ANUL I No. 220
A DOUA EDITIUNE
DUMINICA \1 AUGUST 1SS6
Ghiqork G. PEUCESCU
Director politic
ABONAMENTFLE
SE PLĂTESC TOT-D’AUNA ÎNAINTE :
In ţari pe 1 an 40 lei. ti luni 20 lei, 3luni 10 lei in siriinf*laie 1 an 30 fel, 6 luni 23 lei
AaoNAMtNmc încep la i si te a fie-carei luni REDACŢIA
No. 3.—Piaţa. Episcopiei.—No. 3.
IO RĂNI NUMERUL
MANUSCRIPTELE NU SE IRAPOIUA
N. Gr. FILIPESCU
proprietar
ANUNCIURILE
SE PRIMESC NUMAI LA ADMINISTRAŢIE
Pentru Oriei, t l i <>*/. »ii t'i-'ncy, C<*»'t.inliiu.plc KavaUfv Dlurtuen Han, {•'■ lialata. Aniinriiiri |n‘ naş; IV. linia 3ii lianl. anun.'.irl ji reclame pa palpita treia 2 Iei linia.
ADMINISTRAŢIA Nii. 3, — PiH.tH Episcopiei.—No. 3.
IO BANI NUMERUL
SO BANI UN NUMEN VECHIU
UTIIM MOI
RESPUNSURI PENTRU OFICIOŞI
ORDINE SI ECONOMIE
POLITIC ALE I
VELUL ALBASTRU
MIZERIILE LONDREI
COMPLICATIUNI NUOI
Pare că afacerile Bulgariei sunt m>.«nite a ne nduce tot felul de surpe '' rl. Ştirile ce ne-au sosit erl sevjAşî astă zi sunt din cele mal Ingf/d’toare. Deja de câteva zile lega-Ruif^a rusă din Bucureşti nu primise nimic din capitala Bulgariei. Din contra, legaţiunea engleză şi cea austriacă erau tn corespondenţă cu noul guvern bulgar. Aceasta ar fi indicat că guvernul contrarevoluţionar era stăpân asupra situaţiu-nel. Dur deeri pare că lucrurile s’uă schimbat din nou, căci nise vesteşte din mai multe localităţi de pe marginea Dunărei ca comunicoţiu-noleln Bulgaria supt iarăşi întrerupte Pe lângă aceasta se anunţă debarcarea la Vama a unul mare număr de agenţi ruseşti şi o concentrare Însemnată de trupe tn Basarabia şi la Odesa. Mal mult Încă, din Viena se comunică că flota rusă din Marea Neagră a primit ordin d’a fi gata pentru or ce eventualitate şi, ceea ce este mal important, societăţile private de navigaţiune ruseşti nu fost prevenite ca să puie la dispoziţiunea guvernului materialul lor de transport.
Din toate aceste Împrejurări so ponte conchide că Rusia este pe punt d'a susţine acţiunea pe care a lncoput'o cu atâta energie In Bulgaria, aruncând In cumpănă chiar intervenţiunea directă a armatelor sale. Se ponte tn adevăr că toate a-ceste măsuri să fie numai luate 1n-tr’un scop de precauţiune sau chiar pentru a esercita o oare care presiune asupra puterilor; dar ele denotă, cu toate acestea, o situaţiune de ogravitute escopţională, din care In fie care moment poate eşi isbuc-nirea unul conflict.
Este de netăgăduit câ politica rusească va face tot cc e cu putinţă spre a’şl mânţinea şi a’şl stabili Înrâurirea In Bulgaria.
Nu se poale admite că Rusia, dupe ee a recurs la un mijloc atât de violent, ca acela al unei conspiraţiuni militare pentru a răsturna pe principele Alexandru, se renunţe a urmări consecinţele acestui fapt şi se permită reîntoarcerea principelui detronat sau restabilirea unei ordine de lucruri care ar pune pe Bulgaria Intr’o situaţiune neatârnată de Înrâurirea directă a Rusiei. Astâ-zi politica rusească nu mai poate da Înapoi; cu risicul chiar d’a Întreprinde un resboiu, ea va pune toate puterile sale în joc şi va întrebuinţa toate mijloacele spre a'şi asigura po-siţiunea predominantă In peninsula balcanică.
De aceea îngrijirile ce se manifestă pe pieţele europene sunt legitimate şi. cu toate asigurările oficiale deinienţiunl pacifice din partea guvernelor şi a ziarelor oficioase, putem ne aşteptăm la complica-\iun! cari cu greii vor fi rezolvate pe
calea pacinicâ. Deja se anunţă din Petersburg că se va trimite o anchetă care să cerceteze cauzele celor din urmă evenimente din Bulgaria. Ce fel de anchetă va fi oare şi aceasta? Va avea ea oare un caracter interna-ţinoal sau va fi tritneasâ numai în numele guvernului rusesc. A doua presupunere e mal probabilă. Dar atunci, ce mai este nevoe de anchetă? Oare Rusia nu cunoaşte căuşele loviturei de stat din Sofia? Ar fi ridicol d'a o susţine. Aşadar, sub nume de anchetă, se va trimite un fel de comisiune administrativă şi mai ales militară, cu însărcinarea d’a face din Bulgaria aceea ce Rusia a voit se facă de la început, adică un post înaintat al politicei ruseşti în peninsula balcanică.
Dovadă că ast-fel se Înţelege în cercurile ruseşti rolul anchetei, este că aceiaşi ştire care ne anunţă trimiterea anchetei ne comunică câ generalul Stolypin, împreună cu mai mulţi ofiţeri ruşi, vor comanda armata bulgară.
întrebarea este acum dacă puterile interesate vor asista cu braţele încrucişate la această nouă cucerire a Bulgariei din partea tnrîurirel ruseşti.
Anglia şi Austro-Ungaria sunt mai ales ameninţate prin noul a-vent al politicei ruseşti în peninsula balcanică. înfiinţarea sub înrlurirea rusească a une! Bulgarii mari, ar fi penultimul pas al politicei ruseşti pentru a ajunge la malurile Bosforului. Unirea Bulgariei cu Rumelia sub scutul Rusiei, ar fi dârlmarea complectă a tratatului din Berlin şi reînvierea situaţiune! create la St. Stefano. O Bulgarie mare de la Dunăre până la porţile Adrianopolel este o a doua Rusie In inima peninsulei balcanice. E dar cu neputinţă ca Anglia so nu opue resislenţă la o Înaintare atât de repede şi de periculoasă a adversarului seu tradiţional In Orient. Asemonea, Austro-Ungaria nu o va putea face de cât sub condiţiunea că i se va oferi ca compensaţiune, o Împărţeală a peninsulei balcanice, prin care sfera de acţiune şi de înriurire a Monar-chiei liabsburgilor se va putea întinde până la Marea Egeă.
Or ce se va fi desbâtut la Fran-zensbad,Intre Principele de Bismark şid. deGiers, tn privinţa evenimentelor din Bulgaria, este sigur câ aceşti bărbaţi de Stat n’a putut se nu atingă In convorbirile lor partea cea mai gravă a cestiunei orientului, aceea a compensaţiunilor. Un viitor apropiat ne va arăta daca Învoiala s a putut faoe şi pe ce baze s’a făcut.
S.
Viena, 27 August, (2 ore seara).— Comunicăm sub reservă textul unei circulari ce publica ziarul Tugblatt care zice că d. de Giers ar fi adresat’o chiar eri 26 August, de la Franzensbad.represin-tanţilor Rusiei In streinatate.
In această circulare, după o expunere a evenimentelor din 21 August, d. de Giers observă că abdicaţiunea prinţului Alexandru s’a făcut în niş'.e împrejurări şi forme, cari n'ar putea primi aprobarea Rusiei. De acea guvernul imperial s'a grăbit, înaintea or cărui altu, de a îndrepta faptele şi de a da In consecinţa ordine, agenţilor săi din Sofia. Poporul bulgar prin atitudinea sa 'şi a manifestat simpatiile şi a-taşamentul pentru liberatorii s6i şi devotamentul si?Q pentru Rusia;
El a probat ca legătura care uneşte Bulgaria de Rusia este indestructibilă,
Cea ce naţiunea bulgară a îndeplinit Intr’un moment de ameţeală, oare n'ar trebui să fie stabilit întp'un mod definitiv într'o forma legală şi sinceră? — Pot chiar asigura, zice d$ de Giers terminând, că prinţul Alexandru ale cărui calităţi le recunosc bucuros, se va înclina înaintea faptelor îndeplinite şi va reînoi, din propia sa voinţă, actul de renunţare la tronul Bulgariei.
\ ionii, 27 August, (8 ore). — După cum reservele noastre arftafl, Circula-rea atribuită de Tagb/attd Iul de Giers e apocrifa.
Londra, 27 August.—Times zice că ducă prinţul Alexandru arpnlra în Bulgaria şi ar restabili ordinea, nimic n'ar justifica intervenirea streină.
Onrni.sfadt, 27 August. — Fiatele cel mare al prinţului Alexandru a plecat la Breslau, unde va aştepta pe prinţ.
Lcmliorg, 27 August.-j- (la amiază) Prinţul Alexandru a plecat din Pod-volocyska azi dimineaţă la orele 101/2.
Lenilierg, 27 August. — (6 ore) Prinţul Bulgariei a sosit aci. El a fost primit Ia gară de baronul de Riedezel, de pastorul Koch şi o mulţime de oameni care nu mal înceta de a’! aclama.
O fetiţă mica a venit de a presintat un buchet prinţului, pe care a îmbrâ-ţişat’o.
Un ziarist a pronunţat o alocuţiune pe care a terminat'o prin strigătul de «Piară trădătorii».
Prinţul a fost dus până la trăsura sa pe braţele mulţimii entusiasmate. Plecarea prinţului ia Breslau e hotârJtâ pe mâine.
Astă seara oraşul va fi ilutainnt în
onoarea prinţului Alexandru.
Lemberg, 27 August.—(9 ore seara) Multe case a fost iluminate. A fost şi o plimbare cu torţe—Cortegiul s'a o-prit In faţa hotelului prinţului, caro a trebuit săaparâîn balcon pentru a res-punde la aclamările cei se făceaţi.
l-'riinzcnslmd, 27 August.—Azi dimineaţă prinţul de Bismarck şi d. de Giers aQ avut o Întrevedere care s’a prelungit plnă la 12 şi 1/2.
D. de Bismarck a prlnzit la d. de Giers.
El a fost condus de familia d-lul de Giers ptnâ la găra. unde o mulţime de oameni aii venit pentru a’l aclama.
SI. Petersburg, 27 August. — «Journal de St. Petersbourg» afirmă că întrevederea de la Franzensbad va atesta că guvernele celor trei imperii aQ hotârît de a uni acţiunile lor şi a nu se lăsa să fie tarîţl de evenimente.
Ziarul rus recomandă înţelepciune Bulgarilor.
Pesta, 27 Angust.—Papa a adresat episcopilor din Ungaria o enciclică cu ocasiunea serbărilor liberării Budei— Leon XIII face omagii poporului ungur; el îndeamnă pe episcopl a lumina pe credincioşi asupra sfinţeniei căsătoriei, şi cere remiterea btinurilor institutelor catolice episcopilor.
Hoitul, 27 August. — Se crede In geral câ ambasadorul Franciei la Vatican va fi rechemat de guvernul său.
Presa guvernamentală are un mod aparte d’a poletnisa. Nepulând intra în nici o discuţie serioasă fără a se încurca cu cutare or cutare de-claraţiune a d-lui Brâtianu, ca aceia cu asasinatele şi procesele scandaloase, ei au scornit vre-o cinci şase acusaţiuni mincinoase în contra o-oposiţii care devin tema invariabilă a articolelor lor.
Ast fel la două,trei zile găseşti câte un articol asupra coalifiunel monstruoase) asupra atacurilor nedemne In contra Regelui,\a cares'a respuns de o mie de ori. Ce le pasă Insă ziariştilor guvernamentali, el se fac că nu ştie şi urtbeazâa repeta aceleaşi neadevăruri ( sperând ca se obosească lumea şi câ ast-fel vor avea ultimul cuvâpt,
www.dacoromanica.ro
Atunci ne-am gândit se facem şi noi ca dânşii, şi pentru lîo-care eestiune se facem câte un respuns clişeu.numerotat şi păstrat la redaeţip, şi pe care ’l vom reproduce dupe lie-care articol din ziarele guvernamentale; ast-fel dupe fie-care articol asupra atacurilor in contra Regelui vom reproduce Clişeul A 'o. /. dupe lie-care articol asupra inflorircl finanţelor vom reproduce clişeul A’o. 2 etc. ele.
Începem azi a publica câte-va din aceste «clişeuri,» şi vom urma In numerile viitoare :
Respuns la:
Atacurile nedemne ale opositiunei in contra M. S. Regelui, Marelui si bravului nostru capitan.
CLIŞEU NO. I
Sinceră şi legitimă indignare in contra unor oameni ca d. Lascar Cartargi, căruia Regele îi datoreşto tronul, din partea d-lui Ion Câmpi-neanu care declara odinioară In Cameră că intre ţară şi tron este un abis; din partea d-lui Candiano-Popescu, preşedintele Republice! de la Ploeştî, precum şi din partea regicidului 'onBrâtianu, conspiratorul de la Opera Comică.susţiitorul caridi-daturei ladomnie a colonelului Dabija propuilorul opau.igelor, cunoscut şi prin aceste doue frase celebre; «Stf cruţe M. S. ţării o crimă», şi «Au-’ml pasă nici de împăraţi nici de Rege, nici de opinia publică»
A se citi asupra a<es!ui subiect interesantele artiool© diu ziarul Po-litik din Praga, iscălite Baron de Ilalin şi Spionul prusian de d. Dim. Sturdza. A se citi asemenea poesiile d-lui Orâşanu şi In deosebi cea întitulată fiartă ticăloasă.
Respuns la :
înflorirea finanţelor liberale sj cies-trabalata administraţie a finanţelor conservatoare.
CLIŞEU No 2
in 5 ani,sub cons- rvutorI,s’a cheltuit 324 milioane; in 10 ani, sub guvernul liberal, s‘a cheltuit un miliard trei zeci si doua milioane. Media cheltuelilor a fost sub conservatori de 54 milioane pe an; iar sub guvernul liberal ea se t rcă la 102 milioane pe an.
Ca exemplu de bună ordină şi de onestitate in gesti mea finanţiară a guuernulul colectivist, amintim falşurile în scriptele publice de 9 milioane, de la lut n> rî şi de la drumuri de fier, şi votul In câte-va ore a împrumutului de 130 milioane.
Se va consulta In uceaslă privinţă cu mult folos, discursul d-lui Gen. Lecca. de la 5 Februarie 1880, asupra finanţelor guvernul i actual, în urma căruia d. Brâtianu ’şi-a dat demisia, zicând: «d. preşedinte al Cainerii îmi neagă chiar cea ce cred eu câ este meritul nostru cel mal incont .stabil.»
In privinţa si»L muluî monetar, iată ce a zis lot d. Gen. Letci; «noi avem sistemul moriometalismului dar monometalismul de argint, şi mai mult am putea zice de aramă.»
A se consulta tot asupra cestiunei financiare, articolele d-lui Pană Pen-covici.
. Respuns la :
Imoralitatea si neruşinarea opo« sitiunei.
CLIŞEU NO 3,
iată o gravă acusaţie în contra d-lor Lascăr Gatargi, G. Vernescu,
Dim. Brâtianu, Al.Lihovari, P. Carp, Th. RosetlijT. Maiorescu,gen. Mânu, gen. Florescu, G. Bibescu, loan La-liovnrv, C. Boercseu, Gr. Pouceseu M. Glierman, Al. Stirbev, Al. Mavro-cordat, George Filipescu, T. Cali-mnki, Gr. Triandalil ele. mai cu seamă prin faptul că ea pleacă de la d. loan Brâtianu, amicul d lor Pandrav şi St. Belu, cel care a tolerat «abusuri, asasinate şi procese scandaloase» şi eare’şi-a adunat un milion pentru recompensarea virtu-ţelor sale civice.
de la dd. Kiţu şi Slâtescu care s’au virlt In bârdaul cu rufe mur-oat*e,îa care chiar d. Brâtianu n’u vrut se’şi bage mâinele.
de la-■ milionarii Ca rada, Stolo-jun etc.
de la d. Radu Mibaî care ţinea o casă de joc înainte d'a fi ministru.
de la dd. Kirlţescu, Tache Anastasia, cel eu scrisoarea, etc. etc.
do la d. Dim. Morouzi ceasornicarul.
de la toţi hoţii puşi în funcţie, în doc d'a fi trimeşi în puşcărie, cura a zis d. N. Fleva.
de la toţi gheşeftarii descrişi de d. Pană Pencovicl.
de la toţi membrii camarilei,dupâ expresia d-lui Fleva,or Colectivităţii, dupe expresia d lui Stâtesou.
etc. etc. etc. etc. ctc. clc. etc. etc. etc. etc.	(Va urma)
ORDINE SI ECONOMIE
Timpurile prospero îinbutâ pe guvernanţi, adversităţile le duQ pe faţă incapacitatea.
Nicăeri această macsimă nu 'şi-a găsit o mai complectă aplicnţiune ca la noi.
Înalte părţi luaţi de esemplu de voiţi,pg Spania, guvernul ’şi dă toate silinţele se amelioreze, în timp de pace, situaţiunea financiară a ţeriî. Se găseşte un Camaeho care se propuie planul de reforme şi un cabinet care vreud ne vrând cată se’l esecule.
La noi în timp de linişte relativă, miniştrii nu se gândesc la alt-ceva de cât cum se cheltuiască mai mult şi cum se ascundă ruina financiară
a ţării.
Se găseşte un Xacu care se falsifice situaţia tesaurulul şi un cabinet care se fugă din Cameră când este interpelat.
In alte părţi guvernele cugetă la ordine şi economie, luaţi de esemplu pe Ralia. In ceva mai mult de zece ani sau adus acolo atâtea îmbunătăţiri, în cât se poate zice câ ustâ-zi Ralia ne oferă priviliştea .naţiune! celei mai bine organiztle sub toate condiţiunile.
Aşa este, dar in Italia a fost in anii din urmă ministru Magliani, cure nici n a desfiinţat oficiile de stulis-lică.uici n’a nesocotit însemnătatea datelor ce densele oferă ştiinţei.
La noi Magliani erepresintat când prin un ministru care critică când nu e la guvern şi laudă când e la putere; când printr'un uliul care n'ureall merit de cât acela de u fi fost membru la Curtea de apel.
Se înţelege că unde nu e şef nu e nici ordine, câ unde nu e calcul nu e nici economie.
S’ar mai găsi cetăţeni cari se nu fie convinşi şi aslâ-zi despre acest adever ?
Pentru aceştia şi numai pentru aceştia mai observăm următoarele i
Dacă puterile de producere ale ţerei n’ar fi sleite, de o parte prin grelele sarcine ale Stalului, ccmu*
EPOCA — 1? AUGUST
•>
n lor Şi judeţelor, de altă parte prici p.ditioa economică a guvernului, ar fi atâta sărăcie !n jurul nostru : ar fi aţâţi postulanţi la slujbele statului ? aţâţi spioni res-pândiţî pe uliţe? atâtea conflicte intre autoritate şi contribuabili?
Dacă ordinea ar fi domnit In chel-tuelî; ar fi umblatVpe strade soldaţi cu bluzele rupte, sau cu tunici de postav gros în loc de pânză?
Gând s’a dat anul acesta bluze recruţilor? Câţi cai lipsesc cava-loriî ?
Şi pentru ce toate acestea ?
Pentru ca tn loc se se cumpere pânză şi cai pentru armată, sechel-tuesc milioane pentru ca se se facă forturi Ia OtopenI şi Afumaţi. Pentru-că, în loc se se facă şosea de la Colintina până în oraş, de la sate până la drumurile de fer, se clădesc palate în capitală, se măresc leafa marilor slujbaşi. Pentru-că, în loc se se îmbunâtăţeze eheurile Dunării, în loc să se reguleze cursul apelor, se fac bazine la Brăila, în contra tutor protesta,iunilor cetăţenilor, în contra tutor cerinţelor ştiinţei.
Cine se mai zică, dupe toate a-» costea că ordinea şi economia domneşte la Bucureşti? Acestea sunt isprăvile în timp de pace. Vedea-vom la cc va recurge guvernul în timp de complicaţiuni.
CRONICA
EOLITICAL-E!
Raporturile suplimentare redactate de doctorii cari aO cutreerat comunele rurale, raporturi ne publicate încă tn «Monitorul oficial » constata ca Intre diferitele boale care bântue populaţiunele, s'a ivit de mult timp una cunoscută sub numele de Vox po-puli.
Nea 'r. . iţele popoare aO luat Intr'adever r i iei: j ')(■ vorbească atât de des tn cât vedem, spre pilda în Bulgaria, ca Intr'o dimineaţa poporul proclama de domn pe prinţul de Batter borg, seara 11 înjura de muma şi’l trimite In Rusia, a doua zi 11 cheama îndărăt şi a treit! baga la duba. Iar depeşele, pro-clamaţiunele, cc vin regulat, saQ mal bine zis neregulat, din partea locului, anunţa ca toate s'aCi făcut In numele poporului, cu voinţa poporului, din îndemnul poporului.
In puţine cuvinte, de câte orlduol trei pehlivanii gâsesg^de cuviinţa să facă pe ventrilocii scoţând din fundul şţomachulul lor respectiv mat multe glasuri care seamânâ a gia-
O*- ” '	—»*   KlcA*»A0jtft-
surl omeneşti, mat răsare şi câte un e-|:iQ_ naş care face din acest execiţio stomachal o stema ca cea următoare : Vox poputi,
vox Dci!
Pare Insă ca In timpurile cele din urmi, vocea poporului a grăit atât de des In Bulgaria în cât a răguşit, causă din care nu ne mal sosesc noutăţi de acolo şi lumea a ajuns de se Întreabă: unde este prinţul Alexandru ?
Prinţul Bulgariei, unde este, nu e bine, dar avem alt domnitor care petrece minu-
nat. Nu vorbesc despre acel de la Cotro-cenl-Sinaia.
Publicul ’şl aduce negreşit aminte ca In luna Aprilie saO Maio. deputatul Fundescu călătorind- tn judeţul Vlaşca împreună cu apostoleasa Mânescu a fost primit la gara oraşului cu strigătele «Trăiască Regele şi Regina» botezându’l imediat poporul : Regele d'Alam-Tingiri-Spoio 1
Aceasta s'a petrecut In Aprilie saO MaiQ, dar de atunci ce s'a fâcut noul rege arâmit la faţa -
In cotro a apucat ? Unde este ?
A dispărut in tocmai ca sărmanul principe al Bulgariei şi nu se ştie de urma sa.
Unit '1 credeaQ tn Italia unde ia lecţiunl cu spada de la faimosul Sari-Malato, alţit Tşl tnchipuian că face repetiţii cu ziaristul Me-yer spre a para cu mâna stângă pe când tşl bagă adversarul la frigare cu mâna dreapta, tn amintirea primelor sale deprinderi culinare.
Toţi se InşelaO. Ziarele sosite de curând din Paris ne anunţă că Regele d'Alam-Tin-girl-SpoiO se găseşte de trei sCptemânl In capitala Francei sub poeticul nume de prinţul african Kakalakao saO aşa ceva.
Poate că această ştire n'ar ti sosit nici o data până la noi, şi nici am fi ghicit că Parisul are onoarea se dea ospitalitate repre-sentantulul judeţului Vlaşca, dacă n'am fi dat peste amănunte caro ne-aQ destăinuit a-devectil.
Parc că d-nu Fundescu are pelângl dânsul un marabut,adică preot mahometan, având însărcinări cu desCvârşire contrarii celor îndeplinite în genere de nenea Ştefan Beilu, adică fiind îndatorat sC vegheze la menţinerea statului quo afteceoriel regelui.
Noutatea ca regele african In chestiune îşi păstrează starea de feceorie chiar in străinătate, ne a dovedit imediat ca Kakalakoul tn chestiune nu poate sC de fie cât Fundescu d'Alain-Tingiri-SpoiO !
Mnx.
MIORMEUAtlEt MITROPOLITILU
încă de la ora 8 dimineaţa curtea Mitropoliei precum şi dealul eraQ pline de un public numeros, In număr de mal multe mii de curioşi.
De pe la 10 1/2 începură să vie oficialii, representantil streini, miniştrii Sturza. Slătescu, Nacu Rndu M:haî.
La ora 11 1/2 sosiră patru aghiotanţl regali tn doue trasuri.
La ora 12 sosi şi Regele având ulă-turea un aghiotant.
Cu o oră mal ’nainte un fotograf fu Introdus în biserică şi fotografia pe răposatul Mitropolit în jeţul săQ.
In curtea Mitropoliei, eraQ înşirate şen ilele publice primare, dinpreuna cu institutorii şi drapelele. Seminarul central cu drapelul, un detaşament de dorobanţi cu musica şi drapelul.
Felinarele din curtea Mitropoliei sunt lnfăşurule In zăbranic negru şi aprinse. La poalele dealului sunt înşiruiţi : un batalion din infanteria de linie cu muzica şi drapelu, precum şi un detaşament din gendarmii călări.
1	Brâncovenescare amândouă
ftpUaiu «uirju„
părţile decorate cu negru precum este şi intrarea bisericei. Doue drapele negre sunt arborate d’asupra spitalului.
La Sf. Ionica, In faţa bisericei Slatari este înşiruit un detaşament din regimentul de geniu ; pe.bulevardul Eli-sabeta o baterie de artilerie; pe piaţa teatrului, regimentul de roşiori cu muzica.
Pe toate stradele pe unde cortegiul are a trece, un public numeros staţionează de o parte şi de alta.
Mai multe Coroane au fost depuse dui partea Regelui, Eforiei spitalelor Brîncoveneşti, spitalelor civile etc.
Brigada militară care va urma cortegiul până la gara de Nord va fi comandată de către d. general Hadovici.
La ora 11 s'a început oficiarea serviciului divin de către Vicarul Mitropoliei şi alţi duol archierel.
Corul este compus din loate corurile bisericelor din capitală.
In ediţia 11-a a ziarului nostru vom da ordinea In care a pornit cortegiul şi a mers până Iu gara. ceremonia ce va avea loc acolo, precum şi ori ce alte amănunte.
După terminarea Serviciului divin la Mitropolie, Regele se întoarse la Palat însoţit de aghiotantul săâ.
Mitropolitul fu apoi aşezat pe dric stând pe jeţ, şi cortegiul porni în ordinea următoare :
Un detaşament din gendarmii călări; scoalela cu drapelele; corurile; coroana aşezămintelor BrftncoveneştI ; 1-iO preoţi şi -i arhierei; carul funebru tras de opt cai; trăsura Mitropoliei ; trăsuri'a curţel regale; familia ele. In urmăf eneau detaşamentele de trupe Ourd,'erau Înşiruite pe diferitele slrdue şi comandate de generalul Ra-coviţâ, precum urmează : Regimentele 3 şi 7 de ii.f mierie, un batalion de geniuŞţfpfVregiment de artilerie; un regkjîent de roşiori.
Oândsgarul trecea pe dinaintea fron-tuluIţjJjCritelor detaşamente de trupe, ele^pFeZentaQ armele şi muzicile Intonau imnul cousacrat, şi în urmă un marş funebru.
Pe lot parcursul falinarele erafl Îmbrăcate în zâbran.cşi aprinse.
Cordoanele carului eraQ ţinute pe dreapta de d-nil miniştrii Angheleseu şi D. Stnrza, iar pe stânga de d-nu Teodor Rosetti preşedinte de secţie la înalta Curte de casaţie şi de d. Nacu Ministru.
La spatele carului era aîânrată coroana .legelul şi reginei precum şi alte coroane,
Cortegiul a pornii de la Mitropolie la ora 1 şi 1/2 a trecui pe stradele Bi-bescu. Rahova, Carol, Victoriei şi Gri-viţa până la gara de Nord, unde sosi la ora 3.
Pe tot parcursul să îndesea mulţimea venită din toate ungiurile oraşului să asiste la ceremouie, precum şi pe la toate fcrestelor caselor.
Clopotele bisoricelor sunad, şi drapele cernite se vedeau pe monumtu-tete publice şi pe ta câte-va ferestre.
Lampadarele eraQ aprinse şi acope-reinonie funebra iuiposanta în felul său, şi căldura era neguferită.
DINTR'O ZI INTR'AITA
CUI l ltA 1*1 VUIA] CA ACEIA
ţUrmare)
In urma aşa se rostea Vodă către e-levil cel Inalţaţl: «Măsimţmândru, că am fericirea să vio Intre voi, voios şi bucuros vă înalţ la rangul de prapor-gic. Azi este ziua în care puneţi întâiul epolel; epoletul este greQ de purtat şi păstrat, el este simbolul cinstelşi dem-nitaţiiţâri. Oastea este pulsul naţii. Voi sunteţi cel de la care neamul românesc, îrilr o zi va <%IS—*6 ’( juraţi să'l ' sprijiniţi ; la şcoală aţi învăţat carte însă singuri voi trebue acuma, cu E-poletul pe umăr să cugetaţi şi se vă pregătiţi ca să fiţi tot 8şa de gata In ziua primi'jdilcumsunleţl azi gata dupe o muncă şi sârguinţă de atâta timp, ci să primiţi epoletele , zic să fiţi gata atuncea în ceasul pericolului a şti să muriţi demni de ţara voastra, fâ-cându-vă datoria. Voi trebue să serviţi
de model pentru cel care râmân în şcoală. Aşa dar copiijmel, de azi Începe
munca şi osteneala pentru voi. curaj şi la munca 1 l’ara şi Eu ne am făcut datoria noastră, v um arătat calea demnităţi şi a cinstei; Voi dar rămâneţi datori către ţara voastra şi către mine Domnitorul ţării, lubiţi-vă patria şi nu uitaţi că sunteţi români, şi trebue să simţiţi româneşte. Voi sunteţi floarea şi podoaba ţării, să nu uitaţi un minut datoriile voastre către ţara strămoşească, viitorul este al vostru, fiţi demni de el.»
Intorcându-se către cel l’alţl, aşa grăi Vodă: «lir voi care rămâneţi,siliţi-vă la învăţătură, de şi sunteţi cruzi încă, trebue să vă coceţl la soarele învăţământului, aceasta este adevărata lumina. Cu curagiQ dar copii mei, la carte. Spuneţi părinţilor voştri, că v'ain vorbit, că v'am mângâiat, şi că v’am numit copii mei, să trăiască ţara, oştirea şi voi.
Ce urale din inimă pentru ţară şi Domnitor!
Aşa era pe vremea aceia.
Ce frumoase cuvinte rumâneştl. Toţi elevii plângeau de bucurie. Ce sărbătoare ! Cc veselie !
Aşa era în vremea aceia !
Apoi Vodă se adresa către directo-rde scoalel care era răposatul Polcovnic Dimitrie Costaforu, şi luându-l de mână îi zicea: «Iţi mulţumescd-le Polcovnic. Sarcina dumitale este grea, darfrumoasă. Pn-găleşte tinerimea, ca să ştie să poarte epoletul şi sabia.»
In urmă Vodă Ştirbei, trăgând lângă fereastră pe Polcovnic, 'I spuse cu glas încetişor: «să cercetezi, care din noii o-ficeri sunt fii de văduve, şi care aQ fa-m;lil grele, să le faci câte un rînd de uniformă complectă. Să se trimită socoteala Iul Baldovin,» (Baldovin era vătaful Curţel Domneşti).
Ce Domni nobili ! Ce simţire romă- I nească ! Ce Îngrijire ! Ce dărnicie! Aşa ' era în vremea aceia.
Po'covnicu-d r ctor, trimise la kir ; Nacu ceprazaru ; (un bulgar cinstit cu o prăvălie mică lângă ulicioara Sfântului Nicolae din Lipscani. Era un om mic de stat, şi îmbrăcat turceşte), să aducă epolete de praporgic. Pe dată soţii kir N jCU, aducând la spinara bocceaua parc o vâz compusă de mal multe pe tice de stambă, în cure avea cutiile cu epolete.
(Va urma).
INFORM ATI UN I
Se vorbeşte mult prin cercurile politice de uuoi complicaţiuni ce s'ar fi ivit în Bulgaria.
-'~8â£1)r' CtfŢuce mai cu seamă s6 se crează că aceste ştiri sunt întemeiate, e faptul că comunicaţiuniie cu Bulgaria sunt din nou întrerupte. Agenţia Havns n’a primit nici o depeşă din Solia, de şi a telegrafiat din adins corespondentului seu ca se'I dea ştiri despre cele ce se pe trec acolo. Miniştrii streini asemenea nu primesc ştiri din Sofia, a-fară de d. Busch, ministrul Germa-
■' " 11	1 --A-LCST-J-l-1- arx'T.-’j ag3tt=
Văzuse prea bine că nu putea să afle în lumea lor pe Mac Allan : daca n'ar fi rost aşa, l'ar fi găsit In doi ani de zile, pe când In acest timp nu auzise o singură dată de numele lui.
— II voiQ căuta aiurea, Iş zicea ea. Şi hotărâtă cu totul a dispărea chiar a doua zi şi a se ascunde de ochii lumii pentru a putea câula mai bine, se duse Intr’o seară la prânzul dat de una din prietenile sale.
In m'jlocui societăţel strălucite ce găsi acolo, Ieuny observă pe lord Sey-mour, acelaş care voise s’o ia de soţie, şi care vorbea într’un colţ cu un om a cărui reputaţiune Începea a deveni foarte mare, Sir Francis Burdett.
In Anglia, toate se fac la vremea lor. Oamenii de stat cel mal ocupaţi, odată afară din cabinetul lor saQ din Parlament, nu să mai gândesc la politică, parcă n’ar fi ştiut nicî-o dală de ea.
Cu loate acestea noutatea, cu totul poitică. pe care lord Seymour o aflase de la’Sir Burdett, li se părea de sigur
junserâ aproape de tânăra femeie In cât ea, care II privea cu interes, putu să audă şi să distingă cuvintele lor.
—	Încă un cuvânt,scumpe Sir,insistă lord Seymour,eşti sigur că e hotărât să se stabilească la Londra ?
—	T-o mal spun Încă o dată, dar pentru ultima cară respunse zâmbind Sir Burdett. llunt e hotărât.
Are să vie în capitala, şi peste vr’o cincl-spre-zce zile cel mult se va aşeza în quartalul St. Paul.
—	Cum o ştii ?
—	Mi-a scris cine-va.
—	Cine ?
—	Acela po care l-am trimis ia dânsul, care Fa hotărât.
—	Dar cine e acela ?
—	O persoană pe care n’o cunoşti, unul din tinerii mei amici. Un irlandez, Sir Edward Mac Allan.
XXII.
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
-.....n-.raj-.aa
(31)
MIZERIILE
LONDREI
(Urmare)
XXI
Pedeapsa.
Cu toalo acestea iubea şi pe fiul el. Nu era el o amintire, veţuitoare, o întrupare gingaşeja fericire! sale trecute? Purta numele tatălui săG, ti semăna poate; desmerdându-1, ţinându-1 în braţe, nu i să va părea că lmbrâţişeză, că desmeardft încă pe Mac Allan.
Pasionata Irlandeză îş trecea viaţa a învârti aceste gânduri în sine însuşi cn un fer Intr'o rană.
La început ele o făcuseră să trăiască, ele fură singurul său bun; mal târziu devenirâ pedeapsa sa. voi să le gonească ; dar era prea lârziQ.
Plecând din Englitera, veni la Lon-dia, unde frumuseţa sa minunată li dădu îndată cel' d'ânlâio loc în lumea de petrecere.
— Mac Allan e tânăr, îş zisese ea, va fi voit să uite, să se ameţească; îl voiil
găsi de sigur în mijlocul acelei lumi care trăeşte nepâsătoare.
Irlandezul, când părăsise pe Ienny, fusese generos. Gât timp ţinu suma dts-tul de mare pe care el l-o lăsase la plecarea Iul, de şi în aparenţi ducea aceiaşi viaţă ca şi fi racile, cu care cutreera cluburile şi tavernele de modă, Ienny ştiu a se face respectata de toţi.
Amestecată în societatea cea mal desfrânată din lume n’avu nici o intrigă.
Ea merse atât de departe cu asprimea sa, în cât îş făcu o celebritate particulara tn aceasta privinţă, şi unul din cel mal nobili lorzi af Angliei, a-ţâţal de această virtute atât de lesne de Învins în aparanţa şi atât de nebiruită In fond şi unită cu atâta frumuseţe-, depuse la picioarele sale numele şi averea sa.
Dar Ienny nu se gândea la alt ceva i de cât sâ regăsească pe Mac Allan. Pe j cât îl permitea firea el să informa i pretutindeni cu dibăcie, luând parte la toate serbările şi ospăţurile, sperând la fie care moment să descopere vreun indiciu, vre-o urmă, care o va duce să-l descopere.
Doi ani trecură ast fel fără ca ea să fi putut afla ceva.
In vreme asta mijloacele el scăzuse ; ea înţelese că, spre a se păstra curată pentru amorul el, dacă nu pentru acel pe care '1 iubea, trebuia să n-nunţe la viaţa costisitoare şi luxoasă ce ducea.
Ce era să facă, apoi, Io mijlocul seniorilor mari şi a femeilor galante?
destul de însemnată de vreme ce '1 reţinea ca să vorbească asupra acestui subiect.
— Nu, nu, zicea glumind Sir Fran-cis, mâine la Cameră vom mal vorbi de asta ; aicea, să nu ne gândim la n> m'C alt de cât la petrecere.
Lord Seymour, cam din glumă, cam serios, insistă pe lângă Sit Burdett, şi îl ţinea de mână. Dar el căuta să scare şi să se furişeze lnlr’un grup în mij o-cul căruia stătea Ienny.
Urmărindu-se ast-fel, cel doi inşi a-
www.dacoromanica.ro
De Ia Londra la Bristol*
Auzind numele lui Mac Allan care, de doi ani, suna pentru prima oară la urechele sale, Ienny avu o mişcare de surprindere şi mulţumine.
—	In fine Iş zise ea stăpânindu-şi e-moţiunea, am să aflu ce s’a făcut 1
In această descoperire lacuU In ul-ultimul ceas. tocmai în momentul când tânăra femeie renunţase la or-ce speranţă, era ceva care i să păru providenţial.
—	D zeU însuşi, murmură ea, D-zeO
nieî, care a primit câteva depeşî şi de d. Kennedy însărcinatul de a-facere al Anglie, care necontenit! corespunde cu agenţii englezi din Bulgaria. Chiar agonţia bulgară din Bucureşti e mal mult In relaţie cu Rumelia de cât cu Bulgaria.
IC
Nota pe caro d. Nacevici a îrimâ-nat’o ropresentanţilcr marilor puteri din Bucureşti, e făcută în urma instrucţiunelor ce le-n primit nu din Sofia ci din Philipopoli din partea d-lul Stambulolî.
IC
Se zice că un mare număr de agenţi ruşi au trecut eri şi nlnllă-erî din Ru«ia în Bulgaria.
IC
Ni sâ zice că testamentul religios nl Mitropolitului a fost citit de mai mult» persoane oficiale dar cft el nu va 11 publicat de cât peste câle-va zile.
IC
Citim în f'txttr l.toyd:
Lvmberg, 20 August.—Astă seară mai multe mii de persoane s’nQ «-dunat pe peronul gării. Cu zace minute înaintea sosirei tronului accelerat din Podevoloczyska, au sosit cu trenul accelerat din Cernăuţi, mareşalul prinţulai Alex&dru, Baron Riedezel şi preticatorul curţii d nu Koch. Şeful staţiune! ’i-a lnmâi^i depeşele sosite, dupe care el au ţti< elnrat unul ziarist că principe |V,l plecat azi dimineaţă de la Reni. reeţiunea drumurilor de fior Knrî-~-Ludwig a dirigeat un vagon de salon spre Podvvoloczyska, cu caro prinţul Alexandru va sosi mâine la 2 ore dupeumeazî iu Lomberg. Baron u Riedezel şi predicatorul Koch nu descins la liotei de France.
IC
D. K. Stâtescu, ministru de justiţie, s'a Întors In capitală împreună cu d. prim-ministru cu care”s’a dus la Florica.
IC
O noue delegaţiune Bulgară a sosit In Bucureşti eri, care va merge în Germania In caşul când prinţul se va dirigeu lntr’ucolo.
IC
D. I. G. Brâtiauu, care n petrecut eri la Florina s’a reîntors In capitală.
IC
D. Nacu, ministru de finanţe, s'a reîntors In capitală pentru a asista la înmormântarea 1 P. 8. S. Mitropolitului Primut.
IC
Ni se comunică că In llusciuk s'a răspândit sgomotul că mai mulţi o-fiţerl Ruşi vor sosi mâine acolo.
IC
Însuşi aQ avut milă de mine, de pocăinţa şi amorul mefl ; el m’a adus aci In astă seară.
Şi. sculându-se, se duse spre 8ir Burdett.
—	Milord, 11 zise ea, scăpând de stăruinţele ilustrului sCQ confrate, al pro nunţat un nume pe care te rog s6 P repeţi.
—	Care ? respunse Sir Burdett, acel al celebrului negustor de vax de la Bristol, acel al amicului meQ lluut?
—	Nu, milord, ci acel al persoanei... pe care efi trimis’o la dânsul, de la care al primit o scrisoare vcstiudu-I venirea lui.
Aceste cuvinte eraQ cât sS poate de simple, şi cu toate astea, sărmana femeie nu le putu spune fără turbura re, fără ca glasul să-I tremure.
—	Te interesează acest nume mlla-dy? întrebă Sir Francis cu galanterie.
—	Da, mi-a amintit ţara mea şi a-mintirl dulci din copilărie. Sir Edward Mac Allan de care ai vorbit, nu i Irlandez, dintr’un comitat de la Nord ? j
—	Da, din enoria de la Smilhead.
—	E tocmai el, reluă Ienny, a cârOl voce tremură din nou şi a cărui tn)0' ţiune deveni din ce In ce mal vădilă* Sir Edwad este lânăr nu -I aşa ?
—	Tânăr de lot, două zeci şi dd ’1 trei cel mult.
—	Şi.... unde-i acum ?
♦ (Va ui^1'
EPOCA — 17 AUGUST
3
PUBLICITATEA
ZIARULUI „ EPOCA“
Tlrug-Iu 5,000 de fol
ANUNCIURI SI RECLAME
Anuuciurî pe padina IV. linia 30 bani
Anunciuri şi reelarae po paeina III linia 2 lei.
Aflăm că Banca Românii ar fi p*i-mit clin Dnrmstadt IO 000 francMes-tinaţî pentru Prinţul Alexandru-
•
M. S. Regele va părăsi mâine capitala refntoroându-se la Sinaia.
---- &
D. JUSttirdza, ministrul afaoeri-streine ud-inU rim, a telegmfiat In mal multe rânduri secretarului agenţiei româno din Solia, fără a primi răspuns la ryici-una din telegramele sale-
In cele din urmă ’î-n trimis o depeşe necifratâ întrebând numai de sănătatea sa, căci în urma unei tăceri aşa do prelungită, toate supo-siţiunile sunt admisibile. Nici la a-ceastâ depeşe d. Sturdza n’a primit răspuns.-
Acensta dovedeşte că situaţia este încă de tot anormală la Sofia.
©
înregistrăm—sub toată reserva— că Principele Alcxaaidru Va sosi mâine la Bucureşti spre a se reîntoarce d’aci în Bulgaria.
EXP0S1T1A COPERATOIIILOR
DIN
c Ft A. I O V A.
^	.	.it:—i «««*■■ jUcftiml
- - -ţ	*
apel :
DomniiW Redactori al ziarelor din ţară
înscrierile ParliciPare la exPosi~ ţiunea Coopefatorilor din tară- ce se face anul aceilta la Craiova> s’a prelungit până la 25 ,Au&ust corent’ ultimul termen. i
înscrierea da,1 Participare servă es-posantululspre aob^ine do ,a Pre?e* dintele exposiţiunT^11 lbdBtde Co°P,e-raţiune care ’I dă dreP'Ptul de a lua parte la exposiţiune, cum °«i drePlul de a se fo’osi de transport ful Produ3elor sale ru 50 1a sută ^-““^âmânt.
V,c rugăm u dar d',or redactori ca s8 bine-voţl a trefsera această disposiţiune a Comitem‘ a'uI exposiţiunel In ziarul ce redari»>-**fw-
✓—'■^Asemenea vă rugam a estrage din acest ziar actele relative la această es-posiţiuno şi a le publica ia fie care săp-
atului
lâmână, termenul apariţiur
n0oslru-	„actori că
Suntem siguri d-lo.^a «ţ. sus-d-voastră, care Iu totale d ţU-Jmut şi Incuragiat / 9COp irit «su,
" pri\a care > şj dp asia dclia genera .veţi bmţicuragiare
U naCOrLaceM lor redactori asiguri1 v«fcur,el noastre, rărea consid
p . aruinţelor d-lui Butcu-,	.âtoarele avantagiî s’au a-
c ’ j Opoziţi unei copcratorilor din
Cra^8'
/utirea plăţii transportului pe căile rate a produselor trimise Expoziţiu-aei. Facem cunoscut tuturor Expo-sanţilor că spre a dobândi o reducere de plata la transportul objectelor de expus trebue neapărat sa presinte şefului gării, de unde ele să trimit, biletul de Dooperaţiune, care le acorda, dreptul menţionat în următoare adresă a ministerului lucrărilor publice :
Domnule preşedinte
In urma intervenirel făcută de d. preşedinte al Expoziţiunel Cooperative din Crai o va, de a se acnrda transportarea gratuită pe linia ferată a tutulor pro-ducţiuuilor ce vor lua parte la expozi-ţiunea ce se organizează tn Craiova pentru l&jBeptembre anul corent, precum şi a se face o reducţiune de preţ persoanelor ce vor voi să viziteze acea expoziţiune, am onoare a vă face cunoscut că Direcţiunea generala a căilor ferate a acordat o reducţiune do 50 0/0 pentru transportul producţiu-niloratât la plecare cât şi la întoarcere, p. ministru (ss). M. Caputineanu p. Şeful Diviziei (ss,. 77». Tănăsescu.
I). I). C. Butculescii în urma ex-
cursiunol făcută In ţară spre a se ase-sigura do soncursul industriaşilor şi : fabricanţilor, s’a reîntors la Craiova, ; unde va sta pânft ce se va începe construirea localului, când apoi va merge prin judeţele Gorj, Râmnicu-Uălcea şi Muscel spre a îndemna pe cei îndărătnici ca să grăbească cu trimiterea produselor lor destinate Exposiţiunel.

TMfiRW DWSTRMTATE
Berlin, 26 Augusl. — După ştirile din Viena ale ziarului «Germania» ministrul de finance, d. Kallay, este auto-risat ca, In cas când evenimentele din Bulgaria se vor resolva in linişte, si se exprime asupra anexării Bosniei şi 11 er-ţegovnei; in cas contrariu insă, dacă vor isbucni lurburărl in Serbia de Sud sati in Macedonia, saitdacă Muntenegru va veni in ajutorul prinţului Petre Ka-ragheorghevicl contra Serbiei, el se ii disposiţiune le wcesare.
Cabinetul vienez preferă candidatura prinţului Karagheorgheviciace/iea prinţului de Oldenburg. Principele k'ara-gheorgheoicl ar fi dat la Viena asigurările celui mal sincer devotament.
Paris, 26 August. — Depeşele privitoare la Bulgaria citite in consiliul de
miniştrii de azi, nan sosit guvernului direct din Sofia ci din Constant inopol fi din Bucureşti ret
Se crede că firii cipclc u s- ca mai i -toarce la Sofia, iar comut., trilece privesc Bulgaria t r fi res t!cute de către o conferinţă.
Londra, ?S \ugus' — In Camera comunelor,svb-s'i returul de Stat.d. Fer-gusson, a declarat că erl-seura si astă-zi aii mai venit drpeşi din Sofia, care confirmă că d. Karavetoff a refusat participarea sa la mişcarea revoluţionară şi că el stă acuma in capul noului guvern provhOriii. Conspiratorii ar fi arestaţi. Principele Alexandru ar fi debarcat ca om liber şi că are intenţiunea d a lua drumul spre Darmstadt. întâmplările ulterioare nu’i au fost încă cunoscute atunci. Prinţul Alexandru de Uessa a fost invitat telegrafic d'a-l readuce in Rumelia.
Londra, 26 August.—/« Foreign Office se crede că revoluţia Bulgară a făcut o surprindere tot atât de mare la Bertin şi Viena ca si la Londra. Se pare insă că guvernul rusesc a ştiut că puterile aliate nu vor face o condiţiune sine qua non din menţinerea principelui Alexandru pe tronul Bulgariei. Jn ceia ce priveşte pe Engliterc, ea vv sprijini sincer şi un noii guvern In cas *numai dacă acesta nu va da de opuneri interioare, căci Englitera, ca stat constituţional, nu se poale lupta cu dorinţele poporului bulgar.
Pelersburg:, 20 August. — Pe aci domneşte părerea că Busia nu va mal avea nevoe sg intervie cu armata in Bulgaria. Ziarul «Petersburs/cy Wjedomo-sti» a declarat că Busia nu trebue si ma) facă noul sacrificie pentru liniştea Bulgariei.fiind că Bulgaria nu le merită nici de cum. Lucru de oare-,şl care însemnătate este, că ziarul«Swjel,» pledând pentru alegerea unui mare duce rusesc ca succesorul prinţului Alexandru, zice ca şi impăratul-rege al Aus-tro-Ungariel nu e in Bosnia de cât un guvernor general al Turciei şi dec) un mare duce rusesc ar putea guverna foarte bine Bulgaria turcească, fără a i se atinge prin aceasta demnitatea sa. Prin cercurile politice se crede că revo-iuţiunea bulgară va recpr'obarea^^Q Orientului Intr’atâta agLur*unt Om< Rusiei, Bosnia şi Berj,ţrhulc „rw. fi a-r7<mr ? definitiv la Austro-Ungaria, In schimbul căreia, Rusia se va bucura dc influhiţa ei tn Bulgaria fără a fi supărată de cine va.
L). Cosmischi căritan de marină despre care s a scris prin jurnale că tl cerea Rusia de !u Bulgaria tax&ndu'l de nihilist, se plimba azi fără teamă jic stradele Rusei ucu Iul.
Îmbarcarea principelui pe vaporul ce ’1 a dus la Reni s a făcut Intre Nicopoll şi itahova la salul Besbieheai. Uir.ă spusele celor de pe aci Căpitanul bastimentului t fost Ribanov şi loritti-ueultn r.arabalov ambii se zice că a fost de opuiiu-.nestremâ cu principele.
D. Cbu alov mare comerciant din Rusciuk a trecut tn Giurgiu uri şt a dupesat la Viena tutrebând daca a trecut s„a nu principele pe acolo.
l\un.
TELEGRAME
de la
C0HESP0\DE\TI1 NOŞTRI SPECIALI
GIURGIU
Ora 1 1/4
Actualul guvern a trimes in judecata Curfei Marţiale pe dd. Zuncof, maior lintef şi pe Mitropolitul Clement.
Cei du oi d’dntăiu ait fost condamnaţi la moarte; cel d'al treilea la munca silnică po viaţă.
2	Orc
Refuzâudu mi-se telegramele in Rusciuk continuu a vi te expedia prin om inlr'adins trimis la Giurgiu.
Puteţi afirma in modul vel mai pozitiv că şefii bandei răpirel prinţului Bulgariei u-mime Gruef şi Banderof au fost arestaţi a seară ia Itahova t temui când craii se evadeze din Bulgaria.
Asemenea conspiratorii Carjief, lla-tof, Tihcef, Teodorof au fost arestaţi şi sunt păziţi aci in Rusciuk.
2	ore 12
La Rusciuk a venit ştire din Sofia că elevii şcolei de cădeţi, ofiţerii şi sergenţii dtn regimentul Custendil, cari au luat parte ia detronarea prinţului, aii fost arestaţi.
fiore
Aci se zice că consiliul de miniştri din Sofia ar fi decis ca sentinţa de moarte pronunţată dc Curtea Marţială contra d-/or Zuncof, maior Gruef .şt Mitropolitului Clement, si1 fie executată inu- J iuţea sosirel prinţului in Bulgaria.
I ore 10 tn.
Prinţul Alexandru este aşteptat poimâine in Rusviuc.
S’a făcut numeroase comande de buchete şi coroane la floră iile d’aivi şi de la Giurgiu.
Oraşul este întreg pavazut cu drape-
Aflam că mâine dimineaţă se reîntoarce în capitală de la moşia sa din Mehedinţi.
D. P. Carp s'a reîntors tn ţară.
O
0 telegramă din L'mherg anunţă plecarea Prii ţului Alexandru spre Bucureşti.
Prinţul va sosi aci mâine dimineaţă.
•
O altă telegramă din ltzeani a-nuntă că azi se aşteaptă trecerea Prinţului Alexandru venind de la Lemberg.
Guvernul a dat ordine ca un tren special se i se pue la disposiţie.
Agio a căzut cu 5 centime la 13 90. Itenta din Berlin a venit mal bine. In general tendinţa pare mal bună.
•
Se zice ca Tarul intr’o convorbire cu un diplomat ar fi nscapoate admite ori ce politica in Bulgaria, dar reîntoarcerea prinţului Alo-xandru nu.
Această ştire foarte gravă o dăm stth toată ţeserea.
Iacă câte-va detalii ce ni se comunică Rsupra prinderii Majorului Grufî.
Acesta voind sn se refugieze în România, tronând Dunărea, a fost prins do nişte pescari care ’l au n-dus în Rachova unde a fost legat şi trimis la Sofia înaintea curţii marţiale.
Afiam cu plăcere că Încă de mai multe zilo colaboratorul nostru şi nmied. Ion Miclescu de la Botoşani este fidanţnt cu d-şoara Gantacu-zino fii< a d nei Maria Cantacozino.
Felicitările noastre cele mal câl-puroase viitorilor soţi.
m
Acţionarii Băncii «Prevedea» sunt convocaţi pe ziua de 22 August.
Fiind a doua chemare, se va ţine şedinţă cu ori ce numerde membri.
COIIISI'OMIEMA lll\ MMC
15 August.
Până azi la ora 4 1/2 nu s'a tntors vaporul bulgăresc ce plecase să întâmpine pe principe dupâ cum vâ am anun(al in-precedenla mea corespondentă. Poporul este Încă în speranţă că principele se va întoarce ast fel că (in arborate plnă azi stindardele prin oraş. Parii sânii revoluţii de teamă ca să nu lie omori» cura d.Toma Chergluef, Teodorof, Zlatotr, Caighief si • Iţii la a căror domiciliu s a dus poporul sfe'l găsească, a rugit noaptea cu luntrile şi azi se allâ tn Giurgifl.
Poporul de aici spuno că această nenorocire a lor le vine de la Rusia-; şi că prefera să moară de căt să intre în lanţul Rusii, că al Turciei a fost i ut-ed a pm.tl să 11 rupă dar d'al Rusiei cu anevoie va scăpa.
ULTIMA ORA
Principelepe de Battemberg, în urma unor instrucţiuni ce a primit de la Berlin, ’sl-a schimbat Itinerarul călătoriei.
A plecat din Lemberg spre Bucureşti c’un tren special,fiind însoţit nu mai de cinci persoane. Direo-tiunea cailor noastre ferate au primit ordine ca la no »pte se pue un tren la dispositia Principelui, care mâine dimineaţa va sosi în Bucureşti si peste o jumătate de ora va pleca in Bulgaria.
D. V. Alexandri, ministru nostru la Paris a sosit azi dimineaţă la Bucureşti cu d na.
Au descins la Hotelul Bulevard.
Prinţul Al. Stirbey s’a reîntors din străinătate aproape cu desăvârşire restabilit In sănătate.
Lemberg, 28 August — Prinţul A-X^rrşr’dvu a eisilat a-seard pe coman-
dXtimte,t	*’
Wurtemberg.
Prinţul Ludovic de Baitenoc.,, « sil aci azi dimineaţă.
Nu s’a luat nici o disposiţiune hi privinţa continuării călătoriei prinţului.
Numeroase cărţi de visilă aii fost depuse la reşedinţa prinţului.
Lonrdn, 28 Augusl,— «Times»pare a considera ca singur că prinţul Alexandru a fost sacrificat in intri vederea de la Franzensbad.
Numitul \iar recomandă prinţul’ i si nu asculte sfaturile celor interesaţi, ci si se întoarcă îndată in Bulgaria.
Berlin, 28 August. — Prinţul de Bismarck a sosit aii la miezul nopţii.
INSTITUTUL SCHEWITZ
BUCUREŞTI
51, Strada Scaunelor, 51
Cursurile din acest institut vor reîncepe lai Septembre viitor. Pentru in formaţiuni a sc adresa la direcţiunea in-tilutulul.
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(60j
FORTURI OU EOISOOBET
VELULALBASTRU
(Urmare)
— Am înţeles ca d-v. aţT venit trimis de o infamă denunţare. D-v. trebue să ştiţi acum- cine este mizerabilul care a calomniat pe d-na de Mal-vorne... şi aţi putut constata ca nu era ta I» .jamentul unde, dupe scrisoarea _n'rWedeaţi că o veţi găsi.
Am Katatat ce d-v eraţi acolo, şi am crezut ât gpUse]e d-v. cât şi a e amantului & ln acel moment nu ştiam cine sunteţi,., am pulut admile ca d-v. vifţl ascun. când am intrat pentru câ 'mi-aţi aăLat câ suntel) maritala.
»	— Ce importă daca nu sVpt ? nu m'aş
perde.daca m aşarăta?DacVom hota. r.t la aceasta, am făcut’o,fiin\cănU pm
team lăsa duoi amici să se uci\ unu pe altul, din cauza unei nelnţele^rl.
— Un sentiment foarte lăudabil x* t făcut să iucrezl aşa, nu mă lndoesc Eşti amanta d-lui de Saint-Briac m md lndoesc, de şi aceasta nu se polri cu ştiinţele ce d. Meriadei upr a d-tal e. 0 Gestiunea
cum : De cât timp cunoşti pe Jac-ques ?
—	Pe Jacques ? repetă tînâra.
Ea nu înţelegea de cine era vorba. Judecătorul 'i Întinsese o cursă ; ea căuz într’lnsa şi el reîncepu cu un glas pişcâtor :
—	Nu ştiţi câ Jacques este pronumele d-lul de Saint-Briac ! E straniu lucru, mărturiseşte-o. Amanţii n’aO, pre cât ştiu, nbiceiul de a se chema după numele lor de familie... Înaintea altora, da... dar când sunt singuri, a-ceasta nu s’a vâzut nici odată.
Reviâ la cestiunea ce v'am dresata. .Când aţi vCzut pe d. Saint-Briac pentru întâia oară ?
Roşa, confusiată , plecă ochii şi tăcu.
—	Nu răspundeţi. O sS vâ spuid ed ceia ce nu voiţi sfimărturisiţi. Laţi vd-zut pentru prima oară sunt , câle-va zile, pe scara turnului pe care’l păzea tatăl d-lale.
—	L'am văzut In adevăr In acea zi, dar,..
—	Evită o noua minciuna sS nu'ml zici ca ereaî deja.ţiitoarea Iul, când l’a
Închis.
Dacă ar fi fost aşa, al fi luat apărarea lui... l’a» fi chemat pe nume şi- a-genţii ar fi văzut câ se lnş'alâ.
De asemenea nu mi vei susţine câ te-al urcat cu densul pe galerie. Toţi martorii vor declara că tocmai intra-seşl la tatăl d-tale şi câ nu al eşit din camera lui.
Dar sS lăsăm aceasta. Pretinzi ca e
amantul d-tale. Totul e posibil. Daca ’ml vel spune, de esemplu, că Tal întâlnit, de când a ieşit din închisoare, că te-a Întâlnit pe stradă, câ’ţl a plâci't, la prima vedere, câ’ţl a propus sd’l însoţeşti acasă, cum ar fi putut propune la ori ce fată 'l-ar fi eşit înainte, că te-al grăbit să'l urmezi şi ca i-al cedat îndată... atunci poato aş putea să te crez.
Roşa plângea cu lacrimi.
—	Plângi, zise nemilosul bărbat. E gred, în adevăr, pentru o fată ttnărâ pe care toată lumaa o stimează, să mărturisească câ a căzut fără resis-tenţă... şi nu te consiliez să mărturiseşti această greşalâ amicului d-tale d. de Meriadec, caee te crede cu totul vlrtoasă... şij mal (puţin încă acelui tânăr care pare că are pentru d-ta un sentiment mal adine de cât amiciţia. E drept câ aceşti domni vor descoperi adevărul mal curând sad mal târziu, şi ca poalo acum adevărul li s’ar pa-rea mal puţin amar; dar, de alt-fel a-ceaslă mărturisire n’ar justifica pe d. de Saiiit Briac.
Daca el este singurul d-lale amant, d-ta nu eşti singura lui ţiitoare, şi femeia pe care am-văzut'o intrând la dfn-sut, nu erai d-ta.
—	'Ţi jur câ ed eram, zise cu iuţeală Roza, care de asta dâtă; nu credea că minte, căci era aproape sigură câ văzuse pe d. de MaLverne In cel l’alt capăt al căii d’Anttn. ln momentul Când ea sosea despre cbed.
|	— Fie I răspunse judecătorul. Am
www.dacoromanica.ro
putut să mă înşel. Femeia ce căutăm este aproape desenaşi talie ca d-ta, ea se îmbracă ca d-tacftnd ose din casă, şi n’am văzut'o de cât de departe, dar ce probează aceasta ?
Ea sosise de sigur înainte de d-ta.
—	Dacă o altă femeie ar fi Icust la dânsul, d. de Saint-Briac nu m’ar fi primit, îngâna tănara, bolârltă a apăra plnă la fine pe culpobi’fi.
—	Nu de sigur, d i£â el ar fi amantul d-v; dar e cel mult amicul d-v. Şi, uite : voiţi ca să vă spun da ce aţi venit la dânsul? Pentru a scăpa pe adevărata Iu- metresă. D v şllcaţt că el are una.
—	Cum aşi fi putut şli ?
—	In modul cel mal natural, D. de Meriadec ’mi-a spus că d. de Saint-Briac a i*enit la el, acum două zile. D-v ereaţl acolo şi aţi auzit pe d. de Saint-Briac rugând pe d de Meriadec şi pe amicii săi de a nu luera energic contra asasinu'ul din turnuri pentru câ acest miserabil îl ameninţa de a denunţa la-gătura lui cu o femee măritată. D. de Saint-Briac n'ar fi mărturisit aceasta înaintea d-v dacă ’l-aţl fi fost amantă.
Rose nu putea răspunde argumentelor acestui teribil logician. Ea nu putu de cât să ’şî plece capul. Şi d. de Malverne continuă :
—	Aşa dar, d-v ştieaţl pericolul ce 1 aşteaptă şi fiind că siluuţiunea lui vâ inspira simpatie, d-v aţi fost dispusă a'i veni ln ajutor. Ocasiunea s’a pre-sentat. Întâmplarea a făcut ca să ştiţi câ duşmanul lui T-a denunţat şi câ a»-
tâ-zl chiar trebuia infailibil a fi surprins de bărbat.
V’aţl hotărât a’l scăpa şi aţi alergat la dânsul. Aţi ajuns la timp. Această femee era deja acolo, dar eQ nu veni-sftn încă.
Rose uimită de atâta perspicacitate, perdea din ce în ce m'al mult curagiul şi d. de Malverne care vedea aceasta foarte bine, continuă:
— D-v v'aţi ascuns când eu am sunat clopoţelul; aţi ajutat femei a eşi pe fereastra din curte şi d-v aţi fi făcut ca şi ea daca nu m aţi fi auzit ameninţând pe Saint-Briac. Atunci, mişcată de un sentiment de generositate, v'aţi arătat... aceasta nu era destul... aţi împins eroismul până a vă acusa pe d-v înşi-vă... şi acest om a accept tot saeri-i ficiul.
D-v nu ştieaţl cine sunt ed şi nu puteaţi prevedea că în curând vă veţi găsi In faţa mea... dar el şliea, el, şi n’a avut destulă inimă pentru a vă des-minţi şi a proclame câ sunteţi inocentă.
Acest ora este un laş.
Rose Verdiere tresări, dar nu avu curagiul să protesteze contra unei ea’i-ficărl pe care o găsea meritată.
(Va urma)
EPOCA — 18 AUGUST
CASA DE SCHIMB
}. M. F E R M O
—27,STRADA LIPSCANI, 27—
r i ii s ii i n v c u n e s c 1
/ .7 .4 Itţfusl I8 S ti
1 5 * Rente amortizabilă . . .,	971 2
S X Renta perpetn» ....	94
( K Ohinr dc st»t		89
6 A Oblic-, de st. druniu defer	
7 % func. rurale. . . .	10*
t % gr.ris. func. rurale . . . «	871 2
7 % Scris func. urbane . . .	101
6 x Scris func. urbane . .	92
6 * Scris. iunc. urbane . .	821 4
t % Împrumutul comunal 1	75t 2
oblig, casei pens. (lei 10 dob.j	22b
Impromutnl cu premie . . . Acţiuni băncel nation. . .	34
	1020
Acţiuni «Dacia-Romania * .	272
• Natinnală		220
• Credit mobiliar . .	
* Constructinnl. . .	160
» Fabrica de hSrtie . *	
Argint conţi a aur . . , .	14 80
tîilate de Rana ă contra aur.	14.80
Florin «uaatriaccl . . . . ‘	2 o*
Nehtmh	 Paris 3 luni		
• la vedere		100 1/4
Lendra 3 luni		
» la vedere		25.25
r:-Tlln 3 luni		1.24
. «na lavedere		2.01
llk |\mmi4T cll'ar de acum Casele, l'D I i'.illfll 11 din Strada Academiei
No. ii compuse din i6 Camere, cu o curte spaţioasa tn care se află grajdifl şopron şi alte dependinţe. Aceste case mal aii şi o prftdina importantă A se adresa Strada Batiste No. 11.
DE ARENDAT SSfîefSTdîS
af. Gheorghe 1887 tnaiatc. Doritorii se vor Ivlresa la d-l Eugenie Topoloveanu Strada Solonă No. i, Bucnrcşll.
mi |\i IIIIMiT chiardeacumcasad-lul 'i I M.IIIIU II v. Hiotl din Str. Luterană 15, mobilate şi nemobilate avănd 22 camere, grajd de 10 cal, şopron de 6 trăsuri, 2 pimnite, 1 put şi grădină cu 2 pavilioane.
Doritorii se vor adresa la d-nu Prorie-tar tn toate zilele de la orele 8 de dimi-neţă până ta cinci (5 seară. Asemenea şi de arendat de la SI. Qheorghe viitor moşia d-sale Copaciu din dis'rictul Vlaşca plaga CAInişle.
BERARIA
LA
STEAGUL NATIONAL
Bulevardul Elisabeta
IN PALATUL BĂILOR EFORII
La I Iu lift st. v. se va deschide berăria având la dispositia onor. public, bere şi vinuri de ţoale ca-lilâţile indigene şi streine.
Antreprenorul nu va cruia nimic penlru a satisface pe onor. visilaloare.
LEI CU 100 LEI
Orl-cine p<\	,	. Dai.ia
£\pJicatiuneaVponm a bursa d„e ^ r
\imha roraaneacs& fco.
PARIS. 8 l
SOCIFTF V'm-l£-G 0 bUU ET E D,1VE rselle
C nnitaliil	. ,
i
ATELIER DE LEGATORIE
iUUiniilIli
de la. SE Qbeorghe s’a mutat din Cassa Filitis Strada Biserica Eni No. 1
în Cassa Biserici dintr’o zi tot Strada Biserica Eni No. 10.
—HM. VREA l>M|?—
Se eaule următoarele nift •	,
rare plălesc: Moldova din 3M' V 27 par. lei 30; de 51 par. |M	' «
81 par lei n. 15; de 101 par. leP1 .5?;	'
anul 1858: de <0 par. lei n. 1.25; ucT.' " 1.25; pe ltiienln. România din a'. ' L,-,-şi 1872 lei noi 25,o mie; din anii 187* lei noi 1.75 o mie. Cârti poştale din Îv7! carton alb lei noi 2.50 pe bucata. SKi adreseze In scrisori Recomandate la Jacques A.Marcus; Str. Saul, 10Bucureşti.
— 1 000 mărci Continentale, vând_
■— numai cu 80 bani franco. —
iii: închiriat sr;.
tnment compas tic pulrn camere <!tn care un salon ninhihit. A se adresa la redacţia ziarului si Str Occldcnlu \o. îi.
Se închiriază chiar de acum.
MOŞIA STREJEŞTI ?&?«?£;
districtul Romanat parlea cuvenit d-nei Alexandrina Grădişteanu doctor Darvari şi losef Darvari se dâ In arendă de la 23 Aprilie 1887. Doritorii se pol adresa la d. doctor Darvari Strada Dorobanţilor No. 34 safl la d. avocat Miliail Pala Strada Academici No. 15.
PADUREA DIN LUNCA,după moşia V ăleni dist. Uliu proprietatea tl- lin Nicu Moscu. situată pe malul drept al Vedri, având tio pogoane Întindere si 12 ani etate, se vinde spre tăiere. \ se adresa B»ieut*eşll Strada Miner va 12 his.__________________
nii l l'V'Mtil? locul dm strada l)h \ hMAnl Uionisie No. 20 şi strada Crinului No. 5. Acest loc are faţa pre strada Dionisie 37 metri, pre strada Crinului 40 metri şi adâncime de 44 metri. Se vinde tn total sau tn loturi, de câte o a patra parte.
Doritori se pot adresa la proprietarul lui, D. Gr. G. Peucescu, str. CKmenţi No. 2.
Dfe VENZARE fa“r!."?^dS»n
iepe, mănzl de pur-sănge, cai de curse, de călărie, de trăsuri.
A se adresa la d-nul Reimer administrator la moşia Paskani (jud. Ilfov 2 ore depărtată de Capitală).
INSTITUL „NEGRI"
IN
GALAŢI
Internat externat de baeţt, fundal tn 1883 şi condus de o asociaţii! ne de pro-,'efort puti'icl. Cuprinde Lrcl secţiuni: .■rimam, cu cursurile tn institut; gim-asiata. cu cursuri le la gimnasiul staulul; romertiăfa, cu cursurile parte in islitul s parte la şcoala comercială in loca iţele.
Localo1 institutului es'e situat tn ‘litrul oraşului (.casele A Foţi, din rada u ae.elttş nume.) şi întruneşte Midi 11 ui le cerute.
Pen i anul şcolbr 1880/87 Asociaţin-ea a l ieutâ noi tnbunălâţirl tn lut ce titeşi- ! i bunul mers al institutului. Cur-' ile primare Încep la 10 August, lâ ci i secnudare de la 1 Sepiembre. Ort informaţiunl se pot căpăta la lirecloune, caro trimele gratuit după :rere prospectul şcolet.
Direcţiunea.
I'.S. ot odală institutul are ncceti-11e de un profesor pedagog la limba rancesfi pentru clasele Începătoare, lor torit de a ocupa acest post, sunt rugait a se adresa la direcţiunea insti-uluhii, care tl va face cunoscut orut ifi înscriscondiţiunile.
Direcţiunea.
HWW^ BUCUREST %mi
— 21, UUK Df. LA VICTOIRB, 21 —
NOU^ __
esmers deCtiine
...........fr.
Cti irloum
Roitei de l’Is’e, Au Tonkiti et daus un beau voi. illuslri, carlonnă toile.
Pencrai Cordon, Journal du siege Bernard l’eroz, L'Enfant de Irois n sc,,t ans elude
psychologiquc.........................................
fir. Cb. Montalbon, La petile bible des j<unes ăpoux Toucbatout, (iisloire de France Tiu1 imaresque .	.
I. 8aint-Cere, L’Aflemagne lelle qu elle est . . .	.
Fredolin, lohn Du 11 sur Ic Nil.....................
Armând Silvestre, Les veillees de Suini Pantulăon . Havier de Monlepin, L’Agenco Rodiile 2 v. . . .
I. Tourgueneir, tln Bulgare (k la vei de)...........
Renă de Ponl-Jest, Gram de Breaule..................
Cliur'es Diguel, Conles du Moulin Joii..............
Emtle de Laveleyc, La Peninsule des Ba.can» 2 v. . LăonSay, Les Solutions Dămocraliques d( la question des impots 2 v. . . •.................................
D.	Bery, Leţons sur les Baclărics...................
E.	Duclaux, Le Microbc et la maladie................
Figaro-Snlon le 4-e fascicule ......................
19.-
i0.—
6.25
6.»
4.40
4.40
4.40 4 40
7.50 3 75
3.75
3.75
12.50
7.50
6.25
6.26
2.50

LlC^ -bucureşti- rOjjE
N°■ 138, CALEA VICTORIEI, N“- 138
— —
Di reci, iu nea Liceului St. Gheorghe are onoare de a aduce la cunoştinţa publicului că s’a adăugat şi clasa VI du liccO, aşa tn cât pentru anul şcolar 1886/87, care va tncepe la 15 Sepiembre viilor, cnr-urile vor coprinde primele 6 clase do liccfl şi o clasă preparatoare tn care se vor urma materiile clasei IV primare. Toate cursurile se vor preda tn liccfl de către profesorii bine cunoscuţi al acestui Institut.
Prospectul Liceului şi condiţiunile de admitere se trimite ori cărui persoane car vea face cerere Direcţiunel Liceului 138 CalcaVicloriel Bucureşti unde se primeştechiar deacuma cererile dc in seri ere.
Numărul elevilor cslc slrisl limitat tn (ic-care clasă.
LICEU PRIVAT SI PENSIONAT |
FRANTZ SCH0LTZ
GR»TZ, SALTZAMTSG45SE 4
Acest Liceu este autorizat, prin ordinul No. 5103 din 8 Aprilie 1885, do către I Onor. Minister al Instrucţiune! publice.
Deja serio-ilalea studielor ce se fac In acest liccfl ’l-a făcut renumit.
Se trimite gratis şi franco tutulor care vor cere programul.
DE ARENDAT
iul Inlomitu.întindere I 5NN pog-onne, 2 hanuri. \ se adresa Slrmla Speranţei Xo 20 la Măriţi I’itisteanu.
DE ÎNCHIRIAT
Crinului No. 5 bis.
chiar de acum Casele nuol din Str.
Casele nuol din Str.
DE VENZARE Crinului No. 5 bis.
jumătate locul viran din Strada Dionisio No. 20.
i i ii i VOT SI ¥Wjps>
ţm-r • vin de lu d-nu-I**i*-Tatd Lerescu din Bir. KjusClTţnl, vis-a-vis de grădină se vinde la butelii ţuica de 10 ant, veritabilă garantată pe un letS butelia de ju* m^lalo oca dreaptă a lui Cuza şi vin veritabil de masă uşor şi curat pe 40 bani butelia.
lÎE IM lSiliHT
tava ce ’I zice şi Băcanu din districtul Ilfov, la o poşte departe de Bucureşti, In întindere de aproape 700 pogoane.
Do la SI. Gheorghe 1888 moşia Gressia din dislr. Teleorman lână Ruşi-de-Vi de, In întindere de 000 pogoane.
Doritorii se vo • adresa în Bucureşti la propriatarul Gr. Arion, Calea Gri vi ţa No. 38.
Absolventă a cur-I0U IH I sulul secondar şi având «Diploma de maturitate^, st oferă a daleecţiunl, tn vre-o familie pentru cursul primar safl secondar. mlu special pentru limba francesâ, matematici şi ştiinţele flsico-nuturale.
A să adresa la rcdacţiunl.
nc i W r U I DI AT ldc la sr Dumi-
Ut IN un Ini Al tiu anului curent)
casele, grădina şi teatru cunoscute suo numele «RAŞKA» din Strada Academiei No. 28.
A se adresa Strada Batiştca No. li.
N. A. PâFADAT
AVOCAT
Str. Biserica Ieni No. 8 bis.
STu
MUMHIRIAT
/I i r» R:il ibIp m i':nl;i
10 III l 111; lllLUIl \Ii
BUCUREŞTI
6.—STRADA VESTEI.—6
Secţia medicala
1, Hydrotticrapia —2. Electrizare — 3. Inthopcdie—4. Gimnastică medicală—5. Orhalaţl—6. Masajifl sistematic—7. Ser-viciulla domicilia — 8. Consultaţii medicale.
Secţia higienica
i Bae abur..................2.50
t Bae de putină cu şi fără duşe . 2.—
medicamente.................I.—
1 duşe rece sistematică cu basin 1.—
BAI DE ABUR SI DE PUTINA
Notă 1. Băile de abur suni deschise tn toate zilele de la 7 ore dimineaţa plnă la 7 ore seara. — 2. Pentru dame insă băile de abur, o-dată pe săptămână Vinerea de la 7 ore dimineaţa plnă la 2 post-meridiane.
Preţurile la secţia medicală conform juj^osjjecUCuL	Direcţiunea
chiar d'acum ca-
_________ sele Costa-Foru
'din Batişte, Strada Scaunelor No. 46.
22Camere deosebit dependinţele: grajd, şopron, cuhnie, spălătorie şi alte trei ca-mereşi grădină spaţioasă.
Doritorii pot visita casele In toate zilele. Penlru condiţii a se adresa la d-nu C. Q. Costa-Foru 3, Dealul Mitropoliei, safl la redacţia Epocei.
nc UCM7ADC0 eaPa de călărie Ut VtNZ.Ant bine dresată, a se
adresa Calea Dorobanţiolr No. 74.
D. R. RQSRTTI
AVOCAT
Strada Romana No. St.
CAMPINA
BAT MINERALE SULFO • AU*
Stagiunea i Iunie— 15 Sepl8oarlo
s patru
Stabiliment aşezat tn locali/ia/t, r8. frumoasă şi sănătoasă. In timPooalelor ani de când funcţiouăză a dat ţVatrilc marcabile contra reumatismel^jjjmj^ organelor maternităţii (metianc)ft jnc4 scurgeri etc.) şi tn scrofule *iedo pele, constituţionale la copil. Se re<^ plămâni cu succes contra paralisiilor^um ana-sifilis, boale nervoase, cal (tn băutură dinlr’un isv-onlru locuinţa, logie cu Eaux bonnes. aenudâ, musicâ,
Hotel şi case privatfru .t&| te|egrttf restaurante, parcu dc pre S. ’ dislracţiunl diverse, ziure, po^d In Bu-farmacie etc.	U. V.
Informatiuui la d. dr. N. Garo cureţi, calea Victorii 25 sau la d. u, i, Georgescu In Cdmpina.
NB. După legea specială transportul (ie calea ferată este redus cu 50 0/0.
WANTAGE, ENGLITEBA
- ■ , «l ■.• .	•71
00 - k	-A

ANUNC1U
Aduc la cunoştinţa publicului că pe viilor voifl importa,
PETROLIU RUSESC
Io lăzi şi In butoaie, din renumita rafinărie.
FRAŢII IVI O BEL
UZINELE NOASTRE DE
CIMENT PORTLAND
BROOKS, SHOOBRIDGE C-,EGRAYS, ESSEX (ANGLETERA)
1
MEDALII
j IVoua /c*laiula 1882» Mi‘<lalie (Io Al H. i Calcula 1881, Medalie (lcAlUîM,ţ (premiul ccl mal Înalt). i Aiii.slcrdaiu 188îl,Med alic dc A H<jUI\T§( prerii iul ccl mal iualt.

MAS1NE AGRICOLE
precum Locomobile de 10 şi 12 cal putere, Batoze de grâu, Batoze ti .'rumb cu mâna masine de ciuruit şi vânturat, Batoze ame-r 5 mici prntru porumb,Triori perfecţionaţi, Ţeve de cazan pentru L aiobile, Ţeve pentru conducte de gaz şi apa în diferite dimensiuni
DEPOSIT SI AGENŢIE GE/IETÂLA PENTRU RQItiANiâ
MORITZ APPEL
—BUCUREŞTI—
No. 12 Calea Victoriei No. 12
fetcia cu Preiecitui'a JPolitiei Capitalei
5-3 S
fs?
DIN ST. FF.TERSBURG
I Calitatea acestui petrol cstccunoscutâ 1 şi rcnumilâ ca fiind cel mal bun produs al ratluăriclor cnucaziane, şi, afară de avantajul dc a li limpede ca apa, are o putere dc iumiuâ pecare nu o posedă nici unul din produsele celor alte fabrice.
S’a constatat dc c.ilre un mare număr <lc autorităţi în ehimiecăpelroliul D-lor NOBEL întrece tn puterea de lumină cu 13 0/0 petroliul american. Iu alţi termeni, această putere de lumină se consumă cu produsul d lor NOBEL 13 0/0 mal puţin de cât cu acela din America.
Butoaiele vor fi originale americane şi preţul lor fiind cuprins tn acela al I gazului, vor aparţine cumpărătorului. s
Pentru preţuri şi toate informaţiu-nile mă pun la dispos ţiunea cumpărătorilor.
In acelaş timp, am onoarea dea aduce la cunoştinţa onor. public că agenţii mei d-ail ilyser el llratianu la Bucureşti Calea Moşilor 29, suni însărcinaţi sădea amatorilor toate tnlormaţiunile necesare.
Galaţi, Mai IS86.
JACQUES BRUNNER.
Cimentul r.thricaL tn aceste usine de o calitate care n’a putut li întrecut de nici o ailă marcă. Este inlrebuinţat la tencuieli (sluco), construcţiunl masive, temelii, lucrări de cheurl, poduri şi porturi. El este foarte binecunoscut tu Anglia, tn continentul european, tn Statele Unite, tn Canada, tn America de Sud, China Japonul, Australia,Noua Zelanda şi tn Indicle Orientale şi Occidentale.
Usinele sunt favorabil situate atât pentru a obţine o cantitate nelimitată de ccl mal bun material, cât şi pentru imediata predare a productului fabricat.
Să fac zilnice încercări şi să ţin tn-tr’un registru resultatele obţinute.
Briquetele ţcărâmigioarele) de Încercare, probează o resistenţă, urcân-du -se până la 1,400 libre anglese, după şapte zile de şedere tn apă şi pânâ la 1,705 1 bre după 30 zile pe 1 1/2 par-mac patrat, ceia ce echivalează cu o resistenţă dc 64 chilograme de ccnti metru patrat după şapte zile, şi de 1 77 1/2 chilograme pentru centimentru
DEPOSITAR PENTRU JACQUKS IHIUXXER GALAŢI SI SOFIA
patrat după 30 zile.tn timp cc cactele <lc sarcini tn Anglia nu cer dc cât o resistenţă de 700 libre pentru 1 1/2 parmac patrat şi acele din continent presrrifl o resistenţă de30chilograrre pentru centimetru patrat, după 26 la 30 zile.
Fabrica Domnilor BROOKS, SHOOBRIDGE etC-ic poale presenta o seriede cerliRcale primite din toate părţile lumel pentru marele furnituri făcute. Aceste cerii fi cu te probează că cimenturile sale afl arătat prctutindiriea ' resistenţă superioară de la 30până-** 600/0 celei cerutede caetele de s?'-11?' şi superioare tuturor celor l-»^ Cl" menturt englezcscl şi coiiLinf^ale:
Mal e de însemnat că, eimontul BROOKS a fo9t ales de interii ruşi, tn toamna anului 1883 pentru construirea noilor docurţ la Sevasţo-pol, fără ca Domnii Dooks,Shoobnd-ge et C-ie sau agenţr lor să fi inler-venitj>enlru obţino'ea acestei furnituri. Fabrica a llf/al deja 40,000 butoaie pentru acarstă construcţiune.
rcwania si bulgaria
I lt YSE» & DII ATEAXU
BUCi/AESTI CALEA MOŞILOR 21
Tipografia «Le Peuple Raumain»i Strada Episcopiei No. 3.

www.dacoromanica.ro