ANUL I No. 213. A DOUA EDITIUNE SÂMBĂTĂ 0 AUGUST Grigork G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTELE SE PLĂTESC TOT-D'ADNA INAIHTE : In ţară po I an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 Ioni 10 lei in străinO-tale 1 an 50 lei, 0 luni 2u lei ABONAMENTELE ÎNCEP LA I Sl 6 A FIE-CAREI LUN REDACŢIA No. 8.—Piaţa, Episcopiei.—No. 3. IO BA IŞTI NUMEHUL MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA APARE IN TOATE ZILELE N. Gr. FILIPESCU Proprietar ANUNCIURILE SE PRIMESC XUMA1 LA ADMINISTRAŢIE Pentru Orier.t In .IrsLrn Agcnqj, Comtuntinoplr Kavakey Doirnien Han, 16 tialata. Anuncinrl ţie pat:. IV, linia 30 bani, anunciri şi reclame pe pagina treia 2 lei linia. ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. 1 O BANI NUMERUL SO BANI UN NUMER VECNIU wowiiim wtiowu UN INCIDENT LA CREDIT NICI PACE, NICI REZBEL UN ZIARIST IN CONGEDIU STATUA BEIZADELEI VELUL ALBASTRU MIZERIILE LONDREI MONARHIA NAŢIONALA . Intr’un numer precedent am formulat ust-fel ideile noastre In privinţa Monarhiei : 1. O monarhie constituţională e||o adevărată monarhie, în care domnul joacă un rol Însemnat şi dispune de nişte puteri întinse. 2. Aceste drepturi sunt limitate do Constituţie şi llegele nu poate trece peste acele limite. Putem se mai adâogăm : Monarhia trebue se fie naţională. Se ne Înţelegem asupra acestui din urmă punct: La 1800 ţara s'a rostit In favoaroa principiului Domnului strein, dar Domn strein nu însemnează Monarhie streină, nici dinastie streină. Domnul de origină streină suin-du-se pe tron a trebuit se devie ro-măn; şi daca ’I se permite se-şî păstreze religia catolică, această favoare nu se întinde succesorului seu care trebue se fie crescut in religia ortodoxă a răsăritului, ast fel că la a doua generaţiune identificarea se fie complectă. De aceia noi, care credem că numai o monarhie naţională poate servi bine o ţară, suntem în drept se cerem, ca un minimum, ca moştenitorul se se conforme cu prescripţiu-nele clare ale Constituţii, se vie aci in ţară, fără a se preocupa de manevrele armatei prusiane, se-şi ia locul ce ’i-e reservat in Senat; şi se adopte religia ortodoxă a răsăritului, precum zice Constituţia. Nu credem că suntem prea exigenţi când pretindem ca, cel puţin la a doua generaţie, se avem pe tron un Domn care se ştie se vorbească româneşte, care se nu mal scrie scrisori lui Auerbach şi care 86 nu intre în bisericile noastre ca un creştin intr’o sinagogă. Nu primim se avem un rege care se se creazâ dintr’o rasă superioară domnind asupra unei raseinferioare, şi nişte moştenitori cari fac nazuri şi se codesc d'a veni în tară, înpău-nându-se cu nişte drepturi burlesci şi ridicole ce pretind că au se moştenească in principatul Singma-ringen. Vrem o monarhie naţională şi nişte Domni care se ştie şi *6 vrea so se identifice cu ţara aceasta. Noi credem, precum zice Renan, că «fie cărei naţionalităţi corespunde o dinastie în care se Incarnează geniul şi interesele naţiunii şi că o conştiinţă naţională nu e tare şi stătătoare de cât atunci când ea a contractat o căsătorie indisolubilă cu o . familie care se angajează, prin contract, a nu avea nici un interes osebit de acela al naţiunii.» Dacă moştenitorul tronului nu vrea se se supue prescripţiunelor Înscrise în Constituţie el îşi pierde dreptul de moştenire la tron. In Anglia, Regele trebue se fie de religie protestantă, şi când regele or moştenitorul seu se converteşte la o altă religie, or chiar când regina or moştenitoarea se căsătoreşte cu un catolic de pildă, so întâmplă lucrul următor : Ei sunt excluşi de la tron. Pesta. 10 August. — Trecând pe aici, d. Garaşanin a intrat tn negocieri cu şeful radicalilor, d. TeodorovicI, pentru intrarea satn cabinei; dar toate tntrevorbirite n’aQ isbutit. Itonia, 19 August. — C.onvenţiunea Intre Muntenegru şi Vatican pentru ocrotirea intereselor religioase ale catolicilor muntenegreni a fostsemnată astă-zT de cardinalul Iacobini şi de secretarul particulara! prinţului Nicolae. Acest arangiament n’are caracterul unui concordat. Londra, 19 August. — Discursul tronului constată că ţara a aprobat voturile ultimului parlament In cesliunea irlandeză. Se mulţumeşte a face se reiasă necesitatea de a vota repede bugetul, dar nu vorbeşte nici de politica streină, nici de Irlanda. Londra. 19 August.— Camera Lorzilor.—In cursul desbateril privitoare la adresa tronului, Lord Salisbury a declarat că afacerile Birmaniel sunt pe cale de înţelegere şi că comisiunea afgană se va reîntoarce Înainte de iarnă, de vreme ce e preferabil a regula între cabinete aceasta cestiune de graniţă, care formează obiectul în litigiu. Lord Salisbury a mal zis că guvernul are de gând să aplice în Irlanda legile ordinare, şi că dacă aceste legi se vor recunoaşte ca insuficiente, va cere puteri adiţionale. si BREŞA STRĂINĂ Citim în «Nouvelle revue» sub iscălitura d-neî Adatn : In România Camerile fiind închise, drama a înlocuit comedia parlamentară. Acesta e un nou sistem de guvernământ; se sparg capetile oamenilor cure sunt destul de proşti spre a găsi că toate nu sunt perfecte în actele cabinetului presidat de d. Ion Brătianu şi energic susţinut de regele Carol. Vestiţii prefecţi ai Imperiului sunt întrecuţi. Insti-tuţiunea bătăuşilor face cea mal mare onoare şefului cabinetului şi prefecţilor seî, şi, daca, din întâmplare, cei ciomăgiţi se apără or reclamă, trimiterea la închisoare, cel puţin preventivă, este unicul răspuns ce se dă plângerilor lor. LISTELE DEFINITIVE PENTRU COMUNA La 3 August s’au afişat listele definitive cu toate îndreptările pe care consiliul comunei a găsit că trebue se le facă. Punem deci în vederea cetăţenilor modul cum pot se procedeze când sunt nemulţumiţi cu hotârlri-le consiliului comunal : Art. i 1 .— In termen de cinci zile de la afişarea listelor definitive, ori ce a-legâtor, fie că va fi reclamat sad nu la consiliul comunal, va putea apela la tribunalul judeţului în contra înscrierilor sau omisiunilor. Apelul se va Introduce prin o simplă cerere înscrisă la grefieria tribunalului şi făcută de apelant sau prin procurator. El se va putea trimite şi prin poştă. Art. 12.—Tribunalul va procede In judecarea acestor apeluri în termenele şi îndeplinind formalităţile prescrise de art, 45 din legea electorală. Art. 13.—In contra hotărîrel tribunalului, alegătorii nemulţumiţi, fie că vor fi figurat saQ tiu dinaintea consiliului comunal, vor putea apela la curtea de casaţiune în termen de 10 zile de la pronunţarea hotărîrel. Art. 15.—Pe temeiul unei hotărîrl definitive lista se rectifică de către consiliul comunal în termen de trei zile de la a lor presentare. .4r. 16.—Toate termeni le prevăzute în acest capitol se socotesc pe zile libere. Art. //.—Autorităţile sunt datoare a libera de urgenţă orl-ce copil şi extracte după actele cari ur fi necesarii în sprijinirea unei reclamaţiunl electorale. Art. 18. — Toate reclamaţiunile şi orl-ce acte de procedură şi probaţiune în materie electorala sunt gratuite. A-semenl nu se vor putea acorda cheltuieli de judecata. UN INCIDENT LA CREDIT Juvenal când părăsi proza şi’şl propuse a scrie în versuri, nu'şl putu reţine indignarea privind la starea de decădere a moralului socielăţei romane şi esclamâ unde-va : «Când văd situaţiunea patricienilor noştril eclipsata de opulenţa acestui nfUarâQ care odinioară, în timpul tinereţe! mele, a făcut să’iri scârţâe barba sub briciul lui, când un perdut din E-gipt poartă, la nor, pe umărul săQ, cu mândrie purpura tiriană, e cu greii să nu scrii satire... Cum să nu fii silit la vederea acestora să jto opreşti colo, In răspântie, să’ţl iei tăbliţele şi să notezi acestre monstruositaţl ce trec.» Am tratat aci adese ori unele din problemele cele mal arzătoare de la ordinea zilei, şi sunt convins şi din es-perienţă şi din temperament ca numai când sunt tratate cu moderaţiune şi calm ele pot ajunge a fi gustate de public. Pentru o-dată, şi o-datâ nu constitue un obiceid, ies din cadrul ce 'ml este tras mal dinainte, pentru a atinge o cestiune, care cred că nu trebue ne-gligiata. Vorba lui Juvenal, raportată mal sus, să petrec câte o-datâ sub ochii noştril enormităţi de aşa natură, în cât nu poţi sta liniştit. • • Cititorii îşi amintesc ca. d. C. S. Mar-covici, comptabilul Creditului funciar rural, încă de la înfiinţarea lui, a părăsit acest loc fie prin demisiune, fie In alb.mod. Puţin ne importă a şti cum; dar avem interes a şti pentru ce. Nu e vorba aci de un 6lujbaş ordinar, mare saQ mic, pus In disponibilitate : caşuri de acestea se întâmplă zilnic şi nici în trecere nu mă opresc asupra lor. Dar de astă-dată, cestiunea e alta. întreaga societate cunoaşte pe d. C. S. Marcovici. N'am nevoe a'I face elogiurl nici cel puţin a'I recomanda. E fiul savantului profesor de la St. Sava, Simion Marcovici. A moştenit de la părintele său calităţile cele mal alese: un spirit fin, unit cu multă independenţă de caracter. Adăogaţl pe lângă acestea, cunoştinţe aproape enciclopedice, dobândite prin studii meritorii şi aveţi pe comptabilul de la Creditul funciar. D. Constantin S. Marcovici, nu e tînăr: a ajuns în acea vârstă când cine-vae mal stăpân pe actele lui. De şi nu e un avut, însă cred că nu e dintr'a-ceia cari aii numai de cât nevoe de slujbă. De alt-fel nu'l ştiil a fi lacom şi să mulţumeşte cu puţin. Toate aceste detalii 'ml facilitează posiţiunea: de un lucru ’ml e teamă: să nu se zică că confund cestiunile de principii! cu acelea ce au un caracter cu totul personal. Nu'ml plac personalităţile. Şi nici d'astă-data nu voiQ cădea în ele. In adevăr, fac aci mal mult portretul unul om public de cât al unul funcţionar căzut în disgraţia şefului. Şi'l fac spre a trage dintr'ânsul mal multe învăţăminte. Să ştie că d. Constantin Marcovici ştia foarte bine să distingă rolul funcţionarului public, de acela al cetăţeanului. Aceste îndoite atribute aQ fost pe de o potrivă observate şi cultivate de d-sa. E natural ca In situaţia d-lui Marcovici, un cetăţean să fie gelos de drepturile sale politice. Şi pe acestea d-sa le esercitacu multă independenţă. In întrunirile publice, în cercurile politice pe care le frecuentă, nu perdea ocasiunea de a'şl manifesta părerea s'a asupra oamenilor zilei. Dar, precum am zis, acelaşi zel, aceeaşi conştiinţa îl conducea şi în îndeplinirea datoriilor sale de funcţionar meritos al Creditului funciar rural. Judecând drept, un şef trebue să se felicite când întâlneşte în colegii săi de lucru asemenea caractere. Negreşit, ar fi o distincţiune de făcut, în caşul când funcţionarul ar avea în atribuţiu-nea sa o parte din. forţa publică : poliţaiului, prefectului şi directorului de minister să cere o reserva în privinţa manifestarel părerilor lor politice, în-tr'un sens sad tn altul. Aşa ar trebui să fie, dar precum toţi ştim, suntem departe de o asemenea educaţiune politică. Activitatea şi meritele cui-va pot fi destul de mari; din momentul ce părerile lui politice nu convin guvernanţilor, apoi porţile servicielor publice sunt pentru tot-d’auna închise unul atare cetăţean. Consecinţele acestui sistem de administrare sunt funeste pentru mersul regulat al afacerilor. Ministrul şi directorul văd tn Impiegaţii ministerului Ioj nu nişte auxiliari devotaţi muncel, ci nişte instrumente devotate şi incon-sciente. Aşa se atrofiază spiritul cetăţeanului şi să viţiază organismul unul guvernământ representativ. • * Cum zisei, când ar fi vorba de un poliţaiu, lucrul se schimbă, fiind~câ la noi poliţaiul nu e chemat a ţine ordi-dinea în interesul tutora, ci a provoca desordinea în favoarea celor de la guvern. Dar să las pe poliţaii!. Ce are a face părerile politice ale comptabilulul creditului funciar cu mersul afacerilor creditului? Unele sunt cu totul distincte de cele-l'alte. La credit d. Marcovici era un funcţionar onest, activ şi competent, afară din credit, un cetăţean conştiincios şi independent. Mal vine şi o altă Imorejurare In a-julorul acestei compatibilităţi. Directorul creditului e un om politic, şi ceva mal mult, dintre cei cari până acum n'a dat esemplu tinerilor că ar fi statornic în părerile lui. E un cas constatat, in scris, care confirmă ceea ce zicem. Atunci naşte întrebarea: Cum nu permiţîcomptabilulul,ceea C3 permiţî directorului? Directorul poate face politica militantă, poate recurge chiar până la a imprima pamflete politice în contra celui mal înalt demnitar al statului şi ’l iaşi să fie d rector. Comp-tabilul de şi ar fi autorizat prin vârstă şi posiţiune să facă politică militantă dar onestă, se mărgineşte a'şl esercita pur şi simplu drepturile lui cetăţeneşti. Sunt mal intolerenţî ca Cesaru respectabilii de la credit. Sunt mal necon-secinţi şi malcapriţioşide câtCIeopatra d-nil din consiliul acestei instituţiunî. Esemplul ce dau cu d nu! Marcovici e de reţinut. In el se oglindeşte presiunea morală ce la noi se exerciteazâ nu ocult ci pe faţă asupra consciinţel funcţionarilor. Rea fac. Se plâng ca n'aQ specialişti. Tot el pe d'altâ parte ’I distrug şi pe cel existenţi. Comptabilul înainte de a fi funcţionar e un artist. Mal multa pricepere şi experienţa se cere lulea unui ministru; nu vorbesc de noi — ştiţi de ce — dar chiar aiurea. ’Ml pare răfi ca măsura aceasta este executată chiar de directorul creditului funciar rural, din cauză că dânsul a a-vut ocaziunea să constate cât de greii poate cine-ya găsi un bun comptabil, şi fiind-ca trebue să ştie cât de consideraţi sunt specialiştii în cifre tn streinâ-tate. Băncile mari din Berlin aQ directori cari nu împărtăşesc vederile politice ale membrilor consiliului de administraţie şi nimeni nu ’i supără de la locurile lor. Tinerii să nu dispere însă. In faptul petrecut cu d-1 Marcovici trebue să vază un incident semnificativ al timpului şi atâta tot. Lucrurile trebue să se tndrepteze. Cnyrol BULETIN ^EXTERIOR NICI PACE, NICI RESBU Politiscke Corrspontlenz a publicat tn numărul săQdin 18 August, o scrisoare eşitâ din cercurile oficioase din Peters-burg care a făcut o oare caro sensaţie. Scopul scrisorel este d'a proba ca nu s'ashimbat nimic tn reiaţiunile cari esistau Intre Rusia şi aiianţa austro-germană şi ca limbagiu! ziarelor ruseşti nu merita a li luat In serioasă băgare de seamă. Dar scrisoarea aceasta conţine atâtea reticenţe, saQ mal bine cum zice Neue l'reiv Prese, aţâţi «dacă» şi «dar» în cât împresiunea po care o produce este tocmai contrariul scopului urmărit. Scrisoarea începe prin a combate pe acel cari cred că întreita alianţă a fost ruptă la Gastein şi că s'a încheiat între Germania şi Austro-Ungaria o învoială specială care să fie dirigiatâcontra Rusiei, Dar, după ce caută a proba toate acestea, corespondentul oficios al Poli-tische Corespondenz urinează argumen-taţiunea sa în modul următor : «Cu toate că ultima criza balcanic* a a impus Ii asiei o oare care reservă către aliaţii el, ast-fel că aceşti din urma, în faţa unor eventualităţi probubile tn O-rient, aQ crezut necesar d'a incheiea a-lălurea o întreită alianţă şi o altă înţelegere mal directă între dânşii, nu e-xistă nici o cauză plausibila d'a susţine că s'a rupt întreita alianţă şi că politica rusească s a schimbat cu totul. Ea rămâne în ce priveşte mânţinerea păcel, în complect acord cu cabinetele din Berlin şi din Viena şi şl reservă astâ-zl ca mai înainte, plina libertate de acţiune în ce priveşte apărarea intereselor ruseşti. Prin urmare, din scrisoarea aceasta oficioasă reese trei puncte principale : 1. Rusia ş’a impus o oare-care rezervă faţă cu Germania şi Austro-Ungaria. 2. Germania şi Austro-Ungaria aQ crezut necesar, în vederea unor eventualităţi probabile în Orient, d'a încheia o altă înţelegere specială între dânsele, alături cu întreita alianţa. 3. Rusia 'şl reservă, în faţa acestei situaţiunl, plina ei libertate de acţiune pentru politica sa. Apoi, ce rămâne din întreita alianţa ? întreabă Neue Freie Pressc cu drept cuvânt. In adevăr, cum mal poate fi vorbă de Întreita alianţă când una din puteri care facea parte din această alianţă ’şl-a reluat libertatea de acţiune şi cele-l’alte două s'au înţeles între ele prin lnvoelî intime semnate de Suverani ? Toate corespondenţele oficioase nu pot răsturna şirul logic al evenimentelor. Nu mal poate fi vr’o îndoială. Criza bulgaro-rumebotă a pus iarăşi faţă în faţă interesele opuse ale Rusiei, ale Angliei şi ale Austro-Ungariel în peninsula balcanică. Intervenţiunea puternică a politicei germane a reuşit,pentru moment,a împiedica ca acest contrast de interese să degenereze într'o ciocnire sângeroasă j dar aceasta stare de lucruri seamănă mal mult cu un armistiţiu de cât o pace durabilă. Să simte că, dacă răsboiul >4 www.dacoromanica.ro EPOCA — 9 AUGUST nu isbucneşte încă. aceasta o dalorim mai ales bătrânului împărat German, care nu voeşte ca ultimii ani aî lungei sale vieţi să fie încă odată tulburaţi de furia rtsbelnicâ. Dar o pac- care nu e tntemeiată de cât pe esistenţa unui om ajuns tn vârstă de 90 de am, nu se poate privi ca ceva asigurător pentru Europa. De aceea vedem câ, cu cât mal mult să vorbeşte de- pace, cu atât mal mult toate puterile se pregătesc pentru res-heL N'apzi de cât de legi du organisare niTrilarâ1, de fortificări, de inv. nţiuni nuol pentru resbtlul pe uscat şi pe apă, de perfecţionare de arme, de a-ipsiar! de «pioni, de procese contra unor persoane cari trădează secrete militare, In (ine de tot felul de pregătiri cari dovedesc starea de nelinişte In rare se afla Europa. Zicăloarea si vis părem para beUum a devenit o axiomă pentru sLatele mari şi chiar pentru cele mici. Miliarde să cheltuesc tn fiecare an pentru întreţinerea a unor milioane de soldaţi şi înfiinţarea unul ca losal material de resbel. Aceste sacrificii imense cad gred a-supra budgetelor şi, prin urmare, a-supra cmtribuabililor. Avem dar tn Europa o pace armată care apasă într’un mod atât de răd-fâ-călor asupra tutulor intereselor în cât sunt mulţi cari ar preferi ca resbelul să isbucnească odată spre a se pune capăt acestei situaţiunl. V. CRONICA STATUA BEIZADELEI! De şi mare parte din frumuseţele cele mal sprincennte ale României năvălesc vara spre munţii Sinaia, totuşi prinţul D. Ghicaa găsit cu cale câ aceasta localitate mal are nevoe de oare-care înfrumuseţări şi a Întocmit cu grab-nicia presidenţiaia care ’l caracterisa, un comitet spre a chibzui la niscai-vu preschimbări menite a face din Sinaia un adevârat paradis. Un membru din comitet, membru socialist negreşit, căci a propus o schimbare radicala. a demonstrat ca ar fi bine sC se i-a lucrurile de la cap, adica de unde peştii aQ obiceiul sC se Impută după moartea lor şi oamenii pe când sunt in viaţa. Iar propunerea Sa a căzut faţa cu hotartrea nestrâmutata a oposiţiel de a nu se atinge de cele ce aQ a-junscam pe-lesuite'. Acest punct odată lasat la o parte, s'a constatat de prinţul Ghica ca cea ce contri-bue mat mult la înfrumuseţarea unei localităţi este preschimbarea numelui stradelor şi toata discuţia s'a mărginit la aceasta. Aci nu era dificultate. Baizadeaua fiind alfa şi omega Sinaiel, neapărat ca cea mal mieft pietricica este opera sa; cea mai mica podişcă trebue decisiv să amintească posiţiu-nea sociala a întemeetorulul el. Fusese vorba un moment ca toata localitatea s£ se boteze din noG şi toate podişcele SC poarte denumirea clasica de Hopul Beizadelei, dar aceasta ar fi putut da naştere la mari încurcături când ai fi voit se nemereştl adresa cui-va. De acea s'aO făcut următoarele preschimbări : Strada care duce la Casino a fost botezata .• strada Beizadea Trei pe margine, în amintirea presidenţiet sale de la cercul din localitate. Gradina unde se afla băile a fost denumita: grădina Beizadea Mitraşiewski, tn a-mintirea băilor ce M. S. ţine la bulevard de vale. Soseauacare conduce la castelul Peleş.se numeşte acum : şoseaua preşedenţiilor Beizadelei, pentru ca de acolo pornesc decretele. Toate drumurile care daCi de vre-o noufi clădite act fost botezate : drumul Beizadea Bina. în amintirea preşidenţiel M. S. la societatea de construcţie. Gara drumului de fier se numeşte : gara Beizadea Cazan, depositul de tutun: de-positul Beizadea Boccea, toate în amintirea preşidenţiilor ce M. S. trebue s£ aibe de obşte. Ceea ce mal lipsea Sinaiel pentru ca memoria Măriei Sale se rămâe neştearsa din inimele noastre era o statue. Dar ce statue ) Aci e aci ? Cum să-’l înfăţişezi pe prinţul D. Ghica r Comitetul se gândise un moment s6-t dea posiţia Iul Mihal Viteazu care’l face vis-â-vis la Senat, dar şi-a schimbat ideia îndată ce 'şî-a adus aminte că la vârsta ce are. Beizadeaua a perdut negreşit de mult obiceiul de a mal încăleca şi s ar poticni îndatâ, a-dicâ i s ar muia vinele chiar daca par încă întărite, îndatâ ce 'i-ar veni gustul se încalece pe mârţoaga cea mal buna-voitoare. Prin urmare, comitetul sta pe gânduri şi deschide un concurs pentru proectul de statue al Măriei Sale. Până atunci prinţul D. Ghica pregăteşte în persoană discursul prin care se va serba desvelirea statuel în chestiune, desvclire cât se poate de morala, daca prinţul nu ar fi înfăţişat tn costumul seâ aquâtic de Beizadea Mitrasiewski, Discursul începe prin cuvintele urmatcare rostite de original către copia sa : «Tu eşti eO. şi eQ sunt tu !» Al ax. DINTRO ZI INTR'ALTA UN ZUR ST IN CONGEDIU Monăstirea Ciolan.— Ce cugeta Călugării despre starea terei. — De la Ciolan la Mica. — Stabilimentul de la Bisca. — O biserica intr'o stinea. INFORM ATIUNI Colaboratorul nostru <1. C. Bacal-başa a fost chemat zilele trecute de doue ori la parchetul din R.-Velcel şi Întrebat la cc a venit la băl, şi pentru ce a stal la Râmnic, aceste întrebări i s’au făcut relativ la evenimentele din Veleea. X Gomisiunea însărcinată cu tn-cheeren definitivă a unuî tractat de comerţ cu Franţa, îşi va ţine prima întrunire la î Septembre. X E. S. Ahmed Zia Buy, ministrul Turciei, retntorcftndu-se in Capitală, a reluat direcţiunea legiune! o-tomane. X România liberă află căcomisiunea instituită la ministerul agricuturel ca se studieze gândacii care atacă semănăturile şi se Îmbunătăţească literatura agricola, s’a desfiinţat X Se vorbeşte, prin cercurile oficioase, că d. Ferichidi, ministrul a-facerilor streine, ar fi avut la Gas-tein o întrevedere cu Corniţele Kal-noeky şi cu Corniţele llerbert de Bismarck. Monfistirea Ciolan este situată în-tr'una din cele mal frumoase părţi ale Carpaţilor. Ea presintâ o înfăţişare din cele mal mulţumitoare. Două biserici clădite In centru unei curţi i-mense şi înconjurate de clădiri mari şi mici de un aspect plăcut ochilor ; eacă monâslirea. Din toate părţile priveliştea se întinde peste dealuri, munţi şi câmpii bogat colorite de o vegetaţiune extraordinară. Păduri umbroase se ridica până 1n creştetul munţilor, şi oferă călătorului numeroase ţinte de preumblări încântătoare. Locul a fost lntr’adevăr minunat de bine ales de pioşil fundatori al acestui locaş de medîtaţiune şi de retragere. Azi abia vre o 00 de călugări sunt adăpostiţi în această monăslire, şi numărul lor tinde să descreascâ din an în an, graţie neîndestulătoarei întreţineri şi sistematicelor reduceri cu care ÎI gratifică ministerul cultelor. Starea lor materială este însă necomparat de bună cu aceea a muicilor de la skitul Barbu, prin faptul că în jurul uionăstirel mat poseda câtc-va fâneţe, livezi şi oare care locuri de cultură, cu produsul cărora călugării ’şl mal ajută nevoile. Stareţul de la Ciolan e un bătrân avend o Înfăţişare venerabilă, chip blând, pe care stă întipărită liniştea sulletulul, şi desinteresarea de cele lumeşti. Părintele stareţ a petrecut In monâstire lunga sa vieaţa, şi azi ajuns la bătrâneţe, este o dovadă în fiinţa că un traid liniştit şi ferit de valurile lumeţ este cel mat sigur pre-servativ contra infirmităţilor fizice şi morale care, la oraş, ofilesc şi gârbovesc bătrâneţele. * * Primirea ce sf. sa ne făcu fu din cele mal cordiale. — Am cunoscut pe tatăl dumitale, îmi zise bătrânul călugăr; era un om de inimă şi îşi iubea ţara ; f are bine să te cunosc şi pe dumnea ta şi să ’ţî spui câ mi s'a Uittmplat să citesc acele ce scrii în jurnal, şi care dovedesc ca tinzi a merge pu urmele părintelui dumitale. — Cum prea sfinte ? Vi s'a întâmplat să citiţi Epoca ? — Câte-o dată, taică, mal ales clnd coprindea câte un articol relativ la cele bisericeşti. E, mi se pare, singurul ziar care s’a mal ocupat d'ale religii. Şi mare nevoe ar fi să se discute şi cestiunile acestea; căci sflnta uoas-trs credinţă a ajuns în mare decadenţă I tolic care afişară pe faţă veleităţile sale de cuceriri spirituale, In această ţară pe tronul căreia prt-senţa unul Rege catolic daţi acestor veleităţi un caracter foarte îngrijitor, mai cu seamă prin faptul câ acest Rege, tn contra legitimelor noastre aşteptări, nu are cel puţin un moştenitor crescut în religia ţâre!.. Printre călugării cu care avusel oca-sie d'a convorbi la monăstirea Ciolan graşii câţl-va cari jucase. în vremuri, însemnate roluri în politică La 1848 el fuseseră factori activi de propagandă. — Credeam atunci că lucrăm pentru a realisa o schimbare folositoare ţă-rel. Ideile liberale ni să pârea ca vor deschide o eră de progres şi de prosperitate generala. Az) vedem că ne-am înşelat. Căci In loc de prosperitate generală vedem o sărăcie şi o suferinţă generală. Ascultam admirând bunul simţ şi cugetările patriotice ale acestor venerabili bătrâni, cari din adlncul retragere! lor judecă cu durere de inima cele ce se petrec In ţară. Dintr'un alt punct de vedere, resimţi! o adevărată satisfacţiune cugetând că la momente de grea cumpănă, ţara va putea compta pe concursul tutulor fiilor săi pentru a se scutura de nevoile ce o năpădesc şi de aceia cari ad creai în ţară situaţiunea anormală în care ne aflam. La Ciolan întâlnirăm o familie din Moldova ce aveam onoarea a cunoaşte, şi care avea de gând a face o excur-siune la Bâsca. Avurăm fericirea d'a fi Invitaţi a face excursiunea împreună. După ce trecurăm peste munţi la monăstirea Nifon, actualmente transformată tn spital rural,ne coborlrâm în vale, pe şoseaua ce se desfăşură paralel cu rîul ltuzăd, şi se jtnalţă spre munţi trecând prin locurldeofrumuseţe rara. Damele în trăsuri, bărbaţii călări pe voinici cat de munte, călătorirăm ast fel In modul cel mal vesel, ne o-prindu-ne de cât pentru popasurile necesare. Priveliştea devenea mal măreaţă cu cât înaintam în cale. La un loc şoseaua face o curbă, şi părăsind valea Ruzăulul, intra pe valea Bîscel, un pîrlu al carul murmur neîncetat animt ază acele locuri sălbatice. multa osteneala ca să mulţumească pasagerii, şi într'adevăr prin excepţiune de alte staţiuni de vara,la Bâsca se găseşte o hrana din cele mal mulţumitoare şi sanatoase. In timpul mesei o bandă de lăutari o-fleiaza după gustul mesenilor. In fine impresia generalajeste acea a unei satisfacţiunl la care s'adaogă a-cea a eftinătaţet tutulor acestor agremente. D. Ştefan Boranescu, proprietarul Bîscel. presideaza cu o deosebita îngrijire la buna regula a stabilimentului săd şi la bunul traid al călătorilor. Graţie nesfirşitel sale amabilităţi şederea noastră la Bâsca a fost o continuă petrecere. A doua zi dupe sosirea noastră, organisarâm o escursiune la Aluniţ. Acestă escursiune oferă ca principală atracţie visilares unei biserici săpată Intr'o imensă stâncă de un pastor care ’şl-a petrecut In această ocu-paţiune viaţa sa întreagă. In toate Duminecile şi sărbătorile locuitorii de prin prejur se adună în acea biserică unică în felul săd, de ascultă serviciul religios. A doua zi pornirăm tntr'oaltâ escursiune. mai depărtata. Vroiam a vedea răsăritul soarelui din vârful Penteleuluî, cel mal înalt pisc din localitate, şi unul din cel mal înalt al Carpaţilor. Pentru aceasta era neapărat necesar să ne procurăm cal din localitate, o-bicinuiţl a umbls pe munţi, căci potecile ce aveam să urmăm sunt impracticabile alt-fel de cât cu piciorul sad cu caii de munte. La ora convenită, caii erafl In faţa stabilimentului, antreprenorul pregătise provisiunile necesare, căci trebuia să petrecem noaptea la stlnă la poalele Penteleuluî, spre a putea a doa zi din vreme să fim pe vârful muntelui la răsăritul soarelui. I n Spectator. Asupra acestui punct cel presenţl la această conversaţie se întinseră a-rătând serioasele temeri ce le inspiră propaganda catolică şi stabilirea tn capitala Regatului a unul Mitropolit ca- In fine sosirăm îu vederea stabilimentului de la Bisca. Inchipuiţi-vă o frumoasă clădire construită tn stil Helveţian In care lemnul de brad sub înfăţişarea sa naturală, presintâ ochilor cel mal placul aspect. Cărnurile sunt de o curăţenie extraordinară, şi jur în prejurul lor circula o galerie largă, care servă de loc de' preumblare şi de întâlnire pasagerilor, când timpul nu permite alte preumblări. Un salon mare de lectură şt de dans, un pavilion care domină părlul Bâsca, oferă alto plăcute locuri de Întâlnire societăţi din stabiliment. Antreprenorul restaurantului ’şl dă JISTITIASUBIT STATESCl Ni se trimite din Focşani, următoarea petiţiune adresată parchetului : Domnule Procuror! Sub semnatul, Zamfir Dragomirescu, din urbea Focşani, coloarea Roşie, vid cu tot respectul a vă denunţa următorul fapt: In noaptea de 2? curent, la ora li, aflându-mă In cafeneaua d-lul Toma Teodorescu Muscalagiu, individul An-dronachi Ionescu, de profesie cartofor, m'a insultat cu felurite cuvinte, ba încă voind a’mi lua din mână un băţ ce’l posedam. Aceasta era o provocare căci zicea că este agent al poliţii secrete şi câ mă va bate, de oare-ce aş (1 vorbit contra poliţii de astâ-zi precum, şi a prefectului. Am reclamat imediat d-lut Pâsculescu, adjutorul comandantului de noapte, Insă n’a luat nici o măsură. In faţa acestora, m’am convins că mi s'a pregătit o cursă din partea poliţii, flind-câ văzusem nişte comisari mal Înainte de a se întâmpla scandalu şi în urmă mulţime de indivizi suspecţi, care aşteptau eşirea mea din cafenea. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 120) MIZERIILE LONDREI (Urmare) XVII i'.xpHcatiuni leale. — Nu-mi vorbi de Mary, murmuă Mac Allan mal fără voia lui, căci acest nume îl aduse aminte de Ienny, de copilul săd, de hotărârile sale de odinioară. — Cum ! reluă tatăl, mirat de cuvintele ce scăpase din gura coreligionarului săd, care II potolise tot odată in-dignaţiunea. Cum să nu ’ţl vorbesc de Mary. — Da, respunse Irlandezul cu un zâmbet trist, sad cel puţin nu-mi vorbi încă, cacî mi-a mal remas să ’ţl fac o mărturisire, După ce mă va fi ascultat până in capăt, tatăl, dacă o va crede de cuviinţă, va putea să pronunţe din nod numele fiicei sale. — Dar mă sperii, Mac Allan 1 relua negustorul care nu ştia ce să gândească de acest straniu incident. Vorbeşte, amicul med, vorbeşte. Irlandezul, cu lealitatea de care nu se putea »păra, istorisi a doua parte a evenimentelor la care fusese amestecat în seara trecuta, adică visita sa la lod-ging house, îndemnările la omor, prâ-dăciune şi foc pe care le auzise, în fine întâlnirea sa cu Ienny şi chipul cum părăsise el şi Sir Burdett casa lui lohn Dyale. Apoi povesti pe larg ceea ce ascunsese lui Sir Burdett: legătura sa cu Ienny,|ce urmări avuse ea, moartea lui Sir Patrice, naşterea unui fid a-supra căruia trebuia să vegheze toată viaţa sa. llunt gândi un timp : — Asta nu-mi face nimic,copile, zise el strângând de mână pe Irlandez, şi mărturisirea ce mi-al făcut mă face să te iubesc şi să te stimez de doua ori mal mult de cât înainte. — Dar Mary ? zise Irlandezul. — Mary 1 în adevăr ea trebue să dea hotărârea definitivă, căci fericirea el nu a mea e la mijloc. lrladezul dădu să Înţeleagă lui Hunt prin un semn că aproba cu totul părerea lui. — Marv, reluă tatăl nehotărât încă, e o femee de caracter, dar e o femee, adica egoista în iubirea el : ea crede ca o să te aibă în întreg, pe când parte din d-ta va aparţine tot d’auna, chiar fără voia d tale, copilului, li void vorbi. N’am isprăvit încă, zise Mac Allan, te rog să asculţi sfârşitul. Arătă atunci|temerile cari îl bântuiad inima. Dupe ce îi zugrăvi natura a-prinsa şi caracterul mârdru al lui Ien- ny, 11 făcu să priceapă In ce situaţiune deosebită o punead relaţiunile sale cu Castle. — Ieri, zise el isprăvind, la lodgiog-house, Ienny se afla de sigur din ordinele acelui ticălos ; făcea acolo ceea ce complicele el se încerca să facă la taverna Dudului. Ed am perdut’o din vedere de mal multe luni, dar am cuvinte pentru a crede că ea, din potrivă, m'a pândit Intr’una, şi că ştie lot ce mă priveşte. Dorinţa de aş revedea copilul a desvoltat fără îndoială aplecările ce avea pentru intrigă şi cine ştie dacă se va mulţumi numai să regăsească pe fiul săd? Or-cum văd în toate astea, o primejdie pe care atât o-mul politic cât şi părintele lui Mary trebue s’o cunoască ; mi-am făcut datoria arătândui-o, el să hotărască cum va vrea. — Ce crezi că Ienny ar mal avea de gând. — Nu ştid. dar o socot în stare de a face multe. Gândeştete încă, şi asta o onorează, că e Irlandeza din suflet ca şi din naştere. Numai, din causa pa-siunel sale nedomolite şi a energiei ce pune In toate, amorul săd pentru ţara el îi dă o ură sălbatică pentru Anglia, «Dacă cine-va, îmi zicea ca Intr'o zi, ar găsi mijlocul de a mina Londra, m’aş însărcina bucuros să dad foc pra fulul.» — Trebue să văd pe acea femee, Mac Allan, zise Hunt cu vioiciune, să ştid ce relaţiuni are cu duşmanul nostru comun. Este aici o taina pe care trebue s’o descoperim cât mal curând. — Tel vedea pe Ienny astăzi, zise Irlandezul,a făgăduit săm’aştepte. Şi.., Mary ? —Mă duc la ea,zise el In sfârşit. Inain te de a merge la acea femee, treci pe a casă, amicul med ; vel găsi o scrisoare din partea fiicei mele.... sad câte-va cuvinte scrise cu mâna mea. Hunt rosti aceste cuvinte cu o emo-ţiune vădită. Amândoi prietenii se despărţiră dupe ce’şi strânseră Incă-o dată mâna. XVIII Agitaţiunea legala Mac Allan, părăsind pe amicul săd, începu să rătăcească pe stradele întunecoase a le oraşului. Conştiinţa datoriei îndeplinite nu ’l împedica de a suferi de înainte când se gândea la consecinţele ce putead să aibă mărturisirile făcute tatălui lui Mary ; dar tot o dată ea îl mângâia. — Mary va hotărâ, îşi zicea el, şi Mary mă iubeşte, sunt sigur. Apollş aducea aminte de cealaltă, de cea d'ntâid, de cea mal veche. Acea femee, care ÎI tulburase deja atât de mult viaţa, îl speria acum. Se caia In tru cât-va de făgăduinţa ce-I dăduse că J ova revedea, de speranţele ce-I dăduse ‘ tn privinţa copilului lor, şi plănuia ! cum să se poarte cu ea când se vor , Întâlni, de vreme ce nu se putea să nu să întâlnească. Dar Mac Allan avea un caracter e-nergic şi tare. Odată ce să hotăra redevenea stăpân pe sine şi aştepta liniştit evenimentele pe care le pregătise, le prevăzuse, le dirigiase. — S’aşteptăm, îş zicea el. Dupe două ore, mă duc la mine, apoi, or-ce va fi hotărât Mary sad tatăl el, mă voi vedea cu Castle şi mă void Încerca să pătrund îndoitul mister care mă necăjeşte : vi-noviţia acelui blestenat şi existenţa a-celel blestemate. Dupe acest monolog, care era ca un fel de tractat tncheiat cu sine-tnsuşl, Mac Allan îş reluă liniştit plimbarea prin quartalele capitalei. Londra avea în acea zi o înfăţişare stranie de tot. Pentru Mac Allan, în starea în care 8e afla, această înfăţişare era de cel mal mare interes. Era în ziua de 10 Noembre, faimoasa petiţiune către Prinţul-Regent trebuia să-I fie dată la 12, şi dupe trei zile, a-dicâ la lu, trebuia să se ţie meetingul în care Hunt era să aducă poporului respunsul tronului. Aceasta, se vedea dupe mii de semne, după mii de simptome, ocupa a-tunci pe toata lumea, aceasta făcuse pe toţi să uite de or-ce altă afacere. (Va urma). www.dacoromanica.ro EPOCA — 0 AUGUST 3 PUBLICITATEA ZIARULUI ,,EPOCA“ Tlrnalu 5,000 de fol ANUNCIURI SI RECLAME Anunciurî pe pagina IV, linia 30 bani Anunciurî şi reclame pe pagina III linia 2 lei. Am eşit din cafenea împreună cu Costaclie Spănţulescu , Dumitru Co-văţicâ, Vasile lonoscu Croitoru, Simion Ziduru şi Gliiţă Protopopescu. M'am despărţit de eî care ştiail că sunt urmărit de poliţie a fl bătut ba chiar şi omorât, Insă a mers cu mine spre a mă conduce acasă Gliiţă Protopopescu, aşa că vis-â-vis de cancelaria regimentului al fl de călăraşi, ’mî-a eşit înainte un individ numit Napolion Romanov, de naţionalitate grec, vagabond fără nici o meserie, fiind tolerat de poliţie a juca cărţi şi a face ori ce pungăşie, lovindu-mă cu o ghioagă la gât In partea stângă la umăr şi la coaste, scăpând în curtea cancelarel regimentului unde cu concursu soldaţilor şi a caporalului de servicii! din acea noapte am putut să nu flQ omorât, se înţelege că criminalu fiind bazat pe poliţie şi pe gardişti deghisaţl ce ’I avea Împrejurul săli, cum pe acel Andronache, cum şi siguranţa că Uunpele din pan-tea locului erail stinse şi că nu va fl cunoscut. Tot Napoleon, mal Înainte de a mă lovi,pe când se înţelege,mă pândea, ’l-am văzut cu ghioaga In mână Însoţit de Andronache, Ilie Ţambalagiu şi Spiri-don Ionescu, cârciumar la d. Trufanda, aşa dar pe aceşti criminali, vă rog să bine-voiţl a'i da In judecată şi a fldepuşl, căci cercetarea aştept a se face de d-voastră saâ de Procuroru Tribunalului căci politia si cu prefectul \ico-lae Saveanu, suni complici la n-fentatul comis contra v ieţii inele. Sperând In dreptatea d-voastrâ, am convingerea că mă veţi recomanda şi medicului respectiv spre a constata lesiunile dându’mi tot concurs până la Insânătoşare, sunt împovărat de o familie grea şi am slat în casă până azi. Nu cred că Justiţia nu va lua măsurile cuvenite cum s’a întâmplat la Rdm-nicu-Vâlceî, cad cu parera mea de ren si chiar cu esptinerea de a sta in puşcărie, voiu lua arma si voiu trage in asasini chiar z.iua nnuieaza mare. /.umlir DrUjfomlresfii 188(5 Iulie. TELEUIAJIE l)l\ SlItLIWTATE l ondra. 17August.—Guvernul n’a decis imediata rechemare comisiunel de delimitare afgană, el negociază jcu guvernul rusesc pentru părţile din apro- pierea Oraşului, cari nu sunt încă limitate. înainte de sosirea răspunsului rusesc nu se va lua nici o /întărire, care se decidă ziua rechemări}. Se ptănueşti insă ca comisiunea să se poată întoarce înainte de sosirea iemet. Berlin, 18 August.—La refuzul consiliului comunal din Berlin d'a participa la serbarea reluării Bttdei, z arul «Naţional Zeitung* adaogă: Elementul ţi cultura germană nu sunt oaspeţi bine văzuţi in Ungaria; ce să facă dar acolo delegaţii germani? Ziarul J«Vossisehe Zeitung» aprobă oarecumrefuzul consiliului, dă insă a înţelege că acest refuz ar putea fi o grefată politică. Cu toate acestea refuzul din Berlin a fost dat înaintea denziunet respective din Munic.h Londra, 18 August. — Ziarul «Times» comunică din Paris că d. Grevy cugetă serios să se retragă. Constnntinopol, 18 August.-/>o«ir-ta a dat deja aprobarea eî pentru numirea d-lul Gennadis in postul de consul general grecesc la lanina. Precum e ştiut ea refuzase a da exeguatorul lui Gennadis pentru Salonic fi Creta. Sofia. 18 August. — Sosirea Ittî Madjid-Paşa fi a lui Abro Efendi a produs o mare mişcare în ambele părţi ale Balcanilor. Toate partidele au protestat contră or cărei schimbări a formei actuale de unire între Bulgaria şi Rumelia orientală. Sgomotele răspândite până acum despre instrucţiunele delegaţilor turceşti nu dau loc la speranţe favorabile. Poarta ar merge atât de. departe în silinţa d'a restabili vechiul statut organic în cât e imposibil Bulgariei d’a se apropia de propunerile turceşti. Reiti-fiinţarea vcchei organizări în Rumelia orientală ar da loc la o rescoală generală care numai prin armata turcească sau intervenţiunea unei armate străine s'arputea potoli. Guvernul bulgar se găseşte dur înaintea alternativei d’a se întoarce la vechiul sistem în Rumelia o-rientală sau să se supue unei oeupaţiuni streine. Nu se ştie până acum la ce deriziune împrejurările vor sili pe guvernul bulgar. Londra, 18 August.—«Officiu Reuters comunică din Cairo : Ştirea sosită din Viena, privitoare la convocarea unei comisiunl internaţionale pentru esami-narea situaţiuneî din Egipet, e lipsită de or ce. temeiu. Montevideo, 17 August. — Un individ a tras astă-searâ, un foc de revolver asupra preşedintelui republicei; in momentul când aceasta a intrat în teatru. Preşedintele a fost uşor atins la obraz. Criminalul a fost imediat a-rest al dar atât a fost de maltratat de lumea strânsă în faţa teatrului, că a mu-rit puţin după aceasta. Triest, 18 August.—Curtea supremă iu înţelegere cu parchetul, în faţa situaţiuneî sanitare şi mai cu seamă in vederea caşului de holeră, întâmplat in penitenciarul «Inehisiţielor», a dispus punerea in libertate a mai multor a-restaţi preventivi. Brutăria «Selles» lingă «Âqudotto» a fost închisă |de autorităţi de oare ce s’au ivit acolo patru caşuri de holeră. Până la opt ore seara s’au constatat 13 caşuri. i ŞTIRI TEATRALE Aflăm că d. Senihiadi. antreprenorul o-perel pentru stagiunea viitoare, a isbutil a complecta trupa sa de rare se zice mull bine. In curând vom da nu 'munte. —o— Luni seara se va rep'-ese da pe scena grftdinel Raşca frumoasa =i vesela piesă •iDeputatii în hul it si pa uri» fn care vor juca mal mulţi artişti de frunte al teatru lui naţional. De sigur publicul ae va grăbi a T a-plauda. —o— simpatica noastră artistă, d na Aristita Manolescu a sosit ieri tn Bucureşti tn-torcându-se de la băl. Este de sperat că direcţiunea generală a teatrului naţional va face tot ce este cu putinţă spre a nu lipsi prima scenă a ţărel de concursul talentatei artiste. —o— (■rnilinn teatrului Itaeln s Vineri 15 August 1886, muie represen-laţie ex-traordiuară, dată fn beneliciul d-şoarel Julieta Sarovicl. Cu concursul <1 Iul şi d-nel Moru şi al Clubului Gimnastic. Se vor juca pieselo : Gimnastica, ese-cutată de parte din membrii clubului. Pelticul amorezat, Dans naţional «Ratata si brăul■■ esecutat «le d-şoara Julieta cu concursul bine-voitor al clubului gimnastic, Doi procopsiţi neprocopsiti, Dantul malrlo-lilor români. începutul la 9 ore precis. ŞTIRI MĂRUNTE Ieri la bariera Pantelimon s'art prins de agenţii comunali nişte indivizi ce Introduceai! spirit In băşici de boi!. D. Inspector general dr. Teodori va pleca mâine In Moldova s6 inspecteze starea sanitară a districtelor ce fac porte din circumscripţia sa. Societatea de Tir Rucureştl a plecat azi dimineaţă le Braşov pentru a lua parte la marea serbare de tir ce se ţine fn acel oraş. * • D. general Anghelescu, ministru de res-bel, va pleca astă-seară la Sinaia. ■ • D.Dim. Sturza, ministrul cultelor şi instrucţiuni, s'a reîntors In Capitalft venind de la Sinaia. Duminecă 10 August orele 2dupo amiazl se vor ridica Sflnfele cruci la Biserica ce sficonslrueşte din noO tn satul Herăstrăi! pendinte de comuna Băueasa. • * D. Moscuna secretar general la ministerul de interne a plecat azi tn Moldova. a • * In curând vor începe să cricule trenuri de mărfuri pe calea ferată Costeştl-Ruşit de Vede. • • Censiliul comunal, este convocat pentru ziua de mâine. • • D. Nacu, ministru de flnance a plecat astă scară la Sinaia. • a La oficiul telegrafo-postal dinOlteniţă pe când funcţiona d. Ion Trâtinescu, vărul d-lul inspector general M. Herişescu, grupurile cu bani sedistribuiad tn mod foarte neregulat desenatorilor. Aşa s’a tmptâmplat Intre altele cu un grup de 5000 lei al d-lul Haris Duca, trâ-mis de acesta la Urzicenl d-lul P. loanide. Lucrul tn cele din urmă a fost descoperit şi Impiegatul Trâlienoscn a voit să se o- tiăvească cu >uifai. «le cupiu.dar ca lu lot d’a-una ancheta a făcut lucrul muşama, iar Trătinescu a fost mulat la Bucureşti, mal aproape de vărul sfO. O asemeuea procedare desconsideră serviciul postai si pe cel ce l conduc. mm iM’OE'i'Tii Astă-zi a venii înaintea Curţei de Casaţie, paesidalâ de d. Th. Rosetti, recursul celor cinci guarzi municipali osândiţi la cinci anî închisoare tn urma verdictului juraţilor de Ilfov, pentru sinuciderea nnuî contrabandist. Curtea, ascultând strălucita apărare nd-Ini N. Fleva, a admis recursul în parte, casând botârirea Curţei cu juraţi .n ceea ce priveşle pe patru din osândiţi. Procesul se va judeca din nou de Curtea jrroţilor Vlaşca. 9 Aflăm că d. Radu Mihaî, Ministrul lucrărilor publice, care a plecat azi la Gostcştî, va merge la Govora pentru a vedea pe d. Prim-ministru. Un număr însemnat do porsaane s’au oferit să meargă la R.-Vftlceî spre a lua apărarea membrilor o-posiţiî acusaţî pentru omorul bătăuşului Popescu. Putem numi încă de azi pe dd. N. Ionescu, G. Vernescu, Al. La-hovnri, Const. Boerescn, Ion Rădn-lescu deputat, Petre Grâdişteanu, IonLahovary, Gr Peuoesou, Al.Balş Dim. Popesen, Const. Costa-Foru, G. Paladi, G. Mârzescu, plus întregul barou de la Râmnicul-Vâlcei fără excepţie, şi mai mulţi avocaţi din districtele vecine. 9 Aflăm că P. S. S Mitropolitul primat, care de câte-va zile merge mai bine, azi a început din nou se meargă spre reu. # Românul află că negocierile pentru încheierea unei eonvenţiuni comerciale între România şi Turcia vor reîncepe în curând. 9 Comisia pentru recensământul armatei va Începe de mâine lucrările sale. & Ni se scrie din Sibiu că armata imperială ce se găsea concentrată acolo pentru manevre de divizie, a plecat Ja Braşov în apropierea căruia se vor face manevre de brigadă. D. Politimos, Directorul Penitenciarelor, care s’a Întors de la Mislea va pleca în Dobrogea pentru a Inspecta diferitele penitenciare. 9 Consiliul sanitar superior al armatei se va întruni mâine dimineaţă. UI.TIMA ORA Londra, 20 August. — Camera Lor-z lor a votat răspunsul la discursul tronului. Apoi s'a amânat pentru 30 August. In discursul ce a pronunţat Lordul Salisbury relativ la cesliunea de o-rient. primul ministru a zis că guvernul va urma politica tradiţionala a Angliei, care consista In menţinerea integrităţii otomane, silindu-se In acelaşi limp să asigure buna-stare şi progresul populaţiunilor orientale. Lordul Salisbury speră ca puterile vor fi de acord cu Anglia pentru menţinerea pâcil. INSTITUTUL NOU DE DOMNIŞOARE BUCUREŞTI STR. PRIM AVEREI 56 Cursurile se deschid la 1 Septembre. Preţui ile pe un an şcolar sunt: 1054 lei noi pentru interne, 600 pentru seiui-inter-ne, 150 peulru externe. Pentru copil din şcoala mixta, ««Ecolo En-fnntiue sau Kindfcrscliule»,se plăteşte 4501. pentru semi-iulerne şi 350pentru externe. Programul, lista profesorilor şi prospectul sc pot vedea la institut.înscrierea se race tn toate zilele de la 2—6 p. m. tot atunci se poate visita şi localul. l-ocuri vmvuilesunt: pentru interne, 11, externe sau semi-interne 8, şi pentru - ... n^te ori căi sc va cere. Jalnica familie, Ecnterina Cotescu mamă, Iordache şi Maria Antonescu cumnat şi soră, Anton Bâdulescu fiu, nepoţii şi nepoatele Antonescu, Mnr:a Baldovin şi Zinca Carp mă-t uş, tviodor. Anton şi Dimitrie Carp veri, Constantin şi Marin Bosie veri, Constantin şi Floriea Orescuverî, au durerea a anunţa perderea prea iuliik'tl.or.fliţyi, cumnată, soră, mu-Aiâi mătuşe, nepoată şi vară încetată din viaţă în etate de 30 ani, Juoi la 7 August, ora 9 seara. Ceremonia funebră se va săvârşi Sânabăţă9 August 188G,ora 1 p. m., la (ÎY)ruieitkil seu, strada Brutari,No. 28, dt> unde cortegiul va porni la cimitirul Şerban-Vodă (Belu). Toţi amicii şi cunoscuţii cari din eroare nu vor fl primit invitaţiune, sunt rugaţi a considera aceasta drept învitaţiune. CASA DE SCHIMB ALEL GR. IONESCU & fl. UlltCU Strada Lipscani, \o. ÎS liis Bucureşti, 8/20 August VALORI Scadenţa cuponeior TJrg'lib curs mediu FONDURI DE STAT ROMAN Renta rom. per. 1875 5 0/0 1 Ap 1 Oc 94 3/4 Renta rom. amorţi». 5 0/0 1 Ap 1 Oc 981/2 Renta rom. (rur. eoni 6 0 o 1 Mai 1 No 88 3/4 Oblig, de stat G. F. R. 6 0/0 1 lan 1 Iul Idem idem 5 0/0 Imprum. Stern 1864 7 0/0 Idem — 1 MarlSep — Impr. Openheim 1866 8 0/0 1 lan 1 Iul — Agio — 13 80 ÎMPRUMUTURI DE ORAŞE Impr. ora» Buc.uresci 5 0/0 Idem idem din 1884 5 0/0 1 Ian t Iul 1 Mai 1 No 751/2 Impr. or. B. cu prime loz f. 20 — 34 VALOIU DIVERSE Credit Fonciar Rural 7 0/0 1 Ian 1 Iul 104 Idem Idem 5 0/0 Idem 87 3/4 Cred. Fon. Ur. din Buc. 7 0/0 Idem 1(1 1/4 Idem idem 6 0/0 Idem 921/2 Idem idem 5 0/0 Idem 83 Cred. Fonc. Ur. din laş i5 0/0 Obl. Cas. pena. fr. 300. 10 Idem 861/2 1 Mai No 220 FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (00j FORTUNE OU B0IS60IEY VELUL ALBASTRU (Urmare) Malverne scăpat de orl-ce nelinişte, rămase In salon şi luă parte la o con-versaţiune banală care nu’l interesa câtu-şl do puţin. Se vorbea de mode, de teatre, de curse etc. atâtea asupra cărora migistratul putea să'şl arate opi-niunoa sa, dar nu se Îngrijea de loc de a le trata a fond. El lăsa această sarcina soţiei sale care era foarte tn curent cu cestiunile zilei şi care se achită de eatntr’un mod perfect. Când materia fu epuizată, oare-cine puse] pe tapet cestiunea afacerei din turnurile de la Notre-Dame. Ziarele o povestise adăogând fel de fel de comentarii de fantesie. Dar a doua zi se f«cu tăcere asupra acestui straniu eveniment In presă, şi publicul nu ştiea dacă e vorba de o crima sad de o sinucidere. Numele jud-artorulul Însărcinat cu instrucţia era citat de ziare dar nimeni nu ştiea că căpitanul de Saint-Briac fuse un moment închis pentru această afacere. D. de Malverne Începu să vorbească asupra acestei afaceri ne mal aşteptând să’l se pună Întrebări cari poate 'l-ar fl încurcat. Cu multă simplicitate el spuse că fără nici o îndoială femeea espusă la Morgue a fost asvârlită din vârful turnului de la Sud, că e pe urma omorâtorulul şi că secretul profesional 11 împiedică să spună mal mult. Femeile auzind aceasta declaraţie începu să facă fel de fel de glume contra discreţiei magistraţilor şi să însoriseră pentru a obţine locuri reservate la viitoarea audienţă a curţi cu juraţi care va judeca pe asasin. Malverne le pro-mţşe, foarte vesel că a putut sfârşi a-tât de lesne cu aceasta conversaţie. Dar una din aceste doamne,foarte răQ inspirată, întrebă pentru ce nu se mal vede căpitanul şi se găsi un domn care răspunse ca se bănueşte ca are In lumea mare o legătură amoroasa foarte serioasă. Parcă era scris că In aceasta zi totul să conspire pentru a reaminti celor duoî soţi un suvenir pe care ar fl voit să’l uite. Un alt musafirspusecălnajun baint-Briac s'a arătat la club şi că atitudinea lui a părut tutulor stranie ; ca a perdut o mare sumă de bani şi că părerea generala este ca el a jucat ca să mal uite preocupările ce‘1 turmenta. In urmă un al treilea, ca să pue vârf, Începu să tn aca In revistă femeile din I familielepe cari Saint-Briac le frecuen- teazâ şi să caute pe aceea care ar fl pu-putut agrea ,omagiele briliantului căpitan. D. de Malverne ştiea ca musafirii săi greşesc, pentru că el abia văzuse pe amanta amicului săă pe care nici odată n'o Întâlnise In vr'un salon. Dar acest subiect de conversaţie, pe care femeia sa părea ca'l suportă fără multă nerăbdare, lui II era cu desăvârşire neplăcut şi căuta mijlocul de a'I schimba. El ar fi găsit fără multă greutate a-cest mijloc dacă ar fl fost liniştit, şi stăpân absolut pe dânsul. Din nenorocire el devenise accesibil la toate im-presiunile şi era In de ajuns un detaliu oare-care pentru a’i redeştepta bănue-lile sale. Scena din aleea d’Antin era fără Încetare presentă In mintea Iul şi el îşi zicea ca frumoasa amantă a .lui Saint-Briac n'are de loc aerul unei femei din lumea bună, şi nici chiar al uuel femei măritate. De aci până la a crede că Saint-Briac a minţit, nu era mult şi ideia fatală că amicul său ’l-a jucat, pentru a’i Înşela, o nedemnă comedie, începu se nască In mintea lui şi nu întârzia a'i tortura îndată el păru convins că aşa este şi nu a lipsit mult ca el să iasă pentru a merge la căpitan spre a’i cere numele şi adresa persoanei ce ’l-a arâtat’o. Dificultatea de a esplica musafir lor săi de ce pleacă brusc II reţinu, şi e se hotărî se facă mai bine ca el si ! retragă. Exista un mijloc de a face' : fii părăsit de cei cari te plistisesc,nuEQal se cere puţin tact. Malverne uza de a- cest mijloc : se făcu mândru,trist, înţepător abia răspunzând la Întrebările ce i se punea şi afectând un aer foarte plictisit. Se putea zice că el ’şl-a pus Îndată haina de magistrat şi că vorbea către preveniţi. Odette Ingrigiată de această subită schimbare, trebui să înlocuiască, cu fel de fel de Indarorirlşi cu multă amabilitate, fisionomia încruntată a bărbatului eî care aruncase o răceală Intre asistenţi şi care făcea ca convorbirea să cadă puţin câte puţin. Un incident neprevăzut făcu să înceteze aceasta situaţiune ambarasantă pentru toţi asistenţii. Feciorul d-lul de Malverne intră în salon s’apropriâ de stăpânul său şi ’î spuse încet câte-va cuvinte care ’l hotărî să plece. — Afacerile mă.urmăresc până a-casâ, zise el c'un ton rece. Martorii cari nu m'au găsit la Parchet ’mîfa aduc o informaţia foarte importanţi. Nu pot ca se nu l primase. Doamnele vor bine-voi a mă scuza....şi tu a-semenea scumpa mea.... Nimeni nu reclama contra acestei plecări şi doamna Malverne încă şi mal puţin de cât cei-l’alţi. Judecătorul de instrucţie eşi proce-. 1 dat de .feciorul era foarte surprins de > aere şi limfbagiui stăpânului său: C., nd un servitor a slujit mult timp L ‘r'o casă el ghiceşte dintr’o dată tot i ce se petrece Intre stăpânii săi. Şi acest fecior Înţelese perfect că o criza se va declara In familia ce o servea. Aceasta se vedea chiar după figura lui d. de Malverne ar fl vrut să'i pună oare-cari întrebări. Dar In îndoita sa calitate de magistrat şi de genleman II era interzis de a se coborâ până la servitorii săi, ca să se informeze asupra faptelor femeei sale. El credea că va lovi In reputaţia Iul întrebând pe acest fecior dacă 0-dette a eşit dm casă după prânz şi la ce oră s'a întors. — Eu mă duc In cabinetul meii, II zise el. Să stal In salonul cel mic unde aî Introdus aceşti martori. Voii! suna când voiO fi gata să’l ascult. Câţi sunt ? — Trei domnnle. — Şi unul din el ’ţi-a spus că să numeşte Meriadec ? — Baronul de Meriadec. Da domnule — Bine. Când voiu suna ,să’l Introduci numai pe acesta singur. D. de Malverne ţinea să proceadâ ca şi cum ar fi la Parchet. El se aşeză Intr’un fotoliă mult mal confortabil de cât cel cere ’l ocupa la parcli i şi el „se prepara a asculta pe Meriadec. Comisarul de poliţie IIdăduse asupra acestt i persoane foarte bune informa-ţiunidar el părea canujucaseunmare rol In afacere şi pentru aceasta Malverne nu se prea grăbea a’i asculta. Işî moi aminti că căpitanul tntr'una din zile a venit să’l ceară adresa lui Meriadec spunândul că are să afle de la ae'est baron lucruri ce’l interesează Toarte mult. De aceea el preferă să'l asculte izolat, şi numai pe el, fără să mai cheme şi pecei-aiţî duol mărtori. (Va urma) www.dacoromanica.ro 4 EPOCA - IgflQfVV ■' UF lTVIinr locul din strada Mi \lM\\\l Dionisie No. 20 şi strada Crinului No. 5. Acest loc are faţa nre strada Dionisie 37 metri, pre strada Crinului 40 metri şi adâncime de 44 metri. Se vinde în total sau în loturi, de câte o a pat a parte. Doritori se pot adresa la proprietarul lui, D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţi No. 2. nu VT71SJ7 V 1)17 mal mu’l1 un \ JjiN/iA n Ej san.reproductori iepe, mânzl de pur-sănge, cat de curse,-de cal&rie, de trăsuri. A se adresa la d-nul Reimer administrator la moşia Paskani (jud. Ilfov 2 ore depărtată de Capitală)._______ S10SU STREJESTI districtul Ilomanaţ partea cuvenit d-nel A exandrina Grădişteanu doctor Darvari si losef 1 arvari sc da tn arenda de la 23 Aprilie 1>87. Doritorii se pot adresa Iad. d"CtorD;.rvari Strada Dorobanţilor No. 34 «a& ia d avocat Mihail Pala Strada Academiei No. CASA DE SCHIMB F E R M O —.7,STRAT.\ LIPSCANI, 27— I\ST1TITI I 46. CALE# RACHOVEI, 46 învăţământ după programul stalului, de la care se primesc certificatele de promovare. Clase primare şi gimnasialt tn internat şi preparat iunl pentru liccft şi şcoala militară. Ixical spaţios şi igienic cu grădină şi curte pentru şcolaşl. Regulament serioi şi îngrijire părintească. Prospecte se expediază lacerero. înscrierea de la 15 până la finea lut August. DIRECTOR D. R. Cordescu. PADDRBA DIN LUNCA,dună moşia Văleni dist. Oltu proprietatea d-lul Nicu Moscu, situată pe malul drept al Ve C/-> CC C.J f£il _l M F— ^3 Q_ UJ c_> SC 4 j f DE VENZARE i s'au de i t II ARENDAT 3 i MOŞIA POLOCÎNUL DE SUS 3 depărtai-e tO minute de gara Tu- Iova şi oră de oraşul Bârlad. Are 310 laici arabile. £5 fânaţu şi * ii 35 pădure, cu o escelentă gos-podă ie, având tot soiul de aca- i| ■i rete şi o vie renumita. Moşia este ri\ r !# hypolecatâ la creditul rural cu 75,000 lei. Amatorii se pot adre- s i 4 t sa direct la sub semnatul, la sus zisa proprietate. Costaphî Alexia. t\ t i\ Typografia «Le Peuple Raumain», Strada Episcopiei No. 3. www.dacoromanica.ro