranii datl aşa câte-odată fâgâduinţi In vânt pe care nu le ţin,dar caxe liniştesc pentru moment poporul întărâtat, îl fac să mal rabde.
Generalul nu se gândise la asta.
—	Nu se poate, murmură el vor-bindu-şl sie însuşi. Dupe răscoala de astâ-zî, Prinţul-Regent nu poate să a-rate că cedeaza de frică.
—	Se poate, zise Fritz.
—	Da, relua Rudolf, dar nu e de tot sigur. Coroana n'ar perde nimic dacă s ar pune în partea poporului contra miniştrilor ; de şl azi e cu miniştrii eontra poporului, nimic nu ne
Încredinţează cu nu se va schimba la faţă. Şi alune) 1...
—	Atunci, nu mal încape vorba, isprăvi Thistlewood, D. Blucher şi Sfân-ta-Alianţă ar rămânea platcă, căci apropierea dintre Franţa şi Englitera, re-presentând spiritul modern, este o a-meninţare pentru Rusia, cărui nu-i pasa de ea, şi pentru Austria şi Prusia, căror le păsa prea mult I D-le Rudolf al dreptate, trebue să silim pe Prinţul-Regent să remâie vrând ne vrând aliatul miniştrilor contra poporului.
—	Aşa te voiti, zise Rudolf generalului ; îmi place să vorbesc cu un om ca d-ta.
Thistlewood se închină primind a-cest compliment care ’i venea fără veste; dar nu era din aceia care să mulţnmesc cu o monedă atât de puţin sunătoare.
—	Ştid eQ cum am putea să interesăm	 personalminte...... pe Prinţu-
Rrgent, zise el nehotărât şi căutând aş fixa ideile încă încurcate, să ’l facem să dorească înăbuşirea energică a tuturor încercărilor de revoltă......
Generalul se oprise, întrebând din ochi pe Rudolf şi căutând a citi ln privirea lui. Acesta părea câ asculta cu cea mal mare atenţiune de şi poate găsise mijlocul de care vorbea interlocutorul săQ, odată cu el, de nu înaintea lui.
—	Personalminte, reluă ei scoborând glasul din prudenţă, minunat. Dar-
Prinţul-Regent ar fi personalminte interesat să reprime....
—	Da, întrerupse Thistlewood, dar nu-i în aceste Bfacerl nici un pericol serios pentru Prinţul-Regent, nici pentru familia regală.
—	Adevărat, adause Fritz care înţe-
lesese şi credea de cuviinţă să sprijine pe tovarăşul săQ, nu e nici un pericol pentru el, cel puţin nu e..de-o
camdatâ.
Acest singur cuvânt, des-camda• tă, lumina situaţiunea cum soaiele eşind dintr'un nor luminează atmosfera întunecată de furtună.
—	Dar aceste primejdii personale ar putea să se nasca, conchise Thistlewood, care voia să împrăştie ultimele umbre ale minţel sale şi acele ce să puteau afla ln creeril interlocutorilor săi, nu-l aşa că asta voiţi să ziceţi ?
Din mişcarea capului, din privirea arzătoare a ochilor ce ’l ţintiri atunci, generalul pricepu câ fusese ghicit şi a-probat chiar.
—	Drace 1 făcu Thistlewood cu un fel de tresărire, un aşa lucru ar fi periculos pentru ace; cari ar născoci primejdie ca acele despre care am vorbit pentru persoana Alteţei Sale Regale.
Instinctiv cel trei conspiratori să a-propiase unul de altul.
—	Pericolul nu înseamnă nimic, zise Fritz,dupe un semn al tovarăşului săfl, şi par ca ar fi rostit numai un aforism destinat a umplea golul convcrsaţtuneîj profitul trebue să fie luat în seamă.
—	Da, profitul, adause Rudulf.
—	Profitul ceva de sigur, respunse
generalul. Cu bani, cu mulţi bani,poate am gâsi pe cineva....
Pe când se făcea ca se gândeşte la ce ar fi mai nemerit, Rudolf puse mâna ln buzunar şi scoase un portofoliu mare plin de bancnote.
—	Dacă cunoşti un om hotărât, zise el, care aur voi să primească greaua Însărcinare pe care 11 vom da-o, crezi câ cele cinci mii de livre strelingl cari sunt în acest portofoliu vor fi de ajuns spre al hotârâ ?
—	Cred ; mai cu seamă dacă, după,... ce va trece primejdia pentru Alteţa Sa Regală acel om va putea să capele un preţ îndoit.
—	Va căpăta.
Thistlewood, ca să se mal poată gândi şi pentru a nu părea încurcat, lş umplu paharul de pale ale, apoi bău încet.
—	Ar mal trebui ceva, reluă el vor-bint pe faţă şi fără nedomirire; acel cari s’or apuca de asta Întreprindere periculoasă vor voi să aiba mijloace de scăpare.
—	Vel avea la disposiţia «l-tale zece paspoarte cu visa unei ambasade oare» care îndată ce vel dori.
—	Alta e ceva.
(Va urilia)
---—^	1	^—
www.dacoromanica.ro
EPOCA — 21 AUGUST
3
PUBLICITATEA
ZIARULUI ,,EP0CA“
TIraglu <>.000 «le fol
ANUNCIURI SI RECLAME
Anunciuri pe pagina IV, linia 30 bani
Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei.
(jele să ’î per miţă ca un agent diplomatic bulgar să ’î aducă asigurările sale de prietenie.
Principele ’şl-a mal esprimat dorinţa Iul cât şi a întregului popor bulgar d a se restabili bunele relafiunt intre ambele popoare surori.
Regele Milan a răspuns principelui Alexandru că delegatul bulgar ii va fi bine-venit şi că va saluta cu bucurie restabilirea bunelor relaţiuni intre ambele guverne.
Berlin. 2 Septembre.— Ziarele liberale, dupe ultimele iutdmplărî, care a-ncvoe pot da loc la o altă soluţittne de cât la abdicare, consacră principelui A-lexandru, articole simpatice.
« Vossische Zcilung» zice că rare-orto dramă petrecută pe scena politică a Europei, a acut un sfârşit mai tragic.— Ziarul «Die Post» declară de compromişi pe acei cari au taxat Germania de servilism pentru că nu ’şi-a pus imediat puterea la disposiţia principelui A-lexandru.
Posiţiunea e critică, dar din nenorocire diplomaţia europeană n’a dat încă preferinţă săbiei. Aceiaşi foae revoacă ştirea despre o telegramă de felicitare a oficerilor de gardă, către principele Alexandru.
NOSTIMADE
Dacă nu este stupiditate apoi am dori se ştim ce este 1
Ziarul Voinţa Naţionala,\n No. sfiOdealaltâ-erl, supt titlul Respuns Clişeu, vorbind de hotărlrea luată de noi, ca se nu mal rfispun-dem vechilor şi resuflatelor el acusaţiunl, de cât prin câte va clişeurl, scrie Intre altele :
Nici nu puteam cere mai mult de la bogata inuginatie a redactorilor Epocel.
Apoi adaogă :
Penlru ca se nu remftneni insa si noi mai pe jos «le confraţii noştri!, am întocmit si noi un res-puns-eliseu pe care ti vom reproduce dupe fie-care articol din România si Epoca Care ne va mirosi a vechiu.
Ce dracu, nu este permis cui-va s6 fie a-tât de sârac cu duhul, or cât de salariat guvernamental ar fi !
Pentru a nu remine mai pe jos de cdt noi, cei .cari dam doveţi de o imaginaţie saraca, au întocmit si Voinţa un clişeu ! ! !
Ce nobile aspiraţiunl 1 Ce Întrecere legitimă ! Şi cât de mai pe jos trebue sg fi fost gazeta guvernamentală înainte de acest ClişeQ 1
ŞTIRI MĂRUNTE
D. Kiriţescu, prefectu de Teleorman a părăsit Capitala.
D. D. Sturza, ministrul instrucţiune!,s’a reîntors de la Sinaia.
D. N. Fleva, care *a revenit aseară de la Băneasa, a plecat 11 Constanţa.
dslă-noapte s a găsit In Cişmcgifi un copil lepădat care luse mal întâia strtns de gât.
Linia ferată ce se’construeşte de la Co-trocenl Ia Marmizon, care sa adjudecat pe numele d-lul Zanetto, se va pune în lucrare Ia 15 ale lunel viitoare.
*
• •
Ministerul domenielor a fixat pe Luni 25 ale curentei, esamenul pentru burse la şcoala de arte şi meserii de la Filaret.
Procesul foştilor’funcţionari de la Creditul Urban, ce trebuia să se judece as-tă-zl de Curtea de Apel, a fost amânat.
Consiliul permanent al judeţului Ilfov, a luat decisiunea d a construi uu local de scoală, tn comuna Domneşti.
• •
D. C. R. Manolescu, secretar general la ministerul domenielor, a plecat pentru4 câle-va zile la Constanţa.
D. I. C. I!rălianu,*va* pleca mâine dimineaţă la Vârciorova, pe. tru a petrece pe fii sfel, cart se reîntorc în Francia la studia.
D. Nacu, ministru de finanţe, a plecat azi la Sinaia.
11 TIMP. 1JVF0RMATII
Aflăm că, In urma schimbului de telegrame între împăratul Alexandru 111 şi Prinţul de Battemberg, guvernul nostru simţind că s’a schimbat politica, şi că s’a compromis prea mult faţă cu Ilusia prin limbagiul presei oficioase şi prin recepţiunea prea pompoasă şi demonstrativă ce a făcut prinţul Alexandru, la trecerea sa, acum plin de grijă, caută prin toate mijloacele a se lua bine cu guvernul Rus.
D. Dim. Sturza multiplică visitele sale representantului Rusiei în Bu-cureşt', iar d. I. C. Brâtianu a făcut pe lângă d. N. Creţulescu, fostul nostru ministru la Petersburg, demersuri pentru a’l face se aştepte portofoliul afacerilor streine.
D. N. Creţulescu ar fi refusat categoric, exprimând în mod lămurit desaprobarea politicei guvernului.
D. Keun, Ministrul Ţârilor dejos, ce se afla în congediu s'a reîntors în Bucureşti. *
m
Se crede că d. Peridi, actual inspector al creditelor agricole, va fl numit director al poştelor şi telegrafelor, In locul d-lui colonel Pas-tia care va trece la trupă spre a’şi face stagiul.
m
Aflăm din sorginte positivă că în momentul când prinţul Alexandru al Bulgariei era transportat în Rusia, d. Dim Sturza a chemat pe d. colonel Maican Dumitrescu coman-
dant al flotilei şi Jireetor la minis-te ’ul de resbel, şi l a întrebat daca se poate opri Yachtul pe care e transportat prinţul Alexandru.
Colonelul M ican a răspuns că se poate.
D. Sturza a stăruit pentru ca Vach-tul să fie oprit, dar motive imperioase au făcut ca această resoluţie se nu fie luată.
Aşteptăm ca Monitorul se ne dea o desminţire, dar sfătuim prieteneşte pe d. Dim. Sturza ca să nu n’il dea în forma obicinuită de d-sa. •
Se zice că d Alexandru Em. I_a-hovari, directorul divisiuneî Consulare de la Ministerul afacerilor străine, In urma unor neînţelegeri ce ar fi avut cu d. Dimitrie Sturza, şî ar fi dat demisiunea.
Unul câte unul se retrage, astfel toţi tinerii de valoare şi oneşti care s au încercat a servi ţara lor sub acest guvern.
•
Citim tn l’lndăpendanee behje, de la 2 Septembre, următoarea semnificativa rectificare, r&CUtk de ziarul, Journal d<■ St. Petersburg :
Când principele Alexandru de Battemberg a fost chemat la trinul
Bulgariei, de Adunarea Naţională din Tirnova, el consilia se zice pe cancelar, asupra ceea ce avea de făcut, se primească sau se refuze. «Primiţi, iar fi răspuns principele de Bismarck, or ce s’ar Întâmpla, va fi în tot-d’aunn pentru d-v. o plăcută amintire de tinereţe.» Acest răspuns n’a fost făcut principelui de Battemberg, ci cu mult înainte, principelui Carol de Huhenzollern, când a fost chemat la Tronul României.
•
Se zice că d. Stolojan va pleca la băi In streinătate. D-sa ar fi obţinut pentru aceasta un congediu de o lună.
TELEGRAMA
Târgovişio, 23 Auguat,
3 ore 30 m.
Astă-noapte, a ars aci casa directorului pudrăriei Lăculeţe, cu tot ce era înăuntru.
ULTIMA ORA
Oerlin, 4 Septembre.—Se comunică din Sofia agenţiei WollT că prinţul A-lexandru a sosit acolo ieri la li dimineaţa.
El a fost primit de populaţiune cu entusiasm.Corpul diplomatic afară de represintatul Rusiei, a asistat la intrarea prinţului.
Petersburg, 4 Septembre.—Gazeta de Moscova invită pe prinţ a abdica In-dalft.
Berlin, 4 Septembre.—D. de Giers a fost primit ieri după amiază de prinţul imperial şi apoi de împărat.
Londra, 4 Septembre. — Standard dojeneşte pe prinţul de Bismarck pen-
tru că a comis o greşeală părăsind causa prinţului Alexandru.
Times consideră ca un indicid de răd augur pentru prinţul Alexandru faptul ca «i. de Giers e primit la Berlin cu o-norurl escepţionale.
Berlin, 4 Septembre.—D. Kallevicî, ministrul Sârbiei la Bucureşti e numit în aceiaşi calitate la Atena. El va fl In locuii în Bucureşti prin d. Rajovicl.
Sofin, 3 Septembre. — De la D ore dimineaţa popu'aţiunea în lii:ne de sărbătoare se respft’tdea pe stra i i Phi-lipopot. Casele erati pavoasate precum şi reşedinţele Consulilor, afara de a Rusiei. întâiul regiment din Sofia şi drugine rumeliote erad aşezate tu ordine de bătae In livedea ce se află la dreapta la 2 kiloractre de oraş.
Consulul Angliei d. de Lascelles a sosit azi dimineaţă la Sofia. însărcinaţii de afaceri ai Italiei şi Românie! în mare ţinuta aşteptau pe drum.Ceilalţi consuli erafl în Sofia unde aşteptau pe Prinţ tn faţa poiţii palatului. La 8 kilometri de oraş numeroase trăsuri adusers din Sofia notabilităţile bulgare şi dame cari oferiri buchete prinţului.
Escorta prinţului compusă din|lî>0 de oameni, era precedată de o brigadă de gendarml, stindardul Princiar, apoi prinţul Alexandru călare In mare u-nifoimâ de general, purtând In cap Kalpakul bulgar alb, cu moţ. Alături cu dânsul erad grupaţi coloneii! Mul-kurofl şi Nîcolaefi", maiorul PanolT şi ofiţerii sei, di- ordonanţă, vre o două zeci de ofiţeri de toate gradele. In urma escortei prinţului se vedeau mai mulle trăsuri, ce conţineau persoane cari au luat parte activă la contra revoluţi unea. Intre alţi d. StambulofTşiRadoslavofT. Prinţul a fost primit cu mare entusiasm din partea mulţimii ce era pe marginea drumului. Ast fel a fost Înconjurat şi aclamat de mulţime până la locul unde erau aşvzate trupele.
Prinţul trecu pe dinaintea frontului trupe or, după ce a îmbrăţişat pe comandantul primului regiment. Alteţa Sa a adresai apoi cuvântul la mal mulţi soldaţi.
La trecerea prinţului trupele scoteau urale frenetice şi muzicele Intonau imnul naţional al Mariţel. Regimentele ruineliote ad aclamat pe prinţ cu acelaşi entusiasm ca şi cele bu gare. In timpul revistei o buterie a Las o salvă de 21 tunuri. După ce a plecat din locul unde s’a făcut revista, prinţul reluă drumul spre oraş. La cele d’ântâid case din Sofia, staţionat! grupuri numeroase, de unde plecaţi strigătele entusiaste de «Trăiască prinţul Alexandru I»
Buchetn, flori, coroane se aruncad cu grămada la picioarele suveranului şi a ofiţerilor săi.
Trupele au urmat pe prinţ şi ad intrat tn oraş In urma lui. Prinţul se în-dresptâ spre catedra'% trauversând stradele oraşului, toate pavoasate.
După serviciul religios prinţul Alexandru se duse In faţa palatului.
Corpul diplomatic în mare ţinuta ; afara do agonii! Basic! si («crin n nici. cari «ii mi nea ta primiseră ordin <1«- a se	veni de sa-
lută pe prinţ când defilau trupele înaintea suveranului şi care a durat 3 sferturi de oră.
Afara de trupele Rumeliote mai erad de faţă, un regiment de infanterie, o baterie de artilerie şi 2 esc idroane de cavalerie. Dupe defilare prinţul pătrunse In curtea Palatului urmat de corpu- d plocnatic, de \re o sută de ofiţeri şi de un număr considerabil de fur.c.ionarl. Alteţa Sa a fost încă odală salutat de primul regiment aşezat In ordine de bătae de a lungul Palatului. O recepţiune a avut loc apoi In salonul cel mare.
Toate sau isprăvit pe la 2 şi jumătate d. o.
Se anunţă Că regimentele răsculate s'au supus azi dimineaţă.
INSTITUTUL
PIU)! I soit 11 Ol» ASOCIA! I
Se ndu’e la cunoştinţa părinţilor de familie că, din cel opt-zi-ri elevi al Institutului, numai trei ad rămas repetenţi şl s -apte corigenţi, iar loţl cel-l-alţl seapte-zeci aQ fost promovaţi, dintre care zece premiaţi la gimnastele şi liceele Statului; de asemenea toţi cel din clamele primare ad fost promovaţi, fără să rfimânâ vreunul corigent ori repetent.înscrierile atât pentru clasele primare cât şi pentru gim--nasia şi liceO >e fac pini la î-ia Sep-* tembrela Institui, care se afiâ instalat tn cele mal bune condiţiunl pe calea Victoriei 162, Bucureşti.
Direcţiunea.
INSTITUTUL DE FETE
iBOHCKl
I3R, Calea Moşilor, 13(i
Cursurile primare cât şi cele secundare vor reîncepe la 1 Septembre. Programele Statului sunt obligatorii. Înscrierile se fac în toate zilele la direcţiunea institutului.
Traduse de Ionii S. Spartul!
Um volum elegant cu anvelopa lucrata în culori şi cu calendarul anului 188(5.—Preţul i lefi.
INSTITUTUL NOU DE DOMNIŞOARE
BUCUREŞTI STR. PRIMAVEREI Î0
Cursurile se deschid la 1 Septembre. Preţu ile pe un an şrolar sunt : 1054 lei
noi pentru interne, 600 penlru semi-iuter-ac, 450 pentru externe.
I’eul ru copil «lin şcoala mixtă, «F.cole F.n-fantine sau kindcrscliule»,se plăteşte 4501. pentru semt-in terne şi 350 pentru externe.
Programul, lista profesorilor şi prospectul se. pot vedea la inst itui,.înscrierea se face tn toate zilele de la 2—6 p. m. tot atunci sc poale visita şi localul.
Locuri vacante sunt: pentru interne, îi, externe sau semi-interne 8, şi pentru scoalele mixte ori cili se va cere.
HUI TIIEODOKESd FLORIA
Reintorcându-sein Capitala isi reia clientela.
Consultatiuni de la 5—6 ore strada Sălciilor No. 3.
DOCTORUL VUM)
Dă consultatiuni pentru boale de OCUI, U REC li I, şi SIFILITICE şi face operaţiuni de hirurgie oculară.
Bncureşti, Calea Văcăreşti No. 53 (a-lftturl cu spitalul Xenocrat) de la orele 2—4 dupfi amiazl.
LICEU ST, GHEORGHE
Se se vaza anunciul pe pagina IV
LXSTITIT TEMUI DOHMSOARE
— 47 Strada Scaune 47 —
Cursurile primare şi gimnasiale vor începe la I Septembre. Programele statului sunt obligării, iar examenele se trec înaintea comismilor ministeriale. înscrierile să fac tn toate zile la cancelaria institutului Director de studii, d-uu C. C. Dobrescu, profesor la liceul Sf. Sava.
directoare E. C. I)obre»,eu.
LICEUL NOU DE DOMNIŞOARE
DIN IAŞI
sub direcţiunea domnişoarelor WARLAM n se vedrft pe pag;. l-«t
A SE VEDEA
LICEUL ALEXANDRI
pe pagina 4-a.
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
C7i)
FORTUNE DU I0IS60BET
VELULALBASTRU
(Urmare)
Ilugues o lăsă să plece. Ce ar fl putut să’I zică In faţa acestui comisar care din fericire n’asistase la scena petrecută ?
Rose şi amicii săi asistase, dar Hu-gues nu mai avea nimic să le ascunză şi el putea compta pe discreţiunea, loialitatea şi simpatia lor.
El făcu ca un brav ofiţer care află in timpul unei bătălii, că fratele săd a fost ornorlt, şi care stftpânindu-şl durerea continuf a'şi conduce soldaţii săi In foc.
D. de Malverne uită momentan trădătorii pe cari voia a’l pedepsi şi redeveni magistrat.
“■ Spunemţi-ml faptele, domnule, zise el comisarului cu un calm pe care îl admira Meriadec şi Daubrac.
— lata ce s'a petrecut, răspunse a-gentul judiciar, Doi sergenţi de oraş trecând prin strada Cassette a a fost chemaţi de o femee bătrână care striga să se pue mâna pe asasin, Ei aii intrat in curtea casei de unde ea stiiga ţi ad văzut un otn care eşa pe o fereastră şi se cobora jos pe o scară de fringhie, el ’l-aQ prins şi ’i-aQ adus la
comisie. Intrebându'l acest om ’mi-a spus că să numeşte Jean Fabreguette.
—	Mulţumesc lui D-zetil el nu e mort, zise încet Meriadec.
—	El pretinde că este prieten cu stăpânul casei şi’ml-a declarat că a găsit tn odaia in care a intrat cadavrul unul copil. Am crezut că este nebun şi chiar acum nu sunt sigur de aceasta....’mî-a povestit o istoriecu totul estraordinarâ.
—	Ce aţi făcjt cu el ? Întrerupe d. de Malverne.
—	Ast fel după cum am avut onoarea de a vă spune ’l-am condus la colegul med din cartierul Cită, care ’l-a interogat şi care crede că acest om nu minte. De al l-fel n’are aparenţa cum că el ar fi comis omorul din stradaCas-selte. De aceia m’am hotărât să vi’l aduc.
—	Atunci el este jos ?
—	Da domnule, păzit de duoT gardişti lntr’o trăsură.
—	Bine. Adu’l aci.
Comisarul eşi şi d. de Malverne după ce Invită pe Rose şi amicii săi să mai stea, le zise c’un ton scurt.
—	Nu ’ml voia da demisiunea astăzi. Voesc să sfârşesc cu asasinii înainte de a sfârşi cu trădătorii. D-voastră mă veţi ajuta şi veţi şti să tăceţi.
Nimeni nu scoase un cuvânt. Daubrac şi Meriadec înţeleseră că nu era momentul le a vorbi. Rose, spăi-mântatâ se întreba ce va face judecătorul nevestei sale.
Fibreguette, adus de comisar, intră ca un nebun: Cu capul gol cu părul sbtrcit.cu vestmintele hârlânite,rupte, arse, şl fără să salute pe aliaţii sel.
El începu să’I mustre că a părăsit şi a lăsat pe Sacha a fl omorât. După aceasta povesti deplorabilele Iul aventuri fără a omite nimic şi fără a deghiza adevărul. El spuse chiar magistratului că casa din strada Marbeuf arde în acest moment şi că el este care T-a dat foc.
Nimeni nu’l întrerupse, când sfârşi d. de Malverne ÎI zise :
—	Sunteţi liber, domnule, şi vă rog de a însoţi pe d. comisar care se va transporta imediat la d. de Meriadec. Aceşti domni, Împreună cu domnişoara, vor merge asemenea acolo, un de mă vor aştepta. Voiu veni peste o jumătate de ora.
Trebuia ca toţi să se supună. Comisarul nu putea să’şl permită a se sustrage de la executarea unui ordin dat de judecătorul de instrucţie şi cel-alţi credeau ca d. de Malverne simte trebuinţa de a se esplicacu soţia sa, fiind singuri.
—	Ertare pentru ea ! muimură când trecu Rose Verdiere.
Judecătorul rămase rece ca ghiaţa şi copila plecă convinsă că s’a sfirşit cu culpabila.
Ea nu se înşelă. Hugues de Malverne condamnase pe nevasta şi pea-micul săQ. Dar el nu voia a’I esecula înainte de a ’şi face până la espât datoria sa de magistrat. Pe de altă parte nu ştiea încă cum să’şl răzbune,
Di de Malverne voia o pedeapsă pro porţională|cu crima.peîltrucă era o adevărată crimă această trădare a celui mai
www.dacoromanica.ro
bun amic al lui şi a unei femei pe care o adora.El se întreba dacă,în loc dea’şl risca viaţa într’un duel, n'ar face mal bine să ’1 omoare pe amândoi şi pe urmă să se omoare şi el. Resultatul unul duel este tot-d’a-una nesigur,|dacâ ei va fi omorât,odiosul lui rival ar putea să se însoare cu Odette.
Ar fl o nebunie de a se espune la un asemen-a rcsultat şi cu toate acestea necesitatea unul duel sfârşea prin a’i se impune căci omorul nu'l putea suferi.
Hugues, înainte de a lua vre-o hotărâre, vru să spue simplu nevestei sale ca să’l aştepte până se va întoarce de la Meriadec, unde se duce. El îşi a-corda a3t-fel câte-va ore de reflexiune de care avea mare trebuinţă, pentru a se puteacalma,dcoare-ce acum era atât de escitat în cât nu era în stare să raţioneze.
El chema po fecior pentru a’l anunţa Odettel, care nu’l fu Insă mirarea când auzi că a plecat d’acasă pe jos, de şi se înhămase caii la euped.
El crezu că ea s’a dus la amantul săd şi'i reveni ideea de a’i omorâ pe a-mândoi. Dar răsbunarea este un fel de bucale care trebue să se mănânce reci, zicea Cesar Borgia, care se pricepea în asemenea lucruri, şi d. de Malverne îşi amână pe a sa pentru a doua zi.
Era aşteptat în strada Cassette şi a-lergă acolo.
XI
Dupe plecarea amicului sea ilugues, câpitanul sdrobit de remuşcârl, rămase o oră nemişcat, sdrobit, trecându-şl
prin cap proecte de sinucidere, şi abia lndrăsnind a privi tn faţă teribila si-tuaţiune In care 'I aruncase un amor culpabil.
Această situaţiune era o încurcătură. Cum să iasă? Ucizându-se ar scăpa el, dar ce va deveni complicea lui?
Roşa Verdiere o scăpase din pericolul imediat.
Dar pe urmă? ce era să facă nenorocita Odette? Să încerce a înşela încă pe bărbatul ei? Saint-Briac nu s’ar hotărî la aceasta. Această viaţă de trâ dare perpetuă ’i înspăimântă acum, Şi nu se părea că nici domna de Mal-verne n’ar mal fi voit să o retnceapâ. Nu declarase ea că era hotărâtă să fugă cu amantul ei?Şi,apoî,devenise imposibilă această esistenţă fn partidă dublă, ce o ducea de şease luni.
D. de Malverne, putuse crede o pri-mâ-datâ că acusase pe nedrept pe femeia sa, dar ’l rămăsese de sigur în-doeh, şi,pe viitor, nu va lipsi de a’l supraveghea. Intr’o zi sad în alta, va surprinde pe amanţi, atunci chiar când ei se vor mulţumi, ca şi altâ-datâ, de a se Întâlni afară din casă.
In ce mod Saint-Briac va mal trăi cu acest loial Hugues, pe care aşa de nedemn 'l-a înşelat ? Va avea el cura-giul de a’l revedea, de a trece pragul acestei case unde el a adus desonoarea şi de a juca încă comedia amiciţiei? Na, de o mie de ori nu. Dar dacă el nu se va duce pe la Malverne, dupe lm* pâcarea care a urmat scenei din salonul din aleea d'Antin, aceasta ar fl O mărturisire câ el este culpabil.
(Va urm»)

V
EPOCA — 24 AUGUST
CASA DE SCHIMB
I. M. F E R M O
—27,STRADA LIPSCANI, 27—
CURSULRUCURESCI
33 August 1886
5 % Rente amortizabil» . . .
5	* Renta perpetna . . . .
8 % Oblig, de stat...........
6	X oblig, de st- drumu defer
7	X «fcis. func. rurale. . . .
5	X scris. func. rurale . . . 7 X scris func. urbane . . ,
6	X Scris func. urbane . . .
5 X Scris. func. urbane . . . 5 X împrumutul comunal . . 0°lig. Casei pens. (lei iO dob.) împrumutul cu premie . .	.
Acţiuni blncel nation. . .	.
Acţiuni «Dacia-Romama » .	.
>	Naţionali. . .	.	. ,
•	Credit mobiliar	.	.
•	Constructiunl.	.	.
•	Fabrica de hârtie	.
Argint	contra aur . .	.	.
Bilete de Bana 6 contra aur. Florin ausatriaccl .	'
Schimb •
Paris 8 luni .
» la vedere . Londra 3 luni » la vedere Berlin 3 luni . . Viena lavedere .
97
RM/2
Uit
RS
iOCfi/t 921 t 821 2 751/2 *20 3t
1030
273
*80
162
CIX.
13.85
z.ot
100 1/8
25.25
1.24
2.01
DE ÎNCHIRIAT
Crinului No. 5 bis.
chiar de acum Casele nuol din Str.
n r lilPUIDIAT QW*r de acuma. Ut I nun Ini A I un otel situat Calea Victoria No. 147 Împreuna cu dependinţe, grajd, şopron, curte, grădină, gaz aeriform tn casa. Pentru desluşiri, a se adresa la No. 198 Calea Victoriei.
nr IMPLMDIAT c,liar dacum ca-Ut I nuri Ini Al sile Costa-Foru
din Batişte, Strada Scaunelor No. 46.
22 Camere deosebit dependinţele: grajd, şopron, cuhnie, spălătorie şi alte trei ca-mereşi gradina spaţioasa.
Doritorii pot visita casele tn toate zilele. Pentru condiţii & se adresa la d-nu C. G. Costa-Foru 3, Dealul Mitropoliei, sad la redacţia Epocei.
DE ÎNCHIRIAT
(de la Sf. Dumi-
..................... tru anului curent)
casele, gradina şi teatru cunoscute sun numele «RAŞKA» din Strada Academiei No. 28.
A se adresa Strada Batiştea No. 11.
DE ARENDAT
moşia GoeştI din Dolj pe 5 aul do la af. Gheorghe 1887 tnaiato. Doritorii se vor Pdresa la d-1 Eugenie Topoloveanu Strada Solonâ No. 4, Bucnreştl.
LICEU Wl DE DOMNIŞOARE
din liisl
sub direcţiunea d-relor WARLAM
Acest institut inliinţat tn Bârlad la anul 1881 şi transferat tn Iaşi la 1885 se alia situat tu partea oraşului care se bucura de cele mal bune condiţiunl hi-gienice. Casa şi gradină spaţioase.
Programele sunt identice acelor ale şcoalelor Statului ufarâde limbele streine cărora li sedâo mal mare devoltare.
Programele ce st urmează sunt acele a şcoalelor primare a externatelor secundare şi a liceelor clasice. Examenele se depun dinaintea comisiunel namilă de minister; conform noului regulament. Pentru elevele care nu doresc a dobândi diploma de caca laureat s a Înfiinţat un curs special pentru limbele streine. Cursurile vor începe regulai la 1 Seplembre, şi pentru ca studiile să nu sufere prin intârzferea ce pun unele eleve a veni la şcoala, Gnor. Părinţi sunt rugaţi a le aduce exact la termen.
înscrierile se pot face in fie-care zi tn cancelaria Institutului casele Droso vis-â-vis de şcohIo de Belle-arte.
Direcţiunea.
|»r lYflliDIlT chiar de acum Casele, l'Ij l.lt.nlnl Y I din Strada Academiei No. 11 compuse din 1 fi Camere, cu o curte spaţioasă în care se află grajdiil şopron şi alte dependinţe. Aceste case mal afi şi o grădina importanta A se adresa Strada Batiste No. 11.
lir IM 1111*1 il chiar de acum casa d-l ul I"»j ni lllitm v. Hiottdin Str. Luterană 15, mobilate şi nemnbilale având 22 camere, grajd de 10 cal, şopron de 6 trăsuri, 2 piranite, lpuţ şi gradină cu 2 pavilioane.
Doritorii se vor adresa la d-nu Prerie tar în toate zilele de la orele 8 dc dimi-nâţâ până la oinci (5 seară. Asemenea şi do arendat de la St. Gheorghe viitor moşia d-sale Copaciu din districtul Vlaşca plasa Cftlnişle.
DE IM IIIimT
de la St. Gheor. t 1887 moşia Tân-tava ce ’I zice şi Bâcanu din districtul Ilfov, la o poşte departe de Bucureşti, în întindere de aproape 700 pogoane.
De la St. Gheorghe 1888 moşia Gressia dindistr. Teleorman lână Ruşi-de-Vede, în întindere de 600 pogoane.
Doritorii se vo 1 adresa în Bucureşti la propriatarul Gr. Arion, Calea Griviţa No. 88.
rc •.1. _ j -. . ii. ■ _
INSTITVTIIL „umr
46, CALEA RACHOVEI, 46.
Invă.'lmânt după programul s'al ului. dc la c.ire se primesc certificatele de promovare.
Clase primare şi gimnasiall în inl> r-nat şi preparaţiunl pentru liceu şi şcoala militari.
Local spaţios şi igienic cu grădină şi curLe pentru şcolari.
Regulament serio; şi îngrijire părin tească.
Prospecte se expediază la cerere.
Înscrierea de la 15 până la finea lui August.
DIRECTOR
1>. R. Cordescu.
MOŞIA STREJEŞTI SUT™
districtul Romanaţ partea cuvenit d-nel Alexandrina Grădişteanu doctor Darvari şi Iosef Darvari se dă tn arenda de la 23 Aprilie 1887. Doritorii se pot adresa la d. doctor Darvari Strada Dorobanţilor No. 34 saă la d. avocat Mihail Pala Strada Academiei No. 15.
PUBLICITATEA ZIARULUI „EPOCA
4 4
N°. 3, STRADA EPISCOPIEI, N°. 3
f
\	_ BUCUREŞTI -	,F fu
V

c+lea victor^


— OUVRAGES RECOMMANDES”
Recheschor sur quelquos problâmeB d histoire, par Fustei de Cottlaru/es Dc fassocialion «le l’ouvrier uux bânâfices du patron [iar Le Itousseau
i’.ssais de poycliologie contemporaine, par Paul Bourge.t. . . I.alternalive, conlribulion a la psvchologje, par E. li. Clay. L’B|o«|uen<Je politique en Gnice: Domonstliene, par L. BriAif.
u,..,.l.. .IM   ....„A......... 1.	rriti.- . ,r_1___
i
Chlinfs d’Aurore, p’oâsios, par M-lle Hilene Vacaresco. . l-a pfopriăte sociale el la Ilămocratio, par A Lfr. Fouillee. . . . Manual des institutions romaines, par Uouchi-Leclccy. . . .
La paix publique selon la logique et l’histoire, par de Faviers.
Essais ile critique.philosoplnque, par Ad. Franci,................
l-os meusonges conveni,ionnels de notre civilisation, par Max.Nordau Essai sur la mission actuellos de. la femmc, par Nn diplomate .
La Science sociale contemporaine, par Atfr. fouittie.............
Expuşi' des doctrine» transformi Ies, de I-amarele. Darwin, Hunckel \ T , -rs l'Empirc britaniquo, pai- le Baron Fabner, 2 voi. in 8.
1‘ mn; es de pliilologie, comparee, par Sayce....................
12.50
4.40
4.40
12.50
4.40 3.75
4.40
18.75 5.—
4.40
7.50
3.75
4.40 5.—
18.75
5.—
LES C3MHIANDES DE PR0V1NCE SONT EFFECTUEES IMMEDIATEMENT
i
INSTITUL „NEGRI"
IN
GALAŢI
Internat externat de baeţt, fundal fn 1883 şi condus de o asociaţiune de pro-peforl publici. Cuprinde trei secţiuni: primara, cu cursurile tn institui; yim nasiata, cu cursurile la gimnasiul statului; comerciala, cu cursurile parte tn institut şi parte la şcoala comerciala din localitate.
Localul institutului este situat fn centrul oraşului (oasele A. Foii, din strada cu acelaş nume) şi întruneşte condiţiunilc cerute.
l’entru anul şcolbr 1880/87 Asociaţiu-nea a făcută noi tnbunâlâţirl tn lot ce ţinteşte la hunul mers al institutului.
Cursurileprimareincep la 16 August, iată cele secoudare de la f Seplembre.
Orl-ce iuformaţiunl se pot căpăta la direcţiune, care trimete gratuit după cerere prospectul şcolel.
Direcţiunea.
P.S. Tot odată institutul are necesitate de un profesor pedagog la limba francesă pentru clasele începătoare. Doritorii «le a ocupa acest post, sunt rugaţi a se adresa la direcţiunea institutului, care îi va face cunoscut oral safi înscris condiţiunilc.
Direcţiunea.
nr ur n7 a or ° oaijA ,io cfi|Arie
Ut VLllZ.Mnt bine dresată, a se adresa Calea Dorobanţiolr No. 74.
LICEUL AELXANDRI
(l'osi institutul Ui-Jiude)
Bucureşti. — A o. 1, Strada A rmeană, No. 1 Bucureşti
I Internat şi Externat.
Cursuri primare şi liceale. Preparaţiunl pentru bacalaureat şi şcoli speciale.
I Local anume clădit pentru institut.
Dormitoare şi săli de studio, spaţioase [şi bine aerate; toate cândiţiunile igienico de aproape şi serios observate. Băl [în institut.
Aparat de suda ţie, duşi, ele. Sală de [gimnastică de iarnă. Gimnastică de vară.
Infirmerie. Re lectori 0 organ isat după [ .sistemul cel mal nou.
Bibliotecă.—Musofi cu obiecte «le stu-|difi. Grădină botanică, ele.
Cursurile sc fac conform programe?
| lor oficiale. — I-imbcle, francesă şi ger-i mană sunt obligatorie,cote-I-alte facultative.—Liceul posedă un bogat niale-I rial pentru cercurile de ipsliluţiune şi j profesorii dafi cunoştinţelor matema-, l ire şi naturale o întindere reclamată de i progresul ştiinţelor positive.
| Studiile Institutului coprind urtnâ-[ (oarele secţiuni.
i. Cursul primar complect cu limbelo
francesă şi germană, obligatorie;
2.	Cursul liceal.
3.	Preparaţiunl pentru exameneleşcoa-1 lei militare, comerciale şi bacalaureat.
Direcţiunea acestui liceiî are onoare a aduce la cunoştinţa publicului că «lupă o nouă combinare s'u asociat cu un grup do profesori publici bine cunoscuţi, cari pe lângă obligaţiunea de a face cursurile, in Institui, se mal fnda-1 torcazA, dacă unii dintre părinţi ar dori ca 111 d-lor să lie înscrişi tn liceele şi şcoalcle «talului , de a supraveghia I mersul, asiduitatea şi purtarea elevilor | ce vor frecuen l a acele şcoalc.
Un servieiu de omnibusc ale liceului nostru, va transporta pe elevi la oricare din licee şi gimnasil afară de liceul MateiQ Hasarah,c.ire se allă la distanţă de 5 minute «1«« l.iceul Alexandi.
Cursurile Încep pentru clasele pri-1 mare, 15 — 20 kugust, iar cele licealei de la 27	1 Seplembre.
înscrierile se rac tn toate zilele la ca celaria liceului.	n-1
l>ii-<-clliin
ea.
ANUNCIU!
A apărut de sub tipar Metoda practica, pentru vaccinare şi rcvaccinare, pentru usul învăţătorilor rurali, preoţi, şi moaşe, care în urma decisiunel ministeriale sunt obligaţi ca, pe lângă profesiunea lor să fie şi vaccinelor! comunali, £.. Vioreaua.
Preţul unul exemplar 1 leC se găseşte de vânzare la autorul, Strada Nouă, Ploeştl.
nr wr|J7A nr miere de calitate su-U t V L11L M 111 perioară obţinută prin maşina centrifugală. Pot oferi orl-ce cantităţi cu preţul moderat.
A se adresa Ia d-nu Uryniexviecki în Tecuci.
LaJ CC CD E	INSTITUTUL FROHLICH	ac | c-> m T3 |
►— CJ G	MARE PENSIONAT DE FETE CU OPT CLASE, CD CURSURI SUPERIOARE	-H G 1—
CH	WIENA 1. BEZIRK, GRUNANGERGASSE N° 1.	cr> =XJ
—J CC o	Pe timpul verei în VILLA propria, de la BADEN, aproape	cn DO 1
—1 CC	de Wiena.	CD DO I
co CC ZD	0 deosebita atenţiune se da pentru studiul musieei si al	r— I x* 1 10 1
c_> —1	limbelor moderne.	—i I o 1
»— Ou UJ	Se primesc interne pentru conservator in.	— I o 1
CJ>		ÎNCEPUTUL CURSURILOR LA 27 OCTOMBRE		00 1 DO I m L
PANTELIU POPASU
Licenţiat tn drept şi tu ştiinţele politico; vechio ailvocal al Curţei de Ca naţiune: fost adese depulal al Galaţilor, «lupă o lipsire de 20 ani, aşezându-se din nod tn Bucureşti, ’sia redeschis can-celaria sa de advocatura tn Strada Aca-demiei No. 41, elogiul 1, alaiuri de Bursa si Camera de Coreţ, tn Casele B-rului Leon Steiner.
Orele de consultuţiune de la 8 — it înainte de prânz şi de la 3 — 5 dură prânz.
THA VECHE SI VIN
ţuică şi vin de la d-nu IsaiaLerescu din Str. Episcopii, vig-a-vis de grădină se vinde la butelii ţuica do 10 ani, veritabilă garantată pe un lefi butelia de jumătate oca dreaptă a tui Cit za şi vjn veritabil de masă uşor şi curat pe 40 bani butelia.
MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE ROMANE"““l“
Bueurestl-Roman						Bucureşti-Vătrcloro va			
	Arătarea Trenurilor					STAŢIUNEA	Arătarea Trenurilor		
STAŢI UNF.A									
	Tr. ac.|Tr. p. |Tr. p. ITr. pl.				Tr. ac		T. fal.jT. ac.		i'fr. p.
	noapte	a. m.	dim.	dim.	p.m.		p.m.	seara	dim.
Bucureşti p.	11,00	8,40	7,30	6.30	4,40 7,20	Bucuresci p.	4,05	8,00	8,00
Ploeştl	12 27	10,39	9,16	8,04		Ciocănesc!	—	—	8,41
Buză fi	2,14 3,17	12,55					—	—	
H.-Sărat		2,25				Titu	5,07	9,00	9,26
Focşani	d. 4,16	3,48				Pitesc!	6,24	10,16	11,17
Mârăşeştl	5,00	5,15				Slatina	8,08	11,56	1,25
Adjud	6,01	S. 6,39				Craiova	9,30	1,18	3,37
liâcăfi	7,39	9,35				Fi li aşi	10,17	2,04	4,52
Roman sos.	8,45	11,15				T.-Severi n	12,05	3,52	7,34
	dîm.	p. m.				Vârcior.sos.	12,27	4,12	8,00
Koniun-liucurcstl
Roman plec-
Bacăo
Adjud
Mârăşeştl
Focşani
K.- Sărat
BuzăO
Ploeştl
Bucur. sos.
T ârgovisle-TItu
Târgoviste p Titu sos.
a. m. | p. m. 6.40	5,20|
7,50/	6,30
Vârdorova-Bucurestl
noap.	p. m.			p. m.		seara	noap.	dim.
8.25	12.30			5,45	Vărcior. pl.	3,42	12,57	8,00
9.20	1,40			7,20	T.-Severin	4,08	1,19	8,40
10.45	3,52			10,29	FiliaşI	6,08	3,07	11,08
11.18	4,34			11,30	Craiova	6,55	3,53	12,30
11.52	—			12.59	Slatina	8,17	5,12	2,27
12.56		p.m.		2,29	Piteşti	10,12	6,58	5,15
1.46		1,18	p. m.	4,03	Titu	11,31	8,11	7,05
3.33		3,39	10,17	8,-	Ciocăneşti	—	—	7,49
5.00		5,15	11,50	9,35	Bucureşti s.	12,35	9,10	8,30
		seara	noap.	săra		a.m.	a.m.	seara
Tltu-T6rgoviste
1 a. m.	seara	
Titu pl. 9,45	9,15	
Târgovişte si 11,05	10,30	
BUCURESCI-GIURGIU			
STAŢI UNF-A	Arătarea trenurilor		
	T. ful.| T. p. 1 Tr. p.		
Bucureşti p. Filaret Giurgiu Smârda sos.	dim. 5,40 7,10	a. m. 6,40 7,10 8,55 9,00	p. m. 5,30 6,00 7,40
GIURGIU-BUCURESCI			
Smârda pl. Giurgiu Filaret Bucur. sos.	tp. m. 2,25 3,52	a. m. 10,00 10,05 12,11 12,25	p. m. 8,30 10,28 10,42
Hom&n-Iasi			
Roman pl. PâşcanI T.-Frumos Iaşi. sos.	dim. 9,51 10,51 1,53 1,50	p. m. 4,47 4,15 8,24 9,52	
la-si-Roman			
Iaşi pl. T.-Prumos PâşcanI Roman sos.	p. m. 4,08 5,25 7,17 7,53	dim. 6,52 8,35 10,01 11,06	
StLâTI MAR4SESTI MAmSESTI GtlâTI
Arătarea trenurilor
STAŢIUNEA
Tr.ac.|Tr. m.|Tr. p.
Galaţi pl. Tecucifi Mârăşeştl	10,40 11,06	noap. 11,40 4,16 4,52	a. m. 7,45 11,14 11,45
Mârăşeştl pl Tecucifi Galaţi	dim. 5,25 5,50	n«mp. 11,35 12,34 4,35	p. m. 4.49 5,45 8.50
Adjud-Târgul-Oci)			a
Adjud pl. T.-Ocna sos. T.-Ocna p. Adjud sos.	p. m. 4,15 6,20 9,45 11,35		dim. 6,10 8,05 8,20 10,00
Constanla-Ceruavoda			
Constanţa p Cernavodă s Cernavodâp Constanţa	p. m. 3,00 4,45 6.50 8,35	dim. 9,00 11,10 1,50 4,24	
Ploest i-NIanie-Nlanic-lMoesU			
STAŢIUNE!	Arătarea trenurilor		
	Tr. fl.|Tr. ac.|Tr. p.		
Pioescl pl. Slânicu sos.	a. m. 10,45 12,40		—
Slânic pl. Ploeştl sos.	p. m. 6,50		
TECUCIUBERLAOBERLAQ-mUCIU			
Tecucifi pl. Bărlad sos.	a. m. 6,15 8,00		
Bârlad pl. Tecucifi sos.	a. m. 8,40 10,40		
lasi-Lnjjheui L'ngheiiI-lR*l			
Iaşi pb Unghenl s.	p. m. 3,25 3,49	a. m. 11,50 1,21	
Unghcni pl. laşi sos.	p. m. 2,00 3,32	p. m. 4,40 6,12	
PLOESTIPREDEâL-PREDEAL-PLOESCI
Ploeştl pl.
Câmpina
Sinaia
Predeal sos.
seara	dim.	dim.		p. m.	p. m.	dim.
6,15	9,38	8,19	Predeal pl.	7,45	4,51	7,05
7,14	10,42	9,20	Sinaia	8,21	5,32	8,11
8,30	11,53	10,31	Câmpina	9,18	6.29	9,09
9,10	12,35	11,08	Ploeştl sos.	10,09	7,25	10,00
VER E S CIJ OTOŞANICA MPIN #D OFT * N (
STAŢIUNEI
Arăt. Tren.
Tr.ac.| p.am.|
VerescI pl. Botoşani s. Botoşani pl. VerescI 8.	p. m. 2,08 2,03 5.21 7.21	p. m. 9,49 11,42 3,15 1,55	
Câmpina p. Doflaua a. Doflana p. Câmpina p.	a. m. 11,20 11,00	p. m. 5,50 6,08	
Galutl-Buzeu-Ru/.eu-Gulatl			
Galaţi pl. Brăila Buzăft sos.	noap. 9,40 11,01 1,30	8,40 10,02 12,53	
Buzău pl. Brăila Galaţi sos.	2.30 5,03 6,15	12,55 3,41 4,55	
PAŞCANI SUCEAVA SUCEAVA PAŞCANI			
PâşcanI pl. Vereşcl Suceava Suceava pl VerescI PâşcanI sos	dim. 10,40 12,08 12,23 5,00 5.40 6.41	săra 7.15 9,17 10,09 6,54 7,51 9.15	
Typografia uLe Peuple Rumain» Strada Episcopiei, No. 3
www.dacoromanica.ro