ANUL 1 No. 20i A DOUA EDITIUNE MARTI 20 IULIE 18*0 Grigork O. PEUCESCU DIr.ctor politic ABONAMENTFLE SE PLĂTESC TOT-D'AUNA ÎNAINTE : In ţar* pe i an 40 IM, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei in strâlni-tale 1 an 50 lei, li luni 25 Iei ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI REDACŢIA No. 3.—Piaţa, Episcopiei.—No. 3. N. Gr. FILIPESCU Proprietar ANUNCIURILE SE PRIMESC NUMAI I.A ADMINISTRAŢIE Pentru Orient la ieslrm i-lea a retnvierel domniei Iul Brat-tiranu. se răspândi ştirea câ s'a născut fnlr’un sat din Polonia anume Tucanaglava, un prunc botezat într'un Hristos cu numele de Gospodin Ivan Skupiewski, trimis pe pământ de a lot puternicul Dumnezeii, spre o tălmăci cuvintelee-" vangeliceşti şi a propăvădui ideile liberale. —*7 Alergară popoarele de la răsărit până la apus p;> să tngenucheze Înaintea pruncului nouă venit, alergară cei sugrumaţi să'i ceara sprijin, învăţătură, şi cu fruntea plecată la pământ Temuseră, când le eşHnainte Gospodin Sku-piewski şi le vorbi asl-fel: «Intr'ade-văr vă spui vouă, eu sunt mântuitorul omenirel, eu voiQ propăvădui pretutindeni ideile liberale. Pe când copii voştri suferă de guşter, tuse măgărească şi nu lasâ In poalele părinteşti de cât dovezi egrasioase despre slăbiciunea lor, din mine nu ţâşnesc de cât idei liberale. Desbrâcat aş umbla, de foamete aş suferi, mm bine decât să mi hrănesc şi Învelesc trupul cu lucruri care n’ar fi provenind din Uăeralităţl!» Şi dupe ce auziră toţi aceste cuvinte, se Întoarseră la casele lor mulţumind făcătorului de minuni care trimesese pe un apostol al săn spre a semăna pretutindeni ideile liberale, iar Gos- podin Skupiewski cutreeră lumea, des-robind ţiganii, şi dăruind arapilor puşi tn libertate câte două-zeci şi cinci dramuri de principii liberale pentru zilele negre, atât de naturale unor oameni de aceiaşi coloare. Tot tn vremurile acelea, tn spre Dunărea de jos, tn ţara românească, lucrurile mergpaO râO de tot. Foametea fusese atât de mare In ţara ocârmuită de Brat-tiranu. tn cât el şi cu al săi în-ghiţiserâ tot ce mal era liberal şi împăratul fusese nevoit—precum singur o mărturisise — să deschiză o casă de toleranţă a crimelor şi asasinatelor, pentru câ alt fel ar fi perit de foame. Aşa dar să chibzuirâ toţi bărbaţii de frunte care făceau parte din ortaua lui Brat-tiranu şi holărîră să ia măsuri pentru a numai suferi ţara din lipsa de idei liberale. De acea, de odată cu aducerea armăsarilor trebuincioşi pentru erghelia de la Nucet, şi mai ’nainte de punerea In vigoare a tarifului autonom, deteră poruncă să li se trimită In grabă un om cu învăţătură ca prâ-silă pentru ideile liberale. Şi Gospodin Skupiewski, din oraşul Tucanaglava, sosi. Voi el mal întâiti să grăească adevărul din strana bisericel catolice, dar fu dat cu Palma afară de oare ce aco'o vorbea apostolul Radu, şi gata erca gospodin Skupiewski să plece spre is-voarele Nigerului ca să propăvâduiască acolo principiile liberale. Din fericire, treburile se Îndreptară ; ocârmuitorul tnvăţămtntuluî şi al bisericel ti dete însărcinarea să semene prin oraşe şi prin sate ideile sale liberale. Ca să'l recunoască tot poporul românesc !I puse Steaua în frunte şi pe el în fruntea Stelei. De atunci umblă el neobosit de la a-pusul până la răsăritul României pre-sârind idei liberale. Ţara lui Brat-tiranu a reînviat acu mţ tu loveşti mereu de idei liberale, jar sărmana Polonia care a dat naştere pruncului Gospodin Skupiewski, se sbuciumă zadarnic în lanţurile robiei. Amintindu-şi cu\inte!e celebre : Ingrate patrie tu n’auras pas nics os, Skupiewski a zis se vede ţârei sale: (■Ingrata patritU Nu vei avea nici rămăşiţele... ideilor mele liberale 1» âla.xj INFORMAŢI UN I ln judeţul Prahova, de când cu monopolul chibriturilor, sunt comune cari nici până acum n’au fost aprovizionate cu materialul necesar. * Eri sa inaugurat la Braşov es-posiţiunea industrială Transilvană. Multe lucruri de mână făcute prin scoli sau de particulari, sunt espuse. * D. N. lvretzulescu, a fost primit eri în audienţă de Rege, la Sinaia. D. Kretzulescu, s’a reîntors azi în capitală. * Consiliul comunal se va întruni astă seară. La ordinea zilei sunt vr'o 70 de coutestaţiuni. X D. Dr. Bernadt, directorul labo ratorului de himie, a fost însărcinat de ministerul domenielor se focă o inspecţie pe la toate laboratoriele de himie instalate la frontieră. X Ştirea dată de mai multe ziare că d-nu Crişan ar fi fost espulsat. este greşită. X Ni se comunică că la penitenciarul Cozia arestnnţiî s’au revoltat. X Debutul de maistru al vânătorilor regale al d-lui Bibescu se apropie. In luna viitoare se va face la Sinaia o vânătoare regală la care va lua parte prinţul Rudolf moştenitorul tronului Austro-Ungar. X Citim în Viitorul din Focaşî: Opoziţiunt-a din judeţul Putna, felicită pe valoroşii ei membrii N. Boneiu, H. Davidescu, P. Apostoles-cu şi Al Zugrăvcscu din Rîmnicn-Vâlcea pentru conduita lor bărbătească, în noaptea de 11 spre 12 Iulie curent, faţă de sbiru administraţii din acel judeţ, şi salutându’I le zice: Curagifi fraţilor, momentul resbunâreî voastre şi reînviere! României nu este departe. DIIV CALIMANESTI pillim.'ineşlî2i( Iulie t8so. Multe lucruri nuol şi interesante n’am să ve scrio. Viaţa aci este aceiaşi şi aceiaşi. O adevărată penitenţă pentru vizitatori. Starea sănătăţel Mitropolitului primat , este din cele malgrave şi doctorii nu’ldaâ zece zile de trăit. Toata discuţia erea acuma de a se şti dacă bolnavul trebue adus în Bucureşti saO se 'şl aştepte sfârşitul în băi. Dupe multe deliberări s’a hotarît ca dînsul să fie transporttoănâine sao poimâine în capitala. De scăpare nu mal poate li vorba. Lângă patul bolnavului erea aşteptat şi dr. Maldârescu insă acest domn, cure e numit inspector al băilor dc la CalimâncştI, nu ’şl-a arătat încă faţa pe aci. Ce trebue se gândim de un om de ştiinţă, care este numit inspector al unul stabiliment de băl inaugurat în anul acesta, care e încă şi deputat al judeţului, care, dacă nu mă înşel, primeşte şi diurnă pentru însărcinarea sa, şi care,cu toate acestea,lasă ca stagiunea sfi treacă fără ca se 'şl facă datoria, Iară ca Să treacă măcar prin localitate l Eo las colectiviştilor chiar ca se caracte-riseze corecta purtare a colectivistului dr. Măldărescu. Aăuma, de ar fi venit saG nu d. inspector lucrurile tot cu susu! în jos ar fi mers, căci aşa a fost croiala de la început. Astâ-zi, d. dr. Vladescu, un guvernamental notoriu, făcea un sgomot asurzitor ce ridicase în picioare pe toţi pasagerii, perorltid în contra celor ce se petrec la băi. , «Nu s’a scris destul la galete, striga d. Vladescu, am se scriu eu acuma, căci lumea e furata in.trun chip nirusinal.o Aşi fi curios se ştiu in care ziar anume are de gând se scrie guvernamentalul dr. Vlâ-descu, căci Monitorul partidului, Voinla Naţionala, ’şl-â luat sarcina ca se laude tot FOIŢA ZIARULUI ..EPOCA» (1?) MIZERIILE LONDREI xn Taverna Dudului. Mac Allan, trăgând dupe el pe tovarăşul său, străbătu, mulţumită vâlmă-şalei ce se făcuse, până la picioarele acelei tribuni improvisate, şi cu toata oposiţiunea vădită a presideutulul Cas-tle, cercă să se urce pe ea Împreună cu membrul Camerei Comunelor. — Voiţi să ne urmaţi ? reluă Walson. Da Mac Allan, urmat de tovarăşul său, ajunse să se aşeze lângă orator. Atunci îl văzură din toate părţile sălei celei mari, şi un ura frenetic saluta a-rătarea lui. — Lăsaţi să vorbească Mac Allan, strigară voci numeroase. — Sir Edward să aibă cuvântul, îngânau de pretutindeni. Castle încercă zadarnic că păstreze cuvântul favoritului său. încrederea oarbă ce aveau îo irlandez fu mai tare de cât întărâlarea produsă de oratorul popular. In mijlocul strigătelor de : Tăcere! ascultaţi! putu să arunce aceste simple cuvinte : — Amicii mei, scumpul nostru Wat-son sc Înşeală înşelându-vă şi pe voi. Drept dovadă că cei de sus să îngrijesc de neajunsurile voastr.), că dacă ei nu s’ar Îngriji de ele, causa voastră are destul partisanl devotaţi in stare a rechema priu glasul lor guvernul şi ministerul la datoriele sale, eata nobilul meu amic, acela pe care îl salutaţi odată cu titlu de părinte al poporului, Sir Francis Burdelt.... La acest nume venerat, văzând mişcarea prin care Mac Allan arătă pj tovarăşul săti, tn picioare şi cu capul descoperit lângă el, zărind faţa inteligentă a lui Sir Francis, auditorul tavernei Dudului se linişti ca prin farmec, sau mal bine zicând trecu, nestatornic cum suut mulţimele, la o alt-fel de exaltare, şi primi cu strigăte de bucurie pe nobilul şi bogatul senior care venise tu mijlocul atâtor ne-Dorociţl. XIII Lodging-House. Sir Francis Burdett era din acel o-ratorl minunaţi a cărui cuvânt arzător şi musical tot odată sileşte chiar pe auditorii cei mal rău dispuşi In privinţa lor să fie foarte atenţi. Afară de aceasta de mult se pregătise pentru Împrejurarea ln care se gă- sea acum ; ştia de înainte cum trebue să se exprime vorbind de a dreptul cu poporul. Puţinele frase ce le auzise din gura lui Watson, succesul ce avuse ele, precum şi mijloacele Întrebuinţate de el spre al dobândi, li arătase cum un orator poate să isbeascâ imagina-ţiunea maselor, să le atragă, să le placă, să le domine. Cu o îndemânare de mirat, mărită prin cutezanţă ce dă obiclnuinţa vorbei; cu încrederea ce II inspira sentimentul popularităţel sale şi dovada simpaticului respect ce simţea pentru el auditorul săă, reluă tesa Iul Watson, o combătu ln părţile el e-senţiale, şi atrase ln partea Iul spiritele rătăcite fără greutate. Principalul săfl argument, cel mal bun pentru câ e omenesc şi înţelept, fu câ nu se poate întemeia nimic prin violenţă, pe când rezemându-se pe lege, Întrebuinţând până în cele din urmă, mijloacele ce ea ne oferă, menţi-nându-se într'o linie politică nestrămutată şi neschimbată, acei care lupt pentru dreptate isbutesc până la sfârşit. Castle asculta tremurând şi vânăt de mânie adevărurile ce eşeau din acea gură de aur spre a convinge mintea auditorilor sex. Cât despre Watson, de şi plini de nerăbdare şi de ilusil, lăsau să vorbească cu încredere pe Sir Francis şi câjţau printre cuvintele sale acele care le lnvoia să se unească cu Înţelepciunea, prudenţa, patriotismul lui. Mac Allan ajută mult pe orator. Ca unul ce era idolul acestor dezmoşteniţi, Irlandezul nu se temea nici odată să se amestece cu ei. Toţi 11 cunoşteau, şi cea mal mare parte din el văzuse după faptele Iul că iubirea sa pentru popor nu era nici platonică, nici interesată, câ ştia la nevoe să lucreze şi să ajute pe cel mal nenorociţi dintre ei ln cea mai largă măsură a mijloacelor sale. Sir Francis avu ln acea seară cel mai frumos succes din toată cariera sa de orator. Dupe Îndemnul Iul se hotărâ că petiţiunea va fi iscălită precum fusese convenit Ia meetingul de la Grcy-stoke-Place, şi să învoi să întovărăşească pe Hunt, popularul negustor de vax, când va merge s’o depue în mâ-nele Prinţului-Regent. Ziua hotărâtă pentru a se întruni la Spa-Fields ca să se ia ştire de respun-sul Prinţului-Regent, fixată mal întâiu la i5 noembre, remase aceiaşi, şi Castle, ruşinat, zăpăcit, fu nevoit să ridice şedinţ.a Sir Francis Burdett şi Mac Allan a-vurâ însă de luptat contra ur.el primejdioase ovaţiunî pe care presidentul, a cărui gând e uşor de ghicit, voia să li să facă. Unii voiau să însoţească pe nobilul lord până Ia otelul său.în mijlocul urărilor poporului şi a luminei torţelor. Watsonil însuşi crezură ca astă manifestaţiune n ar fi de loc la locul el, câ ar pune în primejdie şi ar strica mal mult de cât ar folosi causei lor. Castle să văzu din nou învins şi cel dof tovarăşi putură sq se retragă liniştiţi precum venise ; cel lalţi dispărură parte prin uşele întredeschise a le tavernei, parte prin cealaltă eşire. Gentlemenii, ca să se întoarcă ln quartalul Ştrandului, ln apropierea căruia se afla otelul Iul Sir Francis, re-luară drumul pe unde trecuse mal înainte ; dar trecând prin o mică strada din dosul bisericel St. Paul, Irlandezul arătă tovarăşului său o lanternă mare cu sticle roşh care să legăna,mişcată de vând, de asupra unei uşe cu o înfăţişare tristă şi păcătoasa. Pe doua părţi ale el mal mari,transparente din causa flacărei inttrioare, să putea citi ln litere negre aste cuvinte : Lodging-Ih>u$c. — Sir Francis, zise Irlandezul oprin-duse sub lanternă, ceia ce sili pe lord să ’l imite, al consacrat viaţa şi cuvântul pentru uşurarea acestei sărăcii care omoară şi desonorează pe compatrioţii d-tale I Lord Burdett făcu uu semn care însemna că presenţa sa în acest loc, la o asemenea oră, dupe cele ce spusese şi făcuse, era o dovadă destul de bună despre sentimentele sale ln această privinţă. — Da, reluă Irlandezul, dar nu ştii nu poţi să ştii până unde merge sărăcia asta. (Va urmaJ. www.dacoromanica.ro % & EPOCA — 20 IULIE 3 PUBLICITATEA ZIARULUI ,, EPOCA“ Tlrasiii 5.000 «le Toi ANUNCIURI SI RECLAME Anunciurî pe pagina IV, linia 30 bani Anunciurî şi reclame pe pagina III linia 2 lei; Ce se face la Câlimâneştl şi se lovească în top cel cari aci Indrăsnit se spue adeverul. şi în sub-iscalitul în special. Dupe câte 'ml aduc aminte, s a publicat chiar un fel de corespondenţa din bftl, datorite unei pene din cele mal agramate din câte aO indrăsnit vre-o data se se esercite in publicitate. D. dr. Vladescu, a lacul o telegramă din cele mal energiceViidistrulul domeniilor, şi în momentul acesta căută ca s'o acopere de iscălituri. Nu pot prevedea ce are se se mal întâmple. Tjf % ■ Ca probă despre inteligenţa cu care aO fost şi sunt conduse băile, se ve mal daci un fapt. Acuma tocmai, adică tn ziua de 2} co-rent, administraţia a lipit un avis prin care încunoştinţează pe public, că. fie-care persoană este obligata a plăti câte io lei, iar fie-care familie câte iş pentru musicâ. Inutil se ve mal spui că aceşti bani n’aD se fie încasaţi: întâia pentru că toţi visitatoril cari au plecat înainte de 2? n'aO plătit nimic şi cel cari au remas nu sunt datori ca se plătească şi pentru aceia şi al doilea, că acest bir trebuea anunţat de la început pentru ca fie care om se ’şi facă socotelile în regula ş* se ştie unde are se iasă cu cheltuelile. Cu acest sistem, ne putem pomeni în fie-care zi cu câte o nouă angara inventată de dirigenţl. Încă un fapt şi termin. Acum patru zile s’a construit peste un braţ al Oltului, între Căliniăneştl şi Ostrov, un pod stabil pentru piefonî. Seara vre-o'i ţ colectivişti, totl funcţionari, aO pornit cu mustea în cap la Ostrov >1 acolo ’şi-au dat luxul de a scoate strigătul meriiabil de trăiască Brăliunu 1 Mulţimea râdea fără niero rOutate, dar a doua-zi Oltul venind ceva tnaî mare podul a fost luut cu totul. Ursuz strigat şi nedibact constructori. l{(idu Ţăndări. I*. S. In ultimul moment aflu câ mai mulţi domni, în cap cu d-nif Etn. Grădişteanu, preşedintele Curţei de Compturi, Văcărescu, tatăl fostului mareşal al palatului, dr. Vlădescu, consilier municipal, C. F. Robescu, Do-brescu, supleant la curte etc, au trimis o depeşe d-lui ministru al domeniilor pentru a se pltnge In contra răului nutriment pe care ’l oferă vizitatorilor antreprenorul Baptistin M,trs. Imediat antreprenorul a luat iniţiativa unei depeşl contrarii, care s’a iscălit de alţi vizitatori, in cap cu Mitropolitul care se află pe patul de moarte. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» î^7) FORTUKt DU BOISfiOIET VELULALBASTRU (Urmare) Ce s’a petrecut Intre ei dupe plecarea sa? Rose nu ştia nimic, dar nu era acum momentul de a se mai gândi la aceasta, ea era sigură că căpitanul nu o va lăsa mult timp fără ştiri. Neliniştirile ei acum veneaO din altă-parte. Ea se gândea la copiiul pe car^ mizerabilii Îşi propusese să ’l suprim^ dupe cum ziceaţi el: Ea s'a ocupat mai Intâiii s6 vie Iu 4]. jutorul lui Saint-Briac şi a făcut foar.ţe bine, pentru câ cât p'aci era sâ vie pr£a târziu. Sacha, bine păzit de Meriad^Ci putea foarte bine se mal aştepte. £u oate acestea Insă ea era neliniştită.. Cel doul şnapani,ale căror confidenţe ea le auzise la piciorul turnului Saii^. Jacques o făcuse sC vadă de ce sunt ej capabili şi cât de lesne le-ar fi de a se 1^. troduce Într'o stradă isolatâ din slradi, Cassette. Aceşti oameni erau foarte capabili, d'a inventa vr’uti şiretlic prin care ba-, ronul s6 poată fi Înşelat. El era In adevăr brav şi bun, dar Împingea bravura sa până ia imprudenţă şi bunătatea până la naivitate In acest sens câ judeca pe toată lumea dupe el. Sacha nu'i semăna de loc; dar Sacha -- ■ E cu atât mai firească aceasta creştinească faptă a priinatu’ui cu cât dîn-sul de aproape opt zile nu poate mânca nimic. In aşa situaţie neapărat că bucatele nu i se puteau părea rele. R. Tauilara. TELF.IIIUIIE IIIN STRKIMAT.4TK Berlin. 6 August. — Ziarul *Die Post» scrie bitr’wi articol care se vede a fi inspirat, următoarele asupra opi-nhcncl publice din Rusia . Nici odată un guvern german nu va tulbura pacea ruso-germană, dar şi purtarea Rusiei face ca această temere sc fie considerată ca un simplu vis. Articolul recent al d-lui h'atko/f nu poate nici de cum 0-glindui adevăratele intenţiuni ale persoanelor atrmuitoare ruseşti ci el ar isvoră numai din un acces de indispoziţie individuală. I.o ll(ll •a. 6 August.— Rasat pe o intre vorbire cu un membru al guvernului, ziarul «Pol Korr comunică următoarele ştiri, relativ la politica cabinetului Salisbury: lu politica exterioară Lordul Salisbanj işi va reserra personal resol-varea tuturor chestiunilor, lăsând Lordului Yddesleigh numai executarea de-thlielor. In general cabinetul actual ea urma politica Lordului Iioseberry, numai că in re/aţiunile cu Russia, iu ceea ce priveşte gestiunea Saturnului şi graniţa afgană precum şi in acelea cu China, relativ la R/rmania, se vor face oare-care modificări, hi politica interioară guvernul intmţmcagă a a-duce proectele pentru reforma administrativă şi a situaţiunei agrare in Irlanda, abia in Februarie anul viitor. Sesiunea actuală va ţine poate până pe la mijlocul lui Septembrie şi o sesiune de toamnă nu va mai avea lor. Paris fi August.— hi urma ultimelor s'gomotr despre o apropiată alianţă franco-rusă, se accentuează că cu toate că Fracia ar avea multe cat/se ca si? menţic bunele relaţiuni cu Rusia, lotuşi actualmente nu există nici una care se necesite za impunerea unei alianţe iu Rusia. Dacă Rusia vrea insă a ’şî urmări interesele sale In Europa sau Asia, Frauda nu îl va face piedici la aceasta. ionslanlinopol. 5 August. Se vorbeşte prin cercurile politice de aici, că Poarta ar prepara o notă circulară către puteri, prin care si li se pue în vedere instrucţiunile date comisarilor, pentru revizuirea statului rumcUot. Deliberările comisiunei vor avea loc, la Philioopol; intdiu comisarii ’şî vor înmâna proeclelvr reciproce ale guvernelor şi abia dupi sl ud iar ea lor se vor începe negocierile amănunţite. Constantinopol, 6 August. — Mat mulţi representanţi aimarclor puteri aii interpelat pe guvernul otoman dacă ştirea că Poarta ar fi dispusă a ceda Rusiei (inului «Erzerum» ca compestţţiuue pentru despăgubirile de rtsbel, e adevărata. Poarta a declarai că acest sgo• mol e cu totul fals. Petersburg:, 7 August \ oiagiu lui d-lui Giers in slreinătate, fixat deja pe Duminică, nu ii se alribue pe qjei nici un caracter politic de însemyăta-te. Eposibil că d, Giers se sediu, direct era un copil sălbatec, o/golios. indocil, o pasăre nedomestijyja care nu câta de cât ocazia să fu#â din colivia sa şi care «burând iTfi-s’ar mal fi întors, neştlind drumuişţe prjn Paris pe cace au ! gunoştea. A)âi protectorul cât ş! protegialul a- v<îdti trebuinţă de o persoană Înţeleaptă cire să'I ajute tu presenţa şi sfaturile %ale. Rose, de şi tânără, avea tot ce'I trebuia pentru a Îndeplini aceste funcţiuni moderatoare, şi ea ardea de nerăbdare pentru a şi le relua. Eşind de la Saint-Briac, ea se Îndreptă spre Sena. Pe cheia reluă trăsura care o lăsase acolo şi zise birjarului a o duce In strada Cassette. Cât ţinu drumul, neliniştirile sale tn privinţa lut Sacha se calmară şi ea Începu să se gândească la scenele cari se petrecuseră la căpitan acasă. Ea se Întreba dacă trebue să le spue lui Meria-dec şi dupe niuILâ gândire ea se hotăiî a nu'! vorbi nimic despre aceasta. Din Întâmplare luase o trăsură cu foarte bănica! şi In mal puţin de douăzeci minute 3a ajunse In strada Rennes, unde se cpborâ, pentru a nu atrage prin sgomotul trâsurel atenţiunea pa-ciuicilor vecini ai baronului. Ea merse pe jos, până In strada Cassette, şi se Îndreptă repede spre casa lui Meriadec. Aceasta casa pe cave Rose-Verdiere o locuia de două zile avea aspectul el o-bicinuit : un aspect sombru şi tăcut. Separată de stradă printv’uu lung zid îlt care era o mică poartă, această casă la Franzeusbad şl, sau de aici, sau la întoarcere, va visila pe cancelarul german. Dacă ministrul va face o vizită şi principelui Rfsmark. aceasta nu va fi de cât ttn act de complezenţă. înţelegerea aceasta e motivată de situaţiuma politică care ht'ă la începutul presenfei septămdni a fost zugrăvită cu culorile cele mai negre; acuma insă pare mai puţin ameninţătoare. ^Schimbarea e foarte naturală, dr oare-ce—precum scriu şi ziarele — nu există nici o îndoiala, că relaţiunile încordate ale Rusiei cu cele-l'alte puteri vecine, nu vor degenera în conflict, a-tăta’timp cât împăratul Wilhelm va trăi. înainte de schimbarea guvernului in Germania nu există temere că A ustria va face un pas oare-care pentru anexarea Bosniei şi Herţnjovinei. RECLAMATIUNE D. Simion R. Apostolescu proprietarul comunei Jilavele, districtul Ialomiţa ne scrie că a denunţat tn nenumărate rtndurl autorităţilor competinle, abusurile comise de primarul acelei comune în unire cu sub-prefectul plăşeî Câmpului, şi că toate reclamaţiunile şi denunţările sale a rămas fără alt re-sultat de cât a atrage asuprai persecuţiile cele mal Înverşunate. In disperare de causă, d. Apostolescu se adreseasă azi Presei şi cere ca să se facă echoul cerere! sale d'a se trimite la localitate o anchetă serioasă care să dea la lumina faptele adminis-traţiunel. Detaliurile ce d-sa ne comunică fiind prea numeroase, ne mărginim a publica acest apel şi sperăm câ acei datori să cerceteze, tşl vor face datoria. NOSTIMADE Acum câte-va luni, am publicat In coloanele ziarului nostru statutele caraghioase ale unei societăţi cu numele de Cuta- Vodă. Fondatorii şi singurii membrii al a-celel asociaţiuni luându-se la cearta pentru diferite neînţelegeri, s'a ales praf din Întreaga societate şi astă ; primim o cartă de visită ast fel redactata : Oprea Tttelu începătorul Sodetăţei Econ-o,.ia tru creşterea vitelor: oi, cai şi vagi, cu titlul Car ol I. Care nai ba să fie vitele ce poar^ acest titlu ? ŞTIRI MĂRUNTE D. generai Budiştearjtf a fost primit erl In audienţă de jfcge. / • • D. Mihail K<;gâlniceauu a sosit ta capitală. D- "&CU ministru de finauce a fost primii erl de Rege la Sinaia. » _» 1 J latr un rauai la Colroccnl s'a găsit într'o sfârc deplorabila un individ a-iiumc Matei Ion, care a fost imediat transportul la spitalul Brâncovenescu. nu avea în spre drum de cât două ferestre, amândouă la Întâiul etngiu. Prima fereastră , aaeea îndreptată spre strada Rennes, era de la odaia Rosei, pe care ea o închisese înainte de a pleca, şi cure acum văzând’o puţin deschisă II produse oare-care nelinişte. Cea-altâ care era de la camera lui Meriadec era Închisă, de şi era un timp foarte frumos şi de şi Iul Meriadec ÎI placea foarte mult aerul. — Curios lucru, murmura ea vezeud această dublă schimbare, Nu trebuea nimic mal mult ca îngrijirile sale sereînceapa şi cu o mare ba-tae de inimă se apropie de poartă. Cheia porţeî nu o avea şi să temea să nu fie închisă ; dar Întorcând clanţa poarta se deschise. — Sunt o ntbunâ că mă tulbur, se gândi ea. Dacă baronul ar fl plecai cu Sacha el n’ar fi lasat casa la discreţia primului venit... cu atât mai mult ca la această oră serviloarea Iul nu este nici odată asasâ. De sigurei este sus,aprofundat In studiul lui don (Juichotte lăudând eroul lui Sache care nu înţelegea de cât de predilaţie lui desem-nurile din carte. Ea se urcă repede pe scara de la drapta, intra In sala In care dejunase şi negâsind aci pe nimeni, trecu în camera vecină unde ea lăsase pe Meriadec esplicând copilului pentru ce cavalerii rătăcitori se bat cu morile de vânt. Cartea rămăsese deschisă, dar nici profesorul, nici elevul nu mal erau a-colo. Iată încă cile-va detalii asupra trăsnetului de Sâmbaia trecută de la oficiul poştal centrai. Paralonerul a fost stricat; dot funcţionari ce lucrau tn apropierea aparatului trăsnit aO fost uşor comat io-naţl. Masa pe care se alia aparatul s'a aprins ; focul Insă a fost imediat stins. I* • Cu trenul de Predeal s'afl întors In C.:«-1 pitalâ d-nil N. Cerkez. arhitect, d. Si j hleanu directorul oontribuţiuniler directe ■ şi d. Dr Ltrati. Pe linia G&eşil, Sâmbătă aO fost trăsniţi 15 pari de telegraf. • Liniile telegrafice tntmiipte prin trăsnetele de Sâmbătă aii fost restabilite. Ieri la Hală unei "femei i s'a furat 7"iN' franci Iii bilete de bancă. Pungaşul n a fost IncA prins. O misarul de la Sinaia d.;V«rlaiu, a fost schimbat cu d. Cârdescu. • D. Ferikidi, minstrul de Externe care se află in streinâtate va sosi la l August in Capitală • Dupe cum am anunţat, d. Rosetti-Solescu, primul secretar al legaţiu-neî române din Petersburg se va căsători cu fiica d-lui Giers, cancelarul Rusiei. Căsătoria se va face la it» August în Karlsbsd unde pentru aceasta va sosi şi d. Giers. Sincerile noastre felicitări viitorilor soţi. D. C. U. Costa-Foru a primit la adresa sa două foarte interesante articole sub pseudouyrmjl Surcea. Abundenţa materiilor a fost causa nepublicărel lor pftnă a-curna. Totuşi aore cari lămuriri asupra u-nor pasagil din acele articole, fiind necesare, autorul lor este cu insistenţă ru: gat să bine-voiască a se pune în raport cu d-sa fagădumdu-i-se d’aUmintrclea o deplină discT-eţiune- Cu această ocasic tăcem o rugăciune tutuldr acelora cari l»ino-voesc a ne adresa manuscrise, cu peutru Înlesnirea tipografi di- să lase contra-pa-gina manuscrisului alb. Azi s'a deschis linia drumului de fer Bucureşti-Feteştî. • Cantitatea colosală de iod ce conţine apele de la Vulcana, făcendu-le superioare tutulor apelor de această natură, a de erminat pe mai mul,l capitalişti a se asocia pentru exploatarea sistematică a lor. La alegerea pentru colegiul II de senatori, vacant în judeţul Huşi, a eşit D. colonel Polrovan cu îS voturi contra fostului prefect al acelui judeţ <1. Neron Lupaşcu, D. general Anghelescu, ministru de Resboiu, întorcându-se de In Govora unde a visilnt pe «1. 1. C. Brât mu, a inspectat şcoala de ofiţeri de la Bislriţn. D. Dem. Slurza, ministru itfsti noţiuni şi cultelor, s’a întors ,ra în Capitală. D. Viţii, car. refusat d’a face par' din coffiisiiiL u enlomolugică numită de ministru domeniilor, a 1 |v | i lip,cilii >• Milo -SCU. P. ri S. Mit: , litul primat, grav Jjolnav, cure a pornit de la Câlimâ- micii n i<7 vi ciici rniîino ciin mi în I l.'i - pilală ; S. S. s’a oprit la Piatra neputând se suporte drumul. 0 D. Hubscli, care se află ia Sinaia, căzând de pe cui ’şi-a fracturat un braţ. m Ni se comunică, câ la concursul de profesor agregat (anatomie şi fisiologie) la facultatea de medicină din Paris, a reuşit compatriotul nostru d. doctor G Assachi ; d-sa e cunoscut deja publicului ştiinţific prin numeroase lucrări importante şi originale. Menţionăm încă câd.dr. Assachi e singurul d'între llomini, care în Franţa a ajuns la această dem-1 nitate. a ULTIMA ORA Paris, b August.— Balotagele pentru alegerile In consiliile generale ;dad următoarele rosultule : 142 republicani şi 33 conservatori. Republicanii câştigă 17 locuri şi peni ‘22. l ondra,!) August. — Times spune câ intrarea Angliei In alianţa Austro- Cermană esle cu neputinţă pentru că situatiunea Regalului Unit nu permite alianţe ccyjiioentale. Dar Englezii vor "“‘‘““i •frnrîirfrri riilifându se o barieră Cfţbm1 principaluluiTurbuWtur uT'pflffT bî mi 1. linaleln, 9 August.—Ierî la sosirea împăratului Austriei. Împăratul Germaniei purta uniforma şi ordinele austria ce. împăratul Franţ losef n exprimat împăratului (. •rinaniei bucuria sa constatând excelentul aspect de sănătate al suveranului german. După schimba rea salnturilorde bună venire, maiestăţile lor s'au retras pentru eâle-va momelile. Pe Urmă afl reapărut tn salon unde nu conversat. Pe la ; ore şi 3 sferturi împărăteasa părăseşte cnsleln! bâilor pentru a se duce la vila Meruri. iar împăratul Austriei se duce pe la 8 ore la reşedinţa sa, unda a fost salutat de cardinalul Mi-hnilovici, de primar şi de clerul oraşului. In acest restimp împăratul Wilhel B apare In balconul castelului, Împăratul Austriei se întoarce iute In acea parte, II salută milităreşte, ia care ’I răspunde suveranul german prin semne din mâini. Publicul, martor la a-ceastă scenă afectuoasă, aclamă cu căldură pe autori. Maj«îStăţile lor apoi se retrag In a-partamentele lor. Puţine momente dupe aceasta, soseşte prinţul Wilhelm de Prusia pentru a visita pe împăratul Germaniei. La 8 şi jumătate, împăratul Er&nlz losef şi prinţul de Prusia se reîntorc la castelul băilor unde luară ceaiuul la împăratul Germaniei. La acest ceaîu asistau prinţii de Reuss şi de llohcnlohe. Pe la 9 1/2, împăratul Franz losef se reîntoarse la hotelul său Însoţit de prinţul de Wilhelm de Prusia. La trecerea lor de Ia castel la liotei Straun-binger, mulţimea saluta viu pe suveran Rose se întoarse, visitează camera de culcat care o găsi asemenea goală, sc duce In atelier unde asemenea nu găsi pe nimeni. De sigur Meriadec trebue să fi plecat şi această absenţă a sa, de altminteres, nu avea nimic de estraordinar, căci el adesea, dupe prânz, se plimba prin Luxembourg. — El trebue să fi luat şi pe Sacha, 'şi zicea copila, şi sunt sigură că el nu ’l vaperde pe drum. Grozav doresc să’i văd pe amândoi cât de curând. Rose adusese de la magasinul din strada Bivoli o nouă comandă destul ee importantă, o comandă urgentă, şi ea n’avea timp de perdut pentru a putea să termine la ziua fixată această lucrare crre trebuia să’I se plătească foarte bine. . Ea 'şi luă dar instrumentele sale şi se încerca se facă o ghirlantâ care făcea parte din parura ce se Încredinţase talentului el de floristă. Din nenorocire,ea se gândea cu totul la alt-ceva şi nâinele nuT mergeau de loc. Intâmplirile zilei o preocupa şi imaginaţiunm ei Ii representa urmările acestor Iitâmplărî. Ea par-că încă vedea faţa severă a soţului, ochi Iul scânteietori, atitudinea sa amerinţâtoare, figura marţiala r capitanuiu şi paliditatea femei culpabile. 1 se pâiea câ aude vocea iritată a-celor doul tărbaţî, aceste voci care o făcuse se tremure In camera In care ea sta gata pentru a interveni. In urmi ea Începu să se gândească la Daubrac, pe care II vedea In gând ctl capul lui brun, perii săi negrii buclaţi, cu talia iui naltă şi subţire. Ea ’şl reamintea până chiar şi cuvintele lui c£le mal neimportante şi ar fl putut recita' cuvânt cu cuvânt ultima lui convorbire ce o avusese cu ea ; dar cum o fi iubind’o el şi unde va duce acest a-mor pe care şi ea îl Impărtâşa ? Daubrac nu se esplicase asupra inlenţiu-nitor lui şi nenorocita Rose avea multă dreptate ca să creadă câ el nu se gândea a o lua de nevasta. Căsătoria nu era făcută pentru in-ternj. Ei nici timp n'aă de a gândi la aşa ceva. căci găsesc tn cuartierul Latin destule distracţii cari li sunt foarte In de ajuns. Numai mai târziu el se gândesc ca să pue un sfârşit acestui fel de vieaţa şi atunci el nu caută de cât zestre, i^en-tru ce Daubrac ar fi făcut escepţie la a-ceaslă regulă comuna tutu'or tinerilor cari muncesc pentru aşi câştiga un loc mal bun In aceasta lume unde nu domneşte de cât banul ? Rose nu putea dar spera ca el 'şl va sacrifica viitorul şi ea se mustra ca nu ’l-a oprit holarit de ia prima lur încercare de ă’I face declaraţiuni Ea se jura ca se fie mal reservata pe viitor, dar amorezaţi! nu ţin nici odată acest fel de jurăminte şi fără a şi-mărturisi ea iubea la nebunie-pe acest euragios şî frumos tener pe r-are Întâmplarea cea mal struni» fi amestecase In viaţa ei. (Va urma), www.dacoromaoica.ro 4 FPOCA — 20 IULIE CASA DK SCHIMB I. M. F E R M O —27,STRADA LIPSCANI, 27— C U H S IJ 1 n li C u l< E S C I Iulie 18 86 UE IM IHIîUT 5 X Rente amortizabilă . . . 5 X Renta perpetna .... 6 X Oblig, de stat . 6 X Oblig, de st. dromu defer 7 X Scis. func. rurale .... 5 X Seri*, func. rurale . . 7 X Scris func. urbane . . 6 X Scris func. urbane . . 5 X Scris. func. urbane . . 5 X Împrumutul comunal O^lig Casei pens. Jet 10 dob. \ împrumutul cu premie . . Acţiuni bkncel nation. . . Acţiuni «Dacia-Rom&nia ■ . • Naţionali......... • Credit mobiliar . . i ' • Con st ruc ti uni. . . ' • Fabrica de h Urbe . Argint contra aur . . . . , Bilete de Bancă contra aur. Florin ausatriacl . . . . Schimb •••••• Pari» 8 luni . • la vedere . Londra 3 luni » la vedere Berlin 3 luni . . Viena la vedere . 973 4 Wi li 88 1031/2 88 100 92 mu tr.3 t 220 34 1020 865 820 170 13.18 13.18 8.02 I 100 1/4 85.50 1.24 2.02 de In St. Gheorghe 1887 moşia Tun-tnva cc ’i zice şi Râcami din districtul Ilfov, la o poşte departe de Bucureşti, tn Întindere de aproape 700 pogoane. De la St. Gheorghe lsxs moşia Gressia diadistr Teleorman lână Buşi-de-Vede, In Întindere de 000 pogoane. Doritorii se vo adresa In Bucureşti la propriataru! Gr. Arion. Calea Griviţa No. 38. DE ÎNCHIRIAT casele, grădina şi teatru cunoscute sud numele «RAŞKA» din Strada Academiei No. 28. A se adresa Strada Batişte* No. 11. hC IYUIIIMIT chiar do acum casa d-lul Im Mt.llllUAI V. Hiotl din Str. Luterană 15, mobilate şi nemobilate având 22 camere, grajd de 10 cal, şopron de 6 trăsuri, 2 pimniţe, 1 pul, şi grădină cu 2 pavilioane. Doritorii se vor adresa la d-nu Proprietar tn toate zilele de la orele 8 de dimineţă până la cinci (5) seară. Asemenea şi dea-rendal de la St. Gheorghe viitor moşia d-sale Copaciu din districtul Vlaşca plasa Căinişte. i DE VENZARE s au de - A - A RENDAT MOŞIA POLOCINUL DE SUS depărtare 10 minute de gara Tu-tova şi oră de oraşul Berlad. Are 310 laici arabile. 25 fânaţu şi 35 pădure, cu o escelentă gas-podii ie, având tot soiul de aea-rete şi o vie renumită. Moşia este hypolecată la creditul rural cu 75,o00 lei. Amatorii se pot adresa direct la sub-semnulul, la sus zisa proprietate. Costnchi Alexia. ALECU A. BALS AVOCAT Strada. Dreapta No. 24 DE ÎNCHIRIAT un1aac?«it«TS: lea Victoria No. 147 împreună cu dependinţe, grajd, şopron, curte, grădină, gaz aeriform In casă. Pentru desluşiri, a se adresa la No. 198 Calea Victoriei. III' IYTUIUUT c|liar fle acura C:is,“'c. t’F- I il.illiil t I din Strada Academici No. 11 conipafee din 10 Camere, cu o curte spaţioasă tn care se află grajdiO şopron şi alte dependinţe. Aceste case mal aQ şi o grădină importantă a se adresa Strada Batiste No. 11. MOŞIA STREJESTI ÎÎÎ.M; districtul Romanaţ parlea cuvenit d-nel Alexandrina Grădişteanu doctor Darvari şi losef Darvari se dă tn arendă de la 23 Aprilie 1887. Doritorii se pot adresa la d. doct or Darvari Strada Dorobanţilor No. 34 sail la d. avocat Mihail Pala Strada Academiei No. DR. VASILESCU Domiciliat tn Calea Rahovei 44, da con-sultaţiuni In toate zilele de la orele 5—6 post-meridiane. B TELIER DE LEGATORIE de la Sf. Obeorgbe ş'a mutat din C'assa FUitis Strada Biserica Eni No. 1 in Cass a Biserici dintr’o zi lot Strada Biserica Eni No. 10. i DE ARENDAT af. Gheorghe 1887 înainte. Doritorii sâ vor Pdresa la d-l Eugenie Topoloveanu Strada Solonă No. 4, Bucureşti. nr i u Pil I Dl A T chiar d acum ca-D E I N C H I n I A I sele Costa Por u din Batişte, Strada Scaunelor No. 4(i. 22 Camere deosebiidopondinţele: grajd, şopron, cuhnie, spălătorie şi alte trei ca-mereşi grădină spaţioasă. Doritorii pot visita casele tn toate zilele. Pentru condiţii a se adresa la d-nu C. G. Cosla-Foru 3, Dealul Mitropoliei, saQ la redacţia Epocei. I ♦ 0^"%, „i- î IN JUOETUL RIMHICU VALCEI I *<**„«. ^ ! »Nr ^ *• **** 200 CAMERE $1 SALOANE |j 8 Se primeşte or-ce comando şi reparata râ A. ENGEL» BUCUREŞTI TV o. 7, Strada C a r* o 1 I, No. 7. % 0ţ8TS A/V^ PE 4 200 CAMERE SI SALOANE director* Baptistin Marş HUGUES se va deschide la U 3 Iulie 1886 Table d'Hote. — Restaurant 5 la carte. — Salon de $j | lectură.—Sala de de dans.—Sala de jocuri şi biliard.— Musicft militară în to»ţg zilele în parcul Hotelului. (j) ^------—$ Omnibusul Hotelului va face de mal multe ori | pe zi serviciul la renumita sursa de Caciulata. :f Recomand onor. public vechiul şi 'marele meu magasin de lămpiprecum şi un mare asortiment de articole necesare pentru mrnagiu şi bucătărie. BAI CU APARATE PENTRU DUŞI Colivii pentru pasări, diferite sticlării, curoane funebre în metal şi în gettri şi or ce articol privitor la această branşă se primeşte or-ee comandă şi reparai ură, preţurile sunt cele mal moderate. Vedere splendită, situaţia în mijlocul munţilor pe * malurile Oltului. Oltul trece la 50 metri de stabiliment. ■ ■ Preturi moderate.■ Af. A. FAFADAT AVOCAT Str. Riserica leni No. 8 bis. D. R* B0SKTTI AVOCAT Strada Romana No. 21. HlAREl BAI DE MARE Sub-semnatul antreprenor atrag atenţiunea onor. public visitator ca stagiunea băilor de mare s'aO deschis la 15 luniu. BĂILE DINTRE VII Sunt cele mal bine situate, fundul mărel este plan şi aşternut un nisip argintiu. DRUM DE FIER De mai multe ori pe zi cu preţul de 30 bani dus şi Întors. RUFARIE DE BAE In abondentă şi curată.—Serviciil prompt şi eftin. Cu stima. X. Gh DARO. PUBLICITATEA ZIARULUI îi0. 3, STRADA EPISCOPIEI, N°. 3 1j EPOCA INSTITITUL MEDICAL BUCUREŞTI 6.-STRADA VESTEI.—6 Secţia medicala 1, Ilydrolherapia —2. Electrizare — 3. Inthopedie—4. Gimnastică medicală—5. Orhalaţî—6. Masajifi sistematic—7. Scr-viciulla domiciliu — 8. Consultaţii medicale. Secţia higienica t Bae abur...............2.50 1 Bae de putină cu şi fără duşe . 2.— medicamente..............1.— 1 duşe rece sistematică cu basin i.— BAI DE ABUR SI DE PUTINA Notă 1. Băile dc abur sunt deschise tn toate zilele dc la 7 ore dimineaţa pînă la 7 ore seara. — 2. Pentru dame însă băile de abur, o-dată pe săptămână Vinerea de la 7 oro diminuata pini la 2 post-meridiane. Preturile la secţia medicală conform prospectului • Direcţiunea TUC I VECHE SI VIN MTL ţuica şi vin de la d-nu Isaia Lerescu din Str. Episcopii, vis-a-vis de grădină se vinde la butelii ţuica dc 10 ani, veritabilă garantată pe un leQ butelia de jumătate oca dreaptă a hă Cuta şi vin veritabil de masă uşor şi curat pe 40 bani butelia. locul din strada Dionisie No. 20 şi No. 5. Acest loc are faţa pre strada Dionisie 37 metri, pre strada Crinului 40 metri şi adâncime de 44 metri. Se vinde tn total sau în loturi, de câte o a patra parte. Llnritnri oa> pnl odrottH la proprietarul lui, D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţi No. 2. u i Ij.iu; strada Crinului Se incliiriaza eliitir ile acum. MOŞIA POIANA SATULUI, din disl. lalo, miţa pL Ialomiţa, partea subsemnatului, împreună cu cu.ele cele mari aliate pe densa, tn care locueşle actualul arendaş d-l Frunzeanu, precum şi tacsa podului după apa lalomiţel, se arendează pe Ler-mon de cinci ani de la 23 Aprilie 1887. A se apresa, strada Minerva No. 12 bis. Bucureşti. i\i«*u Moscu. 0 DOMNIŞOARA ““.r,, având '«Diploma de maturitate», să olerâa daleecţiunl, In vre-o familie pentru cursul primar saO secondar. mln special pentru limba francesâ, matematici şi ştiinţele fisico-naturale. A să adresa la redacţiunl. UE VENZARE iepe. m^nzi de pur-sănge, cai de curse, de călărit, de trăsuri. A se adrtAă la d-nul Reimer administrator la nfJŞia Paskani (jud. Ilfov ** ore depărtatăfe Capitală). CAMPINA BAI MINERALE SULFO • ALCALINE Stagiunea I Iunie— 15 Septembre Stabiliment aşezat în localitate foarte frumoasă şi sănătoasă. In timpul de patru ani de când funcţionăzâ a dat resullate remarcabile contra reumatismelor, boalclor organelor maternităţii (melrite, ovatrite, scurgeri etc.) şi tn scrofule saii debilitaţi constituţionale la copil. Se recomandă încă cu succes contraparaiisiilor.boalede pele, sifilis, boale nervoase, calare la plămâni (fn băutură dinlr’un isvor de multă analogie cu Eaux bonnes. Hotel şi case private pentru locuinţă, restaurante, parcu de promenadă, musică, distracţiuni diverse, ziare, poştă, telegraf farmacie etc. Informaliuui la d. dr. N. Garoflid in Bu-cureti, calea Victorii 25 sau la d. dr. M. V. Georgescu tn Câmpina. NB. După legea specială transportul pe calea ferată este redus cu 50 0/0. MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE ROMANE v‘ubil3EU20MU(IIUHIE) 1,86 GALATI-MARASESTl-MARASESTI GALAŢI ItucureMti-lt ornau BucnrcaU-V6roiorova STAŢIUNEA Arătarea Trenurilor staţiunea Arătarea Trenurilor Tr. ac.|Tr. p. |Tr. p. ITr. pl- Tr. ac T. rul.J T. ac. |Tr. p. Bucureşti p. Ploeştl Buzăfl R.-Sărat Focşani Mârâşeştl Adjud Bâcăă Roman sos. noapte 11,00 12 27 2,14 3,17 d.4,16 5.00 6.01 7,39 8,45 dim- a. m. 8,40 10,39 12,55 2,25 3,48 5,15 s. 6,39 9,35 11,15 p. m. dim. 7,30 9,16 dim. 6.30 8,04 p.m. 4,40 7,20 Bucurcsci p. Ciocânescl Titu Pi lesei Slatina Craiova Fii iaşi T.-Severin Vârcior. sos. p.m. 4,05 5.07 6,24 8.08 9,30 10,17 12,05 12,27 seara 8,00 9,00 10,16 11,56 1,18 2,04 3,52 4,12 dim. 8,00 8,41 9,26 11,17 1,25 3,37 4,52 7,34 8,00 Koman-Bucurestl Verclorova-Baeurestl Roman plec. Bacâo Adjud Mârâşeştl Focşani R.-Sărat Buzăfl Ploeştl Bucur. sos. noap. 8.25 9.20 10.45 11.18 11.52 12.56 1.46 3.33 5.00 p. m. 12.30 1,40 3,52 4,34 pm. 1,18 3,39 5,15 seara p. m. 10,17 11,50 noap. p. m. 5,45 7,20 10.29 11.30 12.59 2,29 4,03 8,- 9,35 săra Vârcior. pl. T.-Severin FiliaşI Craiova Slatina Piteşti Titu Ciocăneşti Bucureşti s. seara 3,42 ■1,08 6,08 6.55 8,17 10,12 11,31 12/15 a.m. noap. 12,57 1,19 3,07 3,53 5,12 6,58 8,11 MQ a.m. dim. 8,00 8,40 11,08 12,30 2,27 5,15 7,05 7,49 8,30 şeara Tărgovisle-1 llu Tlln-Târguvlile '-irovisle p -a. ia. m. 6.40 1 7,50 p. m. 5,20 6,30 Titu pl. Târgovişte s a. m. 9,45 11,05 seira 915 1030 BUCURESCI-GIURGIU STAŢIUNEA Arătarea Lrenurilor T. ful.l T. p. ITr. p. BucureşLI p. Filaret Giurgiu Smârda sos. dim. 5,40 7,10 a. m. 6,40 7,10 8,55 9,00 p. m. 5,30 6,00 7,40 GIURGIU BUCURESCI Smârda pl. Giurgiu Filaret Bucur. sos. p. m. 2,25 3,52 a. m. 10,00 10,05 12,11 12,25 p. m. 8,30 10,28 10,42 Romau-lasl Roman pl. PăşcanI T.-Frumos Iaşi. sos. dim. 9,51 10,51 1,53 1,50 p. m. 4,47 4,15 8,24 9,52 lasi-Koman Iaşi p). T.-Frumos PăşcanI Roman sos. p. m. 4,08 5,25 7,17 7,53 dim. 6,52 8,35 10,01 11,06 STAŢIUNEA Arătarea trenurilor Tr.ac.lTr m.| Tr. p. Galaţi pl. TecuciO Mărăşeştl 10,40 11,06 noap. 11,40 4,16 4,52 a. m. 7,45 11,14 11,45 dim. noap. p. m. Mârâşeştl pl 5,25 11,35 4,49 TecuciO 5,50 12,34 5,45 Galaţi 4,35 8,50 Adjud-Tergul-Ocna p. m- dim. Adjud pl. 4,15 6,10 T.-Ocna sos. 6,20 8,05 T.-Ocna p. 9,45 8,20 Adjud sos. 11,36 10,00 I»loesli-Slaiuc-ÎSlnnlc-|,,oest* STAŢIUNEl Arătarea trenurilor Tr. fl.|Tr.ac- Tr. p. Ploescl pl. Siânicu sos. a. m. 10,45 12,40 Slânic pl. Ploeştl sos. p. m. 5, 6,50 TECUCIU BERLAD BERLAD-TECl)EiH_ TecuciO pl. Bârlad sos. a. m. 6,15 8,00 VERESCI BOTOŞANI CAMPINA DOFTANA Const anta-terna vodă Constanţa p Cernavodă s Cernavodâp Constanţa p. m. 3,00 4,45 6.50 8,35 dim. 9,00 11.10 1,50 4,24 Berlad pl. TecuciO sos. a. m. 8,40 10,40 Iasi-LughealUngheni-ltŢ^L Ungheni pl-laşi *os. p. m. 2,00 3,32 p. m. 4,40 6,12 PLOESTI PREDEAL-PREOEAL-rtOESCI Ploeştl pl. Câmpina Sinaia Predeal »os. seara dim. dim. y p. m. p. m. 6,15 9.38 8,19 Predeal pl. 7,45 4,51 7,14 10,42 9,20 Sinaia 8,21 5,32s 8,30 11,53 10,31 Câmpina 9,18 6.29 9,10 12,35 11,08 Pmeştl sos. 10,09 7,25 dim. 7,05 8,11 9,03 10,00 STAŢIUNEl Arăt. Tren. Tr.ac.| p.am. | p. m. a. m. Iaşi pl. 3,25 11,50 Ungheni s. 3,49 1,21 , Verescl pl. Botoşani s. Botoşani pl. Verescl s. p. m. 2,08 2,03 5.21 7.21 p. m. 9,49 11,42 3,15 1,55 Câmpina p. Doftana s. Doftana p. Cămpina p. a. m. 11,20 11,00 p. m. 5,50 6,08 Galati-Huzeu-Huzeu-Galatl Galaţi pl. Brăila Buzăfl sos. noap. 9,40 11,01 1,30 8,40 10,02 12,53 BuzăO pl. Brăila Galaţi sos. 2.30 5,03 6,15 12,55 3,41 4,55 PASCANI-SUCEAVA SUCEAVA PASCAB1 PăşcanI pl. Vereşcl Suceava Suceava pl Veresc", PăşcanI sos. dim. 10,40 12,08 12,23 5,00 5.40 6.41 săra 7.15 9,17 10,09 6,54 7,51 9.15 frioumci. — Typografia «L« Pauple Roumain», «trada Epiacopiei Ho 3 www.dacoromanica.ro