ANUL 1 No. 225
A DOUA EDITIUNE
SÂMBĂTĂ 23 AUGUST 18S6
Orioore O. PEUCESCU
Director politic
A80NAMENTFLE
6E PLATE3C TOT-D'AUNA ÎNAINTE :
In ţar» pe 1 *n W lot, lî luni 20 lei, 3 luni 10 Ini in strâinfilate 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei
ieON«M£NTtLE ÎNCEP LA I Sl 16 A FlE-CAREI LUNI
REDACŢIA
No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3.
IO BANI NUMERUL
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
N. Gr. FILIPESCU
Proprietar
ANUNCIURILE
SE PRIMESC NUMAI LA ADMINISTRAŢIE
Pentru Orient la Aestern Agrney, Conttomlinoplt Kavakey Deirmen Han, 10 Galata.
Anunciurl po pas IV, linia 30 bani, anuncirl şi reclame pe pagina treia 2 !ei linie.
ADMINISTRAŢIA
No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3.
APARE IN TOA IE ZILELE
IO BANI NUMERUL
50 BANI UN NUNER VECHIU
THE1M1E SE CRI
UNMINISTRUPAMFLETAR
CRIZA COMERCIALA Sl FINANCIARA
NOUA FAZA A EVENIMENTELOR BULGARE
CUM ERA PE VREMEA ACEIA
MIZERIILE LONDREI
VELUL ALBASTRU
TREBUE SE CAZA
Toate ’ şi-au un sfârşit: aşa se va Întâmpla şi cu guvernul de astă zi. Asupra acestui punct nu e loc de discuţiune. Interesul este a se şti când o se cază şi cum o se se ducă.
Tot felul de aprecieri se fac în astă privinţă. Unii —e de prisos se spunem că din aceştia fac parte cei legaţi direct de colectivitate— speră că printr’o noue vopseală dată carului guvernamental, el ’şi va mai prelungi esistenţa.—Alţii, şi cei mai mulţi, cred că momentul suprem se apropie pentru d. Brătianu şi ai sei.
Prevestirile ante-mergătoare a-cestui desnodâmânt nu lipsesc. Con-fuziunea , în adever, devine din ce In ce mai accentuata în rândurile colectivităţii: un pas încă şi confu-ziunea va degenera în descompunere. Chiar membrii cabinetului, de ordinar aşa de supuşi si de smeriţi înaintea voinţei primului ministru, încep a’şi da oare-care aer de independenţă.
Câte-va esemple.
La finanţe, titularul,tocmai acum în vacanţe, sa convins câ secretarul seu abuza de posiţiunea ce avea, că’şi apropia,sub un pretext sau altul, o parte din creditele bugetare, şi ’l depărtează.
Se ştie că numitul secretar e o rudă de aproape a primului ministru, tot un Brătianu.
La afacerile streine, tot cu interimat chiar pe aceste vremuri grele, se găseşte acelaş ministru mic şi răutăcios. Atât n’ar fi nimic. Dar semnul căderii se anunţă şi aci , când constatăm că circulârile pe la gazetele streine, chiar semnate de ministru, apar din nod.
Şeful cabinetului are destule păcate, nu’l credem însă atât de căzut In cât se socotim că, cu .ştirea lui, d. Dimitrie Sturza a Bcris şi a subscris telegrama transmisă Corespondenţei din Vieţui.
Nu, e cu neputinţă una ca aceasta. Şeful cabinetului nu a fost consultat de colegul seu de la esterne când acesta a comis şi acest act degradator. şi e degradator în adever d’a şti că un consiiier al tronului şi-a perdut In aşa grad ruşinea şi sentimentul prestigiului seu în cât se cumuleze pe faţă, in ochii lu-mei, demnitatea de ministru cu a-ceia de reporter la gazetele streine.
Vedem aci mai mult un semn de emanciparea colegului seu de la esterne şi instrucţie, tot aşa cum am constatat o mişcare personală a d-lui Nacu în depărtarea secretarului general de la finanţe.
Şeful cabinetului ’şî-a perdut, prin urmare, ascendenţa asupra colegilor sei. In faţa ţeriî această trecere ’şi-a perdut’o de mult, nici mai e vorbă.
Ce mni rămâne dar primnlm-mi-nistru de cât se se retragă.
Dacă nu se va retrage, căderea, şi o cădere ruşinoasă îl ameninţă.
Acesta e raţionamentul pe care şi ’l face oricine judecă nepărtinitor cele ce se petrec sub ochit lui.
Se nu fim acuzaţi că suntem impacienţi de succesiune. Ştim câte greutăţi sc deschid partidului nostru de odată cu venirea la putere.
In întru ruină şi demoralizare ; în afara relaţiunî rupte cu vecinii şi angajamente superioare puterilor noastre. Un dedal de încurcături, din care numai o mâna fermă, o minte ageră, o cunoştinţă onestă, va putea scapi ţara. Asemenea e-lementr nu se mai Întâlnesc in rondurile colectivităţii. Personalităţi singuratice, de oare-care merit, întâlneşti şi printre colectivişti Aşa ar (1 doî-trei tineri, cărora nu li se contestă capacitatea; dar aceştia impacienţi de a parveni s’au angajat prea mult, In cât cu greu pot eşi azi din sfera de mişcare, îri care singuri au căzut.
S’a Întâmplat cu dânşii ceea-ce constatăm şi cu bieţii negustori, lntraebă’i pe fie-careîn parte cecred despre guvern, şi ţi vor răspunde cu sinceritate că sunt sătui pînâ la gât de mizeriele ce le au căzut pe cap; dar tot ei te roagă se fii dis creţ, se ai milă de familiele lor şi se nu comunici altora credinţele lor. Au dreptate, bieţii oameni. Maşina guvernamentală a inventat atâtea mijloace de persecutare, In cât în criza de azi, e de ajuns se învârtească un şurup, pentru ca să dea în cap pe cei mal oneşti comercianţi.
Ne găsim dar într'o situaţie imposibilă. Contribuabilii, luaţi fie-* care în parte, se declară cu trup şi suflet în contra colectivităţii, dar, în public le e teamă a’şi manifesta convingerile lor.
E un regim de teroare şi de despotism. lată indiciele ce prevestesc căderea lui fatală.
Un desnodâmânt legal ar fi când Coroana, dându’şi seama de. starea spiritelor, ar lua acţiunea in mână şi ar zice ca străvechii domnitori aî ţării : Ajunge atât.
Esemple pentru aceasta nu’i ar lipsi. Itesfoiască istoria noastră naţională şi se va convinge cu prisos.
Alt-fel, lăsând să se consume de la sine guvernul, Şeful Statului ar dovedi că ţine prea mult la supranumele de «îngăduitorul» ce i s’a dat, fără alt resultat de cât a vedea fâcîndu-se de alţii cea-ce n’a fost destoinic a face el Însuşi.
Sandu
I ilipopoli, 2Septembre. — Am văzut chiar tn acest moment pe d. Stam-buloff. El mi-a spus ca singurul motiv ce poate aduce o intervenţiune ruseacsa In Bulgaria, ar fi resbelul civil.ce voim prin urmare să’l evităm. Insă a adao-gat, resbelul civil va isbucni numai dacă ne arătăm prea severi faţă cu conspiratorii. Dar în acest moment primesc nişte ştiri din Sofia, anunţându mi câ toate persoanele arestate, ca Karave-loff, Zankolf şi alţii aii fost liberaţi şi că prinţul e cu totul hotârtt a acorda o amnistie complectă. — Vom face pe lângă aceasta, tot ce e necesar penlru a Îmblânzi pe Ţar şi a ’l Împăca cu prinţul Alexandru.»
Plecarea prinţului laSofia e fixata Ia5 ore seara.
Sofia, 2 Septenxbre. - Prinţul e aşteptat aci mâine la ameazâ. Populaţiu nea şi autorităţii'' fac mari pregătiri pentru prim rea lui
ST. PETERSBURG, 2 Teptembre.
,,Ziarul Oficial* puulica o telegrama adres ta Tzaru-lui cu data de 31 . .ugust si in care printzul Alt xandru se exprima cum urmeaza:
„Sire, reluând in mâini guvernul terii mele,indrasnesca supuneMajestatii Voastre ex-presiunea mulţumirilor mele pentru atitudine?, represen-tantului vostru la Rusemk. Acesta, prin presentzasa oficiala la receptiunoa ce mi s’a făcut, a aretat poporului bulgar, ca guvernul imperial nu aproba actul revoluţionar îndreptat către persoana mea.
,,Tn acelaşi timp solicit Majestatii Voastre permisiunea de a ’i supune «opresiunea recunoştinţei mele depline, pentru buna-vointa ce a avut de a trimite in Bulgaria pe generalul Dolgorukoff. Căci reluând puterea legala in mâini, primul meu act este de a expima Majestatii Voastre ferma mea intentiune de a face toate sacrificiile necesare pentru a ajuta marini-moasa gândire a Majestatii Voastre, si de a face ca Bul-geria se iasa din grava crisa ce străbate.
„Rog peM.V. se autoriseze pe generalul Dolgorukoff se se impace cu mine direct si cât se poate de curând. Voiu fi fericit se poata da Majestatii Voastre proba liotarîtoare a devotamentului neclintit de care sunt însufleţit fata cu Augusta Voastra persoana. Principiul monarchii me sileste a restabili legalitatea in Bulgaria si Rumelia.
„Rusia dându-mi coroana, numai in mâinile suveranului ei sunt gata a o depune.“
Tzarul a respuns :
„Am primit telegrama Al-tetii Voastre. Nu pot aproba reîntoarcerea Voastra in Bulgaria, căci prevaz nisce consecinţe sinistre ce poate aduce aceasta Întoarcere asupra terii bulgăreşti, deja destul de încercata.
„Misiunea generalului Dolgorukoff devine inoportuna. Me voiu abţine de la or ce a-mestic in trista stare, la care e redusa Bulgaria, cât timp remâneti in ea.
„Alteta Voastra va aprecia ce e de făcut.
„’Mi reservajudeca ceiace ’mi comanda memoria venerata a părintelui meu, interesul Rusiei si pacea in Orient.
Pesta, 2 Seplembre. — La serviciul solemn ce s’a celebrei In biserica for-tăreţii asistau miniştrii,deputaţii,marii demnitari, generalii şi corpul consular.
Cardinalul Sirnor,primatul Ungariei, a pronunţat un discurs elocinle tn care a desvollat importanta penlru creşti-
nătate, a evenimentului istoric al cărui dublu centenar se celebrează.
Pe piaţa Ferdinand s’a inaugurat, tn mijlocul aclfimârilor asistenţilor, placa comemorativă a evenimentului.
[\ MAIŞTRI PAMFLETAR
Ziurul l’lndependance Roumaine de erl, a găsit tn Corespondenţa din Viena urmstoarele rlndurl :
ii < mi torni oficial rumân a publicat următorul comunicat ce ni s’a trimis telegrafic din bucureşti.
I’rmraza textul comunicatului urmat de aceste cui iote:	Semnat: I» Siur/a
Precum observă confratele nostru din Bucureşti, Încă de mult nu era un secret pentru nimeni că insolentele comunicate, ce aparead din când tn când tn Monitor la adresa acelui ziar, erad opera micului ministru al instrucţiu-nei, căci nimenea altul nu putea fi ca dânsul lipsit de bunâ-cuvinţă şi plin de răutate.
Acuma lucrul este lămurit şi incontestabil. Ministrul ţărel româneşti, o-mul pus In capul departamentului instrucţiune! şi educaţiunei naţionale, nu se sileşte, nu se ruşinează, ca să'şl verse, când prilegiul se iveşte, şi veninul şi necurăţeniile în coloanele gazetei oficiale.
D. Dimitrie Sturza, curtezanul des-gustâtor, reptila dinastică, ’şi-a ales o meserie, care poate să’l folosească mult, dar care ar fi trebuit lăsată pe seama cărturarilor oficioşi d’a doua sad a treia mână.
Acum cât-va timp, Ministrul României fu prins cu miţa tn traista când cu articolul trimis ziarului Rttkarcster Tagblal; mal lârzid se dovedi câ ace*-laşi domn şi ministru era un redactor tn regula al Gazetei de Colonia; acuma se adevereşte câ atuncea când stăpânirea are nevoe de o proza ne-roadâ şi necuviincioasă, la pana d-lui Sturza se adresează.
Să vede ca omul acesta a uitat să roşească.
Daca ar fi densul vre-un scrib nenorocit şi obscur, dacă ar fi fost recrutat de agenţii d-lui Moruzi pe stradele sad în tavernele Bucureştilor, pentru a face pe insultătorul public, daca ar fi fost vre-unul din acei nenorociţi cari furnică prin redacţiile prefecturilor de poliţie din ţară, n’am avea nimic de zis. Am închide ochii poate, am pune batista la nas când am trece pe lâr.gâ dânşii şi proza lor şi atâta tot.
Acuma tnsâ cazul este altul. Omul care se tăvăleşte de atâţea ant tn no-roid, sperând să poată tntina pe alţii, este ministrul României, el este omul care urca tn fle-ce zi treptele palatului, după ce le-a scuipai atâta, omul care sta d'a dreapta tronului, fiind-ca tronul tl primeşte d'a dreapta sa, omul care sfatueşle coroana, dupe ce a insul-tat’o şi a conspirat In contrâ’l.
Dar nu avem intenţie aci ca să râ-fuim asemenea socoteli vechi. O să le vie vremea.
Pentru moment, ne simţim datori ane întreba pentru cât timp încă are să fie îngăduit, acest sinistru personagid, ca să'şl esercite neruşinarea sa.
Dacă d. Sturza are o neînvinsa vocaţie penlru a face pe reda- torul la gazelele nemţeşti, daca dlnsul poseda un talent neasemănat pentru a insu la lumea prin gazeta Oficiala, de sigur, nu noi vom sfătui regimul ca să se desparLa de un asemenea giuvaer ; dar atunct-a să renunţe, să fie silita renunţa de a 1Î şi mai departe ministrul României. Fonduri secrete sunt destule, slava domnului, libertate d’a le Întrebuinţa or cum şi or ce fel, ad cei cari le mâuuie, prin ffrinare de ce mal stau la Îndoială. Creeze-se un nuou post pentru d. Dimitrie Sturza, numească se prin înalt decret regal, In postul de Insultător public şi ne vom Închina. O soartă mal bună nici că merita omul acesta.
Ceea-ce se petrece astâ-zî trebuie s’o spunem că este o ruşine. Căci omul a-
cesta a perdut până la neînchipuit, mal rău de cât omul cel mai de rtnd, noţiunea de ceea-ce este lucru demn şi cinstit şi de ceea ce este o purtare ruşinoasa şi mizerabila.
Cel puţin până astă-zl, de şi vom fi avut miniştrii ca vai de capu! lor, nici unul Insa n’a ajuns tn acest hal. Nici unul până astă-zl n a izbutit să cadă a-tât de jos. să se noroiască atât de mult. Nici unul până astă zi n a avut neruşinata Îndrăzneală, ca să se facă autorul celor mal revoltătoare insolenţe, să se înpăuneze cu dense'e şi apoi să le comunice streinataţel învelite tn autoritatea sa, şi învestite cu iscălitura Iul.
Mal răd de cât atâta e gred ca să ajungă un om.
Ies.
Am arătat, ptnâ acum, câte-va particularităţi ale crisei care se manifestă la noi. Negreşit câ aceste trăsuri caracteristice îşi ad tn mare parte, dacă nu 1n totul, origina lor în politica economică a guvernului, sad mal esact zis In lipsa de vre-o politică economică bine definită.
De cfite-ori s a atras atenţiunea guvernului asupra acestei stări de lucruri s’a respuns cu clişeul obicinuit: «Criza, ale cărei teribile atingeri le suferim, n’are nimic particular cu ţara noastră, crisa e un răd general care loveşte produsele muticei tn toate părţile lumel.»
Un asemenea răspuns,nu dovedeşte nimic afară de ignoranţa celor ce ’l formulează.
Rrenim zice un distins economist francez : un asemenea răspuns poate fi cel mult un argument de consola-ţiune filosofică; dar siguranţa ca toată lumea e bolnavă nu poate să coritribue la vindecarea mea.
O asemenea consolaţiune dovedeşte cât de puţin se interesează sferele guvernamentale de gravitatea boalei e-conomice de care suferim.
Noi am crezut şi stăruim a crede ca e maf patriotic a studia cu grije, a căuta căuşele şi a propune, In mod leal reformele ce ne p ir proprii a face să dispară crisa, de cât să ne silim a o ascunde — (Marius Vachon. La Crise.)
Sa continuăm, aşa dar, cu esamina-rea căuşelor acestei crise particulare ţării noastre.
Alături cu impei facţiunile legii şi procedurii civile, rbyi dau naş’ere la atâtea şicane pentru creditor, şi la att-tea alte dificultăţi pentru debitorul o nest, avem de semnalat defectuosi-tâţile fără număr ale legii noastre comerciale.
Fără să esagerez, ed atribui stării Înapoiate In care se găseşte legislaţia noastră comercială o mare parte din decăderea târgului români
Fara multă pregătire de vorbe constat următoarele : Când numărul comercianţilor intermediari nu era aşa de d>-svoliat ca acum In piaţă, când adica comerţul era monopolizat numai de câte-va firme, străinătatea avea mai mare Încredere în noi. De atunci nu era atâta nevoie de a se şti Iu ct sens doctrina şi jurisprudenţa a desiegat cutare controversă juridică, de natura comercială, nici se prelinuea negustorului să se adreseze iacei mai bun a-vocat d.ica voieşte să ’şi câştige cauza. Şi apoi, din cauza greutăţilor de comunitare şi de transport, cumpărările cu ridicata se faceau la anumite epoce ale anuiui, de cele mai multe ori pe bani gata. In asemeni cundiţiuni rela-ţiunile de schimb erad mai rari şi, prin urmare, dedeau loc îa mai puţine neînţelegeri. Să adaogâm pe lângă a-cestea cinstea proverbială a toptangiilor de odinioară — nu facem nici o a-luziune rău-voitoare la cel actuali — şi se va esplica pentru ce atunci esista prea puţin interes de a se şti daca legea comerciala sau pravila din regulamentul organic era defectuoasă sau nu, necomplectâ ori lndestulataore.
www.dacoromanica.ro
o
EPOCA — 23 AUGUST
Dar, de odat ă cu deschiderea drumurilor de fer, şi a eftinătăţii transporturilor pe apa. comerţul en grm. deveni din ce In ce mal slab şi numărul prăvăliaşilor luă proporţiunl exagerate.
S5 adftogăm, pe lângă acestea, înlesnirea de a şi stabili cine-va un negoţ în pieţele române şi înţelegem lesne pentru ce se schimbă de odată aspectul anterior al comerţului Român.
De odată, însă, cu acpste transformări bune sad rele, dar, în ort-ce caz, inerente progresului, se iviră şi mat multe neînţelegeri şi m ii multe complicări printre comercianţi.
De asta d ita legea actuală numai fu îndestulătoare, ba ce e mal mult, deveni cauzi de nemulţâmire şi de discredit.
Ast-fel se esplică pentru ce imperiul austro-ungar ceru şi obţinu în conven-ţiunea din 1876 clausa esecutâril hotă-rîrilor tribunalilor auslriace de către autorităţile noastre; ast fel se demonstra cum el afl stăruit pentru obţinerea intercalări acelieaşl clause în noul proiect do convenţie comerciala.
Se cere ca procedura In materie comerciala sg fie cât de espeditiva. Tocmai aceasta ne lipseşte. Poţi obţine într’un termen mal mult sau puţin scurt hotarîrea primei instanţe, dar a-pelul poate dăinui un an şi mal bine şi până atunci—dacă nu daî garanţii şi chiar cu garanţie—se perde obiectul din care te puteai despăgubi.
Ni se va zice că toate acestea s'afl avut în vedere de legiuitorul nostru şi că noul proiect de cod comercial va remedia această stare de lucruri.
Să dea D-/.efl sg fie aşa: dar nu-o credem, fără a face rezervele noastre.
In adevăr şi prin noul cod de comerţ comercialitatea biletelor la ordine e restrânsă.
Esista odată un obiceifl care devenise o a doua natură şi la nof, ca cel ce semna un bilet la ordin, .sg creazâ că a făcut un jurământ sacru că ’l va plăti )a scadenţă. Unde se mal auzea de proteste şi de amânări de po-liţl, cum e astâ-zi? Se vede că de odată cu întinderea afacerilor a dispărut tradiţionala cinste din târg.
Dar nu e numai atât. Arbitragele, în cele mal multe cazuri—cu oare-carl es-cepţiunl se înţelege — afl devenit o causâ de ruină pentru negustori. Poate tribunalul comercial sg fie cât de bine Întocmit, se poate ca preşedintele a-cestel instanţe sg fie şi onest şi capabil, el nu se poate opune legei, e sclav al el. Nu e necesar, crez, sg recurg la esemple pentru ca sg se vază câtă dreptate am în cele ce le semnalez.
Et bine toate acestea nu par a găsi o roparaţiune în noul cod comercial.
Străinătatea, cu cari avem relaţiuni— ce în mod natural cresc din zi In zi, nu voeşte sg ne acorde mare încredere; din contra caută ca prin convenţiuni consulare şi de comerţ sg ştirbească suveranitatea noastră şi pe terenul justiţiei.
Greşeala tutulor acestora e de atribuit administraţii centrale care nu 'şl a dat socoteala la timp de lipsurile legislaţii noastre şi s'a mărginit a veni mal mult cu proecte de interes privat de cât de interes general.
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(35)
MIZERIILE
LONDREI
(Urmare)
XXIV.
Uratul streinului.
Amândoi vorbesc puţin şi numai nemţeşte.
—	Generalul nu mal vine, Fritz, zise cel cu ochelari, bând dintr'o sorbitură paharul plin de parter.
—	Nu perde răbdarea, Rudolf, res-punse imitândul şi cu oare-care respect pentru interlocutorul său, acela pe care ’l numise Fritz ; generalul tre-bue sg fie pe locul unde s'a întâmplat răscoala, sau la taverna Dudului, unde aii sg se întâlnească tulburătorii.
Rudolf făcu un semn de dispreţ.
—	Rescoala asta este un fleac, zise el. Dupe aceia ?
—	Totul are un început, respunse înţeleptul Fritz.
O tăcere destui de îndelungată urmă acestui fragment de convorbire.
—	Greşi serios, Friti, reluă Rudof,
Iată particularităţi ale criseî comerciale de la noi, pe cari nu le întâlnim aiurea ; ele cer, cum am zis, o îr.drep tare grabnică.
Codul de comerţ trebue bine studiat înainte de a trece şi la cameră ; procedura lui trebue în grabă întocmită. Şi o cauză a criseî ar dispărea ast-fei.
Cav rol.
BULETIN EXTERIOR
NOUi FÂS* t EVENIMENTELOR BULGARE
Evenimentele din Bulgaria, ocupă încă între: ga presă europeană, şi toate ştirile telegrafice pe care le primim se referă aproape esclusiv la aceste e venimente. Ultimeletelegramedin Berlin şi din Viena, ne aduc ştirea că împăratul Wilhelm, ar fi interpus înalta sa mediaţiune, pentru & împăca pe principele Alexandru eu Împăratul Rusiei.
Nu se poate şti care sunt sortii de isbânda ale acestei tentative de recon-ciliaţiune; ea însă pare foarte grea, şi dovada cea mal bună despre aceasta, este că se întrebuinţează o int»rven-ţiune atât de puternică, ca acea a bâ-trânulul.inonarch german. Mânia Ţarului. contra principelui; Alexandru, este foarte mare, şi până la un oare punct, putem z'ce chiar, că nu este neîntemeiată. In faţa statelor germane care 'şl aufie-care influenţalor în ţările balcanice, Rusia era în drept sg ceara sg albă şi ea influenţa el în Bulgaria, şi singura resistenţa pe care aîntâm-pinat’o pentru aceasta, n fost din partea principelui Alexandru. Era dir natural ca întoarcerea sa In Bulgaria, sg nu poata fi privită de cât ca începutul unor nuoî complicaţium.
Ştirile care ne sosesc a3tă-zl sunt de cea mal înaltă gravitate. O telegramă din St. Petersburg, a Agenţiei Havas, pe care o publicăm mai sus, conţine doug scrisori, una din partea principelui Alexandru către Ţar, şi alia a Ţarului către principele Alexandru, din care resultu că or ce împâcaciune a devenit acum imposibilă.
Principele Alexandrudându-şîseamă de marele greutăţi pe care le va întâmpina atât înăuntru cât şi în alarâ, dupe întoarcerea sa Ia Sofia, fuce act de supunere câtre ţar,anunţându-l că este gata a primi ca Rusia sg trimită în Bulgaria pe principele Dolgorucolf, pentru a se concerta cu dânsul asupra măsurilor do luat. Finele scrisorel indică chiar în mod clar, că principele este dispus a-şl depune coroana In mâinele Ţarului, daca aceasta va fi necesar pentru resolvarea situaţiunel.
Respunsul Ţarului este din cele mai aspre.
Împăratul Rusiei, vorbind de consecinţele sinistre ce va avea pentru Bulgaria, presenţa principelui Alexandru pe tron, face din depărtarea sa, cor.di-ţiunea şina qua nou a or cărei acţiuni în Bulgaria.
Ca probă, că situaţia tn cercurile diplomatice este foarte gravă, avem o telegrama de erl care ne anunţa că chiar ziarul englez «Times» consilieazâ pe principe se facă lot posibilul pentru a se împăca cu Ţarul.
că Thistlevood, generalul cum îl ziceţi, va fi destoinic pentru misiunea cu care l’am însărcinat şi că o va putea executa până la urmă?
—	E!! respunse Fritz, de sigur ! Nici odată nu s'a unit o inteligenţă aşa vie, o cutezanţa aşa de mare cu o ambiţiune mal proasta şi mal colosală. La nevoie, Thistlewood va da foc Londrei ca unul smoc de paie şi tocmai asta ne trebue şi noug.
—	Pentru mărirea Prusiei, isprăvi Rudolf coborând glasul de şi vorbeaţi lntr’o limbă streină.
—	Increde-te In el.
Rudolf, dupe ce mal goli lncâ un pahar, se puse iar pe gânduri:
—	Dar Thistlewood, reluă el, acest falş general e Irlandez, nu-I aşa ?
—	Nu mal e Rudolf, respunse Fritz, şi, dacă n'o ştii, află că nu-I mişel mal mişel de cât un renegat. Gonit cu ruşine din armata engleză, acesta, dupe ce a căpătat, D-zeu ştie cum ! un fel de grad In America, a jurat ţâre! sale o ură care nu se va stinge de cât o dată cu dânsul. Nu puteam sg găsim ceva mal bun, ’ţl-o repet.
—	Te cred, Fritz, căci cuvintele tale mă umplu de bucurie.
—	Şi vel spune contelui Blucher ce bine l’am slujit ?
—	Fără Îndoială, respunse Rudolf cu un zâmbet răutăcios. Fii sigur că vel face avere dacă Londra, care este dupe Paris, capitala ideilor pretinse liberale, va primi o lecţiune teribila cum li se cade oraşelor de felul sg'^ ■-
Pentru moment nu putem de cât sg ne mărginim a nota faptele, în ultima faşă In care afl intrat, far» a putea prevedea care va fi deznodământul final. Totu-sî daca ne este permis a face conjecturi, credem că princ pele Alexandru. după ce a avut imensa satisfac-ţiune d a fi aclamat de poporul săfl, o data întors în Sofia, va abdica, afară numai daca mari influenţe nu vor exercita o puternica acţiune, pentru a-l decide sg continue cu or-ce preţ lupta.
II.
INFORMATIUNI
Ziarele nu vorbii erl despre o an-chelâ făcută de ministerulde resboiu căpitanului P. la Turnu-Mâgurele.
Cimplectând acea informaţiune putem ndâoga câ s’a constatat participarea agenţilor d-lul Kiriţescu prefectul judeţului, la scandalul ivit acolo între armată şi sergenţii, de oraş.
In urma acestei anchete, poziţiu-nea d-lul Kiriţescu ca prefect e cu desăvârşire compromisă, şi înlocuirea sa e pozitivă.
S'a grăbit d-sa să vie îndată în Capitală şi se facă o visită d-luî l. Brătianu la Florica, însă a fost foarte reu primit.
X
Jntr’un meeting ţinut la Şiştov, un orator a atins şi cestiunea despre o eventuală retragere a principelui Alexandru.
Poporul cu glas unanim a declarat că va menţine cu ori ce preţ pe principele Alexandru, singurul destoinic a asigura liniştea şi indepen-dinţa Bulgarii.
X
Aflăm că garnizoana din Vidin a fost schimbată.
n
D. I. C. Brătianu, îndată ce s'a în.ors aseară de la Sinaia, a avut o lungă întrevoibire cu Sir VVhite, ministrul Angliei.
X
Din ştirile ce ne sosesc, reese că schimbarea garnizoanei din Sofia cu alte trupe devotate principelui Alexandru, nu s’a făcut fără oarecare împotrivire din partea şefilor revoluţionari.
*
Suntem întrebaţi pentru ce in ordinul de chemare al oficerilorde reservă din arma cavalerii, pentru marile manevre, nu sunt trecuţi toţi tinerii reserviştî. Aproape jumătate sunt lăsaţi pe la casele lor. Pentru ce astă favoare.
îndreptăm la riadul nostru întrebarea ministerului de resboiu.
*
D. Kogălniceanu, al 2-li a secretar la legaţiunea noastrădin Berlin, a sosit In capitală.
X
lecţiune de care sg-şl aducă aminte şi peste mat multe secole.
—	O va primi, lasă pe mine, reluă
Fritz ; cât despre Paris..
—	O I acela e al nostru, întrerupse Rudolf, a cărui ochi se aprinseră ; sg se mişte numai şi tunurile noastre îl vor preface în praf.
Aici ajunse convorbirea lui Rudolf şi a Iul Fritz când un nou muşteriu intră în taverna Cocoşului.
Era general Thistlewood.
Dintr'o privire văzu pe toţi acel cari se aflail în sală, apoi, zărind pe cel doi bărbaţi, merse drept spre el, ascun-zându-şî trăsurile în umbra ce proiecta pălăria luî.
—	Bună seara,generale, zise Rudolf văzându-l că se apropie.
—	Bună seara, meinher, respunse Irlandezul în limba germană pe care o vorbea tot atât de bine ca şi interlocutorul sgfl.
Cel doi tovarăşi făcură un loc între dânşii noului venit, paharele se umplură din noii, fură golite şi apoi Rudolf, spuse în taina lui Thistlewood pentru ce îl chemase.
Nu vom intra in amănuntele convorbire! lor. Cititorul a ghicit ca Rudolf şi Fritz erau spioni prusienî.
După victoria de la Waterloo, dupe înfrângerea Franţei şi căderea el în mânele Burbonilor, coaliţiunea cunoscută sub numele de Sfânta-Alianţă sg credea scăpată pentru tot d'auna de i-deile revoluţiunei celei mari.
Gp^r'îtil parisian Blucher, pe care
Suntem rugaţi d:n partea comitetului de nrganisare a Asocia Hunei generale a slin/enţilor universitari români a publica că pentru al 7-lea congres universitar, ce se va ţine anul acesta la Bârlad, în zilele de 0, 7 şi 8'Septembre a. c , înscrierile se vor face în zilele de 27 August până la 3 Septembre inclusiv ora C—7 p. m. In strada Griviţel No. 3 (localul Scoalel Normale superioare). Iar conferinţele ce se vor ţine anul acesta la Congres sunt: Omul societatea de d. I. Caraciş şi Revoluţia lui //oria de d. M. Dimitrescu.
DINTR’O ZI INTR’ALTA
CUM EREA PE VREMEA ACEIA
Iată convorbirea lui kir Nacu cu Polcovnicul.
Kir Nacu, sărut mâinele d-le Polcovnic.
Polcovnicii, bine al venit kir Nacu. Kir Nacu, ce porunceşti d-le Polcovnic?
Polcovnicii (cu ciubucul cu imomea mare, cu tichia pe cap şi cam mahmur). — Frate Nacu d ta eşti cu paracsim. Te am chemat sfi'ml vinzi epolete ; nu te-am chemat sg joci mazurca cu mine. In urma porunci căpitanului Hacic, şi aduse elevii înălţaţi la care le împărţi câte o pereche de epolete şi spuse lui kir Nacu: —acestea sg le treci ta partida mea.
Iată cum se rosti Polcovnicu către elevi:
«'Mi pare bine şi sunt fericit că azi efl vg dafl aceasta podoaba, epoletul. Vg cunosc pe toţi, şi crez că veţi şti sg faceţi cinste şcoali ; primiţi de la mine cel d'întâifl epolet, până azi aţi fost supuşii mei, de azi sunteţi tovarăşii mei ; după cum in şcoala veneaţl şi’ml spuneaţi păsurile voastre, tot aşa sg veniţi şi pe viitor la mine, când veţi avea vr'o supărare safl nevoie ; tot d'auna mg voii sili cu ferici re sg vg povăţuesc şi sg vă ajut. Mergeţi acuma şi spuneţi părinţilor voştrii.ca Vodă 'mi-a poruncit sg vg fac câte o uniformă complectă care v’o dârueşte. Duceţi-vg acum sănătoşi pe la polcurile voastre.
Aşa era pe vremea acea!
Tot vodă Ştirbei a mers la Decem-brie.în ziua sfintei Barbare,la Casarma sfânlu George, la Malmaison şi înalţă la rangul de ofiţer pe iuncarii de cavalerie I. Racotâ, Scarlat Boranescu, pe Alexandru Zefuar.pe SLefanopolo, Constantin Brătianu. C. Formak, Stefâ-nescu, Apostol Arion cărora le dete câle 100 galbeni cesaro-crâeştl pentru! cal.
In anul viitor, tot In aceiaşi zi şi la aceiaşi casarma, înainta pe iuncârul Pa vel Ciornovodeanu şi alţii cari 'mi scapă din memorie, cărora asemenea le-a dat câte 100 galbeni pentru cal.
Păşesc la Caimâcâmia regretatului Alexandru Vodă Ghica, care tot cu a-cea pompă şi mărire făcu înălţarea la şcoala militară, căci român era şi româneşte simţea. Şi el asemenea când înălţă ofiţerii cari nu aveau mijloace tot d'auna ti ajuta pentru cal safl uniformă.
Când tnaintă pe răposatul A. Schina,
jm i	r- .. ====gE^=ee=gg==f=gaM
o întâmplare fericită 11 dusese pe câmpul de la Waterloo, tocmai la timp ca sg tmpedice retragerea începută a Englezilor, care pentru aceasta pretindea că laurii victorii i se cuvin lui iar nu Iul Wellington, se declarase apărătorul cel mai Înfocat şi cel mal violent al ideilor monarhice, pe care Sfânta-A-lianţâ voia sg le facă a triumfa.
Împăratul Rusiei, Alexandru, fu nevoit sg lupte contra acestui sălbatic ca sg ’1 împedice de a arde Parisul care era în ochii lui oraşul revoluţiunilor, şi nu martirul eausel popoarelor ; a-cum trel-zeci de ani puteai să vezi pe unul din picioarele podului Sena, urmele încercărel ce sg făcuse pentru al face sg sară In sus din ordinele acestui miserabil.
Dar acest urlcios Prusian, nici turma de'despoţî şi de tirani pe care îl personifica el,nu sg mulţumeai! cu înfrângerea Parisului. Ochii lui întorşi necontenit spre locurile unde să puteai! produce vr'o mişcare în favoarea liber-taţei popoarelor sau a emancipârel celor apăsaţi, văzuse emoţiunea causatâ In Anglia prin tendinţele reformiste şi liberale a unei mari pai ţi din populaţie; se temuse ca nu cumva guvernul Priuţului-Regent să nu fie In stare a conduce aeea mişcare cum îl plăcea Sfintei-Alianţe; se temuse mal cu seamă că liberalii din Anglia sg nu se unească cu cel din Franţa cum s’a întâmplat mal târzii! şi să nu iasă de aci Intre cele două popoare o amiciţie
D. Salmen, Theodorescu , N. Pan-drav, asemenea le-a dat câte 100 galbeni pentru echipare. Iar lui Pandrav fiind-ca călărea bine,i-a dăruit din grajdul săi! un ca! din cel domneşti. Aşa era în vremea aceia !
Să venim la marele domn Cuza.
La câţi ofiţeri când îl hiriţisea de a-vansare, (căci aşa grăia densu) nu le-a dat bani spre a se echipa şi epolete, Vodă Cuza adesea ori chema în cabinetul său pe ofiţerii de care afla că suni strâmtoraţl, le da ajutor, pentru ei şi familia lor. Aceasta 'ml aduce aminte, când Cuza Vodă chemă odată pe faimosul Candianos ce'I mal zice .şi Po-pescu, când era în artilerie, ordonă lui Pericli feciorul şi ’l deschise gardero-pul cu hainele domneşti şi'l îmbrăcă de sus până jos, adică 9 cămăşi, 3 perechi pantaloni, 3 tunici de artilerie, 2 mantale,5 perechlcizme.oduzinâ de ciorapi, de bâtiste şi cravate, 24 mânuşi. Pe semne câh plăcu interiorul cabinetului şi de aceia intră în noaptea de 11 Fe vruarie 1836, de tristă memorie.
Altă dală la Iaşi află darnicul Vodă Cuza că Candianos era ţinut amanet cu câinii săi la hotelul rusesc, li trimise cu colonelul Gaudela 50 lire otomane. Aşa era pe vremea aceia!
Fiind-că am fost marlorla aceste sărbători de bucurie şi veselie din trecut, ca nu cum-va sg fiii poroclit de mincinos, aduc următorii martori cari Încă vieţuiesc :
«Pentru elevii şcoalel militare propui martor pe actualul ministru, general Angelescu, general adjutant Baruţi şi Vasile Costaforu.
Pentru iuncăril de cavalerie pe generalul A. Zefcar, Col. Formak, Col. I. Păucescu.Col. Pavel Ciornovodeanu, Apostol Arion.
In timpul lui Alexandru Vodă Ghika, pe colonelul de infanterie Theodorescu. Colonel Salmen şi pe d. George Ghik», ministru actual la Petersburg.
Pentru marele domnitor Cuza pe generalul Florescu, general Haralambie, pe colonel George Rosnovanu, pe col. Pisosky, căci d-nu colonel aghiotant Candianos, nu crez că va mărturisi.
Lao observaţiune a tânărului ofiţer de ce zic Candianos, actualului aghiotant al regelui, II răspunsei:
— Părintele vestitului nostru republican de la Ploeşti era grec neaoş, nu ştia boabă româneşte. 'L-am cunoscut personal pe răposatul. Ce vesel om era, ce caraghios ; cafenegiilor nu li se ura toata ziua cu dânsul. Dumnezei! să ’l erte. Tot Ploeştul ’l cunoştea. ’L dafl martor că era grec iar nu român.
35 lăsăm acestea la o parte, dar mă tot gândesc bâete, cum făceai! Domnii noştrii ca Gh ka,Ştirbei, Cuza, de erafl aşa milostivi, darnici, buni, drepţi. Cum se face că Visteria era plină, că aur era belşug In ţară, şi acel regretaţi şi iubiţi domni, nu aveai! de cât 600,000 lei vechi ca listă civilă, mg iartă, Ghika şi Ştirbei Vodă, aveau mal puţin. Cuza a avut dune unire mal mare listă civila, atât şi nimic mal mult, şi erai! darnici şi ajutai! sărăcimea, şi făceai! şi aşezăminte de bine-facere, şi dăruia ţării şi moşii d’ale neamurilor lor, nu avea 1,200,000 de franci, domenii,
îndelungată care să-I facă stăpânii u-niversulul.
— Am învins Franţa, am supus Parisul, îş zicea ferocele Prusian, asta e o lovitură mare pentru desvoltarea i-deilor moderne. Dar pe cât timp un guvern tare nu va fi instalat pe ruinele libertâţel Engleze, cât timp Londra, al doilea focar a revoluţiunei nu va fi răpusă ca şi Parisul, opera Sfln-tel-Alianţe varemânea incomplecta.
Prusia care gâadea ca şi dânsul, neliniştită de fermentaţiunea liberală a spiritelor în Anglia, ne având destulă încredere In tăria guvernului Prinţulul-Regent, hotărâse sg-I vie în ajutor pe ascuns.
In scopul acesta Rudolf, poate un prinţ, poate numai un berar din Berlin, căci în blonda Germanie, suveranii şi cismarli sunt tot una, fusese trimis la Londra cu o misiune secreta; adusese în capitala Engliterei, câţi va spioni subalterni, printre care se afla Fritz, care la rândul săi! pu ese mâna pe Thistlewood, omul cel mai destoinic pentru a Îndeplini scopurile Prusiei, credincioasă executoare a voinţei Sfiintei-Alianţe.
(Va urma)
I
www.dacoromanica.ro
EPOCA — 23 AUGUST
3
PUBLICITATEA
ZIARULUI ,,EPOCA“
Tlragiu 6,000 de ful
ANUNCIURI SI RECLAME
Anunciuri pe pagina IV, linia | 30 bani
Anunciurî şi reclame pe pagina III linia 2 lei.
apanaje, nu tăia pădurile 3trămoşeştI, nu avea aface cu toţi evreii de la Berlin, cu tot felul de gheşeftari ca Bleih-reodeur,ca Stursberg,co Goetz. Acuma ce auzii, este o hosmodie, este un fel de Hagi-lvat.
Din toate acestea nimic nu se pomenea pe când eram etl tânăr. De aceia sâ ţii minte tinere, cele ce ţi le istorisii, căci alt-fel era pe vremea aceia.
Surcea.
THEflIIW: lll\STREI\ATATE
Odesa, 1 Sept. — In apropiere de «Btuiomir» n avut loco incae-rare între armata Ini Mntkurov cn regimentul Unstendll, care a participat laconsplratiunca contra principelui Alexandru. I>ia ambele parii au fost mai midii morii si ranftl.
Londra, 1 Sept. — Ambasadorul englez la Bucureşti, Syr White, a primit un ordin de la guvernul sâu de a sonda o alianţă între România, Serbia şi Bxdgaria,
Berlin, 1 Sept. — Mal mulţi ofiţeri de gardă, din diferite regimente, aii felicitat telegrafic pe principele Alexandru.
Berlin, 1 Septembre. — Nu mal e nici o îndoială despre ştergerea principelui Alexandru din lista de înaintare a armatei germane. Aceasta se explică prin faptul că principele n'ar putea fi înaintat la gradul de general fără ca situaţiunea prea expusă în care se găseşte, să nu dea eventual naştere la încurcături, în care caz Germania, ar trebui sâ inlervie in favoarea Iul. In definitiv sa discutat cestiunea dacă prinţul urcându-se pe tronul Bulgariei n'a încetat de drept d’a mal fi un principe german, devenind primul bu'gar.
Vlena, 1 Septembre. — Sgomotul că Principele ar avea intenţiune sâ abdice nu e încă confirmat. Se crede insă că nu e cu totul imposibil ca principele A lexandru,recunoscând greutăţile enorme ale situaţiuneî actuale si se ducă de bună-voe pentru ca sâ se pregătească pentru mai târziu, la ocasiunî mal importante.
Londra, 1 Septembre. — Oficiul oReuter» teleţ/rafiază dinNew-York că în urma unei depeşi din Charleston co-municaţiunea pe mai multe strade e întreruptă din causa cutremurului de
1 pământ, care a Jărimat un tiare nu-1 mâr de cose. Sub ruine au isbucnit mal I multe incendii. Se ] resupune că 60 persoane ar fi fost omorâte. O mare panică domneşte printre locuitori.
Xea-Vork, 1 Sept. —Aseară pe la orele lOs’aft simţit mal multe cutremure violente pe tot ţârmul dintre «Alabama» şi «New-York.
Im Waschington, Savannah, Itich-mond, Augusta şi Ualeigh, aceste cutremure aii fost simţite mai mult. Iu «Augusta» s’au numeral 10 sgudui-turi. In mal multe oraşe oamenii ait părăsit casele, petrecând noaptea sub cerul liber.
Malta, 1 Sept. — Căpitanul unul vapor englezesc, sosit astâ-zl, a comunicat autorităţilor maritime, că In ziua de 30 August, — pe un cer senin şi apă liniştită, — la o depărtare de 14 mile de vârful nordic al insulei«Galita» {Algeria) a vâzut în partea apusană a acestei insule un munte ce arunca foc fi fum ce se asemăiui foarte mult cu cel de la Etna.
ŞTIRI MĂRUNTE
Galaţi spune că bricul Mircea a fost Luni, 11 August, la insula Chio.
Acolo întâmplând u-se d. loan Sure, comerciant din oraşul nostru, a Invitat pe o-liceril bastimentului ucasâ la d-sa, oferln-du-le felurite fructe ce produce insula. D. Sure apoi a condus pe ofiţeri po la cele mal principale posiţianl ale insulei şi apoi s a despărţit de d-lor. In tot timpul cât s’aii preumblat ofiţerii noşlril la Chio, multa lume se luase dupe d-lor şi îl admira.
■
• •
Domnul V. Alexandreseu Ureche, fost ministru, mergând In zilele de ÎS şi 19 curent la bisericile de la Dulceştl şi Brâ-niştenl, a găsii mal multe pietre de morminte cu inscripţii istorice foarte impor-anle. liomanu, din care luâm această
ştire, fâgâdueşto sfe scrie amănunte.
•
• •
Monitorul oficial de astă-zl ne dă ştirea că expirând congediul d-lul A. C. Plăgiuo, ministru plenipotenţiar de la llonia, i s a mal aeordar încă un congediu de o lună, piuă ia 1 Septembre viitor.
* *
Ministerul inslrucţiunel publice, a adresat urmâtoarea circulară către toţi revizorii şcolari, directorii şi directoarele de şcoli primare şi secondaredin ţară:
«Ministerul primeşte numeroase plftn-«gerl că unii din revieorl şi directori s’ar «II crezând In drept a căuta să desfacă «printre membrii corpului didactic depen-«dinţi de dânşii diferite cărţi, broşure sad «abonamente la ziare şi reviste. Am o-«noare a vă pune in vedere că aceasta e «cu totul interzis şi dacă cum-va pe viitor «se va constata că se mal urmează aaeme-«nea lucruri, veţi şti că făptuitorul va fi «considerat ca făcând abus de putere şi va «li tratat tu consecinţa.»
• *
D. I. C Brâtianu a plecat la Florica de unde se crede că se va întoarce astâ-seară.
D. Dim Sturza, ministrul cultelor şi instrucţiuni publice, a remas la Sinaia pentru a lucra cu M. S. Hegcle.
D. V. Alexandri, ministru la Paris, care se află la Sinaia, va merge In curând la
Mirceştl pentru a petrece câte-va zile.
•
• •
D. Iladu Mih&i, ministrul lucrărilor publice, a plecat la Costeşll
D. N, Fleva, a plecat* azi dimineaţă la moşia Băneasa.
l'n soldat anume* Stancu Tudor a fost grav rănit la Arsenal de o roată care l-a apucat o mână.
ULTIME INFORMAŢII
Din Bulgaria ne soseşte ştiri Întristătoare asupra stârei de lucruri ce domneşte. Pare că funcţionarii guvernului sub cuvent d’a restabili ordinea fac tot felul de abuzuri, arestează şi sehingiuesc pe cetăţeni, provoacă tot felul de desordini.
Ast-fel ni se scrie din Rusciuk că prefectul, din propria sa iniţiativă, fără intervenirea justiţiei n arestat un mare numer de oameni. Se citează anume d-niî Zlatil, Ivanof, Teodorof, Telemach, Penef şi alţi mulţi.
Eri procurorul militar, căpitanul Eantcevu voind seintervie pentru a pune capet acestor violenţe, a fost şi el arestat, şi voind a resista, a fost bătut şi maltratat Asemenea se anunţă că cel-laţi arestaţi sunt torturaţi.
Tot ast fel se procede şi in alte oraşe, Ia Ternova, Siştov, Plevna. Ducă această stare de lucruri va urma, ne putem aştepta la desordini grave in Bulgaria.
©
Cetim în „Românul41:
Filipopole, 3 Septembre.
Asearapela orele 10, principele Alexandru era se cada victima u-nui atentat pe calea ferata. Aproape de staţiunea Seimeni, între Fi-lipopol si Sofia pe şinele calei ferate se pusese o gramada de pietre si de lemne în scopul catrenul în care se afla principele se fie sfărâmat. Gratzie insa maşinistului, care a observat la timp si a putut se oprească maşina, nu s’a intâm-plat nici un accidente nenorocit.
m
La bariera nouă lâng?. calea Moşilor nişte contrabandişti de spirt aU bătut pe un sergent de oraş. Acest nenorocit într’o stare deplorabilă se allă la spitalul Filantropia.
Esamenele şcoalei de Sylvicul-tură se vor ţine de la 15 Septembre până la i Octombre.
Consiliul comunal a votat sun de 4000 franci cheltuiţi cu imormei tarea reposatului primar N. Mani lescu.
Aflăm că consulul Ilusesc din Rusciuk a cerut guvernului bulgar liberarea mai multor supuşi ruşi deţinuţi ca părtaşi la turburârile din Bulgaria.
Guvernul a refuzat această cerere sub cuvent că aceştia nu sunt Ruşi ci Bulgari.
•
Mâine la 8 ore se va face la Mitropolie un parastas reposatului P. S. S. Mitropolitul primat.
Aflăm că după deschiderea ca-meriîor, d. general Angeleseu. ministru de resboiu, va presenta un proiect de lege pentru desfiinţarea şcoale» divizionare.
Eri a fost un prînz la palat la Sinaia la care au luat parte d. I. C. Brâtianu şi miniştrii, d. dr. Busch, ministrul Germaniei, d. Coutolly, ministrul Franciei, şi d. V. Alexandri, ministru la Paris.
•
E. S. Ahmed-Zia-Bey, ministrul Turcii, care se găseşte la Constanţa este aşteptat Marţi in Capitală
D. Anghelescu, ministru de res-bel, a visitat azi manutanţa armatei.
#
Citim In România liberă :
Reorganisarea şcoalei de agricultură de la Ferestrău se urmăreşte I şi nu se mai isprăveşte.
Astă-zl era hotărtt a se aduna din nuofii la ministerul agricultura! o comisiune, spre a mai revedea împreună cu d. ministru proec.tul de regulament întocmit.
Ni se spune că acest regulament ar lăsa puţin de dorit.
Este vorba asemenea de înfiinţarea unei staţiuni agronomice independentă de şcoala de agricultură.
m
Acelaşi ziar afirmă că M. S Regina 'şi a arătat dorinţa către d. 1 Cantacuzino, fost şi viitor director al teatrelor ca se vază din nuou pe scena teatrului Naţional pe d-na A-ristiţa Manolescu.
ULTIMvY ORA
Paris, 3 Septembre. — Ziarele franceze, germane şi italiana consideră abdicarea prinţului Alexandru ca inevitabilă.
Ziarele engleze mărturisesc că posi-ţiunea prinţului este foart" dificila.
Pesta, 3 Septembre.—La banchetul dat cu ocasiunea dubiului centenar, preşedintele municipalilâţi a ridicat un toast în onoarea împăratului Austriei, şi a gloriosului său aliat, împăratul Germaniei.
Ministrul llemâny a băut In sănătatea gloiioasel armate prusiane, apoi generalul prusian Schlichting esprimând mulţumirile sale pentru acest toast a băut pentru prosperitatea Ungariei.
MI I, TIIEOIIOIIESU FLIMEA
Reintorcându-se in Capitala îsi reia clientela.
Consultatiuni de la 5—6 ore strada Sălciilor No. 3.
INSTITUTUL
IPROl I SOItli Olt ASOCI \ I I
Se aduce la cunoştinţa părinţilor de familie ci, din coi opt-zeci elevi al Institutului, numai trei &0 r6mas repetenţi şi s 'apte corigenţi, iar toţi cel-l-alţl seapte-zeci an fost promovaţi, dintre care zece premiaţi la gimnasicle şi liceele Statului; de asemenea toţi cel din cla-sele primare aft fost promovaţi, firi să râmânâ treimii/ corigent ori repetent.înscrierile atât pentru clasele primare cât şi pentru gim* nasiQ şi liceă se fac pini la l-in Sep--tembrela Institut, care se afli instalat In cele mal bune condiţiunl pe calea Victoriei 162, Bucureşti.
Direcţiunea.
^sTîtFtuiTde domnişoare
AL
PROFESORILOR ASOCIAŢI SUB DIRECŢIA D-NE'CORDEA
Sub-semnata, absolventă a şcoalei superioare de d mnisoare din Lansana (Elveţia , profesoare de pedagogie si filosofic la institutul pedagogie, m asooiatinne eu mai mulţi profesori publici distinşi, mani decisa deschide un institut de domnişoare, in care elevele pe IA riga 0 instrucţiune clasica si solida se primească si o educatiuna aleasa si t t-o-data menita a forma bune mame de familie
Din punctul de vedere al instructiunei şcoala va coprinde:
1.	Cursul claselor primare dupe programele otliciale cu adaosul hrubelor, germana si france sa.
2.	Clasa I gimnastata pentru elevele care ne reuşind lt esamenele de admitere in scoalele secundare ale stalului ar voi a trece in institut aceasta clasa si a se prestata .a concursul de admitere in anul al 2-lea.
3.	0 clasa preparatoare destudiele gimnasia'c pentru elevele enre vor li trecut cursurile scoalelo- seconda re de lele si ar voi se oblina certificatul celor 4 clase liceale, in aceast» clasa, pe lAng- repetlrea materiilor din scoalele secundari ,b> ret». vor preda limbe t* clasice latina si elena, dup» programele slalplul.
Afara de obiectele prevăzute in programele oficiale se vor preda facultativ si limbele engleza si italiana precum si muzica, care dupe dorinţa pariu dor se va urma in institut sau la conservator.
ins itiitul va primi interne seini interne si
esterne.
Cursurile vor începe la 1 Septembro. Con-ditiunile de admiteri.1, se pol afla in cancelaria institutului nsazal in strada Cornet No. 16, din Bucoresci in toate zilele cu incepere do azi.
ALECSANORINA CORDEA
născută Fitionescu
profesoare de pedagogie si lilosolie la şcoala centrala.
DOCTORII A. VIAM1
Dă consultatiuni pentru boale de OCHI. CHEC Ni. şi SIFILITICE şi face operaţiuni de hirurgie oculară.
Bucureşti, Calea Văcăreşti No. 53 (a-lâluri cu spitalul Xenocrat) de la orele
2—4 după amiazî.
LICEU ST. GMEORGHE
Se se vaza anunciul pe pagina IV
CASA DE SCHIMB
AIA. GR. I01SCU & 11. MARCO
Strada Lipscani, Aia. 1« bis
Bucureşti, 22/3 Septembre
VALORI	Scadenţa cuponelor	Tdrg lib curs mediu
FONDURI DE STAT ROMAN		
Renta rom. per. 1875 fi 0/0	i Ap 1 Oc	981/2
Renta rom. amortis. 5 0,0	1 Ap 1 Oc	97
Renta rom. (rur. con) 6 0/0	t Mai 1 No	881/4
Oblig, de stat C. F. H. 0 0/0	1 lan 1 Iul		
Idem idem 5 0/0	Idem	—
Imprum. Stern 1864 7 0/0	1 MartSep	—
Irnpr. Openheim 1866 8 0/0	1 lan 1 Iul	—
Agio	—	14
împrumuturi de oraşe		
Impr. oraş Bucuresci 5 0/0	1 lan t Iul	75
Idem idem din 1884 5 0/0	1 Mai 1 No	951/*
Impr.or. B.cu prim»lozf.20	—	33
VALORI DIVERSE		
Credit Fonciar Rural 7 0/0	1 lan t Iul	1031/*
Idem Idem 5 0/0	Idem	87 1/4
Cred. Fon. Ur. din Buc. 7 0/0	Idem	1(0
Idem idem 6 0/0	Idem	92
Idem idem 5 0/0	Idem	82
Cred. Fonc.Ur.din las i5 0/0 Obl. Cas. pens. fr. 300. 10	Idem	75
	1 Mai No	216
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(70)
FORTUNE DU I0ISB0IET
VELULALBASTRU
(Urmare)
— Ea ’ml-a spus,şi acum a repetat a-cest lucru. Am crezut’o când eram In apartamentul din aleea d'Antin ; nu mal pot a o crede acum cândştiăcâ am a face cu flea păzitorului turnurilor. 'l-am arătat ca declaraţiunea sa este inadmisibilă ; am silit’o să mărturisească că, de mila pentru o femeie pe care o plângea şi pentru un om căruia ’i-a arătat simpatie, ea se acuză de o greşeală pe care n’a comis'o. Nimic Insă, Ea a persistat a se declara culpabilă.
Şi ast-fel ne avend ce face, domnilor am voit s’o supun la o ultimă Încercare. Am voit să văd, dacă, In faţa d-v. ea va mărturisi în sferşit că preţioasa sa dtclaraţiune nu este de cât un generos neadevăr. Aşi dori foarte mult ca ea să retracteze cele zise ; dar ori dacă retractă, ori dacă continua a susţine că acest om este amantul săă, convingerea mea este făcută şi acel cari m'ati trădat vor plăti scump trădarea lor.
Aştept domnilor, ca unul din d-v B6 interogeze pe aceasta copilă,
Fu o tăcere oribil de dureroasa pentru toţi actorii acestei scene.
D. de Malverne,ori ce s ar zice, spera Încă puţin că femeia sa ar fi nevinovată şi că Rose II va procura probe pentru aceasta.
Daubrac simţea clocotind In inima lui un uragan care nu aştepta de cât să isbucneascâ ; Daubrac începuse să se Îndoiască de aceia pe care el o
iubea.
Meriadec, zăpăcit, se Întrebă cu durere dacă nu cum-va el s’a Înşelat a-supra virtuţel protegiatel sale.
Şi nenorocita Rose, ne mai avend de cât a alege între dispreţul omului pe care ea II iubea şi Intre condamnarea la moarte a celor duo! culpabili, Îndreptă către amicii săi priviri rugătoare.
—	Staţi la Îndoială domnilor, zise judecătorul cu o voce vibrantă.
Esitaţi,pentru că e dureros de a impune domnişoarei o atât de crudă încercare... pentru că dv. ghiciţi că ea va continua a minţi şi voiţi să ’I cruţaţi ruşinea de a repeta înaintea dv: da, eti sunt amanta unul om pe care abia îl cunosc; eu într’un mod nedemn am abuzat de ospitalitatea ce ’ml a-cordâ d. de Meriadec; eu am Înşelat pe d. Daubrac şi sunt nedemnă de el...
—	Nu, nu... nu este adevărat 1 strigă Rose învinsă.
In urmă, regretând că a cedat unul elan de sinceritate, ea se retrase şi 'şl ascunse faţa cu mâinele.
—	In sferşit! zise d. de Malverne,
ştieam bine că adevărul va eşi la lumină. Nu'ml mal rămâne de cât să pedepsesc pe infami şi mă şi duc...
El nu apucă să termine. 0 uşe se deschise şi doamna de Malverne a-păru pe prag. Era galbenă ca cum ar fi fost moartă, dar nu’I era frică căci ochii el scânteiau şi ea intră cu capul sus.
Naivul Meriadec crezuse că ea vine să se arunce la picioarele soţului ei. Ea Insă să însărcina să'I arate că se Înşeală.
—	Am auzit totul zise ea. Infamii pe care d-v. vreţi aJI pedepsi, sunt eiS.
Iată-mă. Ce mal aşteptaţi pentru a mă omorâ ?
—	Mizerabil’o, strigă bărbatul.
Meriadec se aruncă Intre cel doi
soţi, pe când Rose se sculă repede şi alergă de spaimă în braţele .lui Daubrac care nu o respinse. El o bănuise un momi nt şi acum se mustra pentru aceasta.
—	Mărturiseşti ? zise tremurând d. de Malverne.
—	Crezi tu aşa dar că aşi lăsa pe această copilă să se sacrifice pentru mine ? Eu II mulţumesc că m’a forţat se sfârşesc cu o siluaţiune care pentru mine era oribilă.
Te-am iubit; acum te urăsc. Şi dacă Iţi mărturisesc aci In faţa dumnealor o fac aceasta ca să Înţelegi ca nu'ţl mal rămune de cât sâ te baţi cu amantul meu. Şi dacă el va muri voifl muri şi eti. Dintre noi, unul trebue să dispară. Sper că acesta vei fi d-ta.
Convorbirea de la prima dată ridi-cdndu-se la acest diapason, scena trebuia să se sfărşascâ prin o catastrofă. Dar D-zefl cere rezervă marilor culpabili pedepse proporţionale cu crimele lor, D-zeO hotărî alt-fel.
Feciorul apăru şi fără să pară că ştie că o dramă se joacă In acest cabinet, anunţă respectos pe stăpânul săO ca comisarul de poliţie din cartierul No-tre-Dame des Champs cere a’i vorbi fără întârziere.
Aceasta veste sosi tocmai când toţi aşteptau aşa ceva, chiar d. de Malverne care avu sângele rece să respundă:
—	Bine. Să intre.
Acest ofiţer de poliţie era foarle intimidat că a fost primit de d. de Malverne când atâtea persoane erati în cabinetul lui.
Judecătorii de instrucţie n’aă obi-ceiu de a trata înaintea străinilor afacerile judiciare şi era aci două femei şi doi bărbaţi pe cari comisarul nu’l cunoştea.
—	Puteţi vorbi, II zise brusc d. de Malverne.
De ce e vorba ?
—	De o crimă care pare că intră In afacereadin turnurilede JaNotre-Dame.
Am referat faiai întâîtî colegului mctl din cartierul Cile şi el m’a sfătuit ca să să văd pe d-v Înainte de a trimite la Închisoare pe omul care a fost a-restat.
Odette nu mal stete să asculte espli-caţiunile cari nu o interesaţi. Ea spusese ce avea de spus şi puţin o impor-
ta ca bărbatul săil să descopere pea-sasinul contesei ruse. Ea venise pentru a scăpa pe Rose Verdiere care se sacrifica pentru ea şi nu pentru a auzi raportul unul comisar poliţienesc.
In salonul unde bârbatul săQ o lăsase, atitudinea d-lul de Malverne a-runcase o mare răceală, şi musafirii pelecase unul dupe altul; el mirosirâ că o drama intimă va avea loc şi simţeau că aii stat deja prea mult.
Odette presimţea asemenea această dramă, dar ea nu era femeie de acelea de a rămânea în nesiguranţă. Aceşti oameni n’ar fi venit să caute pe bărbatul săQ până acasă, dacă n'ar avea să’I spue ceva important, şi ea se ho-tartse să’I vadă chiar dacă ar întrerupe audienţa penetrând în cabinetul lui . Ilugues, în care nu intra mal nici o dată. Dar ea nu avu nevoe să facă aceasta căci găsi o uşe pe care feciorul o lăsase întredeschisă, şi punând urechea i se păru că recunoaşte vocea copilei pe care cu o eră înainte o văzuse la căpitan.
Atunci ea se hotărî a asculta şi auzi
tot ce se vorbi.
Ea înţelese că va fi perdută şi’şl luă îndată o hotărîre: să scape pe Rose, să rupă reiaţiunile cu bârbatul săQ şi să fugă cu el. Ea nu voia a!t-ceva. Era nebuna.
Şi dupe scena care consternase pe toţi asistenţii, nu’i mal remânea de cât să dispară.
Ast fel şi făcu, dupe ce întinse Rozei Verditre mâna pe care nenorocita copilă nu cutezase a ’l-o refusa.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA — 2:•! AUGUST
CASA DE SCHIMB
1. M. F E R M O
-27,STRADA LIPSCANI, 27—
tlItS U L B L C L B E S C I
Pi' August 1886
5 8 Mente amortizabili . . .	« I
S 8> Merita perpetna ....	ps 1
6 'a oolig de sUt		881,2 |
«S '* Oblig, de st. drumu defer	
7 'K ..cla. func. rurale. . . .	tot i
5 ŞC -jeris. func. rurale . . .	8S 1
7 X Scris func. urbane . . .	1O03/4
6 % Ş'cris func. urbane . .	1*21 *
S 8 scris. Tune. urbane . . .	821 2
!> % împrumutul comunal . .	761 ii
Okl‘£. Casei pens. lei 10 dob.)	220
Imuruniutul cu premie .	34
Acţiuni hăocei nation . .	te»
Acţiuni -Dacia Komania » .	273
• Naţionali		220
• Credit mobiliar . .	
• Oonstructiunl. . ,	162
■ Fabrica de hârtie .	
Argint contra aur ....	13.85
Hiivte de Bana ă contra aur.	13.85
florin ar.sntriacol . . . .	2.02
Sâhtmh ......	
Pari* 3 luni		
» la vedere 		100 1/2
Londra 3 luni		
» la vedere 		25.25
Berlin 3 luni		1.24
Vieaa lavedere		2.01
nr WCW7 A DC miere de calitate priu
U L I L ™ L A li L. muşina centrifugată. Potoferi cantităţi mari cu preţul moderat.
A se adresa la d-nu Hryniewiecki tu Tecuci.
nr lilPUIDIHT chiar de acuma. Ut inimnl A I uu otel situai Ca lea Victoria No. 147 împreună cu dependinţe, grajd, şopron, curte, grădină, gaz aerilornj Iu casA, l'eutru desluşiri, a s« adresa la No. 198 Calea Victoriei._
nt IMPUIDIAT >	! *cum <■«-
U t I H l. h I tt I A I sele Costa Foni din Balişte, Strada Scaunelor No. 46.
*22 Camere deosebit dependinţele: grajd, şopron, cuhnie, spAlAtorie şi alte trei ea-mere.şi gr&dinA spaţioasă.
Doritorii pot visita casele tn toate zilele. Pentru condiţii a se adresa la d-nu C. G. Costa-Foru 3, Dealul Mitropoliei, şah la redacţia Epocn,
DE ÎNCHIRIAT iîSiauScSrr,
casele, gradina şi tealru cunoscute suo numele «RASKA» din Strada Academiei No. 28.
A se adresa Strada Batişlea No. 11.
DE ARENDAT
at. Gheorghe 1887 tnaiate. Doritorii se vor Pdresa la d-1 Eugenie Topoloveanu Strada SolonA No. 4, Bucnreştl.
ANUNCIU!
A apărut de suh tipar Metoda pruetica. pentru \accinaie şi re vaccinare, pentru usul Invăţâ-lorilor rurali, preoţi, şi moaşe, care In urma decisiunei ministeriale suni obligaţi cj. pe lângă profesiunea lur si fie şt vacciua-tori comunali, L. l'iomuiu.
Preţul unul exemplar 1 left se găseşte de vânzare la autorul, Strada Nouă, Ploeştî.
ALECU A. BALS
AVOCAT
Strada Dreapta No. 24
lir IVi UIIMl l chiar de acum Casele, UE l.lMlIllIX I din Strada Academiei No. li compuse din 16 Camere, cu o curte ipaţioasă tn care se află grajdul şopron şi aile dependinţe. Aceste Ci.se mal ah şi o grădină importantă 4 se adre*a Strada Batiste No. 11.
IU l\riliimT chiar de acum casad-l ul
Ut. IMillInlM V. Iliott Jiu Slr. Luterană IN, mobilate şi nemohilate având 22 camere, grajd de 1U cal, şopron de 6 trăsuri, 2 pimuiţe, 1 puţ ^i grădina cu 2 pavilioane.
Doritorii se vor «dresa la d-nu Prune 'ar tn toate zilele de la orele 8 de dimi-neţi până ia cinci (5 seară. Asemenea şi de arendai de la Sf. Gheorghe viitor moşia d-sale Copaciu din districtul Vlaşca plasa Călnişle.
DE MUT tttîSTW
lava ce T zice şi Bâcanu din districtul lirov, la o poşte departe de Bucureşti, In Întindere de aproape 700 pogoane.
De la St. Gheorghe 1888 moşia Gressia din distr. Teleorman lână Ruşi-de-Vede, tn Întindere de 000 pogoane.
Doritorii se vo adresa tn Bucureşti la proprialarul Gr. Arion, Galea Griviţa No. 38.
J IVSi li m i „LIHIKA"
46. CALEA RACHOVEI. 4£
Divă!Ainânt dunft programul st«' ul.ii, i le ‘a Cai • se prim -se ci-rtillealele de promova
Clase |. mare şi giînnasiali In iuLi nat ş. piv, naţiuni pentru lice0 -i şcoala militară.
Local spiţioş şi igienic cu grădina şi curte peid-u şcul.şl.
Regulam ut serio. ;i Îngrijire pftrin lensră.
Prospect se expediază la cerere.
înscriere . de la 15 până la finea Iul August.
DIRECTOR
I). R. Cordescu.
WGSIASIREJESTiaid^
d’slrictul Rom naţ parlca cuvenit d-nel Alexandrina Gr. lişleanu doctor Darvari şi losc.f Darvari s * dă tn arendă de la 23 Aprilie 1887. Dor. orii sc pot adresa la d. doctor Darvari Str-da Dorobanţilor No. 34 sat! la ci. avocat M hail Pala Strada Academiei No. 15.
«V>uEN/(,a
A*
ST-
BUCUREŞTI
_ ^


4 Nu
N°- 138. CALEA MOŞILOR. N°- 138
JPi*ii«©st.e şcolari interai-exterai pentru clasele primare, gimnasiale si Comerciale in conditiuni foarte u-vantagioase de preţ.
Acest Institut a probat prin fapte că ştie sâ’şl facă datoria tn toate privinţele de educaţie şi instrucţie, căci şcolarii mari şi râu nărăviţi nu să. primesc, toţi şcolarii cari au luat lecţii tn acest pensionat ah fost promovaţi de comisia numita de guvern aşu eă nici unul n’a rămas ropcnlent, ha nici chiar corigent de acea li se dă atestate chiar de minister.
Şcolarii cari urmează la şcolile publice sunt aşa de serios meditaţi tn pension tn căi nici unul nu să culca seara până nu 'şt dă lecţiile de a doua zi.
Limba franceză şi germană este obligatorie.
Şcolarii acestui Institui pot urma la liceul Matei Itasarab gimnasiu Luzăr şi Mihai bravul şi la şcoala de comercid.
LOCUINŢA
Şi
PENSIUNE
pentru elevi din lice0,avanlagios mal cu osebire pentru cel din liceul St. Sava fiind foate aproape.
Părinţii doritori d'nşl plasa copil tn familie unde vor avea lot confortul şi o bună Îngrijire cu un preţ potrivit, sunt rugaţi a se a-dresa Str. Puţu cu plopu No. 4.
I’i'ctiil iot Ml Ici anual.

Re RQ&ETTI
AVOCAT
Strada Romana No. H
ANUNCIU
Suh semnatul, de profesiune librar In oraşul Bârlad.am onoare a face cunoscut, ci aritmetica practică, pentru usul şcoalelor primare clasa II, III si IV de ambele secse, prelucrată de Mihai Leon fost Institutor superior si aprobată de ministrul instrucţiunel publice iu anul 1881, sa reaprobal, chiar aced an de onor ministru, recomand Induse, ca una din cele hune aritmetici pentru clasele primare In genere şi să altă de vânzare numai la librăria G. M. Barbu, situată tn str. şi elan cel Mare No. 13.
Tot-odulâ am onoare, a anuţa, că a-ceastă aritmetică, va apare tn curând, corectata şi adăugată.
Wâr/urf, is August 1886.
Cu stimă.
Lliioi'glie Al. 11u i-l>n.
n. A* PAF ABAT
AVOCAT
Str. Biserica Ieni No. 8 bis.
I \C^ -bucureşti-
N°- 138. CALEA VICTORIEI. N°- 138
Direcţiunea Liceului St. Gheorghe are onoaie de a aduce la cunoştinţa publicului că s a adăugat şi clas . VI du liccfi, aşa tn cât pentru anul şcolar 1886/87, care v. începe la 15 Septembre viitor, cursurile vor coprinde prin -le fi clase de liceu şi o clasă preparatoare tu care se vor \ rma materiile clasei IV primare. Toate cursurile se vor pr da tn liceil de către profesorii bine cunoscuţi al acestui In* Litut.
Prospectul Liceului şi condiţiunile de adi .ilere se trimite ort cărui persoane car vea face cerere Dir cţiunel Liceului 138 Calea Victoriei Bucureşti unde se prime te chiar dc acuma cererile de înscriere.
Numărul elevilor este strist limitat tn fi. -care clasă.
INSTITUTUL SEICARIU
FUNDAT IN 1863
Care până acum se afla tn Calea Rahovel No. 50. face cunoscut d-or părinţi de familie ca din causa depărtare! liceului Matei Basarab, unde elevii internaţi tn acest institut tşl făceau studiile până acuma. Se mula de la 15 August, anul curent, In strada Fântânei No. 10, In faţa liceului Sf. Sava, iar elevii institutului vor frequenta pe viilor cursurile ia acest liceil (Sf. Sava) fiind scutiţi ast-fel de a face un drum foarte lung pe arşiţa verei şi intemperiile ierneî.
Localul institutului coprinde curte spaţioasă, camere aerate şi lipsite umezeală, in fine toate condiţiile de salubritate neapărat esigibile de la un internat.
Pentru condiţiunile de instalare şi de plată, d-nii părinţi se vor a-dresa cu tnc.-pere de la 15 August In localul institutul! Strada Fântânei No. 10, In toate zilele de la orele 8 — 10 dimineaţa şi de la 4 -0 d. a.
DE ARENDAT ,„ri,
Iul Ialomiţa. întindere I 5NN pogoane, 2 hanuri. \ se adresa Strada Speranţei \o 20 la Maria l'itisteanu.
BERARIA
LA
STEAGUL NATIONAL
Bulevardul Elisabela
IN PAUTUl BĂILOR EFORII
La 1 Iuliil st. v. se va deschidă berăria având la disposiţia onor. public, bere şi vinuri de toate calităţile. indigene şi streine.
Antreprenorul nu va cruţa nimic pentru a satisface pe onor. visilaloare.
taica Griviten li i.itillllll 1 I \o. !> I ii apartament compus «Ic patru camere, «lin cnrc un salon ninbilat. A se adresa la i*«*«la<'lia ziarului si Str Oceilentn \o. 2 Seliiurliiria/.a e.liiar •!<* acum.
2000
LEI CU
100
LEI
DR. VASILESCU
Domiciliat tn Calea Rahovel 44, dă con-sultaţiunl In toate zilele de la orele 5—6 post-meridiane.
Orl-cine poaleagonisa la bursa de Paris. Explicaţiunea tn limba româneaesă foc. PARIS. 8 RUE PIERE LE-GRANO
SOCIETE UNIVERS EL L E Capitalul esl«* garantai.
BIBLIOGRAF
In editura I_.il;>r*u.r*iei ZACHARIA NICOLAU
— DIN PLOESGI -
AO eşll do sub tipar .
IV. I*nrvul«*seu. Primele lecţiunl decalcul sau sistema numeraţiunol p. clasele primare de ambele sexe, preţul 20 hani.
l*r. rriivinrianii. Principii de Gramatica Română, lucrată pentru clasa II primară de ambele sexe.
Ediţia II. Aprobată de onor. Minister cu ordin No. 1210 preţul 25 buni.
I frtisinn 4». Stefanescu.Elemente de Istoria Sacră saft Biblica vechiului Testament pentru şcoalele primare ambele sexe, ediţiunea III, preţul 25 hani.
I*. llunnHcscii. Elemente de Gramatica latină pentru clasa I Gimna-sială şi Liceală preţul 1 leii 25 bani.
Exeicil.il la Gramatica latină pr. (50 b.
Insei louiscu junior şi t. A. t'rupidlianu. Geografia judeţului Prahova cil planul iirhe.i Ploescl şi planurile plăşilor judeţului şi tecstul ediţ. II preţul 80 bani.
IN D E P 0 S I T
Diaconul X. loncscii. Manual de Istoria Sacră vechiul testament p, clasa I Gimnasială preţul 1 leu 65 hani.
( iipitmi I. IVotopopcseu. Memoriul oficierilor şi sub-oflclerilor de orice armă tu recunoaştere, preţul 1 left 50 hani.
Manual de giimialică si instrucţie militară preţul 2 lei.
C. A. Crapcllianu. Harta judeţului Prahova formal mare preţul 2 lei. fristu S. \egoescn. Retorica preţul 3 lei, 50 bani.
Librăria mal posedă uu mare asortiment de cărţi şcolastice, Române. Germane, Francese, Elene şi Italiene, furnituri pentru şcoli, cancelarii şi biurourl. Preţurile foarte moderate. Serviciul prompt.
ffc DDSmSDN
WANTAGE, ENGLITERA
MASINE AGRICOLE
precu ui Locomobile de 10 şi 12 cal putere, Batoze de grâu. Batoze de porumb cu mâna masine de ciuruit şi venturat, Batoze america p mici pentru porumb,Triorl perfecţionaţi, Ţeve de cazan pentru locomobile, Ţeve pentru conducte de gaz şi apa In diferite dimensiuni
DEPGSIT SI AGENŢIE GENERALA PENTRU ROMANI A
MORITZ APPEL
-BUCUREŞTI—
No. 12 Calea Victoriei No. 12 faliţi o vi Prefectura F*olitiei Capitalei
ANUNCIU
Aduc la cunoştinţa publicului că pe viitor voift importa,
PETROLIU RUSESC
tn lăzi şi In butoaie, diu renumita rafinărie.
FRAŢII NOttEL
DIN ST. PETERSBURG
Calitatea acestui petrol este cunoscută şi renumită ca liind cel mal bun produs al ralinârielor caucazian*, şi, afară de avantajul de a li limpede ca apa, are o putere de lumină pe care nu o posedă nici unul din produsele celor alte fabrice.
S'a constatat de către nn mare nu măr de autorităţi tn cliimiecâpetroiiul li-lor NOHEL întrece tn puterea de lumină cu 13 0/0 petroliul american. Iii alţi termeni, această putere de lumină se consumă cu produsul d-lor NOBEI. 13 0/0 mal puţin de cât cu acela din America.
Butoaiele vor fi originale americane şi preţul lor fiind cuprins în acela al gazului, vor aparţine cumpărătorului.
Pentru preturi şi toate informaţiu-nile mă pun la dispositiunea cumpărătorilor.
In acelaş timp, am onoarea dea aduce la cunoştinţa onor. public că agenţii mei d-nil Bgser et Bratianu la Bucureşti Calea Mo«*!or 29, sunt însărcinaţi să dea amatorilor toate tn formaţiunile necesare.
Galaţi, Mai 1886.
J*CQU£S BRUHNER.
UZINELE NOASTRE DE
CIMENT PORTLAND
BROOKS, SHOOBRIDGE C-,E GR A YS, ESSEX (ANGLETERA)
MEDALII:
Noua Zrlaiuln 1882, Medalie «le AIJH.
Calcula IS&-1, Medalie de AUDIVI', (premiul cel mal inalt Amsterdam 1883,Medalie de ARGINT,(premiul cel mal inal
Cimentul fabricat tn aceste usine de o calilale care n’a putut li Întrecut de nici o altă marcă. Este întrebuinţat la tencuieli (sluco), construcţiunl masive, temelii, lucrări de clieuri, poduri şi porturi. El este foarte binecunoscut Iii Anglia, tn continentul european, tn Statele Unite, tn Canada, tn America de Sud, China Japonul, Australia, Noua Zelanda şi tn IndieleUrientuleşi Occidentale.
Usinele sunt favorabil situate atât pentru a obţine o cantitate nelimitată de cel mai bun material, cât şi pentru imediata predare a productului fabricai.
Să fac zilnice tncercârl şi să ţin în-tr'un registru resultatele obţinute.
Briquetele ^cârămigioarele) de încercare, probeazâ o resistentă, urcân-du-se până la 1,400 fibre anglese, după şapte zile de şedere tn apă şi până la 1,705 11bre după 30 zile pe 1 1/2 par-mne patrat, ceia ce echivalează cu o resislenţă de 64 chilograme de cenţi -metru patrat după şapte zile. şi de p 77 t/2 chilograme pentru centimentru
DEPOSITAR PENTRU JACQUES BRUNNER GALAŢI Si SOFIA
patrat după 30 zile, tn timp ce caetele de sarcini tn Anglia nu cer de cât o resistentă de 700 libre pentru t 1/2 parmac patrat şi acele din continent prescrifi o resistentă de30chilograme pentru centimetru patrat, după 25 la 30 zile.	____
Fabrica Domnilor BROOKS, SHOOB hIDGE etC-ie poate presenta o serie de certificate primite din toate părţile lumeţ pc_l.ru marele furnituri făcute. a ocale certificate probează ca cimenturile sale au arătat pretulindinea o res.slenţă superioară de la 30 până la 600/0 celei cerute de caetele de sarcini şi superioare tuturor celor l-alte cimenturi englezescl şi continenlale.
Mal e de însemnat că, cimentul BROOKS a fost ales de inginerii ruşi, în toamna anului 1883 pentru construirea noilor docurl de la Sevasto-pol, fără ca Domnii Brooks.Sboobrid-ge et C-ie sad agenţii lor să fi intervenit pentru obţinerea acestei furnituri. Fabrica a literat deja 40,000 butoaie pentru această construcţiune.
ROMANIA SI BULGARIA
RYSEI1 & BRAŢEANU
BUCUREŞTI CALEA MOŞILOR 23
Ţypografia «Le Peuple R.aumain» Strada Episcopiei, No. 3
www.dacoromanica.ro