ANUL I No. 215 A DOUA EDITIUNE MARŢI 12 AUGUST 1886 Grigork G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTELE SE PLĂTESC TOT-D'AUNA ÎNAINTE : In ţară pe 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei in străinătate 1 an 50 iei, 6 luni 25 lei ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI 16 A FIE CĂREI LUNI redacţia So. 3.—Piaţa Episcopiei.—Ho. 3. IO BANI N LJ IVI E R TJL MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA CU S AC PETRECU FAPTELE De la început trebue sâ mărturisim că ştiri positive, oficiale, ne lipsesc tutulor din ţară şi chiar din streinătate până In această oră. Liniile telegrafice de la Sofia staQ mute. Guvernul pro-visoriG a oprit orl-ce comunicaţie cu streinfttatea,scrisoriled'asemenea staQ la graniţa. Ceea ce am putut afla provin din sorginţi particulare, de la persoane cari aQ putut trece Dunărea, şi cu care ne-am pus In relaţiune. Epoca a fost primul ziar In Romftnia care a dat ştirea gravelor evenimente din Bulgaria ; n'a dat Insă nici o ştire pe care s5 nu o fi prealabil controlat pre cât In putinţă. Imediat am luat toate disposiţiunile pentru a ne păstra primul rang ca ziar da informaţiune, şi din oră In oră aşteptăm nuol ştiri de la corespondenţii ce ne am asigurat până acuma. Rosumând şi contopind informaţiu-nile ce avem, alegând dintre diferitele versiuni ce circulă pe cele mai veri-simile, iacă cum credem că faptele s ad putut petrece : Acţiunea Rusiei s’a desfăşurat pe de o parte la Constantinopol pe d'alta In Bulgaria. La Constantinopole Rusia a isbutit ca Poarta să facă Bulgariei condiţiu-nile cele mal grele, cele mal umilitoare, condiţiunl într’un cuvânt inacceptabile In cestiunea statutului Rumeliot. Prin aceste condiţiunl Bulgaria s ar fl anat într'o posiţiune mai înapoiată de cât Înaintea revoluţiunei din 0 Septem-bre trecut de la Filipopole. Pe d altă parte, In Bulgaria, o reţea de emisari bine aleşi, In număr de 300 până la 400 agenţi cu instrucţiuni concordante la acelaşi scop, aQ pregătit mişcarea. Karavelof Primul-ministru al Principelui Alexandru, In faţa unei situa-ţiunl atât de Încordate, a Înţeles el Însuşi şi a făcut să înţeleagă şi pe suveranul săd că lupta contra Rusiei a devenit imposibilă şi că momentul d a ceda a sosit. Principele Alexandru, stăruitor In luptă, şi aplecat a înfrunta resistenţa a cercat o ultimă sforţare ordonând mobilisarea armatei şi, îndreptându-se spre lagărul oastel In fruntea căreia se acoperise de glorie In ultima campanie. Dar atât guvernul cât şi armata erad deja sub acţiunea Rusa. Ordinul de mobilisare n’a pornit din ministerul de resbel; iar Principele Alexandru văzându-se părăsit de chiar miniştrii săi, simţind că parte din armată este dpja câştigată causei ruse, a dat înapoi In faţa unul resbel civil eminent şi s’a hotârtt să abdice. Aflându-se uniţi p'acalaşl teren guvern şi oposiţie şi ad strâns rlndurile, şi Într’o fusiune a tutulor elementelor politice s’a alcătuit guvernul provisorid. Aceasta ni se denotă prin numele persoanelor ce ni se dad ca intrând în combinaţia acestui guvern provisorid şi In care vedem alături cu KaravelofT, pe ZancofT, Grecoff, Burmoff, Radosla-vofT, Majorul Gruief, Mitropolitul Nikl-for şi MadjarofT, şeful partidului rus din Rumelia şi directorul principalei Gazete de oposiţie d'acolo. Aci e locul să luăm In seamă o versiune care are oare-care şanse de probabilitate. Se zice că toate aceste nume ar fl fost Insă lntr'adins puse Înainte de autorii revoluţiei din Solîia, de şi ele In realitate nu se afla Împreunate de cât pe hârtie, ca să oprească orl-ce mişcare In Bulgaria, toate partidele văzându-se represintate în guvern. In realitate Insă s’ar putea întâmpla ca parte din aceste persoane, departe de a figura In guvern, să fl fost arestate fi întemniţate In Sofia. N. Gr. FILIPESCU Proprietar APARE IN TOATE ZILELE EVENIMENTELE DIN BULGARIA Ne-ştiind asupra acestui punct nimic posiliv, ne mărginim a da această versiune sub beneficiul de inventar. Starea de asedid a fost decretată în tot principatul. Rusciucul, Vidinul şi principalele oraşe sunt Înconjurate de armată, comunicaţiunile pretutindeni întrerupte. Guvernul provisorid a răspândit în Principat o proclamaţie d'o coprindere foarte dibace şi în spiritul predomnitor în Bulgaria. Simpatiile câştigate de valorosul învingător de la Slivniţa, în inima supuşilor săi, sunt foarte mult menagiate, şi Înlocuirea Prinţului este lnfsţişată ca o necesitate dureroasă dar naţională. Bulgaria a văzut ca părăsită de sprijinul Rusesc, destinels sale sunt periclitate In tot momentul, şi că influenţa Austriei şi a Germaniei, Introducă-toare de operaţiuni financiare ruinoase este impotentă pentru Întemeierea u-nireî dorite de provinciile surori Bulgaria şi Rumelia. Realizarea acestei aspiraţiunl naţionale imposibilă şi chiar contrariată de Rusia pe cât timp principele Alexandru va sta pe tron, va deveni un fapt Îndeplinit odata cu înlocuirea sa printr'un principe agreat de împăratul Alexandru III, şi Turcia care azi face toate dificultăţile, va consimţi ea, cea d'ântâid la toate, după cererea Rusiei. Prinţul Alexandru do Battemberg consultat de miniştrii săi unde voeşte a fi condus, Ja cerut a fl Îmbarcat la Vidin pe Yactul săd; căci de acest oraş se afla mai In apropiere în momentul abdicărel sale, pe când era în cale d’a merge să inspecteze trupele din lagărul de la Vidin. Ordine telegrafice aQ fost imediat trimise la Rusciuk unde ancora Yachtul; şi până la sosirea sa, Prinţul a fost internat în cetatea Vidinulul sub paza comandantului militar d'acolo, care se zice că este Rus. Principele Alexandru este Însoţit de fratele săQ prinţul Francisc-Iosef şi de suita sa militară şi civilă. Ştirea de tulburări ivite la Rusciuk, la Nicopoli şi la Vidin, urmate chiar de oare care vărsare de sânge, ni se comunică, dar nu este in d'ajuns confirmată. Probabil că întreruperea comunica-ţiunilor, care nu poate dura mal mult de cât o zi încă. saG, la extrem, două, este motivată prin dorinţa guvernului d a putea procede, In neamestecul Europei, la înlocuirea Principelui Alexandru.— Actualmente cestiunea tronului trebue să fie discutată dacă nu încă resolvitâ la Sofia. Candidatul este neapărat propus de Rusia,şi o dată cu proclamarea sa, Europa va afla toate detaliurile ce aşteaptă cu nerăbdare. Principele Waldemar de Danemarca ar fi acest candidat. Se mal vorbeşte Iniă şi de Principele de Leichtemberg. Ce s’a Tăcut la noi Deja de vre o şease zile se aflase la Bucureşti că Prinţul Bulgariei încercase a da ordin de mobilisare a armatei, dar că ministrul de Resbel se opusese la acest ordin, din care causâ Prinţul Alexandru era aproape hotâ-rît & abdica. Noi chiar de Vineri seara am aflat de la o persoană oficială că un complot se urzeşte la Sofia pentru restur-narea Prinţului Alexandru. Am dat cel d’lntâiQ aceasta ştire, sub o formă mal acoperită, Înainte ca lucrul să fie cunoscut de nimeni, afară de câţl-va membrii din guvern. Persoana oficială care ne a dat ştirea aceasta, ne zicea: «Veţi vedea că In «curând Prinţul Alexandru va fl răs- «turnat şi Regele Carol va deveni Rebele Româno-Bnlgarieî! Iacă pentru «care causâ Regele ţine pe Brâtianu. «Cu dânsul voeşte a realisa acest plan.» Din acestea reese că guvernul nostru era oare-cum interesat la cele ce se petrecea în Bulgaria fără a cunoaşte Insă cum, ce fel. evenimentul se pregăteşte nici momentul când el ar is-bucni. Intenţiunea Regelui Carol d’a lua tronul Bulgariei' ne era de mult cunoscută. Deja de acum trei ani, ne aducem aminte de faimosul discurs al d-lul Stolojan In Cameră, prin care vechile aspiraţiunl ale d-lul Brâtianu de cucerire a Transilvaniei eraO înlocuite prin acelea d a cuceri Bulgaria. In urma evenimentului de la 0 Sop-tembre din Filipopoli, cine nu’şî aduce aminte scrisoarea d-lul I. Bălâcoanu, care atunci de loţî a fost interpretata, ca un echoQ al palatului ? Prin acea scrisoare nu se emitea ideia uueî in-tervenţiunî armato în Bulgaria având de resultat rectificarea fruntariilor noastre pe linia Varria-llusciuc? O persoană bine informată de cele ale palatului nu ne-a mărturisit acum în urmă, că Regele Carol să căeşte că n’a profitat atunci de ocasie? I.h Palat Ştirea ca complotul a reuşit în Sofia a sosit la Castelul Peleş Sâmbătă la 2 ore dupe umiazl. A la 2 f/2 M. S. a co-municat’omal întâiQ Prinţului Dimitrie Ghica, pe care l’a chemat îndată la Palat unde’l-a reţinut mai multa vreme. Sâmbătă seara era anunţată o serată, la care toţi diplomaţii erad Invitaţi, şi diferite persoane din societatea de la Sinaia. Din Miniştrii eraQ pre-senţl, d-nii Sturza, Slâtescu şi general Anghelescu. Să juca nişte comedii de salon. înainte da Începe prima piesă, pe la orele 8 1/2 s a observat câ d. D. Sturza s’a apropiat de Regina şi a vorbit cu dânsa câte-va vorbe, dupe care amândoi s’ad apropiat atunci de Rege, D. Stătescu a venit să se amestice In Conversaţie' Regele a chemat In acest cerc pe d. de fiucsh, ministrul Germaniei, şi aQ stat cu toţii de vorbă aproape un sfert de oră. Regele avea aerul numai preocupat. Regina lnsâ părea consternată. D. de Bitsch, a spus unei persoane : •Acest eveniment e de o gravitate in-«calculabilă.» Cerându-i-se mal multe informaţii, el a răspuns această frasâ caracteristică, care ar dovedi câ Germania a fost cu totul străină acestor evenimente : «Mei principele de Bis-■nnrk nu trebue se ştie inai mult dc cat ştim noi.» Regele apropiându-se de d. Heydler von Egeregg, Însărcinatul de afaceri al Austriei, acesta a răspuns M. Sale : «Aceste ţtirî sunt foarte graveşi Tonrle relo.e. Fostul Domnitor Carol l, nu pricepea limba românescâ, dar simţind nemţeşte, întreb» cu iuţeala: Cum ? Dai d-ta la mine ? Darnicul şi fiiotimul kir Simulescu răspunse : — Da, Maria ta, dăruit, eado..., eado. Fostul Domn Carol 1 răspunse : — Ha, ha, ha, eado, eado... dăruit, suvenir, mare mersi şi mult mulţâ-mire. După o pauza, fostul Domn Carol I mai puse Întrebarea : de unde şi până unde ? Kir Simulescu, cu cunoscuta sa filotimie, arăta hotarile vil hărăzite. in sfârşit, după Întoarcerea la quar-tir de la acel spaţier, şi cu via dobândită cu atâta Înlesnire şi cu aşa mega-loprepie, fostul domn Carul 1 al Românii spuse lui Kir Simulescu: —■ La d-ta merci şi mare mulţămim, dar trebuie document regulat. Îndată ce auziră aceasta, dregătorii ce erau faţa, se repeziră şi făcură hrisovul de danie şi'l Investiră cu toate pecetile cuvenite. s’au adeverit. S'ar cidea să le facem un parastas şi cu aceasta ocazie, preotul să cânte si o vecinicâ pomenire celor 12 mosh date Coroanei, precum şi pădurilor seculare ce se taie din rădăcina. Daca se Indoeşte cine-va despre a-cestea. nn refer la d. Kitzu să mă des-minţâ, care d. Kitzu, dupe ce a votat apanagiele s'a bătut cu pumnii In cap penlru această faptă, a căzut bolnav şi până azi remuşcarea nu’l lasă în pace. D-sa este român oltean, şi are conştiinţa greşelel ce a săvârşit. Dea domnul ca lucrurile să se ln-drepteze, dar eQ nu cred. Vorba româneasca : Ziua bună se vede de dimineaţă. Surcea. MINIŞTRI v. DINTR’O ZI INTR’ALTA ZIUA BUNA SE VEDE DE DIMINEAŢA Pe la anii 1866—67, fostul Domnitor al Românii Carol I, îşi propuse facă un Spatzier prin ţara românească cea mănoasă şi avuta de atunci; căci ştiţi azi suntem sleiţi şi uscaţi. Primirea fu cu adevărat românească. Ura răsuna In toată ţara. Din toate părţile bătrlni şi tineri, fete şi neveste, mici cu mari,eş.au Iu calea Domnitorului Carol şi ’1 primiaQ cu : Bine al venit sănătos, să fii stapânitor bun, milostiv să cauţi de popor, să’ţl fie mila de densul să ne ocroteşti la vreme de nevoe, în timpuri de restrişte. Aşa ereau urările Românilor. ’I ziceau: cu noi şi noi cu Mărirea ta.la ceasurile grele şi de primejdie, să ne păstrezi sfânta lege creştinească, româ nească şi multe altele. Aşa fu tocmeala noastră ; aşa credea Ramânul atunci. De, ce să zici, e viţă de Împărat, Domnitorul nostru cel strein, şi, de şi nemţeşte vorbia, toţi credeam că româneşte simţea. De, cu toţi aşteptam, noi Românii cu inimă mare şi larga că, Domnitorul Dup» aeda lumea se retrase şi se duse, ca de obiceiQ, tn piaţă la cazin. Aci un bătrân, anume Ion, care se aflase faţă la acea hărâurială, zise către un alt bătrân anume Gheorghe, care şi el asistase la danie. Ion. A ba, jupân Gheorghe, şi boieri d-voastrâ, bine o fi ce am făcut ? Omu e tenăr, nu ştie boabă româneşte, dar pricepu pe dala daruiala Iul Kir Simulescu. Paracsim lucru 1 Dar ce să zici, neamţu e dracu, pricepe fără să înţeleagă. George. Un lucru, negustori cinstiţi, nu prea ’mi-a bătut la ochi: când întreba cu grăbire de hotarul viei. Ion. Nici mie nu’ml plăcu când ceru hrisovul adeverit de danie. Poate ca şi In ţara Iul o (1 zicâloarea : ce'l In mână nu’i minciuna. George. Mal o fi şi cea 1’altâ : bate ferul până e cald. Ion. Ştii una : ziua bună se ve.de de dimineaţă. Eu sunt bătrân ; am apucat pe Alexandru Ghika vod», caimacan al Craiovei, ştiu şi am pomenit multe, din pracsis am văzut multe In ţara a-ceasta. Turci, Muscali, Greci şi multe lifte străine, toţi aQ luat şi nici unul nu a dat. O fi bună această cumetrie, dar mi’e nu’ml place. Sunt bătrân, o să închid ochii ca mâine, dar frică mare am să nu vâd ţara mea românească, pe mâna veneticilor, cari vor juca val-ţul nemţesc cu paharul de bere în mână pe mormintele strămoşilor no-ştril. George. Al dreptate Ioane ; noi o să murim ca mâine, dar suntem răspunzători pentru moşia românească. Ce a făcut Kir Simulescu e ursuzluc mare. Ion. Boieri d-v. şi negustori cinstiţi, frică mi-e să nu păţim, cum grâeşte zicâloarea românească: Boala intră prin urechile acului şi n o poţi da afara cu carul. George. Aşa e. Dar să nu'ţl fie frica. AI feciori, am şi eQ copii. Românu rabdă mult în piele, dar şi când ’I a-bate, apoi numai Îndată stârpeşte iarba cea rea. Această istorie mi s’a spus de o persoană care se găsia faţă tn acel casin. Dar ştiţi unde mi s'a spus ? In casă la d. Kitzu, când era ministru de culte, era faţă şi ispravnicul Simulescu. O persoană zicea acestuia : Dreptatea avea,bătrânii Ion şi Gheorge când te dojeneau ca al făcut ursuzluc cu dania de vie, câ s’a învăţat cu nărav. ’L vedeţi, acum cere domenii, a-panagil. Prorocirile lui Ion şijGheorge INFORMAŢI UN I După o sorginte positiva sosita azi în Sinaia, la Castelul Peles, putem afirma ca Prinţul Alexandru de Battemberg se afla încă în Bulgaria. X Se adaogă, dar reproducem acest svon sub reservâ.că trupele din Vidin revenind asupra primei lor defecţiuni ar fi aclamat pe Prinţul A-lexandru, Tar fi pus în.capul lor, şi ar fi pornit spre Sofia se T restabilească pe tron. x Aflăm că despre graniţa Basarabiei s’a grămădit mai multe divi-siunî ruse, şi că un Însemnat număr de oficeri au trecut tn Bulgaria. * Hnmânia liberă, dupe ştirile posi-tive car! le are, comunică că la Reni sunt pontoanele gata pentru eventualitatea trecerei în Dobro-gea. * Ni se afirmă zice România, oh mai multe concediuri acordate Vinerea şi Sâmbăta trecută diferiţilor oficeri din armata noastră, au fost revocate îndată, după sosirea In capitală a primului ministru. X Din Giurgiu se scrie Român iei : «Oficeri din armata bulgară sosiţi aci spun,că cu câte-vazile Înainte s’a dat ordin trupelor a se concentra la Vidin, pregătind o mare revistă militară. Insă trupele ai căror şefi erau cunoscuţi de partisani ai prinţului au fost transferate la Ruseiuk şi alte localităţi «Principele, fiind invitat se visi-ţeze trupele de la Vidin, a pornit întru aceasta, însoţit de Karevelow. După ce ainspeetat trupele, principele a dispărut. X Cu părere de reu aflăm că în urma unei suferinţe de mai multe luni d. Eremiea Circa, profesor de limba Latină şi fost director al liceului Metei Basarab, a încetat din viaţă astă-zi ora tO. Când a sosit pe la orele dom' ştirea In Bucureşti, miniştrii cari au a (lat-o eraQ d. D. Stolojan, Nacu, generalul Anghelescu. O depeşe grabnică a fost trimisă la Govora spre a chema pe d. I. C. Brătianu la Sinaia. Ministrul de Resbel a plecat chiar Sâmbătfi cu trenul de la 4-40 la Sinaia, unde a avut o întrevedere cu Regele. Erl,Duminică,miniştrii jămaşi tn Bucureşti însoţiţi de d. Prefect Moruzi, aQ plecat Ia orele 8 şi 40, aQ pornit In întâmpinarea d-lui I. C. Brătianu la Chitită, care pornise de Sâmbătă după ameazl de la Govora, şi Însoţit de d. Radu Miliaî, călătorise toată noaptâfi. Un tren special conduse pe şeful Cabinetului şi miniştrii săi la Sinaia. D. Bratianu Indatâ ce sosi tn Sinaia se duse la d. Slătescu a casă unde a dormit puţin. Apoi se duse la Palat de se întreţinu singur cu M. S. Consiliul »!<» Miniştrii La 4 ore toţi Miniştrii fură convocaţi în consiliu presidat de Rege. De şi telegraful Intre Castelul Peleş şi oficiul de la Berlin a jucat toată noaptea, totuşi nici o decisiune nu se transmisese din Berlin, unde evenimentul Bulgar a produs o surprindere şi o iritaţiune nedescriptibila. S’a discutat cestiunea mobilisarei armatei Române, dar fără a se hotărî Încă pornirea ordinelor. Cea ce a făcut mal mult obiec’ul preocupărilor Consiliului a fost încurcătura finanţelor In care ne surprinde acest eveniment capital. Sa propus diferite soluţiuni pentru procurarea fondurilor unei mobililisărl serioase, şi a unei eventuale intrări In Campanie. Toată speranţa sta la Rerlin. D. I. C. Brătianu disperând de situaţie a vorbit de retragerea sa. Starea interioară ar fi fost mal cu seamă obiectul preocupârel Majeetăţel sale. D. Bratianu ar fi asigurat pe Rege că a dat ordine d-lul Moruzi ca să aibă îndoită îngrijire. Aceasta concordă cu instrucţiunile ce Prefectul Poliţiei a dat agenţilor sâl dupe reîntoarcerea de la Chitila expri-mându-se cu următoarele cuvinte: Deschideţi-vt ochii că vă împuşc ! S’a agitat propunerea intrarel d-lul Kogâlniceanu In minister. Asemenea s’a propus intrarea d-lul Creţuiescu şi a Prinţului Dimitrie Ghica. Consiliul de Miniştrii s’a sfârşit la Ora 5 şi 20, fără a fl resolvit nimic. D. Radu Mihal susţinea una : că daca Prinţul Bulgariei s’ar fi despărţit de <1. Karavelof, Împăratul Rusiei s’ar fi împacat cu dânsul. Părerea d sale I După consiliu, d. Brătianu s’a dus la Prinţul Dimitrie Ghica, cu care s’a Întreţinut câte-va minute. • • A seara la orele 61/2 toţi miniştrii s’aQ Întors In Bucureşti. Azi la 3 ore se ţine un Consilia de Miniştrii sub preşedinţia d-lul I. C. Brătianu. Zăpăceala e la culme. Svonul de neînţelegeri In consiliu a transpirat şi se vorbeşte de demisia cabinetului. ÎNTRUNIREA DE LA „PREVEDEREA" Acţionarii Băncii «Prevederea» au fost convocaţi ieri a se pronunţa asupra lichidării acestei societăţi. Toţi am fost indignaţi de această procedare a consiliului de administraţie, care în loc de a se grăbi să micşoreze răspunderea pentru abuzurile şi delapidările de la această bancă, punând banii la loc, căuta ca prin surprindere să obţie descărcare pentru reua lui gestiune şi să lase pe drumuri o mulţime de persoane sărmane. Ce e drept până acum această manoperă n’a isbutit. întrunirea de ieri nu s’a putut ţine şi, cu toate influenţele puse In mişcare, nu credem ca vor scăpa de răspundere. Trebue să se dea un e-semplu aspru dar drept cu cel ce a-leargâ după onoruri şi nu ştiu saQ nu vor să ’şl Îndeplinească îndatoririle. E de notat că membrii comisiunel de verificare aleasă Intr’o şedinţă precedentă n’au fost puşi de loc In curent asupra convocării de ieri. Majoritatea acestei comisiunl, care a lucrat aproape o lună ca să descurce socotelile Băncii, lipsea de astă data din oraş, şi consiliul a profitat de a-ceastâ lipsă, ca să nu ţină nici o socoteală de votul ei. Vom vedea ce se va lutlmpla. CORESPONDENŢII NOSTRU PARTICULARI Calafat. — Persoane venite azi aici din Vidin au adus ştirea că armata din Vidin s'a pronunţat pentru principele Alexandru şi că acest din urmă a plecat in capul armatei spre Sofiia. Giurgiu. — In Iluscivk circula sgo-moţul că o parte din armata de la Sofia a refuzat d’a depune jurământul in md-nele guvernului provizoriu şi că in urma acesteia s’a întâmplat incăerări intre popor şi armată. Tot asemenea se zice câ s’a întâmplat la Vidin. DIN RUSCIUK Corespondentul special trimis de «B-poca», de Sâmbătă scara la Uusciuk, soseşte in acest moment la redacţie, (I 2 ore 3/4). De Sâmbătă şi până azi nimeni n’a putut pleca din Rusciuk; toţi pasagerii trenului fulger aii fost opriţi până azi la 5 ore dimineaţa când poliţia a permis plecarea lor. Odată cu aceşti pasageri a sosit şi corespondentul nostru. Iacă notele ce ne comunică: Sâmbătă, 9/21 seara. Rusciuk. Ştirea detronărel Principelui Alexandru, circulă In oraş de azi dimineaţă. Versiunea ce se acreditase prin cercurile bine informate din oraş. e ur-jnâtoarea; www.dacoromanica.ro RPOGA — 1? AUGUST PUBLICITATEA ZIARULUI ,, EPOCA* Tlratfiu 5,000 de fol ANUNCIURI SI RECLAME Anunciurî pe pagina IV, linia 30 bani Anunciurî şi reclame pe pagina III linia 2 lei. Principele inspecta două regimente şi fortăreţele din Vidin, când sosi un curier din Sofia care ’I presintă o a-dresă sub semnată de representanţl al poporului, prin care ’i se făcea cunoscut că poporul Întreg ’l-ad detronat. Principele se adresează comandanţilor regimentelor, şi atăt oficerii cât şi soldaţii răspund cu tăcere. Karavelof, departe de a fi amestecat In mişcare, este arestat In Sofia. Principele Îmbrăcat civil ar fi luat drumul spre Orşova. De mult se lucrează aci cu emisarii ruşi pentru răsturnarea Principelui, banii ruseşti curg In toate părţile. Consul rus se plimbă prin oraş, ordonând prefectului şi armatei. Sâmbătă dupe amiazl In toate res-pântiile oraşului s’aQ ţinut meetingurl. Primarul a luat însuşi cuvântul pentru a aproba şi lăuda poporului detronarea Principelui Alexandru. Avocaţii, funcţionarii ad vorbit acu-sftnd pe Principe că caută să vân/A Bulgaria Angliei şi Prusiei, sustră-gănd’o de la legitimul său protectorat, acela al Rusiei. Nimeni nu poate părăsi oraşul. Starea de asedifl e declarată, lumea trebue să intre seara imediat prin case. Se refusâ primirea ver-cărel depeşe fie particulară fie a consulilor. Poliţia, armata, cutreerâ oraşul. La casieria judeţului se lucrează noaptea, se ridic şi se Împart bani. Consulii Francii, Austriei, şi Angliei cu mare stăruinţă obţinură să plece la Giurgiu ca să poată depeşa guvernelor lor. Consulul Angliei a plătit lei 140 laxa depeşei, asemenea şi cel al Italiei şi Austriei. La 3 ore noaptea se aude detunături de puşcă. Nu se ştie ce e. Duminică9 ore dimineaţa. M’am presentat la bătrânul Stoiano-vicî,c onsulul nostru român, ca să mijlocească permisiunea să pot pleca la Giurgiu. Cu toată amabilitatea şi buna voinţa lui, n a putut isbuli. Se telegrafia la Sofia, şi se primi respuns că eşirea e interzisă până la nuol ordine. ora 3 dupe amiază. Trenul fulger soseşte din Varna, pasagerii sunt opriţi la gură, călătorii protesteză dar se supun şi cu toţii intra In oraş. Nuol depeşi se daQ la Sofia,dar fără resultat. Prefectul şi comandantul militar nu cutează a lua asupra lor să le dea voe să plece. ora 5. La Palatul din Rusciuc al principelui se presintă prefectul şi cere cheile de la intendentul principelui a nume Adler, aceste le dă,dar roagă să i se elibereze măcar lucrurile sale, cererea i se refuză. Garda palatului e mărita. Pe zidurile Rusciuculul se lipeşte un manifest prin care se declară că principele In noaptea de Vineri spre Sâmbătă singur a demisionat şi că stăm sub prolecţiunea Rusiel.deci poporul să fie liniştit. seara Lumea, oficerii, se plimbai! veseli, In grădina Islah-Hane. Musica militară, trimisă de comandantul armatei din a-dins, distrează poporul. Toţi par aci veseli de ceia ce s'a petrecut. Luni 5 ore dimineaţa Abie acu soseşte depeşe din Sofia ca * voiagioril pot urma voiagiu! lor. Un gendarm ne anunţa această ştire. Părăsim Rusciucul lăsând oraşul în linişte. Deşi d. Pelitimos, directorul general al penitenciareloa, a fost la Teîeca săptămâna trecută, aflăm că greva toi nu s’a ridicat. In primele zile ale funii Septembre- va apare slatistica mişcării populaţiuml .lin România pe anunl 1885. • 1). Inspector general d-r Severin, care a inspectat ambulanţa rurală din corpul său de armată s'a întors azi dimineaţă In Capitală. * In cursul lunelIulie s'a ţinui la I’iiiver-silale un concurs pentru catedrele de clasele primare de bâeţl vacante. Acest examen de şi l’a terminat şi mal multe zile, Candidaţii n’aii obţinut încă resultatul. Şcoalele primare deschizându-se Ja 15 AugusL, ar fl bine ca ministerul do instrucţiune să convbâce comisiunea spre a se putea face numerile. Stricăciunile întâmplate la noua construcţie ce se face pe strada Primăverii pentru gimnasiul Cantemir, nu ati fost In proporţiunile ce ui se comunicase. Furtuna a dat jos schelile şi o parte din cărămida ce se alia pe ele, dar din zidire nu s« stricat nimic. Construcţia continuă şi se speră că va 11 gata pe la finele Iul Septembre. ŞTIRI MĂRUNTE Trenul de Predeal a sosit azi cu o Întârziere de 50 minute. Aflăm că sănătatea P. S. S. Mitropolitului primat merge din ce In ce spre bine ; este Insă foarte slab. * » • Ni se spune că deţinuţii din Penitenciarul Telega s’a pus In grevă de vr’o zece zile, nevoind să lucreze până nu li sc va da Încălţăminte bune. AGENŢIA HAVAS lnfonnaţiune.—'Toate depeşile ce ni le a adresat corespondentul nostru din Sofia fiind oprite din ordinele guvernului provisoriQ, a trebuit să ne creăm fără Întârziere nuol mijloace de infor-maţiuni. Dam mal la vale ştirile ce ne-ad sosit din diferite sorginţi, dar fără a ne lua răspunderea din cauza nesiguranţei In cari se găsesc oraşele de pe marginea Dunării In privinţa celor ce se petrece In interiorul Bulgariei. Aflam că cele l'alte agenţii din strei-nâtate protestează şi ele contra interzicerii cu care guvernul bulgar loveşte transitul depeşi lor, cărora covenţiunile internaţionale le dau drept de liberă circulaţiune. Şefii mişcării revoluţionare, văzănd că opiniunea publică se arată favorabilă prinţului Alexandru, fac să circule o pretinsă listă a membrilor guvernului provizoriu, coprinzend notabilităţile tutulor partidelor. Compoziţi unea chiar a acestei liste arată ca el caută numai schimbe opiniunea publică. Ei conţine numirile următoare. Karavelof, Stambulof, Radoslavof, Mariof, Madjarof, Velicicof, Sloilof, Maior Nekiforof, Brumof, Grecof, 1-conomof şi maiorul Gruef. Trebue asemenea să nu se admită de cât ca simpla informaţie şi să se considere ca o Încercare făcută de comitetul revoluţionar asupra opiniunil publice, lista după caro noul minister ar fi ast fel compus: Mitropolitul din Tlrnova, Clement, preşedinte fără portofoliu; Stoianof, afacerile streine; Zaucol interne; Bour-mof Huanţe; maiorul Nikiforof resbel; Radoslavof, justiţie; Velicikof instrucţiune. In realitate nimic nu se ştie positiv In acest moment în privinţa composi-ţiunil guvernului provizoriii. Ceea ce e sigur este că mişcarea s'a făcut de acord cu guvernul rusesc. Numai acestei circumstanţe se atribue presenţa In România a unui oare-care număr de bulgari, pe cari teama de vexaţiuni datorite influenţii ruseşti 'l-a adus de 2 zile In România. Printre aceste persoane vom cita pe d Stoianof, fost preşedinte al guvernului provizoriu din Rumelia, a doua zi după revoluţia din Filipopoli şi mai mulţi ofiţeri ruşi de origină expulzaţi din ţara lor pentru motive de ordine politică şi cari comandai! chiar erl trei bastimente din flotila bulgărească. In ceia ce priveşte prinţul Alexandru, nu se ştie nimic precis. Ştirea dupe care prinţul s ar fi dus In susul Dunării pe Yactul săd pare neexactă. Cea care '1 represintâca Închis lntr'o monastire dimprejurul Sofiei pare a fl mai acreditată.' Informaţiunl Juate din bună sorginte iasă să se înţeleagă că revoluţiunea va fi isbucnit pe când prinţul lipsea din Sofia şi visita posiţiunile de la Sliv-niţa pe graniţa sârbească şi se pregătea să meargă la Vidin pentru a inspecta trupele de acolo. Arestarea d-lul Karavelof!, afirmată de unii e negata de alţii. Unul din corespondenţii noştril a-firmâ că această arestare, dacă s’a întâmplat în realitate, este privită ca făcută cu consimţimântul lui KarevelolT Însuşi, care, In unele punte din Bulgaria, se crede că a dat concursul sfid mişcării revoluţionare. Dupe cum am mai spus, toate depeşile adresate agenţiei Ilavas şi celor alte agenţii din streinâtate au fost o-prite din ordinul guvernului provi-soriu. Comunicaţiunea telegrafică există cu toate aceste Intre Ruşciuc şi Sofia dar nu s’a lăsat să treacă de cât oare-carl depeşi cifrate adresate guvernului rusesc. plus o depeşă destinată unui ziar strein şi trimisă prin insti-gaţiunile chiar ale guvernului provi-soriu. Pentru a asigura execuţiunea exactă a ordinelor guvernului provisoriQ, de către administraţiunea telegrafică din Ruşciuc, intrarea In biroul acestui o raş a fost interzisă chiar impiegaţilor, şi numai şeful staţiunii a remas In comunicaţie cu Sofia. TELEGRAMELE MUSTRE' Lom-Palanca iBeehel' II AugusL amiazl. Versiunea că prinţul Alexandru a fost arestat pe drum, intre Sofia şi Vidin, nu e esactâ. Adevărul oslo că în noaptea de Vineri spre Sâmbătă conspiratorii au pătruns în Palat şi 1’au somat se abdice. Sinaia 11 August. In cercurile oficiale de aci sc zic multe asupra evenimentelor din Bulgaria. Dar aceste ştiri nu sunt aduse de cât de călători. Nici o depeşă oficială n’a sosit. Toţi miniştrii străini au telegrafiat fără a primi respuns. Ştirile particulare anunţă că gnr-nisona din Şumla n’a vrut se depue jurământ noului guvern. Depeşa de la familia prin,ului Batemberg a trecut prin România. Se zice că prinţul este arestat într'o monas-lire; familia sa este îngrijRtâ de soarta lui. Este temere se nu fie ornorit. Se pretinde ca el este reţinut din causa atitudine! garnisoanei din Schumla. N’u e câtuşi de puţin sigur ca prinţul se fi iscălit până azi actul de abdicare. Deşi guvernul nostruatrimis lega-ţiunei Române din Sofia o depeşă ne-cifratâ întrebând unde este şi ce face prinţul Alexandru, totuşi n’a primit răspuns. Călătorii venind din Bulgaria au fost opriţi până Duminică se iasă din Bulgaria. Fostul secretar intim al prinţului, d. Stoilof, în care avea încredere ilimitată a făcut parte din complot. Sinaia, 0 oro 35 m. Ve confirm ştirea plecare! Regelui la Bucureşti. M. S. părăseşte Sinaia mâine Marţi dimineaţa. Va sta în Bucureşti câte-va zile. Becliet.—O depeşe a vameşului din Severin anunţase că prinţul .1-lexandru sar fi văzut trecând pe acolo, Ihformaţiuni positive, culese in urmă, mă asigură că vameşul din Severin trimisese o ştire greşită. ce vor face puterile aliate Rusia ar fi hoatrâta si preparata pentru or ce eventualitate. m Suntem informaţi că baronul de Mayer a primit ordin se se întoarcă imediat la postul său. E. S. este aşteptat aci mâine. • D, Nacevici agent diplomatic bulgar în Bucuroşi . s’a reîntors eri noapte la postul seu. • Consulul englez şi cel italian de la Ituscuijvau sosit în Bucureşti. m M. Ş. Regele va sosi Iu Bucureşti mâine şi va prezida consiliul de mi-i niştriî. I Garantăm următoarele nume ca figurând pe proclamaţiile afişate erl pe stradele Rusciilkuluî: Major Nikiforoff, preşedinte, Ca-raveloff, Stambouloff, Radoslavoff, Nicola Manolf , Madjaroff, Veli-telicoff, Stoiloff, Tsancoff, Bour-mof, Grouefl, Grecof, Iconomoff. Opinia cea mai acreditată în Rus-ciuk asupra acestei proclamaţii, este că ea conţine semnături apocrife. lntr’adever să ştie câ d. Stambu-loff, este preşedintele Camerei, şi că n’a părăsit Tirnova. Se crede chiar că ar fi arestat acolo. fjgFostul ministru de justiţie Itado-slavoff'se alia înaintea evenimentului la Varna iar Velitchcoff s’ar fi allând chiar afară din ţară, la Pesta. Persoane care cunosc d aproape pe d. Karavelolf şi StoilolT ne asigură câ este absolut de necrezut că aceste persoane se fi subscris proclamaţia şi şefi fost implicaţi în mişcare. Mult mai probabil este câ'dânşii sunt arestaţi şi că numele lor s'au subscris într'adins pentru a linişti poporul. m Ni se confirm' ştirea că Karave-loff a fost cu totul străin revoluţiei de la Sofia. Aflăm că garnizona din Şumla a refusat d'a recunoaşte guvernul provisoriu. m Un numer destul de considerabil de ofiţeri ruşi au plecat de la Reni şi de la Odesa spre Bulgaria. $ D. de Coutouly, ministrul Fran-ciei, a trimis de la Sinaia erl Duminecă, la 10 ore dimineaţa,o lungă depeşe cifrată de 162 grupe adresată guvernuiui seu şi privitoare la evenimentul din Bulgaria. Toţi diplomaţii cari actualmente se află la Sinaia se vor întoarce în Capitală. Sir Withe, Ministrul Angliei, a telegrafiat d-lui Brâtianu câ soseşte peste 4 zile in Capitală. & O persoana in positie d'a fl bine informata ne certifica ca o intele-gere tacita, dar sigura, exista intre Rusia si Francia in caşul când Germania si Austria ar incepe ostilităţile cu Rusia. Diplomaţia rusa sta d’o cam data in espectativa adastend se vad* : {^Consiliul de miniştrii care s’u a I 3uniat azi la .‘1 ore, nu s'a sfârşit j încă până la 5 1 2 oro. © D. Brâtianu, preşedintele consiliului a inspectat astâ-zi Plrotec-nia, Arsenalul şi alte stabilimente militare. D-sa părea cât se poate de îngrijat. D. Mihail Fericlude, ministrul a-facerilor străine, '-are se aflu în străinătate a fost invitat a se reîntoarce în ţară. Ministrul a răspuns câ va sosi în Bucureşti Joi sau Vineri. m Guvernul nostru a dat ordine autorităţilor din oraşele mărginaşe de la Dunăre se se pueîn contaet cu autorităţile Bulgare. Din toate părţile a primit respuns că tonte punctele sunt ocupate mi-lităreşte, şi câ pătrunderea in oraşele Bulgare e imposibilă ; trimişii guvernului Român au fost respinşi cujbrutalitale. Numai cu Rusciukul Comunicaţia este deschisă. Azi oficiul telegrafic do la Peleş, a ocupat linia Berlin pentru a transmite o lungă depeşă ţifrată. Răspunsul de asemenea ţifrat a şi sosit. m Nici un ordin do mobilisire nu s’a dat încă, de la Ministerul de Resbel- Până acum rămân în vigoare djs-posiţiunile anterioare, în privinţa concentrare! pe regimente la o Septembrie. Un membru al cabinetului a declarai că guvernul a găsit 20 milioane lei în aur, pentru eventualitatea unei intrări în Campanie. Această ştire este posilivă. ^ Printre călătorii trenului fulger aflându-soeri la llusciuk şi un ofiţer de marină C. IL, curier de cabinet al ministerului afacerilor streine Anstro Ungar, consulul acestei puteri din llusciuk a declarat că dacă nu se va permite trecerea 'şi va coborî imedat pavilionul. Graţie acestei atitudini energice călătorii şi-au urmat drumul. S6 vorbeşte de o none călcare do frontieră comisă de Unguri pe hotarul ţârei în districtul Bacăului.[O ceată de ţărani ungureşti ar fi năvălit peste semănăturile unor locuitori români şi le ar fi distrus. Bursa de astă-zi a fost foarte agitată. Agiu de la 13.80 s a uroat de odată la 14.75. Toate fondurile sunt în scâSere. Nu mai vorbim de acţiuni cari de ieri pînă azi pierd de la 10 pînâ la 12 punte. Băncile naţionale cad cu 25 lei : de la 1035 aii ajuns la 1010. Piaţa e în panică. 7 o R E La Constant!no])ol’, 23 August. — O circulara a Porţii expune evenimentele din Sofia şi însărcinează pe ambasadorii sSI de a sonda intenţiunile puterilor In privinţa celor ce se pot întâmpla. Berlin, 23 August. — Ziarul «Post» spune câ ştirea neaşteptatădespre destituirea prinţului Alexandru da o solu-ţiune la o situaţie devenită din ce în ce maî ameninţătoare. Prinţul Alexandru altâ-datâ candidat al Rusiei, s'a făcut In timpii din urmă representantul intereselor englezeşti, al căror scop era, nu de a menţine si-tuaţiunea prinţului dar de a se servi de Bulgaria că mărul de discordie între Rusia şi Austria. Aceasta Încercare a căzut în urma evenimentelor cari a-trăgând atenţiunaa Angliei asupra politicei sale interioare, ad împedicat’o, pentru moment de a urma o politică activă în Batum. , Acesta e simplonul păt uc al situa-' 11 li nu raci Influenta pr,n|iilui de Bis-tnarck n'.i fost nici odată mal Insem-, natâ călii ultim.le săptămâni şi ea garantează câRusia şi Austria nu vor face J rfesbel.. j In cea ce priveşti Succesiunea prinţului Alexandru, Angli» fiind ocupată I cu afacerile sale interne şi Turcia ne-având nici pu erea nici intenţiunea de a face resbel Rusiei şi în fine înţelegere între cele trei imperii fiind mal manifestă decât ori când, se poate aştepta fărăniclo nelinişte,laregularea acestei c?st'unl de succesiune «Gazeta de Colonia» exprimă o opi-niune tot ast-fel de pacinicâ ca şi Post în cea ce priveşte situaţiunea creată Bu'gariei prin căderea prinţului A-lexandru. Paris, 23 August. — Se comunică din Viena şi Berlin către «Journal de Dâbats» câ se consideră, In general, printre cercurile politice, câ deposiţiu-nea prinţului Alexandru, este favorabilă Impăriinril cestiunil de Orient. londra, 23 August.—Ziarele englezeşti cred că e imposibil ca revoluţiunea bulgară să se fi efectuat fără consiruţimenlul Germaniei ş iAustriel. Cu toate acestea «Times» zice câ re-voluţidnea a causal surprindere la Beriin şi Vîena şi ca deposiţiunea prinţul ij. Aiexaqdru nu e de tec resultatul frurevdederu (le la Castein. Daily News zice Iu rândul săd, c» dacă depoziţiunaa prinţului s’a făcut fără consimţământul Porţii va resulta din aceasta mari dificultăţi internaţio-na * > londra, 23 August."— Daily Chro-nicle cj'odc a şti câ Emirul din Bukha-ra care e vasalul Rusiei, a somat pe locuitorii din Afganistan să-* cedeze teritoriul Khojasaleh. Havas. PRIIM FABRICA ROMANA mi klFIIMiHlIS LAPTE FERMENTAT O băutura făcuta din lapte, rare ce Intrnbu-inţeazfi cu mare succes In Itusia, Knglitora, Austria şi Elveţia, In contra Goalelor do piept mai eu şicaina. m contra piticei. I.a Odesa şi Iftngfi Samara- pe rtul Volga, sunt stabilimente speciale miile mii de bolnavi se vindeca prin KlFlH-KUMUS. ProbeletnerapCuticcfăculo cu acest lirliid de. Bănuiaţi le Europei au dovedit ca KIFIR-KUMIS este un escolent medicament pentru tratarea bronchitel ir clironice Diarlii'e, Cathar de, stomac acut şi cronic Oatliar a in-tpogutui canal digestiv, Anemie,Scorbiit, Scru-ruloara, Tuberculosa Ilomoroido, şi liind mijlocul cel mai escolent şi nutritiv, are proprietăţi recoritoarc, combate insomnia, stimulea-za’cnergia inimei şi a centrilor nervaii scade sc^niţiuudc canolului digestiv, ndtco puita de mâncare şi lugraşe cu siguranţa asinul,'Induse foarte uşor, şi sc intretminţeaza pentru lap-larea copiilor slatn caro uu plantase laplu de ţilă. La noi in Buburesci, mulţumită iniţiativei d-lui Loscianoft renumitul fabricant din Rusia s'a înfiinţai un stabiliment du KIFIR-KlfMlS pe rare 'I recomandam publicului. Ca-litaiea KifiTuInM'nopt de rusa LekianotT este anaVisat de d. Or. Bornară directorul laboratorului chimic din Capitala, pe baza căruia d. LukianolTa primit autorizaţia do fabricare din partea consiliului sanitar superior. In timpa-sa de scurt casa Lukianotl se bucura asta-zi de clientela foarte inlinsa, care din zi in zi se convinge ca KlFiU-liUMIS este ceL mai puternic inamic al slabi ret precum zice si celebrul Or. Ue\e Denositul general so afla in Calea Oriviţel No, 140. unde se primesc abonamente, iar din provincie se pot tace abonamente prin mandat posta!. I* re tul abonamentului Loco inapoind sticlele 100 sticle 85 lei — bani 50 sticlo 45 lei — — 25 sticle 23 Ici — 50 Pentru bolnavi neavu-ţi, preturile vor fl scăzute. In provincie 100 sticle 100 lei, bani 50 sticle 00 lei, bani 25 sticle 30 lei, bani Ambalagiul este pe complul fabricantului. INSTITUTUL PROFESORILOR ASOCIAŢI 3c aduce la cunoştinţa părinţilor de familie câ, din cel opt-zeci elevi al Institutului, numai trei ai! rbmas repetenţi şi ţeaple corigenţi, iar toţi cei-l-alţi seapte-zeci au fost promovaţi, dintre care zece premiaţi la gimnastele şi liceele Statului; de| asemenea toţi refl din clasele primare aii. fost promovaţi, fără să rămână vre unul corigent ori repetent. înscrierile atât pentru clasele primare cât şi pentru gim-n.tsid şi Ijceu se fifac pinâ la i-ift Septembre la Institut, care se nfiă instalat îţi cele mal bune condamni pe calea Victoriei 1627 Bucureşti. Direcţiunea. "' ' ---- ' f. 11 — CASA DE SCHIMB m. lîll. ÎMIM h li. BĂRCII Strada Lipscatit, Xo. 15 bis Bucureşti, 1/23 August VALORI Scadenţa cu ponei or FONDUni i»e stat roman Renta rom. per. 1875 5 0 0 i Ap ţ Oc Renta rom. amorţi*. 5 O u t Ap î Oc Renta rom. i.rur. eoni â 0 0 1 Mai I No Oblig, de stat C. P. R. 6 0/U 1 lan I Iul Idem Idem 5 0/0 Idem Imprum. Stern 1864 7 0/0 t MariSep Impr. Openheim 1866 8 0/0 1 lan 1 Iul A-S10 fi P.V -* IMPnUMUJ-URl DE ORAŞE Impr. oraş Uucuresci 5 0/0 l Ian t Iul Idem Idem din 1884 5 0/0 tMai 1 No Impr.or. B. cu prune loz £.20 — VALOIII OIVERSE Credit Fonciar Rural 7 OU i lan 1 lui Idem Idem 5 0# -idem Cred.Fon.Ur.dinBuc.7 0.'< idem idem idem 6 0/0 idem Idem idem 5 0/0 idem Cred. Fonc. Ur. din laş i5 0/0 Idem Obl. Cas. pens. fr. 300. 10 t Mai No i'iirglîT curs mediu 84 88 88 1400 75 871/1 33 1031,1 871 1 ICO 92 8J 75 218 D-RIL TilEODOmi FLOREA Reîntorcându-sa in Capitala isi reia clientela. Consultatiuni de la 5—6 ore strada Sălciilor No. 3. LUME ST. GIIEIIRGIIE " ^aza anunciul pe pagina IV www.dacoromanica.ro 4 EPOCA 12 AUGUST CASA DE SCHIMB 1. M. F E R M O -27,STRADA LIPSCANI, 27- ClRSllL BUCURESCI U .4 ugust 1 fl S 6 5 X Rente amortizabila . . . ««3/4 5 A Renta perpetna . . . . J nr. | 6 % Oblig, de stat 6S3 t 6 A Oblig, de st drumu defer 1 7 A gcie. func. rurale. . . . 104 5 X gens. func. rurale . . . 88 ’ 7 A Scris func. urbane . . 1001 i 6 A Scris func. urbane . . 921 i 5 A Scris. func. urbane . . . 83 ( î> A împrumutul comunal . 753/4 Oblig- Casei pene. (lei 10 dob.) *20 împrumutul cu premie . . . 34 Acţiuni bkncel nation. . . 1C40 Acţiuni «Dacia-Romania • . . *80 • Naţională , *20 • Credit mobiliar . . » Constructiunl. . . 168 • Fabrica de hârtie . Argint contra aur ..... 13.85 Bilete de Bancă contra aur. 13.85 Florin ausatriacl ..... *.0* Nehtmh •••••• Paris 3 luni * la vedere 100 1 4 Londra 3 luni » la vedere *5 25 Berlin 3 luni 1.24 Viena lavedere 2.0* MOŞIA STREJESTI MS; districtul Romanai, partea cuvenit d-ncl Alexandrina Grădişteanu doctor Darvari şi Iosef Darvari se dă tn arenda de Ia 23 Aprilie 1887. Doritorii se pot adresa la d. doctor Darvari Strada Dorobanţilor No. 34 safl la d. avocat Mihail Pala Strada Academiei No. PADUREA DIN LUNCA, după moşia Văleni dist. Oltu proprietatea d-lul Nicu Moscu, situata pe malul drept al Ve<}el, având HO pogoane Întindere şi 12 ani etate, se vinde spre tăiere. A se adresa Bucureşti Strada Miner va 12 bis. BERARIA STEAGUL NATIONAL Bulevardul Ellsabetafn Palatul Răilor Erorii La 1 Iulift st. v. se va deschidă berăria având la disposiţia onor. public, bere şi vinuri de toate calităţile. indigene şi streine. Antreprenorul nu va cruţa nimic pentru a satisface pe onor. visitatoare. I I i I 4 1 DE VENZARE s'au de ARENDAT MOŞIA POLOCINUL DE SUS depărtare 10 minule de gara Tu-tova şi oră de oraşul Bârlad. Are 310 laici arabile, 25 rânaţu şi 33 pădure, cu o escelentă gos-ponâi ie, având tot soiul de aca-rete şi o vie renumită. Moşia este hypotecalâ la creditul rural cu 75,000 lei. Amatorii se pot adresa direct la sub-semnatul, la sus zisa proprietate. Costnclii Alexiu. l)E ÎNCHIRIAT STî. tament compus de patru camere, din enre un salon mobilai. A se adresa la redacţia ziarului sl Str. Occident» Xo. 2 Se uictdrinza chiar de acum. nr \T\7 (IIP locul din strada UL I t.U.llUj Dionisie No. 20 şi strada Crinului No. 5. Acest loc are faţa nre strada Dionisie 37 metri, pre strana Crinului 40 metri şi adâncime de 4 4 metri. Se vinde în total sau în loturi, de câte o a patra parte Doritori se pot adresa la proprietarul lui, D. Gr. fi. Peucescu, str Clemenţi No. 2. Tir YT7\7 \ TVP maI mulV ar^;- L'JL > Jj^/jAurj sari.reproductcri iepe. mânzl de pur-sânge, cai de curse, de călărie, de trăsuri. A se adresa la d-nul Reimer administrator la moşia Paskani (jud. Ilfov 2 ore depărtată de Capitală). ATELIER DE LEGATORIE (10STM.IIE AIUANDRESCT de la Sf. Qheorghe s’a mutat din Cassa Filitia Strada Biserica Eni No. 1 in Cassa Biserici dintr’o ti tot Strada Biserica Eni No. 10. DSTITITU. „LIHINA" 46. CALEA RACHOVEI. 46. învăţământ după programul statului, de la care se primesc certilîeatele de promovare. Clase primare şi gimnasiall tu internat şi preparaţîunl pentru licefl şi şcoala militară. Local spaţios şi igienic cu grădină şi curte pentru şcolaşl. Regulament serios şi tngrljire părintească. Prospecte se expediază la cerere. înscrierea de la 15 până la finea lui August. DIRECTOR I>. R. Cordescu. ||l lYTlIlllltT chiar de acum Casele. Ufi MUimillI din Strada Academiei No. li compuse din 16 Camere, cu o curte spaţioasă In care se află grajdifl şopron şi alte dependinţe. Aceste case mal aa şi o grădină importantă A se adresa Strada Batiste No. 11. V o Ll0^ -BUCUREŞTI ~ N°- 138, CALEA VICTORIEI, N°- 138 Direcţiunea Liceului St. Gheorgho are onoare de a aduce la cunoştinţa publicului că s a adăugat şi clasa VI dn licca, aşa tn căi pentru anul şcolar 1886/87, care va Începe la 15 Scptembre viitor, cursurile vor coprinde primele 6 clase de licefl şi o clasă preparatoare tn care se vor urma materiile clasei IV primare. Ţoale cursurile se vor preda tn licefl de către profesorii bine cunoscuţi al acestui Institut. Prospectul Liceului şi condiţiuuile de admitere se trimite ori cărui persoanejear vea face cerere Direcţiunel Liceului 138 CaleaVictoriel Bucureşti unde se primeşlechiar de acuma cererile de înscriere. Numârul elevilor este strist limitat !n fie-care clasă. Am onoare a insciintape onorabilele doamne f ea am deschis un stahiilment de diferite modele MONOGRAME Mii MULTE CARACTERE ALFABETI CEETC. PENTRU BRODAT SI MARCAT RUFARIA R°. 80 CALEA VICTORIEI R”. 80 IN CURTE LA STANGA USA N ’. 3 Rog pe onorabilul public a ma onora cu vi-sita si comanda R-lor si se vor convinge de exactitatea si preţul moderat al lucrului. CU TOATA STIMA ANNA GASX f i! t i f^f ■ \7> J ţM jj! LWV^ BUCUREST - 21, RUE DE LA VICTORIE, 21 - N°V^ __ te Rollet de l’Isle, Au Tonkin et dans Ies mers deCliine un beau voi. illustri, carlonnâ toile............fr. Pânâral Gordon, Journal du siege de Chartoum . . Bernard Perez, L’Enfant de trois ă sept ans etude psychologique........................................ Dr. Ch. Montalbon, La petite bible des jeunes âpoux Touchatout, Gistoire de France Tîntaraaresque . . 1. Saint-Câre, L'Aflemagne telle qu’ellc est . . . . Fredolin, lolm Bull sur le Nil..................... Armând Silvestre, Les veillâes de Saint Pantaleon . Havier de Montepin, L’Agcnce Rodiile 2 v. . . . I. TourguenefT, Un Bulgare (ă la veille)........... Renâ de Pont-Jest, Gram de Breaulâ................. Charles Diguet, Contes du Moulin Joii.............. Emile de Laveleye, La Peninsule des Balcans 2 v. . I/onSay, Les Solutions Dâmocratiques de la question des impols 2 v. . . '................................ D. Berv, Leţons sur les Bactâries. . .............. E. Duclaux, Le Microbe et la maladie............... Figaro-Salon le 4-e fascicule...................... 19.— 10.— 6.25 6.25 4.40 4.40 4.40 4.40 7.50 3.75 3.75 3.75 12.50 7.50 6.25 6.26 2.50 PUBLICITATEA ZIARULUI N°. 3, STRADA EPISCOPIEI, N°. 3 „EPOCA 4 4 INSTITUI! MEDICAL BUCUREŞTI 6.-STRADA VESTEI.—6 Secţia medicala 1. Ilydrotherapia —2. Electrizare — 3. Inuiopedie-4. Gimnastică medicală—5. Orhalaţl—6. Masajiu sistematic—7. Ser-viciulla domiciliu — 8. Consultaţii medicale. Secţia higienica 1 Bae abur...................2.50 t Bae de putină cu şi fără duşe . 2.— medicamente.................1.— 1 duşe rece sistematică cu basin i.— BAI DE ABUR Sl DE PUTINA Notă 1. Băile de abur sunt deschise In toate zilele de la 7 ore dimineaţa ptnă la 7 ore scara. — 2. Pentru dame Insă băile de abur, o-dată pe săptămână Vinerea de la 7 ore dimineaţa ptnă la 2 post-meridiane. Preţurile la secţia medicală conform prospectului.__________Direcţiunea TOCA VECHE Sl VIA 'ZTL ţuica şi vin de la d-nu IsaiaLerescu din Str. Episcopii, vis-a-vis de grădină se vinde la butelii ţuica de 10 ani, veritabilă garantată pe un lefi butelia de jumătate oca dreaptă a lut Cuta şi vin veritabil de masă uşor şi curat pe 40 bani butelia. DE INCURII\T de la St. Gheorghe 1887 moşia Tân-tava ce ’I zice şi Bâcanu din districtul Ilfov, la o poşte departe de Bucureşti, tn întindere de aproape 700 pogoane. De la St. Gheorghe 4888 moşia Gressia dindistr. Teleorman lână Huşi-de-Vede, în întindere de 600 pogoane. Doritorii se vo ' adresa în Bucureşti la propriatarul Gr. Arion, Calea Griviţa No. 38. iiUJiiiiM.ijiijjni,iifliii.i.'iM.'i ii iu. INSTITUTUL SEICARIU FUNDAT IN 1863 Care până acum se afla în Calea Raliovet No. 50. face cunoscut d-or părinţi de familie că din causa depărtârei liceului Matei Basurab, unde elevii internaţi tn acest institut îşi făceafi studiile până acuma. Se muta de la 15 August, anul curent, în slrada Fântânei No. 10, In faţa liceului Sf. Sava, iar elevii institutului vor frequenta pe viitor cursurile la acest licefi (Sf. Sava) fiind scutiţi ast-fel de a face un drum foarte lung pe arşiţa veref şi intemperiile iernel. Localul institutului coprinde curte spaţioasă, camere aerate şi lipsite umezeală, in fine toate condiţiile de salubritate neapărat esigibile de la un internat. Pentru condiţiunile de instalare şi de plată, d-nii părinţi se vor a-dresa cu începere de la 15 August tn localul institutul! Strada Fântânei No. 10, In toate zilele de la orele 8—10 dimineaţa şi de la 4 — 6 d. a. Uf MUIAT ch iar de acum casa d-lul V. Hiott din Str. Luterană 15, mobilate şi nemobilate având 22 camere, grajd de 10 cal, şopron de 6 trăsuri, 2 pimniţe, tpuţ şi grădină cu 2 p vilioane. Doritorii se vor adresa la d-nu Prorie-tar în toate zilele de la orele 8 de dimi-nâţă pftnâ la cinci (5 seară. Asemenea şi de arendai de la Sf. Gheorghe viitor moşia d-sale Gopaciu din districtul Vlaşca plasa Gâlnişte. DE ÎNCHIRIAT casele, grădina şi teatru cunoscute sud numele «RAŞKA» din Strada Academiei No. 28. A se adresa Slrada Batiştea No. il. nc I K1 P U I D I A T chiar d’acum caii L I nun Ini HI sole Costa Foi u din RaLişte, Strada Scaunelor No. 46. 22Cameredeosebitdependinţele: grajd, şopron, cuhnie, spălătorie şi alte trei ca-mereşi grădină spaţioasă. Doritorii pot visita casele tn toate zilele. Pentru condiţii a se adresa la d-nu C. G. Costa-Foru 3, Dealul Mitropoliei, safl la redacţia Epocei. MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE ROMANE w*l»b,ldel»îo«*,u<• ,umE>1886 Bucuresti-Homau staţiunea Arătarea Trenurilor Tr. ac-ITr. p. |Tr. p. ITr. pl.|Tr. ac Bucurestl-Vdrciorova STAŢIUNEA Arătarea Trenurilor T. ful.|T. ac. iTr. p. Bucureşti p Ploeştl Buzâfl H.-Sărat Focşani Mărăşeştl Adjud Băcăfl Roman sos. ooapte 11,00 12 27 2,14 3,17 6,01 |dim. a. m. dim. dim. p.m. p.m. seara 8,40 7,30 6.30 4,40 Bucuresci p. 4,05 8,00 10,39 9,16 8,04 7,20 Ciocănescl — — 12,55 — — 2,25 Titu 5,07 9,00 3,48 Pitescl 6,24 10,16 6,15 Slatina 8,08 11,56 s. 6,39 Crai ova 9,30 1,18 9,35 Filiaşl 10,17 2,04 11,15 T.-Severi n 12,05 3,52 p. m. 1 Vârcior.sos. 12,27 4,12 Roman-Bucureşti noap. p. m. p. m. seara noap. dim. Roman Pl«°- 8.25 12.30 6,45 Vârcior. pl. 3,42 12,57 8,00 Bacăfl 9.20 1,40 7,20 T.-Severin 4,08 1,19 8,40 Adjud 10.45 3,52 10,29 Filiaşl 6,08 3,07 11,08 Mărăşeştl 11.18 4,34 11,30 Craiova 6,55 3,53 12,30 Focşani 11.52 — 12.59 Slatina 8,17 5,12 2,27 R--Sărat 12.56 p.m. 2,29 Piteşti 10,12 6,58 5,15 Buzăfi 1.46 1,18 p. m. 4,03 Titu 11,31 8,11 7,05 Ploeştl 3.33 3,39 10,17 8,- Ciocăneşti — 7,49 Bucur. sos. 5.00 5,15 11,60 9,35 Bucureşti s. 12,35 9,10 8,30 seara noap. săra a.m. a.m. seara T&rgovisle-Tttn Târgoviste p Titu sos. a. m. ip 6.40 7,50l dim. 8,00 8,41 9,26 11,17 1,25 3,37 4,52 7,34 8,00 Vârelorova-Hocurestl Tltu-Târgovlste | a. m. seara Titu pl. 9,45 9,15 Târgovişte sl 11,05 10,30 BUCURESCI'GIURGIU STAŢIUNEA Arătarea trenurilor T. ful.IT. p. ITr. p. Bucureşti p. Filaret Giurgiu Smărda sos. dim. 5,40 7,10 a. m. 6,40 7,10 8,55 9,00 p. m. 5,30 6,00 7,40 6IURGIUBUCURESCI Smărda pl. Giurgiu Filaret Bucur. sos. p. m. 2,25 3,52 a. m. 10,00 10,05 12,11 12,25 p. m. 8,30 10,28 10,42 Roman-I&sl Roman pl. Păşcanl T.-Frumos Iaşi. sos. dim. 9,51 10,51 1,53 1,50 p. m. 4,47 4,16 8,24 9,52 lasl-Roman Iaşi pl. T.-Frumos Păşcanl Roman sos. p. m. 4,08 5,25 7,17 7,53 dim. 6,52 8,35 10,01 11,06 GALAŢI MARASESTI MARASESTl-GAUTI , 1‘Ioesti-Slanic .Slanie-Ploestl STAŢIUNEA Arătarea trenurilor Tr.ac.\Tr. m.|Tr. p. statiunei Galaţi pl. Tecucifl Mărăşeştl 10,40 11,06 noap. 11,40 4,16 4,52 a. m. 7,45 11,14 11,45 Mărăşeştl pl Tecucifi G&l&ţl dim. 5,25 5,50 noap. 11,35 12,34 4,35 p. m. 4.49 5,45 8.50 Adjud-T ârgul-Ocna Adjud pl. T.-Ocna sos. T.-Ocna p. Adjud sos. p. m-4,15 6,20 9,45 11,35 dim. 6,10 8,05 8,20 10,00 Constanta-Cernavoda Constanţa p Cernavodă s Cer năvod ăp Constanţa p. m. 3,00 4,45 6.50 8,35 dim. 9,00 11,10 1,50 4,24 Arătarea trenurilor Tr. fl.|Tr. ac.|Tr. p. Ploescl pl. Slăniou sos. a. m. 10,45 12,40 Slănic pl. Ploeştl sos. p. m. 6, 6,50 TECUCIU BERLAD BERLAO-TECUCIU Tecucifi pl. Bârlad sos. a. m. 6,15 8,00 VERESCI BOTOSANI-CAMPINA DOFTANA Arăt. Tren. Bârlad pl. Tecucifi sos. a. m. 8,40 10,40 lasl-Lngbenl Unghenl-lasl Iaşi pl. UnghenI s. p. m. 3,25 3,49 a. m. 11,50 1,21 Ungheni pl. Iaşi sos. p. m. 2,00 3,32 p. m. 4,40 6,12 PLOESTl-PREDEAL-PREDEAL-PL0ESC1 Ploeştl pl. Cămpina Sinaia Predeal sos. seara dim. dim. 6,15 9,38 8,19 7.14 10,42 9,20 8,30 11,53 10,31 9,10 12,35 11,08 Predeal pl. Sinaia Cămpina Ploeştl sos. p. m. 7,45 8,21 9,18 10,09 p. m. 4,51 6,32 6.29 7,25 Verescl pl. Botoşani s. Botoşani pl. Verescl s. p. m. 2,08 2,03 5.21 7.21 p. m. 9,49 11,42 3,15 1,55 Cămpina p. Doftana s. Doflana p. Cămpina p. a. m. 11,20 11,00 p. m. 5,50 6,08 Galatl-Buzeu-ltuzeu-Galatl Galaţi pl. Brăila Buzăfl sos. noap. 9,40 11,01 1,30 8,40 10,02 12,53 Buzăfl pl. Brăila Galaţi sos. 2.30 5,03 6,15 12,55 3,41 4,55 PASCAKI SUCEAVA SUCEAVA PAŞCANI dim. 7,05 8,11 9,09 10,00 Păşcanî pl. Vereşct Suceava Suceava pl Veresc'. Păşcanl sos. dim. 10,40 12,08 12,23 5,00 5.40 6.41 sera 7.15 9,17 10,09 6,54 7,51 9.15 Typografia «Le Peuple Raumain», Strada Episcopiei No. 3. i ■1 www.dacoromanica.ro *