ANUL 1 No. 218.
A DOUA EDITIUNE
VINERI 15 AUGUST 1888
Grigore G. PEUCESCU
Director politie
ABONAMENTELE
SE PLĂTESC TOT-D’A'CTNA ÎNAINTE :
In ţară pe 1 an 40 lei, 6 luni «0 lei. 3 luni 10 lei in străinătate 1 an 50 lei, 6 luni ?5 lei
ABONAMENTELE ÎNCEP LA I Sl 16 A F1E-CAREI LUNI
REDACŢIA
No. 3.—P/ata Episcopiei.—No. S.
N.	Gr. FILIPESCU
Proprietar
ANUNCIURILE
SE TRIMESC NUMAI LA ADMINISTRAŢIE
Pentru Orient la Acstcrn Ag ncti, Constantinoplt Kavakey Deirinen Han, 16 Galata. Anuneiuri pe pa*. IV, linia 30 hani, anuncirl şi reclame pe pagina treia 2 lei linia.
ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3.
IO BANI NUMERUL
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
IO BANI NUME FIUL
APARE IN TOATE ZILELE	---
SO BANI UN NUMER VECHIU
CUM STĂM?
IN CONSILIUL DE MINIŞTRII
SE REVENIM LA NOI
ODISE A PRINŢULUI ALEXANDRU
MIZERIILE LONDREI
—C----------------------I
CUM STĂM?
Evenimentele grave cari s’au petrecut şi se petrec încă dincolo da Dunăre, au ocupat înlr’atăl spiritele în căt opininnea publică a fost distrasă în timp de căte-va zile de la cestiunile interne.
Dir nu trebue se uităm că Româ-nia, prin situaţiunea ei geografică, este direct interesată în desvoltarea crizei prin care trece orientul european. Evenimentele din peninsula balcanică pot dintr'o zi într’alta se provoace o furtună din care cu greu vom fi feriţi.
E dar de neapărată necesitate se esaminăm cum ne aflăm tn casa noastră, In momentul când vijelia este pe punt d a începe tn afară şi în apropierea noastră.
In or ce ţară, guvernele şi chiar suveranii, In asemenea momente grave caută se se razime pe popor, Chiar când se simt tari şi aii pen* tru dînşii majoritatea naţiunei, el tiu cutează d’a lua asupra lor res-punderea enormă a conducerel destinelor ţerei, fără a se consulta cu bărbaţii de frunte ai tutulor partidelor. Mal ales şeful statului nu se Încrede, în asemenea împrejurări, nici o dată In luminele unui singur om, afară de cazurile în cari gemuri creatoare ca Cavur sau Bis-mark sunt In capul afacerilor. D.
I.	Brătianu se poate oare compara cu oi ? Creat’a el ceva In această ţară pentru ca poporul român se’i Încredinţeze, fără control, conducerea destinelor sale In Împrejurări atât de grave.
Nu / El n'a creat nimic. El şi partidul care este la putere cudîn-sul sunt uzaţi şi discreditaţi în faţa ţerei. Nimeni nu’i mal crede. Regele este izolat In mijlocul pustiului moral, creat împrejurul seu de colectivitate.
lată cum ne surprind evenimentele bulgare, din cari încă nu se ştie dacă nuvaeşicel mal crâncen rezbel.
Caro e situaţia noastră interioară In prezioa unei lupte hotărâtoare ?
Care e mai cu seamă situaţia actualului guvern însărcinat se conducă ţara In aceste grele Împrejurări ?
Starea nenorocită în care ne găsesc evenimentele de peste Dunăre se poate schiţa In câte-va cuvinte:
O situaţie financiară mai mult de cât încurcată; o datorie enormă, imposite covârşitoare, un bugetreu echilibrat şi care se va încheea cu un nou deficit.
O situaţie economică desastroasă; resboiu vamal cu mai toate statele vecine; comerciul ruinat prin agiu. proprietatea mare şi mică covârşită de datorii; săteanul în cea mai desăvârşită miserie; agricultura în a-gonie.
O administraţie coruptă, incapabilă, jefuitoare.
La cârmă un guvern care nu se mai bucură de încrederea ţerei.
Uu guvern cart nu se mal menţine de cât prin violenţe, prin bătăuşi şi prin asasinate.
Un guvern care a suspendat a-plicaţia legilor pentru vrăjmaşii se! şi care totuşi nu poate opri creşterea fatală a nemulţumirei şi indig-naţiunii publice, ain ce în ce mai energic manifestată.
Gândeascâ-se ţara,şi mai cu seamă M. S. Regele, dacă se poate Înfrunta viitoarea vijelie orientală cu un guvern usat.carechiarîn vremîdelinişte deplină, se clatină pe putredele sale baze.
S.
Sofia, 25 August. 11 ore seara. — Guvernul provisoriO s'a retras tn fata protestărilor unanime ale provinciei.
Regenţa prevăzută de constitutiune se compune din d-mi KaravelofT, Stam-bulolT şi maiorul NikiforofT, cari vor nuini pe miniştrii.
Armata s'a unit cu partidul regenţii.
Sofia, 25 August. Miezul nopţii.— Noul minister e ast-fel compus :
D StoîiolT, afacerile streine; Radosl-evotT. interne ; Jvan Gueşoff, finanţe OroşakotT justiţie ; Todor Yovancioff instrucţiuni publice; maior PanolT resbel.
Sofia. 25 August.—12 ore noaptea.— Consiliul de regenţă a adresat o pro-clamaţiune poporului bulgar. In acăsta proclamaţie KaravelofT zice: că In faţa ultimelor evenimente, cari a0 aruncat ţara tntr'o nesiguranţă periculoasă şi pentru a scoate patria din calea fără scăpare In care era aruncată, contând de alminterl pe sprijinul şi conflenţa poporului bulgar, ia In mână administraţia ţării şi formează sub presidenţa sa un guvern cu persoanele al căror nume s’ati citat mal sus.
Sofia, 20 August.—2 ore dimineaţa. Liniştea e complecta in toata Bulgaria.
Ştirile venite din provincie fac să se prevazâ o adesiune unanimă la ga* vernul cel nofl.
Sf. Peterslmrg. 25 August — Se
zice că prinţul Alexandru merge In Austria.
Ştirile Îngrozitoare cari aQ Circulat tn privinţa situaţiuni tn Bulgaria sunt cel puţin exagerate.
Vie na, 25 August. — Sir White a fost presintat astă-zl contelui Kalnoky de către Sir Paget, ambasadorul Ari-. gliei.
Sir White pleacă astă seară la Bucureşti.
VJenn. 25 August. Prinţul Cantacu-zen, consilier de ambasadă şi Însărcinatul de afaceri al Rusiei, a plecat la Franzesbad, unde prinţul de Bis-mark şi d. de Giers vor avea o întrevedere.
Constanfinopol, 24 August. — Cale indirectă.—Evenimentele din Bulgaria n’ail impresionat pe Sultan, cara vorbeşte de eie cu mare libertate de spirit. Erl a primit la dejun pe ministrul Spaniei, care se întoarce de la Madrid.
D. de Radovitz repetă că Germania nu este interesată In afacerile din Bulgaria.
D. de NelidofT spune că până acum Rusia s’a ţinut In reservâ, dar că In faţa gravităţii evenimentelor, ar putea fl nevoită să intervia cel puţie In mod diplomatic.
Sir Thorton, se arată foarte calm, dar colonia engleză resimte din lovitura politicei englezeşti.
însărcinaţii de afaceri al Austriei şi Italiei nu emit nici o părere.
Ultimele ştiri din Sofia anunţă că contra-revoluţiunea se accentuiază In Bulgaria. Cea mai mare parte a trupelor luând causa prinţului Alexandru cer reîntoarcea sa. O acţiune militară In interior pare apropiată.
Eri în consiliul de miniştrii ţinut la palatul Gotroceni, sub preşeden-ţia Regelui, soarta Principelui de Battemberg, încă necunoscută , a preocupat atât pe M. S. cât şi pe miniştrii.
Toate presupunerile au fost pe rând discutate.
O mulţime dedepeşi provenind de la căpitanii de port, de la comandanţii militari dupe diferitele puncte Dunărene, de la prefecţi, de la funcţionari vamali sau financiari, contribuiau a aduce confusiunea în spirite, de oare-ce lie-care din aceste depeşl relatau mal mult zvonurile
ce circulă prin acele localităţi de cât fapte positiye.
D. Brătianu a exprimat convingerea sa adâncă câ Germania este Înţeleasă cu Rusia In afacerile Bulgare, şi câ alianţa celor trei Împăraţi este mai sigură ca tot-d’a-una.
Dacă in primul moment — a zis d-sa—a avut asupra acestui punct tndoeli, ca toată lumea, Insă acum, dupe ştirile positive ce are, nu mai Încape îndoială. In consecinţă d-sa rămâne încredinţat că, afară de e-ventualităţî neprevăzute, pacea Europei nu va fi tulburată.
M. S. Regele a confirmat această părere, zicând că, dupe convorbirile ce a avut cu d. de Busch, precum şi dupe propriele sale informaţiuni particulare, primite de la Berlin, cm-celarul German este ferm decis a menţine pacea.
Singura eventualitate care ar putea schimba această înfăţişare a si-tuaţiuneî, ar fi când împăratul Rusiei într’adevăr ar fi împins lucrurile până a reţine pe Prinţul Buigariei prisonier în Rusia. Atunci o inter-veriţiune comună a Puterilor Europene, ar deveni probabilă.
In cea' ce priveşte starea internă a Bulgariei, ea actualmente se (leşină din ce In ce mai defavorabilă autorilor lovitureî de stat.
Chiar Majorul Nichiforof, ministrul de resbel, ar fl protestat contra semnâturel apocrife a numelui seu In josul manifestului guvernului pro-visorifi, ca unul ce nici-odatâ n’a sub-scris un asemenea manifest. Majorul Nichiforof, se află chiar actualmente bolnav la Varna.
Azi e positiv că toată armata Bulgară, afară de mici excepţiunl, protestă de devotamentul seu Principelui, şi câ poporul se află În mare majoritate in aceleaşi sentimente.
Opiniunea generală admisă in Consiliul de Miniştrii este câ Rusia, care, In primul moment, părea a avea rolul cel frumos, azi, prin atitudinea poporului Bulgar, cade ln-tr'o situaţiune penibilă, şi din care Încă nu se poate prevede cum ea va eşi.
Dupe rela,iunile primite de la Constantinopol, despre mersul politicei acolo, guvernul nostru pare Înclinat a crede câ Rusia, ale cărei influenţe sunt a tot putinte actualmente asupra decisiunilor Sublimei Porţi, va isbuti a pune pe Turcia Înainte pentru a veni in ajutorul planurilor sale in Bulgaria.
Acestei păreri s’a obiectat câ influenţa Angliei, şi mai ales a Austriei, putând contraria la Constan-tinopole influenţa Rusiei, această putere va fi ast-fel silită a da pe faţă politica sa şi a lua Însuşi iniţiativa in Bulgaria.
In aces! cas, ori care ar fi dorinţele de pace de la Berlin şi Viena, nu se poate prevede ce se poate Întâmpla.
Situaţiunea fiind ast-fel aşezată, discuţiunea a căzut asupra rolului ce ar incumba României în această din urmă eventualitate.
Miniştri', in acord cu Regele, au convenit câ politica noastră trebue, mai mult ca orî-când, se remâe strins unită cu acea Germană.
Pentru caşul când am fi împinşi de evenimente la o luare de arme, Ministrul de Resbel a fost invitat a da Consiliului oare-eari desluşiri. Comandele importante de tunuri hotărâte in ultimul Consiliu de Miniştrii de la Sinaia, au fost deja de Luni transmise. Pe lângă cele 400 tunuri ce România posedă deja, alte 200 de tunuri sunt in curând aştep-
tate ; se lucrează cu activitate la complectarea materialului de pontoane. Ceea ce lasă de dorit ar fi caii trebuincioşi pentru parte din cavalerie şi artilerie. Caii ce s'ar putea obţine prin requisiţiune, dupe rapoartele din anul corent, n’ar putea umplea golurile tntr’un mod satisfăcător.
Asupra acestui punct, destul de serios, d. general Anghelescu, a fost invitat a avisa.
Cât despre exigenţele financiare ce ar crea o intrare în campanie, guvernul, deja sigur de 20 milioane în aur, a primit asigurarea că pe piaţa Berlinului, cu sprijinul guvernului German, ar mai putea efectua, la nevoe, un plasament de rentă din acea votată pentru lucrări publice şi fortificaţiuni.
—Atât am putut afla de o cam dată.
Dospre convocarea Camerilor nu s’a făcut vorbă serioasă, asemenea nici de o mobilisare a armatei.
Consiliul s’a terminat pe la o-rele 12.
Unul din membrii cabinetului, glumeţ de firea sa, comentând cu un coleg tonul de satisfacţie forţată cu care ziarele germane consideră evenimentele din Bulgaria ca inte-meitoare de pace, zise :
—Asta e tocmai istoria ţiganului, când ’f-a luat vântul căciula :
«Bina că mi-a luat o. zise ţiga-«nul, câ tot eram eu s’o dau de po-«manâ.»
Tot ast-fel'mi pare, zise glumeaţă Excelenţă, câ face şi Germania cu Battemberg.
D. Brătianu a informat pe M. S. şi pe colegii seî că mâine, fiind ziua uneia din fiicele sale, va pleca la Florica se petreacă acea zi In familie.	XXX
SE REVENIM LA NOI
Necontestat, evenimentele din Bulgaria se cuvine să ne preocupe In primul rend.
Se petrec acolo de trei zile lucruri, cari trebuie să mişce pe cel mal nepăsători, cari indignă consciinţele o-neste, cari umplu de mâhnire pe cel ce afl avut ocaziunea să cunoască şi sa admire pe principele Alexandru.
Ultimile versiuni, cari parcele mal acreditate, confirma debarcarea principelui la Reni, unde se zice că convenienţele datorite învingătorului de la Slivnitza n’aQ fost Intru toate respectate.
Intre astea, poporul şi armata—cu
escepţiunl regretabile, să înţelege — simpatizează şi să ridica Intr'un singur gând In contra stâreî de lucruri creată de nişte facţioşi.
Toate aceste se văl istorisite şi comentate cu competinţa cerută In alte coloane ale ziarului.
Vorba este, ce facem noi In aceste grave Încurcături ?
întâia preocupare a guvernului nostru a fost cum să'şi creeze resurse, repede, şi cu on-ce preţ.
Banca Naţionala a primit ordin pentru aceasta.
Dar ce poate face Banca cu slaba şi viţioasa el organisaţie In asemeni împrejurări ?
Deja în săptămâna de la 2—9 August aruncase tn piaţă aproape dotei milioane bilele; deja la 9 August corntu-rile curente eraţi descoperite cu peste 4 milioane şi jumătate.
Şi ce mijloace n'a Întrebuinţat Banca spre a satisface acest ordin al guvernului 1
Sunt d'abia 4 zile, pe piaţa Brăilei se vându aproape 30 mii kile de bucate.
Banca puse Îndată mâna pe devise, fără să se gândească cât răfi face pieţei care putea să profite din această mişcare a esportulul spre a scădea agio şi a aduce aur In ţară.
Dedul acest esemplu spre a se vedea strlmtorarea In care se găseşte te-saurul. Negreşit toţi cunosc astâ-zl si-tuaţiuneagravă a finanţelor noastre, aşa de gravă, tn cât nici chiar ofloşil nu se mal încearcă a o ascunde : ar fl o osteneală deşartă.
Dacă în timpuri normale, tntr'o epocă când nimeni nu se gftndia la nuol turburărl tn peninsula balcanică, ste-tenm aşa de rău, preocuparea firească a fle-căruia este de a se şti ce vom face atunci când rolul se va schimba.—La ce mijloace va recurge guvernul, când din poziţiunea de espectalivă şi reservâ re păstrează acum, i se va impune de evenimente a intra pe o cale de politică activă ?
Până acum, tn vremuri liniştite, puternicii zilei ah dus'o, cum aO dus'o. AU intimidat pe unii, aii persecutat pe alţii, b& apăsat asupra conştiinţei a-legătorilor, aii ameninţat cu retragerea, au colportat pe ia negustori certificate regale şi au Încropit lucrurile de azi până mâine.
Dar de astă dată cu cârpeli nu mal merge.
Când acţiunea politică so mărgineşte la afacerile din întru, pot cu Înlesnire membrii cabinetului să se împăuneze cu titlu de miniştrii. Nimic, în adevăr, nu e mal lesne şi mal comod de cât a fl ministru secretar de stat In ţara Româneasca.
Dar pe dată ce mijlocesc evenimente de natura celor ce se petrec acum peste Dunăre, maşina guvernamentală schtrţie, şeful cabinetului lucepe a se gândi la colegi mal pricepuţi şi mal activi; Coroana, în definitiv, atunci şi numai atunci, simte golul făcut In jurul sCQ, şi Începe să se convingă de linguşitorii ce ating treptele tronului.
Acestea suut adevăruri mărturisite de toţi astă zi.
AQ trebuit Insă ca tn Bulgaria să se tntlmple cele ştiute, pentru ca să se Înţeleagă starea de provsoriat politic In care ne găsim.
Dar întrebarea este: aşa trebuia să se consume zece ani din activitatea ţării ? Şi mal departe, zicem: merita a maT sta acolo, oferă garanţii de îndreptare un asemenea guvern ?
Două decenii de regim constituţional se cuvenea să fie de ajuns pentru ra guvernanţii noştril se înţeleagă câ orl-ce şef de cabinet trebue să repre-sinte un ideal politic tntr'o ţara.
Care e idealul proprietarului de la Florica? care e programul aşa zisei lui partide, In faţa preocupărilor generale provocate de neliniştea din Orient ?
Nici un ideal, nici o programa.
Pecâtlntimp de pace,dar de sărăcie, s'a grăbit a 'şl linguşi orgoliul clădind la palate pe datorie, proiectând la Înfrumuseţări, cari nu stafi tn raport cu punga ţării; pe atât e de mic şi de timid In timpuri critice.
Aleargă in dreapta după câte un om cu talent şi experienţă, pe care tn alte vremuri ’l acoperea cu înaltul săfl dispreţ; se Întoarce In stânga după ajutoare şi rugăciuni.
In locul orgoliosului de eri, întâlneşti pe smeritul de azi. Câta înjosire! Câtă mizerie, Domne sfinte. 1
Când dar ne întoarcem privirile către starea noastră internă ne cuprinde jalea. Îndemnam dar pe toţi bunii români să facă să înceteze până mai e timp situaţia actuală,care numai la bine nu ne poate conduce.
Să nu perdem un singur moment din vedere actele guvernului nostru ; atenţiunea noastră să nu fie distrasă peste măsură, de la datoria el, de evenimentele politice externe. Să cântărim şi să lnscrim toate greşelile celorde la cârma, pentru că la facerea invenlariulul şi la lichidare să’l putem zice cu tărie: chi fala paga.
Sandu*
www.dacoromanica.ro
2
EPOCA — 15 AUGUST
BULETIN EXTERIOR
ODISEA PRINCIPELUI ALEXANDRU
Am terminat buletinul nostru exterior de erl zicând că estetndoios dacă organisatoril loviturei de Stat din Sofia, dupe ce a uzurpat guvernul prin surprindere, vor avea destulă putere pentru a se impune naţiunel bulgare şi armatei remase credincioase principelui Alexandru. Tot o dată esprimam părerea călucrurde sunt departe d a fi sfârşite In Bulgaria şi ne putem aştepta la evenimente surprinzătoare cari pot schimba cu totul situaţiunea.
Prevederile noastre sunt astâ-zl deja îndeplinite.
In adevăr s'afl petrecut şi să petrec încă evenimente surprinzătoare şi stranii, ale căror urmări pot nimici toate calculele diplomaţiei.
înainte de toate este astă-zi necontestabil că poporul şi armata In Bulgaria s'afl pronunţat lntr'un mod făţiş şi chiar entusiastic In favoarea principelui Alexandru. Aceasta dovedeşte că lovitura de stat din Sofia n’a fost de cât un complot ordinar urzit şi esecu-tat de câte-va persoane, fără ca conspiratorii să aibă vr’un razim In voinţa unei părţi Însemnate a naţiune!. In ast-fel de condiţiunl mişcarea prin care a fost resturnat principele numai are acea Însemnătate care ar fi avut’o, dacă ea ar fi isvorlt dintr'un curent naţional. Ast-fel. In momentul de faţă, complotul esecutat la Sofia asupra persoanei principelui Alexandru, 1n loc să folosească autorilor şi inspiratorilor lui, să Întoarce contra lor. Să poate zice ca nici o dată Învingătorul de la Slivniţa n’a fost mal popular In Bulgaria de căt aslă-zi. Poporul întreg II aşteaptă pentru a'l aclama şi a’l readu’e In triumf pe tronul dupe care o mână de conspiratori Indrăsneţi 11 coborlsera prin surprindere.
Din punctul de vedere interior, revo-luţiunea contra principelui Alexandru este dar cu totul neisbutita. Guvernul provizor e răsturnat, membrii săi sunt arestaţi şi locotenenta domnească compusa din miniştrii principelui detronat guvernează In numele săfl.
Ce schimbare In câte-va zile !
Şi cu toate acestea principele Alexandru numai e pe teritoriul principatului săfl. El a fost smuls din mijlocul ţărel sale şi condus In Rusia. Acest fapt este de o gravitate enormă, din puntul de vedere internaţional, căci ua complotului de la Sofia sigiliul oficial rusesc. Nu se mal poate vorbi astâ-zl de o mişcare locală ivită In Bulgaria, când acel cari afl resturnat pe principele n’afl fost de cât nişte gendarml ruseşti însărcinaţi cu misiunea d’a'l aresta şid’a’l aduce pe teritoriul rusesc. Dintr'o revolt ţie ce să zicea naţională a eşit o răpire esecutată cu dibăcie. Dar tot ast-fel s’ar fl putut esecuta şi de o bandă de hoţi cari ar fi surprins pe principele Alexandru In colţul unei păduri şi l'ar fi adus mort safl vifl la acela iar! II plăteşte.
De aceea politica rusească a simţit la timp greşeala pe care o comiseserâ agenţii el prea zeloşi şi, după o scurtă aşteptare la Reni, principele Alexandru
şi fratele săfl afl fost lăsaţi liberi să se ducă «unde vor voi.»
Dar acest cuvânt «unde vor voi» este elastic. Pare ca depeşa ar fi trebuit să ne anunţe că li s a permis prin-cipelor să meargă unde vor voi dar «afara din Bulgaria-,
Căci alt-fel,de ce principele Alexandru n’ar fi venit la Galaţi şi d’acolo nu s'ar fi întors îndată în Bulgaria unde toată lumea l'aşteapta ?
Ne aflam dar In faţa unei situaţiunl unice în analele istoriei. Un Suveran iubit de poporul său e răsturnat şi expatriat de o mână de oameni. Ţara restoarnă pe conspiratori şi rechiamă pe suveran, dar acest din urmă călătoreşte spre o ilestinaţiune încă necunoscută.
Victimă combinărilor polilice ale diplomaţiei, el pribegeşte ca un nofl Ulis Încoronat, pe când, ca Penelope lâcrămtnd, Bulgaria ÎI păstrează credinţa.
V.
INFORMATIUNI
D. de Willamov. Însărcinatul d’a-faceri al Rusiei, s’a reîntors cu trenul d’aseară de la Sinaia.
La Sinaia n’a mai remas aşa dar, ca diplomat, de cât d. Kennedy, Însărcinatul d’araeorî al Angli i.
n
Tatăl prinţului Alexandru a t» le-grnfiat la Peterslwrg pentru a cere informaţii privitor la fiul seu. li s’a răspuns că prinţul Alexandru îşi er-
D. E. Slătescu, ministru de justiţie, a părăsit azi dimineaţă capitala.
X
D. 1. Brâtianu va pleca astă seară la Klorica pentru a asista la o serbare de familie.
tt
M. S. Regele, se va reîntoarce astă seară la Sinaia.
ft
Un consiliu de miniştrii se va ţine azi la ora 1 sub preşedinţa d-lul 1. C. Brâtianu.
*
Eri s a ţinut ,1a palat un consiliu de resboiu sub preşedinţa M. S. Regelui.
*
0 notă a guvernului otoman arată tuturor representanţilor Porţii din streinâtate se notifice guvernelor pe lângă care sunt acreditaţi că dacă In trei zile lucrurile nu se potolesc tn Bulgaria, Turcia va restabili ordinea.
tt
O telegramă din Reni anunţă că prinţul Alexandru a plecat azi mergând în Germania via Bucovina.
tt
Comisiunea din Târnova care sosise pentru a căuta pe prinţul A-lexnndru, a plecat din Bucureşti cu trenul de Moldova.
tt
meazâ calea în străinătate.
Mareşalul prinţului Alexandru a părăsit capitala, spre a întâlni pe prinţul Alexandru.
n
Presenţa In Bucureşti a unor a-gitatorl Bulgari, şi a mal multor nihilişti ruşi este azi un fapt cert, care emoţionează cercurile noastre politice.
Se zice chiar că grabnica sosire din Sinaia a Însărcinatului d’afaceri rus, stă tn legătură cu această împrejurare.
tt
Baronul Riedesel,mareşalul curţei principelui Alexandru a plecat eri
seară spre Moldova spre a se totllni cu principele şi a ’i comunica cele petrecute în Bulgaria. Împreună cu baronul Riedesel a plecat şi d-rul Koch, confesorul principelui Alexandru.
tt
In urma unui meeting ce s’a ţinut la Kazanlâc s’a lelegrafiat Ţarului spre a'l se cere ertare pentru atitutinea poporului bulgar.
tt
D. Radu Milia-, ministrul lucrărilor publice a avut azi o lungă întrevedere cu d. Gantacuzino, directorul drumurilor de fer.
tt
Direcţia telegratelor şi poştelor a dat o circulară la toate oliciele pentru buna Întreţinere a liniilor.
tt
Am Inserat eri, sub toată reserva un svnn ce circula prin oraş relativ la intrarea d-lul 1. Bâlăceanu In minister, la depatarmentul de externe.
Irformaţiunile ce ne am procurat în urmă ne pune In poziţie de a des-minţi acest svon, care isvorâse din împrejurarea că d. 1. Bâlăceanu a fost chemat la palat la 2 ore, în urma consiliului de miniştrii.
Adevărul e că M. S. a exprimat D-lui Bâlăceanu dorinţa sa de a’ vedea cât mal curend reîntors la postul seu din Constanlinopol, de oare-ce se poate prevede că acolo va începe acuma acţiunea diplomatică cea mal vie In privinţa ces-tiunei Bulgare.
D. Balâceanu a răspuns M. S. că va porni din Bucureiti chiar măine, Vineri, dimineaţă. A seară d-sa a
plecat la Goleşti, unde se afia familia sa, şi diseara se va Întoarce In Bucureşti.
tt
Prinţul Alexandru Guza s’a reîntors în Capitală după o scurtă ex-cuisiune prin munţii CarpaţI.
tt
România primeşte din Constanti-nopol următoarea depeşe:
«O telegramă primită la ambasada engleză, anunţă că divisiunea din Archipel a sosit deja la Dardanele.»
MINISTERUL DE RESBEL
COMftNOIRTUl CORPULUI II DE »R*m
Ordin de chemare
Conform ordinului No. 12.695 al ministerului de lesbel, basat pe disposiţiile prescrise la art. 9 din legea oficerilorde re-sorvft, olîceril de reservfc din arma cavaleriei din corpul oficerilor de reservă a! corpului II de armata, ce urmez :
Locotenentul loanidis Alexandru Di-mitrie.
Locotenent Pelrescu Dimitrie.
»	Cosla-Foru Constantin.
»	Petrescu Emil.
Sub-Iocot. Creţeanu O. George.
»	Lenş Alexandru.
»	HAIceanu Halea.
»	Prajescu Nicolae.
»>	Gradişteanu loan.
»	Filiti Gheorghe.
»	Savulcscu loan.
»	Lipati Atanasie.
»	Filipescu Nicolae.
»	Berlescu Constantin.
•>	Solacolu Constantin.
»	Vernescu Constantin.
»	Vişan Lascar loan.
»	Bujor G. Paul.
»	Cupa Victor.
»	Cornea N. Nicolae.
»	Savovicl Raranga Alexandru.
»	Beculescu loan.
»	Catargi Pavel.
»	Ghidlonescu D. loan.
»	Popovicl G. Nicolae.
»	Ghica Nicolae.
Urmând a participi la manevrele de cavalerie ce vor avea loc de 6 Seplembro până la 1 Octombre 1886, se concentrez tn acest ssop şi li se ordonă ca In seara zilei de 5 Semptembre s6 se afle toţi prcsinţi la Buzf-O, undo se vor presinta d-lul general comandat al divisiel de cavalerie, având fie-carc ţinuta şi calul reglementar, pentru a primi ordine de servicifl.
Pentru acest sfârşit ollcerit de roservă menţionaţi mal sus, aceia cari ’şl afl domiciliul stabilit în Bucureşti, se vor pre-sinla comandantului pieţe! Bucureşti pentru a’ş! primi foile de drum, necesare la calea ferată până la BuzSQ, iar aceia cart ’şl afl domiciliul stabilit tn alte garnisoane, comandanţilor de garnisoane de la localitate.
Atât comandantul pieţei cât şi comandanţi! de garnisoane, vor nota pe foile de drum No. 12.695 al ordinului ministerului de resbel, pe basa cărllia liberazâ foile de drum, şi vor face menţiune tntr’ânsele că ele sunt valabile cel mult până la o Sep-tembre, seara, când oficeril trebue sfe se afle presenţl la servicifl.
Ordinul de faţs, conform cu disposiliele prescrise la art. 7 din legea oficerilor de reserva, esle considerat ca notificat tutu* lor oficerilor menţionaţi, din ziua publica* rei lui ia «Monitorul oficial» ii din acest moment, conformi ari. 8 din aceiaşi lege, fac parie din arma’asi sunt suputi la toate îndatoririle serviciului t jnrisdicHunei militare.
No.19.7t0.	1886, August 9.
DEPEŞE„HAVAS"
ara 11 p* m.
Constanlinopol,24 August.— Cale indirectă—Sir Thornton a remis Porţii la 16 August un memorandum datat de )a 5 Iulie, şi care emană prin urmare de la cabinetul Gladstone.
Acest memorii! face să reiasă suferinţele causate populaţiunilor turceşti
de viciele administraţiunl corupte şi spune că aceste fapte confirmate prin rapoartele consulilor, găsesc In Anglia un ecou, pe care guvernul du I mal poate ţine.
Prin urmare Anglia a înştiinţat pe Turcia In modul cel mal stăruitor de a se gândi serios la Introducerea reformelor In toate provinciile, conform cu tratatul de la Ber in. Turcia lucrând ast-fel, zice memoriul, va mulţumi po-pulaţiunile sale şi le va lmpedica do a ’şl întoarce privirile lor către slreinâ-tate.
Acest memorifl e foarte lung, conceput In termeni foarte aspri, foarte comunicatorii. Coincidenţă picantă, memoriul începe ast-fel :
«In momentul tn care cestiunea greacă şi complicată suni din fericire aplanate»....
Acest memorii! a impresionat vifl şi foarte neplăcut pe Sultan şi pe Poarta, care ’l ţine In secret. Un consilii! de miniştrii trebuia să ’l examineze Duminică, când afl isbucnit evenimentele din Bulgaria.
Telegrama E. S. Said Paşa către re-presentanţii otomani de pe lângă Marile Puteri
23 August 1886.
Evenimente grave s’îifl Întâmplat la Sofia.
In noaptea de 20 spre 21 ale acestei luni, reşedinţa prinţului Alexandru a fost de odatft împresurată de nişte trupe revoltate unite cu elevii şcoalel militare şi Prinţul a fost dus sub escorta la graniţa dupe ce ’şi-a dat demi-siunea înscris. Îndată după aceasta un nofl guven s’a format având în cap pe mitropolitul Clement din Sofia în calitate de locotenent princiar şi oraşul pus In stare de asediu.
Guvernul imperial nu putea remâne nepăsător în faţa unul eveniment atât de neaşteptat şi pentru a preveni or ce conflict supărător Intre părţi, a telegra-fiat comisarului săfl din Bulgaria ceia ce urmează:
«Guvernul imperial In neştiinţa In care se atlâ despre gradul de legalitate al actului care a privat de odată pe prinţul Alexandru de demnitatea sa, regretă acest eveniment şi In caşul In care s’ar turbura ordinea fie In Bulgaria, fie In Rumelia Orientală până In momentul In care va fl In stare să decidă despre situaţie, dupe ce se va fl Înţeles CU puterile, tr>tf ural ea «O fost autorii acestui fapt vor fi respunzătorf.
Bine voiţi a comunica ceia ce precede persoanelor cari ţin acum puterea la Sofia».
Comunicând ceia ce precede ministrului afacerilor streine veţi bine-voi a ’l face să preţuiaseă, grija ce dăm In interesul general, de a nu ne depărta de linia de conduită ce ne-am tras, de la începutul cestiunei rumeliote, acea de a lucra !n Înţelegere cu marile puteri.
AceiBşI cestiune intrând In noua fa-sa ce am enunţat mal sus, numai cu concursul acestor puteri dorim ca starea actuală de lucruri să reintre Intr’o situaţiune normală şi conformă cu angajamentele internaţionale.
Vă rog să daţi citire şi copie a depeşil de faţă E. Sale şi să-ml transmiteţi respunsul săfl în astă privinţă.
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
ifcc»-	a i ---a. ’i i	■■'a
u*0)
MIZERIILE
LONDREI
(Urmare)
XX.
Dupe reseoala.
Cel doi Watsonî, cari erafl sinceri, cari nu Înţelegeau cum o Înfrângere desăvârşită şi nelnduioasa, putea să fie cunoscută ca o mare victorie priviră pe William Castle miraţi, lntrebându'l din ochi.
—	Ce vă minunaţi ? reluă acesta In mijlocul adâncei tăceri care să făcea când vorbea el, credeaţi cumva c'o să fim In stare să prădăm o casă de schimb ?
—	De sigur', zise cel mai mare dintre Watsonî.
—	Causa noastră ar fi fost desono-ratâ, adause Watson cel tânăr.
—	Trebuia să ne mărginim a dovedi âsiâEî, urmă şeful, tuturor domnilor pnrtisanl al legalitaţel cu or ce preţ Că poporul e sătul de a Qial aştepta, că e gata la or-ce exceâe dacă nu-i să vă îndeplini voinţa, şi mi se pare că astă hm davedit’e cum se eade:
—	Vrăjitoarea asta de Jana s’a purtat bine,adause generalul Thistlewood.
—	Dar In sfârşit, zise sfios Preslon
croitorul, ştiţi, d-lor, că efl sunt de pâ-lerea d-v., dar In sfârşit de unde ştim că Prinţul-Regent, In Înţelegere cu miniştrii, nu hotărâse să primească bine petiţiunea care să iscăleşte, şi că dupe ce s’a Întâmplat, dupe aceste şcene de turburare şi desordine.....
Castle şi generalul Iş făcură cu o-chiul:
—	înainte ca şi dupe ele, dragă Pres-ton, zise cel din urmă, Prinţul-Regent şi miniştrii, ş’l-au bătut joc şi lş vor bate In tot d'auna joc de popor. Oamenii de felul lui Mac AllanŢIunt, Bur-dett, unii din ambiţii, alţii din nerozie, vorbindu-ne de legalitate,sfâtuindu-ne să mal rabdâm, lucreaază pentru asupritorii noştri. Acum când s'afl amestecat făţiş In mişcare, trebuia să-I compromitem, şi sunt compromişi.
—	Aşa este, rosti unul din Watsonî cari, In generoasa şi oarba sa nerăbdare, vedea In raţionamentele lui Castle şi a lui Thistlewood, semnele unei politice mari şi dibace.
—	Mac Allan era pe locul luptei, chiar la uşa casei de schimb, să uu uitam aceasta.
—	Da, era acolo, adause Preston* de cât efl sunt convins că se afla din Întâmplare, şi că nu e greşeala Iul
dacă;.....
—	Dacă Încercarea noastră n'a fost pe deplin zădărnicită ? întrebă, Castle, isprăvind cugetarea Ini Preslon i ni-
meni n'o ştie mal bine de cât generalul şi cu mine, de vreme ce la amândoi ne a venit In gând să ’1 reţinem, fără voia lui, să '1 confiscăm, să ’1 luăm cum am zice prisonier. Dar cine va spune aceasta publicului? D-ta Preston?
William Castle accentuă această Întrebare privind ameninţător pe bietul croitor.
—	De sigur nu efl, Îngână Preston. Ştiţi toţi cât sunt de devotat causel noastre şi gata a esecuta toate ordinele Comitetului. Dacă vă e de folos unul din d-v. ca să se creadă că Mac Allan a fost unii din şefii rescoalel, voifl vorbi după cum veţi porunci.
—	Asta nu e num ii folositor, dar chiar indispensabil. Apoi Mac Allan n’a fost unul din şefii rescoalel, el a fost singurul, adevăratul şef.
Castle pronunţă această frasâ viclănâ pe un ton de autoritate şi cu o Îndrăzneală care răpuse pe toţi auditorii săi.
—	Castle are dreptate, adause unul din Watsonî. Destul de multă vreme Mac Allan ne-a jignit şi ne a oprit sub cuvânt de legalitate, de luptă făţişe şi pacifică. De vreme ce aceste toate nti slujesc la nimic, poarte-se ca noi, lup-te-se cum ne luptăm noi, safl să se lase a fi prins şi splnzurat.
Nu-i tot dintr'o carne ca şi noi?
Acest raţionament greşit convinse deplin pe jPreston şi cel-l’alţl conjuraţi. Hotărlrâ că dacă afacerea acelei res-Coale va fl urmărită, dacă nlembril safl unii din membrii comitetului ar fl a-bastaţl şi daţi In judecată pentru eele
ce să petrecuse, Mac Allan va fl denunţat de către toţi cu organisatorul şi şeful răscoalei.
In chipul acesta siliad pe Hunt, pe 8ir Burdett şi amicii lor să intervie pentru acusaţl, şi să lucreze fie pentru a face treaba muşama, fie pentru a intra In partidul acţiunei safl cel puţin ’l fâceafl să se compromită bine.
Castle mal avea şi un interes personal pe care cititorul l’a ghicit deja de sigur.
Dar omul care deveni mal târziii martorul coroanei, ştia că nu se va scoate la lumină din această afacere de cât acea ce era necesar causel re-ga'e. Mac Allan ca şi Watson, Preston, Thistlewood, ca şi toţi acel cari condu-cvafl partidul poporului] a peire.de buna credinţă safl din fatală orbire, trebuiau să fie liberi In interul ministerului.
Neînţelegerile pe care le, Întreţineau In sinul partidului, nerăbdarea unora şi moderaţiunea celor! l’alţl, serveau atât de bine interesele Prinţulul-Re-gent şi a miniştrilor, In cât ei nu se puteau gândi, cel puţin pentru moment, a nimici căuşele acelor neînţelegeri.
— Nu sunteth aici, reluă William Castte, dupe un timp, ca să chibzuim ce are să fie. Efl efed că n’afl băgat de Seamă că Mac Allan şi noi ne aflam în mijlotiul vălmăşelel, Căci guvernul are destul de lucru cu petiţiunea de care e ameninţat peste două zile. Ad să apuce numai pe acel cari s’afl lăsat prinşi la faţa locului;
Preston, care de firea lui nu era curajos peste măsură, să simţi mal la Îndemână auzind aceste cuvinte.
—	Da, aşa socotesc şi efl, murmură el cu un ton mulţumit. Vedeţi că a-ccastă petiţiune va fl bună la ceva.
—	Dacă va fl buna la ceva? strigă Castle.
Crezi că am fl lucrat cu trupul şi sufletul de 15 zile, ca s’o propagăm, s'o dăm de iscălit In toate părţile dacă nu ne aducea nici un folos ?
Şeful bandei spum-a adevărul. Pe câud comitetul salvârel publice pregătea In ascuns tulburările cari nu isbu-tise şi acele cari aveau să urmeze, flecare din membrii Iu:, pe faţă, şi ca să aibe un cuvânt bine-cuvântat de a lua parte la întruniri, de a lucra Întruna pe lângă popor şi negustor , devenise propagatorul înfocat al petiţiune! către Prinţul-Regent.
Viitorul martor a1 coroanei arăta de altmintrelea foarte bine ce cugeta majoritatea comitetului In acăsta privinţa:
—	Da, urmă el, acestâ petiţiune şi, presentarea sa guvernului sunt bune şi folositoare, dar cum sunt bune şi fa lositoare or-ce lucruri tu politică, da a. ştu să ’e întrebuinţezi cum trebue. De acta sunt de părere ca poimâine, când Hunt şiSir Francis Burdett să vor ducr la Prinţul-Regent a’i remite su? zisa pe-tiţiune.uncortejifl numeros şiimposant de semnături să i Întovărăşească până la picioarele tronuiul, spre a-'l susţine prin presenţa lor.
(Va urma).
www.dacoromanica.ro
A
EPOCA — ir* AUGUST
3
PUBLICITATEA
ZIARULUI ,, EPOCA“
Tir a glu 5,000 de fol
ANUNCIURI SI RECLAME
AnunciurI pe pagina IV, linia 30 bani
AnunciurI şi reclame pe pagina III linia 2 lei.
I. P. s. S. mOPOLITIL
ErI, starea sflnfttăţel sale, lăsând I.P. S. S. Mitropolitului puţine speranţe, singur a cerut s6 s'adune toţ.1 preoţii Mitropoliei In camera sa, şi dupâ ce s’a spovedit şi s’a grijii, a cerut tutu-lor ertare, spunându-Ie că simte că ultimele sale momente ah sosit.
Regele a venit In timpul acesta. însoţit de d. Dim. Sturza, şi o scenă din cele mal mişcătoare s'a produs.
I. P. S. S. Mitropolitul păru a redobândi pentru această întrevedere, plenitudinea forţelor sale, se aridică pe pernele patului, şi să adresă către Regele Carol recomandăm*u-î d’a păstra integritatea Religie» şi a Ţdrtl. Apoi ’i-a dat bine-cuvfintarea sa,şi 'l-a recomandat un testament spiritual ce ’i-a remis subscris de mâna sa.
Regele foarte emoţionat avea lăcră-mile în ochi, d. Dini. Sturza plângea cu hohote.
De er. I. P. S. S. a căzut Intr’o somnolenţă mal i.e'ntreruptâ.
Rugăciuni se fac la Mitropolie fără încetare; toată lumea a stat astă noapte In picioare.
Doctorii ah declarat că n'a mal rămas mal nici o speranţă, şi dintr’un moment într’altul s'aşteaptâ fatalul sflrşit.
SCRISORI DIX BULGARIA
ÎNTRUNIREA DE l« RUSCIUK
Rusciuk 13 August seara.
La Rusciuk, după cum v'am anunţat erl, a fost o Întrunire ce s'a făcut la palatul administrativ la ora 4, a luat parte peste 5000 persoane,toţi entustiasmaţl. A-ceastâ Întrunire a fost prcsidată de primarul oraşului Rusciuk, Vinari, care a luat cuvântul cel d’lntâiil, zicănd : «eO v'am «chemat s6 ne sfătuim tn aceste caşuri «grele, nu iad asupra mea respunderca «să vi zic că ce s'a făcut la Sofia, este sad «nu, In folosul Bulgarii; d-voastră sunteţi • aci. Judecaţi şi hotârtţl tn un fel, numai «hotârtţl acum, ca să ştim ce este de făcut «şi să nu fie ţara In ferbere.»
După dânsul s'a suit Marcof, venit înadins din Ttrnova. Acesta tn cuvtutarea sa a zis : «Să ne aducem aminte că avem »nn principe, care nu este de cât născut «numai de^altă naţiune.el Insă ne-a probat «lot-d’auna de la venirea sa la noi, şi mal «cu seamă pe câmpul debătaie,unde mulţi «din noi a avut ocasie să'l admire, că este «Bulgar, că s'a identificat cu no!,cuintere-«sele noastre, care nu trebue să fie nici «ruseşti nici nemţeşti, ci curat bulgăreşti.
«Acesta este principele ce nişte instru-«mente ale intereselor ruseşti caută să • «ni'l .ia dintre noi, din fruntea noastră. «Daca d-v. sunteţi pentru restabilirea stări «de mal Înainte a ţârei noastre. Dacă sun-«teţl pentru Principele Alexandru de Bal-«temberg, vă rog să hotărîţl aci ca să fa-«cem să revie principele,ştiind că va conta «pe sprijinul nostru.»
Tot poporul a aclamat cu mult entu-siasm reîntoarcerea principelui zicând sâ se omoare să se spânzure trădătorii.
Apoi sa suit Teodor Hayi Stane hi redactorul ziarului «Slavianin» din Rusciuk.
Acest orator a vorbit cam in acelaş sens publicul 11 întrerupea continuo strigând: trădătorii se se spânzure ! El sesupun guvernului provisorid ce s'a ales la Târ-Jiova, 11 aclamă ca guvern recunoscut de ţarâ,şi’l roagă că să scrie principelui unde va fi, să se reîntoarcă şi să conteze pe devotamentul lor.
Dupe aceasta s'a luat hotârtrea ce vă alătur In limba bulgară:
(Traducând acest document 11 vom da la ediţia II de astă-zl).
S’a ales un comitet să esecute cele decise şi să ia frânele administraţii din Rus-ciuc d;>. mâna trădătorilor. îndată s'a repus portretul principelui în toate autorităţile la locul de unde sc dăduse jos, şi s'a tucunoştiinţat comandantul garnisoanel din Rusciuc că poporul nu recunoaşte guvernai trădătorilor din Sofia şi că poporul a ales pe cel din Târnova pc care şi comandantul trebue să’l recunoască.
Comitetul din Rusciuc se compune din d-nil Marcof, T. UagiStanciu, Mihail Magi
Costea, Doctoru Pencu al oraşului şi Sea-zim-bei.
La ora 5 1/2 s'a trimis curieri tn toate părţile ţârei, s'a telegrafiat la Târnova şi comisia de mal sus, cu o mulţine de orăşeni notabili, Îmbrăcaţi tn costume de mare ţinută cu musica In.cap, s'a j.tis pe un vapor bulgăresc ca să iasă înaintea principelui ce să zicea că vine din s, să i tnmâne hotârtrea luată şi să'l asigure tn persoană de devotamentul lor.
Mâine Mercurl la orele 10, se crede aci că principele va debarca la Rusciuc, vă voiQ comunica toate dataliurile primirel.
Am văzut mulţime de oameni plângând de bucurie că principele are să se tnloarcâ Intre el.
Vioe-consulil Austriac, Turc şi German din Giurgiu de 6igur a comunicat la locurile compctinte entusiasmul poporului căci el eraft faţă la meeting.
Ivnn.
NOSTIMADE
Comicul într’o situaţie grava
D. Ştefan Belu, ilustrul om de stat al colectivităţii!, ullra-indignat de cele ce s’a întâmplat în Bulgaria, spunea In gura mare, erl la Sinaia, că dacă prinţul Alexandru ar fi avut o poliţie secretă, n'ar fi păţit cea păţit.
— De aceea eh nu mfi mal deslipesc de Rege!
Şi într'adevCr, Cuconu Ştefan să repezi în trenul regal odată cu Regele Carol, nu T slabi un moment măcar, In lot timpul parcursului, stând In acelaşi compartiment cu dânsul, pe când chiar aghiolanţii sâîerau totr'un vagon d’alăturea.
Afara de acest Zelos paznic, malera In acelaşi tren, pe lângă agenţii secreţi d'a doua mână, şi un alt important personagih al serviciului siguranţei, sosit din Bucureşti la 12 ore, Intr’adins pentru a se întoarce cu trenul Regal. Acesla era d. Pandrav nu cel din Văcăreşti—ci d. Pandrav (Filoxeră).
Paza bună, fereşte primejdia rea.
Zelul d-lul Ştefan Belu nu s’a răcit după sosirea la Bucureşti.
D-sa a recomandat cupitunulul de servicih de la CotrocenI, să deschizâ ochii In patru, iar peste noapte, reporterul nostru l'a zărit dânnd ocoale prin stradele mahalalei CotrocenI.
Siguranţa M tjestăţei Sale este dar complectă,
Bezoliitfn liiuln in nicelinţţul «lin ItiiscinU
Asia zi la 18 August 1886, ore 4 p. m. cetăţenii din Rusciuk, întruniţi In număr de 5000 In localul «Alexan-drowska Ploştad», în urma discursurilor ţinute contra purtări nelegale a guvernului provisorih din Sofia, care a detronat pe iubitul nostru Principe, Alteţa Sa Alexandru I, ah luat această hotărlre :
I.	Condamnăm politica mizerabilă a acestor persoane din Sofia cari au dus peste frontieră pe Alteţa Sa Principele.
II.	Aceşti criminali cari ah ruşinat Bulgaria In ochii lntregei Eurupe să se dea In judecată şi să fie omorâţi In faţa representanţilor marilor puteri.
III.	împuternicim biroul acestui meeting ca să intervie pe lângă comandantul oraşului ca să comun;ce dorinţa noastră guvernului central din Târnova, care, In numele poporului bulgar, să ceara reîntoarcerea In Bulgaria a Alteţei Sale principele Alexandru I.
ŞTIRI MĂRUNTE
Azi dimineaţă s’a prins la bariera He-restrăh un contrabandist ce Introducea tn oraş 28 băşici cu spirt lntr'o birje.
• *
Consiliul comunal netntrunindu-se a-searâ este convocat pe astâ-seară la 8 1/2 ore.
Fiind a treia chemare sperăm că va ţine şedinţă.
• •
Un guard comunal bănuind pe un individ că introduce spirt, şi ficâudu’l per-chisiţie, a găsit asuprâ'f, mal multe bilete de sănătatea şi vinzarea vitelor precum şi două peceţi! una cu marca Judeţului Roman şi alta cu aceea a Judeţului Buzăh.
♦
* *
D. NacU) ministru de finanţe^ părăsit astă scară Capitala cu trenul de predeal;
A
♦ *
D. Petre Grâdlşteauu s’a Întors astâ-zl tn Capitală
*
• i
A21 a apărut un noh ordgan de publicitate cu numele «Crainicul. Dorim viaţă lungă noului născut.
TELEGRAFELE MUSTRE
Galii ţi 13 August
Erl 12 Atigu-t ora ■ p. rn. a trecui prin portul nost ni Tacit’ care ducea pe prinţul Bulgăriţi. Taci,tu'a fost prece dat de lapon şi până la Seni de bastimentul «Alexandru ce! Bum sub comanda locot. colonel I rseanu şi care, afară de echipagiul obicinuit, avea pe bord 30-40 marinari armaţi şi cu cartuşe. Din sursă sigură vi asigur că pe bordul vaporului era şi muniţiune pentru lunurile revolver de care e înarmat bastimentul. —Pe malul cheiului asista: Gl. Pencovicl, coloneii Demelrescu Mai-can şi Christodorescu, cart la trecerea Tac fitului ’ l-a ti salutat.
Bastimentul «Alexandru cel Buna a mers mai In jos de Reni la gura Prutului. Un soldat marinar ’rnt afirmă că pe când se întorcea cu bastimentul, tocmai atunci debarcau din Yaeht pe prinţul Bulgariei care, dupe cum asigură el, era dus între săbii de o gardă de ofiţeri ruşi. La debarcadere, afirmă acelaş soldat, eraii poate peste 200-300 ofiţeri militari ruşi.—Trupe sunt multe la Reni, acelaş soldat zice că a vizat campamente în depărtare.
Dacă voiit mal afla ceva nou vi voi scrie, imediat.
Ttrnova f3 August
Ari a sosit ştirea eă în urma unul meeting ţinut in CazanlAk s’a lelegrafiial Tzarului cerdndu-se ea Rusia se ocupe Bulgaria. Răspunsul guvernului rusesc a fost câ Rusia nu voeşte si intervie in afacerile interioare a/c Bulgarie (!)
Pete r« burg U August
In urma destituiri prinţului Alexandra al Bulgarii, ofiţerii unor regimente ruse din Iubiră de la h'rasnoe-Selo aii aranjat ieri seară o mare serbare militară cu muzică. La serbare aii asistat prinţii Alexie şiBojidarharageorgevicî.
TELEGRAME C0RESP0\DE.Yril MISTUI SPEGI.4L1
dc la
GALAŢI
Prinţul A tcxndrn însoţit dc fratele sâii, ambii îmbrăcaţi cioift, a6 luat aii la 10 ore trenul pentru Ungheni.
Deputaţiuena venită la Bucureşti din Tirnova şi care p irase la Reni, a sosit cu o oră în urma plecării Prinţului. A -ceasta deputăţie cerând un tren special autorităţilor ruse, a fost refusată.
La orele 5 p. m. am fost la Mitropolie se luăm informaţii despre starea sânătâţei 1. P. S. S.
De uzi dimineaţă la 5 ore nici o schimbare nu s’a putut sonstata a-dică somnolenţa în care se află da-tunci continuă şi pare a fi transi-ţiunea dintre viaţă şi moarte a înaltului nostru Prelat.
9
D. Dim. Sturza,ministrul cultelor şi instrucţiune!,,a avut azi o lungă Inrevedere cu ministrul Turcii.
$
Azi dimineaţă, d. Moruzi, Prefectul poliţii capitalei, a avut o lungă întrevedere cu M. S. Regele.
De la Cotrocenî, d. Prefect al Capitalei s’a dus la d. prim-ministru.
Se zice că d. E. Stâtescu, ministru de justiţie, a plecat la Viena în misie,
Dăm ştirea sub toată reserva. Cea ce e sigur este că d Stâtescu, a plecat din Bucureşti. Acum se zice | de unii că s’ar fi dus numai la Flo-rica pentru ziua de mâine.
Sir White, ministrul Angliei la Bucureşti, care se află la Viena, unde a avut o întrevedere cu d. Kalnoky. este aşteptat mâine în Bucureşti.
D. Beldiman, agentul terii la Sofia, a fost primit azi de d. preşedinte al consiliului,
Domnia-sa se va reîntoarce mâine la postul seu.
Este de regretat ca tocmai în aşa grave evenimente, guvernul se fie lipsit de representantul seu la Sofia.
m
www.dacoromanica.ro
M. S Regele care era hotârit se plece azi, şi-a amânat plecarea.
•
Cursurile din străinătate au venit in scădere; din această causâ ten-din a mai slăbit şi la noi. Agio se menţine la t-iO 'o-
Băncile cari s< âzuseră până la 10.20 au revenit la 10.28.
m
M. S. Regele a primit azi de la Darmstad din partea tatălui prinţului Alexandru o depeşă de mulţumire pentru buna voinţă ce ’i-a arătat, şi îi anunţă câ în fine a poiinit depeşi de la prinţul Alexandru primite din Galiţia, şi câ îl aşteaptă la Darmstad.
Despre afacerile Bulgare
Corespondentul nostru special din Rusciuc ne trimite un text dintr’o telegrarr.ă-manifcsl a guvernului fortăreţei Vidin anume colonel Liu-1 bomski Înaintată guvernului provi-soriu din Sofia, pe data de fl August, şi care a fost lipită pe zidurile oraşelor Vidin, Rusciuc, Plevna, Ra-hova, Lom, Şistov, Varna, Cazan-lic, etc.
Din acest manifest reese ca gar-nis ana din Vidin, Plevna precum j şi întreaga brigadă dependinţe de Vidin, a fost indusă in e; oare de numitul guvern provisoriu revoluţionar, şi câ ei care juraseră credinţă sug zisului guvern, retractez jură mântui, şi depun altul Prinţului A-lexandru, pe care ’l roagă d’a se reîntoarce.
©
Suntem positiv informaţi, că Prinţul Alexandru, a adresat M. S. Regelui o lungă telegramă.
0
0 depeşă privata anunţă câ astăzi pe la 3 ore principele de Battem-berg şi fratele seu au trecut prin Lemberg mergând spre Germania.
$
D. GrudinarolT, deputil din Tirnova, a sosit bzi la Bucureşti, cu o scrisoare autografă a d lui Stăm bulofF, pentru A 3. Principele Alexandru.
D. GradinarofT aşteaptă In Capitala noastră o telegramă din purlea d-lul Cocli, preotul Gasci Princiare, care a plecat a seară Împreună cu
•
d. Riedesel, dar In direcţii diferite, spre a da de urma Prinţului.
$
Comandantul Vachtuluî Prinţului Alexandru, D. Căpitan Cara-barolT, a refusat se revie in Bulgaria.
Yactul s’a reîntors sub comanda locotenentului, şi avend pe bord pe cei t^ei ofiţeri cari au păzit pe prinţul Alexandru, şi anume d-nii Căpitani CargiefT, Ribaroff şl Vancoff.
Aproximativ 100 soldaţi sunt pe yaeht, care este Înarmat cu vre o câte va tunuri şi o mitrailosâ.
Se zice câ la plecarea s’a din Reni, despărţindu-se de soldaţii Bulgari, care 11 escortase, Prinţul Alexandru a pronunţat câte-va cuvinte de rămas bun care ah emoţionat p’aceî soldaţi până la lacrimi.
©
Şlirî sosite din Sofia anunţă câ armata Rumeliotă care a jurat pentru prinţulAlexandru, a intratln Sofia şi a fost primita cu entusiam.
Representanţii puterilor sau pus în relaţiune cu noul guvern.
&
Circulă sgomotu! câ Zaukoff ar fi fost ucis. Dăm aceasta ştire sub toată reserva.
ULTIMA ORA
Londra, 26 August. — Se comunică din Darmstadt ziarului «Standard» că prinţul Alexandru se află acum în Galiţia intr un tren cu destinaţie la Darmstadt.
Londra, 26 August.— Sc comunica din Viena calre «Times» ca cercurile politice din St* 1‘elers burg; declara cu neputinţa restaurarea prinţului Alexandru, a cărei întoarcere în Bulgaria ar ii umilirea politicei ruseşti,
i
Londra, 26— August. — Ziarele englezeşti sunt unanime pentru a vesteji politica rusească, câreia atribue revoluţiunea bulgară şi ridicarea Prinţului.
Ele sperâ câ Austria şi Germania vor vedea bine jocul Rusiei.
Belgrad, 26 August. — Nu este exact câ Serbia face pregătiri militare.
Miniştrii Germaniei şi Austriei afl avut Intrevorbiri cu Regele, care s'a informat despre soarta prinţului Alexandru.
Viena. 26 August. — Se comunic» din St. Petersburg câ Rusia doreşte sinci-r s(t atenţie pacea şi să proceadâ de acord cu puterile vecine, menţi-nându-şl în acelaşi timp influenţa sa In Bulgaria.
6 ORE 45 M.
Aflam ca în acest moment ÎNALTUL PREA SFINŢIA SA MITROPOLITUL CALI-
NIC a încetat din viatza.
Pe mâine detaliurile.
7 O R E 1/2
Agenţia Ha vas nu primise încă nici o a‘t<\ telegramă de cât cele mal sus
publicate.
Din causa gravitaţiei eve-
nementelor exterioare „EPO-CA“ va apare mâine în formatul seu obicinuit, de si e Seroatoarea S-tei Maria.
HSTITIT PIYTRl MKISOARE
— 47 Strada Scaune 47 —
Cursurile primare şi gimnnsiale vor începe la 1 Sept*' ibro. Programele statului sunt obligări! ar examenele se li-ec înaintea comisinilo ministeriali'. înscrierile să fac tn toate zi la cancelaria institutului Director de stadii, d-nu C. C. Dobrcscu, profesor la liceul 8f. Sa va.
directoare E. C. Dobreseu.
GRADINA RAŞCA
Sâmbătă IG August
Beneficiul cl-nului N. HAGIESCU
HAGI BINA
Comedie In 5 acte localizată do domnu ŞTEFAN VELESCU
PRIMA FABRICA ROMANA
UE
hlUII-kl 1IIS LAPTE lEIItlEMAT
O bCutura făcută din lapte, care se Întrebuinţează cu marc succes In Kusia, Englitera, Austria şi Elveţia, In contra boalelor de piept mai cu Beamâ. in contra ollicet. La Odesa şi lângă Samara pe rtul Voljşa, sunt stabilimente speciale unde mii de bolnavi se vinde. prin KIFlR-KUMUS. Probelctherapeutice făcute ru acest lichid de somităţile Europei au dovedit câ KIFIR-KUMIS este un esceleut medicament pentru tratarea bronchitelor chronice Diarhle, Cathar de stomac acut şi cronic Gatliar a întregului canal digestiv,Anemie, Scorbut. Scru-l'uloara, ’i’uberculosa Hemoroide, şi fiind mijlocul cel mai escclent şi nutritiv, are proprietăţi reeoritoare, combate insomnia, .stimulează energia inimei şi a centrilor nervali scade secreţiunile canalului digestiv, ridica pofta de mâncare şi tngraşe cu siguranţa asimilându-se foarte uşor, şi se intrebuinţeaza pentru lap-tarea copiilor slabi care nu primesc lapte de (iţa. La noi in Buburesci, mulţumită iniţiativei d-lut Lescianoff renumitul fabricant din Rusia s'a infiinţat un stabiliment de KIK1K-KUMIS pe care 'l recomandam publicului. Calitatea Kifirulni făcut de casa Lekianaff este analisat de d. Dr. Bernard directorul labora-toriului chimic din Capitala, pe baza cărui» d. Lukianolf a primit autorizaţia de fabricare din partea consiliului sanitar superior. In timp a-sa de scurt casa LukianofT se bucura asta-ii de clientela foarte intinsa, care din zi In zi »0 convinge ca KIFIR-KUMIS este cei mai puternic inamic al slabirei precum zice si celebrul Dr. Uexe.
Depositul general se afla in Calea Griviţel No. 140, unde se primesc abonamente, iar din provincie so pot tace abonamente prin rnan* dat postai.
Preţul abonamentului
Loco inapoind sticlele 100 sticle Ş5 lei — bani 50 sticle 45 lei — — 25 sticle 23 lei — 50 Pentru bolnavi neavuţi, preturile vor fi scăzute.
In provincie 100 sticle 100 lei, bani 50 sticle 60 lei, bani 25 sticle 30 lei, bani Atnbalagiul este pe comptul fabricantului.
CASA DE SCHIMB
ALEX. GR. mm Ik 11. MĂRCI1
Strada Lipscani, Xio. IS bis
Bucureşti, 14 16 August
VALORI
3cadenla
cuponelor
curs
mediu
FOMDURI DE STAT ROMAN
Renta rom. per. 1875 5 0/0 Renta rom. amortis. 5 0/0 Renta rom. (rur. eoni 6 0/0 Oblig, de stal C. > R. 6 0/0 Idem idem 5 0/0 Iroprum. Ftem ig >4 7 0,0 1 Impr. Opeahf'iC. 1866 8 0/0 Agio
ORAŞE esci 5 0/0 1884 5 0/0 nelozf.îo
împrumuturi Impr. oraş Buc.
Idem idem d Impr. or B. cu p*
VALORI Dl\ RSK
Credit Fondat Mural 7 0/0 Idem	idei î	5	0,0
Cred.Fon.Dr.din Buc. 7 0/0 Idem	idem	6	0/0
Idem	idem	5	0/0
Cred. Konc.Ur. din laş	i5	0,0
Obl. Ca», pea*. fr. 300. l<
Oc
Oc
Ap 1 Ap 1 Mai 1 No lan 1 Iul Idem MartSep Ian t luJ
lan 1 Iul Mai 1 No
lan 1 Iul Idem Idem Idem Idem Idem Mai Mo
83
P6t/I
88
14 3/4
741/8
33
103
87
UO
mu
82
73
tiC

4
EPOCA
15 AUGUST
CASA DE SCHIMB
I. M. F E R M O
-27,STRADA LIPSCANI, 27-
CURSUL BUCUR ESC!
13 August 1886
5 % Rente amortizabilii .
5	% Renta perpetua . .
6	& Oblig, de atat . . .
6 A Oblig, de st. drumu de
er
5 % Scris. func. rurale .	. .	871 2 ,
7 % Scris func. urbane .		tot |
6 A Scris func. urbane .		S2 J
6 A Scris. func. urbane .		821 4
5 A împrumutul comunal		751 t
Oblig. Caset pens. (let 10 dob. 1		220
împrumutul cu premie .		34
Acţiuni bAnrei nation .		1020
Acţiuni «Dacia-Romania »		rx
• Naţionali. . . .		*20
» Credit mobiliar .		
• Constructiunl. .		160
» Jabrica de hirtie		
Argint contra aur . . .	*	14.80 1
Bilele de Ban» « contra aur.		14.80
Fiorin ansatriaccl . . .		Î.0*
Schimb * . • .	• •	
Paris 3 luni . ...		
» la vedere ....		100 1/4
Londra 3 luni ....		
• la vedere . . .		25.25
Berlin 3 luni			1.24
Viena lavedere ....	• •	2.01
* «►****		
• — I . i P7I*
■ M . *9
104
MOŞIA STREJESTlS«?d“.“'
districtul Romana! partea cuvenit d-nel Alexandrina Grădişteanu doctor Darvari şi losef Darvari se dă tn arenda de la 23 Aprilie 1387. Doritorii se pot adresa la d. doctor Darvari Strada Dorobanţilor No. 34 safl la d. avocat Mihail Pala Strada Academiei No. 15.
PADUREA DIN LUNCA,după moşia Văleni dist. Ollu proprietatea d-lul Nicu Moscu, situată pe malul drept al Ve<}e1, având 110 pogoane Întindere şi 12 ani etate, se vinde spre tăiere. A se adresa bucureşti Strada Minerva 12 bis.
14!' ITY7\|)L locul din strada Du IL l/iAnii Dionisie No. 20 şi strada Crinului No. 5. Acest loc are faţa pre strada Dionisie 37 metri, pre strada Crinului 40 metri şi adâncime de 44 metri. Se vinde In total sau In loturi, de câte o a patra parte.
Doritori se pot adresa la proprietarul lui, D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţi No. 2.
TVC' VT?\T7 V OU mal muH> armF VFj V£ii\AAnrj sari.reproductori iepe, mânzi de pur-sănge, cal de curse, de călărie, de trăsuri.
A se adresa la d-nul Reimer administrator la moşia Paskani (jud. Ilfov 2 ore depărtată de Capitală).
LOCUINŢA
şi
PENSIUNE
pentru elevi din liceQ.avantagios mal cu osebire pentru cel din liceul SI. Sa va llind foaie aproape.
Părinţii doritori d'aşl plasa copil tn familie unde vor avea tot confortul şi o bună tngrijirecu un preţ potrivit, sunt rugaţi a se a-dresa Str. Puţu cu Plopu No. 4.
ALECU A. BALS
AVOCAT
Strada Dreapta No. 24
nr IVnilUUT chiar de acum Casele, l*L IH.illIHt 1 din strada Academiei
No. 11 compuse din 16 Camere, cu o curte spaţioasă tn care se află grajditi şopron şi alte dependinţe. Aceste case mat afl şi o grădina importantă A se adresa Strada Batiste No. 11.
2000
LEI CU 100 LEI
Orl-cine poate agonisa la bursa de Paris. Explicaţiunea tn limba româneaesă fco.
PARIS. 8 RUE PIERE-IEGRAN0
SOCIET E UNIVERSELLE
Cnpitnlul cslu iinranlnl.
DE ARENDAT
moşia Goeştl din Dolj pe 5 aui de la af. Gheorghe lss? tnaiate. Doritorii se vor Pdresa. la d-l Eugenie Topoloveanu Strada Solonă No. 4, Bucureşti.
Bl lYMIIIMlT chiar de acum casa d-lul IFL I R llllUl I v. Hiott din Str. Luterană 15, mobilate şi nemobilate având 22 camere, grajd de 10 cat, şopron de 6 trăsuri, 2 pimniţe, lpuţ şi grădina cu 2 pavilioane.
Doritorii se vor adresa la d-nu Prorie-tar tn toate zilele de la orele 8 de dimi-nâţă până la cinci (5 seară. Asemenea şi de arendat de la Sf. Gheorghe viitor moşia d-sale Copaciu din districtul Vlaşca plasa Câlnişte.
—CI\E VREA 1I VM1?—
Să caute următoarele mărci, şi pentru care plătesc: Moldova din amil ts54: de 27 par. lei n. 30; de 54 par. Iei n. 15; de 81 par. lei n. 45; de 103 par. lei n. 20; din anul 1858: de 40 par. lei n. 1.25; de80 par. 1.25; pe bucala. România din anii 18M si 1872 lei noi 25,o mie; din anii 1872—86, lei noi 1.75 o mie. Cărţi poştale din 1873; carton alb lei noi 2.50 pe bucala. S6 se adreseze tn scrisori Recomandate la: Jacques A. Mareus; Str. Saul, 10 Bucureşti.
_ 100 mărci Continentale, t'And —
— nvmat cu 80 bani franco. *—
tuinent compus de patru camere, din cure un salon mobilat. A se adresa la redacţia /Incului si Str. Occtdentu Xo. 2.
Se înclifrinza clilur de acum.
♦ c'
%
p-fcţSTAjv^


PE

RAREt

A»
BIBLIOGRAFIE
BAI DE MARE
(fi	Suh-semnatul antreprenor atrag atenţiunea onor.	pu- $
blic visitator ca stagiunea băilor de mare s’afl deschis | jî la 15 Iuniu.
BĂILE DINTRE VII
Sunt cele mal bine situate, fundul măre! este plan i s Şi aşternut un nisip argintiii.	*
DRUM DE FIER
•J De mat multe ori pe zi cu preţul de 30 bani if
!fl dus şi Întors.
|	.	RUFARIE DE BAE
(|	In	abondentă şi curată.—Servicifi prompt şi	eftin.
Ca stima.
®	T.G.DABO.
I
In oilitvifu Librăriei ZACHARIA NCOL.AU
— DIN PLOE8C1 -
Afl csil de sub tipar :
IV. l*âe\ iilcseu. Prime'e lecţiunl decalcul safl sistema numcraţiunct p. clasele primare de ambele, sexe, preţul 20 hani.
iv. IVovincianu. Principii de Gramatica Română, lucrată pentru clasa 11 primară dc ambele sexe.
Ediţia II. Aprobată de onor. Minister cil ordin No. 1216 preţul 25 bani.
I IViisittu <«. sferancscu.Elemente de Istoria Sacră sau Biblica vechiului Testament periLru şcoalelc primare ambele sexe, ediţiunea III, preţul 2 bani.
P.llmiucli'seii. Elemente de Gramatica latină pentru clasa I Gimna-sială şi Liceala preţul t lefi 25 bani.
Exerciţii la Gramatica latină pr. 00 b.
losef loucMcti junior sj 4 . \. < rupcllianu. Geografia judeţului Prahova cu planul urbei Ploescl şi planurile plăşilor judeţului şi tecstul ediţ. II preţul 80 bani.
IN D E P 0 S I T
Diaconul \. Iimescii. Manual de Istoria Sacră vechiul testament p. clasa I Gimnasială preţul 1 left 65 bani.
Căpitan !. ivoinpoposeu. Memoriul oficierilor şi sub oficierilor de orice armă tn recunoaştere preţul i leO 50 bani.
Manual de gimnatică şi instrucţie militară preţul 2 lei.
c. ,\. Crnpclliunu. Harta judeţului Prahova format mare preţul 2 let.
Cristu s. Xegooscu. Retorica preţul 3 lei, 50 bani.
Librăria mal posedă un mare asortiment de cărţi şcolaslice. Române. Germane, Francese, Elene şi Italiene, furnituri pentru şcoli, cancelarii şi biurourl. Preţurile foarte moderate. Serviciul prompt.
+ GN^MAJV^/
|	IN JUDEŢUL RIMNICU VALCEI	^
^OTEÎ* ^
| 200 CAMERE SI SALOANE	*	700 CAMERE SI SALOANE
"f director Baptistin IVI ars HUGUES
se va deschide la 113 Iulie 1886	^
$ m	5
Table d’Hote. — Restaurant h la carte. — Salon de ^ ţ lectură.—Sala de do dans.—Sala de jocuri şi biliard.— ^ ţ Musică militară în toate zilele tn parcul Hotelului.
^ Omnibusul Hotelului va face de mat multe ori ; pe zi serviciul la renumita sursa de la Caoiulata. ş;!
¥
Vedere splendilă, situaţia tn mijlocul munţilor pe 4j malurile Oltului.
Oltul trece la 50 metri de stabiliment.
—«IPreturi moderate."—
v‘	o#
.t
PUBLICITATEA ZIARULUI
N°. 3, STRADA EPISCOPIEI, N°. 3

EPOCA
L L
il VECHE SI VW l",gde
ţuica şi vin de la d-nu Isaia Lerescu din Str. Episcopii, vis-a-vis de grădină se vinde la butelii ţuica de 10 ani, veritabilă garantată pe un leii butelia de jumătate oca dreaptă a lui Ctna şi vin veritabil de masă uşor şi curat pe 40 bani butelia.
de iMiuuiu
tava ce 'I zice şi Băcanu din districtul Ilfov, la o poşte departe de Bucureşti, tn întindere de aproape 700 pogoane.
De laSt. Gheorghe 1888 moşia Gressia dindistr. Teleormanlână Ruşi-de-Vede, în întindere de 600 pogoane.
Doritorii se vo ■ adresa în Bucureşti la propriatarul Gr. Arion, Calea Griviţa No. 38.
(i D(i\isi)\ii\ rvr»r;;
având «Diploma de maturitate», să oferă a daleecţiunl, tn vre-o familie pentru cursul primar safl 3econdar. mln special pentru limba francesă, matematici şi ştiinţele'fisico-naturale.
A să adresa la redacţiunl.
DE ÎNCHIRIAT tru anului curent)
casele, grădina şi teatru cunoscute sud numele «RAŞKA» din Strada Academiei No. 28.
A se adresa Strada Batiştea No. 11.
tf. A. PAP&D&T
AVOCAT
Str. Biseiica Ieni No. 8 bis.
LI
BUCUREŞTI
6.—STRADA VESTEI.—6 Secţia medicala
1, llydrotherapia — 2. Electrizare — 3. Inthopcdie—4. Gimnastică medicală—5. Orhalaţl—6. Masajih sistematic—7. Ser-viciulla domiciliu — 8. Consultaţii medicale.
Secţia higienica
1 Bae abur.............2.50
1 Bae de putină	cu	şi	fără	duşe .	2.—
medicamente............1.—
t duşe rece sistematică cu basin	i.—
BAI DE ABUR SI DE PUTINA
Notă 1. Băile de abur sunt deschise tn toate zilele de la 7 ore dimineaţa ptnă la 7 ore seara. — 2. Pentru dame tnsă băile de abur, o-datâ pe săptămână Vinerea de la 7 ore dimineaţa ptnă la 2 post-meridiane.
Preţurile la secţia medicală conform TosjjecţuluL^^^^^^^Jjrecţiunea
DE ÎNCHIRIAT
din Batişle, Strada Scaunelor No. 46.
22 Camere deosebit dependinţele: grajd, şopron, cuhnie, spălătorie şi alte trei ca-mereşi grădină spaţioasă.
Doritorii pot visita casele tn toate zilele. Pentru condiţii a se adresa la d-nu C. G. Costa-Foru 3, Dealul Mitropoliei, safl la redacţia Epocei.
DE VENZARE
o eapă de călărie bine dresată, a se adresa Calea Dorobanţiolr No. 74.
R, RQSSTTI
AVOCAT
Strada Romana No. ii.
CAMPINA
BAI MINERALE SULFO - ALCALINE
Stagiunea 1 iunie—15 Sepiembre
Stabiliment aşezat tn localitate foarte frumoasă şi sănătoasă. In timpul de patru ani de când funcţionăzâ a dat resultate remarcabile contra scumatismelor, boalelor organelor maternităţii (metrite, ovatrile, scurgeri etc.) şi tn scrofule safl debilităţi constituţionale la copil. Se recomandă tncă cu succes contra paralisiilor.boalede pele, sifilis, boale nervoase, catare la plămâni (tn băutură dintr’un isvor de multă analogie cu Eaux bonnes.
Hotel şi case private pentru locuinţă, restaurante, parcu de promenadă, musică, distracţiunt diverse, ziare, poştă, telegraf farmacie etc.
Informatului la d. dr. N. Garoflid in Bucure ti, calea Victorii 25 sau la d. dr. M. V, Georgescu tn CAmpina.
NB. După legea specială transportul pp calea ferată este redus cu 50 0/0.
MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE ROMANE •*>■>*»■
BticurcsAli-lloman					
| STAŢIUNEA	Arătarea Trenurilor				
	Tr- ac.|Tr. p. ITr. p. ITr.pl.				Tr.ac i
f Bucureşti p. (i Pioeştl s Buzăfl R.-Sărat i Focşani MărăşeştI | Adjud \ BăcăO | Roman sos.	noapte 1 11,00 42 271 2,14! 3,171 d. 4,16 5.00 6.01 7,39 8,45 dim.	a. m. 8,40 10,39 12,55 2,25 3,48 5,15 s. 6,39 9,35 11,15 p. m.	dim. 7,30 9,16	dim. 6.30 8,04	p.m. 4,40 7,20
K oman-Bucureşti					
Roman plec. | Bacău . Adjud MărăşeştI : Focşani | Pi -Sărat 1 Buzăfl * Ploeştl Bucur. sos. 1	noap. 8.25 9.20 10.45 11.18 11.52 12.56 1.46 3.33 5.00	p. m. 12.30 1,40 3,52 4,34	p.m. 1,18 3,39 5,15 seara	p. m. 10,17 11,50 noap.	p. m. 5,45 7,20 10.29 11.30 12.59 2,29 4,03 8,- 9,» sâra
T 6rgo vis*©-Titu					
« Târgovişte p ? Titu sos.	a. m. 6.4( 7,5C	p. m. 5,20 6,30			
Bucurestî-Vereiorova
staţiunea
Arătarea Trenurilor
T. fuî.'T. ac. :Tr. p.
Bucuresci p. Ciocănesc!
Titu
Pitescl
Slatina
Craiova
Filiaşt
T.-Severin
Vărcior.sos
p.m.
4,05;
seara
8,00
5,071 6|24| 8,08, 0,30 10,17 12,05 12,27
9,00
10,16
11,56
1,18
2,04
3,52
4,12
dim
8,00
8,41
9,26
11,17
1,25
3,37
4,52
7,34
8,00
BUCURESCI-6IURGIU
CALAŢI MfRASESTI-MARASESTI-GALATl IMoesti-Slaiiie-JMaiilc-l'loestî
Vferciorova-Bucuresti
Vârcior. pl.
T.-Severin
Filiaşl
Craiova
Slatina
Piteşti
Titu
Ciocăneşti Bucureşti s.
seara ! 3,42 4,08| 6,081 6,56 8,17 10,i2 11,31
12,35
a.m.
noap. 12,57 1,19 3,07 3,53 5,12 6,58 8,ii
9,10
a.m.
dim.
8,00
8,40
11,08
12,30
2,27
5,15
7,05
7,49
8,30
seara
Titu-T ârgovlste
Titu pl. Târgovişte s
a. m.l seara 9,45	9,15
H>051 10,30
STAŢIUNEA	Arătarea trenurilor		
	T. ful.l T. p. 1 Tr. p.		
Bucureşti p. Filaret Giurgiu Smârda sos.	dim. 5,40 7,10	a. m. 6,40 7,10 8,55 9,00	p. m. 5,30 6,00 7,40
GIURGIU-BUCURESCI			
Smârda pl. Giurgiu Filaret Bucur. sos.	p. m. 2,25 3,52	a. m. 10,00 10,05 12.11 12,25	p. m. 8,30 10,28 10,42
Roman-Iasl			
Roman pl. PăşcanI T.-Frumos Iaşi. sos.	dim. 9,51 10,51 1,53 1,50	p. m. 4,47 4,15 8,24 9,52	
lasi-Romau			
laşi pl. T.-Frumos PăşcanI Roman sos.	p. m. 4,08 5,25 7,17 7,53	dim. 6,52 8,35 10,01 11,06	
STAŢIUNEA
jArătarea trenurilor |Tr.ac.|Tr. m.iTr. p.
STaŢIUNEI
Galaţi pl. Tecucih MărăşeştI	Inoap. 1 11,40 10,40! 4,16 11,06! 4,52		a. m. 1 7,46 ! 11,14 : 11,45
MărăşeştI pl Tecucifl Galaţi	dim. 5,25 5,50	noap. 11.35 12.34 4.35	p. m. 4.49 5,45 1 8.50	j
Adjud-Tărgul-Oena			
Adjud pl. T.-Ocna sos. T.-Ocna p. Adjud sos.	p. m. 4,15 6,20 9,45 11,35		dim. ţ 6,10 8,05 8,20 1 10,00
Constanta-Cernavoda			
Constanţa p Cernavodă s Cernavodâp Constanţa	p. m. 3,00 4,45 6.50 8,35	dim. 9,00 11,10 1,50 4,24	
Arătarea trenurilor
Tr. fl.|Tr. ac.]Tr. p.
Ploescl pl. Slânicu sos.	a. m. 1 10,45 12,40l		
Slănic pl. Ploeştl sos.	p. m. 6,50		
TECUC1UBERLAD-BERLAD-TECUCIU			
Tecucifl pl. Bârlad sos.	a. m 6,15 8,00		
Bârlad pl. Tecucifl sos.	a. m | 8,401 10,40*		
Ia*d-Lncheui Lngheni-lasl			
laşi pl-Ungheni s.	p. m. 3,25 3,49	a. m. 11,50 1,21	
"	i p. m.	! p. m.	
VERESCIBOTOSANICAMPINADOFTANA
STAŢIUNEI
Arăt. Tren.
Tr.ac.i p.am.l
Ungheni pl laşi bos- j
2,00
3,32!
4,40
6,12
Verescl pl. Botoşani s. Botoşani pl. Verescl s.	p. m. 2,01 2,03 5.21 7.21	p. m. 9,49 11,42 3,15 1,55	
Cămpina p. Doftana s. Doftana p. Cămpina p.	a. m. 11,20 11,00	p. m. 5,50 6,08	
(> Rial i-Bu7.cu-Huzeu-Ga laţi			
Galaţi pl. Brăila Buzâfl sos.	noap. 9,40 11,01 1,30	8,40 10,02 12,53	
Buzâfl pl. Brăila Galaţi sos.	2.30 5,03 6,15	12,55 3,41 4,55	
PASCAMI SUCEAVA SUCEAVA FASCAMI j			
PlOESTIPREDEALPREDEALPLOESCI
Ploeştl pl. Câmpina Sinaia Predea] sos.
seara	dim.	dim.
6,15	9,38	8,19
7,14	10,42	9,20
8,30	11,53	10,31,
9,10	12,35	11,08
Predeal pl. Sinaia Câmpina Ploeştl sos.
p. m. 7,45 8,21 9,18 10,09
p. m. 4,51 5,32 6.29 7,25
dim.
7,05
8,11
9,09
10,00
PăşcanI pi. Vereşcl Suceava 1 Suceava pl . Veresc'.
■ PăşcanI sos.
dim.
10,40
12,08
12,23
5,00
5.40
6.41
săra
7.15 9,17 10,09
6,64
7,51
9.15
Typografm «Le Peuple Raumain», Strada Episcopiei No. 3.
www.dacoromanica.ro
r •