ANUL 1 No. 221.
A DOUA EDITIUNE
MARŢI 19 AUGUST 1880
Grigork G. PEUCESCU
Director politic
ABONAMENTFLE
SE PLĂTESC TOT-D'AUNA INATNTK :
In ţara pe 1 an 40 let, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei in strâinOUte 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei
ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI
REDACŢIA
No. 8.—Pista Episcopiei.—No. 3.
IO BANI NUMERTJL
MANUSCRIPTELE RU SE IN APOI AZ»
N. Gr. FILIPESCU
Proprietar
ANUNCIURILE
SE PRIMESC NUMAI LA ADMINISTRAŢIE
Pentru Orient la n>t ni iv •»><:y. <'"Ht(<iritin>jple Kavakev Deirmen Han, 10 tlalala. Anumiurl (,»e pae. IV. linia 30 Lianl, aiumcirl şi reclame pe paxin» treia 2 lei linia.
ADMINISTRAŢIA No. 3.—Pista Episcopiei.—No. 3.
1 O BANI NUMERUL
SO BANI UH NUMER VECHIU
REÎNTOARCEREA principelui ALEXANDRU I.
Când sa răspândit ştirea tn oraş Sâmbătă seara, pe la orele opt, eă principele Alexandru se Întoarce tn Bulgaria şi că a doua zi dimineaţa va fi In Bucureşti, mulţi credeau că e un basma, o noutate ca cele ce se răspândeau mereu de cât va timp spre a se desminti apoi peste câteva ore.
Ziarele oficioase vorbeau despre acest eveniment cu o mare rezervă şi singură Epocaa precisat de Sâmbătă, inedita 11 a,toate amănuntele acestei călătorii.
Câte-va perşi ano în legă In rî mai apropiate cu guvernul, au fost în sfârşii îQcunoştiintate că principele Alexandru se reîntoarce, dar că nu se va opri pe teritoriul român do cât l&Smârda, că nu i se va face nici un fel de primire şi că guvernul va rămâne cu desăvârşire neamestecat la or ce fel de manifesta-ţiune spre a ura principelui bună venire.
Acestea erau dispozitiunile locale la început, ast-fel trebuia se se urmeze, când de o dată pe la orele 7 de dimineaţă, In urma unor telegrame sosite de la Sinaia, atitudi nea guvernului se schimbă, ordinele primitive se revocară şi se luă hotâ-rlrea a se face principelui o primi
ofieinl»
La gara
Cu două ore Înainte de sosirea trenului, peronul este plin de o sumă de lume care dă năvală pe toate uşile de intrare spre a asista la spectacolul unic în istorie, a unui domn răsturnat şi rechemat tn spaţiu de câte-va zile, domn care să Întoarce In sinul poporului seu mai iubit, mai simpatic de cât or când.
Toţi miniştrii presanţi în capitală, prefectul Politiei, Comandantul garnizoanei, un adjutant al Regelui şi mulţi representanţi ai presei sunt, la gară. D. I. Brătianu, care de obi-ceiO nu’şl pune decoraţiile, poailâ pentru această solemnitate marele cordon al ordinului bulgar sf. A-lexandru.
D. White, ministrul plenipotenţiar, al Angliei se plimbă cu nerăbdare prin saloanele rezervate principelui, şi cu aerul unul general care a repurtat o mare isbândâ, iar d. Nacievicî, coşului Bulgar şi actual ministru de externe la Sofia, stă gânditor lingă preşedintele consiliului de miniştrii.
Sosirea trenului
La orole 9 şi 45, nesfârşite urate anunţă sosirea trenului In gara de Nord. Principele Alexandru,însoţit de fraţii sel Ludovic şi Franz-Iosef, se coboară din vagon în care mai sunt mareşalul casei princiare şi duhovnicul. A. S. Principele poartă un costum cafeniu; seamănă foarte obosit şi mai ales foarte mişcat.
Cordonul de jandarmi şi sergenţi de oraş înşiruiţi spre a face principelui onorurile militare, menţine cu multă anevoinţă publicul nerăbdător care dă năvală spre saloanele rezervate suveranului Bulgariei.
Principele a luat mai înlâiu de mână pe d. 1. Brătianu; apoi d. White l’a luat în braţe sârutânduT pe obraji cu multă căldură.
Principele a Îmbrăţişat pe urmă pe d. Nacievicî, mulţumindu’i de purtarea sa, care faţă cu revoluţiu-nea a fost mai presus de or ce lau-
dă. Consulul Bulgariei era atât de mişcat când Ta Îmbrăţişat principele, tn cât a început se plângă.
Du pe ce a stat de vorbă cu mal mulţi membrii ai delegaţiuuei bulgare, A. S. s'a retras într’un salon reservat şi a rămas mal bine de o oră ru d. 1 Brătianu şi cu d. White.
In timpul dejunului care i s’a servit acolo, principele a dat multe a-menunle asupra călătoriei sale., şi a declarat că cea ce Ta mângîiat mai mult a fost atitudinea bărbătească a ltumelioţilor pentru care n’a avut încă timpul se facă nimic.
D 1. Brătianu cerând scuze principelui că nu i s'a putut face în toate oraşele primirea ce merita, dincausa ca sosirea sa a coimridnt cu transportarea rămăşiţelor P. S. S. Mitropolitului, principele Alexandru ’i-a mulţumit şi a adaogat ea de la plecarea sa din noaptea de 8 August, n’a dormit liniştit de cât atunci când a ştiut că este pe teritoriul romînesc.
La sosi rea t>'en ului,mui multe coroane şi buchete au fost oferite principelui de către fiica d-luî Nacievicî, o copilă de vre e opt ani,şi de către membrii delegaţiunel bulgare.
Plecarea trenului
La zece şi cinci-zeci şi cinci, principele Alexandru a eşit din saloane şi s'a urcat In trenul Curţei care trebue se’i conducă pînâ la Suiarda. Uralele Încep din nou şi nu seslîi-şesc de cât o dată cu pornirea trenului.
Guvernul a luat toate m&surele spre a asigura viata ilustrului călător. Plnă în Bucureşti principele â fost lnsotit de prefectul judeţului Bacău d. Iorgu Radu, şl de mai mulţi agenţi poliţieneşti.
Până la Ruşciuk, principele merge împreună cu prefectul poliţiei , inspectorul Lahovary, comisarul Goengiopuloşi mai mulţi agenţi.
După ce s’a urcat In tren, principele s'a aşezat la o fereastră a vagonului regal şi a adresat Încă o dată câte-va cuvinte de mulţumire miniştrilor. Apoi, cu mâna a salutat pe toţi cel care'i urau drum bun şi izbândă !
Sosirea la Smârda
Văditul princiar Alexandru I (a-celaş cu care principele a fost transportat la Reni) aşteaptă la debarcader. Yachtul e împodobii cu drapel uri. Afară de densul mai este încă şi un vapor al societăţei danu-biune. Pe yacht sunt mal bine de 200 persoane notabile din Uusciuk. In capd-nii Stanbulolî, Radoslavolî, şi locot-colonel Filof, comandantul Rusciucului.
O mare animaţie domneşte pe debarcader.
0 companie de dorobanţi cu drapele (reg. al 5 lea) face onorurile. Un mare număr de ofiţeri cu maiorul Gherghel încap sunt presenţi.
Autorităţile civile şi un public numeros aşteaptă sosirea trenului. Pe la 12 şi un sfert, trenul regal intră în gară. Aclamările încep de pe vapor şi din publicul dupe ţărm. Principele se coboară din vagon împreună cu fraţii săi.
D. Stambulolf îi adresează câte-va cuvinte, dar e atât de emoţionat in cât vocea sa e înecată de lacrimi. Principele li strânge mâna căldu-
ros şi 11 sărută răspunzând câte-va cuvinte Într’un ton ioarte mişcat. După aceasta principele se dirigeazâ spre bastimentul auetriac, dar, după ce făcuse câţî-va paşi, să Întoarce, trece înaintea frontului companiei şi se suie pe Yachtul unde e primit cu aclamă rî nesfîrşite. Împreună cu dânsul se suie prefectul de poliţie, d. Moruzi, inspectorul Lahovary, prefectul districtului Vlaşca d. Poteca. Yachtul e comandat de un sergent pe care principele îl sărută. Se zice că el a fost acela care, atunci când principele era transportat la Reni, îi îndulcise suferinţele adu-cându'î apă de băut.
Pe Dunăre
Principele dă ordin do plecare, musica întonă iarăşi imnul bulgar, trupa prezentă armele, publicul se descoperă şi yachtul ’şi i-a drumul spre Rusciuk.
Îndată ce soseşte în dosul ostrovului încep tunurile din fortereţă să bubuie.
Principele e foarte emoţionat a-propiindu se de ţărmul bulgar. Patru bastimente bulgare însoţesc yachtul princiar, acestea sunt Opit, Vxrtf, Bulgaria şi Olafckek. Pe yacht aflu mal multe amănunte asupra călătoriei principelui la Reni. E constatat că a fost maltratat şi insultat de c&deţii cari 1! păzeau. Nu i să da de cât hrana cea alai comuna a matrozilor. Gând voea numai se scoată capul afară din cabină, era Iq’.W eu talul oăkinv şv v, ineninţat cu revolverul. Dar aceasta n’a fost nimic în faţa suferinţilor morale pe care le-a Îndurat. Kste autentic că comandantul Văditului primise un plicsigilat pe care avea ordin se’l deschiză după plocarea vasului din Rahova. In acest ordin i se da instrucţiunea d’a păzi pe principele cu cea mai mare severitate, d'a nu se opri nicăeri până la Reni. Afară de aceasta i se ordona, sub respun-derea capului lui, se uciză (1) pe principele In trei eventualităţi şi a-nume : dacă se va Încerca se scape, dacă alţii vor face vr'o incercere spre a'l scăpa, şi dacă autorităţile ruseşti nu’l vor primi tn Reni şi Yachtul va fi silit se se Întoarcă în Bulgaria cu principele. Acest ordin este păstrat şi acum de comandant şi va fl a-rătat de densul când va li tras la răspundere.
Pregatirele în Rusciuk
Oraşul Întreg e In picioare din zori de ziua.
Guvernul din Tlrnova, anunţase poporului, prin o proclamaţiune afişată pe zidurile oraşului, că principele se întoarce şi ca va sosi in a-cea zi în Rusciuk. Veselia se vedea pe toate feţele.
Adversarii principelui nici nu se arată sau se fac că iau şi ei parte la veselie.
Casele sunt Împodobite cu dra-pelurî, coroane şi flori. Prefectul comunicase oficial consulilor sosirea principelui. Decanul corpului consular, d. Stoianovici (consulul român) convocase pe colegii lui ca se se înţeleagă asupra atitudine! ce era de luat.
O conferinţa minuscula
D-nii consuli se adunară, o dis-cuţiune din cele mai vil se ivi asupra cestiunl dacă corpul consular
trebue sâ se prezinte tn corpore. Pare că ar fi fost vorba de pace sau resbel, ntfttdetnfocat discutau d-niî consuli. Chiar şi aci po acest mic câmpdiplo-mntiegruparea puterilor se manifestă precum se pretinde a fi şi In politica mare consulul englez, d. Dulziol şi a-cel Austro-Ungar, d. Kiatkovski,susţinea călduros teza că corpul consular trebuo se meargă In corpore se asiste la primirea Principelui. Ambii consuli argumentau că principele trebuo privit ca suveranul ţârei şi că consulii nu-aveau încă cunoştinţă oficială despre un alt guvern regulat care se fi înlocuit pe acela nl prinţului.
Consulul rusesc, d. Chafochin, s h-ţinra într’un mod aprins că atât ces-tiunea pb cărei prinoipeluî cât şi aci ia a reîntoarcere! lui sunt astâ-zi de domeniul diplomaţiei europene. Nu vede dar pentru ce corpul consular să ia parte la o primire care priveşte o eestiune absolut interioară a Bulgariei. Până acum nu se ştie care e guvernul regulat, acel din Sofia sau acel din Tlrnova. Consulul francez, d. Dagrand, împărtăşeşte In mare parte opiniunea colegului seti rus. Dar cel italian, d. Mazza şi d. Stoianovici fac majoritatea şi ast-fel se decide ca corpul consular întreg să meargă la debarcader ca se aştepte sosirea principelui. Aşa se ţi L^u^De la lf ore d-nîl consuli draC la port ln mare uniformă. Nu voifi comunica aci convorbirile mele cu câţî-va din vxyzisuli. căci poate nu le aş face | .a-cere reproducând unele zise u ale lor.cari privesc starea de lucruri din Bulgaria, şi aprecierii» lor asupra revoluţiunei din Sofia, contrn-revo-luţiunei din Tlrnova şi reîntoarcere! principelui. Me voiu mărgini a zice că consulul rusesc nu se ascundea zicând că, d’acum Înainte jocul va ti pe faţă. Cine-va Ta auzit chiar zicând : c'est u/ie pârtie remisei
La debarcader
Tot ţărmul,Împrejurul debarcaderului e acoperit de o mulţime de popor, vasele ancorate ln port sunt Împodobite şi pline de public. Dealurile pe care se ridică oraşul sunt înţesate de popor din toate clasele. Vederea e foarte pitorească.
Armata e Înşirată In două rânduri de la debarcader până la palat.
Pe pontonul debarcaderului stau consulii şi câţi-ca reporteri ai jurnalelor. In capul debarcaderului, E piscopul Grigorie, prefectul oraşului, d. Mantof şi alţi notabili, între care şi primarul, purtând pâine si sare, acelaşi primar care cu câte-va zile mai înainte trimisese Ţarului o depeşe în care arăta fericirea Bulgariei că a scăpat de Alexandru şi cerea protecţiunea Rusiei. In genere este de observat că mulţi funcţionari şi chiar militari cari se îndesau care de care spre a prunii pe principele, luaseră o parte mai mult sau mai puţin activă la revoluţiunea care îl resturnase.
Unul din consuli îmi arătă chiar anume pe un comandant de dru-şinâ (armată teritorială) care fusese unul din organisatorii mişcare! în Rusciuk şi acum se răţoea în faţa principelui, pare că ar fi cel mai credincios soldat. In fine lucrurile se schimbă şi oamenii se schimbă cu ele.
Aşa e lumea, şi mai ales ln Bulgaria pare eă proverbul «cum e
Turcul aşa e şi pistolul» Îşi găseşte
aplicarea sa în acest moment.
Pentru acela care nu cunoaşte Împrejurările şi vede fisionomia generală a solemnitâţei, e incontestabil că primirea principelui e frumoasă. Un reporter al unui mare ziar german care sta lângă mine şi tot se ţinea de poala fracului meu esclnma : Dos ist prahlvoll! Şi avea dreptate bietul vienrz Prima im-presiune era splendidă.
Sosirea principelui
Tunarii?, cetăţeî încep a bubui. Lumea care se cira depărtase de la debarcader şi dupo ţărmuri aleargă iar spre Dunăre. Loviturile de tun se succeda una du pe alta. Yachtul s'apropie încet. Tunul dupe esplanada bubue cu putere. O aclamaţie imensă se aridicâ dupe dealuri şi ţărmuri, răspunzând la alte acla-mârî dupe Yacht. Spectacolul e in adevăr măreţ şi momentul sosirei in Rusciuc merită a remânea istoric. Un desinator al ziarului englez Graphic a reprodus peripeţiele acestei sosiri şi le-a trimes iu diat ziarului şefi.
Yachtul soseşte lângă debarcader.
' Strigâtile şi uralele devin asurzitoare şi ţin până când principele se coboară pe debarcader. El facă
câţi-va paşi şi se opreşte ln faţa episcopului Grigorie, carb e cuprins -*8 lacrimi. Principele 11 sărută şi mâna la toţi consulii cart 11 salută. Ce) din urmă căruia li d& mâna este girantul consulatului rusesc. Ajun* la.capul debarcaderului, cortegiul se opreşte. D. Stambuloft ia cuvântul şi cu o voce clară şi vibrantă el adresează principelui câte-va cuvinte a căror substanţă este următoarea :
«Măria ta, i uitate principe 1 Aclamările enlusiaste &<? iubire şi de devotament pe cari le auzi, lumea cari acopere aceste ţărmuri ale patriei noastre urându’ţi bună venire ln Bulgaria, Iţi dovedesc că naţia bulgară e cu tine. Fie ca cele ce auzi şi le vezi astă zi se facă ca poporul bulgăresc se fie ertat de faptul mişelesc esecutat asupra persoanei tale de nişte trădători al neamului nostru şi ai intereselor naţiunei bulgare !»
Principele a răspuns cu o voce tare se auzea din depărtare:
«Sunt mişcat până în lundul sufletului de primirea ce mi se face. Nu me aşteptam la mai puţin din partea poporului bulgar care nu este răspunzător de faptul câtor-va mişei. Se vede că provedinţa a voit se fie ast-fel, tot provedinţa a făcut se me întorc iii ţara noastră şi pe provedinţa se no rezimăm speranţele pentru viitorul ce ne aşteaptă. Să trăiască Bulgaria!»
O imensă aclamaţiuue a acoperit vocea tînărului principe. Muzica in-tonâ iarăşi imnul şi vr'o 20 de tineri din popor ridică pe principele pe braţele lor şi’l urcă la deal spre palat. Mulţimea se îndesa împrejurul cortegiului, ast-fel că nu se mal putea păstra nici o rînduialâ. Ofiţerii superiori, funcţionari, consuli, preoţi, popor, totul este într'o amestecătură. Abia se poate face loc pentru principe şi pentru fraţii lui. In fine dupe o adevărată luptă pentru a pâ'runde prin mulţime, ajungem cu toţii ln curtea palatului,
www.dacoromanica.ro
2
EPOCA — 10 AUGUST
La Palat
Deputaţiunîlc si persoanele notabile sunt primite In lăuritrul palatul jî. Principele ‘îiud ostenit, se retrage în apartamentele sale la primul etngiu al palatului. Cu toate acestea, poporul urinează a staţiona Înaintea casei şi aclamă pe principe, Îndată ce apare la câte o fereastră R palatului.
Se expediază îndată nmi multe dopeşi la Sofia şi la Târnova spre r anunţa sosirea principelui şi primirea sa.
Să redigează o proelamatiune care
se va afişa pe zidurile oraşului.
D. NacievicI, care e numit ministru de (xterne, adresează puterilor o notă prin care le anunţă că principele reîntorcându-se, şi reluănd frănele guvernului, ordinea e asigurată în principat şi guvernul va face ca situntiunea normală, un moment turburată prin fapta unor factioşT, se fie restabilită ast fel ca starea Bulgariei se nu mai presinte nici un pericol pentru turburarea păceî In peninsula balcanică.
Ministerul se forreaază în modul următor :
ltadoslavof—preşedinte şi interne. Nacievicî—estonie, ad-interim finanţe
Toneof—justiţie Ghefcof—instrucţie publică Colonel Nioolaief — rezbel. Stambulof, creatorul contra-revo-liiţiuneî, el care a scăpat situaţiunea prin energia sa, remăne preşedinte al SobranP, careso va convoca la Tirnova.
Seara
Oraşul întreg e iluminat. Rachete slioară în aer. Populaţia întreagă e pe i e. Înaintea palatului eo adevăr mare de capete omeneşti. Aci laţiele reînc p. Prinţul apare în i multe renduri pe balcon şi nm meşta mul mei. Pe la 8 el lac preumblur >e uliţeleoruşulul.
Pretutindeni i primit cu entu-si.ism.
I n IU s« Intoa ce la palat unde discută cestiunib: urgente cu miniştrii şi pe la 11 totul intr In tăcere.
Principele va porni mâne (Luni) ];i t ore dimineaţa spre Siştov.
De acolo el va merge călare şi Însoţit de 300 călăreţi până la Tlr-nova, unde va sta doue zile, dupe a-ceasta va pb ca spre Kazanlîk şi Fi-lipopolî şi d'acolo va merge la Sofia.
Impresiunea generala
Toată lumea e convinsă; f* ,ntour-cerea principelui v'^pUne un capăt la starea .JViormală care există de mal bine de o septămenă in Bulgaria. Nu e îndoială că mergerea sa spre Sofia se va efectua ca un marş triumful. Dur, pe de altă parte, impresiunea generală este că nu s a jucat de cut primul act al dramei politice din peninsula balcanică provocată prin lovitura de stat de la Sofia. Opiniunea generală este că acum va fi o pauză şi că al doilea act nu va Începe de cât dupe câtva timp.
La trecerea imediată a Ruşilor In Bulgaria nu crede nimeni.
S.
Reproducem, ca documşnt, procla-maţiunea următoare, adreSatâ poporu-1 uT bulgar de d. Stambulof şi care a sosit la agenţia bulgăreasca chiar în momentul în care sosea şi telegramele ce anunţau reîntoarcerea prinţului A-lexandru.
Proclama ţiunea Locotenenţii către poporul Bulgar:
Lovitura de Stat de la Sofia obligând pe prinţul Alexaudru, Suveranul nostru n ilt iubit, de a se depărta pentru cât va timp din Bulgaria. Vă anunţ că» conform art. 19 din constituţie, admi-nistr iunea ţării e încredinţată unei locoi ienţe compusă cum urmează :
D. .stambulof, preşedintele Adunării naţi .mie, preşedintele zisei locote-nen, d. Petcu Starcicofşi dr. Stran-ski, .uembril locoti lenţii.
Locotenentul colc el Muikurofe confirmat în funcţiuner de şef suprem al ■•'matelor bulgăreşti.
Ministerul e format după cum urmează :
D. Radoslnvof, ministru de interne şi preşedintele consiliului.
D. Natchevitch, ministrul «facerilor streine şi al cultelor şi ad interim ministru de finanţe.
Colonel Nicolaef, ministru de resbel. Toneof ministru de justiţie.
D. Ghtwkof, ministrul instrucţiunii publice.
încredinţând persoanelor sus menţionate, apărarea şi administraţia patriei, declar poporului bulgar că Locotenenta, în înţelegere cu ministerul va întrebuinţa toate mijloacele ce le sunt în putere pentru a asigura pacea şi liniştea a restabili ordinea legală şi a garanta onoarea, viaţa şi bunurile tu tulor locuitorilor ţârii.
Până la întoarcerea AlteţiISale prinţul Alexandru pe tronul săG, Bulgaria va fi administrată, în numele săG şi după legile şi regulamentele existente.
Făcând cunoscut ceea ce precede poporului bulgar, sunt foarte convins că naţiunea întreagă se va grăbi a se grupa împrejurul Locotenenţii pentru a scăpa patria de pericolul în care aQtmpins’o autorii ,!oviluril de Stat de la Sofia, şi că fie care va respecta legile ţârii, pr. cum şi autoritâ-I ţile legal constituite.
A lot puternicul să acorde protec-j ţiune scumpii noastre patrii şi suveranului nostru mult iubit. Alexandru 1. şi să bine cuvinteze silinţele ce ne dăm pentru fericirea şi prosperitatea Bulgariei.
Semnaţi, Preşedintele Adunării Naţionale, StambulofT.
Şeful suprem al armatelor bulgare, colonel MulkurofT.
I.euiberg, 28 August.— Prinţul Alexandru a plecat de aci la 2 ore după a-mlazâ cu un tren sp c al pentru România.
Lembcrg, 28 August. — Gazeta Lonska afla dintr'o sorginte autentică ca prinţul Alexandru a plecat la Lom-palanka, prin Bucureşti. Giurgiu. La Lompalanka prinţul va hotărî pe ce drum va merge la Sofi i.
înainte dea părăsi oraşul, prinţul a consultat un medic du aci.
Bruxelles, 28 August. — Ziarul "Le Nord» spune că e bine ca în acest: momente să se vază limpede în cestiu-nea bulgară, şi că Rusia va păstra mc deraţiuuea şi imparţialitatea ce & arătat h Reni ii privinţa prinţului, Constantinopol, 28 August.— Sir Thornîon, ambasadorul Angliei, a făcut un demers pe lângă Poarta pentru a o decide să intervieîn favoarea xa&g. tabiliril prinţului Alt xat\iru pe tronul Bulgariei.
Ministrul aftţferhor streine a res-puns câj)oarta fljncj hotărttâ a lucra JlP-lfţelegere cu toate puterile, nu poate lua o atare decisiune.
St. Petcrsburg, 28 August. — Ziarele de aci manifestă speranţa că Întrevederea de la Franzensbad va grăbi adoptarea măsurilor menite a lmpăciui Bulgaria.
Reîntoarcerea prinţului Alexandru la Sofia, ar mări dificultăţile.
Ziarul german din St. Petersburg spune că prinţul reluând puterea s'ar expune la o a doua cădere, şi mal gravă ca cea d'lntâiG.
Alena, 28 August. — In Pc-lopones aQ fost nimicite mal multe oraşe din causa cutremurilor de pământ. Se citează Intre altele oraşele Pyrgos şi Fi-liatra. Sunt vre o 300 victime.
Iloma, 28 August.— Ieri pe la orele 11 seara, s’aQ simtit cutremure de pământ la Neapol şi în alte oraşe din Sudul Italiei. Populaţiunea spăimân-tatâ a stal pe drumuri şi în biserici.
Constantinopol, 25 August.— Cale indirectă — Memoriul englezesc despre care v'am telegrafiat resultatul, conţine Intre altele frasa următoare, care constitue partea comunicatoare : «Dacă Turcia ar esita d a intra în calea arătată de Anglia, aceasta ar putea să fie adusă a nu mal putea urma Turciei o amiciţie, pe care nu ar putea o justifica înaintea ţării şi parlamentului.»
Aflăm din bună sorginte că memoriul de mai sus servă numai a masca jocul Angliei. In realitate. Sir Thornton ar fi dat să înţeleagă palatului, înti'un mod oficios, dar explicit, că părăsirea mal mult sau mal puţin deghisatâ a Egyptului ar fi preţul nu numai a tâcerel Angliei în privinţa cestiumlor de reformă, dar şi a susţinerii Turciei de către Anglia In cestiunile europene.
Mal mult, oare cari cercuri turceşti autorisate, afirmă că Anglia caută a compensa neisbândele sale continentale prin stabilirea imperiului arab sub protectoratul Angliei.
Turcii nu 'şl fac insiunl In această privinţă, căci el ştiu că dacă, pe de o parte, inimiciţia Angliei poate compromite imperiul turcesc, pe de altă parte preţul amicieî englezeşti,traducându-se prin stabilirea iraperiu’ul anglo-arab în faţa oraşelor sfinte ale Arabieî, ar causa pierderea Islamismului al căruţ Kalif e sultanul.
Acest memoria cauzează în spiritul Sultanului mal mu’tâ preocupaţie de cât toate cele-alte cestiunT, chiar şi de cât evenimentele din Bulgaria, cu toată gravitatea lor eventuala.
Constantinopol»28.— August. Cale indirecta — Suntem informaţi ca d. de Radovitz ar fi zis, nu de mult, că depunerea prinţului Alexandru ar asigura menţinerea păcii în Orient. Poarta însă de şi pare cu totul hotărâtă a nu interveni milităreşte In Rumelia, cu toate Îndemnurile Angliei, complectează î-narmârile sale, şi neavând bani a convocat pe bancherii din Galata, între cari şi creditul Lyonez şi le-a cerut un avans de 000.000 de lire turceşti. Bancherii Ins» căutând a'.eâştiga timp pentru resgândirl marele Vizir a insistat zi-cându-le : «E tn interesul vostru.» Bancherii vor respunde aslazl într’un mod definitiv.
In privinţa memoriului englez relativ la reformele adminislraţiunil turceşti S:r Thornton Interpelat de marele Vizir a recunoscut ca remiterea ' memoriului a fost inoportună, voind i să zică prin aceasta că Anglia nu cere un respuns irmdiatîn faţa complica-ţiunilor din Bulgaria, dar ştirea ce a circulat cum că acest memoria a fost i retras nu este exact.
Anglia a fâcut mal multe învoieli pentru aprovisionare cu cărbuni şi alte mărfuri ce se vor imagasina tn insula Tasos tn faţa Cavalel (port). Aceste tîrguri sunt pentru o durată dc 7 luni.
Se ştie că insula Tasos e leagănul familiei Kedivale şi că Mehmeta'i e proprietatea personală a kedivuluî şi este obiectul unei stipu'aţiunl speciale în tratatul de la 1841.
Ştirea după care situaţiunea marelui vizir ar fi sdruncinatâ începe din ntidG a circula.!
Paris, 29 August — La RepvbHque /•• '-se publica o depeşa «lin Vitna ce spune că d. de Giers a făcut din detronarea prinţului Alexandru o con-diţiune for;;:...a, sub care Rusia s'ar abţine de ia afacerile din Bulgaria.
Prinţul Alexandru se întoarce la Sofia cu toate sfaturile date de tatăl săG şi de prinţul de Bismak.
Berlin, 29 August.—Gazeta Germaniei de Nord poleniisftnd cu presa germană liberala şi clericala, care se en-tusYaSTOeăzăpentru causa prinţului A-lexandru constată că nicî>«D.om de stat german, n’are dreptul să sacrifice relaţiunile amicale ale Germaniei wUL Rusia,în favoarea prinţului Bulgariei, chiar daca acest din urma ar fi un înger sub formă omeneasca. PartisauiI prinţului Bulgariei din presa germană trebue să recunoască ca luând partida prinţului, ’l compromit mal mult prin protecţiunea lor.
Constantinopol, 29 August.—Bancherii din GalataaG consimţit a avansa
600,000	lire turceşti cerute de Poarta.
Berlin, 29 August.—împăratul a or donat ca o deputaţiune compusă din-tr’un genera), 2 coloneii şi 2 căpitani să meargă la Pesta să ia parte la serbările din 1 şi 2 Septembre. Cel doi coloneii comandă regimentele cari e-xistau In 1686 cari şi astăzi aQ aceiaşi formaţiune şi cari au luptat alaturea cu aliaţii în bătăliile ale căror al 2-lea centenar se celebrează.
Atena, 29 August. — Afara de Fi-lialra cutremurul de pământ de alaltă ieri seară a nimicit aproape cu totul Langadhia, Gargalianil şi Katokolu.
In acest din urmă sat aQ fost 100 morţi şi un număr considerabil de răniţi.
Din mal multe păiţt ni se denunţa că primarii colectivişti, nemulţumiţi cu falsificarea listelorelectorale comunale, n'aQ fâcut nici publicaţiunile în termenele legale; ba încă în unele localităţi listele electorale nu s'au publicat de loc.
Ast-fel ni se comunică din Roşiori că listele provisoriîa fost depuse spre cunoştinţa orăşenilor,în buzunarul d-lui sub prefect N. Veropolu. aşa în cât nu s'a putut face nici o contestaţie înaintea consiliului comunal; iar cele definitive nu s’a văzut afipte nici până în ziua de azi (7 August). Corespondentul nostru adaogă ca cauza este că d. primar respectiv, Matache Urlan.este atât de agramat, cu toate că e şi primar şi arendaş al moşiei, In cât nu poate face nimic fara să ia povaţa de la numitul sub-prefect.
Primari de soiui acesta fiind mulţi subguvernul liberal al d-iui 1. Bratianu, ne temem că această monoperă se va fi repetai şitn alte localităţi şi de aceea povăţuim pe alegătorii ce vor fi fost vătămaţi prin această scamatorie să faca contestaţie şi peste termen, dacă vor putea dovedi că listele definitive n'afi fost afipte conform legii. Dacă listele definitive nu s'aQnfipt de loc,cetăţenii sunt tot-d'a una în termen se facă contestaţie.
CULMEA NERUSINAREI
Liberalul din Iaşi pare a 'şl fi luat misiunea d’a dovedi până la ce grad se poale urca cu neruşinarea acela care scrie sub masca anonimului.
OrI-cine ar fi acel domn căruia colectivitatea’l-apus o sumă oare-care lntr’o mânaşi o pană tntr’alta, dându-l ordin d'a combate oposiţia, nu cred că acel nenorocit să fi putut împinge cutezanţa d’a publica enormităţile ce zilnic inteligenţa sa produce, dacă ar fi subscris aceste scrieri cu numele săQ, fie acest nume, oricât de terfelit, ori cât de discreditat.
După ce mal întâia, prin mijlocul u-nel scrisori plastografe,& aruncat o nedemnă calomnie contra directorului politic al ziarului Lupta,calomriierespinsâ | cu indignare de toţi aceia care aa onoa-j rea a cunoaşte pe d. Panu fie personal, i fie din scrierile sale, după ce în urmă, prins şi convins de fapta sa mişeleasca, avu cinismul d'a o recunoaşte însuşi, nu pentru a cere — cum ar (1 trebuit — erlare victimei şi publicului, dar pen tru a o justifica şi u'a stărui asupră-I, acum, în numărul săa de Vineri 15 August, publică următoarele :
E cunoscut acum că Întreaga redacţiu-nea Epocei, e recrutată din desfiinţată re-dacţiune a Drepturilor Omului, afară de directorul s6Q, d. Păucescu, pe care numai frontispiciul Epocei şi căte-va articole ni l’a făcut cunoscut. întrebăm; ce convingeri pot avea nişte tineri care până mal zilele trecute erafi socialiştt-anarhiştl şi asta-zi suni conservatori ?
In puterea căror convingeri oare poate cine-va trece de Iu o extremitate la alta a principiilor acestui secol? Să nu fie-oare tinerii conservatori de la Epoca înrolaţi ca mercenari la acest ziar până la desfiinţarea lui? 8e nu tic oare nişte «oameni ob ,curl, salariaţi al condeiului, simple muşine» ? fia da, căci sC şlie că omul nu ’şi schimbă principiile şi convigerilc cutn şi-ar sclniuba bunâ-oară cămeşile ele.
Mal e nevoe să răspundem la a* semenea puteute nerozii? Cine a citit Epoca, ştie bine că acest ziar, ia fondarea lui a publicat numele tinerilor care s'aa devotat ideilor curat conservatoare ce el are misiunea d'a suspine şi desvolta.
\i<*i unul din aceşti tineri n’a fâcut parte din Fwdacţia Drepturilor omului. Toţi ad lndeplTbMJâdâduiala lor publicând articole, adese^.xLchiar subscrise cu numele lor. Pe lângă aceştia,'Alipea a avut fericirea d a vedea mârindu-se' continua numărul aderenţilor săi, şi d'a publica în coloanele sale articole semnate de un Al. liolban, de un Ressu, M. Balş, Principele Vogoridi şi alte persoane Însemnate în aceasta ţară, şi care onorează ziarul în care scriG.
In grupul tinerilor de la Epoca nu se poate găsi unu singur mercenar al condeiului; In schimb bine-voiască a ne cita Liberalul un singur scriitor de convingere printre toţi aceia care îne-gresc hârtia ziarelor oficioase ?
Dacă la redacţia Epocei se afiâ doi tineri, foşti redactori la Drepturile omului, aceştia însă nici odată n’aQ scris şi nu scriG articole politice.
E ştiut că un ziar n’are numai articole politice, el are şi partea sa recreativă, şi aci numai talentul literar să caută.
Destul este să constatăm că Epoca s’a arătat, în interesul cititorilor săi, libera de prejudecataşi de exclusivism, primind, în compunerea redacţiunel sale, pe toţi aceia cari prin munca şi meritul lor caută un mijloc onest de a ’şl câştiga viaţa, fără a le cere sacrificiul convingerilor lor personale.
Dar ce să mal vqrbim de convingere cu anonimii mercenari de la Liberalul! Et nu pot avea convingeri, de vreme ce nu ştiu să creazâ în convingerile altora, şi să le respecte ca să fie la rândul lor respectaţi.
C. fi. Costa-Foru.
INFORMAŢI UN I
Din causa insta/ăreî unei maşini suplimentarii, care ne va permite se mărim tirayiul dupe cererile ce ne vin tle pretutindeni, Epoca n'a scos
erî Duminecă un supliment. De altmintrelea cititorii nu vor fi per du t nimic, de oare ce unut din redactorii noştrii a plecat erl cu trenul princiar însoţind pe Prinţul Ate.randru până la Ruscivk, şi asl-fel suntem azi in post ţiune de a da cititorilor amănuntele cele mal interesante.
n
Aflăm că unul dintre conoscuţil conspiratori din Sofia, anume Teodorof fost ministru de justiţie tu guvernul provizorie, a izbutit să fugă din Bulgaria şi să treacă în România, La Turnu Severin, fiind alunatâo mare mulţime, printre care foarte mulţi bulgari. Teodorof abia a putut fi scăpat de indignarea publicului,fiind chit numai cu două palme.
In momentul când trenul care aducea pe prinţul Alexandru, trecu prin gara Chitila, trenul tn care se afla Teodorof, staţiona acolo.
In acest tren se afla şi un fost căpitan în armata rusă, care fugea din Bulgaria şi care luase parte la conspiraţie.
Martorii oculari spunea acest căpitan la vederea trenului fu apucat de un fel de atac de epilepsie.
Acelaşi Teodorof, a adresat cele mal brutale injurii prinţului în momentul cînd a fost silit de conspiratori să părăsească Sofia.
n
Toată corepondenţa particulară a Principelui Alexandru pe care revoluţionarii o cautaQ zadarnic, a fost scăpată ca prin minune de un servilor credincios al principelui.
Acest servitor a isbutit să fugă şi să găseşte tntr’o comună din Austria ; el n’a dat semne de viaţă de cât acum când a aflat că princip ale se reîntoarce la Sofia.
*
Astă-zl la 1 ore dimineaţa principele Alexandru a plecat Ia Siştov.
n
l). V. Alexandri, ministru la Paris1 care să afiâ în Capitală va pleca mâine la Sinaia spre a se presinta M. S. Regelui.
gară de nord, tocmai când principele Alecxai/iim era tn pară,două persoane, despre cari poliţia fiind avisatâ eu na trecut pe furiş din Bulgaria, ’i-a primit la vagon şi i-a condus la trăsură dân-du-le un comisar de poliţie.
*
Un consilifi de miniştrii se va ţine azi sub presedinţa d-lul I. C. Brătianu.
#
Se zice că toate casele publice aQ fost golite în Bulgaria de banii care se găseaG lntr’însele, de către şefii mişcă-rel revoluţionare.
#
Când a fost arestat Gruef, ministru d$răsboiQ al guvernului revoluţionar era îmbrăcat1 te uvşle haine de pescar. S'a găsit asupra sa un număr însemnat de bilete de bancă ruseşti, duoă lăzi pline cu bani.
#
Trenul care aducea în ţară pe principele de Battemberg, s'a încrucişat tu drum cu alt tren în care se gaseaG mar mulţi bulgari fugari din acel care aQ luut parte la revoluţiunc.
*
Erl corespondentul unui ziar rus a presentat două dopeşi pentru Petersburg, prin care arăta ca guvernul român face causă comună cu cel bulgar. Oficiul central ’i-a refuzat aceste depeşl.
CORESPONDENTA DIN BACAU
S0L0M0ICA—XENOPOLU
BacăQ 26 Iulie
Solomonică....îl Solomon; neîmpâ-
mântenit, dar ceva mal spălâţel de cât mulţi din Târgul-Cucului.
Xenopolu....de, unii spun că ar fi de aceiaşi rasă cu Solomonică, noi Insă d'ocamdatâ II cunoaştem ca frate cu secretarul ministrului de interne şi director la «Voinţa Naţionala^.
Ambii trăesc în Iaşi.
Gel întâiei, era mal de mult antreprenor de mărunţişuri pe la diferite autorităţi; astâ-zl bancher şi antreprenor cu toptanul. Gel al doilea, este architect al comunei laşi, al Statului, al epitropiei sf. Spiridon, ele. etc.
Mai ca toate oraşele şi judeţele din ţară, şi judeţul Bacau a voit să’şi facă mai iute scufie de mărgăritar, să 'şl facă palat administrativ.
Nici mal mult, nici mal puţin, pala-
*
www.dacoromanica.ro
KPOUA — 10 AUGUST
3
PUBLICITUTE'A
ZIARULUI ,, EPOCA'
Tirnglu « 000 de foi
ANUNCIURI SI RECLAME
AnunciurI pe pagina IV, linia 30 banî
AnunciurI şi reclame pe pagina 111 linia 2 lei.
Iul costă construirea lut 470 000 fr. plus caza rinele 300.000 fr. Judeţul are bani gata 330.000 fr. şi camerele 'I-a mal votat un Inprumut de 400.000 fr. Cum se vede dar, afacerea este strălucita.
A venit întâiil licitaţia cazarmelor.
Solo-noniea Xenopo', se presintâ ca asociaţi. Prefect era d. Ciril Seba9lian Se înţelege, cft d. Xenopo!, ca ori ş care colectivist, ba tncft din cel in fluenţi, căuta debnşettri pentru aşi tre ce marfa cu câştiguri mari; Insă pre fectul Sebastian nu 'l-a priceput şi licitaţia nu s a ţinut atunci.
A venit prefect d. Gh Radu, ex deputat, ex-şef de divizie din ministerul de interne, ex-pri.fect de Vaslui. Om tânăr şi cu bune apucături. Nu doreşte lipsa coreligionarilor săi şi mal cu seamă a acelora de unde ştie cft vine pa tere, iar nu desaprobare.
Iniţiat In afacere, noul prefect concepe un plan care 'i reuşeşte. Şi judeţenii şi Solomonică-Xenopol rămân mulţămiţl.
Să scoate din noâ în licitaţie construirea palatului şi de astă dată la un loc cu cazarmele. Se presintâ la licitaţie numai Solomonică, care lasă 8 la 0/0 sub deviz; ceea ce tnseamnă o bună sumă 1n profilul judeţului.
Dar unde e d. Xenopol 7 Prefectul propune consiliului ca lucrarea să fie dată In privigherea unei comisiunl, în care să fie şi doi archi-tecţl. Majoritatea consiliului numeşte comisiunea compusă dind-nii: general Leco, Vidraşcu, Busdugan, Eosarho, IMoianu şi arhitectul M. Ctimescu. P«mtru cel al doilea arhitect cerut de prefect, prin o stratagemă întrebuinţată de prefect, majoritatea consiliului zice că, pe al doilea arhitect să'l numească comisiunea. Şi comisiunea numeşte pe d. Xenopolu.
Prin caetul de sarcini, toată privigherea, mal cu seamă In privinţa calităţii materialului şi a înlrebuinţăriîluî, este lăsată la apreciarea architecţilor.
Aşa dar : Solomonică antreprenor, Xenopol, (asociatul) arhitectul de preferinţă, care să’I primească materia-lurile. Pe lângă acestiea: General Leca lipseşte, d. Vidraşcu asemenea, d. Dus-dugan şeade !a ţară, de Esarlio asemenea, iar d. Beloeanu şi-a dat dimi-sia Solomonică va lucra dar !n tihnă, va face ce va voi cu asociatul sfiO.
Ast-fel fiind aranjate lucrurile, nu putea oare Solomonică să asvârle mal mult praf în ochi, să lase 15 la sută sub deviz 7
Putea foarte bine, mai cu seamă cfl altă majoritate a consiliului judeţean, a votat — ceea ce caetul de sarcini zice din contra — ca, cazarmele se fie scoase de sub controlul comisiunel. Aceasta va să zică, cft la cazarme Solomonică et Comp. nu va mal avea nici o umbră de privighere.
Şi mal zică cine-va, că aceasta nu înseamnă un bun ghişeft-naţioital!.
Ce vor face însă contribuabilii a căror pungă este dată în exploatarea lui Solomonică-Xenopol ?
ludes.
DIN FOCŞANI
D. N- Voinov, fost conservator, şi In urmă fost... ministru în cabinetul Brâtianu, azi... nemulţumit, a-dreseaza Viitorului o scrisoare relativă la transferarea Curţei de apel din Focşanţ la Galaţi, ain care extragem următorul pasagiu :
Istoricul, toată lumea II ştie... Pe scurt el este acesta:
D. Slătescu, advocatul Galaţulul, ajuns ministru la justiţie, a voit a se plăti către Galaţi cu strămutarea Curţei, căci uşa înţelege d-sa a 'şl esercita datoriile de ministru, regulându-şltrehurile şi urelepersonale.
D. Brâtianu Iou, caro nu ştie a refusa ni taica celor ce'l servesc orbeşte, a ,dat tot concursul săQ d-lul SlăLescu ; preferind mal bine a ucide un oraş de cât a strica cheful acestui veninos ministru-avocat.
t	" ■■■
* E i, <-u imicii mei din Cameră şi Senat, ( am ţv lotul ca se depărtăm arest amar pah.tr •!.- la gura focşănenilor, şi dacă nu arflfu .1 ii ervenirea energică a <1-1 ui Rrâ-liann In z na votului definitiv, d-uîl Slă-les u şi rt.idu Mihai nu ar fi reuşii poate să ne d - >oae de ceea-ee alţii ne-a >lat şi d-lor ne afl luat.
Cine an mal secondat puternic la răpirea Curţo . Focşanii întregi cred că ştiO. Şi nu aii de cât să vază cine afl tripotat In această afacere *i ne-au tradai.
El nu aQ de căt se rasa cine primeşte astă zi recompensa Imdarei î Soi cari am rupt'o cu totul cu d. Rratiauu sau a, ceia cari afl rămas tmpâcaţl cu luarea Curţei 7 t...
D. Brătlanu mî-a Tăcut fără sâ voiascâ-un ultim servicifl : d-sa s’a grăbit a re demasca pe cel ce fără ruşine a trădat interesele Focşănenilor, căci 'I-art recompensat, numind ca prefect, tu Focşani chiar pe omul Irâdârel, care având multe calităţi, dar lipsindu-I «onestitatea», a cerşit,şi unii din cetăţenii din Focşani s'ad grăbit a'l da, un certificat de «onestitate», căci toţi răii simt nevo a unul certificat de «bună purtare», şi acest om presi-dează astă zi la strămutarea arhivelor Curţei la Galaţi.
Termin, d-lor redactori, adăogftnd, că
toate şi la toate, pasiunile cele oarbe nu ar sbucni în paguba omcnirel.punCnd'o pe acea tristâcale, la care evanghelistul Mar-cu face alusiune când zk<*: ce va folosi o-mul de ar dob*-mli lumea toată şi şl va perde sufletul s-mi 7
însemnătatea h cţiunet mântuitoare, cuprinsă în sentinţa de mal -us o înţelegere şi o preţueşte mal vârtos creştinul când simte că se apropie momentul împlinit ei datoriei comune. Iu asemenea momente, sulletu) vede deschizându-se Înaintea sa un orizont tot atât de nemărginit cât e9te de nofl şi luminat, şi rupând cu preocu-paţiunîle vrem Inice şi pământeşti, şilic-seazâ atenţiunea la regiunile înalte şi vecinice ce'l aşteaptă, cugetă adânc asupra lualtelor adevăruri, cuprinse In S-ta Scriptură, despre om şi despre menirea vieţei pe pământ.
Sulielul umulul este o rază, care, pornind de la centrul veclniciel, a pătruns şi s’a îmbrăcat — ca să zic aşa — In trup, spre a tmpliui o misiune sânta. Această rază nici o-datâ nu se confundă, nici o-dală nu se identifică cu materia; dar a-trasă de vorbele amăgitoare ale duhului răti, care de cdnd e lumea caută sâ pre-domineze, a uitat poruncile Dătătorului de viaţa şi s a depărtat de ele. Ltiu acel moment viaţa a devenit o pedeapsă, care
tn căt timp oamenii de bine din Focşani şi se poate compara cu o campanie; lie-care
judeţ, nu «»<* vor unt intre ei, şi pe cât
timp oamenii oneşti din Focşani se vor pleca uşor a da certificate de onestitate, color ce ah lipsă de ea, Facşanil vor suferi şi mal râd de cât suferă.
DIN BRAILA
Iată o corespondenţa din Brăila, primita acum câte-va zile, dar interesantă din punct de vedere al stării spiritelor tn acel oraş.
ştirea despre cele întâmplate tn Sofia, a produs o adâncâ impresiune aci,mal a-les printre Bulgari, cir! tacă sunt destul de numeroşi.
Toţi regretai! căderea prinţului. Pe seară se răspăndi sgomotul că prinţul a plecat tn capul armatei din Vidin spre Sofia, a-luncl o panică grozavă coprinse pe Bulgari, fio care temându-se de u i re -bel civil, tn care viaţa rudelor lor putea fi pu ă tn joc.
Epoca, a adus cea d’ântâlfl ştirea despre revoluţia din Sofia A fost o adevărată surprindere pentru toţi. De şi sunt foarte multe familii Bulgare aci, şi de şi aceste familii afl mulţime de rude lu Sofia chiar, nimeni n’a ovul cea mal mică idee de a-cest eveniment.
Pe când o mulţime de versiuni circulai! tn privinţa situaţii Iul Alexandru, versiuni cari mal toate afl fost date de Epoca şi cari iâceafl sâ se nască temeri de un res-bel civil, eri pe la orele 3 şi 1/?, a trecut pe dinaintea Brăilei, Tărâ a se opri. Yach-tul Prinţului. In el se afla prinţul Alexandru, condus de o escortă de soldaţi, cari erai! Îmbrăcaţi In bluze. Vasul a mers direct spre Reni, unde se zice că Prinţul A-lexandru va fi debarcat, pentru a fi condus tn interiorul Rusiei.
Aceasta trecere a Prinţului şi modul mal ales în care el a fost trecut a dat iarăşi naştere la o mulţime de comentarii.
Sunt mulţi naiv! cari Iacă fncrezându-se tn Rusia, zic: că împăratul T aduce In Pe-tersburg, ca să '1 dea o lecţie, să ’l dojenească, dar că dupe aceasta '1 vu trimite din nofl tn Sofia şi nu sunt oameni proşti acel ce susţin această tesâ.
Resuitatul acestor evenimente nu se poale prevedea In mod precis, dar la idea că un resbel tn care am ti şi noi băgaţi ar fi probabil, toată lumea s'arată plină de îngrijire. Numai zece ani ne desparte de ccl-Ua.it răsboifl şi suferinţele urmate din causa lui, sunt tncâ vil, urmele sale tncâ nevindecate.
Afară de aceasta,In asemenea caşuri guvernul ar trebui să se bucure de tncrede-rea desăvârşita a naţiunel. El bine, un a-semenea guvern no lipseşte şi lipsindu-ne, intrarea In resbel ar fifunestâpentru ţară. Căci guvernul văzând opunerea din nă-untru, ar alergade sigur Ia stârile de ase-diiî, la legi marţiale şi cine ştie Încă la ce.
La toate acestea, cetăţenii ar trebui să se gândească din vreme, câcl nu se ştie ce aduce fie care ceas.
Halci.
TESTAMENTUL
MlTROPOLimil CAL1AIC
Monitorul de eri publică acost leslameut. pe care ’I dăm în întregul săfl :
Amintirea vioriei foloseşte.
Acest ţulevăr, dacă omenirea ar fi ţiinp pătrunsă de el şi dacă l’ar practica, de câte şi câLe anevoinţe, de câte şi câte greşeli şi fapte regretabile nu ar scăpa şi nu s ar feri. Amintirea morţel este amintirea slâb.ciunel noastre, a zădărniciei şi a uin.icirel lucrurilor omeneşti. Dacă omul 'şl ar aduce aminte de aceşl mare adevăr şi ’i-ar studia cu seriositate diu toate punctele de privire, nu ar auzi numai glasul ambiţiunel sale, şi ar curma cupidilalea şi zavistia sa, cari sunt fontânele tutuiar neajunsurilor şi tululor relelor cu care omul se luptă In toată viaţa sa; cel lari nu ar abusa dc puterea lor, ccl slabi ar modera dorinţele lor, şi astfel, stabifindu-se o justă cumpănire tn
om, aşezat lângă şi între semenii săi, ca un soldat tntrun corp de armată, are o luptă de susţinut — lupta tu contra anc-voinţelor şi neajunsurilor vicţel, spre a 'şl spăla păcatul făcut cu ocasiunea câl-cârel poruncilor date de Dumnezeu în ziua crea ţi unei. Dumnezeii, tu a sa nemărginită milă a trimis pe fiul săfl pe pământ spre a scăpa pe om do păcatul originar şi spre a'l arăta calea mânluirel. Do atunci, lupta a devenit dublă, căci omul, pe lângă anevoinţele şi neajunsurile vieţei, mal are a se lupta cu poftele şi pasiunile revoltătoare ale materiei, cari caută a'l deturna din calea mânluirel, cumpăna câte o-dal a se pleacă spre partea dreaptă, spre partea căreia voinţa Dum-nezeeascâa acordat egbemoiiia, şi atunci omul propâşeşte spre bine; dar altâ-daLă se pleacă spre partea opusă, atrasă fiiud de materie, şi atunci societatea merge înapoi, despreţuind şi batjocorind sânlolc precepte ale religiunel şi violând şi călcând legile moralei. O.i.u) lntorcâudu-se acolo de unde a pornii, la centrul vecini-ciet, are sădea A-tol puternicului făptuitor şt Domn, care 'l-a trimis pe pământ, seamă de luate laptele sale, independent de persoane şi de verl-ce alta raţiune.
Faptele omului afl dobândit o dublă răsplata, una relativă şi alta absolută: relativă este contimporană cu săvârşirea faptului Împlinit, o găsim pe pământ, In satisfacţiunea pe care o simţim )a momentul isbutiril, şi cea absoluta şi cea trainică ne este i'eservatâ de dreptatea dumnezeiască; tn lumea cea tară slârşil, independinte de succes saO de nesucc. s, şi numai şi numai in vederea scopului şi a mijloacelor lutrehuinţate.
Dar apropierea mumoululul predestinat pentru trecerea la viu ţa veclnică nu este dat lie-căruia sâ o cunoască, sad sâ o pre-vază. «Yeghiaţl, câcl nu ştiţi ceasul», zic scripturile; de aceea şi smerenia mea, pe când Încă simţurile mele sunt tn bună stare şi cugetarea mea este limpede, am aflat cu cale a mă reculege, a arunca o privire retrospreclivă asupra vieţii mele, şi a mă pregăti pentru ca sâ niă Inraţişcz înaintea Judecătorului celui mal Înalt şi just.
Ce am fost? Ce am făcut pe acest pământ? Ce răspundere o să am Inainteaju-decăţit desăvârşite?Iacă întrebările cc’ml fac singur de câte ort mă gândesc la moartea trupului.
«Fără de legile inele le ştifl şi păcatul med înaintea mea este pururea; că fără de legile mele s aQ Înmulţit mal mult do cât perii capului meQ»; dai1 şi mila lui Dumnezeii e nemărginită şi nădejdea tn mila Sea nicl-odată nu sa Înşelat. Cu i-nima umilită şi cu sufielul tn pocăinţă, cer ertare de la înalta Sea Înţelepciune pentru toate faplolo mele săvârşite tn lumea vremelnică, atât de cele cu voe cât şi de cele fără voe; şi precum efl ert tuturor acelora cari ’ml-afl făcut vr un râd, tot ast-fel, la rdndul med, cer erlâciuue dc la aceia cărora am pricinuit, Iu calitatea mea de om, verl-ce neajuns, sad supărare, sad râd, pe ştiute sad pe neştiute.
Născut şi crescut !n zilele şi cu tradiţiu-nile celor de veciuică şi fericită pomenire Milropoliţl Veniamiu Costache, Meletie şi Solronie, unchiul med, Dumnezeu m'a învrednicit de am urcat toate treptele erar-chiel clericale, până la scaunul de Mitropolit Primat al României. Bine-cuvinteazâ sullete al med pe Domnul şi nu uita toate darurile Iul; nu după l'âră-de-legile noastre făcut-a nouă, nici dupe păcalele noas-Lre dată nouă: compătimitor şi milostiv este Domnul, luug-râbdator şi mult dătător N am cuvinte tndoslulâloare spre a'ml es-prima adânca şi nemărginita mea recunoştinţa pentru bine-facerilc şi ajutorul ce nil-a acordat. De câte-orl mi s'apresinlat ocasiune, am crezut dea mea datorie a lua parte şi a lucra, cât puterile m-afl permis, la evenimentele şi la faptele săvârşite în ţara meu, In cursul celor 50 ani din urmii- Dacă resultateie n’au corespuns tot-d'a-una dorinţelor mele, dacă aprecierile mele m'ad împins cum-va In eroare, compatrioţii mei cel nepărtinitori pe de o parte nu vor uita greutăţile cu care am avut a lupta, şi, pe de altă parte, vor ţine seama
de neputinţa tn genere a firel omeneşti de a face lucruri perfecte şi complecte, şi în
particulardeslâbiciunea Însuşirilor mele: Insă—martor 'ml este Domnul—că dorul binelui nu ’ml-a lipsit nicl-odală şi că în i ţoale împrejurările am avut tn vedere In
• t Annn I înnlî •. 1 I Anat mo 1 o
(Va urma.)
tereul tnalt al ţârei mele.
ACCIDENTUL DE LA MARASESTI
Citim tn Gazeta buzăului:
Uu accident teribil s'a intemplat eri noapte trenului accelerat de Homari, la gara Marâşeşti. Trenu, intrând c'o mare iuţeală In gară, s’a ciocnit cu doue vagoane încărcate cu traverse, pe care le-a sfărâmat tn bucăţi. Isbitura a fost atât de violentă, spune «gazeta Buzăului» In cât un conductor a fost omorît şi o mulţime de călători aQ fost răniţi, uni grav, alţi mai uşor. Printre persoanele uşor rănite este,)d-na S. Po-puleanu, d-na Sturza (născută Can-tacuzino), d-na colonel Holbau şi d. Dr Brlnzâ.
Direcţia drumurilor de fer este datoare a comunica presei asemenea accidente, când se întâmplă, iar nu să fim reduşi a le afla prin ziarele din provincie, safi din alte sorginte indirecte.
Dar direcţiei nu'I convine să dea pe faţă resultateie tristei sale administraţiunb şi accidentele numeroase ce aproape zilnic se. întâmpla, ar dovedi incapacitatea celor din capul direcţiei tnlr’un mod prea neplăcut pentru d-lor.
D'astă-dalA vedem printre victime câteva nume cunoscute printre care pe acela al soţiei d-lul ministru, d. Sturza, acela al soţiei d-lul procuror general do Curie Populeanu. nici de asîâ-dalA, direcţia nu va satisface legitima aşteptare a publicu lui. Voim să aflăm cum s'a întâmplat accidentul, din vina cui, şi cum s'a pedepsit culpabilii.
ŞTIRI MĂRUNTE
Sir Kenedy, prim secretar lu delegaţiu-nea engleza, a plecat aseară la Sinaia.
• •
E.	S. Ahmed-Zia-Bey, ministrul Turciei, a plecat la Constanţa.
• •
Allâiu că unul diu ofiţerii ce-afl coudus pe prinţul Alexandru la Reni, anume
CardjelT, a reuşit să lugft «i sâ vină tn Bucureşti.
♦
• •
D. Dim. Sturza, ministrul cultelor şi instrucţiune! publice, s’a reîntors tn capitulă venind de la Neaniţu unde a asistat la tmormântarea P. 3. 8. Mitropolitului
primat.
• •
D. Nacu, ministru de finanţe a plecat azi la Siuaia.
D. Radu, prefect de Bacâ(l,care a însoţit pe prinţul Alexandru până la Bucureşti, s'a reîntors aseară la postul săfl.
Ziarele din Galaţi ne aduc ştirea că d.
G.	VArlan, fost deputat, fost senator şi primar al acelui oraş, a tncetat din viaţă.
NOSTIMADE
Citim In Voinfd Sirţională de Duminecă 17 August.
O persoana demna de încredere, ne spune ca P. S. S. MiiropoFitul Primat s'a născut In ISM*.
Glumeaţă eroare tipografică ! mal a-les când pune asemenea enormitate sub autoritatea unei persoane demne de încredere.
RAmnicu-Saial anunţă că vestitul bandit Nac Vârzaru, din comuna Pribegia , jud. Ialomiţa, a fost prins tn ziua de 13 curent de către primarul comunei Plaji-neşll, pe când venea de la gara Gogeşti la Cucu.
Acest bamtit a fost teroarea judeţelor Ialomiţa, Ilfov şi Vlaşca.
• •
Eri, duminecă, a plecat din Roman un noD transport de Israeliţt pentru America. • •
Mitropolitul Moldovei şi Sucevei, a plecai cu trenul de Duminică dimineaţa din Iaşi, pentru a asista la tmormântarea Mitropolitului primat, la monastirea Neamţului.
• •
Galaţi anunţă că comandantul dc gardişti din acol oraş a fost arestat fiind bănuit că ar fi făcut falş In acte publice, deturnând banii gardiştilor. De asemenea a fost depus şi ajutorul săfl, ca complice.
Acestea fac parte dintre poliţiştii model importaţi la Galaţi de către actnalui prefect Lupu Costache.
• •
Eri la zece ore s’a oficiat la st. Nicolae din Şelari sfiiuţuea drapelului societăţii femeilor sărace. Daca serbarea aceasta s ar fi mărginit la o simplă ceremonie religioasă reservalâ si detună n’am li avui nimic de zis. Fundatorul acestei societăţi, pe care de alt-fel nu'I cunoştem, a găsit cu cale sâ espuie pc nişte biete sărmane, bătrâne şi neputincioase, ca să defileze pe stradele oraşului cu muzica militară In frunte.
Tot ni s'a pârul de curios ca o tlnârâ sâse urce tn amvonul Bis. St. Nicolae şi să citeasscâ un discurs de ocasiune fn care să vorbească mal mult de mobilier şi familia fundatorului de căt scopul moral al societăţii.
• •
Disearâ, la Raşca, beneficiul d-lul N. Ha-giescu — se joacă Uagi-liina un succes al stagiunii de vară.
ILTIME INFORMAŢII
M. S. Regele va pleca la 3 S«p-terabre la Buzeu pentru a asista la manevrele de eavelerie.
•
Consiliul comunal este convocat pe mâine seară.
Prinţul Ludovic de Battemberg, fratele cel mai mare al prinţului A-lexandru, va veni disearâ In Capitală, unde va sta mai multă vreme.
9
D. Stoianovio, consul al Românii la Rusciuk a sosit azi In Capitală.
In locul.Mitrojo litului Clement al
Bulgariei, se va numi archiepisco* pul Grigorie de Tirnova.
5"
D. Stambuloff, caro se afla la Rusciuk s’a r< Întors la Tirnova pentru a prepara primirea Prinţului Alexandru.
©
Aflăm că d. architect N. Cerchez, abia sosit la Sinaia pentru a se re-pausa câte-va zile de numeroasele sale ocupaţiunî, a fost obligat să se reîntoarcă imediat şi se pornească imediat la Brăila, rechemat printr’o telegramă grabnică. Coloanele sucursalei bănceî naţionale ameninţaâ o (lexiune de 50 centimetre; cea ce ar fi ocasionat surparea întregului acoperiş.
Acest desastru a fost Înlăturat,graţie activităţei şi energiei tânărului architect. Felicitările noastre.
&
Aeue Freie Presse zice că Regele Carol a pus la dispoziţia prinţului Alexandru la Lemberg spesele necesare pentru reintourcerea sa In Bulgaria.
•
Tenâra franceza d-ra Louise Plai-sant cure s'a împuşcat mai ulaltâ-
erl la hotel Bulevard, şi despre care noi am anunţat, că se află lntr’o stare care lasă speranţe de scăpare, iar alte ziare că moartea el a fost instantanee, se află azi scăpată din pericol, In cura medicilor la spital.
Sir White, ministrul Angliei & avut azi o lungă întrevedere cu d. I. C. Brâtianu.
•
Un consiliâ de miniştri s'a ţinut az! la ministerul de interne sub preşedinţa d-luî 1. C. Brâtianu.
•
Principele Alexandru a plecat astăzi dupe amiază din Şiştov cu o suită numeroasă spre Tirnova.
#
Ni se scrie din llusciuk, că astă noapte a trecut o depeşă a consulului rus din Sofia prin care sâ chia-mă in Bulgaria principele Dolgo-ruki. Aflând de această telegramă, d. Stanbulof a dut ordin d'a se opri Dolgoruki la graniţă.
ULTIMA ORA
Sistov, 30 August. — Prinţul Alexandru a plecat din Ruşciuk, la 4 ore dimineaţa pe Yachtul sSQ şi a ajuns la Şiştov la 8 ore.
Toată populaţiunea oraşului era pe cheiul de debarcare şi pe colinele de prin prejur,
Prinţul merge din triumf In triumf.
Entusiasmul ce s'a manifestat iert la Ruşciuc e întrecut de cel ce se manifestă de populaţiunea din Şiştov.
Poporul a deshâmat caii de la trăsura prinţului şi a dus pe Alteţa Sa In triumf până la biserică unde un Te Deum a fost cântat.
Peste un ceas prinţul pleacă la Târ-nova.
Paris, 30 August. — Dupe o depeşe din Berlin primita de ziarul Republique Franţaise, prinţul de Bismark ar fl voit sâ susţină pe prinţul Alexandru dar împăratul Wilhelm s’ar fl opus la a-ceasta.
Prinţul de Bismark ar fi acum decis a târagăni lucrurile în Bulgaria pentru a profita de împrejurări în caşul în care împăratul Wilhelm ar muri.
www.dacorornanica.ro

EPOCA — 19 AUGUST
CASA DU SCHIMB
I. M. F E R M O
—27.STRADA LIPSCANI, 27-
( L It S IJ I. B L C l li E S C I
13 A vgust IS36
DE ÎNCHIRIAT
5 \ Rente amortizabilă . . .
5	A. Keula porpelna ....
6	A Oblig. iie stat..........
6 X Olilig. de st. drumu de Ier 7% s<u». (line. rurale. . . .
6	A	^cris. lucie, rurale	.	.	.
7	x	Scris func. urbane	.	.	.
6 *>	Scris func. urbane	.	.	.
5 %	Scris. func. urbane	.	.	.
5 % împrumutul comunal . . Olllig. Casei pens. tO dob.) Împrumutul cu premie . .	.
Acţiuni băncel nation . .	.
Acţiuni «Dacia-Kom&uia • .	.
•	Naţionala............
»	Credit mobiliar	.	.
•	Constructiunl.	.	.
•	Fabrica de hlrtie	.
Argint	contra aur . ,	.	. ]
Bilete de Bana 6 contra aur. Florin ausatriaccl ....
Schimb
Paris 8 luni .
» la vedere . Londra 3 luni • la vedere Berlin 8 luni . . Viena lavedere .
<>71 2	l
W	j
89	I
toi
871 2
101	i
92	1
821 * 751 2 ' 220 34 1020 272 *20
160
t4.80 14.80 2 02
100 1/4
25.25
1.24
2.01
chiar de acum Casele, din Strada Academiei No. 11 compuse din 16 Camere, cu o curte spaţioasă In care se află grajdia şopron şi alte dependinţe. Aceste case mal atl şi o grădini tmportanlS A se adresa Strada Batiste No. 11.
DE ARENDAT 8ff*p.5°S3V,:
uf. Ohcorghe 1887 inaiale. Doritorii se vor Pdresa la d-l Eugenie Topaloveanu Strada Solouă No. A, BucnreşU.
I1L |\r|]||>| iT chiar de acum casa d-lul IFL nUlllim v. Hiottdin Str. Luterana 15, mobilate şi nemobilate având 22 camere, grajd de 10 cal, şopron de 6 trasuri, 2 pimniţe, ipuţ şi grădina cu 2 pavilioane.
Doritorii se vor adresa la d-nu Prorie-lar tn toate zilele de la orele 8 de dimi-nâţă pAnA la cinci (5 seară. Asemenea şi de arendat de ia Sf. Gheorghe viitor moşia d-sale Copaciu din districtul Vlaşca plasa C&lnişte.
BERARIA
LA
STEAGUL NATIONAL
Bulevardul Elisabela in palatul băilor eforii
La 1 lulift st. v. se va deschide berăria având la disposiţia onor. public, berc şi vinuri de toate calităţile. indigene şi streine.
Antreprenorul nu va cruţa nimic pentru a satisface, pe onor. visitatoare.
2000
LEI CU
100
LEI
ATELIER DE LEGATORIE
COmCIIF M FA WDHKSd
de la Sf. Gheorghe s’a mutat din Cassa Filitis Strada Biserica Eni No. 1
lin C as s a Biserici d in tr’o zi
tot Strada Biserica Eni No. 10.
Ori-cine poate agonisa la bursa de Paris. Explicaţiunea tn limba româneacsâ fco.
PARIS, 8 RUE PIERE-lE-GRAHD
SOCIETE UNIVE RSELLE Cnpilnlul este tfarnnlnl.
—CINE VREA RÂMI?—
Se caute următoarele mărci, şi penlru care plălesc: Moldova din anul 1851: de 27 par. lei n. 30; de 51 par. lei n. 15; de 81 par. lei n. 15; de 10S par. lei n. 20; diu anul 1858; de 40 par. lei n. 1.25; de80 par. 1.25; pe bucala. România din anii 1866 şi 1872 lei noi 25,o mie; din anii 1872—86, lei noi 1.75 o mie. Cărţi poştale din 1873 ; carton alb lei noi 2.50 pe bucata. S6 se adreseze tn scrisori Recomandate la: Jacques A.Marcus; Str. Saul, 10Bucureşti.
—	1000 mărci Continent ale, vând —
—	numai cu 80 bani franco. —
DE lMHIIilVT
Calea Grlvltea \o. 9. L'n apartament compus de pntru camere, din cure un salon mobilat. A se adresa In reducţia ziarului si Str Occident» IV'o. ‘Z.
Se închiriază chiar de acum.
MOŞIA STREJESTI fiî.fT.îi
districtul ' Romanaţ parlea cuvenit d-net Alexandrina Grădişteanu doctor Darvari şi losef Darvari se dă tn arendă de la 23 Aprilie iS87. Doritorii se pot adresa la d. doctor Darvari Strada Dorobanţilor No. 31 sad la d. avocat Mihail Pala Strada Academiei No. 15.
PADUREA DIN LUNCA,după moşia Văleni dist. Uliu proprietatea d-lul Nicu Mnseu, situata pe malul drejil al Veget, având ItO pogoane întindere şi 12 ani etate, se vinde spre tăiere. A se adresa Bucureşti Strada
Miner va 12 bis.______________________
i\r i'ili',i 11)|i locul din strada llii lIjll/iAllL Dionisie No. 2U şi strada Crinului No. 5. Acest loc are faţa pre strada Dionisie 37 metri, pre strada Crinului 40 metri şi adâncime de 44 metri. Se vinde In total sau în loturi, de câte o a patra parte.
Doritori se pot adresa la proprietarul lui, D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţi No. 2.
TlT? VW 7 V TZT? mal mul^ armă‘ Iipj \ rji>Z/Aim sart.reproductofl
iepe, mânzt de pur-sânge, cal de curse, de călărie, de trăsuri.
A se adresa la d-nul Reimer administrator la moşia Paskani (jud. Ilfov 2 ore depărtată de Capitală).
INST1TUL „NEGRI"
IN
GALAŢI
Internat externat de baeţl, fundat tn 1883 şi condus de o asocia! iune de pro-pefori publici. Cuprinde trei secţiuni: pj'tmara, cu cursurile in institut; gini -nasiala, cu cursurile la gimnasiul statului; comerciala, cu cursurile parte tn inslilut şi parte la şcoala comercială din localitate.
Localul institutului es'c situat tn centrul oraşului (casele A. Foţi, din strada cu acelaş nume) şi Întruneşte condiţiunile cerule.
IVnlru anul şrolhr 1886 87 Asociaţiu-nea a făcută noi tnhuniitftţirl tn lot ce ţinteşte la bunul mers al institutului.
Cursurileprimareîncep la 16 August, iată cele secundare de la 1 Seplembre.
Orl-c.e informaţiunl se pot căpăta la direcţiune, care trimete gratuit după cerere prospectul şcolel.
Direcţiunea.
P.8. Tot odată institutul are nece-u-| tale de un profesor pedagog la limba francesă pentru clasele Începătoare. [Doritorii de a ocupa acest post. sunt rugaţi a se adresa la direcţiunea institutului, care tl va lace cunoscut oral safl înscris condiţiunile.
Direcţiunea.
pţ^

.O'

^V.EN/(/
BUCUREŞTI
•<

-c
an u
N°■	1 38.CALEA MOŞILOR, 138
!F>rimes't-"‘ îOola.i*i iălerni-extemi pentru ola-olo primara, cjiranasial© si Comerci o î’..’ oo’..-dit.iu.iii fonrte a-vantagioas 5 do jvrot..
Acest Institut a probat prin fapte că ştie sâ’şl Iacă datoria Iu toate privinţele do educaţie şi instrucţie, căci şcolarii mari şi răii nărăviţi nu se primesc, toţi şcolarii cari aii luat lecţii tn acest pensionat au fost promovaţi de comisia numita de guvern asa că nici unul na rămas repentent, ba nici chiar corigent de acea li se dă atestate chiar de minister.
Şcolarii cari urmează la şcolile publice sunt aşa de serios meditaţi in pension Î11 cât nici unul nu sâ culca seara până nu ’şl dă lecţii e de a doua zi.
Limba franceză şi germană este obligatorie.
Şcolărit acestui Institut pot urma la liceul Matei Basarab gimnasiu I.azăr şi Mi hai bravul şi la şcoala de comerciil.
<A>V
-BUCUREŞTI- Qftjg N°- 138, CALEA VICTORIEI, N°- 138
Direcţiunea Liceului St. Gheorghe are onoare de a aduce la cunoştinţa publicului ca s'a adăugat şi clasa VI dn liccfi, aşa în cât pentru anul şcolar 1880/87, care va începe la 15 Septeinbre viitor, cursurile vor coprinde primele 6 clase de liceu şi o clasă preparatoare în care se vor urma materiile clasei IV primare. Toate cursurile se vor preda în liceO de către profesorii bine cunoscuţi al acestui Institut.
Prospectul Liceului şi condiţiunile de admitere se trimite ori cărui persoane car vea face cerere Direcţiunel Liceului 138 CaleaVictoriel Bucureşti unde se primeşte chiar de acuma cererile de inscriere.
Numărul elevilor este strist limitat tn tie-care clasă.
•G
o

1
LICEU PRIVAT SI PENSIONAT
FRANTZ SCHOLTZ
GRATZ, SALTZ6NITSGA5SE 4
Acest Liceu este autorizat, prin ordinul No. 5103 din 8 Aprilie 1885, de către Onor. Minister al Instrucţiunel publice.
Deja seriositatea sludielor ee se fac tn acest licefi 'l-a făcut renumit.
Se trimite gratis şi franco tutulor care vor cere programul.
DE ARENDAT ÎSÎ
tul lalomilu. întindere I 5 NN pogoane, 2 hanuri. V se adresa Strada Speranţei \o. 20 la Maria Pilisteuiiu.
DE ÎNCHIRIAT
Crinului No. 5 bis.
chiar de acum Casele nuol din Str.
ITT urW7A DC Casele nuol din Str. Ut VtllLAnt Crinului No. 5 bis.
jurnâtate locul viran din Strada Dionisie No. 20.

PUBLICITATEA ZIARULUI
N°. 3, STRADA EPISCOPIEI, N°. 3
3 3
EPOCA
4 4
r oi 1'IV la maga-U/l 1 LIjIIL 01 Viii sinul de ţuică şi vin de la d-nu Isaia Lerescu din Str. Episcopii, vis-a-vis de grădină se vinde la bulelil ţuica de 10 ani, veritabilă garantată pe un led butelia de jumătate oca dreaptă a luî Cuza şi v’n veritabil de masă uşor şi curat pe 40 bani butelia.
DL !\«I\T
de la St. Gheor i 1887 moşia Tâ n-
tava ce ’I zice şi Băcanu din districtul Ilfov, la o poşte departe de Bucureşti, In Întindere de aproape 700 pogoane.
De la St. Gheorghe 1888 moşia Gressia dindistr teleorman lână Ruşi-de-Vede, In b.^ndere de 600 pogoane.
Doritorii se vo • adresa In Bucureşti la proprietarul Gr. Arion, Calea Grivita No. 38.
0 DOMNIŞOARA “‘„r;;
având «Diploma de maturitate», să oferă a daleecţiunl, tn vre-o familie pentru cursul primar sad secondar. mln special pentru limba francesă, matematici şi ştiinţele fisico-naturale.
A sâ adresa la redacţiunl.
DE ÎNCHIRIAT tru anului curent)
casele, grădina şi teatru cunoscute sud numele «RAŞKA» din Strada Academiei No. 28.
A se adresa Strada Batiştea No. 11.
R» â. FAPADAT
AVOCAT
Str. Biserica Ieni No. 8 bis.
BUCUREŞTI
6.—STRADA VESTEI.—6 Secţia medicala
î, Hydrotherapia — 2. Electrizare — 3. Inthopedie—4. Gimnastică medicală—5. Orhalaţl—6. Masajiă sistematic—7. Ser-viciulla domicilia — 8. Consultaţii medicale.
Secţia higienica
1 Bae abur...................2.50
1 Bae de putină cu	şi	fără	duşe .	2.—
medicamente............1.—
1 duşe rece sistematică cu	basin	!.—
BAI DE ABUR SI DE PUTINA
Notai. Băile de abur sunt deschise tn toate zilele de la 7 ore dimineaţa pînâ la 7 ore seara. — 2. Pentru dame insă băile de abur, o-dată pe săptămână Vinerea de la 7 ore dimineaţa pînă la 2 post-meridiane.
Preţurile la secţia medicală conform fnjospectulul^^^^^^^ZhrecOurie*!
nt IWUUlDiftT chiar d'acum ca-Ut IN Unim Al sele Cosla-Koru
din Batişle, Strada Scaunelor No. 46.
22 Camere deosebitdependinţele; grajd, şopron, cuhnie, spălătorie şi alte trei ca-mereşi grădină spaţioasă.
Doritorii pot visita casele tn toate zilele. Pentru condiţii a se adresa la d-nu C. G. Costa-Foru 3, Dealul Mitropoliei, saă la redacţia Epocei.
DE VENZARE
adresa Calea Dorobanţiolr No. 74.
o eapă de călărie bine dresată, a se
B. R. RQSBTTI
AVOCAT
Strada Romana No. Î1.
CAMPINA
BAI MINERALE SULFO • ALCALINE
Stagiunea 1 Iunie—15 Septembre
Stabiliment aşeijat în localitate foarte frumoasă şi sănătoasă. In timpul de patru ani de când funcţionâ.ză a dat resultate remarcabile contra reumatismelor, boalelor organelor maternităţii (metrite, ovatrite, scurgeri etc.) şi tn scrofule saii debilităţi constituţionale la copil. Se recomandă încă cu succes contraparalisiilor.boalede pele, sifilis, boale nervoase, catare la plămâni (In bfeuturâ dintr'un isvor de multă analogie cu Eaux bonnes.
Hotel şi case private pentru locuinţă, restaurante, parcu de promenadă, musică, distracţiunl diverse, ziare, poştă, telegraf farmacie etc.
Informatiuui la d. dr. N. Garoflid In Ba-cureţi, calea Victorii 25 sau la d. dr. M. V. Georgescu in Cdmpina.
NB. După legea specială transportul pe alea ferată este redus cu 50 0/0.
MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE ROMANE
VALABIL DE LA 20 MAIU (I IUNIE) 1886
Buc uresll-lt om an
STAŢIUNEA
Tr. ac-ITr. p. iTr. p. |Tr. pl.
Bucureşti p. Ploeştl BuzftO R.-Sărat Focşani MărâşeşU Adj ud B&câO Roman sos
Arătarea Trenurilor
noaptel a. m. 11,001	8,40
12 271 2,14
3,17 d. 4,16
5.00
6.01 7,39 8,45
dim-
10,39 12,55 2,25 3,48 5,15 s. 6,39 9,35 11,15 p. m.
dim. | 7,30! 9,16
Tr. ac
Bucuresti-Vârciorova
STAŢIUNEA
Arătarea Trenurilor
T. ful.IT. ac. Tr. p.
Homan-lluRuresti
Roman PIec-Bacăn Adj ud MărâşeşU Focşani R.-Sărat BuzSO Ploeştl Bucur. sos.
noap.
8.25
6.20
10.45
11.18
11.52
12.56
1.46
3.33
5.00
p. m. 12.30 1,40 3,52 4,34
p.m.
1,18
3,39
5,15
seara
p. m. 10,17 11,50 noap.
p m. 5,45 7,20
10.29
11.30 12.59
2,29
4,03
8,~
9,35
săra
Târgovisle-Titu
Târgoviste p Ti tu sos.
a. m. 6.40 7,60
p. m
B.20|
6,30'
dim.	p. m.		p. m. (seara	dim
6.30	4,40	Bucuresci p.	4,05! 8.00	8,00
8,04	7,20	CiocânescI		8,41
		Titu	5,071 9,00	9,26
		PitescI	6,24: 10,16	11,17
		Slatina	8,03| 11,56	1,25
		Crai ova	9,30- 1,18	3,37
		FiliaşI	10,17: 2,04	4,52
		T.-Severin	12,05, 3,52	7,34
		Vârcior. sos.	12,27] 4,12	8,00
BUCURESCI-GIURGIU
staţiunea l(^~iLcnîriJ"
IT. ful,! T. p. i Tr. p.
V6i*ciorova-Bucuresti
	seara	noap.	dim.
Vârcior. pl.	3,42	12,57	8,00
T.-Severin	4,08	1,19	8,40
FiliaşI	6,08	3,07	11,08
Craiova	6,55	3,53	12,30
Slatina	8,17	5,12	2,27
Piteşti	10,12	6,58	5,15
Titu	11,31	8,11	7,05
Ciocăneşti					7,49
Bucureşti s.	12,35	9,10	8,30
	a.m.	a.m.	seara
Tltu-T ârgovlsle			
	a. m.	seara	
Titu pl.	9,45	9,15	
Târgovişte s	11,05	10,30	
GALAŢI-MABASESTI-W ARftSESTI-GftLATI
lArâtarea trenurilor
STAŢIUNEA\zr-------=------—------
’ iTr.ac.iTr. m.|Tr. p.
Bucureşti p. Filare! Giurgiu Smărda sos.	dim. 5,40 7,10	a. m. 6,40 7,10 8,55 9,00	p. m. 5,30 6,00 7.40
GIURGIU-BUCURESCI			
Smărda pl. Giurgiu Filaret Bucur. sos.	p. m. 2,25 3,52	a. m. i p. m. 10,00 10,051 8,30 12,11 10,28 12,25; 10,42	
Homan-Iasi			
Roman pl. Pâşcanî T.-Frumos Iaşi. sos.	dim. 9,51 10,51 1,53 1.50	p. m. 4,47 4,15 8,24 9,52	r
lasi-Boman			
Iaşi pl. T.-Frumos Păşeau! Roman sos.	p. m. 4,08 5,25 7,17 7,53	dim- 6,52 8,35 10,01 11,06	
Galaţi pl. Tecucia Mărăşeştl	10,40 11,06	noap. 11,40 4,16 4,52	a. m. 7,45 11,14 11,45
MărâşeşU pl Tecuciu Galaţi	l dim. 5,25 5,50	noap. 11.35 12,34 4.35	p. m. 4.49 5,45 8.50
Adjud-Târgul-Ocua			
Adjud pl. T.-Ocna sos. T.-Ocna p. Adjud sos.	p. m. 4,15 6,20 9,45 11,35		dim. 6,10 8,05 8,20 10,00
Constau (a-Ccruavoda			
Constanţa p Cernavodă s Cernavodăp Constanţa	p. m. 3,00 4,45 6.50 8,35	dim. 9,00 11,10 1,50 4,24	
IMoesti-Slanic-Slauic-IMoesli			
STAŢIUNEI	Arătarea trenurilor		
	Tr. fl.|Tr. ac.		Tr. p.
Ploescl pl. Slănicu sos.	a. m. 10,45 12,40		
Slânic pl. Ploeştl sos.	p. m. 6,50		i ■
TECUCIU BERLADBERLAD-TECUCIU			
TecuciO pl. Bârlad sos.	a. m. 6,15 8,00		
UERESCI BOTOSflNI CAMPIWA DOFTAMA
STAŢI UN EI
Arăt. 7>en.
Tr.ac.l p.am. |
Bârlad pl. TecuciO sos.
a. m. 8,40 10,40
Iasi-L'ngheni Lnghcni-Iasl
VerescI pl. Botoşani s. Botoşani pl. VerescI s.	p. m. 2,08 2,03 5.21 7.21	p. m. 9,49 11,42 3,io 1,55	
Câmpina p. Doftana s. Doftana p. Câmpina p.	a. ra. 11.20 11,00	p. m. 5,50 6,08	
Galaii-Buzeu-Buzeu-Galati
Iaşi pl. Unghenl s.
Ungheni pl. Iaşi sos.
p. m. 3,25 3,49	a. m. 11,50 1,21	
p. m. 2,00 3,32	p. m. 4,40 6,12	
PLOESTI PREDEAL PREDEAL-PLOESCI
Ploeştl pl. Câmpina Sinaia Predeal sos.
seara
6,15
7,14
8,30
9,10
dim.
9,38
10,42
11,53
12,35
dim.
8.19
9.20 10,31 11,08
Predeal pl. Sinaia Câmpina Ploeştl sos.
p. m. 7,45 8,21 9,18 10,09
p. m. 4,51 5,32 6.29 7,25
dim.
7,05
8,11
9,09
10,00
Galaţi pl. Brăila BuzăO sos.	noap. 9,40 11,01 1,30	8,40 10,02 12,53	
Buzfttt pl. Brăila Galaţi sos.	2.30 5,03 6,15	12,55 3,41 4,55	
PASCAN i-SUCEAVA-SUCEAVA-PASCANI
PâşcanI pl. Vereşcl Suceava Suceava pi Vere sc'.
I PâşcanI sos
dim.	săra
10,40	7,15
12,08	9,17
12,23	10,09
5,00	6,54
5,40	7,51
6,41	9,15
Typografia «Le Peuple Raumain», Strada Episcopiei No. 8.
www.dacoromanica.ro