ANUL I No. 21 4. A DOUA EDITIUNE DUMINECĂ 10 AUGUST ifWfl Ghigorb G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTELE SE PLĂTESC TOT-D’AUNA ÎNAINTE : In ţari pe I an W Ici, 6 luni 20 lei. 3 luni 10 lei in străin etate 1 an solei, 6 luni 25 lei ABONAMENTELE ÎNCEP LA I S: 18 A FIE-CAREI LUNI REDACŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. N. Gr. FILIPESCU Proprietar ANUNCIURILE SE PRIMESC NUMAI LA ADMINISTRAŢIE Pentru Orient la Aestem Agencu. Constantinople Kavakey Deirmen Han, 16 lîalata. Anunciuri pe pag. IV. linia 30 L*anl, anunciri şi reclame pe pagina treia 2 lei linia. ADMINISTRAŢIA No. 3.—Pista. Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL MANUSCRIPTELE NU SE ÎNAPOIAM 1 O BANI NUMEFtUL, APARE IN TOATE ZILELE SO BANI UN NUMER VECHIU LOGICA COLECTIVISTA O NOUA INFAMIE UN ZIARIST IN CONGEDIU ORGANIZAREA COLECTIVISTA ALIANŢA TURC OR USA MIZERIILE LONDREI VELUL ALBASTRU înainte de a aretn care sunt vederile noastre In privinţa trebuinţelor statului român, suntem datori, credem, a da oare-care lămuriri. De la început am declarat că suntem conservatori; şi când, neam încercat se intrăm în amănunte, când, vorbind de solicitudinea pe care clasele luminate trebue se o aibă pentru clasele muncitoare, am zis că conservatismul nostru este democratic, mulţi s’au mirat de a-ceasta. Alţii ne-au zis că cădem într’o contradicţie monstruoasă, căutând a aletura doue cuvinte, care repre-sintă principii cu totul opuse şi care apar în istorie resboindu-se de moarte. Une-ori atitudinea noastră independentă faţă cu coroana, a făcut pe câţi-va se ne zică că suntem falşi conservatori. Alte ori ni s’a zis că suntem reacţionari, oameni ruginiţi, numai fiind-câ am zis că suntem conservatori. Până şi unele cuvinte zise în treacăt Primatului bisericel noastre ne-au fost criticate din acelaşi punct de vedere. Nu e greu dar, de a constata că până şi la clasele mai luminate, noţiunea conservatoare este, dacă nu întunecată, dar mărginită la o faşă a desvoltărel sale , la un moment numai al evoluţiuneî sale. Este folositor deci,a areta ce este, dupe părerea noastră, conservatismul. Cuvântul conservator a Început a fi mai în de-obşte întrebuinţat, pe continent, la începutul veacului nostru. Prin el se arăta acele partide politice care speriate de schimbările revoluţii francese şi mal cu seamă de agitările şi nesiguranţa care ’I urmase, căutau garanţii de stabilitate în conservarea celor mal multe din instituţiile trecutului. De atunci lumea s'a obicinuit a înţelege prin conservator pe parti-sanul unor anumite forme politice şi sociale, cum sunt: monarchia, proprietatea, religia, sau sub altă formă , pe acel care doresc mal presus de toate ordinea, stabilitatea, autoritatea. Mai mult. Chiar şi chipul cum se înţelegea pe atunci garantarea acestor instituţii, aă re-mas pentru unii obligatoare. Din această cauză partidele conservatoare supuse evoluţiuneî, ca orî-ce lucru, au şi început se caute pe ici pe colo, în aproprieri de nume, cuvinte, care pe lângă nota generală, se dea şi nota specifică fiecăruia, şi ast-fel vedem, în Germania Conservatorii-socialiştî, în Anglia Conservatorii-DemocraticI, în Franţa Socialiştiî-Catolici representaţi prin-triun temperament d’altmintrelea destul de conservator ca contele de Mun. Fără îndoială apărarea acestor in-sti tuţiuni face parte din programu* ponservator. Unele, cum e proprie- taten vor face poate tot-d'auna parte. Altele Încă multă vreme. Nu eonstituesc însă ele singure conservatismul. Un partid conservator poate de minune trăi sub o republică cum poate trăi şi sub o monarchie; el poate trăi tntr’o ţară alee aşa cum poate trăi într’o ţară religioasă. A trăit sub republica Romană şi n'a trăit sub imperiQ. De ce pe de altă parte, între u-nele partide de la Atena şi Roma găsim acelaşi aer de familie cu unele partide moderne, cu toate deosebirile de timp, de civilisaţie, de rasă şi de program? Un Tori din secolul al XVII seamănă cu lordul Salisbury. Scos însă din cadrul seu istoric şi presentat numai cu programul seu de pe vremi cine ar mal găsi vre-o asemănare ? Ş’apoî, asupra unui punct capital de program : asupra limitei acţiune! statului, câtă schimbare între partidele din Anglia! La început liberalii atât de vrăşmaşi amestecului statului, sunt acum mai vrăşmaşi ai iniţiativei private de cât conservatorii. Cu toate acestea Torii n’au devenit WigI şi Wigil n’au devenit Tori. In ce stă dar conservatismul ? Dupe noi conservatismul este un punt de vedere special, un mod particular de a înţelege progresul şi legile sale. Un studiu mai adâncit al istoriei ne arată că nu atât egoismul şi interesul de clasă erau cauzele care făceau pe mulţi se se opue cu atâta îndărătnicie reformelor mai radicale. Acest fenomen se repetă prea des la toate popoarele şi în toţi timpii pentru ca se nu vedem îu el un instinct mai profund al natureî omeneşti. Acel dor nesfârşit de lucrul experimentat, acea frică de necunoscut, sunt însuşi legile conservării. Oroarea instinctivă a elementelor conservatoare ale popoarelor de schimbările repezi, s’a dovedit a fi Însuşi legea progresului. Progresul nu se face in lume de cât încet şi prin experienţă. Natura experimentează cu ea însăşi. Naţiunile însă nu pot face aceasta. Ele nu se pot arunca In experienţe care le-ar pune viaţa în pericol. Conservatismul nu e alt de cât o înţelegere mai deplină a modului de a se face al progresului. La început empirică, instinctivă, rezidând în clasele mai luminate ale naţiunilor, astă-zi cugetată, reflectată în conştiinţa aceloraşi clase. Din această cauză toate partidele care caută îngrădire contra tendinţelor de schimbări, de multe ori greşite şi primejdioase, ce se manifestă în masa naţiunilor, sunt conservatoare. Conservatismul nu e dar legat de cutare ori de cutare forme politice. Ceea ce el caută sunt garanţii, că ori ce schimbare, ori ce pas înainte se fie trebuincios şi folositor. Aceste garanţii atârnă de împrejurări. Ele nu pot fi determinate de cât de istoria unui popor, de tradiţiile sale, de firea sa, de cultura şi de condiţiile economice şi sociale în care se află. I. N. lancovescu MPESKLE AGENŢIEI „HAVAS" Londra, 20 August. — Camera Comunelor. Sir J. Fergusson desminte ştirea ce spune că Ruşii ocupă portul Lazareff. In discuţiunea răspunsului la adresa tronului d. O'Comor şi Sir W. Har-court combat politica guvernului privitoare la Irlanda. Noma, 20 August.—«Monitorul Romei» asigură din nod că Papa se bucură de o perfectă sănătate. Itonin, 20 August. — Un incendiu a isbucnit tn arsenalul de la Castellamare lângă Neapole, care a distrus partea dinainte a bastimentulultn construc-ţiune «Umberto Primo.» Pagubile sunt evaluate la 800,000 franci. Trlest, 20 August.— In timpul zilei ad fost 10 caşuri de cholerâ dintre cari 3 decese. LOGICA COLECTIVISTA Se ştie că Voinţa Naţională vorbind de evenimentele de la Vâlcea a zis ca omorul învăţătorului Popescu n’a avut altă cauză de cât dorinţa d-lul Zugră-vescu de a'şi răsbuna. Va să zică o afacere cu totul personală. Nu l vorbă, cam ciudat mod de satisfacere, căci tocmai d. Zugrăvescu n’avea revolver şi nici a dat măcar vre-o lovitură de baston. Foarte ciudat mal este şi faptul ca oamenii cu familie şi care afl avut toi-d’a-unao purtare exemplară ca Nae Ronciu, Petre Aposto-lescu, Stoenescu, şi care n'aveafi legături de prieteşug aşa strtnse cu d. Zugrăvescu să se (1 hotărtt aşa grabnic tn 12 ore — atât a trecut de la a-tentatul contra lui Zugrăvescu până la cel îndreptat contra celor cinci a-restaţl — să omoare un om pentru pofta unei simple cunoştinţe a d-lul Zugrăvescu. Mai ciudat însă e următorul fapt. Colaboratorul nostru d. C. Bacalbaşa a fost chemat zilele trecute de două ori la parchet şi întrebat la ce a venit la băi şi pentru ce a stat la Rtmnic ! I! 1 Nu cum-va şi d. Bacalbaşa a plecat acum o luna de la Bucureşti, pentru ca să povaţuiesca sau să asiste pe d. Zu-gravescu, să omoare pe un om, pe care nu numai colaboratorul nostru, dar nici d. Zugrăvescu atunci, precum mal nimeni la Rtmnic, nu-'l cunoştea ? Trebue să recunoaştem că d. Simu-lescu s'a încurcat rău. Una din două : ori este o răsbunare personală ?! I cum susţin d-lor fără probe, şi atunci la ce perchisiţiile.la ce Întrebările caraghioase făcute colaboratorului nostru, ori este un fapt politic şi atunci. ... nu se poate tăgădui organisarea cetei de bătăuşi, căci nu se poate susţine ca opo-siţia să fl complotat omorîrea unul om pe care, Încă odată, nici un membru al săO nu-’l cunoştea înainte de a se face celebru, adică cu 12 ore înainte de moartea sa, atunci când a atacat pe d. Zugrăvescu. Vorba cântecului: când vrei s'o dregi mal rătl o strici. 0 N0UAJNFAMIE Strînsă cu uşea spre a răspunde de infama calomnie pe care o publicase şi o comentase contra d-lul George Panu, Voinţa Naţională n’a avut curagiul d’a vorbi şi a Însărcinat cu această mârşavă misiune un organ colectivist de a doua mână din Iaşi; dar s’a grăbit a reproduce în numărul seu de astă-zl noua infamie publicată de Liberalul sub titlul lĂmurire. Dăm lectorilor noştril şi publicului în general textul întreg al lămurire! publicate de Liberalul, spre a se putea convinge fie-care până unde poate merge neruşinarea organelor guvernamentale. Iată cum să exprimă foi,a colectivistă din Iaşi: LĂMURIRE Voinţa Naţionala a publicai zilele trecute, sub titlul un tip de opozant, un articol prin care amintea de o «mulţumire publică» adresata de Calman Naht, fost cârciumar, d-lul avocat G. Panu pentru zelul ce a pus de ai căuta copila sa cea mal mică In etate de 15 ani (vârsta Julietel lui Schakespeare) şi dea o găsi tn o casă din strada Motoc, — recomaudândul tot o-dată pentru ast-fel de atacerl la orl-cine şezârid tn apropierea d-sale, se va găsi în o aşa siluatiune. Respunzând Voinţei Naţionale prin Lupta. d. Panu zice că acea mulţumire publică ar f! o mistificare,— şi fiind-căea sa publicat prin ziarul nostru datorim o lămurire. La 9 Iunie un EvreO s'a presentat la re-dacţiunea noastră, spuind că arc de publicat o mulţumire. Administratorul ziarului a calculat costul publicatiunel ce Evreul voiasâ facă, precum probează chitanţa a soiiche No. 2(V7 dc la 9 Iunie, şi mulţumirea s’a publicat tn ntimârul 127 de Ia 10 Iunie. Tocmai la 18 Iunie citim în Curierul Dalasan o insertiune semnată Lot Calman Naht. Calman Nalital insertiu-nel din CunVru/declară că nu este Calman Naht al multumirel din Liberalul. Negreşit când Evreul cu mulţumirea s'a presentat la redacliunea ziarului nostru, noi nu 'l-am cerut mitrica. Totuşi faptele probează până la evidentă, că faptul ce so impută d-lul Panu, — fapt care cu drept cuvânt s'a zis că din punct de vedere social e nemoral şl merita a fi biciuit, — c adevărat, şi iată pe ce ne bazăm când susţinem aserţiunea noastră. 1. Cumun Evreu din toatălumea, a voit aşa... să joace o festă, pe socolealajpungel sale,tul Calman Naht şi maieu seamâd-lu! Panu, care a arătat multă simpatie pentru Evrei ‘? Acel Evreii, care să zicem că e din toată lumea, a plătit doară administra-ţiuneî noastre suma de 15 fr. pentru publicarea multumirel dc care vorbim/ 2. Pentru ce, când Calman Naht al in-sertiunet din Curierul nu se recunoaşte tn Calman Nalit al multumirel din Liberalul nu s'a presentat la redactiunea noastră cudesmintirea, dacă nu de teama de a nu-1 recunoaşte ? 3. Pentru ce Calman Naht desminte tocmai după 8 zile că nu e el autorul multumirel din Liberalul şi nu a doua zi chiar ? Pe lângă aceste, şi pe lângă rumoarea publica, mal putem întreba : pentru ce — dacă nu dc ruşine — Calman Naht, Imediat după ce faptul disparitiunel tică-sa si toata istoria aj unsese a fl denotorietate publică în Iaşi, a fugit în America cu copilă cu tot ? Toate aceste ne duc la concluziunea că aici nu-i lucru curat. In Anglia, Charles Dilke, condamnat de tribuna] pentru un fapt, moralminte privit, analog cu ai d-lul Panu, şi-a perdut aproape toata reputaţia politică ce o avea. Şi doar Charles Dilke avea o reputatiune europeană, o reputatiune cu mult mal mare de cât a d-lul Panu, ceea-ce credem că va recunoaşte-o şi Dilke al nostru. Charles Dilke nu mal are astă-zl curajul să a-parâ pe arena politică. Din contră, d. Panu prin articolul săCt declară, în esenţă, că chiar aşa să fie faptul ce i se impută, d-sa n’are a da socoteală nimărut, căci e un fapt din viata sa privată. Mal mult, d-sa parcă ar voi să erijeze imoralitalea d-sale personală In morală de Stat, căci—ne spune d-sa—«la cele întâia alegeri voiţi dovedi câ mă bucur tn fie-care zi tot mal mult de stima şi consideraţia concetăţenilor mei.» Această concluzie a articolului d-lut Panu o considerăm ca o insultă pentru publicul nostru, care nu e atăt de imoral, cum ’1 crede d-sa şi cel din jurul d-sale, ca să dea încrederea sa celor ce nu-şl pot justifica actele imorale ale vietel lor private. Liberalul Din propriul text al acestei pretinse lămuriri se vede cât colo câ toată născocirea foilor colectiviste contra d-lui Panu n’a fost de cât o clevetire organizată într'un mod scârbos de cărturarii oficioşi. Ge poate însemna oare un evreu care vine şi dă unui ziar spre publicare, cu plată, o aşa zisă mulţumire conţinând nişte alusiunî calomnioase contra cui-va ? Care este ziarul ce se respectă care primeşte o asemenea inserţiune infamă contra unui adversar politic, fără a o controla şi fără a se informa cine este persoana care a-duce inserţiunea ? D-nii de la Liberalul zic că atunci când evreul s’a presentat la redac-ţiunea, d-lor nu i-au cerut mitrica. O credem, căci atlt evreul cit şi mulţumirea publicată cu plată nu au fost de cît lucruri închipuite şi des-fidem pe clevititorii oficioşi din Iaşi se găsească şi se arate pe a-cela care a adus inserţiunea. Dar ce se ne mai ostenim ca să dovedim infama clevetire urzită cu atîta neruşinare de bârfi torii de meserie cari, pentru ruşinea presei romîne, se întitulează ziarişti. Lucrul e bătător la ochi. N'are cineva de cît sâ citească lămurirea a-părută în Liberalul şi reprodusă în Voinţa Naţională pentru a se convinge că de la a pînă la z totul o minciuni. Iată în ce stare de degradare a ajuns presa guvernamentală. Aceasta ne dovedeşte din cefei de indivizi ea să recrutează şi nu rămîne cetăţeanului onest alt nimic de făcut de cît d’a trece pe lîngă dânşii şi d'a scuipa. Dar în faţa unor asemenea infamii cari se repetă zilnic în ziarele colectiviste, ne rămâne o întrebare de făcut: Ce ar zice patronii Voinţei naţionale şi ai Liberalului dacă într’o bună zi ar vedea, în coloanele unor ziare de oposiţiune, nişte inserţiunî primite de administraţi unea ziarelor cu plată şi prin eliberarea onor chitanţe a souche (ca inserţiunea din Liberalul) în cari ar fi vorba de scandaluri private întîmplate în sînul fami-lielor miniştrilor, funcţionarilor înalţi şi ale redactorilor foilor guvernamentale? Ce ar zice acei domni, dacă am reproduce aceste inserţiunî insoţin-du-le de articole de fond şi, în urmă, când cei lesaţl ar veni se se plângă, am răspunde că n’am putut cere mitrica acelora cari au adus inser-ţiunele? Dacă le place, n’aQ de cât să urmeze pe calea pe care au apucat’o. Se vor găsi sau se vor crea foiţe cari se vor însărcina cu această onorabilă meserie. Şi când onoarea familiară şi viaţa privată a colectiviştilor de frunte va fi Urâtă in noroiu, noi vom zice ca Liberalul : Câ aici nu-f lucru curat. S. BULETIN XTERIOR ALIANŢA TURCO-RUSA Inzilele din urmas'afâcut multă vorba în presa europeană de o apropiată înţelegere între Rusia şi Turcia. S’a anunţat chiar de un ziar însemnat englez,ca aceasta înţelegere este deja încheiată şi că exista o convenţiune semnată în această privinţă între ambele imperii. Unele incidente petrecute în zilele din urmă la Constantinopol ah contribuit ca să se dea crezământ acestor sgomote. Nu e mult de când Tzarul a trimes Sultanului nişte daruri scumpe pe care primindu-le Padischahul a res-puns prin cuvinte mai mult de cât a-micale către împăratul rusesc. Erl sfi telegrafia că Tzarul a conferit ministrului de esterne turcesc una din cele mai mari decoraţii ruseşti. Cu toate câ aceste preschimbări de politeţe nu sunt îndestulătoare spre a conchide ia o alianţă turco-rusă, totuşi sunt alte simptome mal temeinice cari dovedesc că, dacă această alianţă nu este încă perfectă, să poate, cu toate acestea, întîmpla ca într’un apropiat viitor sâ devie o realitate. E incontestabil că politica rusească lucrează din resputeri pentru a atrage pe Turcia în partea el, www.dacoromanica.ro > 2, EPOCA m AUGUST Scopul pp care 11 urmârt-şte lucrând est-fol, nu poale fi altul de cât acela d'a si si rvi de înalta Poarta contra Bulga-cl. saQ mal bine, contra principelui Ifxandru. Sfi prezentă în acest mo-mer.l o oca/.iune foarte priincionsă pentru a urmări un asemenea scop. A-ceastft ocazmne este revizuirea statutului organic al Rumeliel orientale. Delegaţii turci şi cel bulgari sunt întruniţi de i îte vt sile pentru a proceda la a-c lucrare, conform stipulaţiunilor st:dii;ite de conferenţa din Constanti-nopot. mi|*| jymji m Dar pare câ revizuirea statutului Rume-1 ei orientale uu e ooperă tocmai uşoară. Acest statut sfi compune de mal bine de ">00 articole,din cart sunt multe cari n'atl alt scop de cât acela d'a mânţine pe cât sfi poate legâturele ce existad Intre llumolia orientala şi sublima Poartă. Prin revizuirea ce sfi va discuta a-cum între delegaţii Turciei şi acel al Bulgariei e vorba, din contra, a sfi slabi aceste legaturi şi d'a modifica statutul organic În sensul unirel personale stabilite intre Bulgaria şi Hume-lîa în urma revoluţiune! de la Philipo-poli şi decisiunelor luate de conferenţă. Sfi înţelege câ Turcia are tendinţa d'a ceda cât sfi poate de puţin din drepturile pe care le avea asupra Rumeliel, pe când scopul firesc pe care !! urmăreşte Bulgaria este d’a deslipi cât mal curând Bulgaria rumeliotă de imperiul otoman, spre o o alipi principatului bulgar şi a realisa ast-fel visul na-ţiunel : acela al unirel ambelor Bulgariei. Este dar un contrast vederat intre tendinţele dupe cari se conduc delegaţii Însărcinaţi cu revizuirea statutului. De acest contrast voeşte a sfi folosi politica rusească spre a paraliza opera conferinţei şi pentru a lovi în principele Alexandru. De aceea ea caută a să apropia de Turcia şi a convinge pe bărbaţii de stat din Constantinopol că este în interesul imperiului otoman d'a opune dificultăţi revizuirel Statutului rumeliot. Ast fel s’ar putea întfim-p'a ca negocierile Inlre Turcia şi Bulgaria să nu isbuteasca şi cesliunea unire! Bulgaro-ruuieiiole să revie pe tapet. Un simplom cari dovedeşte până la oare care punt că Turcia cam Înclină n urma sfaturilor ruseşti petecă Poarta a dat delegaţilor et nişte instrucţiuni cari au produs o mare fierbere în ambele ţâri balcanice. O depeşe din Sofia ne anunţă că sosirea Iul Mndjjd l'.işa şi a Iul Abro-Efendi a produs o mare mişcare în ambele părţi ale Balcanilor. Toalo partidele ad protestat contra or căn i schimbări a formei actuale de unire Intre Bulgaria şi Rumelia orientală Sgomotele rfis-pândite până acum despre instrucţiu-nele delegaţilor turceşti nu dau loc la speranţe favorabile. Depeşa adaugă câ Poarta ar merge atât de departe în silinţa d'a restabili vechiul statut organic în cât e imposibil Bu'gariel d'a se apropia de propunerile turceşti. Reînfiinţarea veche! organizări în Rumelia orientală Brda loc la o rescoalâ generală care numai prin armata turceasca sau in- tervenţiunea unei armate străine s'ar putea potoli. Guvernul bulgar se găseşte dar Înaintea alternativei d'a se Întoarce la vechiul sistem In Rumelia orientală sad sg se supue unei ocu-paţiunl streine » Cu toată esageraţiurea pesimistă a acestor ştiri nu să poate tăgădui câ ele conţin un grăunte de adevăr. Conform principului cunoscut ce sg rezum* în maxima cui ptodest, atitudinea puţin conciliantă a Turciei încestiu-nea revizuirel statutului Rumeliot sg poate dar cu drept cuvânt atribui înrâurire! ruseşti. Căci nimeni altul de cât Rusia n are un interes direct a pune iarăşi pe tapet cesliunea bulgaro-rume-liot*. Naşte acum întrebarea dacă ac- J ţiunea Turciei va merge până a să alia cu Rusia In această privinţă. Pentru cine cunoaşte codirele nesflrşite a politicei turceşti o asemenea eventualitate nu e probabilă. Turcia voeşte numai pentru moment a se folosi de ura Ţarului contra principelui Alexandru, pentru a obţine unele concesiuni din partea Bulgariei. O a-liunţâ complectă Intre Rus;a şi Turcia nu e posibilă. Ea ar avea asemanare cu amiciţia Intre lup şi oaie V. CRONICA OlUi.YMZ VHI.A COI Iii Tl\ IVI A R -Vălcei, 7 August IPSti. Ceata celor de la putere aO simţit de mult 1 nevoia de a se reorganiza. Chiar beizadea Mitica , aristocratul democratizat, carele, pentru a nu se lăsa mat pe jos ca d. Bia-tianu, a făcut apel la membrii partidului guvernamental, chiar dânsul a găsit de cuviinţa ca sC adreseze un apel călduros părăsitelor guvernamentale, tntr'o memorabila şedinţa de la Senat, tnvitându'l ca se se adune tn jurul tronului. Fiind data influenţa pe care prusianismul o esercita tn ţara Româneasca, s’a hotărât tn sfârşit, dupe lungi desbaterî, ca organi-sarea se se faca cu totul militareasca. In capul armatei,ca şef suprem,a fost numit, dupe cum se şi cuvenea, marele eroQ al ochianulul de la Plevna, Carol I de Ho-heuzolern, comandantul general al InUegel armate române. D. I. C. Bratianu, a fost proclamat general activ... In ale armatei cu delegaţiune discreţionara din partea şefului suprem,şi, la trebuinţa, având putere chiar mal mare de cât a acestui şef. D. Eugeniu Carada, şef al marelui stat major... putând Înlocui, hi Ircbuinta, pe d. Ion Bratianu. D. Ion Câmpineanu, delegat pentru ridicarea planurilor topografice, recunoaşterea terenului şi umplerea tutulor prapâstie-lor şi abisurilor ce va întâlni urmata tn calea sa. D. General Calinescu, şef al furgoanelor cu bagaje, pentru ca se poată sta la adăpost ca la Costangalia. D-nil Simulcscu şi Chiriţopolu, şefi at hienelor militare, care se despoae pe răniţi şi morţi, dupe ce a trecut pericolul. D-nil D-ri Râmniceanu şi Severin, şefi al ambulanţei. D. Andronescu, procuror politic militar. D nil Slolojan şi Costinescu muzicanţii armatei. D. I. C. Fundescu bucStar. D-nil Tache Ionescu, Disescu. C. Arion şi lepurescu in avant-ţrarda, pentru ca se nu fugă. D. Radu Mihal, şeful antrepriselor şi furniturilor. D. Simion Mihllescu. ajutorul sCQ. D. M. Cogalntceanu şef a! arsenalului armatei, care coprinde fel de fel de arme, una mal veche de cât alta. D. Colonel Bibescu şef al corpului de gueritla. D. Ştefan Bellio InsSrcinat cu misia de a nu lăsa ca se pătrundă corupţia in armat*. Restul ofiţerilor vor coprinde în şirurile lor pe inevitabilii Ghiţa Vornicu, Eugenio Statescu, Nae Uimeanu, Beizadea Mitică. Laptaru. Dimancea, Toboc etc. O data organisarea complect terminata, decretul pentru numirea gradelor va apare tn ziarele guvernamentale, iar în Octombre se vor face nişte manevre generale, pe socoteala visteriel Statului. Blanul va fi : luarea cu asalt a urnelor în alegerile comunale. In cea d'ântăio Dumineca din Noembre apoi armata va intra In acţiune sub conducerea înalţilor sei şefi. Ideia, dupe cât se vede, este minunata şi realisarea planului nu poate întâmpina nici o piedica. Totuşi, nu ar fi lucru de mirare ca socoteala dc acasa se nu se potrivească cu cea din târg, şi se te pomeneşti ca saO armata se fie zdrobita. saO bucătarul se se tnece, saO şeful se dezerteze şi se o lase ca • se se tnece şi dînsa tocmai la mal ca... d. Fundescu. Si atunci ce te faci, fâră general şi fără bucătar, taman cu âl mal mari lipsa. . Vorba beizadelei: strîngeţi-vC cu iubire tn jurul tronului. Radu Ţanddrâ. INFORM ATI UN I Se zice câ corpurile legiuitoarei ţ bre. Se adaogă câ cauza care ar face i pe guvernanţii noştri se recurgă Ia i această convocare înainte de terme-j nul ordinar, ar fi greutăţile finan-' oinre pentru care ar avea nevoe de concursul camerilor. Dăm această ştire sub toată reserva X Prinţul Alexandru A. Cura, a pă-i râsit azi dimineaţă capitala, cu tre ■ nul de Predeal. Suntem informaţi că Prinţul dupe o escursiune dc patru cincî zile prin munţi, se va reîntoarce în Bucureşti j unde Cote aşlcplnU Maria Sa Elena j Doamna, care actualmente se afiâ la Ruginoasa. X România liberă află câ în Galaţi s’au îmulţit aşa de îngrozitor pungaşii în cât au ajuns se fure până şi candelele şi fotografiile de la morminte. X Pe lângă avocaţii a căror nume l’am publicat deja,aflăm că d. 1. Ma-nolache Koslake Epureanu, s'a oferit şi d-sa pentru a pleda în procesul de la Râmnicul-Văleei. X Ni se comunică din Râmnic-ul-Sârat, următoarele doue depeşi a-dresate d-luî Ministru de Interne şi d-lui Ministru de Justiţie: Minisru Interne Bucureşti Poliţaiul oraşului fâră cauză, din local public, ordonat arestarea mea, ca in timpuri barbare, luat de a-genţi şi dus arestul poliţiei, cu puţină simţire, hainele rupte, bătut crunt, jefuit 2fXK) franci. Rog, ordonaţi anchetarea şi darea judecăţi. Funipillr Slan^MCu Ministru Justiţie Bucureşti Poliţaiul oraşului fâră cauză, as-tâ-zî ordonat arestarea mea, bătut crunt în arest, luat 2000 franci. Uog, ordonaţi urgent, anchetarea şi darea sa judecăţi. Foinpllir StnnMirii X Răposatul N. Manolescu, fostul primar al capitalei, a lăsat o avere de mai multe milioane. X E. S. Ahmed-Zia bey, ministrul Turciei, a fost primit eri în audienţă la Castelul Peleş. X Aflăm că guvernul Austriac ar fi propus României ca se lege linia Piatra-Râmnicu-Velcei cu Turnu-Ltoşu- Sibiu. X La ministerul domnielor să lucrează la proiectul de lege pentru măsurarea tutulor moşiilor statului. X Ni se spune ca din causa reloi construcţiuni a învelişului spitalului militar, igrasia a pătruns Înăuntru clâdirel, care a ajuns din această causă în cea mai deplorabilă stare. Atragem atenţiunea d-nulul ministru respectiv. DINTR'O ZI INTR’ALTA 4) UN ZIARIST IN CONGEDIU Caii de munte. — A vuiţi perdute.—La ca-serie.—O noapte sub cort — Vi!r/\il Rente-leului.—O inscripţie p'o cruce. Când fu sfi încâlceam pe caii ce ni se adusese, aspectul lor slab, pipernicit, Ulia lor afară din cale mică, ne făcea sfi ne Îndoim despre aptitudinea lor d'a ne purta prin diferitele locuri ce aveam de percurs Muntenii cari ni ’l aduseseră, ne Încredinţară ztmbind, că sfi fim farâ grija, şi sfi ne tncredem în caii lor, cari nu îi vor da de ruşine. Intr'adevfir abia începurăm sfi urcăm potecile tnguste şi pietroase care conduc spre Penteled, şi văzurăm că aceste inteligente dobitoace aii o siguranţă de picior, şi o dibăcia nativă d’a alege calea cea m.tl bună, în cât lnţe-leseram că ceea ce aveam mal bine de făcut era d'a le lăsa frâul pe gât, ca sfi meargă în voia lor. Acesta este d'almintrelea sistemul cel mat sigur. Calul păşeşte cu pruden- ţă, când treefitoarea este dificilă, se o-preşte, alege bine locul unde va pune copita, încearcă şi apoi trece: sfi nu se Încerce călăreţul sfi’l conducă, l’ar zăpăci. şi d'altmintrelea calul nu admite a fi condus; sta pe loc, scutură capul energic, până când călăreţul II lăsă în pace. Se vede că cunoscend pericolu1, calul de munte, are mal multă încredere în sine de cât în omul ce poartă pe spinare. Ast-fel neobosit, fără a aluneca o dată, fără a perde cărarea, calul de munte percurge distanţe colosale umblă zile întregi, voios şi inimos, din când în când el Întinde botul sfi smulg* câte o iarbâ mal verde, câte o cracă mal tfinfiră, sad se opreşte sfi bea dintr'un şipotde apă limpede. Astfel sfi şi hrăneşte. Orzul sad ovfizul ’l sunt necunoscute, ţesala asemenea. Admirând calităţile acestor animale atât de inteligente, furăm cu toţii de părere că daca s'ar ocupa cine-va sfi îngrijască şi sfi perfecţioneze rasa lor ar putea obţine resultate minunate. • • • Urcam prin păduri nnsfârşite de şte-jan seculari, p'alocurea câte un brad se zărea din când tn când; dar dup* Yre-o patru ore de ascensiune ajunserăm tn regiunea bradului, şi d'acolo înainte nu mal vfizurăm de cât brazi imeuşt şi molifţi gigantici d’o frumuseţe rară. Aceste păduri din causa lipsei de mijloace de transport şi de căi de co-municaţiune, rfimân ne exploatate; copacii se usucă de bfitrâneţe şi cad de putrezesc pe pământ. Mfisurarăm unul din aceşti copaci seculari lungiţi pe pâment. şi de şi It lipsea verful, totuşi el era lung de 70 paşi mari; iar trunchiul sfid se ridica d asupra capului tovarăşului nostru care îl mâsurase. Aceste păduri seculare constitue a-vuţil incalculabile, dar până oe se vor deschide debuşeurl pentru esploaturea lor, sunt avuţii curat perdule; ast-fel câ moşia pe caro se află, de şi are o întindere de vre-o 40,000 pogoane, totuşi nu produce proprietarului de cât un venit de vre o6sau7 mii lei. D'aceea s’a şi vpndut acum în urmă d-lul colonel D. M. pe preţul fie 200,000 lei: adică b lei pogonul 1 După câte-va ore începurăm a vedea pădurea rârindu-se.şi ceva maîîn urmă, eşirăm pe un platofl acoperit de o iarbă minunată,împestriţată cu mii de feluri de flori şi plante bogate. Aci se începeau locurile de pâşune unde turme de ol pasc lunile de vară şi produc acele renumite brlnzeturi şi caşcavaluri cart Împrumută muntelui Periteled.pe lângă calităţile erburilor sale, şi Încă numele ce'l poartă. Stâna şi mai In urmă Câşe-ria stânei apfirură In curend In ochii noştril. « • • Începuse sfi amurgească, un vfint rfi-coros sfi ridică p’acea înălţime, unde căldurile de care suferă câmpenii sunt In tot-d’a-una necunoscute. Ne trebuia sfi ne ocupăm de instalaţiunea noastră pentru noapte. Din norocire, tnttini-răm acolo doi domni căpitani, cari eraU instalaţi de câte-va sfiptfimânl In acea localitate pentruridicarea planului moşiei cumpărate de d. colonel D. M. A- FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» tar) MIZERIILE LONDREI (Urmare) XVIII Agitaţiunea legala Se respândise vestea că Sir Burdett făgăduise sfi înfăţişeze pe Hunt la Prin- , ţul-Regent, sfi sprijine prin presenţa şi cuvântul sfiti reclamaţiunile pe care negustorul de vax avea sfi le depue In numele poporului la picioarele tronului. Irlandezul putu sfi constate, cu mirare, câ aceasta hotărâre a nobilului lord, luată de câte-va ore, era ştiuta deja de la un capăt la cel-alt al oraşului cât era de mare, şi că ea avuse de e-fect principal, de a pune pe viitorul socru pe al doilea plan, de a atrage a-tenţiunea tuturor asupra numelui lui Sir Francis Burdett şi asupra actului de curajd, nu tocmai atât de mare, ce lşî propusese se împlinească. Cu o seară Înainte toţi purtătorii de veşti, cari foesc pe stradele capitalelor mari, vindeau, portretul şi biografia membrului comunelor împreună cu exemplarele petiţiuoel; acum această marfă, care, câte-va ore mal Înainte era foarte preţuita, părea sfi fi căzut cu totul în discredit, şi ceia ce avea acum preţ mal mare era viaţa şi portretul lui Sir Francis Burdett, membru al parlamentului părintele poporului, apărătorul săracilor etc. — Are sfi se ducă la Prinţul-Regent, se zicea In toate grupurile ; are sfi-l spue de suferiuţele noastre. Numele lui Burdett ieşea din toate gurile odatfi, pe când acela, prin caie sfi făcuse întreaga agitaţiune, părea că nu mal e cunoscut de nimeni. Asemenea nedreptăţi se vad adesea In politică. Unul lucrează, cel-alt ia foloasele; unul seamănă, cel-alt culege; e legea comună. Dar cum spusese Hunt, cum gândea Mac Allan, şi cum cred încă unii, convingerea şi sentimentul datorielte face sfi treci cu vederea aceste neajunsuri când al o idee mare. Cu tot entusiasmul lor pentru idolul zilei şi manifestaţiunile ce făceai! In o-noare lui, Englezii practici cum sunt, nu uitara punctul principal al chestiu-nel. Pe nişte afişe mari, purtate pe vârful unul par lung d'asupra capetelor mulţimel, sfi citea pretutineenî: «Peti-ţiunea adresată de popor S. A. R. Prinţul-Regent se va iscăli la ...cutare loc.» Şi cetăţenii din toate clasele se duceaţi la locurile aratale, se grăbeau a iscăli pe exemplarele ce li sfi Infaţişeati. Lângă fie-care nume trebuia sfi se pue adresa şi profesiunea semnatorilor. Alte afişe, purtate tot ast-fel, înştiin- ţat! pe toţi ca nu mal at! de cât două zile ca sfi iscălească petiţiunea, câ trebuiai! sfi se grăbească. Altele aminteai! trecătorilor căuşele petiţiunel, sarăcia publică, nepăsarea guvernului. Aceste inscripţiunl era In general foarte scurte, ele resumad saii căutat! sfi resume In trei sad patru cuvinte,câte odată In doua sad In unul singur, căuşele lntregel agitaţiuni şi nevoia ce era de a se găsi cât mal în grabă un leac pentru relele nepomenite ce năvăliseră asupra poporului. «Poporul moare de foame» era scris pe una. Pâine pentru lucru,» era scris pe alta. Unele din aceste inscripţiunl erad chiar a-meninţătoare. Acea care se deosebea mal mult şi care se vedea mal des ne este deja cunoscuta; «Pâine sad fer» zicea ea. Dar aceste devise ameninţătoare care stârnead instinctele rele a le mulţimel avea puţin succes. Cel cari le ducead strabâtead adesea cu gred printre trecători, şi unii din el fusese chiar siliţi a se lupta cu oamenii cari voiad sfi le ia parul cu aflşu din mâna. Din când In când sfi întâmpla sfi vezi asemenea lupte de pugilat; dar englezii le priveau cu sânge rece. Boxa la iei trebuia sfi ia parte la toate Întrunirile populare; fără dânsa nici o serbare nu-I deplină, nici o manifestaţie politică nu e bine întocmită. Doi inşi sfi provoc In mijloc, cel lalţl fac cerc In jurul lor, şi dacă loviturile sunt date tn regulă, dacă mal cu seamă sunt primite cu graţie şi bărbăţie, nimenea nu zic nimic de rfid. In tot d'auna prin Împrejurime se afla o tavernă unde şi învinsul şi învingătorul, sfi duc sfi 'şl înece triumful sad plângerea lor. Cea ce te miră mal mult e lipsa sad cel puţin nepăsarea poliţiei. Astă dată, Insă agitaţiunea fiind extraordinară, pote şi din causa primejdiei ce Înfăţişa, din loc In loc, la colţurile oare-căror străzi, înaintea oare-câror stabilimente publice, mal cu seamă bănci şi case de credit, slătead grămezi de policemenl, conduşi de Constabli, dar nici aceştia nu se amestecad prin popor şi se feread de a’l jigni Intru ceva. Mac Allan privea cu o secretă mulţumire acest tablod al agitaţiunei legale engleze. Văzând asta mulţime nenumărata hotărâtă a obţine de la guvern prin toate mijloacele legale şi pacifice satisfacerea dreptelor sale cerinţl, temerile lui din seara trecută Începeau a dispare. Ce putead, mal la urma, câţl-va fanatici şi câţl-va trădători contra voinţei atât de clar şi atât de puternic exprimată a unei populaţiunl întregi ? — William Castle şi Watsonil, îş zicea el în sine, vor isbutl cu gred sfi dea un curs rfiu tuturor acestor pasiuni cari ’ş-au luat de la sine un curs atât de bun. Abia isprăvise cu această cugetare când din o stradă vecină ieşi un cortej. compus în mare parte din femei, şi precedat de drapel negru foarte mare purtat de bătrâna Jane Reapert, sgrip- ţoroaica pe care o văzuse la lodginQ-housul lui lohn Dyale. Pe drapel puteai citi, faimoasa de-visă scrisă cu litere albe care răsăread pe fundul negru al stofei: «Pâine sad fer». Mulţimea de femei şi câţl-va bărbaţi cari compuncad cortegiul urlad, ţipad, ameninţ8d chiar poporul adunat şi grămezile de Constabli po lângă care trecead. Mac Allan era atunci lângă o casă de schimb în a cărui tereştrii cu zăbrele sfi vedead cupe de lemn pline de aur, movile de bancnote şi de bilete de bancă din toate ţfirile. La câţî-va paşi de acolo stătead vre-o doufi-zecl de policemenl comandaţi de un constable. Acesta, vfizând câ posomorâtul cortej vine spre el,sad mal bine zicând, spre casa de schimb, pe care trebuia s'o apere şi s'o supravegheze, lş puse pălăria tn vârful băţului sfid poliţienesc, şi 'I ridică deasupra mulţimel rotind de dpufi sad trei ori. La acest semn câte-va fluerâturl se auziră din toate direcţiunile, grupuri de policemenl din apropiere străbătură printre popor şi se strânseră iute pe lângă acela care era ameninţat, (Va urma) F\ www.dacoromanica.ro EPOCA — 10 AUGUST 3 lunci apărea majestos la orizont, crestând munţii In depărtare şi luminând cu culori nedescriptibile immensitalea ce se desfăşură la picioarele noastre. El' ctele de lumină ce ne a fost dat sg admirăm mi sunt imposibile de descris. Trebue ca cine-va sg fie poet ca sg Indrâsneasca a se Încurca Intr'o ase-semea descriere. Admiram In tăcere, uimiţi de spectacolul măreţ sub case ni se înfăţişa natura. Ici Bucegil înălţau stîncele lor lucioase sub razele soarelui, mal jos câmpiile, presărate de sate şi oraşe se zâ-read desfâşurându-se pe la poalele munţilor tn Transvlvania. In partea o-pusa. albind In depărtare, pe şirul munţilor,schiturile Nifon, Ciolan, Roteşti şi mal departe încă, la poalele munţilor, oraşul Buzed. Un orizont nesfârşit se deschidea ochilor noştril prea slabi pentru a'l putea pătrunde. Un moment Insă puturăm distinge destul de bine şerpuind In fundul văilor ca o pangligă lucioasa, Dunărea, hotarul ţgrel, şi p'a-lături bălţile Brăilei. O aşa măreaţa privelişte se poale compara cu acelea po care turiştii străini le-ad celebrat tn Elveţia. Mintea omului se înalţă fermecată, şi cugetările i ad un curs cu totul filosofic şi străin mizeriilor omeneşti. • • Şesul care formează culmea Pente-leulul este foarte mărginit. Inchipuiţl-vg un pătrat de mărimea unul salon mare. In mijlocul său se aridicâ o movilă, şi pe movilă o cruce mare de lemn de brad. P'aceastâ cruce câte-va nume săpate In lemn, câte-va date, nişte versuri scrise cu plumbul şi aproape şterse, iar In litere mari adinei săpate apar distinse de cele 1 'alte inscripţiunl cuvintele «losi \cnmtu ! Ce a cugetat oare acela care a săpat acele cuvinte 7 Yroit-a el oare sg facă o alusie la domnia Austro-Maghiară , mal Maghiară de cât Austriacă , sub care geme fraţii noştri Români din Transyl-vania, sad privind asupra propriei sale ţâri, care se desfăşura privirilor sale tn latul hotarelor sale, găsit-a el ca şi el s'aplica acestui strigat de dorinţa patriotica ? Iacă ceea ce nu se explică In josul inscripţiunebşi ceea cee lăsat reflexiu- nel ascensioniştilor sg despice. * * » 0 oră dupe aceea eram scoborâţi la stână, unde ne aştepta un dejun de care simţeam o adevărată necesitate. Lapte de oi, dar ce lapte, ce profum de fiori, şi ce dulceaţă 1 Caşcaval adevărat de Penleleu, şi un miel Întreg fript la frigare de ciobanii de la stână. De Drisos a insista asupra modulul cum făcurăm cinste acestui dejun. In timpul acesta o ceaţă groasă se coborâse din cer, vârfurile munţilor erau acum ascunse d'asupra el, aerul se umezea a ploae ; ne grăbirăm a ridica lagărul nostru, a ne lua ziua bună de la oaspeţii noştril,mulţumindu-le de bunătate, şi pornirăm In grabă sg ne întoarcem la Bâsca, unde ne aşteptad familiile tovaroşilor noştril de călătorie, care nu ne însoţise In această es-cursiune dificilă. Un Spectator. TELEGRAME MV STRERATATE Chicago. 18 August.—Convenţiunea irlandeză a fost deschisă astă-zi după amează de d. Patriack Egan, care a felicitat pe delegaţii irlandezi, adăugând că nic't nu mai poate fi vorbă despre o politică de presiune contra Irlandezilor. E vorba numai sâ ne silim a dobândi libertatea, cu mijloace pacinice dacă e posibil, in cas insă de neposibilitate si fi cu alte mijloace. D. James Fit z ger ald a fost ales ca preşedinte provisoriu. Londra. 19 August.—Discursul tronului cu ocasiunea deschiderei parlamentului nu pomeneşte nimic despre a-facerile din afară. El zice : Resultatul ultimelor alegeri confirmă decisiunile parlamentului anterior privitor la un guvern in Irlanda. Guvernul va aduce in desbaterea parlamentului, bugetul fi proiectele de credit propuse deja de fostul cabinet. Parlamentul intrând ca de obiceifi in vacanţe, guvernul se va mărgini, pentru restul anului financiar, cu luarea mâsurilor necesare la conducerea servi-cielor publice. Londra, 19 August.—La dejunul ce s’a dat cu ocaziunea deschiderei clubului conservator, Lordul Iddesleigh a ţinut un discurs in care a zis: Mărimea regatului llritanic face cu guvernul sâ privigheze asupra multor interese. Politica Engliterei trebue sâ păstreze integritatea intereselor comerciale fi politice. întregul regal nu vrea o politică de sensaţiune ci o politică solidă care se asigure binefacerile, pe cari numai liniftea fi pacea le poate garanta. Itoma 19 August. — Convenţiunea pentru apărarea intereselor religioase a catolicilor in Muritenegrti a fost ert iscălită de secretarul de Stat mousigno-rul Iacobini şi de secretarul privat al principelui de Muntenegru. Petershurg, 19 August. — Manevrele in «Krasnoje-Selo» vor fi. esecutate anul acesta de trupele de gardă şi de a 23 divisie. Ele.se vor termina la 23 August. La 1 Septembre încep manevrele cele mari, în circomscripţia militară a Varşoviei, unde sunt concentraţi 40000 oameni din dif erite arme şi unde se vor efectua fi lucrările de fortificaţie, pro-visorit pentru manevre. împăratul A-lexandru al IU va asista la manevre şi cu această ocasie e probabil că va primi visita prinţului Wilhehn al Prusiei. 0 LĂMURIRE Acum câte-vajzile, am publicat şi comentat o telegramă a d-lul I. C. Bră-tianul adresată d Iul Cornilid R Ma-nolescu, comentare care ne a a atrsdin partea ziarului l’Etoi/e roumaine, un respuus din carereese ca nu respectam nici durerile nici mormintele. Toată lumea a înţeles—afară de acel cari nu ştia româneşte—că scopul nostru a fost de a da un specimen despre talentul epistolar al d-lui I. Bratianu. Am voit sg dovedim ca preşedintele consiliului de miniştrii are nevoe nu numai de a’şl Întoarce de şeapte ori limba înainte de a vorbi, dar mal are nevoe de a şi răsuci de şeapte ori condeiul înainte de a seri. D. C R Manolescu n’are trebuinţa de recomandaţia ziarului l’Eloile roumaine ca sg fie stimat de noi, mare nevoe ar avea Insa d. I. Brâtianu de un alter-ego spre a ’I concepta scrierile. Se vede că d. Carada e tn congediu 1 M. ŞTIRI MĂRUNTE D. general Grecianu, Prefectul Palatului, a plecat azi dimineaţă la Sinaia. * Ieri la pirotecnic, un soldat a fost lovit de o maşină care 1-a spart capul. Intr’o stare destul de gravă a fost transportat la Spitalul Militar. D. general-Inspector dr.Severin aplecat aseară In Moldova tn Inspecţie sanitară. Aflăm că d. Partirari, şeful comptahili-tăţilde la Regia Tutunurilor, a fost numit director general al Complabilităţil de la Finance In locul d-lul Grigorescu care a trecui Ia creditul Fonciar urban. După spusele foilor din laşi, tn locul Evreilor care imigrează spre America, vin alţi Evrei tn ţară. înzecit mal mulţi cu deosebire din Rusia. • • D. Canlacuzin, directorul general al drumurilor de fier, a plecat tn inspecţie la Craiova. • ■ • • D. N. Flcva. a plecat azi la Focşani. • • Erl tn strada Rerzi, a Încetat subit din viaţă femeia Mariţa N. Georgescu. « • * Cu trenul de Predeal, a plecat astâ-seară d. General Angelescu, ministru de răsboid, d. P. S. Aurelian, d. I. Cdmpineanu, mergând la Sinaia. • • I). Manolescu-Rtmniceanu secretar general la Ministerul domenielor a plecat la Aix-les-Bains. D. Dobrcscu, directorul domenielor, este tusărcinat a ţine locul de secretar. * • • Administraţiunea poştelor şi telegrafelor ne anunţă astâ-zi iarăşi că trenul accelerat Vgrciorova-Rucureştl a sosit cu Întârziere de 30 minute. Am sfătui pe onorabila direcţiune ca de acum înainte s6 comunice publicului prin un afiş special «ziua când trenul va sosi la ora fixată», liind-că sosirea regulata a trenurilor a devenit la noi o escep-tlune. ULTIME INFORMAŢII Situaţia principelui de Battem-berg în Bulgaria n’ar fi din cele mai sigure. Demersurile diplomaţiei Ruseşti par a fi în ajunul unei isbînde. Înaltele sfere în care se decide de soarta statelor mici ar fi predispuse a sacrifica pe principele Alexandru siguranţei păcei Europene. Acestea sunt cel puţin ştirile ce circulă prin sferele noastre guvernamentale. Cu părere dereu aflăm că d. Zh-dăriceanu, s’n împuşcat uzi dupe sosirea sa de la Viena. Motivele acestui act de disperare sunt încă puţin cunoscute. D Zădăriceanu lasă o veduvâ şi o familie disperată # Primim următoarele informaţiuni asupra compunere! trupei de operă pentru stagiunea viitoare : Prima cântăreaţă dramatică d-na Savelli. Prima cântăreaţă lirică (mezo-soprano) d-na Leonardi. Primul tenor dramaticd. Pigorni. Primul tenor liric d. Gabrielescu. Primul bas d Marcassa. In repertoriu sunt cuprinse operele. Ebrea, Aida, Ughenoţii, Favorita, Trovatoru, Norma, Carmen, Faust, Balo in Maschera, Lucia şi altele cari se vor decide în urmă. V Ni se comunică că. d. Ion Vlâdoia-nu concurentul d-luî A. Slăvescu în alegerile de senator de la Telorman a înmânat d-lui Kivu preşedintele colegiului electoral o contestaţie in contra validitâţei acestei alegeri întemeiată pe i motive din care reese râ d. Slăvescu a fost candidatul administraţiei şi ales prin ingerinţele acesteia. . Mâine va fi consiliu de miniştri. Aflăm că oare-care turburârî au isbucnitîn penitenciarul Bisericanii. Dăm această ştire sub toată reserva. ULTIMA ORA Londra, 21 August. — «Standard» spune că declaraţiunile lordului Salis-bury, privitoare la politica exterioară a Angliei, ad produs o impresiune excelentă la Viena şi Berlin. Belgrad, 21 August.—Nişte călători ce vin din Bulgaria, vorbesc de pregătiri militare ce se fac In Principat, cu toate dosminţirile, pentru a se apăra de oare-carl eventualităţi ce s’ar putea produce din partea Serbiei. Vidinul s’a fortificat din nod. Gastein, 21 August. — împăratul a primit In audienţă pe prinţul de Bis-mark, erl la ameazi. întrevederea a ţinut mal mult de două ceasuri. Urna, 21 August.—Erl a isbucnit un incendifl la Trenesin, 60 de case, cazarma şi o biserică, au fost distruse. REVOLUŢIA DIN SOFIA In momentul d’a pune ziarul sub presa, primim o stranie informaţie din sorginte particulara primita din Sofia. Principele Bulgariei ar fi fost detronat in lipsa sa din Capitala de către partidul rus. Consulii Franciei, Angliei, Italiei si Greciei sunt păziţi pe la le-gatiunile lor si comunicatiunea telegrafica le ar fi imposibila. Dam aceasta ştire sub toata reserva, in vederea gravitatei ce are, de si s’ar parea ca confirma infor-matiuneace am publicat mai sus, si de a cărei sorginte din sferile noastre guvernamentale suntem siguri. • S’a depeşat d-lui Ion Brâtianu la Govora şi d-sa a respuns că vina mâine. • Voind a controla grava ştire de mai sus, am fost la Agenţia Bulgară. \eolo am aflat că d. Nace-vitch, a plecat de două zile- In cale, o persoană demnă de credinţă. ne a afirmat ca a vezut azi, la orele 3 şi jumătate, In mâinile d-lui Stolojan, la Ministerul Dorne-nurilor, o depeşă relatând evenimentul de mai sus. D. Stolojan comentând faptul împreună cu d. Nacu, ar fi zis că a şi telegrafiat d-lui I. C. Brâtianu se vie grabnic în Capitală. 7 ore 1/2 soara. Direcţia telegrafelor, voind a se informa a telegrafiat la ltusciuc şi, ne primind respuns, apoi la Vidin. O singură telegramă pornită din Sofia a trecut azi prin oficiul Bucureşti. Era o telegramă cifrată pornită de însărcinatul de afaceri rus din Sofia adresata ministerului de externe din Petersburg. Revoluţia din Sofia nise confirmă şi din nuoi sorginte. PUBLICITATEA ZIARULUI „EPOCA” TI răgi u 5.000 de fol ANUNCIURI SI RECLAME ! Anunciurl pe pagina IV, linia ! 30 bani Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei. ceşti domni puseră cu multă bună-vo-inţă la disposiţia noastră două corturi soldăţeşti, care îndată intinse. ne oferiră pentru noapte un adăpost Îndestulător. Domniele lor îşi construise o locuinţă din cele mai originale şi comode. Pe o Împletitură solidă de crăci încovoiate de brad verde, aşezase un a-coperiş de coaje de brad, care oferea cel mal impermeabil adăpost. Pe jos era aşternut un strat de crăculeţe de brad care profumad interiorul acestui cort silvestru sui-generis şi In interiorul căruia erad amenagiate cu mult gust paturi de lagăr, mese, scaune şi toate cele necesarii. Un foc imens ridica flăcările sale luminând întregul nostru lagâr. Muntenii descărcară caii de bagagil şi do provisiuni, şi fără altă întârziere ne pusem a face onoare merindelor ce antreprenorul Îngrijise a ne da la plecare. Puţin după aceea, unul după altul ne vâram sub cort, unde. In mijlocul glumelor şi rtsetelor câutarăm a găsi o odihnă bine-meritata. • • * După câte-va ore de un somn accidentat, pe când se crăpa de ziuă, ne scularăm şi călăuziţi de muntenii noştri!,ne îndreptarăm cu paşi repezi spre vârful ce se înălţa d'asupra noastră. Suişul era din ce In ce mal dificil; o iarbă deasă şi d'o finoţâ rară.Incare piciorul s’afundaca Intr’un bogat covor de Smyrna, acoperea creştetul muntelui. Înaintea cehilor zăream o culme ; credeam că acela e ţelul ascensiunel; oar când ajungeam sus, o altă culme ptnâ atunci nevăzută se ridica d'asupra noastră, şi Începeam a urca din nod tndoind sforţările şi câtând a iuţi pasul ; căci voiam a ajunge în vârful Penteleulul înainte de răsăritul soarelui. De vre-o trei, patru ori furăm asl-fel tot înşelaţi prin descoperirea unei alte culmi dominând culmea ce atingeam, respiraţiunea ni se tăia din când tn când; căci aerul era d'o viiciune arzătoare. Piciorul ne aluneca p’alocurea, şi ne mal ajutam şi cu mâinele ; căci muntele se ridica drept mal ca peretele, şi trebuia să ne ferim d'a ne uita In lături sad In vale; căci simţeam că ne coprinde ameţeala. In fine, după aproapedeuă ore de o ascensiune atât de dificilă, sosirăm pe culmea culmelor ; soarele, tocmai a- F01ŢA ZIARULUI «EPOCA» (90; FORTUM£ OU BOIÎflOBEt VELULALBASTRU (Urmare) Dupe ce se gândi câte-va momente la noua situaţiune care părea că se deschide, d. de Malverne sună şi feciorul, conform ordinului, deschise uşea lui Meriadec care intră foarte repede. Magistratul II indica cu gestul un scaun în faţa lui şi era să’l întrebe de ce este vorba, dar baronul nu’I dete imp ca să vorbească. — Domnule, zise el, n'am onoarea de a vă fi cunoscut, dar vă jur şi mi-e lesne de a vă proba că viaţa mea n’a fost nici odată şi cu nimic pătata. — Ştiu domnule, zise d. de Malverne. — El bine, am venit se mă acuz de o greşeală gravă... de o greşeală care a avut înspăimântătoare urmări 1 Judecătorul nu se aştepta la o astfel de declaraţie şi privi pe baron c’un aer mal mult mirat de cât sever. — Am ascuns justiţiei un fapt pe care trebuia să’l aduc imediat la cunoştinţa sa, ş; acest fapt... iatâ-1 : Dupe arestarea d-lul de Saint-Brisc car nu'ml părea culpabil, m’am suit singur pe turnuri... 'ml închipuiam că adevăratul asasin trebut să fi rămas a-colo... — Şi d-voastră ’l-aţl găsit 1 Întrebă repede d. de Malverne. — Nu, d-le, el avut timpul să fugă... dar am găsit un copil pe care 'l-a lăsat acolo dupe ce a omorât pe mama Iul. — Ce ziceţi ? — Adevărul, d-le. Datoria mea era de a vă aduce acest copil... şi In adevăr ’l-am şi luat ca să vi’l aduc a doua zi... Dar la poarta parchetului, am întâlnit pe d. de Saint-Briac pe care d-v. II pu-sese-ţl In libertate... aşa că eu nu mal aveam trebuinţa de a proba nevinovăţia lui... Atunci, ed m’am întrebat ce are să faca poliţiea c’un mic copil de nouă ani care nu cunoştea numele părinţilor săi şi care chiar In acea dimineaţa sosise In Paris din fundul Rusiei... ’ml-a venit ideia să’l ţiu eu şi să Întreprind,împreună cu duoi din amicii mei, cercetări pentru a găsi pe omorâ-torul mamei sale. — Curioasă, foarte curioasă idee domnule. V’aţl luat una din responsabilităţile cele mai grele. D-v trebue să ştiţi că un particular n’are dreptul de a se substitui justiţiei. Conduita d-v est* necalificabilă. — Am cedat unei inclinaţiunl de compătimire, şi am fost crud pedepsit. ' — Singurul mijloc de a repara gre-şala d-v este de a pune acest copil la dispoziţiunea parchetului şi'ml tnchi-puesc că d-v 11 veţi aduce dacă nu.... — El e mort... sceleratul care a o-morlt pe mama lui a venit şi ’i-a asasinat şi pe el In casă la mine. D. de Malverne sări de pe fotoliul săd şi vru să sune clopoţelul probabil pentru a trimite pe feciorul săli să caute duol sergenţi de oraş. Omul care spunea acestea nu putea să fie de cât un nebun, numai daca n’o fi comis el crima ce o denunţă. Meriadec Înţelese scopul magistratului şi’l rugă să asculte până la sfârşit. El istorisi toată istoria Iul Sacha, de când ’l-a găsit pe scara turnului de la Sud; visita la Morgue, întâlnirea o-morâtorului, trecutul acestui nenorocit copil, sosirea iui la Paris şi In sflrşit moartea lui. El li spuse cum s’a asociat cu Dau-brac şi Fabreguette pentru a urmări pe asasin; cum Saint-Briac a venit săT spue că bănueşte pe marchizul de Pan-corbo; cum Fabreguette a dispărut de odata, şi cum inimicul comun a atras afară din casă pe acel cari păzea pe Sacha. El termină rugând pe d. de Malverne să interogeze pe Daubrac şi Rose-Verdiere care sunt în odaia vecină, să interogeze asemenea pe căpitan care va atesta exactitatea acestei istorisiri şi el adâogâ că este gata să răspundă pentru toate actele sale. Când baronul sfârşi, magistratul se ridică şi zise cu răceală. — Domnule, nu mă Indoesc de buna credinţă a dv. şi nu bănuesc inten-ţiunile dv. pentru că ştiQ că sunteţi un om onest, dar dv. a’ţl procedat c’o uşurinţă neertata... criminală chiar, de oare ce dacă a’ţl fi dat acest copil In mâinele justiţiei el n’ar fi fost asa sinat. Sunt obligat de a comunica conduita dv. primului preşedinte şi procurorului general. Şi nu vă ascund că e prea probabil că nu veţi scăpa numai cu o observaţiune. Până atunci, mă void duce cu agenţii la casa unde crima s’a comis; dv. mă veţi însoţi şi nu vă făgaduesc că vă void lăsa liber după această visitâ. A-ceasta va depinde de resultatul constatărilor la cari voia procede. Dar mal Intăid ţin să clarific oare-carl puncte din istorisirea ce ’ml-aţi făcut’o. Dv. ’ml-aţî zis ca aveţi acasă o tânără copilă. Cum să găseşte ea la dv ? — Ea şeade la mine numai de câteva zile. — Ea este aşa dar metresa dv ? — Nu, domnule. Rose Verdiere nu este metresa nimănui. In urma crimei comise In turnuri, tatăl său, care era păzitor al turnurilor, ’şl-a pierdut locul. A doua zi după revocare, a fost isbit de un atac de paralisie, ci a şi murit la Hotcl-Dieu, copila rămăsese fără asii şi fără altă resursă de cât lucrul. Eu’I-am oferit o parte din a-parlamentul med şi ea a bine-voit să primească. Iată totul. — Rose Verdiere ?... Acest nume figurează pe lista martorilor pe care eţj ’i-am citat pentru mâine. — Da , domnule , e absolut trebuincios ca d-v s’o interogaţi astâ-zl. Ea vă va spune, mal bine de cât mine, pentru ce ea n’a fost acasă astă-zl dupe prânz şi pentru ce am eşit şi ed puţin timp dupe ea, lăsând pe nenorocitul copil înlr’o cameră pe care am tncuiat’o cu cheia, înainte de a pleca. Ed am primit o scrisoare semnată cu numele săd de Rose... ea ’mi scria că mă aşteaptă tn grădina Tuileries... Am alergat a-colo şi n'a mgăsit’o... ea ’ml-a fost trimisă de unul din sceleraţii care a profitat de absenţa mea pentru a strânge de gât pe Sacha. Rose plecase să ’şl ducă lucrul ia un fabricant, dar aceasta era o afacere de o oră sau două. Unde a fost In urmă ? Ea nu ’mî-a spus şi nici nu m’am gândit s’o Întreb. Eram atât de zăpăcit... când am văzut cadavrul acestui nenorocit copil. — De sigur, eu voiu lua interogatorul acestei copile şi ’i void cere să ’mi spună cum a Întrebuinţat timpul care s’a strecurat de la plecarea şi până la Întoarcerea sa. Ea a venit In casa crimei înainte de d-v ? — Da domnule; am găsit'o acolo când am sosit. Dar ea nu descoperise încă corpul copilului. Ed am deschis uşea odăi In care a fost omorât. — Toate aceste fapte sunt de verificat, zise cu indiferenţă magistratul. — Nimic nu este mal lesne de câta le verifica, replică Meriadec, surprins şi isbit de tonul bănuitor pe care ’l luase d. de Malverne, vorbind de îngerul clopotniţei. (Va urma) www.dacoromanica.ro ' EPOCA — 10 AUGUST CASA DE SCHIMB M. F E R M O —27.STRADA LIPSCANI, 27— f I R S ! ! BICl« K S CI 9 August 1886 i X Rente amortizabili 5 * Renta perpetna S * Oblig. de stat t . 1 41 jcisTfunc. mmlp. . . , 1J4 S % gens. tune. rurale . . . 6$ 7N Seri» tune. urbane . . . UHH i J * Sens Tune. urbane . . . Oîl fj» 5 A. ,-eris. lunr. urbane . . . 87 ' S A împrumutul comunal . . TW/i Ot'lig. Casei pens. fiel 10 dob.) 'mprurautul cu premie . . . 3* Acţiuni băncei riation. . . . li 40 Acţiuni "Dacia Romani» • . SSO * Naţională , S*5 • Credit mobiliar . . » Onutructinnl. . . _ 168 • Fabric» de hârtie . , Argint contra aur ..... 13.85 Bilete de Bancă contra aur. 13.85 Florin amatriacl ..... J.Ot Schimb Pari* 3 luni » la vedere 100 1/4 Londra 3 luni • la vedere *5.25 Berlin 3 luni ..... 1.S4 08.7/* 1 95 I SH7 4 Viena lavedere t.Si MOŞIA STREJESTI SrtrS districtul Romanaţ partea cuvenit d-nel Alexandrina Grădisleanu doctor Darvari şi losef Darvari se di în a-endi de la 23 Aprilie 1887. Doritorii se pot adresa la d. doctor Darvari Strada Dorobanţilor No. 34 saCi la d. avocat Mihai Pa'a Strada Academiei No. PADUREA DIN LINCA,după moşia Văleni dist. Oltu proprietatea d-ful Nicu Moscu, situată p-- malul drept al Ve. Pâucescu, sir Clemenţi No 2. t\tji VrVY \ 1)1'' mai arrnâ- I/Jti i lifN/jAnJj sari.reproductori iepe, mânzi de pur-sânge. cai de curse, do calârie, de trăsuri. A se rdresa la d-nul Reimer administrator la moşia Paskani (jud. Ilfov 2 ore depărtată de Capitală). 'Illllll T Union Cîrlvilcn llilîl I Yo. t) I n >.| j i n umi 1 i \o. u i n apar-tnmonl compus «Ic pnlru camere, . II. Cordeseu. mi1 IVrUIUIiT chiar de acum Casele, » I lIjilInlA I din Strada Academiei No. H compuse din 16 Camere, cu o curte spaţioasă tn care se află grajdiO şopron şi alte dependinţe. Aceste case mal aO şi o grădină importantă A se adrosa Strada Batiste No. 11. -BUCUREŞTI- N°- 138, CALEA VICTORIEI, N°• 138 Direcţiunea Liceului St. Gheorghe are onoare de a aduce la cunoştinţa publicului că s'n adăugat şi clasa VI dn liccfl, aşa tn cât pentru anul şcolar 1885/87, care va începe la 15 Seplembre viitor, cursurile vor coprinde primele fi clase de liccft şi o clasă preparatoare tn care so vor urma materiile clasei IV primare. Toate cursurile so vor preda tn liceQ de către profesorii bine cunoscuţi al acestui Institut. Prospectul Liceului şi condiţiunile de admitere se trimite ori cărui persoane’car vea face cerere Direcţiunel Liceului 138 Calea Victoriei Bucureşti unde se primeşte chiar de acuma cererile de înscriere. Numărul elevilor este strist limitat în fie-care clasă. ii | Am onoare a înştiinţa,pe onorabilele doamne p ea am deschis un stabiilment de diferite modele MONOGRAME Ni! MULTE CARACTERE ALTA8ETIC6 ETC. PENTRU BRODAT SI MARCAT RI FARTA N“. 80 CALEA VICTORIEI N 80 IN CURTE LA STANGA USA N'\ 3 Bog pe onorabilul public a ma onora cu vi-sita si comanda B-lor si se vor convinge de exactitatea si preţul moderat al lucrului. CU TOATA STIMA ANNAGAST vA\#UUl/% H\ţ\\\V bucurest ,/»// ţ \[ - SI, HUE DF. LA VICTOIRE, 21 — __ ^NTE Rollet do 1‘Is'e, Au Tonkin et daus Ies mers doChine un beau voi. illustri, cartonnâ toile..fr. 19.— Pânâral GorJon, Journal du siege de Chartoum . . 10.— Bernard Perez, L’Enfant de trois ă seiim Ilucurcstl-Itoman STAŢIUNEA Arătarea Trenurilor Tr. ac.lTr. p. ITr. p. ITr.pl. Tr. ac noapte a. m. dim. dim. p.m. Bucureşti p. 11,00 8,40 7,30 6.30 4,40 Ploeştl 12 27 10,39 9,16 8,04 7,20 BuzăO 2,14 12,55 R.-Sărat 3,17 2,25 Focşani d. 4,16 3,48 Mârâşeştl 5,00 5,15 Adjua 6,01 s. 6,39 Răc&O 7,39 9,35 Roman sos. 8,45 11,15 dim. p. m. Bucurestl-Vârciorova STAŢIUNEA Arătarea Trenurilor Roman-Ba curea ti Roman Pieo-Bacăa | Adj ud Mârâşeştl Focşani B.-Sărat , EuzSfi \ .Ploeştl Bucur. sos. Bucuresci p. Ciocânescl Titu PitescI Slatina Crai ova Filiaşl T.-Severin Vârcior.sos. BUCURESCi-GIURGIU r. ful.|T. ac. Tr. p. p.m. seara] dim 4,05 8,00 8,00 — — 8,41 5,07 9,00 9,26 8,24 10,16 11,17 8,08 11,56 1,25 9,30 1,18 3,37 10,17 2,04 4,52 12,05 3,52 7,34 12,27 4,12 8,00 STAŢI UNEA Arătarea trenurilor T. ful.l T. p. I Tr. p. GALAŢI WfiRASESTI MARASESTI-GALATI STAŢIUNEA Arătarea trenurilor Tr.ac.iTr m.iTr. p. dim. a. m. Bucureşti p. 5,40 6,40 Filaret — 7,10 Giurgiu — 8,55; Smărda sos. 7,10 9,00 p. m. 5,30 6,00 7,40 GIURGIU BUCURESCI V 6r cioro v a-B ucureatl noap-1 p. m. p. m. seara noap. dim. 8.25 12.30 6,45 Vărcior. pl. 3,42 12,57 8,00 9.20 1,40 7,20 T.-Severin 4,08 1,19 8,40 10.45 3,52 10,29 Filiaşl 6,08 3,07 11,08 11.18 4,34 11,30 Craiova 6,55 3,53 12,30 11.52 — 12.59 Slatina 8,17 5,12 2,27 12.56 p.m. 2,29 Piteşti 10,12 6,58 5,15 1.46 1,18 p. m. 4,03 Titu 11,31 8,11 7,05 3.33 3,39 10,17 8,- Ciocăneşti — — 7,49 5.00 5,15 11,50 9,35 Bucureşti s. 12,35 9,10 8,30 seara noap. săra a.m. a.m. seara Tergoviste-Titu J Tărgoviste p i Titu sos. a. m. p. m. 1 a. m. seara 6.40 5,20 Tllu pl. 9,45 9,15 7,50 6,30 Târgovişte si 11,05 10,30 Titu-T ărgo itstc . p. m. a. m. p. m. Smărda pl. 2,25 10,00 Giurgiu — 10,05 8,30 Filaret — 12,11 10,28 Bucur. sos. 3,52 12,25 10,42 Roman-Iasl dim. p. m. Roman pl. 9,51 4,47 Pâşcanl 10,51 4,15 T.-Frumos 1,53 8,24 Iaşi. sos. 1,50 9,52 Iasl-Roman [p. m. dim. Iaşi pl. 4,08 6,52 T.-Frumos 5,25 8,35 Pâşcanl 7,17 10,01 Roman sos. 7,53 11,06 Galaţi pl. TecuciO Mârâşeştl 10,40 11,06 noap. i 11,40 4,16 4,52 a. m. 7,45 11,14 11,45 dim. noap. p. m. Mârâşeştl pl 5,25 11,35 4,49 TecuciO 5,50 12.34 5,45 Galaţi 4,35 8,50 IMoestl-Slanic-Slanlc-lMoestl STAŢIUNE1 Arătarea trenurilor Tr. fi.lTr. ac.|Tr. p. Adjud-Târgul-Oena p. m. dim. Adjud pl. 4,15j 6,10 T.-Ocna sos. 6,20 8,05 T.-Ocna p. 9,45 8,20 Adjud sos. 11,35 10,00 Constanta-Cernavoda p. m. dim. Constanţa p 3,00 9,00 Cernavodâ s 4,45 11,10 Cernavodâp 6.50 1,50 Constanţa 8,35 4,24 PIoescT pl. Slânicu sos. a. m. 10,45 12,40 p. m. Slânic pl. 0, Ploeştl sos. 6,50 VERESCI BOTOSANI-CAISPIKt OOFTâM Arăt. Tren. STAŢIUNEI TECUCIU-BERLAD-BERLAD-TECUCIU TecuciO pl. Bârlad sos. a. m. 6,15 8,00 Bârlad pl. TecuciO sos. a. m. 8,40 10,40 lasi-UnghetilLugheni-la»! p. m. a. m. Iaşi pl. 3,25 11,50 Ungheni s. 3,49 1,21 Ungheni pl-Iaşi sos. p. m. 2,00 3,32 p. m. 4,40 6,12 PLOESTI- PREOEAL-PREOEAL PLOESCI Ploeştl pl. i Câmpina Sinaia I Predeal sos. seara dim. dim. 6,15 9,38 8,19 7,14 10,42 9,20 8,30 11,53 10,31 9,10 12,35 11,08 Predeal pl. Sinaia Câmpina Ploeştl sos. p. m. 7,45 8,21 9,18 10,09 p. m. 4,51 5,32 6.29 7,25 Verescl pl. Botoşani s. Botoşani pl. Verescl s. p. m. 2,08 2,03 5.21 7.21 p. m. 9,49 11,42 3,15 1,55 a. m. Câmpina p. 11,20 DoRana s. 11,00 p. m. Doflana p. 5,50 Câmpina p. 6,08 Galaţi-Ituzeu-lluzeu-Galatl noap. Galaţi pl. 9,40 8,40 Brâila 11,01 10,02 Buzăti sos. 1,30, 12,531 BuzâO pl. 2.30 12,55 Brâila 5,03 3,41 Galaţi sos. 6,15 4,55 PAŞCANI SUCEAVA-SUCEAVA PASCARI dim. 7,05 8,11 9,09 10,00 Păşcant pl. Vereşcl Suceava Suceava pl Veresc*. dim. sera 10,40 7,15 12,08 9.17 12,23 10,09 I 5,00 6,54 5,40 7,51 ! 6,41 9,15 Typografta «Le Peuple Raumain», Strada Episcopie! No. 3. www.dacoromanica.ro *v V