ANUL I No. 222 A DOUA EDITIUNE MKHCI TI 20 AUGUST Grigore G. PEUCESCU Dlrartor politic ABONAMENTELE SE PLĂTESC TOT-D’ACNA ÎNAINTE : In ţara pe 1 an 40 Iei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 Iei in Btrainetale 1 an 50 lei, 6 luni *5 lei ABONAMENTELE INCCPLA l Si 16 A FIE-CAREI LUNI REDACŢIA No. 3.—Pista, Episcopiei.—No. 3, IO BANI NUMERUL RMUSCRIPTEIE RU SE 1KAP0IAZA APARE IN TOATE ZILELE N Gr. FILIPESCU Proprietar ANUNCIURILE SE PRIMESC WTMAI LA ADMINISTRAŢIE Pentru Or'lert la Attl'rn AgiTiry. ComtmitinopU Kavakey Doirniaij Han, 16 Uniata. Anuneiuri |,t- pap EV, linia 30 bani, anunciH 71 reclame j*. padina t:-6ia < Iei lini*. ADMINISTRAŢIA No. 3,--Pi.it . Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMEHUL SO filNI UN HUMER VECMIU BLKvAHIV SI Itisn consecinţele emisiunilor îngrijiri legitime NOUA SITU ATIUNE IN BULGARIA VISUL REGELUI TESTAMENTUL MITROPOLITULUI MIZERIILE LONDREI BULGARIAJI RUSIA Timpul, fArA Îndoială, nu a sosit Încă ca se pronunţăm o judecată sigură asupra evenimentelor din Bulgaria. 01 e sunt prea proaspete : n-mănuntole nu sunt de Ioc cunoscute încă şi urmările lor, nici cele mai apropiate, nu s’a desfăşurat. Şi cn toate acestea faptele petrecute aă o însemnătate atăt de mare In căt se cuvine a le nota şi a scoate la lumină Învăţământul ce cuprind. Şi, mai întftiu, aceste fapte au a-runcat asupra poporului bulgar o lu-lumină vie, de care noi, ca vecini, trebue se ne felicităm. Poporul bulgar s’a arătat tot atât de tare în voinţa lui, pe cAt de onest şi leal- Prima ştire despre atteritatul din Sofia a cauzat tutulor, pe lângă o mare surprindere, o mare indignare: Un prinţ care în împrejurări grele, ştiuse so-şi facă datoria, care s’a a-rătat plin de devotament şi gata la or-ce sacrificii pentru independenţa şi Întărirea poporului seu, se fie detronat în căte-va ore, şi se fie detronat de oştirea lui şi chiar de guvernul lui, aceasta constituia o ruşine pentru poporul bulgar. Ne pare bine că bulgarii nu simţit aceasta şi, In Întrunirile ţinute In diferite localităţi,adversarii atentatului au strigat cu durere : ne-am făcut de rlsul lumi ! Şi poporul bulgar a Înţeles acest sentiment şi prin condamnarea unanimă a a-tentatului, prin constituirea locote-nenţel princiare, prin rechemarea principelui, a spălat pata ce o mână de oameni voia se pue pe naţiunea Întreagă. Poporul bulgar a manifestat cu tărie voinţa lui, şi această voinţă a fost onestă şi leală: de a-ceea a isbutit. Ga vecini ai bulgarilor, amestecaţi cu dânşii, fie In ţară la noi, fie In ţară la dânşii, interesul nostru este ca Bulgaria se fie un stat tare şi onest. Şi ne bucurăm că In evenimentele din urmă, s’a aretat aşa cum dorim se fie. Mal avem încă un fapt de constatat. Este că popoarele nu sunt nici aşa de nesimţitoare, nici aşa de ingrate, pe cât se zice câte odată. Nu ; poporul bulgar s’a aretat si simţitor şi recunoscător. Un popor tânăr care se naşte la viaţă, dupe secole de robie şi de întuneric, are dreptul sâ ceară mult de la acela pe care soarta l-a pus în capul s?u In aceste momente botărîtoare. Un om cere ’şi ia asupra şi greaua sarcină de a fi primul rege oi unui popor şi fundatorul unr-i dinastii suverane, trebue se uite persoana sa şi se sacrifice pasiunile sale egoiste poporului, In capul căruia, se găseşte. Omul egoist, care nu se gândeşte decât cum se trăiască bine şi liniştit, oilldl care se gândeşte numai se ’şi Iacă avere, pare că ar vrea se a- puce ce-o apuca şi se plece, un astfel de om nu merită onoarea de a fi în cnpul unul popor In momentul gingaş al învieri. Numai printr’o iubire sinceră a ţări care l’a adoptat, numai printrTin devotament fără margini către poporul care ’i-a Încredinţat viitorul seO, merită un suveran se fie primul rege şi se fundeze o dinastie! Prinţul Allexandru Baltembarg a Înţeles aceste adevăruri şi s’a devotat cu totul poporului seu : s’a aretat gata a'şî sacrifica, nu numai plăcerile, dar şi viaţa, pentru poporul în capul căruia se află. Şi la rândul seu, acest popor, de şi puţin cult, de şi Unăr, dar l a iubit şi a fost gala se so sacrifice şi el pentru domnul seu. Fericite popoarele în cari so naşte această sflntă Întrecere în iubire şi devotament între ţară şi tron. Felicităm pe poporul bulgăr că are acăst noroc şi ştie se’l pre-ţnfascâ. Dar cât va ţifte şi ce seva întâmpla în urmă ? Lâsa-vor puterilor cele rnarî lucrurile se şi meargă mersul lor? Evcnimeutele din urmă na ridicat, asupra principelui şi asupra poporului, urgia vre unei puteri mari, care va isbuti. într’o zi sad alta, bc-şI resbune? Nu ştim, fără Îndoială, ceen ce soarta rezervă Bulgariei. Trăim în-tr’un timp în care surprinderile sunt destul de dese şi In care echilibrul Europei, u se poate numi stabil. Şi cutoate astea, convincţiunea noastră este că nimeni nu va tulbura pacea Europei. Puterile cele mari, atât de interesate la menţinerea păcii, vor şti se faca a se respecta principiul cel mare al neintervenirii şi, In aceasta, ele vor fi ajutate de atitudinea holâritâ şi liniştită a Bulgariei. Şi acesta este cel mai mare Învăţământ ce voiam & scoate din e-venimentele potrecule tn Bulgaria, că un popor, care voeşte cu tărie şi cu stăruinţă un lucru drept şi onest, va triumfa tot-d'auna, or care ar fi pedicele ce ’i s’ar pune In cule, or care ar ti puterea care ar voi se’l oprească. Dar vorbind asţ-fei nu suntem oare nedrepţi pentru Rusia? Şi poporul bulgar, aretându-se plin de recunoştinţă către suveranul seu, nu s’a arătat el ingrat pentru Ruşi? Este sigur că atentatul contra principelui Alexandru a fost privit de toţi dacă nuca o faptă a Rusiei, dar ca un semn de triumful lnrîuriri ruseşti tn Bulgaria, şi ca o dovadă de puterea Rusiei. Şi când, mai târziu, contra revoluţiunea a triumfat, când principele Alexandru a fost rechemat la tron, toţi au văzut tu acest din urmă fapt o tnfrlngere a lnrîuriri ruseşti şi oare cum un eşec pentru Rusia. Şi,din acest punct de vedere, Rusia s’ar putea plânge că n’au fost plătite cum trebuia imensele sacrificii ce a făcut pentru liberarea Bugariel. Aceasta este adevărat; dar a cui e vina? După părerea noastră vina nu este a bulgarilor, vina este a funcţionarilor ruşi trimişi In Bulgaria, cari n’au avut, dupe curase vede, tactul trebuincios şi cart au tractat Bulgaria ca pe o provincie pusă d'a dreptul supt ordinele guvernului diri St. Pettrsburg. Şi a-tunci s’a tntlmplat, ceea ce era natural se se întâmple, s'a născut între toţi bulgarii sentimentul individualităţii lor naţionale, care a ajuns îndată a £1 mai tare de cât recunoştinţa ce au pentru generoşii 1 ur liberatori. Noî românii înţelegem cu atât mai bine acest sentiment, cu cit ne-am găsit şi noi În aceeaşi posi-ţî ii ne In care se găsesc astăzi bulgarii. Şi po noi Rusia ne-a liberat de sub jugul Turciei, şi pe noi ne-a ajutat cu consiliile şi cu sprijinul ei puternic. Ne aducem cu toţi a-ininte cât de mate ora devotamentul părinţilor noştri! pentru marea liberatoare a popoarelor orientului, şi astă-zî chiar, cu ţoală umilinţa de care am fost adăpaţi la Încheierea picii oe la St. Stefano, cu toată luarea Basarabiei, astă-zi chiar, nu se poate tăgădui simpatia vechio şi Înrădăcinată ce avem pentru Rusia şi nu putem nseuude recunoştinţa ee-i datorăm. Dar aceste sentimente sunt nco-perite de temerea dominaţi unii ruseşti şi depinde numai de Rusia se le pue în lumină. Aeelaşî lucru se Întâmplă şi tn Bulgaria, acolo ca şi aici; simpatii sunt multe, recunoştinţa e mare; dar bulgarii, ca şi nor, voim se fim popoare libere. Respecte Rusia acest sentiment., arata ea prin fapte că voeşte să ne ajute de a trăi cu viaţa noastră proprie şi a ne desvolta conform cu aspiraţi uni te noastre, .şi poate se fie sigură că nu va întâlni între bulgari, precum nu va tutâlni nici între români, de cât simpatii puternice şi o vie şi eficace recunoştinţă. (ir. (>. Peueescu. favoarea independenţii Bulgariei şi a onoarel numelui de bulgar. Petersburg, 20 August. — E probabil că Întoarcerea prinţului Alexandru nu schimbă tn nimic hotărlrile luate de Rusia, cu toate că executarea acestor resoluţiunl se fle momentan amânate. Novoie Vremja consideră restaurarea prinţului ca îndoielnică. \ lena, 30 August. — O ciocnire între două trenuri s’a întâmplat la Noerdlingen lângă Viena. S’a constatat 7 morţi şi 22per?oinc grav raniţe. a scăpa f.,râ pală. Aii condus poliţia în sala înfrunîrlT. aiî dîstrîbnit atţîdnl pe la s'ujh- ?i şi favoriţi, aii solicitat coh-curisul puternicolor şi aşa mal departe Datori i noaslră e s6 împiedecăm ca d-ni. de Ia Pravoderea să scape nepe-dppfpţî;.,^ i'« s »b j*Jîoq Cunoaştem mulţi acţionari, conier-cia11ţi oneşti şi independenţi, cari sunt du părerea rtoaştru. Văduvele şi preoţii caji aO fost surprinşi tn buiia lor credinţă; cred toi ost-rel. Vorba este ca cu toţii să vîe la adunarea generală de Vineri 22 August, ora 2 dupe amuazî;'nici unal sfi nu lip-sbaic&ieft uu .io* litlto tmioaeb * Ba Ast fel procedând se va da un esem-p!u simţitor şt fără precedent. DEPEŞELE AGENŢIEI ,.H4VAS“ Tftrnovn, 30 August. — Prinţul a plecat de la SiştovTa 9 ore şi a sosit la Q ore seara. Lovitura de stat a dat de sigur prinţului o imensă popularitate. De a lungul drumului populaţiunea a-vând tn frunte pe preoţi cu sfintele i-coane aclamau pe prinţ. La 5 kilometrii deTArnova o mulţime considerabilă, pe jos, în trăsuri, călări aştepta sosirea prinţului. îngrămădirea era atât de mare la intrarea In oraştn cât era imposibil sS intra trăsurile şi suita prinţulut în Târnova, care fu primul puuct de unde porni mişcare revoluţionara. Prinţul salu-1ând urărilor de buna-venire ce i se a-dresa a felicitat oraşul de iniţiativa luată sub direcţiunea d Iul SlambulolT. Pare că entusiasmul creşte mereti cu cât prinţul înaintează. Tot oraşul e tn sărbătoare. Ultimele informaţiunl fac să se pre-vazft că restul călătoriei 8e va îndeplini tn aceleaşi condiţiunl. Liniştea e perfecta. E probabil că prinţul va pleca mAine la Filipopol. Solia, 30 August.— D. StambuiofT a teiegrafiat la Sofia că regele Milan a a-dresal prinţului Bulgariei o telegramă de felicitare şi că prinţul a răspuns mulţumind regelui şi exprimAndu-şf speranţa a vedea In curând restabilite relaţiunile amicale Intre cete două ţ£n. Viena, 30 August.— Corespondenţa politică AosmmiQ ştirea ce spunea ca contele Kalnoky va merge la Fran-zensbad. Viena, 30 August. — Se comunică din Rusciuk că regenţa în capul care;a se găseşte d. StambaiofL a remis puterile salt In mâinele prinţului. D. Karavelofî, care aparţinea regenţei stabilite în Sofia, s’a retras. Prinţul Alexandru a adresat poporului bu'garo proclamaţie care aprobă în toate mâsurile luale de regenţa sub direcţiunea d-luî Stambulotf, confirmă cabinetul format de areastâ regenţa precum şi alegerea colonelului Mut-kurofT ca comandant al armatei bulgăreşti. Prinţul mulţumeşte poporului şi armatei pentru fidelitatea de care aii dat probă tronului în zilele atât de grave, ca acele ce aii trecut şi de acţiunea în Un semn distinctiv şi caracteristic al celor din urmă zece ani de administraţie este şi acela al înfiinţării st felurite societăţi pe acţiuni. Nu revendicăm meritul dea fi numit î ol cui d’ântâih regimul emishinitor guvernul aotnal. Dar e bine pentru ca lucru! sfi mise udo se amintim din cAnd în când n-cesto isprăvi alo ce'or ce administrează ţara. Frigurile emisiunilor, deci, ad trecut ca uu verii molipsitor şi pe !a noi. Dacă capitalele străine atrase de câştiguri sigure, do întreprinderi o-ne&to ar 11 fost aduse în piaţa noastră po calea emisiunilor, mai ca n’am avei nimic de zis. Din potrivă, am demonstrat In atltea muluri utilitatea capitalelor străine la noi, şi am format tocmai un puternic motiv de critică în contra politicei financiare a guvernului, din faptul lud nţârei Banei! naţionale pe nişte baze greşit" care a gonit aurul de la noi. Dar pe cit de folositoare sunt emisiunile raţionale şi oneste, pe atât sunt de periculoase creaţiauile factice, provocate de dorinţa de specule şi chiverniseli. Am aplaudat, bunA-o.irâ, înfiinţarea Societăţi1 de conslrucţiuni şi am recunoscut utilitatea urn i «semeni societăţi. Tot din dorinţa de a vedea prosperând această insLituţ unu am regretat modificările cam pripite ce s’uQ Introdus anul trecut In statutele acestei societăţi. Dar, ori cum ar fl. nu ne propunem a enumera lntr*< in- tiluţiunile cu emisiuni vătămătoare pe Societatea de construcţiunl. E vorba de altele. S'a probat lutr’un mod necontestat că emisiunea acţiunilor FUnci Prevederea s’a operat In cond ţiunl foarte neregulate. Consiliul de aim nistraţiune a! fostei societăţi de economie «Prevederea» prin abuz a silit pe văduve, preoţi şi mici negustori ci să ’şi plaseze eeono-miele lor în acţiuni. S aii întrebuinţat spre a se ajunge aci, tot felul de manopere. S ad forţat unii, s ad surprins Duna credinţă a altora, în cftt azi s’ad pomenit mulţi nenorociţi acţionar:', at «Pn.’vcderel» fărfi voia lor. Cum am zis', torte aceriea sunt astăzi bine demonslr«te.' Afara de această procedare greşită a consiliului «Bâacil Prevederea» s'a mai constatat: abuz ari, deturnări de bani, falsuri, poliţe de favoare, lnir'un cuvânt, întregul şir de fepie calificate de codul penal, dupe care autorii lor urmează a face cunoştinţă cu parchetul. întrebarea naturală este aceasta : Aci stă roiul emisiunilor? Nu S8 discreditează ţara când s’ar lăsa nesu-pâraţl ceî ce ad dat naştere stării acesteia de lucruri ? Ad compromis şi creditai public, ad ruinat şi pe numeroşi contribuabil;, cel ce ad condus afacerile Prevederii. Ei bine, ne am fi aşteptat la orl-ce, dar nici odată n ani fi crezut ca consiliul «Băncii Prevederea», după cele dovedite, sd vie înaintea acţionarilor şi să le ceară descărcarea. Cu toate acestea, aci vor s<5 ajungă. Au rc-curs la toate mijloacele spre a ÎNGRIJIRI legitime Câmţ vecL m pcirecânduşo eu o iuţeală ni îiichîpnită evenimente ca cele diti ultimele zile, când vedem un prindîpe.detronat, un popor aclamând ivîutr ••(?;> aceluiaşi principe, diplomei: 'virdponuâ întreagă zăpăciţi şi i iirid' de «zt până mal ne ce corn•ăţiunT nuoî poateiâ nască.din sit ia croată de aftesle evemm< ntc,i ‘ unţ/:e alte nuol evenimente se vt mai produce în curând, noi BbitvTiil, capi, prin situaţia noastră g ografieâ precum şi prin acea poli uşă, ne aflăm, dintre toate Statele, acela care în prima linie este expu vijeliei viitoare, nu suntem oare In drept şi datori a ro-simţi cu toţii o legitimă îngrijire? Şi cum ar putea se fie all-fel? Pe ce ne-am putea oare întemeia liniştea? Ce Încredere? Ce speranţe putem oare păstra ? Guvernul actual este cel mal discreditat, cel mal putred, cel mai incapabil dintre t .ale câte sau succedat până aeurn. — Nici odată vrajba politică n’a muncit o tară mal mult decât e azi România. Nici odată finanţele ţerei n’au stat mal reu, nici odată erisa economică n’a sleit mai groaznic avuţia unul po-popor, nici odată România, In timp de pace, n’a fost ma< aproape de prăpastie, şi iacă că In asemenea condiţiunl suntem chemaţi a face faţă evenimentelor, a da piept cu greutăţile unu! resbel hotârltor, a juca într’o partidă supremă soarta ţerei Româneşti. Gener*'Umile trecute ’şi-au transmis în timp PtJfcecoli furtunoşl o ţară mai încercată de soartă ca ori care alta, şi acum când ne credeam ajunşi lâ liman, ne vedem expuşi ca generaţiunea actuali se dăa. faliment câfre/gfţie-raţiânfia-'■vino-we, *şi' sâ nu 1-hiai poată transmite nici măcar aceia ce b primit. |Şi se nu (im ac lâaţf de pesimism. Putem justifna din cuvent în cuvânt temerile noastre.' Gravitatea situat!unei exţerne nu este de IS^âAuM. 'f’o'dtâ lumed convine că.păpea Europei nu este azi garantată de cât prin firul şubred al vieţui butanului lingerat Wilbelmi care doreşte se Inchiză ochii fără a mai vedea curgând •sâugele-* U.ir aceasta s aiiâ garanţie ne mal existând, la c- >. ^Tâtviâiu ciocnire de inteiwse, UvT ie să ne aşteptăm se vedem uu n nai Orientul dar şi Occidentul î ugerul priutr’uhui dia e m inc- rie şi inaî giguri ieo resbc pentru care d’u cum se alcâtuesc n Miţele. H Acest resbt inevitabil, recunoscut de toţi o«l euii politiei ea atare* în ce stare ue v . surprinde pe noi ? Evenimeutel" din urmă trebue sd ne pue pe gânduri, şi se ne servă www.dacoromanica.ro 2 EPOCA — 20 AUGUST de avertisment ; căci alt-fel putem fi surprinşi, şi cu desăvârşire perdulî. Avem înăuntru atâtea răni deschise. pe care trebue, cât mai In grabă, se căutăm a le vindeca ! Guvernul colectivităţi care a deschis aceste răni, nu numai că nu va putea se le vindice, dar le va învenina şi mai mult, şi ne expune până la una alta se perim chiar dintr'ensele. Numai un guvern cinstit, hotâ-rlt la economie, ordine şi dreptate, poate Încă aduce leac relelor de care suferim. Ţara cere de ani întregi schimbarea acestui guvern. Tronul singur se opune Oare nu simte Regele Carol că asumă asu-pră'Io răspundere capitală? Oare nu se teme d'a lăsa tara cârmuită de o cdrmâ putredă ? Nu 11 doare puţin inima d acei stă ţară, în care de douăzeci de ani 'şi a Îndestulat pofta de glorie şi de avere mai mult de cât a putut chiar visa? Dar, daca în inima Capului Statului, iubirea de ţară nu e destul de puternică pentru a’i inspira îngrijire şi salutare hotărâri, lucrul se mai poate explica. Regele Carol nu s'a născut In ţara Românească, nu a deschis ochii aci, nu este fiul său de cât prin adopţiune. • Aceia Insă cari sunt adevăraţii filai acestei ţâri, unească-se azi mai mult ca orî-când, şi pue el capăt râului, prin toate mijloacele putin-cioase, nu numai prin cele până azi întrebuinţate ; căci In asemenea caşuri, nu trebue să comptâm de cât pe noi înşine ne luând povaţă de cât de la patriotismul nostru. De cât să avem a suferi noi faptele îndeplinite, mai bine se le creăm dupe placul nostru; căci trăim ln-tr'o vrame când faptele îndeplinite se impun 1 C. BULETIN EXTERIOR NOUA SITUATIUNE IN BULGARIA Mare e puterea faptului Îndeplinit! Abia o săptămână a trecut de când toata presa europeană era unanimă pentru a considera pe principele A-lexandru ca detronat şi a esprima o-piniunea că puterile nu trebuesc să intervină spre a'l restabili pe tron. Mai mult Încă, detronarea Iul era privită ca un fapt ce oferea unele garanţii mal mari pentru mănţinerea păcel, flind-că depărtarea principelui mulţumea pe Rusia şi o Împiedeca d’a interveni In Bulgaria. Intr’un cuvânt, Bulgaria era abandonată lnrâurirel ruseşti şi deja să discuta cestiunea d'a să şti care va fi urmaşul principelui Alexandru pe tronul Bulgariei. Dar nu trecură câte-va zile şi lucrurile Începură a se schimba. 0 contra-revoiuţiune is-bucni In Bulgaria. Să formă un guvern In Tlrnova şi chiar In Sofia, parbsanil principelui reluară FOIŢA i vRULUI «EPOCA» (3*2) MIZERIILE LONDREI (Urmare) XXII. I)e Ia Londra la Bristol. — Am «pus'o lordului Seymour, la Bristol, la amicul meii Hunt, cu care trebue să se lntoarct In Londra Înainte de 16 zile. Nu se mal putea In doi, aflase urmele acelui pe care ’l căuta de doi ani. — Iţi mulţumesc, milord, zise ea lordului Burdett, nu ştii ce bine mi al făcut. Sir Francls se uit* mirat la tânăra femeie care să depărtase, dupe ce-I strânsese mâna cum se obişnuieşte In Anglia. — Blestematul de Mac Allan. gândi el, are toate noroacele. Dupe un moment uitase de asta. Dar lennv profită de cea întâid oca-Siune spre a se retrage ; două ore In urmă era pe drumul ce ducea la Bristol i direcţiunea afacerilor. Principele isgo-nit sosi la Lemberg dupe o călătorie dureroasă pe Dunăre şi pe teritoriul rusesc. Acolo el află ce să petrecuse In Bulgaria şi primi de la amicii lui din Europa sfatul d’a să reîntoarce In Bulgaria. Aşa şi făcu. Astă zi el este din noU stăplnitor al Bulgariei şi acel cari odinioară tl insultau şi se bucurau de plecarea sa, 11 aclamă ca pe suveranul cel mal popular. Asemenea variaţiunl subite In simţimintele maselor s’au văzut pretutindeni In timpi anormali ca acel prin cari trece Bulgaria In a-cest moment. Nu e dar de mirat că principele a fost primit cu entusiasm la Întoarcere, precum nu ne vom mira ca, dupe un timp oare-care să vedem acelaş entusiasm manifestându-se pentru armata rusă sad delegatul Împăratului Alexendru. Dar ceea ce poate părea stranid este schimbarea produsă In atitudinea puterilor şi a presei europeane Drin faptul Îndeplinit al reîntoarcere! principelui Alexandru şi al primire! ce ’l-a făcut poporul bulgar. Precum nimeni nu voia să provoace un resbel pentru a susţine pe principele Alexandru pe care mal toţi îl părăsiseră, tot ast-fel acum nimeni nu voeşte a trage spada pentru a'l împiedeca să 'şl reocupe tronul. Toată lumea voeşte pacea. Puterile se tem una de alta. Combinările şi constelaţiunile politice să schimbă din lună In lună şi nenorocitele ţări ale peninsulei balcanice servă de câmp de luptă pe cart înrâuririle celor mari să ciocnesc In mod continuu. Astă-zl is-buteşte Rusia şi e oprită d'a se folosi de isbânda el prin intervervenirea An gliei, susţinută de politica austro-ger-mană, mâine iabuteşte Anglia, dar nu trece mult şi Rusia nimiceşte opera Inşghebata de politica engleză. Ast-fel s’a petrecut şi cu ultimele e-venimente din Bulgaria. Anglia înscenează revoluţiunea de la Pilipopoli, Rusia o împiedică d'a se folosi de isbânda el; nici nu trecu un an şi principele Alexandru e răsturnat şi transportat In Rusia. In fine astă-zl vedem pe tânărul suveran bulgar pe calea d'a reintra In capitala sa şi depeşele din străinătate ne comunică că s'a reîntors în Bulgaria dupe stăruinţa principelui de Galles. Este dar un adevărat duel politic Intre Înrâurirea engleză şi cea rusească, duel de care principele de Bismark să foloseşte, aruncând In cumpănă puternica greutate a politicei germane. Dar, ca toţi bărbaţii politici cel Însemnaţi, principele de Bismark contează cu faptele împlinite şi nu razimă politica de cât pe ele. Ast-fel am văzut cum abandonase pe principele Alexandru dupe isbutirea ioviturel de la Sofia şi Hstâ-zill vedem că caută a Împăca pe Rusia cu reîntoarcerea principelui de Baltemberg In Bulgaria. Va fi dar o pausâ In mersul evenimentelor In peninsula balcanică, până când adversarii să vor reculege iarăşi pentru a reîncepe lupta. Posiţiunea principelui Alexandru va fi dificilă; el se va găsi In faţa unor nemulţumiri şi unor uri mal violente de cât tn trecut — II voiţi vedea, tş zicea ea, lacră-mile şi amorul med II vor Înduioşa. Şi nerăbdătoare, se uita cum calea plină de praf fugea In urma el sub pi-ciarele cailor Îndemnaţi într’una de surugii plătiţi cu generositate. — Mă va ierta, relua lenny vorbind iar cu sine Însuşi: ou doară că ar putea să reia execuţiunea planurilor lui de altă dată, nu doară că va face diu mine femeia lui, mama respectată & fiului său....Dar mă va lăsa să tră- iesc ascunsă lingă dânsul, să fid sluga, roaba lui, să ’1 văd, să ’1 iubtsc far* a i-o spune măcar, daca voeşte aşa. Caii mergead Întruna tn galop şi distanţa ce desparte Londra de Bristol scădea cu repeziciune .* — Să trăiesc lângă el I urma tânăra femeie, ar fi Împlinirea visului med cel mal scump, şi poate nu merit aşa mare fericire ; dar nu, nu va putea el să-şi reguleze traiul ost-fel In cât să mă poată primi câte-o dată, să-ml dea voie să ’l văd din timp în timp, Dacă ar vrea să -ml lase copilul ... Bărbaţii ad adese-orl nevoe de a fi liberi de orice grije...,. El mal ales.... Bă ocupa de politică, precum am auzit: Copilul trebuie să fie pentru el o sarcină de care va primi să fie scutit. Dupâe ce să mai gândea, pe când trăsura se apropia de Bristol, lenny recăzu din Înălţimea visurilor sale pe tefenul realităţi: — Cum I'anLtrâdat! Iş zicea ea suspinând. N’a uitat, n’are să mă ierte. Umbra lui Sir Patrice stă Intre nel a- şi va trpbui mult noroc şi o mare energie pentru a învinge greutăţile de tot felul pe cari le va Întâmpina In calea sa. V CRONICA VISUL. REGELUI Prânzise bine. asistase la spectacol, şi acum fericitul rege, scufundat tn patu'i moale, cu ochii Închişi, In aşteptarea somnului. Îşi laşa molatecile gândiri să lunece In darit, către acele vremuri de strlmtorare, In cari se muncea mult şi se căpăta florini puţini şi care acum. pare c’ar face parte dintr'o altă existenţă, atât sunt de depărtate... Ce vânt norocos, cugeta el, m'a aruncat tn această blagoslovită ţară. şi ce mari şi de necrezut sunt minunile ursitei, când vrea ia să te procopsească, aşa pe negândite ! Cu aceste reflecţii, milostivul nostru rege adorm:. De multe ori lucrurile, la cari te-ai gândit de cu seară, Iţi revin In vis sub o formă mal clară şi ţi se desfăşură lntr’un fel de peripeţii de basme, ca şi cum toate s’ar petrece sub farmecul unul descântec. Sunt visuri, In care ţi se pare c’al trăit un veac de om, şi cari te poartă In câte-va minute prin atâtea locuri şi evenimente, In cât, când te deştepţi din ele, simţi In tine o oboseală flsică ş'o ameţeală, ca şi cum . . . dar să lăsăm aceasta, şi să venim mal degrabă la visul regelui: Se făcea lntr'a sală de cazarmă. Trist cu coatele pe masa, îşi strlngea In palme capul gred de oboseala şi de gânduri amârlte. Cum sta aşa, o mână tl atinse pe umăr, îşi întoarse capul şi văzu un chip frumos,cu ochii ca doi luceferi şi c'un ztmbet infernal de a-trăgâtor. — Vino cu mine... — Unde? bâlbâi el înlemnit. — Ce’ţt pasă? Vino cu mine. Ed sunt norocul tăd. Şi glasul acesta II farmecă auzul, ca un cântec dulce şi ademenitor. îşi luă chipiul şi eşi. Afară erao lună frumoasă ş’o tăcere sfântă, care ’l înflora. Străbătu oraşul, — văi şi dealuri se precipitau Iu duratul lor. Era un mers fulgerător de iute In liniştea nopţel. Se simţea uşor ca o umbră. — Curios lucru, îşi zicea el In gând, n'am aripi, nu sbor şi cu toate astea merg aşa de repede, fără să ating pâmântul cu picioarele... D asupra luna se ştergea Încetul cu Încetul. Stelele prinseră a se stinge. Ei mergeau mered. In faţa lor, de dupe creasta unul munte, încetişor resărea soarele şi brazii se îmbracad lntr'o pară roşielica. Noroculntinse mâna înainte... — De acolo se pornesc bogatele câmpii hărăzite ţie. Şi lntr'o clipă fura tn creştetul muntelui. Acolo se opriră puţin. Câmpiele pline de bucate curgeau de vale, lucind In bătaia soarelui ca nişte valuri de aur topit. Din deal In deal se ridicai! stră-jile uriaşe, nemăsuraţii codrii, adăpostul fiarelor şi cuibul haiducilor. — De aicea şi până In malul celei meninţătoare, acuzându-mă. Dar cu toate astea e fiul meu 1 Nu poate, dacă are simţire de om, să nu dea voie u-nei mame ca să sărute pe copilul său. Trăsura intra In acest moment In una din suburbiele oraşului. lenny, a-junsâ la ţelul pe care ’1 urmărea de doi ani, simţea crescând nehotărârea sa. Ii părea răd ore-cum c* descoperise pe Mac Allan, că era aşa de aproape de dânsul. Amintirea greşelel sale, a trâdâreî de care lealul tânăr era In drept s'o a-cuze, nu-i eşea un moment din minte, înţelegea că Mac Allan nu putea să ierte, că nu putuse să uite. Ascunsă în fundul trăsurel, plângea fericirea sa perdutâ, pe care Mac Allan putea să ’i-o redea cu un cuvânt, simţind c* el nu ’l va pronunţa nici o dată. Trăsura se opri In curtea unul otel. lenny se scoborâ, ceru un apartament şi Întrebă de locuinţa faimosului negustor de vax. Toată lumea la Bristol cunoştea pe Hunt, cu atât mal mult că nu era vorba de cât de plecarea sa apropiată la Londra. — Atunci, Intfeba lenny pentru care lucrurile cele mai simple, îndată ce priveau pe Mac Allan, luad proporţi-unl exagerate, atunci voiu găsi uşor pe cine-va ca să ducă o scrisoare la dânsul: “ De sigur, milady, respunse servitoarea, m ol duce chiar ed. — Vezi că.... zise tânăra femeie, nu vreai! s'o citeasei anume el. mal late ape, cât cuprinzi cu ochii, şi cât nu poţi coprinde cu ochii, toată ţara aceasta frumoasă, cu hatare depărtate In lung şi ’n curmeziş, cu bogăţii fără măsura şi cu viteji fără frică de moarte, toata este a ta, şi domn te vel chema peste aceste ţinuturi. Tenărul Domn se înfiorâ de atâta fericire. El vra să zică ceva, dar norocul îl Înţelese găndul şi patima, şi 'I făcu semn să ’l urmeze. lntr’o clipă se pomeni In faţa unul palat enorm. Străbătură o sală lungă, tăiată’n marmură şi se opriră ’n fa(a unei uşi mari de fler, deasupra căreia era scris : Geld, Geld, j Geld. Uşa se deschise scârţâind a gred pe ţâţâni, şi când văzu el In mijlocul odăii largi mormanul colosal al banilor de aur, se asvârli c'o lăcomie sălbatică a-supră 1 şi culcat pe piept, !ş tngropâ faţa şi braţele pân’ln subţiori In acele bucăţi de mptal aşa de strălucitoare, aşa de lunecoase şi aşa pline de răcoare şi de farmec. Aşa.scaldându-se, remase multă vremeş’un fior de o rară voluptate părea că'I străbate cald prin tot trupul şi ’l adoarme. De-asupra se auria huruituri de roţi, ca lntr'o moară, şi pe jgheaburi largi mereu curgea de sus bani de aur. Norocul 11 duse şi 'I arata minunata alcătuire şi rânduialâ a lucrurilor. Era o a-devărată moară. Norocul II spuse că lntr’o zi i se vor mal adăogi încă două-spre zece roţi mari la moară şi ’l desluşi cum are să toarne ’n coş,păduri, oştire, popor, şi toate acestea, măcinate, aU să se prefacă ’n aur. El zise : gut..sehr gut! şi iarăşi se asvârli pe grămada de bani. Era aşa de fericit I.... Dar de odată moara se opri. Norocul se făcuse nevăzut. Un tumult de glasuri Întărâtate vema de-afară.din cetn ce mal violent. Palatul se clătina din temelie. Giamurile dârdâiaU ca de cutremur şi mormanul, risipindu-se, ca ceva viu, luneca de sub el, până ce ’l lăsă cu peptul şi cu braţele pe scânduri... De o dala sbucni o bubuitură groaznică, şi păreţil par’câ se porniră să cadă peste el ... Sguduit de spaimă se deşteptă. Stete ameţit câte-va minute. Apoi se sculă şi începu să se plimbe prin odaie. Nu se făcuse încă ziuă. Afară ploua cu găleata. Din când In când un fulger se svârcolea In Întuneric şi câte-un tunet huruia prelung şi violent..... Afurisit vis, rosti el pe gânduri, şi ’şl şterse fruntea ferbinte şi asudată. A doua zi popa Pariaţi primea o băncuţă ştearsă din partea regelui cu însărcinarea de a se ruga mal cu foc şi mal cu evlavie, pentru liniştea şi siguranţa Majestăţii Sale. Mirmidon. INFORMAŢI UN I Aflăm ci mai mulţi revoluţionari bulgari refugiaţi pe teritoriul României au fost Invitaţi a ’şi alege un domiciliu în lăuntrul ţerei, şi au fost opriţi d’a locui în Bucureşti şi în oraşele dupe marginea Dunărei. X — Nu face nimic, dacă vreţi s’o dad tn mâna cuiva din casa d-lul Hunt, m’ol pricepe cum să fac. Ş’apol Indatoritoarea persoană ada-use, par-ca iar fi venit deodată o ideie luminoasă : — Poate aţi scris Iul miss Mary? Fără aş da seamă de impresiunea trecătoare, dureroasă chiar ce avuse, lenny se simţi atinsă la inimă. — Miss Mary, zise ea, cine e ? — Miss Mary, respunse servitoarea minunată de a vedea că cine-va nu cunoaşte acest nume chiar acum ; e perla Bristolului, prin frumuseţea el fără seamăn şi prin bunătatea el Îngerească; e o fiinţă bine*cuvântatâ de cer, slăvit* de săraci, respectată de toţi, şi blândă, bună, şi... — Nu, întrerupse lenny cu o Intârâ-tare instinctivă, n’am scris lui miss Mary; ci unul Irlandez care mi s’a spus că stâ la d-nu Hunt. — Lui Sir Edwsrd Mac Alllan atunci? zise servitoarea surâzând. Să vezi d-ta, milady, tot una e. — Cum tot una? Servitoarea flecară, rare nu era proastă, se uită la lenny cu băgare de seamă. Văzând obrazul săd palid, privirea sa îngrijită, înţelese că făcuse o nerozie. — Da, e tot una, reluă ea, căci mi-e tot aşa de lesne de a da o scrisoare lui Sir Edward ca şi cum mi-ar fi fosf. zz s’o dail lui miss Mary. Astă esplicaţiune foarte iscusită nu Se zice câ eri sear a sosit o depeşe prin care guvernul bulgar întreabă pe guvernul nostru dacă poate espulsa pe d. Emil Galii la Giur-gevo. I s’ar fi răspuns câ d-1 Galii este expulsat şi după teritoriul românesc şi că, prin urmare, nu se poate permite intrarea sa In ţară. X Unul din refugiaţii bulgari, d-1 Minkof, a fost chemat la poliţie unde i s’a arătat câ există contra lui sentinţă de condamnaţiune pentru o delapidare comisă de dinsul sunt acum câţi-va ani când era perceptor la Bolgrad.—In urmă aflăm câ d Minkof a fost chiar arestat, dar va fi pus In libertate, fiind că sentinţa este prescrisă. X Populaţiunea din Tirnova a eşit Înaintea prinţului Alexandru la o distanţă ae 5 kilometre de oraş la unsatanumeKidjov, unde eu preoţi In cap Îmbrăcaţi îmbrăcaţi tn odăjdii, şi cu Primarul, au presentat pâine şi sare prinţului urându’l bun venit în Bulgaria. De aci a intrat în Tlrnova în bubuitul tunurilor şi sunetul clopotelor bisericelor. La Tirnova, episcopul a celebrat un te-deum la care a asistat prinţul cu toată suita sa, după care prinţul s’a retras la Conak unde s’au presintat autorităţile civile şi militare. După aceasta musieile au cutree-rat stradele acompaniind mulţimea care striga Trăiască prinţul! Trăiască littlgarial X Circulă sgomotul că militarii părtaşi la complotul contra prinţului Alexaerdu au fost executaţi. X D. Radu Mihai, ministru lucrărilor publice a plecat azi din capitală. X D. I. C. Brâtianu, preşedintele consiliului a părăsit azi dimineaţă Capitala. X Aflăm, fi dăm ştirea sub toată rezerva. că consulatul rusesc a refuzat d’a libera paşapoarte refugiaţilor din Bulgaria. X D I. G. Brâtianu, a făcut eri o vi-sită Prinţului Ludovig de Battem-berg, fratele prinţului Alexandru. X D. general Anghelescu, Ministru de Râsboî, a visitut azi dimineaţă Cazarma de geniu, Pirotechnia ^şi Arsenalul, unde a făcut o inspecţie minuţioasă. X Prinţul Ludovig de Battemberg a plecat azi la Sinaia. X Studenţii şi ofiţerii Bulgari cari actualmente s* gusesc in streinâtate sunt rechemaţi in ţară. X «Naţiunea» e informată că d-nu Stambuloff a rupt relaţiunele cu d. Bogdanoff, consulul rus din Sofia Publicăm această ştire sub toată rase rva. înşelă pe lenny, căci venise prea târziii. — Bine zise ea interlocutoarei sale, te voiu chema când voii! avea nevoie de d-ta. Remânând singură, pasagera recăzu în nehotărârea şi în nedomirirea sa. Gicise câ nenorocirea, pedeapsa el erai! mal depline de cât visase ea. — Miss Mary ! Iş zicea ea, în pornirea natureî sale aprinse ; ce caută a-ceastă fată în viaţa mea şi a lui Mac Allan 1 Oare Mac Allan nu s'a mulţumit cu drama care a pus capăt iubirel noastre ? Şi posomorâtă, visătoare, s8 afundă In gândurile sale, urmârindu-le cu un ochiO plin de mânie şi de pasiune violentă. Cu toate acestea trebuia să ia o hotărâre ; nu se putea să fi regăsit pe Mac Allan fără a decide dacă se cuvine sad ba să ceară o îatrevedere de la dânsul şi ce ’l va zice dacă el va consimţi s'o primească. lenny se puse să scrie cu iuţeală. Cea dântâid scrisoare, scrisă dintr'un condeiQ, fără a se opri, fu recitată, a-pol ruptă şi bucăţelele el dispărură în foc. — Nu aşa, gândi ea, ÎI vorbesc de a-> morul meii pe când poate o alta!.....* Apoi, am dreptul a vorbi de amorul med ? Mă va crede el înainte de a mă vedea, înainte ca cuvintele mele să provoace în el una din acele emoţiudl cari te fac să ierţi şi să uiţi ? (Va urma) www.dacoromanica.ro EPOCA — 20 AUGUST 3 PUBLICITATEA ZIARULUI ,,EPOCA“ Tlrag/lu 0,000 de fol ANUNCIURI SI RECLAME Anunciurî pe pagina IV, linia 30 ban! Anunciurî şi reclame pe pagina III linia 2 lei. CORESPONDENTA PARTICOLARA INKMYTAREi MITIKIPOI ITILII LA MONASTIREA NEAMTU 30 August 1886. Eri Dum n “C8, ta orele Ip. m.a avut loc la Mănăstirea Neamţului Înmormântarea Mitropolitului Primat. Trenul expres care a pornit din Bucureşti la orele 3,35 p. m. Sâmbătă seira, a sjuns la Paşcani la orele 2 1/2 ziua. Pe tot parcursul drumului de la Bu cureştl la Paşcani, la toate garele prin cipale, protopopii cu autorităţile locale In frunte şi multă lume, veneafi la trecerea cortegiului şi preoţii făceaQ la vagonul mortuar panagia. Ast fel s’a procedat prin toato epar-hiele, afară Insă de acea de Roman, unde parte din ceremonialul acesta a fost modificat. La gara Paşcani, protopopul Sucea-vel, cu înaltul cler şi musică. dupe ce ’l-aQ citit panagia şi cAntat imnul de primire, 1n faţa unei aglomeraţii de peste 5000 oameni, cu musicaln frunte aQ plecat spre monastirea Neamţului. Pe tot percursul, ţărani, femei şi copil, aşteptau d’a lungul drumului, In haine de doliă, lngenuchiând la trecerea cortegiului. La monaslire aii ajuns la orele 1 p m. şi Mitropolitul Moldovei cu episco pil din eparhiile lntrt gel Valahii, au o-ficiat serviciuf religios In faţa ministrului D. Sturza, care însoţise remă-şiţele I. P. S. S. din Bucureşti până acolo, Împreuna cu membrii familiei. Se strânsese lumea din lo_ite părţile de prin prejur. Afară de persoanele venite cu trenul din Bucureşti şi din principalele oraşe ale Moldovei, se mal grămădise lumea de prin satele vecine, de la Bălţă-teştl etc. Ast-fel că pot fără exageraţie să spui că eraă faţa peste 10,000 oameni la această solemnitate. I. P. S. S. Mitropolitul Calinic s’a Înmormântat chiar In Biserica Monas-tireî Neamţu. Onorurile Militare ah fost presintate pe tot percursul. De la Paşcani la Monastirna Neamţului, un escadron de călăraşi cu săbiile scoase mergeaO In fruntea cortegiului. La Monastirea Neamţului era un regiment de dorobanţi faţă. Dintre toate coroanele, numai ecea a M.S. Regelui, s'a depus pe mormânt. Cele lalte s’aQ împărţit monastirilor de prin prejur. Azi la 8 ore dimineaţa s'a slujit de către I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei înconjurat de Întregul cler, serviciul religios. Şi apoi toata lumea s'a res-pândit. D. D. Sturza şi membrii familiei Miclescu s'ad reîntors la Bucureşti. K. V. TESTAMENTUL MITROPOLimil CALINIC Am avut fericirea de a vedea uuirea celor două Priucipale, a căror organisaţiune politică ţinea separat ceea-ce providenţa dum (iezească făcuse spre a (1 unit şi nedespărţit, şi lot-d’o-dată a chema blagoslovire cerească asupra acestei ţări, Iu ziua In care ’şl-acăpătat independenţa şi» ocupând locul ce i se cuvenea tn consorţiul naţiunilor, a încoronat cu stema legală pe gloriosul să0 Domn. Aceste fapte semnalează momentul cel mal de căpetenie In istoria ţârei mele, şi de la săvârşirea lor Începe Intr’adevâr o eră nouă pentru ţara românească. Iutr’un moment aşa de critic, precum a fost momentul detronâiel unul domnitor pământean , şi In momentul ue-domirirel şi tncurcâturel In care se a* fia naţiunea românească, când Principele de Flandra a retuşat tronul ia care votul naţiunel '1 chemase, alegerea prinţului Carol de Uolienzollern a fost o adevărată inspiraţiuue dumnezeeascâ o t,robâ pipiitâ de o rotirea acordată de sânta şi cereasca Proniâ, tn necunoscutele el judecăţi, acestei ţări atât de încercată. Carol de Hohenzollern, acel tânăr n cunoscut şi lipsit de experienţă, fără de tre-şi cu singurul merit de a aparţine uneia din cele mal Însemnate familii domi i oa-e In Europa, s'a aruncat tn braţele nnţiu nel române cu toată Încrederea unei Iii iţe însufleţite do idei frumoase şi plină de ilusiunl şi de credinţă In ajutorul aceluia care cercetează inimile. In Tine am nâ dăjduit, Doamne ; să nu mă ruşinez tn veac , a fost credinţa prooroculul-rege David ; atare a fost şi credinţa lui Carol de Hohenzollern şi n'a fost Inşe'at. Cel ce sraereş'e pe cel Înalţi şi Înalţă pe cel smeriţi, a făcut din el instrumentul providen-ţia1 pentru Împlinirea destinatelor României. încrederea ce Carol I a pus tn naţiunea ce l'a ales a fost cu mult mal mare de cât aceea ce naţiunea a avut tn alesul el, şi evenimentele afi justificat nădejdele şi şi aspiraţiunile lui. Astâ-zl, România este independentă formează cel mal mare re gat In Orientul creştin, este socotită cu drept cuvânt Iu toate combinaţiunile politice şi nu poale fi sacrificată pentru capriciul şi pentru ambiţiunea altora In vârtejul cornplicaţiunilor ce ameuinţâ zi cu zi Europa orientală. muiţumiLâ bravu rel, tusuşirilor şi aspiraţiuntlor frumoase ale poporului să, pe care Regele săil le-a cunoscut şi le-a apreciaL mal bine de cât toţi, şi ca om Înţelept, s'a folosit de Întâmplări şi de ocasiunl spre a le pune In încercare. De la cele lumeşti treetnd la cele du-vovniceştl, 'ml este dat a afirma cu conştiinţa împăcată că In Majeslatea Sa am găsit lot d'a una o pietate creştinească demni do imitat, şi un sprijin fără preget pentru ceia-ce priveşte interesele de aproape ale bisericol ortodoxe române. Pietatea creştinească a Regelui Carol este cunoscută de toată naţiunea şi ar trebui luată de exemplu ; interesul oe'l poartă pentru prosperitatea şi înaintarea Bise-ricel ortodoxe Române am avut ocasiunea do a l constata mal vârtos In două caşuri fericite: recunoaşterea autocefaliei Bise-ricel ortodoxe Române de către cel tn drept şi înfiinţarea Facullăţel de Teologie, (n amândouă aceste caşuri, Majeslatea Sa ’ml-a arătat o rlvnâ şi un interes pentru care nu găsesc cuvinte tndestulâtoarespre a invoca asupra El toate barurile şi toate bi ic-cuvâutările bunului şi milostivului Dumnezeii. prin legile civile caută să facă din om o fiinţă demnă de menirea lui. Este o absurditate să cerem paza legilor de la nişte fiinţe cari aii îmbătrânit, ca să zic aşa, fără să fi auzii vr'o dată nimic despre legi. legile cari caută să o-preascâ viţiul prin frică si prin asprimea pedepsei s'aQ rătăcit In alegei-ea mijloacelor; pot să form ze nişte oameni făţarnici şi vicleni, dar nici o dată cetăţeni buni şi morali, fiind că nici o dată n'a umblat după formarea moralului prin învăţătură directa a moralei. Numai legea Dumnezeiască ’şl întinde puterea cea mare In a-dâncimea deplină şi tn toate tainele ini-mel omului şi face din inima noastră o fântână de tot ce să face bun şi potrivit cu voinţa Iul Dumnezeu, şi de toi ce con-tribue pentru susţinerea şi fericirea societăţilor. Legea Dumnezeiască, tn vederea mântuirelomului şi a fericirel vremelnice şi viitoare, insinuiazâ In sufletul o-mulul acel sentiment înalt de iubire şi de frica lui Dumnezeu, care din conştiinţă face conducătorul cel mal drept şi înţelept tn toate acţiunile şi aspiraţiunile noastre. Această lege ne oferă mijloace sigure şi adeverate de bună creştere, prin cari oamenii se fac virtoşl şi cinstiţi; nu legi scrise, nu literă moartă, ci legi vil aplicate Iu toate zilele şi ocasiunile; nu pedeapsa dupe călcare, ci poveţe buiie şi Învăţarea legel înaintea de călcarea el; nu stigmatisarea viciului dupe ce ar deveui cu Înaintarea vârstei, o a doua natură, ci şi vârsta copilărească, când inima este mal tânără şi maniabilă, formarea el prin morala, spre a se fon şi lepăda do refi. «Făcătorii de legi», zieeSf. loan Gurâ-de-Aur, ne Învaţă atunci când deja suntem corupţi, tocmai ca doctorul care unul muncilor slab nu 'l-ar spune nimic, nu Far învăţa mijloacele de a scăpa de slăbiciune, dwr când Far vedea prăpădit de boală şi că nu mal esle de vindecat, a-tuucl numai 1 prescrie doctorii nenumărate. (Va urma) ÎNAINTĂRI in armata Belian Ştefan In reg. 20 dorobanţi. Pagadopolu Victor In reg. 30 dorobanţi, remânând ataşat la regimentul 5 călăraşi. Obogeanu Mihail In n g. 19 dorobanţi. Apostol Ernest în reg. 11 dorobanţii. Mihftescu Tânsse tn r- g. 19 dorobanţi. DimiG Alexandru In r* g. 9 dorobanţi. Lăpuşneanu Pândele In ng. 9 dorobanţi. Busnea Andrei In reg. 25 dorobanţi. DimitriO I PaiLvit tn n g. 12 dorobanţi. losefescu loan tn reg. 28 dorobanţi. Gheorghiu Dimitrie In reg. 25 dorobanţi. Mera loan In reg. 15 dorobanţ'. Cernescu Gheorghe In reg. 9 dorobanţi. Brâescu Alexandrul In regimentul 25 dorobanţi. Coroiu Eduard In batalionul dorobanţi Dobrogea, remânând ataşat la regimentul 3 roşiori. Gherftscu Anlnntn reg. 15 dorobanţi. Andronescu Alexandru tn batalionul 3 vânâtorl. Vârnav Dimitrie tn batalionul dorobanţi Dobroga, remânând ataşat la regimentul 3 roşiori. Popescu II Gheorghe In reg. 20 dorobanţi. Radian Dimitrie In bat. dorobanţi Dobrogea. Cialic 11 Paul In batalionul dorobanţi Dobrogea. Niciu Constantin In regimentul 18 dorobanţi. Tătaru Gheorghe tn reg. 27 dorobanţi. Popescu I Ştefan In reg. 31 dorobanţi. Vlădescu Alexandru In reg. 2 dorobanţi. Petrojanu Constantin tn reg. 30 do robanţl Dimitriadi Victor In reg 11 dorobanţi. Bagi Preda loan tn reg 31 dorobanţi. Lascu Alexandru In regimentul 9 dorobanţi. Banciulescu Gheorghe In regimentul 24 dorobanţi. 1) Vezi Epoca Na, 22L Recunoaşterea autocefaliei Bisericel ortodoxe Române şi înfiinţarea Facullăţel de Teologie din Bucureşti constiluesc două pagiue ale isloriol naţiunel mele, pentru care Smerenia mea nădăjdueşte că va găsi dreptatea Înaintea Iul Dumnezefl şi înaintea oamenilor. Autocefalia Bisericel ortodoxe Române exista tn fapt, Insă ’l lipsea recunoaşterea formală din partea celor tn drept. De la recunoaşterea formală atârna pe de o parte, ragularea canonică a posiţiunel el faţă cu Biserica Mântuitorului nostru tn genere şi In special faţă cu cele-l'alte biserici orlodoxe răsăritene; iar pe de altă parte, acea libertate pe care o reclama tntr'un mod imperios atât desvoltarea istorică a Insâ-şl bisericel naţionale, după spiritul Bisericel ortodoxe răsăritene, cit şi posiţiunea şi însemnătatea politică pe care România le căpătase. Înfiinţarea Facullăţel de Teologie era o necesitate nu numai pentru biserică, ci şi pentru Slat. Zieă-se de spiritele sceptice şi de adoratorii materiei brute orice s'arzice; omenirea In genere şi un Stat ori care In particular, numai atunci pros-pereazâ când inslituţiuuile politice găsesc un sprijin solid şi moral In sentimentul religios, In cultura spiritului religios. Ştiut esle şi recunoscut că instituţiu-nile politice afl de ţintă Îmbunătăţirea slârel sociale de la care isvoraşto fericirea atât a Statului cât şi a cetăţenilor; Insă cruda experienţă lnvaţâcă societatea cu atât mal mult să depărtează de ţinta dorită, cu câllnrlurirea legel bumnezeeşll In sinul el este mal mică. Mal mulţi bărbaţi Înţelepţi afl depus muncă îndelungată şi s'aQ trudit pentru a pune legi bine-fâcâtoare,umanitare,potrivite cu necesităţile compatrioţilor lor,legi cari aQ de ţintă sâ apere drepturile cetăţenilor şi sâ asigure existenţa şi propăşirea Statului. Dar, sad pentru că omul cu grefi se supune ordinelor semenilor săi, a cărora superioritate nu vrea sâ o recunoască din causa amorului proprio, sâO pentru că numărul legilor civile sporeşte cu zi ce trece şi majoritatea cetăţenilor se afiâ tntr'o completă neştiinţă a legilor tn vigoare, lu cât numai când li se aplică pedepse de la judecâluri afiâ că aQ călcat legile pe cari trebuia să le cunoască Înainte de a trece peste ele, saO In fine pentru că legile politice pedepsesc aspru toate crimele, toate Înşelăciunile şi toate faptele reprobabile, câte sunt susceptibile de constatări, de mărturie saQ de dovezi,— pentru toate aceste cuvinte, puterea legilor sus-zise ori nu este stabilă, ori este nejustă, ori încetează acelo unde cetăţeanul stricat şi viclean ştie să găsească mijloace de a o paralisa, pândind momentul oportun spre a faCe râQ, Falsele mărturii Şi jurăminte, de cari esemple numeroase văd In toate zilele Înaintea tribunalelor, înlesnirea cu care legile se fac, se prefac, şi se desfac, dovedesc cât de slabă este stavila pusă de legile civile râului, şi cât de departe suntde ţinta lor cel cari numai AQ fost Înaintaţi la gradul de sublocotenent In armată, pe ziua de 16 August 1886, următorii elevi din anul al 11-lea din şcoala de sub-oficerl : Botez Dimitrie In regimentul 13 do robanţl. Teodorescu I Alexandru In regim. 12 dorobanţi. OproiQ loan In regim. 18 dorobanţi Marmaru Constantin In regim. 8 dorobanţi. Dimitriu II Alexandru In regim. 14 dorobanţi. Elefterescu Spiridon In regim. 2 do robanţl. Enescu Constantin tn regim. 29 dorobanţi. Zisu Aristidi In regim. 29dorobanţi. Popescu III MihaiG In regim. 20 dorobanţi. Constanlinescu I Nicolae In regim 31 dorobanţi. P prrescu 1 Vasile In regim. 30 dorobanţi. Minculescu Gheorghe In regim. 3 dorobanţi. loanovicl Dosache In regim. 12 dorobanţi, rămânând ataşat la regim. 5 Călăraşi. Botescu Mihail In regim. 5 linie. Calmuschi Alexandru In regim. 28 dorobanţi. Nedeianu Marin In regim. 31 dorobanţi. Ciuchi Constantin In regim. 32 dorobanţi. Roman Ştefan tn regim. lTdorobanţl. Rujinschi Nicolae in regim. 26 dorobanţi. Corobi Dimitrie în regim. 23 dorobanţi. Duca Constantint în regim. 23 dorobanţi, râmânând ataşat la regim. 3 călăraşi. Chirica Emanuil In regim. 12 dorobanţi. Vera Christache In regim. 4 dorobanţi. Palada Constantin In regim. 31 dorobanţi, rămânând ataşat la regim. 9 călăraşi. Arghirescu Nicolae In regim. 32 dorobanţi. SmeQ Alexandru In regim. 22 dorobanţi. Piperescu II Nicolae în regim. 20 dorobanţi. Neicu Petre In regim. 4 dorobanţi. Stoenescu Adolf în regim. 4 dorobanţi. Steriadi Aristomene In regim. 20 dorobanţi, râmânând ataşat la regim. 4 de călăraşi. Ionescu I Alexandru In regim. 26 dorobanţi. Popileanu I Constantin In regim. 31 dorobanţi. Soare Gheorghie In regim. 20 dorobanţi. Pârăianu Emanoil In regim. 18 dorobanţi. Constantinescu II Alexandru In reg. 9 dorobanţi. Cialic I Petre In regim. 19 dorobanţi. Misihinescu loan In reg. 29 dorobanţi. Enăchescu Toma In reg. 12 dorobanţi. Dumitrescu II Apostol In reg 23 dorobanţi. Dumitrescu I Grigore In reg. 8 dorobanţi. Fotino Petre In reg. 28 dorobanţi. FloroiQ Atanasie In reg. 9 dorobanţi. Chiriţescu loan In reg. 4 dorobanţi. Grosu Constantin In reg. 14 dorobanţi. 7’enovicl Constantin In reg. 3 dorobanţi, ŞTIRI MĂRUNTE Vocea Covurluiului anunţă că tn ziua de 15 curent, s'a pus piatra l'umlamentalâ a edificiului palatului administrativ. PeaLra a fost pusă de câlre d. General Leca, pre şedinţele Camerei. F.raQ de faţă poşte 200 ţărani delegaţi din judeţ. La ora 11 s'a dat un banchet la care aQ luat parte peste 200 persoane. ■ a Sâmbătă la 16 curent, a murit la Galaţi In spitalul militar, Căpitanul Constantin Costachescu, comisar regesc, Ia consiilu' de resbel al corpului III de armată. Dumi necâ a fost înmormântat. * • Duminecă a plecat din Botoşani un transport de 16 evrei pentru America. Un incendift a isbucnil aseară In strada Primă-verel la d. Brăescu. Vecinii '1-aO stins fără să aştepte ca pompierii sâ intervie. • • D. Luca Ionescu, prefectul do VasluiO, care se alia In Bucureşti, s'a reîntors aseară tn judeţul săQ. • • D. General Pilut, comandantul divisiuuel din Botoşani, a plecat aseară la postul săQ. Mâine Mercur! 20 *August beneficiul d-nel Ciucurescu la grădina Raşca. Se va juca piesele bi-ti fata te roy şi Utila Lunei, două foarte vesele comedii. ULTIME IXFOKMATII Primim din R -Vâlcea, următoarea telegramă: 19 August, ora 3 1/3. Autorităţile refuză a libera certificate pentru contest iţiunile electorale. Am telegrafiat ministerului de interne. Ve rog pubicaţi aceasta. Xicalir Epure Avocat Kusciuk, 19 August. Mutkurof a intrat in Sofia, în fruntea armatei rumeliote, compusă din infanterie, cavalerie şi artilerie. Po-pulaţiunea a făcut o primire strălucită trupelor. Se crede că principele va sosi Miercuri snu Joi cel mult în Sofia, spune Voinţa Naţională. m Sosind la Tiruova, principele A-lexandru, a proclamat o amnestie generală, cu toate că miniştrii soi II rugaseră se iase liber cursul justiţiei pentru a pedepsi pe autorii complotului şi pe acei cari ’l-au e-secutat. $ Prinţul Bulgariei , este aşteptat mâine în Filipopoli, unde se fac mari pregătiri pentru primirea sa. © Se zice, că guvernul Princiar din Bulgaria ar fi cerut rechemarea d-lui Bogdanoff,loc-ţiitorul diplomatic al agenţiei ruseşti la Sofia, care ar fi luat parte la mişcarea contra Prinţului. (& M. S. Regina a adrisat o telegramă de condoleanţe doamnelor Eu- frosina Mavrogheni şi Poli tenia Mi-clescu surorilor răposat P. S S Mitropolitul primat. Domnielelor sau grăbit a răspunde imediat M. S. m D. I. C. Brâtianu, preşedintele consiliului de miniştri, este aşteptat mâine în Capitală pentru a merge la Sinaia. © Ziarul oficios rus »■ Varşavski Dnev-nik» scrie că, din cauza evenimentelor din Bulgaria, ori ce s'ar tntîmpla, nu se va provoca un resbel. Afacerea nu va eşi din cadrul diplomatic. © D. Naeevieî, ministrul afacerilor streine din Bulgaria, a sosit aseară In C ipitalâ. 9 Afacerile au slăbit iarăşi la Bursă. Agio s’a urcat la 14. Ultimele cursuri din străinătate nu sunt favorabile. m D. YVillamov, însărcinatul d'afa-ceri al Rusiei s'a reîntors definitiv de la Sinaia in Bucureşti. ULTIM.V ORA Lomlrn, 31 August. — Ti/nes pre-conisează împăcarea prinţului Alexandru cu Ţarul. Ei conştaiă cft Rusia n’a isbulitcu procedeuri violente, ea ar putea reuşi mal hirte cu moderaţiune sâ'şi ujeuţie influenţa in Bulgaria. Meu ii, 31 August — Ziarele din Berlin anunţă ca s'a făcut o comunicare confidenţ aia prinţului Alexandru, spunându’i ca numele său va ii şters din cadrele armatei germane, pentru că suveranii nu vor mai figura cu rangurile lor, dar ad -vârul este câ voeşte să menajeze susceptibilitatea Rusiei. Yietm, 31 August. — Corespondentul din Vienaal ziarului «Taglrutl» din Berlin a a\ut erl o Întrevedere cu d. de Giers la Franzensbad. Ministrul rus crede câ In anul acesta nu va avea nici o întrevedere cu cont, le Kulnoky. D. de Giers va pleca Joi safi Vineri la Petersburg, trecând pe la Berlin unde va conferi Încă o data cu prinţul de Bismark. Ei n’aG putut lua nici o hotarlre la Franzensbad tntr’un mod difiniliv In privinţa afacerilor din Bulgaria, pentru câ nimeni nu ştia dacă prinţul Alexandru se va mal tntoarce la Sofia şi câ trebue sâ aştepte desvoltarea evenimentelor interioare din principat. Rusia nu doreşte de loc să ocupe Bulgaria pe cât timp va fi acolo ordine şi linişte. Dar posiţiunea Rusiei ar deveni foarte delicată şi foarte critică dacâ prinţul ar voi să facă a se executa conspiratorii. D. de Giers întrebuinţează cuvinte ofensatoare la adresa Prinţului şi Angliei care se serveşte de prinţ ca de un instrument contra Rusiei. Ela mal adâogat ca prinţul Alexandru n’a primit la Lemberg nici o depeşe din Franzensbad care sâ’l sfătuiască a se Întoarce In Bulgaria. Nici d. de Bismark nu ia dat un ast fel de sfat. D.de Giers a accentuat de mal multe ori că relaţiunile cordiale ale Rusiei cu Germania şi Austria permit a spera menţinerea păcii. El dec'arâ fără temeiQ ştirea după care ar fl vorba de împăcarea 'farului cu prinţul Alexandru. LWTITIT PMi II01IMS0M — 47 Strada Seauue 47 — Cursurile primare si gimnasiale vor începe la I Seplembre. Programele stalului sunt obligi, ril, iar examenele se trec Înaintea comismilor ministeriale. înscrierile sâ fac In toate zile la cancelaria institutului Director.de studii, d-nu C. C. Dobrescu, profesor la liceul Sf. Sava. directoare E. C. Dobrescu. Se LICEU ST. (ilitOiitillt se vaza anuneiul pe pagina IV INSTITUTUL SCHEWITZ BUCUREŞTI 51, Strada Scaunelor, 51 Cursurile din acest institut vor reîncepe la 1 Sspteinbre viitor. Pentru in formaţiuni a sc adresa la direcţiunea institutului. DocroRiL e. amw S’a reîntors în Capitala Sir.Rrnaster*>> No. 3 CASA DE SCHIMB ALE\. GR. mm k B. 5 Strada Upseaai, No. 15 bis Bucureşti, 19 31 August [4RCU VALORI Scadenţa cuponelor Terg Iib curs mediu FONDURI DE STAT ROMAN Renta rom. per. 1375 5 O G I Ap I Oc Renta rom. amortis. 5 0/0 ' ' ~ Renta rom. (rur. con) 6 0:0 Oblig, de stat C. F. R. 6 0/0 Idern idem 5 0/0 Imprum. Stern 1334 7 0/0 Impr. Openheim 1866 8 0/0 Agio împrumuturi de oraşe Impr. oraş Bucuresci 5 0 0 laeni Idem din 1881 5 0/0 Impr.or. B. cu prime loz f. 20 VALORI DIVERSE Credit Fonciar Rural 7 0/0 1 lan 1 Iul Idem Idem 5 0/0 Idem Cred. Fon. Ur. din Buc. 7 0/0 Idem Idem idem 6 0/0 Idem Idem idem 5 0/0 Idem Cred. Fonc. Ur. din laş i5 0/0 idem Obl. Cas. pene. fr. 300. 10 l Mai No 1 Ap 1 Oc 1 Mai 1 No 1 Ian 1 Iul Idem IMariSep 1 Ian 1 Iul 1 Ian I Iul 1 Mai 1 No 94 97 83 14 75 9? 93 tai'4 s: i 2 1*0 92 82 1 4 75 1/2 215 www.dacoromanica.ro EPOCA — 20 AUGUST CASA DE SCHIMB I. M. F E R M O -27,STRADA U DSC ANI, 27— cursulnucunEsci 19 August 1 8 86 5 'A nte amortizabili *. . . 6 N Ri nU |>erpetna . . , . 6 % Oblig. de stat........... 6 % Oblig, de st. drumu defer 7 ^ şcis. tune. rurale. . , , 6 * t-cris. ftjnc. rurale . . . 7 * Scris futic. urbane . . . C X Scria func. urbane , . . 5 % Scria. fUnc. urbane . . . 6 % Împrumutul comunal . . Oblig. Casei pens. ilel 10 dob.) împrumutul cu premie . . . Acţiuni băncel nation. . . . Acţiuni «Dacîa-Romania » , , • Naţionala............... • Credit mobiliar . . • Ccnatructiunl. . . ‘ • Fabrica de htrtie . Argint contra aur . . . . bilete de Rana i contra aur. ‘ Florio ausatriaccl . . . . te 1 Ui 2 I m(* tot i 871 î 1001!2 •2 821 2 7b «ZO St 1020 ro *20 160 14 14 I o21 i Şcl.linh pana X luni . » U vedere . Londra 3 luni » la vedere berbn 3 luni . . Vieca lavodere . OEVENZARE miere de calitate priit 100 1/2 25.25 1.24 2.011 2 iMlolen vjur.itaţi mori cu preţul nutderat. A se adresa la d nu Hryme\s it-cki tu Tecuci. „| JicCR Ui nr lUPLJIDIAT c^iur > din Strada Academiei No. 28. A se adresa Strada Balişlea No. !1. moşia tioeşti din Dolj pe 5 aut de la al'. Uheorgbe 1887 tnaiate. Doritorii se vor Pdrcsa la d-1 Eugenie Topoiovu.tnu Strada Solonă No. 4, Bucnreştl. DE ÎNCHIRIAT DE ARENDAT derohriat riin Strada Academiei No. 11 compuse din U' Camere, cu o curte spaţioasa in care se alia grajdii) şopron şi alte dependinţe. Ace» e case mal aQ şi o grădină importantă \ se adresa Strada Batiste No. h. ut reiimitT irssittiriE rană ir, mobilate ş i araobdate avăud 22 camere, grajd de 10 cal, şopron de 6 tră-surl, 2 pîmniţe, lnut grădină cu 2 pa-vfi.rufie. v Doritorii se vor adresa la d-nu Prorie-Ur Iu toate zilele de a orele 8 de dirai-năţă până la cinci (5 seară. Asemenea şi de arendat de ta S:. Glicorghe viitor moşia d-saie Copaciu din districtul Vlaşca plasa Cilnişte. DE IM1HIRUT &*8^V tava ce T zice şi B.icanu din districtul Ilfov, la o poşte departe de Bucureşti, tn Întindere de aproape 700 pogoane. De laSt. Qht-orghe 1888 moşia Gressia din distr. Teleorman lână Ruşi-de-Vede, In întindere de 600 pogoane. Doritori) se vo ■ adresa tn Bucureşti ia propriatRru! Gr. Arion, Calea Gri'viţa No. 38. di: ivcuiiiut z\ei .nsa ta meni compus «Ic patru camere,i t 0 PE M «TAREI *** BAI DE MARE Sub-semnatui antreprenor atrag atenţiunea onor. public visitator ca stagiunea băilor de mare s’aQ deschis la 1D luniu. BĂILE DINTRE VII Sunt cel* mal bine situate, fundul mdrel este plan & şi aşternut un nisip argintit!. tt DRUM DE FIER De mat multe ori pe zi cu preţul de 30 îjani e dus şi Întors. RUFARIE DE BAE | In abondentâ şi curată.—Servicii) prompt şi eftin. ^ Cu stima,. Jjj T. G. IDAI30. t V iip iii A - BUCUREŞTI - 'w >4' l&A VICTO =OUVRAGESHECOMMANDES= Rochescher sur iipelques problemes d’liistoire, par Fustei dr Couiangat De 1 assocltttion de Io uvrier aux benălices du patron par Le Ilantiscnu. . Ksshis de poytholbgie contemporain**, prrr dtru'. tiourget. ...... Ualteniative, conţribution ă la psychologie, par E. R. Clay. LEloquence polilique eniGri*‘ţ: DâmoneliTdno, par L. Jiredif. '. . . , Cliants d'Aurore, boâsieA, prfKVtfA* mthne Vttrctresrn. ....... La proprie te sociiţ'e el la Democraţie, pnr Alfr. Fpuillty. Manual des institutions roniaines, par RowliS-Leefcer/. La pai3 ţuibliquo selon la logique et i’hisloire, par de Favirn. . . . Essais de crilique philosopbique, par Ad. Franck.... Les men-onges conventionnels de nnlt-e civilisation, (iar Max. Nordau. . Kssai sur la mission actuelles de la ton mo, par Nn diplomate I, . . , La Science sociale conlemporainc, par Alfr. fouiltee. Expose des doctrines translormites, de Uamarck. Dar\vin, Haeckel. . . A Travers l'Empire brilanique, par le Baron Fabner, 2 voi. in 8. . . . Principe» de philologie, companie, par Sayee........ 12.50 4.40 4.40 12.50 4.40 3 75 4.40 18.75 5 — 4.40 7.50 3.75 4.40 5.— 18.75 5.— LES COMIYIANDES DE PROVINCE SONT EFFECTUEES IMMEDIATEMENT mmmm o ^AANIAM^s, Iii JUOETUl RIMNICU «ALCEI ţ Î00 CAMERE SI SALOANE — — 200 CAMERE SI SALOANE direotor Baptistin Mnrs HUGUES « se va deschide la 118 Iulie 1886 Table d'TIote. — Restaurant â la carte. — Raion de j| lectură.—Sala de de dans.—Sala de jocuri şi biliard.— fa Musică militară în toate zilele în parcul Hotelului. £j Omnibusul Hotelului va face de mal multe ori ţi pe zi serviciul la renumita sursă de la Caoiulata. f, --------------------------- Vedere splendită, situaţia în mijlocul munţilor pe f malurile Oltului. Oltul trece la 50 metri de stabiliment. ■—Preturi moderate.— -r:::... , 1 LOCUINŢA Şi HETSrSIUNTE pentru elevi din lirei),avantagios mal cu osebire pentru cel din liceul St. Sava fiind foaie aproape. Părinţi) doritor) d’aşl plasa copil In familie unde vor avea tot confortul şi o bună Îngrijire cu un 1 preţ potrivit, sunt rugaţi a se a-dresa Str. Puţu cu Plopu No. 4. Preţul lOOO lei anual. V. â. PAP ABAT AVOCAT Str. Biserica Icni No. 8 bu. PE^ N"- BUCUREŞTI Y a edMU N°- i 38 *38. CALEA MOŞILOR, —oc- Primeste şcolari interni-externi pentru olu.sele primare, giiiiivasiale si Comerciale în conclitiuivi foarte n-vantagionse da preţ. Acest Institut a probat prin fapte că ştie afi'şl facă datoria tn toate privinţele do educaţie şi instrucţie, căcă şcolarii mart şi r6Q nărăviţi nu să primesc, toţi şcolari) cari aQ luat lecţii In acest pensionat aQ fost promovaţi de comisia numita de guvern aşa eă nici unul n a rămas repentent, ba nici chiar corigent de acea li se dă atestate chiar de minister. Şcolarii cari urmează la şcolile publice sunt aşa de serios meditaţi In pension tn cât nici unul nu s6 culca seara până nu ’şl dă lecţiile de a doua zi. Limba franceză şi germană este obiigatorip. Şcolarii acestui Institut pol urma la liceul Matei Hasarab gimnasiu Lazăr şl Mitiai bravul şi la şcoala de comcrciO. -bucureşti- N°- 138, CALEA VICTORIEI, N°- 138 Direcţiunea Liceului SI. Gheorghe are onoare de a aduce la cunoştinţa publicului că s'a adăugat şi clasa VI dn liccO aşa In căt pentru anul şcolar 1886/87, care va Începe la 15 Septembre viitor, cursurile vor coprinde primele 6 clase de liceO şi o clasă preparatoare tn care so vor urma maleriile clasei IV primare. Toate cursurile so vor preda In liceQ de către profesorii bine cunoscuţi al acestui Institut. Prospectul Liceului şi condiţiunile de admitero se trimite ori cărui persoane car vea face cerere Direcţiunel Liceului 138 Calea Victoriei Bucureşti unde se primeşte chiar de acuma cererile de inscriere. Numărul elevilor este strist limitat tn fio-care clasă. «« INSTITUTUL ,,LUMINA 46. CALEA RACHOVEI, 46. învăţământ după programul statului, de la care se primise certificatele de promovare. Clase primare şi gimnasiall în inter-natşi preparaţiunl pentru liceQ şi şcoala militară. Local spaţios şi igienic cu grădină şi curte pentru şcolaşl. Regulament serios şi îngrijire părintească. Prospecte se expediază la cerere. înscrierea de la 15 până la finea Iul August. DIRECTOR I). II. Cordescu. D. R. Rossrri AVOCAT Strada Romana No. 21. MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE ROMANE VALABIL DE LA 20 MAIU (I IUNIE) 1886 Bu cureati-Roman 8TAŢIUNEA Arătarea Trenurilor Tr ac.|Tr. p. |Tr. p. ITr.pl. Tr.ac I Bucureşti p. i Ploeştl 1 BuzâQ | R.-Sărat 3 Focşani a Mărăşeştl i Adjud ; BâcăQ i Roman sos. ... noapte 11,00 12 27 2,14 3,17 d.4,16 5.00 6.01 7,39 8,45 dim. a. m. 8,40 10,39 12,55 2,25 3,48 5,16 S. 6,39 9,35 11,16 p.m. dim. 7,30 9,16 dim. 6.30 8,04 p.m. 4,40 7,20 B oman-B ucur ea ti i Roman plee. | Bacăâ 1 Adjud l Mârişeştî \ Focşani R.-Sărat BuzăO Ploeştl Bucur. sos. noap. 8.26 9.20 10.45 11. IP. 11.52 12.55 1.46 3.33 5.00 p. m. 12.30 1,40 3,52 4,34 p.m. 1,18 3,39 6,15 seara p. tn. 10,17 11,50 noap. p.m. 6,45 7,20 10.29 11.30 12.59 2,29 4,03 9,35 săra 1 i’-gOvisli'-TItll Ţărgovlste p TI tu sos. a tn.ţp. m. 1 6.40 5,20 7,50 6.30' 1 Bueuresti-Vârclorova STAŢIUNEA Arătarea Trenurilor T. foLiT. ac. ,Tr. p. Bucuresci p. Ciocănesc! p.m. seara 4,05 8,00 dim. 8,00 8,41 Titu Pitesc! Slatina Crai ova Filiaşî T.-8everin Vârcior. sos. 5,07; 9,00 6.24 10,16 3^)8 11,56 9,30 1,18 10,17 2,04 12.05 3,52 12,27 4,12 9,26 11,17 1,25 3,37 4,52 7,34 8,00 BUCURESCI GIURGIU STAŢIUNEA Arătarea trenurilor T. ful.I T. p. 1 Tr. p. Bucureşti p. Filaret Giurgiu Smârda sos. dim. 5,40 7,10 a. m. 6,40 7,10 8,55 9,00 p. m. 5,30 6,00 7,40 GIUR&IU-BUCURESCI Smftrda pl. Giurgiu Filaret Bucur. .sos. p. m. 2.26 3,52 a. m. 10,00 10,05 12,11 12,25 p. m. 8,30 10,28 10,42 Bomau-tesl Roman pl. PAscani T.-fFrumo3 laşi. so». dim. P,5i| 10,5! 1,53 sac p. m. 4,47i 4,15! w ■ e.îfei laat-RomaiA laşi pl. T.-FYumos Păşcanl Roman sos. dim. 6,52 8,35 10,01 11,06 i V 6rcta r ov a-Buc ur eşti seara noap. dim. Vârcior. pl. 3,42 t?,57 8,00 T.-8everin 4,08 1,19 8,40 Filiaşl 6,02 3,07 ii,08 Craiova «,55 3,53 12.30 Slatina H.-17 5,12 2,27 Piteşti 10,12 1,58 5,15 Titu ii,3i 8,il 7.05 Ciocăneşti _ _ 7,49 Bucureşti s. 12,35 9,10 8,30 a.m. a.m. seara Tliu-T f rţovlste a m. seara Titu pl. 9,45 9,15 Târgovişte s 11,05 10,30 SALATI-MARASESTI-MARASESTI-6ALATI lArătarea trenurilor Galaţi pl. TecuciG Mărăşeştl 10,40 11,06 noap. 11,40 4,16 4,52 a. m. 7,45 11,14 11,45 Mărăşeştl pi TecuciO Galaţi dim. 5,25 5,50 noap. 11.35 12,34 4.35 p. m. 4.49 5,45 8.50 Adjud-T£rgui-Ocn» Adjud pl. T.-Ocna sos. T.-Ocna p. Adjud sos. p. m. 4,15 6,20 9,45 11,35 dim. 6,10 8,05 8,20 10,00 Constau tu-Cernavoda Constanţa p Cr’^navoaa 3 Ornavodăp Constaăjţa p. m. 3.00 4,4* 6.50 3,35 ! dim. ; 9,oo 11,10 1,50 |l ‘-21 ' ’ •1» l’loeHti-SlaiiicMaiilc-IMoettti PLOESÎI-PREDEAL-PREDEAL'PLOESCi STAŢIUNEI Arătarea trenurilor Tr. fl.|Tr. ac. Tr. p. Ploescî pl. Slănicu sos. a. m. 10,45 12,40 Siănic pl. Ploeştl sos. p. m. 6. 6,50 TECUCIU-BEFLAD-BERLAD-TECUCIU TecuciO pl. Bârlad sos. a. m. 6,15 8,00 1 1 1 Bârlad pl. TecuciO sos. a. m. 8,40 10,40 ia».I-UnKhenHJnghenl-las* ; p. m.; a m. I laş) pl. 1 3,25! U,50! CerheHl S. • 3,49; 1.20 ijngdeni pl-laşî sos. i p. m. * 2.00 i 3,32 ■p.m- 4,40 I 6,12 VERESCI-BOTOSANI CAMPlNA-DOrTAM 1 | STAŢIUNEI Ar&t. Tren. Tr.ac.l p.am.| VerescI pl. Botoşani s. Botoşani pl. VerescI s. p. m. 2,08 2.03 5.21 7.21 p. m. 9,49 11,42 3,15 1,55 Cămpina p. Doflana s. Doftana p. Cămpina p. a. m. 11,20 11,00 p. ffi. 5,50 6,08 Galati-Buzeu-Iiuzeo-Galat! Ploeştl pl, Cămpina Sinaia Predeal sos. seara dim. dim. 6,15 9,38 8,19 7,14 10,42 9,20 8,30 11,53 10,31 9,10 12,35 11,08 Predeal pl. Sinaia Cămpina Ploeştl sos. p. m. 7,45 8,21 9,18 10,09 p. m. 4,51 5,32 6.29 7,25 diîn. 7,05 8,11 9,09 10,00 Galaţi pl. Brăila BuzâO 803. noap. 1 9,40! lt.OL L30; 8,40 10,02 12,53 BuzăO pl. 2.30' 12-65! Brăila 5,0*31 ZÂ1 Oaiaţl sos. 6,15 4,»5| RjUCAN I-SUCtAVA SUCEAW I’ATCAN I dim. sera Păşcanl pl. 10,40 7,15 Vereşcl 12,08 9,17 Suceava 12.23 10,09 Suceava pl 5,00 6,54 VerescI 5,40 7,51 Păşcanl sos. 6,41 9,15 TyDOgrafia «Le Peuple Raumain») Strada Episcopiei No. 3. www.dacoromanica.ro