ANUL 1 No. 216
A DOUA EDITIUNE
MERCURl 13 AUGUST 18S6
Griqork G. PEUCESCU
Dlrsctor politie
ABONAMENTELE
SE PLĂTESC TOT-D'ATJNA ÎNAINTE :
[n ţ*ri pe 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei. 3 luni 10 lei in străinătate 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei
ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI
REDACŢIA
Ho. 3.—Pia.ta, Episcopiei.—Ho. 3. ÎOBANINUMERUL
MANUSCRIPTELE NU SE IN4P0I4Z»
DETRONAREA PRINŢI I,I IBI LGARIEI
Emoţiunea produsă prin evenimentele din Bulgaria a Început a face loc la o apreciare mai liniştită a lucrurilor. Nu se poatb contesta că situaţiunea e gravă şi că nu se poate încă prevede, cu oare-care siguranţă, cari vor fi urmările lovitu-reî de Stat de la Sofia, dar, pe căt poate cine-va se aprecieze, bazân-du-se pe probabilităţi, sunt motive temeinice cari ne dau dreptul d’a spera în mănţinerea păceî.
Ir. ante de toate trebue se constatăm că primele apreciărî ale ziarelor europene asupra evenimentelor petrecute în Bulgaria sunt pacifice. Mai ales ziarele germane privesc resturnarea principelui Alexandru ca un fapt îndeplinit, care va înlesni soluţiunea situaţiunei ameninţătoare ce se crease în peninsula balcanică în urma. revoluţiunel din Philipopoli. Este de observat că presa germană nu ridică vocea în favoarea principelui detronat, ba chiar îl acuză că s'a făcut represen-tantul intereselor engleze,cari vopafi se se serve de Bulgaria ca de merul discordiei între Rusia şi Austria. Este dar de presupus că fostul suveran al Bulgariei a fost sacrificat de Germania şi de Austro-Ungaria, spre a putea concilia interesele ruseşti cu acele ale celor-lalte puteri interesate în peninsula balcanică, fără a turbura pacea europeană.
Era firesc ca Rusia, dupe ce îşi impusese sacrificii enorme, în oameni şi în bani, pentru crearea Bulgariei, se nu poată suferi ca unirea Bulgariei se se facă sub auspiciele Angliei şi sub conducerea unui principe care nu numai se emancipase de tutela protectorului seu tradiţional, dar devenise chiar adversarul politicei ruseşti şi instrumentul celui mal aprig adversar al Rusiei pe c&mpul politicei orientale. Gât era principele de Battemberg pe tronul Bulgariei era cu neputinţă ca politica rusească se se Împace cu starea de lucruri creată în Bulgaria şi în Rumelia. De aceia noi, în numărul nostru de la 27 Iulie, vorbind de eventualităţile ce se pot produce In urma întrevederii de la Gastein şi a atitudinel cam lăturalnice a Rusiei, ziceam:
8ă poate Întâmpla câ, In scop d'a nu compromite pacea generală, puterile centrale ale Europei să permiţâ Rusiei o ocupare parţială a Bulgariei şi să consim(ă la alegerea umil alt Suveran In Sofia.
Prin urmare, atât Împrejurările cari sunt In -fiinţă cât şi presupunerile cari să pol face asupra acelor ce să petrec la Gastein, ne autoriză a crede câ, cu toate prevederile pesimiştilor, pacea generală nu va fi tulburată până la a-nul viitor.
Să vor produce de sigur unele incidente mal mult sad mal puţin grave In Oriental european şi ln Asia, dar ciocnirea cea mare pe care lumea o aşteaptă a o vedea isbucnind, nu va avea oc.
Prevederile noastre par a se realiza.
Detronarea Principelui Alexandru nu poate fi de cât începutul acţiu-nel politicei ruseşti, în urma unei lnvoeli încheiate între cele trei imperii.
APARE IN TOATE ZILELE
N. Gr. FILIPESCU
Proprietar
ANUNCIURiLE
SE PRIMESC NUMAI LA ADMINISTRAŢIE
Pentru Orient la Acstjm pj rury, Corutantinople Kavakey Deirmen Tlan, 16 Galata. AnuneiurI pe pag. IV, linia 30 bani, anunsiri şi reclame pe pagina treia 2 lei linia.
ADMINISTRAŢIA Ho. 3.—Piaţa Episcopiei.—Ho. 3.
IO BANI NUMERUL
50 BANI UN NUMEN VECHIU
EVENIMENTELE DIN BULGARIA
Cu toate acestea, nu să poate şti până unde merge toleranţa Germaniei şi Austro-Ungariei faţă cu pre-tenţiunile ruseşti. Depărtarea principelui Alexandru nu este de cât primul pas spre restabilirea influenţei ruseşti în peninsula balcanică. Or cum ar fi, Battemberg n'a fost de cât o persoană care s’a putut sacrifica susceptibilitate! Ţarului; dar cestiunea se poate schimba când va fi vorba d’a se discuta cestiunea unireî ambelor Bulgarii.
\tunci interesele se vor ciocni iarăşi într’un mod periculos. Precum o Bulgarie unită sub principele A-lexandru represinta influenţa engleză până la porţile Adrianopolei, tot ast fel, şi poate mai mult încă, o Bulgarie unită sub Karageorgevici sau principele Waldemar de Danemarca va representa înrâurirea rusească ajunsă la porţile Constan-tinopolului.
Este dnr de prevăzut câ vor urma negocieri active între puterile maii In privinţa stabilire! unei nuoîstări de lucruri în Bulgaiia şi în Rumelia. Deja Poaitaa prevenit lucrurile şi a însărcinat pe ambasadorii săi d’a sonda intenţiunele puterilor In privinţa celor ce se pot întîmpla. Cumpăna politică este în mâna marelui ponderutor de la Berlin; până acum pare că ea s’a aplecatln partea Rusiei, In ce priveşte cestiunea personală a principelui de Battemberg; dar în momentul când va fi in joc marea cestiune a stabilirei uneisituaţiunîdefinitive în peninsula balcanică, osie foarte probabil că principele do Bismark va Întrebuinţa puternica Înrâurire a alianţei austro-germane, pentru a pune o stavilă înaintăreî Rusiei pe calea ce duce spre malurile Bosforului.
Atunci va sosi momentul în care politica austro-germanâ se va apropia de cea engleză şi pacea europeană va fi pusă la o grea încercare. Dar, cu toate acestea, este de aşteptat că Rusia se va mulţumi cu strălucitul succes pe care l’a dobândit prin faptul Îndeplinit la Sofia. Ea va amâna pentru un timp oare-care Îndeplinirea complectă a planurilor sale ln peninsula balcanică şi ’şî va urma calea pe câmpul politicei sale asiatice
S.
DEPEŞELE AGENŢIEI ,.HAVAS“
Bucureşti, 24 August.— Prinţul A-lexandru, Însoţit de fratele săfl, s’a îmbarcat ieri la Rachova pe Yactul său cu destinaţiunea la Giurgifl. El va sosi astăzi ln Bucureşti.
Serviciul nostru din Sofia este toto-prit, dar primim din diferite purcte a-mănuntele următoare In privinţa abdicări Prinţului:
In noaptea de Vineri spre Sâmbătă a avut loc lovitura de Stat.
Pe la miezul nopţii regimentul din Kustendil intră In tăcere In oraş şi făcând causa comună cu elevii scoalil de cădeţi, regimentul împrejură reşedinţa Prinţului şi Închise toate eşirile.
Era pe la 2 ore dimineaţa. Patru o-fiţert pătrund atunci In camera de culcare a prinţului, şi cu revolverul ln mână 11 somară Intr’un mod brutal să semnaleze abdicarea sa : Cea ce şi făcu Prinţul.
De la palatul săfl, prinţul fu condus
la ministerul de resbel, unde rămase până la u ore dimineaţa, pe urină însoţit de fratele săO, părăsi oraşul tot sub escorta.
ln timp de trei zile s’a ţinut secret locul unde a fost internat.
Se asigura că prinţul a plecat asta seară din Rahova pe Yachtul săă cu destinaţie la Giurgid.
Bucureşti. 24 August,— îndată dupe abdicarea prinţului s'a constituit guvernul provisorid sub preşedenţia mitropolitului, monseniorul Clement, care a luat titlu de locotenent princiar. D-nii ZankofT, StoianolT, maior GruefT, membrii aî partidului conservator şi favorabili politicei ruseşti fac parte din guvernul provisorid.
Oraşul Sofia e pus în stare de asedid.
Berlin, 24 August.— «Gazeta Germaniei de Nord» spune ca interesele germane nu pot fi atinse nici prin mişcarea ce s'a ivit la Sofia, nici prin or ce altă mişcare bulgăreasca.
Ylenn, 24 August.— «Frcmdenblat» zice efi marile puteri nu sunt de loc surprinse de evenimentele din Bulgaria, cari nu vor eşi din orbita diplomatica şi cărora le vor păstră caracterul lor local şi adaogă că trebuia să se dea o importanţă decisivă atitudinel Porţii, care nu ţine nici diplomaticeşte nici ln mod activ partea prinţului A-lexandru.
Paris, 24 August.— Ştiri din Sofia anunţă că partidul KaravelofI a remas strein loviturii de Stat.
TELEGRAMELE MUSTRE
DE LA
CORESPONDENŢI SPECIALI
Un corespondent al nostru care a plecat eri dimineaţă lmbarcându-se pe vaporul Austriac cu Însărcinară d'a afla In percursul de la Rusciuc.la Cernavoda cele ce se petrec prin oraşele Bulgare şi cele ce va putea afla de la călători, ne trimite următoarea telegramă care confirmă cea mal mare parte din informaţiunile noastre de eri.
Cerna-Vodă, 9 ore dimineaţa.
Oraşele Bulgare pe malul Dunărei sunt toate păzite. ’Ml-a fost foarte greii să aflu nuvele. Totuşi de la un impiegat superior ce cunoşteam in Uitsciuc, am aflat că in capul mişedrei de la Sofia a fost pus Mitropolitul bulgar Clement, care presidează guvernul provisorid, şi care poate impune respect poporului prin caracterul său religios.
Karaveloff nu face parte din guvern. Orî-ce s’ar zice in această privinţă puteţi desminţi.
Totuşi sunt motive d'a crede că el a cunoscut conspiraţia şi că nu s'a simţit in stare a o înăbuşi.
Ceea ce confirmă această părere este faptul positiv ce mi s’a încredinţat de un ofiţer Bulgar că de la un timp încoace toţi ofiţerii cunoscuţi ca mai d’a-proape ataşaţi Prinţului Bulgariei au fost depărtaţi din Sofia. Unii aii fost trimişi in misie în străinătale, alţii la comande mai departe de centru.
Oştirea din Sofia, sub pretext de manevre. s'a depărtat la Slivno.
După aceste pregătiri, la care guvernul a presidat, daca nu ca autor cel puţin ca complice, s’a procedat la răsturnarea Prinţului.
Răsturnarea s’a făcut ln Sofia.
Yactid Prinţului a fost comandat să’l aştepte Duminecă la Lom-Palanca.
Cu doue zile înainte de restur-nare, doui generali Buşi sosise Ia Solia.Ci ar ti dat-se zice- semnalul miscarei.
* •
Când am sosit Luni seara la Si-listra, ofiţerii Bulgari d'acolo cu care
rn'arn putut întreţine, departe de a’mi putea da infortnaţiuni, ei, ’mi oft cerut mie.
Armata a fost lăsată în d'afara mişcă r ei. Câţiva şefi numai erau iniţiaţi. D'aceia în diferite localităţi oştirea nu recunoaşte revoluţia.
Corespondentul nostru din Giurgiu ne comunică.
Giurgiu, 12 August.
8 1/2 ore diminiaţa.
Aflu positiv ca in mai multe localităţi poporul si armata Bulgara s*au revoltat nevoind s«- recunoască guvernul provizoriu.
In Tarnovn e revoluţie.
ln I Hipopuli asemenea.
Giurgiu, 12 August.
II ore dimineaţa.
Puteţi afirma ln modul cel mai positiv că Yachtul pe care se găseşte Prinţul Alexandru a trecut azi noapte p’aci mergând la vale, fără a se opri.
întregul personal al bastimentului este Bus.
Principele se află arestat in cabina sa.
Yachtul nu se va opri de cât pe ţăr-mul Bus; căci guvernul Imperial se teme să fose pe Principe'e Alexandru să debarce în România, de unde ar putea provoca agitaţiuni in Bulgaria şi pregăti reîntoarcerea sa.
Mi se spune, dar vă relatez sub reser-vă, că Prinţul va fi internat într’un oraş din Rusia, probabil Odesa.
Împăratul Rusiei ar fi dat ordinul acesta, considerând pe prinţul Alexandru ca pe un membru nesupus a/ familiei sale.
\ se vedea pe pagina Ifl urmarea telegramelor noastre si informaţiile.
CONSILIERII TRONULUI
In mal puţin d'un an, se redeschide la hotarele ţârii complicata cestiune a ferberilor şi competiţiunilor din peninsula balcanică.
De astă data. problema se presintă sub o faşă nouă. Era vorba până aci de liberarea Bulgarilor de sub jugul turcesc, de un guvernământ naţional acordat fostelor vilaete de la Dunăre. Intr'un interval mal scurt de cât se credea se ajunse la realizarea acestui ideal visat de populaţiunea bulgara.
Dar, interesele diplomaţii europene ceread ca tânărul principal al Bulgarii. unit In cele din urmă cu Rumelia, să se mişce Intr’o anume sferă de acţiune. De şei născură lupte de interese contrarii, unite cu intrigi, cu intimidări şi cu tot cortegiul de influenţe aşa de comune acţiunilor diplomatice.
Prinţul Bulgărit, căută un moment să resiste curentului ca. se desina în jurul, şi încercă să 'şl creeze o linie de conduita care se pare ca nu erea conformă politicei de rasă, preconizată de oamenii de stat ai Bulgarii.
Prinţul Alexandru, eroul de la Sliv-niţa, cu toată valoarea desvoitatâ ln iarna trecuta, şi poate tocmai din cauza acestei valori, căzu acum victimă a intereselor diplomaţii europene.
Fără luptă, fără rezistenţă el a abdicat.
Aceste fapte contrazise ieri şi confirmate astâ-zi, trec acum în domeniul istoriei: devin lucruri publice şi fiecare cronicar e chiemat a le apreţia după elementele ce i se pun înainte, bine înţeles fără nici o preocupare alta de cât aceia a adevărului istoric.
întâia Întrebare ce premerge altora e aceasta :
Căderea prinţului Alexandru n’a fost ta grăbită chiar de consilierii ce T chemase ln jurul tronului său ?
Care a fost acţiunea acestor consilieri ?
Ce rol a jucat d. Karaveloff, In ultimele evenimente?
Sad că preşedintele consiliului bul gar nu şi-a dat bine seamă de starea spiritelor din principat, de influenţele diplomatice care avtail prepooderinţa şi Intr’un asemenea caz. Prinţul A-lexandru a fost rău consiliat. Sail câ d. Karaveloff a ştiut despre tot ce se petrecea şi un gând II avea pe inimă, şi un aGui îl comunica Tronului. In acest din urmă caz, d. KarcivelolT, trebuia să se retragă mal din ’nair.te. Tot aşa trebuia să facă şi tn ipotesa când sfa-luri'e lui nu erau agreate de Tron, care se va fi preocupat puţin de părerile preşedintelui săti de consilia.
Ori cum ar fi. influenţa consilierilor asupra Capului statului e decisiva şi ;.şa trebue s.3 fie tn une e c izuri. Când miniştrii constata ca Coroana nu ţine sad nu voeşte să ţină soco’ealâ de părerea lor , datoria constituţională le comanda să se retragă. Când Coroana, la rândul săfi, e convinsă ca nu găseşte In miniştrii săi nici un consilier cu pricepere şi tact, datoria Coroanei e să congedieze p i aceşti comuni muritori.
* •
Cum se presinlă acum această cestiune la noi?
Toţi ştim că preşedintele consiliului a pornit Intr’un suflet de la Govora şi nu s’a oprit de cât la Sinaia, unde se ţinu un consiliu de miniştrii sub pre-şedmţa Regelui.
In ce mod a putut Coroana să fie consiliată ln această gravă Împrejurare ?
Fără să greşim, putem afirma câ a-ceastă consfătuire a fost cu totul nula. Au stat toţi In giurul mesei de consiliu ca nişte vulgari salariaţi al bugetului şi aQ aşteptat ca firul telegrafic pus Indirecta comunicare cu Berlinul să le comande linia de conduită.
Şi putea oare să fie alt-fel ?
Sa las pe preşedintele Consiliului. Dânsul e atât de preocupat de cestiu-nile mici, de căpătuiala cutârul protejat, de persecutarea cutârul opozant, de... căutarea sănătăţii sale sdrunci-nate, toate îngrijiritndpeptate spre o singură ţintă: menţinerea la guvern, în cât cred câ e un factor ce nu poate cântări mult, când e \orba de a da o ideie sănătoasă ln cestiunile grave.
Şi apoi a ajuns de o nervositate es-traordinarâ. Mal adâogaţl că nu dormise o noapte întreagă când sosise la Sinaia, şi putem vedea ln ce stare de supraescitare trebuie să se fi găsit clnd Coroana l'a chemat ca să'I dea un sfat. O fi esclamat două trei banalităţi, o fi pomenit de Napoleon III şi Frideric cel Mare şi atâta tot.
Se va zice că dacă elimin pe preşedintele Consiliului, apoi de drept trebuie să elimin şi pe cel l’alţt colegi al săi din Cabinet.
Aşa este.
La ce plan te poţi aştepta de la d. Anastase Stolojan? Bietul om când a primit depeşa privitoare Ix revoluţia din Bulgaria, a fost aşa de impresionat, !n cât 'şi-a chemat în juru-I slujbaşi din minister mici şi mari, ca să le impârtăşeascâ surprinderea sa. Cine ne garantează că ministrul comerţului nu era stâptnit de aceiaşi stupefacţie, când a fost chemat de Coroană ca să'i afle părerea ?
Există ver-unul care să creazâ câ d. Nacu a putut zice ceva, a putut da vreun sfat Coroanei ?
De sigur nici unul. Atunci nici că e nevoe să mai vorbim de dânsul.
Toţi cunoaştem părerea fostului prefect de poliţie-
D. Radu Mibaiu s'a preocupat mal mult să ştie daca d. Karavelof s'a împăcat cu împăratul Alecsandru. — Cu alte cuvinte, după cestiunea podului peste Dunăre, altă grija nu are ministrul lucrărilor publice, de cât să se o-cupe de amicii Împăraţilor.
www.dacoromanica.ro

EPOCA — 13 AUGUST
Daci nu e comic, denotă cel puţin cât de versat e fostul prefect de poliţie !n afacerile diplomatice.
Române dar singur d. Sturdza, cel cu interimatul afacerilor streine, caro sfi fl dat ver un sfat Coroanei.
Ştim ce a făcut acesta. A dictat telegrama expediată direct la Berlin.
Aceştia sunt actualmente Consilierii Tronului din Regatul României.
Sandu.
BULETIN EXTERIOR
URMĂRILE REVOLUTIUHEI BULGARE
O depeşe a Agenţiei Havas ne comunică că prinţul Alexandru de Ratten-berg s'a îmbarcat la Rahova pe Yach-tul sfiQ şi a plecat la Giurgitl. Depeşa a-daogă ca fostul suveran al Bulgariei va sosi astăzi în Bucureşti.
Daca informaţiunea aceasta se va confirma,ceia ce nu credem, detronarea principelui şi abdicarea sa pot fi considerate ca nişte fapte îndeplinite, căci părăsirea pământului bulgar ar fl o dovadă ca tânărulprincipe nu mal are in-tenţiunea d'a întreprinde nimic pentru j a redobândi tronul la care împrejură- | rile ’l aii silit a renunţa.
Acest fapt ar avea o mare însemnătate în privinţa desvoltărei ulterioare a evenimentelor şi ar micşora în-tr'un mod simţitor probabilităţile u-nui conflict între puteri. Prin plecarea principe.lui Alexandru eventualitatea isbucnirel unul rezbel civil în Bulgaria este înlăturata şi prin aceasta, se răpeşte Rusiei or ce motiv de interven-ţiuna armată pe teritoriul bulgăresc. Or cine va înţelege că înlăturarea u-nei asemenea eventualităţi nu poate de cât sfi înlesnească resolvarea paclnică a incidentului ce s'a ivit la Sofia.
Cestiunea principală este d’a se şti ce atitudine va lua Anglia în faţa ac ţiunel atât de energice a politicei ruseşti. Este ea oare izolata în faţa unei înţelegeri a celor trei imperii? Daca am judeca dupe aprecierile ziarelor o-flcioase din Berlin şi din Viena, am fl în drept sfi credem ca este aşa.
Norddeutsche allgemeine Zeitung zice Că interesele germane nu pot fl atinse nici prin mişcarea care s’a produs la Sofia, nici prin or ce altă mişcare bulgărească. Frrmdenblatt zice că marele puteri nu sunt niclde cum surprinse de evenimentele din Bulgaria cari nu vor eşi din cadrul diplomatic şi cărora li sfi va păstra caracterul lor local. Ziarul oficios vienez adaogă că trebue sâ se atribue o însemnătate decisivă atitu-dinei Porţel care, nici pe calea diplomatică nici pe calea activă, nu ia partea principelui Alexandru.
Aceste ştiri ne probează că în Con-stantinopol ca şi la Berlin şi la Viena influenţa rusească isbutise a pregăti tărîmul în prevederea celor ce s’afl petrecut la Sofia. Din ce în ce mal mult sfi adevereşte că principele Alexandru a fost sacrificat în urma unui compromis între puterile centrale ale Europei şi Rusia. Prin urmare este de netăgăduit ca Anglia a suferit o înfrângere care va avea o mare înrâurire asupra situaţiunel sale în Orient. Câmpul de
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(28)
MIZERIILE
LONDREI
(Urmare)
XVIII
Agitaţiunea legala
— In numele legel şi a regelui, unde vfi duceţi ? zise constablul care dăduse semnalul, aruncându-se înaintea cortegiului.
Acesta înainta merefl spre uşa principală a casei de schimb. Mac Allan se uita repede în jurul lui; văzu în mijlocul mulţimel, pe de o parte, pe Wil-liam Castle; pe de alta, pe Watson cel mal mare ; colo pe Watson cel mai mic; dincolo, pe croitorul Preston ; mal departe, pe americanul Thistle-wood ; la dreapta, la stânga. în toate părţile, feţe cunoscute, obrazurl pe cari le văzuse prin întruniri, prin me-etingurl, pretutindeni în sfârşit unde poţi sfi capeţi eftin puţină însemnătate. Fără a respunde un cuvânt, bătrâna care mergea în fruntea cortegiului împinsă de cel care o urmaţi, cercă să treacă înainte.
luptă pe care îl deschisese politica engleză contra Rusiei în Bulgaria, îl va fi închis pentru mult timp, mal ales că sunt cesliunele arzătoare de ordine interioara cari vor absorbi puterile Angliei şi nu'I vor permite d’a concentra toată acţiunea sa în afacerile Orientului
Este dar probabil că ea sfi va mulţumi cu un protest energic şi va aştepta o altă ocaziune pentru a'şî lua revanşa. Rezumatul tutulor apreciărilorce să pot face până acum asupra faptelor petrecute în Bulgaria, este prin urmare în favoarea unei soluţiuni pacifice.
Dar cestiunea Orientului este ca cutia Pandorei ; ea conţine multe surprinderi în faţa căror prevederile celor mal iscusiţi diplomaţi rămâne adeseori înşelaţi.
Elementele cari fierb în peninsula balcanică sunt atât de numeroase şi şi atât de varii, în cât nu se poate şti ce ne va aduce ziua de mâine.
V.
CRONICA
Iiisox'tiu.ixi si reolamo !
Dc căi va timp, ziarul Liberalul din Iaşi care a înfundat toată ziaristica din lume prin j bogăţia anunciurilor sale, publică nccur-1 mat pe pagina a doua o inserţiune cu urmă-' toarea coprindere :
Mult urnire
«Sub-semnatul Carol I, rege al Românilor, domiciliat vara la Sinaia şi earna în Bucureşti, dispărftndu-ml, In noaptea de 8 August 1870, tronul pe care eram aşezat şi negăsin-du-1 am alergat la d. Candiano-Popescu care acum locueşte în aceaşl casă cu mine, rugându’l sfi se însărcineze cu căutarea tronului mcO.
D. Candiano a Început cercetările sale şi ’mi 'l-a regăsit în PloeştT. Aduc deci în public mulţumirele mele d-lul Candiano-Popescu şi'l recomand pentru ast-fel de afaceri la or-cine seva găsi In situaţia mea !»
Precum vedeţi, acest act de mulţumire nu era alt nimic de cât o copie dupe acel publicat In Liberalul, sub semnătura Calman Naht şi reprodus cu o bună voinţă ce aş putea-o califica de creştineasca dacă n’ar fi vorba de organul dirijat de cuconu Nichi Xeno-pulo.
Publicarea acestui act de mulţumire, produse însă un efect nebun în Bulgaria.
D. Candiano, primea necurmat propuneri, nu pentru a regăsi tronul vre-unul suveran, dar cel puţin pentru a'l sfeterisi pentru cât-va timp. Propuneri zadarnice, căci poetul era foarte ocupat cu paza tronului ce se perduse In România la 1870, şi pe care nu l mal perdea din ochi, o singura clipă.
In sfârşit se amestecă diplomaţia muscâ-lească în treaba şi ceru împrumut pentru 24 de orc pe Colonelul Candiano, pentru a face o mică revoluţie la Sofia.
Demersurile diplomaţiei isbutiră.
Vineri seara guvernul român trimetea la Rusciuc un mare deposit de Lecca—Candiano.
lată cum se esplicâ detronarea Regelui Bulgariei de către chiar credincioşii săi.
Ştiut este însă că In politică, are putere proverbul : «Frate, frate, brânza este pe bani!«
Prin urmare ce am primit noi In schimbul transportului nostru r Ce compensaţie ni se dă. ce dobândă ni se plăteşte ?
Foarte bună I
Bulgarii ne trimit In schimb pe Karave-lofT ca s5 asigure lungă viaţă domniei Iul Carol.
Si când KaravelofT va fi ministru, vom trimite repede dupe Lecca-Candiano I
l.abienus.
INFORMAŢII MLK NOASTRE
A seară se răspândise !n oraş sgo-motul că prinţul Alexandru ar fi fost omorlt.
Această ştire, din norocire, este absolut inexactă.
X
Guvernul Român a fost Invitat dc guvernul Rus a nu da asii principelui Bulgariei.
*
D. Dim. Sturza a avut azi o lungă întrevedere cu însărcinatul de afaceri al Austro-Ungariei.
X
Agenţia Diplomatică Bulgară din Bucureşti a primit, negreşit pe cale ! iudirectă, o telegramă din Filipnpoll. !
I se anunţă că acolo armata refuzând a recunoaşte detronarea prinţului Alexandru, ’şi-a ales de comandant suprem pe colonelul Mat-churoff şi a delegat o comisiune în care intră preşedintele Camerei Bulgare, d. StambulofT, pentru a veni la Bucureşti so comunice prinţului că armata Rumeliotă cu comandantul seu îl roagă a veni acolo pentru a reintraîn Sofia în capul ei.
La Filipopolî cred pe prinţul A-lexandruîn Bucureşti.
X
Prinţul Alexandru s’a Îmbarcat la
Rahova a seară.
La Bucureşti se credea că el va descinde la Bechet, şi s’a dat ordine autorităţilor d’acolo se’l primească cu toate onorurile, înlesnindu'i drumul spre Bucureşti.
Apoi s'a adăstat asemenea la Giurgiu, şi se şi anunţase pentru azi dimineaţă sosirea la Bucureşti.
D. A. Stolojan, ministrul Dome-nielor.a şi plecat cu trenul de dimineaţă la Giurgiu probabil spre a'l eşi înainte.
In urmă Primul-Ministru a adresat o telegramă circulară către căpitanii de port şi autorităţile oraşelor mărginaşe, că îndată ce Prinţul Alexandru ar sosi la unul din acele puncte, se se pue imediat la dis-posiţia sa pentru ori-ce înlesnire.
X
D. Nacu, Ministru de Finance, s’a reîntors de la Sinaia.
X
D. Nacevici, agent diplomatic al Bulgariei la Bucureşti, a cerut prin-tr’o lungă telegramă desluşiri guvernului provisoriude la Sofia. Pînâ acum n a primit nici un respuns.
X
So zice ca <1. Cavnler HeMler r.j^ercţjy;, însărcinatul irafncerl al Vustro-l'ngnrlel, la convorbirea sa cu ci. I>. Sturza. ni* li propus acestuia o nctiuae militam a României la Bulgaria pentru restabilirea «Statulnl qno auto»; sprijinul Angliei. Germaniei si al Austriei ar fi asigurat guvernului II om An
IRCIDENTUL R. ILAICU CU VOIMTA RAŢIONALI
Primim următoarea explicatiune:
Este cunoscut de toţi Jincidentul Nicu Vlaicu, provocat de ziarul colectivist Voinţa Naţionala şi ultima scrisoare publicată de d. Vlaicu în L'IncUpendance roumaine de la 5/17 August, prin care, cum am publicat ş noi, d. Vlaicu somează pe redacţia numitului ziar, ca tn termen de 48 ore, din ziua pu-blicărel scrisoarel sale prin numitele ziare sfi spuie cinei e autorul acelor reviste din Voinţa, cu data de 24 Iulie şi 1 August, declarând că tn cas contrar va face responsabil pe unul din patronii Voinţei. Până azi s’a observat cea mal mare tăcere din partea Voinici.
D’acea d. Vlaicu a hotărît a cerceta care anume din patronii Voinţei poate fi responsabil.
D-sa ne comunică că a şi descoperit tn cât-va pe adeveratul autor responsabil, dar n'are ce’l face... de o cam dată.
Insultele publicate tn Voinţa Naţionala In contra d-sale aQ tost concepute la Galaţi de acel colectivist pe caro l’a pălmuit d-sa. a nume Alexandru Radu.
Acesta, prin scrisori recomandate la a-dresa d-!ul Eugeniu Statescu membru In comitetul de redacţie al Voinţei, ar fi comunicat ziarului prosa sa insultătoare. lard. E. Statescu, ar fi Inaintat-o ziarului spre publicare.
Donmnul N. Vlaicu se găşeşte azi tn faţa d-lul Stătescu, patron al Voinţei, dar tot de odată ministru de justiţie 1
Grea posiţie pentru d sa, caro Insă so va schimba odată cu eşirea d-lul Stâtescu din minister.
HAVAS
Ora 1 dupe amiazl.
Bucuroşii. 24 August. — Yachtul prinţului Alexandru venind de ia Rahova n’a abordat la Giurgiu, dupe cum se credea. El ’şl-a urmat drumul înainte şi a fost semnalat prin aproprierea Si-listrel.
Sfi începe a se atribui autorităţilor bulgare intenţiunea de a depune pe prinţul Alexandru pe teritoriul rusesc.
Credem a şti că guvernul român a luat toate măsurile necesare spre a păzi persoana prinţului In caşul când acesta ar fl depus pe vre un punt oarecare al ţărmului românesc.
Aceasta comunicaţie oficioasă ce ne
XIX
Revolta.
Situaţiunea devenea foarte perico-ioasâ.
Era sigur că, pe de o parte, vor căuta sfi resbată cu or ce preţ, că pe de alta, se vor opune puternic cum le poruncea disciplina.
In vremea aceia, slujbaşii şi băeţil de la casa de schimb, înţelegând în fine că mulţimea vrea s6 ajungă la prăvălia lor şi la ceia ce conţine în ea, Închideau în graba uşele şi le baricadai! pe dinăuntru.
Silită de poliţaiul care vroia sfi-î ia drapelul din mână, lane Reapert se 0-prise un moment. Un om, un necunoscut, repezindu-se spre ea, şi împingân-d’o din toate puterile lui:
—	N’al sfi înaintezi odată hârcă? strigă el.
—	Da, da, sfi înainteze I strigă mulţimea.
Mac Allan înţelese îndată ce are sfi se Întâmple. Gândi câ intervenind putea sfi înlăture nenorociri mari, că toţi acei nebuni şi cei cari îi conduceau deprinşi al asculta nu vor cuteza. în faţa iui şi în contra voinţei sale, sfi urmărească Îndeplinirea scopurilor lor criminale.
La un semn a şefului lor, pobceme-nil, încredinţându-se şi el că liniştea publică, deja foarte compromisă, are sfi fie cu totul perdută daca nu vor in-j terveni,îş mal strânseră încă rândurile.
Toţi de o dată scoaseră de sub manta un instrument grozav, casse-tfite, cu care poliţia parisiană voi mal târziii sfi se slujească pentru îndeplinirea unul plan criminal şi imprudent. încă câte va secunde şi ciocnirea se făcea. Irlandezul nu mal stătu la îndoială, sfi găti sfi sară înaintea scârboasei babe.
—	Lâsaţi-mă, zise el cercând sfi scape, căci recunoscu în cei cari ’l ţineaii în loc pe duşmanii sfii, Watson, cel mare, şi americanul Thistlewood, nu vedeţi ca aceste nebune şi aceşti smintiţi compromit isbânda singură a cau-seî noastre?
—	Stai Sir Edward, respunse Watson cu o privire In care entusiasmul semăna a nebunie, le e foame oamenilor âstor, ceia ce nu ţi s'a întâmplat nici odată d-tale ; n’aQ vreme el s'aş-tepte până ce s’or iscăli petiţiunile voastre.
—	Afară de asta, adause americanul Thistlewood, eşti un băiat bun, dar nu te pricepi în politică.
Şi la un semn al sfiu, câţî-va oameni, cari păreau a se afla acolo din întâmplare, se strecurarâ între Mac Allan, palid de mânie, şi capul cortegiului.
Din acel moment, Irlandezul fu silit sfi privească ca un simplu spectator la evenimentele ce se desfăşurau sub 0-chii sfii.
George Thistlewood, în puţinele cuvinte pe care le adresase lui Mac Allan, sfi zugrăvise pe sihe-lnsuşî, şi a-rătase pretenţiunea de a şti toate, se-meţia sa nemărginită şi încrederea cu-
tezătoare ce ave în sine, pe care o transmitea, mulţumită obrăsniciei sale, tuturor acelor pe cari îi ducea la peire, dupe ce sfi îngrijise a’şî asigura o retragere şi un adăpost în cas ca lucrurile sfi se întoarcă în râd. Acest general american, îş dădea acel titlu, servise, tot el o spunea şi asta, în armata engleză. Nu-I plăcea, se înţelege de la sine, sfi-î vorbeşti de timpul când era în serviciu. Cam de voe cam fără voe, îş dăduse demisia, în urma, ziceai! u-nil din camrazil sfii, unor chestiuni financiare care remasese cam încurcate sad cel puţin nu fusese nici o dată de ajuns lămurite.'
Dupe ce sfi eliberase ast-fel, plecase în Statele-Unite, tocmai în timpul când această republică, având a cuceri şi linişti statele de Nord-Est, întreţinea o armată numeroasă. Thistlewood pretindea câ se acoperise cu glorie în mal multe bătălii, şi câ căpătase gradul de general.
Or-cum fie, să ştia că întorcându-se în ţara sa natală, se iscăli: «general GeorgeThistllewood,»că cutreerâ comitatele cele mai sărace şi mai predispuse la revoltă, că odinioară încercase sfi ducă de la Manchester le Londra, cu scop de a rescula făţişi pe misera-bilii din capitală şi a le da mână de a-jutor, o coloană de aproape (30,000 insurgenţi, şi că dupe ce văzuse această coloană spartă de un corp al armatei regulale, dispăruse, lăsând morţii pe câmpul de bâtae, şi pe prisonierl sfi se înţeleagă cu judecătorii.
www.dacoromanica.ro
transmite Agenţia Havas, confirmă telegrama corespondentului nostru din Giurgiu publicată pe prima pagina.
Primim din Turnu Măgurele următoarele amănunte asupra alegere! sau, mai bine, numirei unui senator care a avut loc zilele trecute:
Am anunţat zilele trecute că la Teleorman va fl, tn ziua de 6 curent, o alegere de senatori în locul repos. Pişcă şi căoposiţiunea nu se va prosentala aceasta alegere, ca la ori-ce alegere parţială.
Ast-fel, lupta a fost numai Intre parti-sanil guvernului.
Ce se întâmplă însă :
Pentru raţiuni de ordine metalica, Onestul şi iubitul d. Kiriţescu, Prefectul Judeţului, înainte de a pleca tn congediu regulase deja şi cestiunea acestei alegeri, lăsând ordin sub-prefecţilor, Poliţailor şi Primarilor lui ca şi celor altorcrea-turl ale sale de pe la Comitet şi Primării, ca, în lipsa sa, s6 se numească, prin alegere inofensivul d-nu Al. Slăvescu, cel co a eşit la iveală, din retragerea sa, prin profesiunea de credinţa pro-forma publicată în Voinţa Naţionala, zilele trecute.
Pe de altă parte, înaintea zilei fixată pentru alegero sosesc In Turnu-Mâgurolo doi dd. generali : Crcţeanu, şi Berendel şi doi coloneii d-nil Salman şi Macca, tn scopul de a propune şi susţine candidatura d-lul general Cornescu.
Se isbesc tnsâ do o stâncă mal anevoie de învins de cât chiar reduta Griviţel, adică se lovesc de Zapciî, Poliţaii,Primarii şi restul creaturilor Kiriţescu Iul, cari nu vor să ştio do cât de supremul generalisim al lor, şoful şi stăpânul lor, carelo din momentul ce a dai ordinul, el trebue să închidă ochii şl urechile şi s6 se supună.
In faţa acestor obsLacole, numiţii dd. alegători, cari să derangiaserâ a face voiagiul p’acel timp la Turnu-Mă-gurele, nu pentru plăcerea d’a vota pentru d. Slăvescu, aâ lost lăsaţi sC so întoarcă cum afl venit, fără măcar a lua parto la vot şi tntr’o legitimă indignaţiune.
Dar lucrul nu se termină aci. Căci dupe aceea, mal lârziO, fiind veniţi toţi numiţii d-nl Alegători In grădina publică din Centrul Oraşului unde să mal găsea, Intre alţii, şi un Zapcia, d. general Cre-ţeanu. In auzul tutulor adresftiidu-sa a-celui ZapciQ, a preferii destul de tare ur-mătoarelo cuvinte : Vedeţi ca sunteti pe efirtit ei de aceea faceţi senatori pe bani.
_ ţii tutr adevăr, altă esplicaţiune raţională nu se poate da,cacausă a acestui conflict, de cât câ neprihănitul d. Chiriţescu, pentru raţiuni de ordine metalica, a luat şi luase deja angujamento prealabile şi anticipate, către alesul săO de al numi senator.
Ce e, nu-1 lucru curat I
NOSTIMADE
La birt la mititel, Duminică dimineaţa, între doi colectivişti :
X.— Ei, ce zici vere ? Vfizuşi ai dracului Bulgari 1 El se scăpară de neamţul lor 1
Z.— Mâi taci, mfi 1 Nu se scapă omul aşa uşor dc neamţ. Ia o fi şi la el cum a fost la Ploeştl la noi 1 Când ne înveseleam că ’l-am dat pe al nostru jos,
Un matelot numit Corshman, care ÎI servise de adjutant, fusese condamnat la moarte, spânzurat în toată regula, şi nimenea nu protestase.
Cât despre el, Thistlewood, stătuse ascuns la Londra, intrase în relaţiunl cu comitetul salvărei publice, şi devenise şeful militar al viitoarei rescoale. Nu visa nimic mai puţin de cât dictatura, aşa cum o avuse Cromwel, şi, cu o îndrăzneală fără seamăn, îş urmărea scopul fără a se uita la mijloacele ce le Întrebuinţa pentru a-1 atinge şi la nenorocirile ce semăna în drumul sfiQ.
Iu fond, era un şarlatan, un fel de nebun, înamorat mal ales de pompe şi de părăzl.
Sfi fălia cu obrăznicie şi nerozie de de barba Iul cea frumoasă şi purta o pălărie împodobită cu pene, panglice, chiar cu penaje, căci pentru el puterea, pe care o ambiţiona, consta în orna-mtntele ce aQ dreptul sfi poarte acel cari o capătă.
Ast-fel era acela care şoptise lui Mac Allan:
— Nu te pricepi în politică.
(Va urina).
KPOCA — 13 AUGUST
PUBLICITATEA
ZIARULUI ,, EPOCA
Tlrafflu 5.000 de fol
ANUNCIURI SI RECLAME
AnunciurI pe pagina IV, linia 30 bani
AnunciurI şi reclame pe pagina III linia 2 lei.
zop ! ne trezirăm tot cu el pe tron şi noi In puşcărie 1 Nu ’ţl aduci aminte ?
X. Oftând — Ba 'ml aduc, zătl, a-minte! De, să poate,să fie şi p’acolo tot aşa ceva.
Colectiviştii se pun pe gânduri apoi, de o data isbucnesc de rls :
X. — S’ati schimbat vremurile ale vere 1
Z.— S’a schimbat, aşa zâO 1 Acum trăiască Neamţu 1 că e bine.
X.— Trăiască dai Dar cât om trăi şi noi cu dinsul bine; căci de nu II Karavelim noi d'astă dată cum se cade.
Z.— Mal.e vorbă...
ŞTIRI MĂRUNTE
In numărul nostru de Sâmbătă am publica, sub toata reserva, că arestaţii din penitenciarul Bisericaul s’ur ti revoltat.
Azi primim o scrisoare din partea d-lul Lăzărescu, directorul acestui penitenciar, şl a d-lul locotenent Dimce, comandantul detaşamentului, prin care ni se comunică că tn acel penitenciar nu i'a Întâmplat . nici o revolta.
înregistrând această desminfire, aştop-tâm ca ancheta ce so va face să constate adevărul.
« •
O none barbarie, datorită sbirilor de subt ocârmuirea d-lul Moruzi avem de înregistrat.
Cetăţeanul MihâiţâManolcscu din strada Berzei, având o casă veche pe care primăria cerea s'o dărâme, începuse să dărâme o parte din ea. Sub cuvânt că ar fi lucrat la o bina contra voinţei pi imâriel, comisarul poliţienesc Grecescu şi cel comunal Zaha-ria Vasilcscu, vin ca nişte turbaţii găsesc pe numitul desbrăoat şi încep să 1 bată şi să ’l maltrateze tntr'un mod orbii.
In zadar vecinii, rudele intervin ca să '1 lase, numiţii agenţi nu vor să auda cl continuă a '1 bate tdrăndu’l desbracat ta politie unde până astă-zl stă închis.
Acasă copil nenorocitului Manolescu sunt lăsaţi în prada disperări, neavâud cino să ’l înprijească, câoî mumă lor a Încetat din viată.
Numai cerem dreptate căci ştim că strigăm tn pustiu, ci lăsăm ca opinia publică să Înfiereze cum merită aceste başibuzucil patronate do prinţul Moruzi.
• •
Un maşinist de la Dudu, căzând în batoza do grâu, i-a rupt picioarele. Transportat la Bucureşti sprocâutare, a murit. •
• •
Nişte fâcâtorl de rele s'aa Introdus noaptea trecută la d. C. Vrana.
TELEGRAME
CORESPONDENŢI! NOŞTRI SPECIALI
GIURGIU
Ora 4 1 2 p. ni.
Viu din Rusciuk.
Vi confirm ştirea de azi dimineaţă de trecerea în josul Dunărei a Vachtu-lui Bulgar având pe bord arestat pe Prinţul Alexandru.
Yachtul a trecut pe la orele 3 despre ziuă şi nu se va opri în cale până la Sulina.
In Rusciuk populaţia până acum e liniştită.
Ordine au venit a-seară din Sofia Comandantului militar, care apoi a avut o întrevedere cu Consulul Rus. îndată după aceea, s’a pornit spre graniţa Ru-meliotă oştire şi mai cu seatnă artilerie, hi Rusciuk garnizona a rămas slabă.
A zi dimineaţă se vedea afişată pe ziduri, în tot oraşul, o proclamaţie din partea Rusiei asigurând liniştea poporului Bulgar, şi promiţând la cas contrar protecţiunea ei prin ocupare.
De cri comunicaţia intre Giurgiu şi Rusciuk este liberă ca mai înainte.
Ori ce s'ar întâmpla nou, voiii informa la moment.
Ora ($ seara
In acest moment aflu că la Rusciuk se va (ine un meeting astă seară.
Semne de agitaţiune în favoarea prinţului Alexandru s’aii manifestat deja.
Măsurile cele mai riguroase aii fost îndată luate de autorităţi.
Sc crede că de azi nimeni nu va mai putea intra şi esi din Rusciuk.
SINAIA
4	1-/8 ore
Regele a primit azi în audienţă pe d-nit pincovescu şi Zamfirolu delegaţii oposiţiunet din Vâlcea care au venit într’adins spre a expune M. S. adevărul despre cele întâmplate la Rimnic.
Detaliuri asupra acestei audienţe pe mâine.
Toţi Rcpresentanţii Puterilor străine aflaţi încă la Sinaia se întorc azi în
Bucureşti.
Singură. W'illamov, însărcinatul de afaceri al Rusiei,remâne in Sinaia.
5	ore 30 ni.
Regele a primit o depeşa prin care se zice ca prinţul Bulgariei pe drum spre Rusia, via Ismail.
Totuşi lucrul nu e sigur de tot.
Regele a mai primit o depeşa de la tatal prinţului Alexandru prin care acesta cere nuvele despre fiul seu. Regele a ,respuns ca nu ştie nimic.
Se crede înse ca versiunea ple-carei spre Rusia, este cea adeve-rata.
(11/2 ore seara
Prin sferele diplomatice se afirmă că Germania luase deja angajamente faţă cu Rusia in cestiunea bulgară, şi că e-
sista de mai naintr înţelegere între cete irei imperii. German a a dat făgăducli formale cabinetului din Petersburg ; prin urmare recunoaşterea faptul indeplinit nu poale fi lndoloa-sa. Ceva mai mult, disrară se aşteaptă notificarea ofieială din partea Puterilor.
CALAFAT
4	ore seara
Două versiuni circulă pe aci tn privinţa principelui Alexandru. Dupe ceaoficială,răspândită de la palat,prinţul Bulgariei ar fi deja pornit pe drum spre Rusia. O altă versiune, din sorginte tot atât de sigură afirmă că principele Alexandru va trece tn România pe la Măgurele.
CERNAVODA
7	ore
Aflu că toţi foştii miniştrii ai Prinţului Alexandru sunt arestaţi.
Garnizoana Schwnla nu s’a supus, şi 19,000 oameni sunt concentraţi a-cofo.
Sc prevede mari tulburări şi chiar resbel civil.
ULTIMA ORA
Belgrad. 21 August.— Aialtft-erlşi ert consiliul de miniştri s’a întrunit sub presidentia Regelui.
Generalul Lejşanin şi mal mulţi ofiţeri afl asistat la şedinţele consiliului.
In urma evenimentelor din Bulgaria Regele a întârziat plecarea sa la Glei-chenberg şi a rechemat pe d. Garaşa-nin, care era în conged'u.
Graniţa bulgară este cu totul închisă schimbului de depeşl cu Viena.
Secretarul legaţiunil austriace d. Schiwl, a fost chemat de două ori la Rege.
Londra, 24 August. — Discuţiunea adresei la discursul tronului a continuat la camera comunelor. Nu s'a pus guvernului nici o întrebare in privinţa evenimentelor din Bulgaria.
Uavas.
Se zice că împreună cu prinţul Alexandru pe Yacgt se află o comi-siuno bulgara care se duce se întrebe pe M. S. Ţarul pe cine doreşte se pue in loc.
Ştirea data de noi despre concentrarea armatelor ruse în Basarabia se adevereşte. O persoană sosită din Galaţi ne spune că la Reni sosesc în fie care cias numeroase sotnii de ea-sacl şi cerkezi.
•
Azi s'a ţinut consiliu de miniştrii sub preşedinţa d-lui I. C. Brătianu, a durat mai mult de 2 ore.
0
M. S. Regele se va scoborl astâ-seără direct la Palatul de la Co-trocenî.
Mâine dimineaţă la li ore va pre-sida un consiliu de Miniştrii.
m
Se pare că ideia de mobilizare a armatei face progrese în sferele guvernamentale.
ISe vorbeşte mai în special de mobilizarea corpului al -i-lea.
Se vorbeşte asemenea de o ur-! gentâ convocare a Ga merilor.
•
Consiliul de apărare al ţerei este convocat pe mâine.
O
D. Însărcinat al afacerilor austriaco a avut azi o lungă intrevor-bire la apăratul telegrafic cu contele Calnoky care s’a întors la Viena.
I '■
Căpitanii de port au primit ordin ca pentru ori-ce nuvele se corespundă direct cu Ministerul aface-i rilor străine.
Am anunţat că principele George KaragoorgevicI se află în capitală de mai multe zile. Ni se comunică în ultimul moment că a sosit în Bucureşti şi fratele seu, principele Petre Carageorgevici, ginerile prinţului Nikita al Muntenegruluî şi cunoscutul pretendent la tronul Serbiei.
m
Aflăm că din Tirnova a pornit spre Sofia armata Rumeliotă, credincioasă Prinţului Alexandru. Revolta s’a întins în mai multe provincii ale Bulgariei.
Această ştire o dăm Inse sub toată reserva.
România publică următoarea informaţie :
Ni se spune dintr'un izvor mal mult ca sigur, că guvernul ar fi dat ordin să se cheme reservele sub drapel.
Credem că această ştire e prematură. Abia mâine se va întruni consiliul de miniştri sub preşedenti» Regelui pentru a discuta cestiunea mobili-sârei, şi acea, care so ţine în legătură cu densa, de convocare a Ca-merilor.
Spiritele sau mai liniştit tn piaţă. Agio se coboară la 14.10 de la 14.80 cât ajunsese aseară.
Valorile de speculaţie recâştigă o parte din terenul perdut. Această bună impresiune a fost produsă în urma comentarielor ziarelor germane şi austriac j ce ne au sosit a-seară şi azi. T)tu-şi lumea de finanţe se tine- .i reservă şi bine face.
7 O RE i-2
Londra. 24 August. — Times constată că Bulgaria e de, acum înainte (a-vant postul Rusiei şi că aceasta va fa-vorisa acum unirea Rumeliel cu Bulgaria.
Ziarul adaogă câ Poarta va suferi consecinţele politicei sale echivoce, dar ca se apropie momentul în care va începe conflictul între interesele engleze şi .ruseşti.
«Standard» zice că revoluţiunea bulgară interesează pe Germania şi Austria mal mult de cât pe Anglia şi câ a-ceastl hotărâre a fost primită cu en-tusiasm în lagărul de la Krasno-Selo.
(.«laţi, li August.—Yachtul prinţului Bulgariei a fost zărit de la Galaţi pe la 4 ore. El 'şi-a urmat drumul spre Reni, unde se zice câ nn alt tren special aşteaptă pe prinţ.
Prinţul Alexandru a fost văzut pe bordul Yachtulul său, de pe înălţ'mele llîrşoveî.
Bucureşti 24 August.—Depeşa de mai sus a corespondentului nostru din Galaţi, ne este, confirmată printr'o telegramă, ce spune că Yachtul princiar a fost zărit pe la îmbucătura Prutului.
Telegrame • ce ni s'a adresat astâ-zl din diferite punte ale Bulgariei şi acele pe cari legaţiunile streine au bine-voit a ni le comunica permit a se resuma ast-fel situaţi unea din Bulgaria.
Aă isbucnit lurburări la Sofia, dar până tn momentul de faţă lipsesc amănuntele.
Cea mal mare parte a populaţiunel rumeliote pare gata a se ridica în favoarea prinţului Alexandau.
In Bulgaria, un oare-care număr do garnisoane, şi mal cu seamă cele din Vidin, Varna, Şumla, Sîlislra, Razgrad, Plevna, Siştov, Sevlijovo şi LovecI s'afi pronunţat într'un mod formal contra guvernului provisoriîl.
Speranţa renaşte în partisanil prinţului A.i xandru şi causa revoluţionară pare deja că a perdut oare-carl aderenţi.
Uavas.
DOtTOIllL I MNOLEStt “
Intorcându-se îu capitală, are onoarea de a vesti pe onor. public suferind de o-chl şl urechi.
ConsultaUunl de la ţ-6p.«m. strada scaunele 20.
CASA DE SCHIMB
ALES. GR. 10SESC11 4 II. MĂRCII
Str'ida tlji«cani, So. ti» bl*
Bucureşti, 12/24 August
VALOH!	Soadenfa cuponelor	Târg 1)6 curs mediu
FONDURI DK STAT ROMAN		
Kenta rom. por. 1875 5 0/0	1 Ap 1 Oc	94
I\onta rom. amortis. 5 0/0	l Ap 1 Oc	871/2
Renta rom. irur. con) (3 0/0	1 Mai 1 No	88
Oblig, de stal C. K. R. 6 0/0	1 lan 1 Iul	—
Idem idem 5 0/0	idem		
Imprum. Stern 1864 7 0/0	1 MarlSep	—
Impr. Openheim 1806 8 0/0	1 lan 1 Iul	—
Agio	—	14 14
IMPRUMUTUIU DE ORAŞE		
Impr. oraş Bucuresci 5 0/0 Idem idem din 1884 5 0/0 Impr. or. B. cu prime loz f.20	1 lan l Iul 1 Mai 1 No	75
	—	83
VALORI DIVERSE		
Credit Fonciar Rural 7 0/0	1 Ian 1 lui	1 Rl/4 871/2 1(0
Idem Idem 5 0/0	Idem	
Cred. Fon. Ur. din Buc. 7 0 0	Idem	
Idem idem 6 0/0	Idem	02
Idem idem 5 0/0	Idem	82
Cred. Fonc.Ur. din laş i5 o/o Obl. Cas- pena. fr. 30o. 10	idem	75 1/2
	i Mai No	220
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(67;
FORT Uit OU B0IS60BET
VELULALBASTRU
(Urmare)
—	D-voastră afirmaţi, zise judecătorul , ca conduita acestei copile este esemplarâ. Nici odată cine-va nu poate fi sigur asupra acestor lucruri. Că ea se poartă bine în casă la d-v. nu mă îndoesc. Dar ea nu sta tot-d'auna acasă şi d-v. nu puteţi răspunde de trecutul et. E deja un semn răii că ea a lăsat să se sue asasinul, fără să’l observe, a-tuncl când el s'a presentat pentru a vi-sita turnurile cu o femee... şi un copil dupe cât se pare, un copil a cărui pre-senţă nimeni n’a semnalat’o până în present.
—	D-voastră uitaţi, domnule, că Rose nu era acolo când el s'aQ suit. Tata său este singurul culpabil de negli[ jenţa şi a fost destul de greii pedepsit.
—	Cum văd II luaţi apărarea cu multă căldură I...
—	Şi aceasta e foarte natural, d-le Eu cunosc pe d-şoara Verdiere, o stimez... o iubesc şi dacă ea ar voi aşi
ua de soţie.
—	Permiteţi-ml să vă spun că nu se poate ţine socoteala de sentimentul d-v.
personal. D-voastră pretindeţl a o cunoaşte... De când ?
—	De puţin timp, este adevărat, dar o cunosc destul pentru a o putea judeca.
—	Cu toate acestea eă n’am mal puţin dreptul şi datoria de a cerceta antecedentele sale şi de a începe o anchetă asupra relaţiunilor el presente. Ea este foarte frumoasă, 'ml-aţl spus, şi ese tot-d'auna singura, ca toate lucrătoarele. Este aproape imposibil ca ea să n’aiba un amant.
Meriadec protesta, printr'un gest energic, contra acestei bânueli care îl indignă.
—	Şi s’ar putea foarte bine, reluă c'un ton rece d. de Malverne, ca acest amant al ei să fie In raport cu mizerabilii cari aii omorât muma şi copilul, In raport indirtet se înţelege. Admit chiar că daca el a servit proectele lor, a fâcut’o aceasta fără să ştie. lata atâtea puncte de luminat.
—	Domnule, striga Meriadec forţân-du-se de aşi ascunde mâniea ce’l co-prindea, îndată veţi reveni asupra pre-venţiunilor pe cari nimic nu le justifică şi pentru că d-v. mă siliţi, vă declar câ d-şoarâ Verdiere, are In adevăr un amorez... dar nu cum d-v 11 înţelegeţi. Puteţi să mă credeţi pe mine care o iubesc şi care aşi fi voit să’i plac. Am observat ca ea iubeşte pe amicul med Albert Daubrac. El este tînar şi frumos ca şi ea!
D. Daubrac este internul spitalelor. In curând va fl doctor în mediemă. El
aparţine unei familii avute şi onorabile. Ea nu poate dar să spere că el o va lua de nevastă. Dacă el îl face curte, nu’i face de sigur pentru acest motiv.
—	E un băiat de inima şi el ştie foarte bine cât valorează Rose când caută a o seduce. Daca vă îndoiţi de ceea ce afirm, lntrebati-l. El este aci.
—	II void întreba îndată, dar nu în fata protejatei d-v.
Meriadec, din ce în ce mai isbit în convingerea şi în amorul lui propriu, tăcu. El nu îngelegea de loc atitudinea acestui magistrat care se considera ca unul din cei mari eminenţi şi care în loc de a lua măsurile indispensabile ; în loc de a se grăbi să constate moartea lui Sacha şi de a trimite agenţi ca să caute pe omorâtorl, ’şi perde timpul cu Întrebări nefolositoare şi merge până. a bănui pe amica devotată a ne-norocitulu Icopil omorât de un scelerat.
Şi, în adevăr, dacă Hugues de Malverne ar fi fost In starea lui normala ar fi procedat cu totul alt-fel. Dar în a-cest moment nu era judecătorul care vorbeşte ci soţul păcălit. De când 'şl revăzu femeia gelosia îl turmenta. El vedea că i se deschide nuoi orizonturi şi cauta să descopere o legătură între cele din urmă incidente ale afacerei criminale pe care el o instruia şi Intre scena care s’a petrecut la căpitan. El nădăjduia că interogând pe Meriadec cam peste picior el II va putea scoate vre-o informaţie care 'l-ar pune pe cale.
—	Acum, relua el fără a parea că se preocupa de tăcerea ce o păstra baronul, vorbiţi-mi de acest pictor care a-semenea s’a amestecat a se substitui justiţiei.
’Mi-aţI spus că el a dispărut.
—	Da domnule, de două zile.
—	Aceasta înseamnă, fără îndoiala că el a încetat de a mal veni pe la d-v.
—	Nu numai n’a mai venit pe Ja mine, dar nici la domiciliul său n'a malintrat. Daubrac s’a asigurat despre aceasta azi diinimaţâ.
—	Ce conchideţl d v. dia această absenţa ?
—	Câ el a fost atras intr'o cui să şi că e mort.
—	Aceasta este o conclusiune hazardată.
Pictorul de care 'ml vorbiţi este un adevărat ştrengar, care duce o viaţă destrăbălată. 1 s’a întâmplat adese-orl să nu se culce acasă. Informaţiunile ce am primit asupra lui din partea poliţiei 11 represintâ foarte prost.
—	Poate ca ştrengar. Dar el este onest
şi e de inimă. Noi am aflat de la amicul d-v., căpitanul, că casa în care Sacha a locuit când a venit la Paris era probabil situată în strada Marbeuf. Curagio-sul 'bărbat a cărui conduită o blamaţi a părăsit pe Daubrac alalta-erl pentru a merge s’o descopere. El a găsit probabil această casă... şi nu s’a mal în-
tors.
D. de Malverne tresări când Meri a îi vorbi despre căpitan şi ’l întrebă brusc.
—	Ce rol a jucat în toate acestea d-de Saint-Briac ?
Această întrebare făcut de odată, păru singulară lui Meriadec care cu toate a-cestea nu crezu câ nu trebue să nu răs-punză.
—	D. de Saint-Briac, zise el, n'a jucat de cât un rol accesoriii. Credeam câ d-v. o ştiţi. D-v. trebue să’l fi văzut mal des de cât noi de nenoricita Iul aventură din Notre-Dame.
—	L’am văzul când a venit să 'ml ceară adresa d-v. răspunse evasiv d. de Malverne. I-am dal'o fără se ştiO pentru ce el ţine ca să vă vorbească.
—	A venit la mine tocmai când erail şi amicii mei... Daubrac, Fabreguette domnişoara Verdiere şi copilul mort.
A început prin a ne spune că a venit să ne vorbească asupra afacerei de la Notre-Dame. Noi ne-am îndoit puţin la început şi ed ÎI am cerut în numele tuturor scuze pentru că am contribuit, din greşeală, la arestarea sa. In urmă Vam vorbit da marele proiect ce am făcut. 'I-am upus ca ne-am jurat de a găsi pe adevăratul culpabil. El a părut că aprobă această hotârire a noastră. Şi penb-u a’l pune mal bine In curentul situaţiunei 'i-am istorisii tot cc s’a petrecut cât timp ei a fozt închis: cum am găsit pe Sacha ce ’mi-a spus el din istoria lui, cum, la Morgue, el a recunoscut asasinul mamei sale. Aci d. de Saint-Briac mă întrerupse pentru a mă întreba despre signalimentele acestui scelerat.
—	D-v. ’I le-aţi dat ?
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA
13 AUGUST
CASA DE SCHIMB
I. M. F E R M O
—27.STRADA LIPSCANI, 27-
CURSIJL BUCUKESCI
13 August 1886
6 % Rente amortizabilă . . .	P7t î
5 Renta perpetua ....	S4
C % Oblig, de stat	89 1
(î A Oblig, de st. Jrumu defer ,	
7 A ţjeis. Tune. rurale . . . .1	104
6 A geria. func. rurale . . .	871 2 |
7 A Scris func. urbane . . .	101
6 A Scris func. urbane . . .	02
6 A Scris. func. urbane . . .	821 t I
6 A împrumutul comunal .	7r»i 2
Oblig. Casei pens. lei 10 dob.)	«20
împrumutul cu premie . . . Acţiuni bincel nation. . .	34
	1020
Acţiuni «Dacia-Romania » .	272
» Naţionali		220
» Credit mobiliar . .	
• Constructiunl. . . *	160
» Fabrica de hârtie . '	
Argint contr» aur . . . . *	14 80
Rilete de Ban c6 contra aur. ‘	14.80
Florin acsatria ol . . . . '	*0*
Sehtmh	 Paris 3 luni		
» la vedere 		100 1/4
Londra 3 luni		
» la vedere 		25.25
Berlin 3 luni		1.24
Viena iavedere		2.01
MOŞIA STREJESTI nSJtâSk
districtul Romanaţ partea cuvenit d-nel Alexandrina Grâdişteanu doctor Darvari şi Iosef Darvari se dă tn arendă ds la 23 Aprilie 1887. Doritorii se pot adresa la d. doctor Darvari Strada Dorobanţilor No. 34 saO la d. avocat Mihail Pala Strada Academiei No. 15.
PADUREA DIN LINCA,după moşia Văleni dist. Oltu proprietatea d-lul Nicu Moscu, situata pe malul drept al Yeijel, având 110 pogoane tntindere şi 12 ani etate, se vinde spre tăiere. A se adresa Bucureşti Strada Minerva 12 bis.
BERARI A
STEAGUL NATIONAL
Bulevardul Ellsahela iu Palatul Băilor Eforii
La 1 lulifl st. v. se va deschidă berăria având la dispoziţia onor. public, bere şi vinuri de toate calităţile. indigene şi streine.
Antreprenorul nu va cruţa nimic pentru a satisface pe onor. visitatoare.
DE
VENZARE
sau de
ARENDAT
MOŞIA POLOCINUL DE SUS
depărtare 10 minute de gara Tu-tova şi oră de oraşul Bârlad. Are 340 laici arabile, 25 fânaţu şi 35 pădure, cu o eseelentâ gospodărie, având tot soiul de aca-rete şi o vie renumită. Moşia este hypotecată la creditul rural cu 75,000 lei. Amatorii se pot adresa direct la sub-semnatui, la sus zisa proprietate.
Costnclii Alexiu.

DE l\( lll!!l\T
No. 11, Un apartament compus de patru camere, din care un salon mobilat. A se adresa Ia redacţia ziarului sl Str. Occidcntu \o. 2
Se închiriază chiar de acum.
nr ITVHDL locul din stradal UL \ LUIUL Dionisie No 20 şi strada Crinului No. 5. Acest loc are faţa pre strada Dionisie 37 metri, pre strada Crinului 40 metri şi adâncime de 44 metri. Se vinde în total sală în loturi, de câte o a patra parte.
Doritori se pot adresa la proprietarul lui, D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţi No. 2.
FlT? WX7 \ Ţ)T? maI mulţi armâ-
1	tHi ' JltlN AjVliIj sari.reproductori iepe, mftnzi de pur-sănge, cal de curse, de călărie, de trăsuri.
A se adresa la d-nul Reimer administrator la moşia Paskani (jud. Ilfov
2	ore depărtată de Capitală).
ATELIER DE LEGATORIE
IIli .ILL.VIilItllUl'll
de la Sf. Oheorghe s’a mutat din Cassa Filitis Strada Biserica Eni No. 1
în Cassa Biserici dintr'o zi
tot Strada Biserica Eni No. 10.
I\STITITIL „LUMINA"
46, CALEA RACKOVEI, 46.
învăţământ după programul stalului, de la care se primesc certificatele de promovare.
Clase primare şi gimnasiall tn internat şi preparaţiunl pentru lieeft şi şcoala militară.
Local spaţios şi igienic cu grădină şi curte pentru şcolasl.
Regulament serios şi îngrijire părintească.
Prospecte se expediază la cerere.
Înscrierea de la 15 pănă la Unea Iul August.
DIRECTOR
l>. II. Cordescu.
nr I\TUII)I4T chiar de acum Casele, IIL Ml.ninlA I din Strada Academiei
No. 11 compuse din 16 Camere, cu o curte spaţioasă tn care se află grajdifl şopron şi alte dependinţe. Aceste case mal aO şi o grădină importantă A se adresa Strada Bnthri* No. 11. ____________'
Mal are proprietatea de a păstra pielea moale, de a nu se crăpa sad rupe înainte do vreme şi mal mult încă, de a nu străbate apa prinlr'ânsa.
LUCIA-LAC
este unicul preparat până astă zi, care a reuşit să întrunească toate trebuinţele pentru conservarea şi lustruirea a orl-ce fel de piele, cu cea mal mare Înlesnire, tnlăturănd peria şi vacsul, cu un câştig de 50 la sută.
FLACONUL MARE 1 LEI; CEL MIC 50 B.
Inventat şi preparat de d-1 I. BRANDUS, F'ai'macit,. BUCUREŞTI, 25 STRADA CLEMENTEI, 26.
* -!
IN JUDEŢUL RIMNICU VALCEI
(f, 200 CAMERE Sl SALOANE	*	200 CAMERE Sl SALOANE jjj,
® director 13aptistin Marş IIUGUES
2	se va deschide la 113 Iulie 1886
8|
Table d’Hote. — Restaurant â la airte. — Salon de ^
^ lectură.—Sala de de dans.—Sala de jocuri şi biliard.—
^ Musică militară In toate zilele tn parcul Hotelului.
| Omnibusul Hotelului va face de mal multe ori
* pe zi serviciul la renumita sursă de la Caciulata.
| ----------------- $
| Vedere splenditfi, situaţia In mijlocul munţilor pe
•|t malurile Oltului.	|
I
Oltul trece la 50 metri de stabiliment.
—Preturi moderate—
1	i
'«a*»****®;»»'».*	<

CEL MAI EFICACE CONTRA TUTUROR INSECTELOR
are o proprietate minunata de a stîrpi nisecL-le eu mare iuţeală fără a lăsa vre o urmă. Slirpesle fotul si radi-eal ploşniţele si puricii. Ciiratn eu siguranţa bueatariile de gândaci.
Depărtează imediat molicle. .\e seapa indata de muşte.
Apăru animalele domestice si plantele, atât de insectele ce le supără,cât si boalele ce produc ele.
Curata cu siguranţa capul de păduchi.
Este do observat că „Znclterlln“ adevărat se vinde numai in flacoane originale nici de cutn cu dramul, epoul general: I. ZAŢULUI,.
t icna I., Goldselmiiedgasse 2.
In Bucureşti la Droyueria Brus, Cari
Ger-sabck, Pharmacia la leul de aur, K. I. Rissdorfer, Droguerial. Ovesa Strada Academia, O. Martinovici, Pharmacia ta Cerbii, F. W. Zurner Calea Victoriei 50, Gustai) Kietz, Georyes Kosrnann.
In Bacau Pharmacia Racovita, tn Bârlad Al ax. Frankel, iu Brăila Pharmacia ta Minerva,tn Craiova Pharmacial (Franz Pohl), Pharmacia la Vulturu de aur, Pharmacia (Ed. Konteschwellcr), tn Galaţi Koniyt. Hol ApoihckeţM. Brethner), Pharmacia la viile (Jean Oswald), Pharmacia din strada Portului, tn laşi Pharmacia Victor Maugsch, Pharmacia Racovita, Pharmacia la Spiridon, Pharmacia Ed. Ileyck, tn Roman Pharmacia la Spe-ranta, i n Tur n u-8everi n Pharmac ia la Im-paratul Severus.
(Cari BanishAs Erben).
1 INDUSTRIA ROMANA !
LUCIA-LAC
Cea mal mare economie pentru orl-ce persoană şi care dă cel mal frumos cel mal durabil lustru ghetelor, cis-melor, pielei pentru trăsuri, curelelor pentru hamuri, cenlureanelor,raniţelor militare etc.
#> #• **•:
ăK«»fyt<<â«! păţr â'-ad*	•» f*
PUBLICITATEA ZIARULUI „EPOCA
4 4
N°. 3, STRADA EPISCOPIEI, N°. 3
AUArf 1F'
BUCUREŞTI
6.—STRADA VESTEI.—6
Secţia medicala
1, Hydrotherapia —2. Electrizare — 3. Inthopedie—4. Gimnastică medicală—6. OrhalaţI— 6. MasajiQ sistematic—7. Ser-viciulla domicilia — 8. Consultaţii medicale.
Secţia higienica
1 Bae abur....................2.50
1 Bae de putină cu şi fără duşe . 2.—
medicamente...................1.—
1 duşe rece sistematică cu basin
BAI DE ABUR Sl DE PUTINA
Notă 1. Băile de abur sunt deschise tn toate zilele de la 7 ore dimineaţa plnâ la 7 ore seara. — 2. Pentru dame Insă băile de abur, o-datâ pe sâptămânâ Vinerea de la 7 ore dimineaţa ptnă la 2 posl-meridiane.
Preţurile la secţia medicală conform prospectului.	Direcţiunea
TlilCA VECHI: Sl VIN
ţuică şi vin de la d-nu Isaia Lerescu din Str. Episcopii, vis-a-vis de grădină se vinde la butelii ţuică de 10 ani, veritabilă garantată pe un led butelia de jumătate oca dreaptă a lut Cuza şi vin veritabil de masă uşor şi curat pe 40 bani butelia.
DE HIIIRIVT SsL°,r&
tava ce ’i zice şi Băcanu din districtul Ilfov, la o poşte departe de Bucureşti, In întindere de aproape 700 pogoane.
DelaSt.Gheorghel888moşia Gressia dindistr. Teleorman lână Ruşi-de-Vede, în Întindere de fiOO pogoane.
Doritorii se vo ' adresa In Bucureşti la propriatarul Gr. Arion, Calea Griviţa No. 38.
H. A. PAPAB&T
AVOCAT
Str. Biserica leni No. 8 bis.
0 DOMMSOVIit sulul secondar şi
având «Diploma de maturitate», sâ oferă a daleecţiunl, tn vre-o familie pentru cursul primar sad secondar. mln special pentru limba francesă, matematici şi ştiinţele Ilsico-naturale.
A să adresa la redacţiunl.
DE ÎNCHIRIAT iru anului curent)
casele, grădina şi teatru cunoscute suo numele «RAŞKA» din Strada Academiei No. 28.
A se adresa Strada B&tiştea No. 11.
DE ÎNCHIRIAT $ear££»£;
din Batiste, Strada Scaunelor No. 46.
22Cameredeosehitdependinţele: grajd, şopron, cuhnie, spălătorie şi alte trei ca-mereşi grădină spaţioasă.
Doritorii pot visita casele tn toate zilele. Pentru condiţii a se adresa la d-nu G. G. Costa-Foru 3, Dealul Mitropoliei, safl la redacţia Epocei.
nr \irw7 A DC m*ere de calitate prin Ut VL.HZ.Hnt. maşina centrifugală. Potoferi cantităţi mari cu preţul moderat.
A se adresa la d-nu Hryniewiecki tn Tecuci.
nc 1ICU7A DC 0 eapâ de călărie Ut V tHZ.Ant bine dresată, a se
adresa Calea Dorobanţiolr No. 74.
nt IMPUIDIAT chiar de acuma, Ut I HUn Ini HI un otel situat Calea Victoria No. 147 Împreună cu dependinţe, grajd, şopron, curte, grădină, gaz aeriform tn casa. Pentru desluşiri, a se adresa la No. 198 Calea Victoriei.
CAMPINA
BAI MINERALE SULFO - ALCALINE
Stagiunea 1 iunie—15Septembre
Stabilimenl aşeejat In localitate foarte frumoasă şi sănătoasă. In timpul de patru ani de când funcţionâzâ a dat resultate remarcabile contra reumatismelor, boalelor organelor maternităţii (metrite, ovatrite, scurgeri etc.) şi In scrofuie safi debilitaţi constituţionale la copil. Se recomandă încă cu succes contra paralisiilor.boale de pelo, sifilis, boale nervoase, catare la plămănl (In băutură dintr'un isvor de multă analogie cu Eaux bonnes.
Hotel şi case private pentru locuinţă, restaurante, parcu de promenadă, musică, distracţiunl diverse, ziare, poştă, telegraf farmacie etc.
fnformatiuui la d. dr. N. Garoflid In Bucure ti, calea Victorii 25 sau la d. dr. M. V. j Gsjrgescu In Câmpina.
NB. După legea specială transportul pe ! calea ferată este redus cu 50 0/0.
MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE ROMANE..........
Bucuresti-Roman						Bucureşti-Vc-rcioro va			
STAŢIUNEA	Arătarea Trenurilor					STAŢIUNEA	Arătarea Trenurilor		
	Tr. ac.|Tr. p. ITr. p. ITr.pl.				Tr.ac		T. ful. T. ac. |Tr. p.		
Bucureşti p. Ploeştl Buzăft R.-Sărat Focşani Mârâşeştl Adj ud BâcăO Roman sos.	noapte 11,00 12 27 2,14 3,17 d. 4,16 5.00 6.01 7,39 8,45 dim.	a. m. 8,40 10,39 12,55 2,25 3,48 5,15 S. 6,39 9,35 11,15 p. m.	dim. 7,30 9,16	dim. 6.30 8,04	p.m. 4,40 7,20	Bucuresci p. CiocănescI Titu Pitescl Slatina Craiova FiliaşI T.-Severin Vârcior. sos.	p.m. 4,05 z 5.07 6,24| 8.08 9,30 10,17 12,05 12,27	seara 8,00 9,00 10,16 11,56 1,18 2,04 3,52 4,12	dim. 8,00 8,41 9,26 11,17 1,25 3,37 4,52 7,34 8,00
Roman-llucuresti						Vferclorox a-Bucurestt			
Roman Plec-Bacâfl Adj ud Mârâşeştl Focşani R--Sărat BuzăU Ploeştl Bucur. sos.	noap. 8.25 9.20 10.45 11.18 11.52 12.56 1.46 3.33 5.00	p. m. 12.30 1,40 3,52 4,34	p.m. 1,18 3,39 5,15 seara	p. m. 10,17 11,50 noap.	p. m. 5,45 7,20 10.29 11.30 12.59 2,29 4,03 8,- 9,35 săra	Vârcior. pl. T.-Severin FiliaşI Craiova Slatina Piteşti Titu Ciocăneşti Bucureşti s.	seara 3,42 i.OS 6,08 0,55 8,17 10,12 11,31 12,35 a.m.	noap. 12,57 1,19 3,07 3,53 5,12 6,58 8,11 9,10 a.m.	dim. 8,00 8,40 11,08 12,30 2,27 5,15 7,05 7,49 8,30 seara
T ârgo visăe-Titu						Titu-T6rgoviste			
Tărgoviste p Titu sos.	a. m. 6.40 7,50	p. m. 5,20 6,30		,1	R	1 a. m. Titu pl. 9,45 Târgovişte sl 11,05		seara 9,15 10,30	
BUCURESCI GIURGIU			
STAŢIUNEA	Arătarea trenurilor		
	T. ful.l T. p. 1 Tr. p.		
Bucureşti p. Filarot Giurgiu Smirda sos.	dim. 5,40 7,10	a. m. 6,40 7,10 8,55 9,00	p. m. 5,30 6,00 7,40
GIURGIU BUCURESCI			
Smărda pl. Giurgiu Filaret Bucur. sos.	’p. m. 2,25 3,52	a. m. 10,00 10,05 12,11 12,25	p. m. 8,30 10,28 10,42
Roman-Iasl			
Roman pl. PâşcanI T.-Frumos Iaşi. sos.	dim. 9,51 10,51 1,53 1,50	p. m. 4,47 4,15 8,24 9,52	
lasi-Roman			
Iaşi pl. T.-Frumos PâşcanI Roman sos.	p. m. 4,08 5,25 7,17 7,53	dim. 6,52 8,35 10,01 11,06	
GALATI-M ARASESTi-M ARASESTI'GALATI
STAŢIUNEA
Arătarea trenurilor
Tr.ac.iTr. m.|Tr. p.
Galaţi pl. TecuciG Mârâşeştl	10,40 11,06	noap. 11,40 4,16 4,52	a. m. 7,45 11,14 11,45
	dim.	noap.	p. m.
Mârâşeştl pl	5,35	11,35	4,49
Tecuci u	5,50	12,34	5,45
Galaţi		4,35	8,50
Adjud-Târgul-Ocna
	p. m.		dim.
Adjud pl.	4,15		6,10
T.-Ocna sos.	6,20		8,05
T.-Ocna d.	9,45		8,20
Adjud sos.	11,35		10,00
Constanta-Cernavoda
Constanţa p Cernavodă s Cernavodăp Constanţa
Ploestl-Slanic-Slanic-l’loesti
STAŢIUNEI	Arătarea trenurilor		
	Tr. fl.|Tr. ac.		Tr. p.
Ploescl pl. Slâniou sos.	a. m. 10,45 12,40		
1 p. m. Slânic pl. 5, Ploeştl sos. i 6,50			
TECUCIU BERLAD 8ERLAD-TECUCIU
Tecucitt pl. Bârlad sos.	a. m. 6,15 8,00		
Bârlad pl. TecuciO sos.	a. m. 8,40 10,40		
lasl-Unghenilingheiil-lasl
laşî pl. Unghent s.
p. m. j a. m. 3,25| 11,50 3,49'	1,21
Ungheni pl. laşi sos.
p. m. 2,00 3,32
p. m. 4,40 0,12
PLOESTI-PREDEAL-PREDEAL-PL0ESCI
Ploeştl pl. Cămpina Sinaia Predeal sos.
seara	dim.	dim.
6,15	9,38	8,19
1,14	10,42	9,20
8,30	11,53	10,31
9,10	12,35	11,08
Predeal pl. Sinaia Câmpina Ploeştl sos.
p. m. 7,45 8,21 9,18 10,09
p. m. 4,51 5,32 6.29 7,25
VERESCI-BOTOSAN l-CA M PINA-D0FTAMA
STAŢI UNEI
Arăt. Tren.
Tr.ac.l p.&m.
VerescI pl. Botoşani s. Botoşani pl. Veresct s.
p. m. 2,08 2,03
5.21
7.21
p. m. 9,49 11,42 3,15 1,55
Câmpina p. Doftana s. DoRana p. Câmpina p.	a. m. 11,20 11,00	p. m. 5,50 6,08	
Galati-Buzeu-Buzeu-Galatl			
Galaţi pl. Brăila BuzăO sos.	noap. 9,40 11,01 1,30	8,40 10,02 12,53	
Buză& pl. Brăila Galaţi sos.	2.30 5,03 6,15	12,55 3,41 4,55	
PASCANI SUCEAVA-SUCEAVA FASCAHI			
	dim.	săra	
dim.
7,05
8,11
9,09
10,00
PâşcanI pl Vereşcl Suceava Suceava pl Veresc’. PâşcanI sos
10,40
12,08
12,23
5,00
5.40
6.41
7.15 9,17
10,09
6,54
7,51
9.15
Typografia «Le Peuple Raumain», Strada Episcopiei No. 3.
www.dacoromanica.ro