ANUL I No. 202. A DOUA EDITIUNE SAMBATA 20 IULIE IRSO Grigore O. PEUCKSCU Director politic ABONAMENTELE SE PLĂTESC TOT-D’AUNA ÎNAINTE : In ţară pe 1 an l.»ţ. 6 luni 20 lei, 31uni 10 lei in striin* tate 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei abonamentele încep LA I SI (6 A FIE CĂREI LUNI REDACŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. 1 O BANI NUMERUL NiiuscflimiE nu sc iiupoiiz* El NU SCIU CEZIC CONSPIRITIUNE CU ORI CE PREŢ ALEGERILE IN FRANCI* — INCIDENTUL B0UIANGEA Izvorul tamaduirei! VELULALBASTRU MlXfâRILLE LONDREI 0 SFITATIE LIMPEDE Perioada de stagnuţiune silită, în care ne allăm pe timpul vacanţelor, a venit se întrerupă acţiunea politică a oposiţiei tocmai cănd ea se desfăşura mai energic; şi ast-fel a dat guvernanţilor, strînşî d’aproape şi încurcaţi din toate părţile, un răgaz de care aveau—ce e drept—mare nevoe. Se aruncăm pentru azi o repede privire asupra posiţiunilor ocupate de o parte şi alta în momentul ivirei acestui armistiţiu, şi, constatând resultatele luptei de până acuma, se vedem cu ce forţe şi pe ce teren se va reîncepe lupta din nou? Mai întâiu trebue se observăm că, pe când in anii precedinţi oposiţiunea nu se punea în mişcare de cât sub îmboldireavre-unui eveniment, stând în inacţiune luni întregi, d’astă dată lupta va reîncepe ca o continuare a mişcâreî întrerupte prin vacanţii, şi aceasta fără cea mai mică întârziere. Fie-care simte că perioada de luptă care se deschide d'astă-datâ urmează a fi decisivă, şi d’acea trebue pregătiri dinlvreme şi chibzuială serioasă. Guvernamentalii nu perd timpul; ei nu încetează un minut a prepara terenul pe care se va produce prima ciocnire ; alegerile comunale. Oposiţiunea, ne-a vând mijloacele oficiale de care dispune colectivitatea, totuşi, pe cât poate, se impo triveşte la părtinitoarea alcătuire a listelor eiectorale, şi activitatea individuală ce p’alocurease desfăşură, de şi va rămânea probabil nefruc-tuoasă in privinţa Îndreptare! listelor, ne este însă de bun augur pentru campania de propagandă e-lectorală ce va trebui începută încă din Septembre, pentru a avea timpul necesar a fi condusă cu succes. * • * Alegerile comunale vor preceda cu câte-va zile deschiderea Came-rilor. Împrejurările vor da acestor alegeri o importanţă excepţională; căci, dacă ele nu vor fi pentru Colectivitate o victorie strălucită, forţa morală ce guvernul speră a trage din acea victorie pentru a reveni înaintea Camerei cu Convenţia Consulară, îi va lipsi cu desăvârşire, va fi silit a se retrage, — şi se va retrage poate, — motivendu'şi retragerea pe insuccesul obţinut în a-legeri. Altmintrelea ar rămânea expus a cădea in cestiunea Consulară ; ceea ce ar fi, prin caracterul ce are această ceştiune externă, nu numai o cădere, dar o ruină complectă, ruină definitivă a Colectivi-tăţei. Din contra, retrăgîndu-se In urma unei infrtngeri electorale— fie chiar l 1 P0CA APARE IN TOATE ZILELE comunale — D. 1: C Brătiana, salvează cel puţin aparenţele, şi ’şl mai dă încă, — hypocrit ca tot-d’a-una — meritul d'a fi d’o simţibili-tate constituţională ireproşabilă. Slăbiciunea guvernului Brăliauu chiarîn faţa actualelor sale Camere, compuse cum sunt, nu urni este azi un fapt de tăgăduit. Este adevărat că în nici o ces-tiune pînă la Convenţia Consulară această slăbiciune nu s'a dat mal bine pe faţă. « Numai două voturi «de majoritate se fi avut sigure — ne zicea un colectivist din familierii d-luî Brâtianu — şi nti retrăgeam Convenţia Consulară.' Se nu mal aibă nici două voturi de majoritate sigură, într'o Cameră, unde la început, nu număra de cit cîţî-va oposanţi ! Desbinarea a intrat în Colectivitate, şi efectele sale bine cunoscute se produc. Grupuri şi grupuleţe se deslipesc continuu de masa colectivistă, şi se ciocnesc apoi cu dânsa. Aceste ciocniri au un straniu ro-sultat ! în loc ca părticica să se sdrobească de masa ceisbeşte, dânsa se întăreşte isbind-o, şi de o dată vezi că ceea ce odinioară făcea parte dintr'o masă brută şi inertă, fără conştiinţă şi fără resunet, acum devine grupul tinerime! culte, grupul Fleva, grupul Leca, fără a mai vorbi de grupiil junimist, d’acela Kogălnicenist şi altele. In această transformare suferită de Colectivitate în Camere este de remar cat că de la începutul sesiunei legislative ea a tot perd ut din forţele sale, fără a face nici o achisiţiune alta de cât acea a d-luî Epurescu, care, or câtă importanţă ar avea cu personalitate politică, şi ori-cât de precios ar fi ca orator şi sfătuitor în rîridurile colectiviste, totuşi nu poate aduce d-lui Bralianu — fie zis, fără supărare — equivalentul perderilor ce guvernul său a suferit. * • * Iu faţa colectivitâţei ast-fel slăbite, se va presinta în luptă Coaliţiunea azi organisată in toată ţara, cu rîn-durile sale strlnse, disciplinată şi unită, şi sprijinită nu numai pe o-pinia publică exprimată prin 90 0/0 din organele de publicitate existente, dar încă pe un curent puternic de simţiment public, a cărei manifestaţie n'aşteaptâ de cât ocasia d’a isbucni. Ca cestiuni pe orizontul politic se presintă înăuntru ; asasinatele din Teleorman şi Vâlcea în care d. I. C. Brâtianu ca ministru de interne, va fi chemat a apăra administraţia sa implicată, vorbind dupe aceiaşi bancă de unde acum doi ani zicea: «Am tolerat abusuri, procese scandaloase, asasinate. ...” In sprijinul său in zadar ar lua cuvântul «omul capabil al colectivitâţei» d. Stâtescu. Orî-ee ar zice d-sa ca ministru de justiţie, n'ar putea in cestiunea aceasta se şteargă din memoria acelora cari îl vor asculta faimoasa declaraţie pronunţată tot dupe acea bancă, tot în calitate de ministru de justiţie că: «Oposiţia a perdut dreptul ia protecţia legilor!» Asemenea cuvinte ministeriale au fost sâmînţa din care sau născut evenimentele cari au sângerat două oraşe din ţară, şi din care cine ştie ce mai poate încă naşte. Daca pe tărâmul politicei sale interne, guvernul se presintă în faţa oposiţiei, slab şi împovărat de o teribilă răspundere, apoi In ceea ce priveşte politica externă înfăţişarea sa este si mai tristă. Pentru a nu ne întinde prea mult în acest articol, ne oprim la opera sa de căpetenie: Convenţia Consulară cu Germania. Am zis opera sa şi insistăm asupra cuvântului; căci E. S. d. Buseh, Ministru Plenipotenţiar al Germaniei, nu s’a dat îniâluri pentru a declara, în mai multe cercuri, că nu Germania ci Homânia a propus această convenţie consulară, şi că respunderea clauseîor ce conţine incumbă diplomaţilor români, iar nici de cum, celor germani. Aşa dar în afară, programa eolec-tivitâţeî se' poate resuma într’un cuvînt: Convenţia consularii. In ’năuntru formula acestui guvern revoluţionar se poate resuma în sinistrele cuvinte : Adversarii regimului nu mai au drept Ui proteeţiunea legilor. Cum zicea d. Al. Lahovari, vorbind de colectivişti : «Streinilor se supun; ţârei se impun !» D’asupra acestor triste realităţi se ridică spectrul falimentului financiar, până acum înlăturat graţie expedientelor de tot felul, dar care ameninţă a deveni sflrşitul crizei acute în care ne svîrcolim de ani întregi. Iacă în ce condiţiuni sc va produce lupta decisivă intre opoziţia coalisatâ şi Colectivitatea redusă. Toţi aceia care cugetă, prevăd soluţiunea finală, şi In această prevedere toţi aceia pe cari nevoile lor private îi făcea se înăbuşe, în adtn-cnl inimei, opiniile politice şi sentimentele lor secrete, pe zi ce merge, încep a se arăta pe faţă partizanii acelora cari represintâ adevărata expresiune a ţăroî. * • • De Regele Carol n um nimic a zice: am făcut o descoperire: Retras pe muntele Si na iu, Majesta-tea Sa stă pe tron, având in mână o Constituţie ruptă. Cu ochii deschişi, pare că vede, pare că aude, dar...... pst!......nici o vorbă..... «Regele munţilor» doarme,......... doarme de ani întregi : Majestatea Sa e... somnambul ! C. (•. Coslu-toru Londra, 5 August.—Sesiunea Par lamentulul s'a deschis. Camera Comunelor a reales ca preşedinte pe d. Peel; nu s’a produs nici un incident. într'o întrunirea unioniştilor liberali s’a hotărlt, după propunerea marchi-sulul de Hartington, se se aşeze alături cu partisaniî d-lul Gladstone pentru a arăta ast-fel ca partidul liberal re-mâne unit în toate cestiunile afară de una. Pesta, 5 August. — Ziarele menţin ca soldaţii români au ocupat nn teritoriu neutru. Yiena, 5 August.— 0 scrisoare din St. Petersbourg adresată Corespondenţii politice desvoltd această apreciare că tripla alianţă n’a încetat de a exista, şi că toate zisele ziarelor în astă privinţă sunt numai închipuiri. Pelersburg,5 August.—D. de Giers va pleca Sâmbăta din St. Petersburg. Berlin, 5 August. — Contele Berberi de Bismarck va merge şi el la Gastein. El NU SCIU CE ZIC Cel de la gezetele oficioase tot maî susţin că aii monopolul ştiinţelor economice şi financiare; este adevărat că afară de dânşii nimeni nu le recunoaşte această erudiţi une: tot atât de adevărat este că tn fie-care zi teoriele ce le susţin vin de dovedesc cât de greşită ideie aii despre dânşii.—Dar însfîrşit.a-ceasta este o cestiune secundară: oficioşii cred că şliiT multa carte şi efi aă multă practica: noi le zicem ca se laudă, că comit continuu greşeli enorme, care se traduc în pagubă pentru ţara. Pe terenul acesta de contra-zicerl nimeni nu se poate folosi cu ceva şi mal bine estesă’l părăsim cu totul. Ce e mai mult, noi am conveni să ’I calificăm ca cel mai invâtaţi după pământ,tn caşul când ar avea sentimentul datorii şi acela al coreoţiunel, tn cas de a li se proba greşeala. Râul însă aci reşeade. Greşesc şi greşesc cu inlenţiune în multe cazuri, şi cu toate acestea nu vor să se coreagâ. In asemenea situaţiurie, fără voia noastră trebue sâ mai revenim asupra unor cestiuni pe cari le credeam îndestul explicate, demonstrate şi resolvate. Intre acestea figurează şi sem pi terna problemă a ugiului şi a căuşelor ce l a produs. Din cele susţinute de gazetele guvernului douâ idei principale reies: 1. Că agio nu se poate socoti ca o calamitate pentru ţară. 2. Că Banca naţională nu are nici un amestec cu ivirea agiului pe piaţa noastră. Credem că am sintetisat în aceste douâ puncte toate conclusiunile oficioşilor şi ale guvernului. Să- probăm contrariul şi de asta dată. Cum s'a ivit şi când s'a ivit agio la noi ? Puţin timp după apariţiunea biletului de bancă şi în acelaş timp cu dispa-riţiunea aurului din piaţă fie însemnează aceasta ? Că s’a creat un instrument de schimb factice care a luat locul etalonului internaţional al valorilor, adică aurului. Dar oare aceasta este rolul biletului fiduciar să gonească aurul dintr'o piaţă ? Nici de cum. Biletul de bancă suplineşte în circulaţiunea zlnică moneta de aur, pentru că Înlesneşte numărătoarea, transportul şi ilind-câ ocupă mal puţin loc or dă nascere la mal puţine erori. Dar causa acestei supliniri constă In certitudinea ce fie-care trebue să aibă ca la un moment dat va putea sâ schimbe biletul fiduciar contra instrumentului de schimb internaţional, fără pagubă şi fără dificultăţi. El bine, suntem departe, foarte departe de o asemenea ipotesă. Alt-fel se petrec, în adevăr, lucrurile la noi. La început, cund se emisese Încetul cu încetul numai cele 26 milioane bilete ipotecare, acestea treceau în faţa pieţii drept ecuivalente ale monetei esistenle atunci adică ale aurului; toţi 'şl aduce a-minte că pe la 1878 şi chiar 1879—1880, deţiitoril biletelor ipotecare putead dobândi aur contra lor fără multă dificultate şi fără pagubă. Pentru ce ? Pentru că toţi aveau certitudinea, de alt-fel justificată pe atunci, că cele 26 milioane bilete ipotecare lesue se puteau transforma în instrument de schimb internaţional şi garanţiele luate pentru acoperirea lor ereau îndestul de temeinice la început. Dar această sifuaţiunt, ţinu puţin timp. Pe de o parte imobilele ipotecate pentru garantarea biletelor se scoaseră în vlnzare, fără ca banii resultaţl sâ fie utilisaţl la rescumpărarea biletelor ; iar, pe de alta parte, circulaţiunea de 26 milioane crescu până la 96 milioane de bilete de bancă. Negreşit ca în oraşe,in transacţiunile internaţionale, în schimburile avlnd un caracter dcsâvlrşit comercial, s’a produs Întâiu agiul. www.dacoromanica.ro N. Gr. FI LI PE SCU Proprietar ANUNCIURILE St PRIMESC NUMAI I.A ADMINISTRAŢIE Pentru Orier.l la IrsC:iu («jenei/, CoiuiOuUinopIt KuV-akey lleimien Han, !«'■ (Salata. Aminriuri |»e p»jt. IV. linia hani. «mincfri şi rei-laine p,; pagina treia 2 lei linia. ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO BANI NLJ MERUL SO BANI UN NUMER VECHIU Semnalul a fost dat de prima lipsă ce s’a simţit de moneta de aur !n piaţă. Şi cine a provocat această lipsă ? Fără îndoială biletul de bancă care a venit să înlocuiască peste tot, în toate transacţiunile,moneta de aur. Când s'a Înfiinţat Banca naţională esista o furie In afaceri. Cei aduşi în capul Băncii nu aveau pregătirea necesară pentru marele probleme financiare cari se a-gitail încă de la tractatul de la Erane-fort, dupe învingerea Franţei. Prosperitatea irecătoare tn care se găsea ţara dupe plecarea armatelor ruseşti de aci, care ne lăsară mulţi bani în târg, orbiră într atâta pe cel însărcinaţi a da nascere regimului financiar cel noG, In cât nu avură cunoştinţa că, sub nişte aparenţe fermecătoare de înlesnire pentru credit, dederă naştere la o criză latentă. Din ascunsă şi aproape nevăzută , criza luă din ce în cu proporţiuul mai manifeste, până ce ajunse la starea nenorocită de azi. Vorba esteacum, dacă biletelenus’ar fi emis cu atâta profusiune,dacă,paralel cu emisiunea lor schimburile internaţionale n'ar fi devenit, din necesităţile împrumuturilor, din ce în ce mal mari, oare agiul ar fi putut să se producă ? Legea ştiinţifică destul de cunoscută: lipsind causa, lipseşte şi efectul îşi găseşte aplicaţiunea sa şi aci. Iată cum ajunserăm a demonstra, pe calea esperimentală, că ivirea agiului e strâns legală de aceia a emisiunel biletelor. Dar până aci ri'am espus de cât o întâia şi mică parte a cestiune!. Cayrol. Primim din Rârnniou-Vâlceî următoarea corespondenţă care ne dă amănunte interesante asupra anchetei făcute de d. procuror Dimi-triu, trimes probabil la Rimnic fiind că este cumnatul d-luî Ministru Nacu. Cele întâmplate luna aceasta în oraşul Vâlcea, ne-a arătat destul de evident două lucruri: întâia că a fost încă o ocasie de a se dovedi ţării Întregi, că trebue să perdem orî-ce speranţă şi în ce priveşte justiţia ; poate oamenii oficiali să persecute, sâ bată şi să o-moare pe orl-cine nu sunt slugi plecate lor, şi cu toate acestea se nu găsim dreptatea nicăerl. Tot acest fapt Insa ne-a probat un lucru Înveselitor ca pe ici colea, lumea a început săse deştepte, şi când desmeticil guvernului, 'şi-ar închipui, că pot face totul fără nici o frică, apoi Vâlcea a dat semnalul, ca în această stare de lucruri anarhică cetăţeanul are dreptul, să’şl apere viaţa cu revolverul. Să le fie de bine celor care ne-a adus aici, şi care de la înălţimea tribunei parlamentare, le permite şi le aprobă Primul sbir al judeţului Vâlcea în Înţelegere cu omul de la Govora sunt Într’o stare perplexă. întâia a voit din omorul nenorocitu lui Popescu, sâ facă o conspiraţiune vastă, tn care intra toată oposiţia din Vâlcea, cu ramiflcaţiunl în Bucureşti, în urma căreia s’a şi făcut perchesi-ţiunl la domiciliu tn aceaşi noapte, d-lor Constantin Herăscu, Niculae Iepure şi Nicolae Iancovescu. Că acesta le-a fost scopul, se adevereşte din faptul că la întrebarea pusă de cei perchisiţionaţl d-luî Procuror şi jude de instrucţiune, că «ce voesc», denşb răspund: hârtii. Căutările cele mai minuţioase s'a făcut, şi nu s a găsit nimic. După aceasta, d. Simulescu părea că părăsise această idee, şi împreună cu prea inteligentul d. procuror de Curte, se gândi cum se tortureze mai aspru pe valoroşii noştri prietini. In urma omul de la Govora se vede că puse pe intimul său sbir, Dimitrie Simulescu, a vedea în această legitimă 2 EPOCA — 26 IULIE aparare, iar un complot de asasinare a simandicoaselor d-lor persoane. Aşa că acum instrucţia şi procurorul Dimi-triu nu cercetează de cât: cine a pus pe cel cinci arestaţi se omoare pe învăţătorul Popescu, dacă opoziţia nu'! înarmase contra lui Simulescu şi 1. Bră-tianu, şi în fine dacă nu se decisese ca cel cinci milioane |de Români, se deplângă. un precupeţ şi un ţuicagiO mal puţin. Şi-a găsit însă onorabilii oamenii şi o idee se poate face d'm interogatorul d-lul Haralamb Davidescu. unul din a-acuzaţî, pe care ni’l-am putut procura indirect şi despre a cărui autenticitate garantăm cu însuşi d. Procuror de Curte Diinitriu care trebue să'l aibă trecut în ancheta făcută. Procurorul Dimitriu. Pe d-ta te cunosc d-le Davidescu, de când erai comisar în Bucureşti şi ca procuror şi jude de instrucţie, te ştiQbăeatdeştept. Davidescu (întrerupându-1). Cu toate acestea d-le procuror cum se |face ca "Voinţa Naţională» mă insultă, acu-sându-mă de hoţ, eQ pot dovedi onestitatea mea cu cert'flcatele Poliţiei şi Primăriei Capitalei unde am servit, precum şi cu dd. Moruzi, Fleva, Cape-leanu şi alţii care nu a avut nici odată să se plângă de i.'ine, şi vă rog să 'ml permiteţi să răspund acelor calomnii. Procuror. In arest nu se face politică. Davidescu. Dar lor le este permis să mă insulte ? P. Vel respunde când vel scăpa din arest. D. Atunci d-nii Vilagros şi cel de la «Voinţa Naţională», sunt laşi pentru că 'ml calomniază onoarea mea a-tuncl când nu mă pot apăra, (se fi-neşte dialogu asupra acestui punct.) P. Cum se face c» d-ta n’al voit a depune nimic când Procuroru tribunalului te-a interogat? D. Pentru că adevăratul culpabil, şeful suprem al bandei puse spre a ne curăţi, este d-nu Prefect, şi nici justiţia nu poate face nimic contra sa. Un esemplu, Comisaru de Poliţie, Pictraru.a insultat In piaţă pe d. Slâ-vescu membru tribunalului, şi d. Prefect l'a satisfăcut pentru moment; după zece zile, l'a făcut iar comisar, şi acum, ’l vedeţi că este sub-direc-torul care ne păzeşte. P. Poţi dovedi cu martori cele ce spui d-ta, adică că Prefectul este amestecat în această afacere ? I). Mul mulţi de cât vă veţi putea închipui. P. Aratâ'I ca să’l notez. D. Suspendaţi InttiG pe Prefect, Poliţai, pe Primarul oraşului şi pe inginerul Zâgănescu care sunt autori şi complici, şi atunci foarte uşor veţi descoperi adevărul, ba vă asigur, că veţi fi îngroziţi de ce sunt capabili aceşti oameni şi veţi trece de partea noastră. P. Am Întrebat pe d. Prefect, despre aceaslă acuzaţiune ce faceţi şi mi-a spus că nu are nici o cunoştinţă. D. Vi l’aţl închipuit prea cavaler, lucru pe care nici d-sa singur nu '1 crede. P. Ce crezi d-ta dacă prefectul ar fi voit cu adevărat se vă bată, nu ar fi găsit pe cine se pună să vă bată pe toţi ? D. Nu ne cunoaşteţi d-le procuror, adu d-ta pe Kiriţescu sad Atanasiu ca să ne b ta, şi vel vedea câte zile vor sta în Rîmnic. (pause fără a mal răspunde) P. D-ta ce ştii relativ la omor. D. Căutaţi întăiO d-v. şi vă luminaţi în privinţa atentatului de mal nainte, contra lui Zugrâvescu, şi veţi vedea că estestrlns în legătură cu acest de acum. P. Mortul se ducea la telegraf să dea o scrisoare recomandată,c*- aţi avut să'l omorâţi? D. Da d-le procuror, mortul a voit să recomande la orele 11 din noapte o scrisoare, şi în loc de Poştă nemereşte se o recomande pe spetele noastre, noi însă i-am dat’o cu retur-recipisă ! 11 (pauză). P. Pentru ce, dacă ştiaţi că o să vă bată, nu aţi reclamat procurorului. D. L'am căutat cu toţii, şi era la Că-limăneştl, şi în ziua seri când s'a atentat la viaţa noastră, am găsit, opoziţia în corpore, în piaţă pe d. Substitut Sachelarie şi ’i am spus lucrul, relatân-dul tot odată, că purtăm arme şi ne vom apăra. (Procurorul sună clopoţelu şi se Introduce d. Substitut). P. Adevărate sunt cele spuse de a-cuzatul Davidescu, că v’a anunţat despre modul cum se va apăra când o-poziţia ar fi atacată? Subst. Este adevărat că mi-a spus verbal; nimic însă In scris. P. D-nu Substitut a fost slab, eQv’aş fi luat armele, şi v’aş fi trimes pe toţi la puşcărie. D. Aceasta o puteţi face şi acum d-le Procuror, mal toţi membrii opoziţiei se află pe sălile tribunalului, în acest minut şi toţi poartă revolvere, luaţile vă rogi!! (pauză mare). P. D-v. aţi făcut complot se ucideţl pe d. Simulescu,ce răspunzi? D. Noi am făcut politica tot d’auna pe faţă, şi de două ori la întrunirile noastre a asistat şi d. PoliţaiG chemat espres, cât despre cele ce spuneţi, sunt curate glume şi numai răspund. Ast-fel răspund asasinii? De sigur iată un interogator care merită să fie trecut In analele justiţiei, t Pcreu BULETIN EXTERIOR ALEGERILE IN ERANCIA — INCIDENTUL BOULANGER TUTULOR REPTILELOR In numărul nostru din 1 Maiu 1886 am făcut următorul răspuns tutulor celor cari se cred atinşi de cele conţinute in ziunil Epoca. Am zis: Directorul politic este responsabil: 1. De linia politică a ziarului ce diri-geazâ ; 2. De articolele sale personale. Când un articol supără pe cine-va el vine la redacţie şi Întreabă care este au torul articolului si trebue ca fie care articol s6 fie scris sub răspunderea cuiva. Amintim încă odată aceste regule elementare ce se obicinuesc pretutindeni în ziaristică şi pe care chiar reptilele trebue se nu le ignoreze, dar se prefac că nu le cunosc fiindcă aşa le vine la socoteală. Alegerile pentru consiliele generale care aQ avut loc acum câte-va zile In Franţa n a modificat Într’un mod simţitor situaţiuuea partidelor. Nici conservatorii monarhişt! n’aQ dobândit o întărire însemnată, nici republicanii n'ai'i reuşit a înmulţi scaunele ocupate de partisanil republice!. Diferenţa care a reeşit din lupta electorală fiind numai de 15 glasuri în faţa unul număr atât de însemnat de alegeri, nu se poate vorbi de o victorie, nici de o Infrîngere a uneia din părţile luptătoare. Lupta a rămas încă neotărâtă ; ea este amânată până la alegerile generale. Republica n'a făcut progrese ci numai să mânţine. Majoritatea naţiunel francesenu voeşte îneft o schimbare spre forma monarhică, dar nici nu arată vr'un entusiasm deosebit pentru republică. Şi să nu uitam că alegerile s’aQ făcut sub influenţa partidei guvernamentale care, fără a esercita o presiune ilegală, totuşi are în favoarea el faptul d'a ocupa puterea şi d a dispune de voturile funcţionarilor şi a acelora cari aQ relaţiunl direcle cu Statul. Impresiunea generala a alegerilor este dar defavorabilă acelor de la putere. Este incontestabil ca republica începe a perde tărâmul. Causa principala care împiedica sistemul republican d’a se consolida şi d’a progresa, este teama radicalismului ce a coprins clasele burgese. Pe când republica era condusă de individualităţi puterniceca Thiers şi Gam-batta să putea crede că aceşti bărbaţi vor putea păstra sistemului republican tendinţa conservatoare care este privită ca o garanţie contra utopiilor radicale. Thiers a zis atunci un mare adevăr esclamând: «republica va fi conservativă saQ nu va fi.» Astă zi ea a început a nu mal fi conservativă. încetul cu încetul ea alunecă spre rădică lism şi nu e depărtată ziua în care grupul Clemenceau va lua direcţiunea afacerilor publice. Această radicalizare a republice) ro-presintâ pentru dlnsa cel mal mare pericol. Ea poate face ca ideile conservatoare să’şi recâştige tărie şi să meargă până a favoriza o reacţiune monarhică. Marea majoritate a poporului francez voeşte un regim moderat care să’l asigure propăşirea paci-nică şi să fereşte de frământările sociale pe cari le ar putea provoca venirea la putere a radicalilor. Din acest punt de vedere, incidentul ce s’a ivit în zilele din urmă cu ministrul deresbel, generalul Boulanger, să poa le privi ca o fericire pentru republica moderata, căci prin el posiţiu-nea acestui general este grav compromisă şi e probabil ca grupul Clemenceau va pierde pe unul din agenţii săi principali In sânul guvernului. Să ştie ca cu ocaziunea desbaterilor provocate în Cameră prin espulsarea principilor, ministrul de resbel res-purisese unul deputat care îl imputa ingratitudinea sa către ducele d’Au male, prin o declaraţiune în care nega că ducele ar fi contribuit ceva la nu mirea sa la graiul de general. In urma acesteia, ziarele conservatoare şi mal ales d. Limburg, care este un om de contlenţâ al ducelui de Aumale, aQ publicat un oare care număr de scrisori pe care le adresase generalul Boulanger în anul 1880 şefului săQ d’a-tunci, ducelui de Aumale. In aceste scrisori aprigul şi mândrul ministru de astă-zl mulţumea ducelui pentru avansarea sa în termini umili şi târâtori. Ceea ce pare mai grav pentru nenorocitul generaL este că el, a început prin a nega existenţa scrisorilor, pînă etnd, la urma, s’a probat că în adevăr le scrisese. Se înţelege ca aceasta atitudine mal mult de cât incorectă a produs o im-presiune adâncă asupra opiniunel publice şi în rlndurile armatei. Situaţiu-nea ministrului a devenit imposibila şi e probabil că el va fi silit a se retrage. Un ziar german observă cu această o-casiune că radicalii francezi n’aQ noroc cu ministru lor de resboifl : Generalul Thibaudin s’a retras într’un mod cam nefericii; generalul Boulanger, dupe ce făcuse mult sgomot şi începuse a'şl da aerul de reformator, este asta-zl espus la o cădere cam ruşinoasă. Să ştir că în Francia greşelile cari atrag după dlnsele ridicolul sunt mai sdrobitoare de cât or unde. Dacă s’ar mal repeta incidente ca acesta, ele s’ar resfrânge şi asupra situaţiunel generale a partidului republican. Naţiunea franceză este foarte simţitoare în faţa or cărei împrejurări ce să atinge de armata şi un regim care n’ar şti să mănţie la înălţimea cuvenită dignitatea armatei, ar (1 un regim osândit înaintea opiniunel publice. V. INFORMATIUNI Rpgele a primit eri in audinenţâ la Sinaia pe d. Coutouly, ministrul Franţei. X Azi dimineaţă a plecat la Sinaia d. Dr. Busch, ministrul Germaniei. X D-na şi d. Gr. Şuţu au plecat la Sinaia X Se zice că in locul Trompetei Bucureştilor va upore un alt organ po liţienesc. Numai firma se va schimba, fondul fiind acelaşi. X lată în ce condtţiuni a confiscat poliţia un numer din ziarul Trăsnetul : Un agent al poliţiei s’a presintat la tipografie si a cumpărat 1000 de numere care se tipăriseră până la acel moment. Dupe aceasta poliţia a interzis tipografului ca se mai tragă alte numere şi se le pue în vânzare. Azi, aflăm că d. Macri, redactor la acea gazetă, a fost rădicat de a genţii autorităţii.... spre a’şi face serviciul militar. Amintim că acel domn Macri re dacia până mai deunăzi ziarul Trom- peta Bucureştilor care îndemna pe cetăţeni se spargă capul cu topoarele oamenilor din oposiţie. Acea gazetă putem afirma că primea parale de la prefectura poliţii şi de la primărie. Suntem foarte curioşi d’a şti dacă d. prefect de poliţie va mai tăgădui aceasta. X Am zis, intr’un numer precedent, că guvernul nostru caută prin toate mijloacele seîtnpiedice venirea d-lui Hitrovo în Bucureşti, în calitate de ministru plenipotenţiar al Rusiei Putem afirma că această cestiune a mai fost agitată, decurînd. într’un consiliu de miniştrii. X Primim de la d. N. Vlaicu următoarea scrisoare : Domnule Redactor, Afiîndu-me la băile Slănicului, un amic al meu, ’mi arată ziarul Voinţa Naţională, undesub titlul de lumină deplină să se facă, publică o copie de pe o pretinsă petiţiune. ce se zice că ar fi adresat tatăl meu în anul 1885, poliţiei din Galaţi. Me grăbesc a o declara de falsă, iar faţă cu autorii anonimi eu îmi reserv dreptul a’I trata în, curând precum merită. Meu Ylalcu. Băile Slănicului, H Iulie 1886. X Direcţiunea teatrelor ’şî dă multă silinţă pentru ca viitoarea stagiune teatrală română să fie mai roditoare de cât cea trecută. In lunele Octombrie, Noembriese va represinta Othello, tradus de d. P. Carp şi Femea Iul Socrate, traducere în versuri de d. Sion. Afară de aceasta mai sunt în lucrare două mari comedii pentru publicul care preferă spectacolul cel vesel. X O depeşă primită de Peste Lloyd din Teme ş var Ah următoarea versiune asupra conflictului care s’a întîm-plat la frontiera Austro-Română : Temişoara.—In privinţa celei din urma călcări de graniţă la Verciorova se raportează următoarele: La 1 a le co-renteî se puse în marş un detaşament militar român în deplin echipament de campanie, trecu peste plrău Bahna, ce slujeşte de graniţă a ţârei, călcând ţi-nutu ungar şi ocupă malul drept al Bahnei până la pod. apoi pe partea stânga a valel Bahnei până la calea ferată şi tărlmul plan până în Dun&re, ce era privit maî’nainte ca neutru. Pe dreapta şi pe stânga vămet ungare s’aQ pus dc asemenea posturi militare. Detaşamentul militar român trebuia să fi fost tare de 100 oameni. După ce fu observată apariţia oştirel române de poliţiadin Orşovaşi santinela vamala, comisarul siguranţei publice se duse la unul din posturile române şi Întrebă din al cui ordin au trecut militarii români, graniţa ungară. La răs-punsu, ca din ordinul căpitanului, comisarul se duse la comandantul deta- FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (15) MIZERIILE LONDREI XI. Wliliani Castle. Dar celor care se aflaQ acolo de la începutul şedinţei le păsa puţin de a-ceste neajunsuri, de cum-va le băgase în seamă. Nu se lngrijau de cât de cuvintele oratorului, de desvoltările ce da subiectul săQ. Auditorul se compunea în mare parte din oamenii din popor, din lucrători probabil siliţi a sta cu mânele în sân, din nenorociţi mal răfl atinşi de cât cel lalţî de miseria fără leac,care se întindea de la un capăt la cel altul al o-raşuluî şi străbatea în toate casele fără deosebire. Totuşi, pe ici pe colea, printre haine peticite şi feţe de desgropaţl, se deosebeau pe fondul tabloului, spre a’i indulci umbrele, câteva persoane îmbrăcate cum se cade, cu faţa inteligentă şi având o educaţiune mal in raport cu importanţa subiectului ce să discuta. Câte-va femei, care nu eraQ nici mal puţin pasionate, nici cu mal puţină băgare de seamă de cât bărbaţii, se deosebeau în auditoriQ precum şi un număr destul de mare de tineri, dacă pot fi numiţi ast-fel, copillnărâ-viţl de cu vreme, slăbănogi şi neruşinaţi, cari alcătuesc tagma tâlharilor din Londra. Presidentul William Castle,care mai târziQ Iş lua în asta afacere rolul u-râcios de spion şi pârâtor, era un om de o înfăţişare imposantă. aproape simpatică. Simplu, dar foarte curat îmbrăcat, dirigea discuţiunea cu un tact foarte mare şi cu o energie de mirat. Mulţimea de acolo putea să se Înşele în privinţa lui, să ’l ia drept un mare necunoscut, în stare de a cârmui Statul ; dar nu era nevoe să ’1 priveşti de două ori cu băgare de seamă, să vezi ce direcţiune ştie să imprime voinţelor auditorului, ca să înţeleagă că, el singur printre toţi aceşti nenorociţi întărâtaţi de suferinţe sau de pasiune, era stăpân pe sine şi nu perdea din vedere ţinta ascunsă la care era însărcinat să ajungă. Trebue să spunem câteva cuvinte despre acest om care juca un rol atât de important şi de fatal în rescoala săracilor din Londra de la 1810, şi în interogatorul la care 11 supuse avocatul acelor pe cari el însuşi ÎI împinse în prăpastie, Înainte de a-’i denunţa, vom găsi dovezi de Înjosirea caracterului săQ, de ticăloşiele nenumărate ce au pătat viaţa sa. Castle ascundea cu cea mal mare grije vârsta sa, saQ spunea despre a-ceasta lucruri absurde, ceia ce e tot una. Pretindea că are 28 ani cel puţin, 33 cel mult. Insă, advocatul dovedi, dupe chiar mărturisirea lui Castle, că la 1810 eraQ 20 ani de când se lăsase de meşteşugul lui de ferar, la care nu poţi să te dedai de cât când ai oarecare putere. Ar fi trebuit dar să înceapă ca copil. Silinţa ce-şl da eroul nostru de a a-coperi trecutul săQ cu un văl misterios şi nestrăbătut, nu proba nimica bun în favoarea lui. întrebat dacă era însurat, Castle, dupe ce stătu mult timp la gând, se ho-tărâ a respunde afirmativ ; dar nu ştia de care din femeile Iul e vorba; însurat cu o femee dupe placul Iul, mult timp, zicea el, trăise cu o alta. In general să credea că Castle e cel puţin bigam, dacă nu chiar poligam. Inteia sa femee fusese expatriată prin mijlocirea lui, se vede ca să scape de un martor ce ’l putea compromite. Cu cea de a doua făcuse un comerciQ foarte bănuit: un comerciQ de odăi mobilate, care te făcea să crezi ca profesiunea sa este cea mal ruşinoasă. Dupe ce să lăsase de ilăQ, Castle trăise, aşa spunea el, din ceia ce 11 aducea fabricaţiunea şi vânzarea păpuşilor de copil. Veşnic într’o lipsă mare, ce putea fi confundată cu miseria, toate mijloacele i să păreau bune pentru a scăpa de ea. Ast-fel mult timp trăise din fon- dul ce ’I da trădarea patriei sale, ajutând, drept o bună resplată, pe ofiţerii francezi, prisonierl de râsboifi, să fugă din Anglia. De când era la modi de a critica sprijinul dat Sfintei Alianţe de politică engleză, Castle se fălea în gura mare de isprăvile ce făcuse, mărturisind or-cul voia sa ’1 auză că organi-sase şi ajutase evadarea generalului Lefăvre-Desnouettes. In relaţiunl necontenite cu pungaşii, adesea-orl puse în circulaţie bancnote falşe, din care causă se începuse o in-struncţiune judiciară în contra Iul. Dar pe când complicii săi fusese condamnaţi la moarte saQ depărtaţi, el singur scăpe cu viaţă şi fără închisoare, pentru că se făcuse denunţător, profitând de legea engleză şi să declarase martorul coroanei, adică destâinuitor. A-vocatul car ’l întreba, pretindea că Castle mal are încă pe conştiinţă moartea mal multor oameni şi nenorocirea altora mulţi. Ticălosul ridicase la Înălţimea unei arte scârboasa profesiune de martor al coroanei, spion al poliţiei, agent provocator, împingea la rău pe cel slabi de fire şi uşori de corupt, apoi denunţând pe complicii săi, trăia din venitul denunţărilor sale. Toate aceste fapte nu fura de ajuns dovedite,dar persoana lui Castle, purtarea sa în procesul rescoa-lel care ne ocupa, iuţeala cu care se declară încă odată martorul coroanei, făcuse să se prepue ca destăinuirile sale nu sunt adevărate. Apoi din interogatoriu se dovedi un fapt sdrobitor pentru el: sărac de tot Înainte de res-coală, dusese o viaţă uşoară cât timp ţinuse pregătirile el dupe ce el însuşi o slrânise. Ast-fel era omul care presida adunarea, de la taverna Dudului. S’o spunem de îndată, el convocase, el stăruise să se ţină astă adunare, şi tot el ceruse ca Mac Allan, de a cărui influenţă mare se temea, să nu fie prevestit. Irlandezul şi Sir Francis Burdett se furişară fără sgomot In mijlocul mul-ţimel ascultând cuvintele lulWilson junior. Cel întâiQ, când intră, îşi desfăcu mantaua şi se descoperi prin o mişcare naturală. Castle, care nu perdea din vedere nimic din cele ce se petreceaQ In auditorul ce stăpâena, văzu pe Mac Allan şi pali puţin fără voe. Dar când Sir Burdett, ne putând suferi căldura locului în care intrase, făcu ca tovarăşul săQ şi descoperi trăsurile obrazului săQ, Castle, care ’l cunoştea prea bine, căci spionse adesea pe nobilul membru al Camerei Comunelor, tresări de ciuda şi de mânie. Câte-va capete se Întoarse spre noii veniţi, câte-va saluturi amicale, dovedind un mare, un simpatic respect, fură trimise de departe Irlandezului. Se făcu şi puţin sgomot, care acoperi vocea autorului şi îî Încurcă gândurile. Castle voi să impue prin cutezanţă, şi cu o voce sonoră, clară hotărâtă, rosti cuvintele obişnuite: Luaţi seama 1 Ascultaţi1 (Va urma). www.dacoromanica.ro EPOCA — 2(5 IULIE 3 PUBLICITATEA ZIARULUI ,, EPOCA“ Tlraglu 5,000 de Toi ANUNCIURI SI RECLAME AnunciurI pe pagina IV, linia 30 bani AnunciurI şi reclame pe pagina III linia 2 lei. şamentului spre a lua espilcaţiunl şi a obţine imediata deşertare a teritoru-luî ungar. Comandantul refuză ambele cereri, după care comisarul fu condus de un vahmaistru cu o santinela pănă la locuinţa sa !n vama ungară. In urma avizelor oficiale, a doua zi plecară la faţa locului comandantul de corp generalul Comite Degenfeld, a-fiat In Mehadia şi judecătorul ocolului. Locuitorii Orşovei eraQ tn mare mişcare dupe ce s'a aflat călcarea graniţei. Detaşamentul Honvezilor priimi patroane cu gloanţe şi sta gata cu armele In piramide. Dar militarii români, se retraseră, fără a mal întreprinde ceva deja de la ora O dim. înapoi peste graniţă. Despre acest fapt s’a dresat Iu vamă, faţă fiind comandantul de corp, un proces verbal. CRONICA Isvorul tamaduirei! p urile — acolo este adevăratul isvor al tămăduire!. Isvorul Carol vodă, este purgativul cel mal plăcut şi cel mal eficace, recomandat specialmente contra constipaţiilor oposiţio-niste cele mal rebele şi contra anti-dirusticis-muluî învechit. Numeroase certificate iscălite P. Borş, Candiano-Popescu, Câmpi-neanu şi mal ales Dim. Sturza, dovedesc că este de ajuns s£ ţi se libereze o simpla reţeta pentru acest isvor ca s£ te pue în picioare şi să ajungi pănă la Virful cu dor. Când e vorba despre băile sodo-salifere Calimâneşti. este de ajuns sS ştiţi că dupe analisa făcută de învăţatul himist Bernhard, s'a constatat că acest isvor conţine o cantitate însemnată de iod. Iodul avînd proprietatea de a trăi în foarte proastă armonie cu mercurul, întocmai cum trăeşte luna cu soarele. — a-dică când vine unul cel-l'alt trebue s£ dispară—staţiunea Călimăneştl a fost recomandată tânărului Disescu care nu ştie bine dacă trebue s£ rCmâe liberal-naţional saO să se facă junimist, şi într'o zi se urcă, într'alta se coboară de la un partid la altul, întocmai cum face mercurul în termometru. Lacul-Sărat este în special reservat pentru ace! ce sunt deprinşi cu apucăturile no-moloase ale tovarăşului sfântului Anton, iar despre Balta-Albă nu îndrâsnesc s£ zic nimic. Constat însă în treacăt că, dupe cât a-lirmă anunciul publicat în Românul de la 22 Iulie, bolnavii se slujesc acolo, pentru cura-risirea lor, de canalul de scurgere al onor. ministru al domenielor. D. Stolojan, care trecea până mal deunăzi în faţa amicilor politici, drept un puit de scicnce, cum zice francezul, e redus prin a-cest anunţ la rolul puţin poetic de urloia. Pe când toţi colectiviştii se scalda şi se îndoapă cu ape minerale, care la Slânic, care la Pucioasa saCi alte localităţi, singur d-nu preşedinte al consiliului nu se scaldă nicăerl, nu se serva de nici un fel de urloia. D-sa se mulţumeşte se stea la racoarc la Govora, pentru ca s£ fie deprins, când va veni zioa de apoi! Max. Ţara românească, de la răsărit până la a-pus, a ajuns un nesfârşit isvor de tămăduire, mal mult saa mal puţin alcalino-chloruro- sodico-bromato-iodato- purgativ. După cât spun toate ziarele la pagina a patra şi chiar la a treia, pe fie care zi ţâşneşte din pământ câte un nuoa isvor care se bucură de prerogativele unui suveran autocrat, adică acele de a te face se esi afara, îndată ce’l vine gustul — sad mal bine zis— îndată ce'l al simţit gustul. Beizadea Mitraşewski a rCmas pe jos cu băile sale de la Eforie, de când natura, ajutată de guvernul actual, a scos la lumina nişte ape cu un miros ce aminteşte cât se poate de puţin pe acel al opoponaxulul, şi legăturile care ţin sirius îmbrăţişaţi pe membrii partidului colectivist nu provin de cât din obiceiul ce aQ toţi de a se scălda în a-ceaşl apă, poate din eausa lipsei de bae individuala. Pentru ce Insă, d. 1. Brâtianu s'a dus la Govora pe când d. Disescu bea la Călimâ-neştl apt minerală în sănătatea vizirului ? Pentru ce , unii se desmiardă la Pucioasa sau Balţaţeştl. pe când alţii cutreeră Lacul-Sărat, Câmpina, Slânicul, Sinaia şi alte localităţi ? lată întrebarea. Acum, iată şi respunsul : Despre Sinaia voia vorbi foarte puţin. Ştiut este că după experienţele făcute de cel mal însemnaţi medici — însemnaţi în toate chi- Paris, 3 August. —Ministrul de res-bel,generalii Boulanger,a adresat o epistolă către d. Limboury, cel care a publicat în jurnale scrisorile lut Boulanger către ducele d'Aumale. In această scrisoare Boulanger recunoaşte de autentice ultimele trei scrisori publiccle. Ministrul mai adaogă : Fiind că conjura-ţiunea prinţilor m'a silit a alege intre fostul meu şef şi republica, eu am rămas fidel republicei. Legea fiind votată, eu am ordonat s’a execute, bacă când va amica Ducelui d’Anmale vor voi a trece de la vorbe la fapte, au ’mi voiu îndeplini, simplu dar energic, datoria mea. Paris, 4 August. — Limbourg a res-puns ministrului Boulanger că el nu ’i va face complesenţa d a considera scrisoarea lui drept o provocaţiuue, care ar putea fi primită ; el supune scrisoarea la aprecierea oamenilor de onoare. Berlin, 4 August.—După cum spune «Tagblatt» Rusia ar fi solicitat de la România,acum câte-va săptămâni,trecerea armatelor pentru Bulgaria, oferindu-i in sc/iima înapoierea teritoriului din Basarabia. România ar fi refusat, şi a-ceea s’ar fi făcut cu consimţimăntul Germaniei. Austro-i rgariei şi Angliei. Confirmarea acestei ştiri trebue aşteptată dar cu toate acestea, ea nu nteşte ştirea pe care o dăduse ni oara ziarul «Xcmzet» asupra unor negocieri ce -< făceau de ofiţe.i ruseşti în Bucureşti. Paris 4 August.—O scrisoare din Re tersburg a ziarului > zice, că cât timp d. de Giers va fi la cârmă nu trebue să fie temere de isbucnirea uuui res-bel. Ministru şi colegii lui insă şi o mare parte din opitiiunea /nilaică ar fi contra lui Giers. Tunis 4 August. — Regele Greciei a plecat astă-zi la ura 2 3/4 p. m. la Paris. \ew-Yosk, 3 August.— D. Samuel Tilden, conducătorul partidei democratice, a murit. Berlin, 4 August.—In urma întâlnirei de la Gastein şi visitei archiduce- lui Carol Ludovig la Pctencofi, cu tot limbagiul discreditor al presei ruse şi voiagiului nesigur al d-ltti Giers ; totuşi situaţhmea politică se consideră pretutindeni ca îmbunătăţită. Ziarul«Post» se ocu/iă şi el aslâ-zi de armată rusească şi conchide că armata rusească e mai marc in număr de cât cea germană, dar în valoare internă remâne mult înapoi. ŞTIRI MĂRUNTE D. general Grecennu, prefectul Palatului a sosit tn capitală venind de la Sinaia. Azl-noapte s'a comis uri omor din ceartă tn Strada Traian. Un grec a înjunghiat 2 negustori şi în urmă s'a înjunghiat şi ei. Toţi au l'ost duşi la Filantropie. • * • Citim tn Buciumul Velcci: Duminica la 20 a. c. a fost Inaugurarea Bisericel catolice care s’a zidit din nod. şi fără îndoiala că catolicii a voit să tic solemnitatea cât mal imposantâ. Toate bune până aci, dar ce caută la această solemnitate prefectul judeţului, primarul 0-raşului şi cele alic autorităţi in ţinută de gală, şi cc mai caută escadronul de călăraşi şi plutoauele de dorobanţi, care tn mare ţinuta asistă la ceremonie şi presinlă armele unul popă care slujeşte tainele bisericel de apus / înţeleg ca d-iicl Simuleseu şi Vilagroacari sunt de rerigiune catolica, să le placă aceasta,dar nouă Românilor nu ne este permis s6 Întrebam pentru ce plătim not dările cu care se lac ceremoniele la Roma ? Aşa dar papistaşil aQ ajuns la noi să fie oficiali 1 Citim tn Democratul din Plocşli: Agenţii secreţi al poliţiei din Bucureşti, cari fac spionagiul Ia Sinaia, sunt foarte mulţi, aşa în cat desgustâurin atitudinea vădită a lor, pe cel ce s<; cuc să petreacă safî să se plimbe acolo. Chiar magistraţii însărcinaţi cu ordinea publică sunt târâţi de la Ploeştl pc acolo. Asl-fcJ,locul de râsu-flare al aerului liber şi curat de la Sinaia, a ajuns să fie cu totul infectat de aceste miasme; şi cu încetul, publicul trebue să şl caute alle locuri de distracţie, mal tu jos sau mal tn sus de Sinaia. D. Profesor dr. Freitag, care a fost anul trecut în larâ pentru a studia rasa ovină din ţară, va veni din noO tn vara aceasta pentru a ’şî continua studiile începute. D. Nacu, Ministru de tlnance, a plecat azi la Sinaia. b. generai Buili*teauu, care .era dus tn străinătate, s'a reîntors. D. N. Fleva a plecat ta BuzăO pentru câte-va zile. Ni se spune,că institutorii din plaiul Horezulul (Vălcea) nu ’ş’-ao primit încă lefurile pe luna Iunie. Pentru ce această întârziere ? ILTIUE INFORM\TII într’o convt r»nţiune ce d. 1. Brâtianu 11 avut de curând cu o per-snană ce ocupă o situaţiune destul de înaltă în stat, preşedintele consiliului a declarat că la toamnă va aduce din nou la Cameră conven-ţiunea consulara cu Germania fără nici o modificare. • Regele, a zis d. Brâtianu, vroeşte această convenţie şi a zis că tn a-ceastâ ţară unde pasiunile populare sunt atât de violente, dara nu'şî poate asigura tronul, cel puţin vrea st? şl asigure averea.» D. Brâtianu a lăsat interlocutorului seu se înţeleagă că s’ar putea se cată din cauza acestei cestiuni, dar a adaus d sa «nu pentru multă vreme». Na ştim daca d. Brâtianu a exprimat cu sinceritate gândirea sa ; garantăm însă că am reprodus în mod fidel conversaţia sa. • D. Dim. Sturdza, care a petrecut câte-va zile pe lângă d. I. G. Brâtianu, la Govora, e aşteptat mâine In capitală. $ Diseară se întruneşte comitetul conliţiunei la clubul Unirea, spre a discuta listele electorale şi a se 0-cupa de viitoarele alegeri comunale. • D. General Florescu, pleacă mâine la Viena, unde se află fiica d-sale d-na E. Ghiku, care a născut o leliţă, şi care so află în deplină sănătate. m Linia Gosteşti-Turnu-iVlăgurele, va fi gata la 14 Noembre. Distilerii In Bucureşti si care re-presinla guvernul seu în conferinţa (linConslantinopnl.n plecat la Gastein. \is, C August.— In skupşiinâ. oposi-ţiunea refusă a lua parte la lucrările comisiunil de 15 membri, care a fost însărcinată cu studiareacestiunil finanţelor. Acest refus e basal pe faptul că numai patru deputaţi din oposiţie aQ fost aleşi ca membrii al comisiunil. Belgrad, O Imobilele vice-preşedin-telui Skupştinil, ZunitchaQ fost incendiate de briganzi. Viena. O August.—Se semnalează o întindere de holeră In provinciile italia-ne Învecinate cu fruntariile noastre. I.orulrn.fi August. — Standard crede câ d. Gladslone nu va încerca să restoarne cabinetul de cât In anul viitor, pentru ca înainte de această epocă n’ar avea sprijinul unioniştilor. MULŢUMIRE PUBLICA Doamna Cozinia şi Anton Yetra, donând un potir de argint foarte preţios suflat cu aur, Bisericii din comuna Depăraţi, plasa Teleorman. Comuna îi a-dreseazâ mulţumirile el drept recunoştinţă. pentru comună: semnaţi € hivu. Ion PoHirrn B I B L IOGR AFI E Demente de Geografia judeţului OII. Curs elaborat după metodul instifutiv pentru usul clasei a 1 l-a primare de Ion G. Sfinţcscu, director al şcoalel No. 2 de bâeţl din Slatina. Preţul 1 leu. llieul curs «le Istoria Itomâni- lor însoţit de două hurte ale imperiului Roman şi a Daciei. Eidiţia III. De /. M. Andreianu. Această ediţie este aranjată după un plan metodic cu lotul nou pentru a înlesni studiul Istoriei tn şcoalele primare ci. IU-a de ambele-sexe, cu totul îmbunătăţită în privinţa stilului şi materiei ce coprinde. Preţul unul exemplar 55 bani. A upâruL: l!***ni Compare Sur Ies insliltt-tions. Ies lois et Ies mocurs de la Botmmnie, depuis Ies temps Ies plus reculâs jusqu'a nos jours. 800 pages grand în-8-0 par Nicolas Blaramberg. Prix 30 francs. Se află de vânzare la toate librariole din Capitală şi la administraţia ziarului Epoca. Lucrările comisiunei pentru Încheierea unei convenţiuni comerciale cu Franţa, sunt de ocum-dntâ întrerupte. Se zice că d. Ferikidi ar trece pe la Paris spre a se întreţine în persoană cu d. Freycinet. Starea P. S.S. Mitropolitului primat este din ce în ce mal îngrijitoare, Ultimele ştiri lasă puţină speranţă de scăpare. ULTIMA ORA Londra, 0 August. — Ziarele a-nunlu ca Sir YV. Wliltc ministrul CASA DE SCHIMB ALEI GR. 10\ESCU & R. MĂRCI Strnila IJpscani, \o. i 5 IiIh Bucureşti, 25/6 August VALORI -Scadenţa cuponolor T^rgHiP •curs mediu FONDURI DE STAT nOMAN Renta rom. per. 1875 5 0/0 1 Ap i Oc 93 Renta rom. amortis. 5 0/0 1 Ap 1 Oc 071 i Renta rom. (rur. corn 6 0/0 1 Mai t No 88 1/î Oblig, de stat C. F. R. 6 O u 1 Ian i lui Idem idem * 5 0,0 Idem — Imprimi. Stern 1804 7 0/0 t MarlSep — Impr. Opcnheim 1806 8 0/0 1 lan 1 Iul Agio 13 ÎMPRUMUTURI DE ORASK Impr. oraş liururesci 5 0/0 1 lan (Ini 751/4 Idem idem din 1884 5 0/0 t Mai 1 No 971/8 Impr. or. B. cu prime loz f.ao — 33 VALORI DIVERSE Credit Fonciar ltural 7 0/0 1 lan 1 Iul 103 Idem Idem 5 0/0 Idem 871 2 Cred. Fon. Ur.di'i Buc. 7 0 0 Idem DO Idem idem 0 0/0 Idem 92 Idem idem 5 0,0 Idem 821/8 Cred. Fonc. Ur.din laş iă 0/0 Obl. Cas. pens. fr. 300. 10 Idem 76 1 Mai No 220 FOITA ZIARULUI «EPOCA» " i^T FORTUNE OU lOItfiOIET VELULALBASTRU (Urmare) După acest mic discurs, demn de o femeie din cea mal bună lume, flea fostului păzitor al turnurilor adresă un salut foarte scurt d-luî de Malverne şi se îndreptă către uşa apartamentului după ce întinse mâna căpitanului care o sărută recunoscător şi care se abţinu de a reconduce pe generoasa copilă căreia Odette îl datora scăparea sa. Jacques rămase faţă In faţă cu soţul care rămase uimit şi ’l zise cu blândeţe: — M al vrei ceva ? In sfîrşit acum Înţelegi că tu al bănuit pe nedrept nevasta şi amicul tăQ ? Hugues îşi deschise braţele şi amantul Odettel avu curagiul de a se arunca tn braţele Iul. Când un om a pus odată piciorul a-fară de calea dreapta, el merge până la capăt pe drumul minciunel. — Iartâ-mă, murmură d. de Malverne. aceasta infamă scrisoare ’mf-a luat minţile. — Cum, tu n’ai ghicit de la cine este? — Nici acum nu ştiu aceasta. — Tu ai uitat aşa dar cuvintele pe cari acel Pancorbo ni le-a zis la club? — Ce 1 el să fie care.. — Adu-ţi aminte, câ dupe ce a Înce- put cu mine o convorbire banală, el ’mî-a declarat de o dată, că el m'a văzut trecând prin piaţa Notre-Dame, Intre douî sergenţi de oraş. Adu-ţi a-minte câ ţie ’ţl-a venit Îndată ideia dacă nu cum-va acest om atât de bine informat n'ar fi asasinul. — Este adevărat, murmură d. de Malverne. îmi reamintesc chiar câ straniea declaraţiune a acestui om ’ml-a făcut efectul unei ameninţări deghizate. — Şi tu nu te-ai înşelat, afirmă căpitanul. Aceasta era un fel de avertisment... ca şi cum ne-ar fi zis: Părăsiţi afacerea crimei de la Notre-Dame, la din contra vă voiu juca un renghiQ la amîndoul, aşa In cit să mă ţineţi minte. Tu ’l-al Înţeles atlt de bine şi trebuia să ceri îndată de la ambasada Spaniei desluşiri asupra aşa zisului marchis de Pancorbo... — Şi eQ am neglijeat de a o face... dar Încă mal este timp. — Nu, eu cred, că nu mal este timp. ErI seară el n’a venit la club şi nici nu mai stă la olelul Continental. A-ceastă dispariţie probează cu prisos că el este culpabilul. Acum, vrei să ’ţl spun planul ce el ’şi-a făcut şi care a şi început a ’1 e-xecula ? latâ-1: din vârful turnului, unde el se suise cu victima sa, el m'a zărit, fără îndoială, pe când eram pe galerie cu o femeie, pe care el n a pu-tut’o recunoaşte, având în vedere câ n a putul-o nici odată vedea; dar el m'a recunoscut pe mine pe care In toate zilele mă vedea la partidele de baccarat. El m ar fi lasat foarte bine să fiQ condamnat, dar când a doua zi m'a văzut In saloanele clubului el 'şl-a zis : Acest domn a putut să mă vadă acolo sus, şi el poate să mă spue amicului săQ, judecătorului de instrucţie. Trebue ca eQ să’l Impedic de a spune ceva, ’şl-a zis el. Şi a procedat treptat. 'Mi-a spus mal Intâiu că a asistat la arestarea mea şi m’a făcut să înţeleg că nu depinde de cât de el de a răspândi sgomolul acestei mesaventurl, pe care eQ am interes a o ascunde. — Şi eQ ’ţî-am spus să nu ţii nici o socoteală de această ameninţare. — EQ atât de bine m'am ţinut de consiliul tăQ, în cât dupe ce ai plecat, văzându-1 eşind Însoţit de individul cu care ’l-am văzut amândoi vorbind în Champs-Elisâes, ’ml-a venit gustul să 'I spionez. El ’ml-au scăpat şi întorcându-mă acasă am găsit o scrisoare, ne semnată, al cărei autor anonim mă avertiza că el ştie numele amantei mele şi că dacă voiQ continua a mă ocupa de el, o va denunţa bărbatului săQ. — O mal al această scrisoare? — Nu. Am ars'o, dar afirm, că ea este scrisă de aceiaşi mâna ca şi aceea care ’ml-al arătat’o. In cea d intâiu nu era vorba de tine. El nu spunea numele femei pe care 'şi va răsbuna — pentru simplul cuvânt câ nu'l ştia. El îşi închipuia că nu trebue nimic mal mult pentru a mă înfricoşa. Dar a doua zi, ett m'am dus la unul din martorii pe cari tu ’l-al citat şi pe care fără îndoială tu ’l vei asculta în una din aceste zile. — Mâine, de sigur, întrerupse judecătorul. — Tu faci foarte bine că nu mal amâni,—zise căpitanul, care însă era foarte neliniştit gândindu-se că Rosa-Verdiere este asemenea chemată ca martoră. — Am fost aşa dar la acest baron Meriadec a cărui adresă ’ml-al dat'o. Pancorbo a aflat de acest demers al meu... căci am aflat că de două zile el mă spioneazfi.... şi el a conchis că^eQ prepar ceva contra lui. Atunci el 'şl-a închipuit o nouă combinaţie sau mal bine o perfecţionare a celei d’ântâiu. El ştie că tu eşti însurat, că eQ sunt amicul tău intim, că nevasta ta e tânără şi frumoasă. El 'şl a zis : Daca eu aşi putea face pe judecătorul de instrucţie să creadă că acest Saint-Briac este amantul doamnei de Malverne, aceşti domni se vor omorâ poateşi eu voiu fi ast-fel scăpat de cel mal pericoloşî duşmani ai mei. O scrisoare anonimă e destul pentru a se face a-ceasta. Ascultând aceste deducţiuni hazardate, d. de Malverne încrunta dinsprln-cenl şi nu părea de loc convins. — Nu Înţeleg raţionamentul tău, zise el cu răceală. Această maşinărie s'ar fi întors contra lui. Şi el n’ar fi zis că eQ voiu surprinde pe nevasta mea la tine, dacă ar fi ştiut câ eu n’o s'o găsesc aci. — Tu nu cunoşti speţa de şarlatani la care aparţine acest scelerat. www.dacoromanica.ro Et calomnieazâ ort când şi ori cum, pentru că el ştiQ că lol-d’a-una remâne ceva dintr'o calomnie. El a reuşit a te nelinişti pentru moment. El a aruncat Intre noi un grăunte de neîncredere. Şi altminterea pentru mine mal cu seamă a fost destinata această lovitura. El ca şi cum rni-ar fi zis : Dacă vel persista să te ocupi de mine, ţi se va întâmpla grozave nenorociri de calibru acesteia care deja ’ţl-am procurat'o. Şi pe urmă, el nu prevedea că eQ mă voiu putea justifica cu desăvârşire şi dintr’o data de o acuzaţiune pe care ’i-a rigoare tu vei putea-o crede ca întemeiată. Gândeştete numai la ceea ce s’arli petrecut între noi dacă lucrurile s’ar fi Întors alt-fel. Dacă tu n ai fi găsit pe nimeni la mine, tu al li crezut poate câ nevasta ta a venit şi câ tu al ajuns prea târziu. Dacă eu aş fi refuzat de a'ţl a-răta pe amanta mea, care era ascunsă în odaia de alături, era lot aşa de rău. Noi de sigur ne-am fi omorît în duel... Noi deja ne-am fi luat de păr dacă ea nu se grăbea să apară. A trebuit, pentru a împedeca o nenorocire, ca ea să aibă inteligenţa şi curajul de a se arăta.., un curagiu foarte rar, în poziţiunea sa, penlru că ea nu este din acelea cari n'au nimic de riscat afişându-se. (Va urma). j. i EPOCA — 26 IULIE CASA DE SCHIMB M. F E R M O —27,STRADA LIPSCANI, 27- niis u l n ucures c i 21 Iulie 1886 i 5 i Rente amorUzsbiiâ . . . i 5 % Renta perpetua .... 973/4 931 it 6 14 Oblig, de stat R8 6 54 Oblig, de st. drutnu defer 7 % Scis. Tune. rurale. . . 103112 | 5 54 Scris. fnne. rurule . . . 7 94 Scris fune. urbane . . . 100 6 54 Scris Tune. urbane . . . 92 1 5 % Scris. lunc. urbane . . . Ş3114 5 % Împrumutul comunal . . Oblig. Casei pens. Jeî 10 Bob.} 75314 220 împrumutul cu premie . . . Acţiuni binceî nation. . . . 34 1020 Acţiuni -Dacia-Romania • . . • Naţională 220 • Credit mobiliar . . , • Constructiunl. . . . 170 » Fabrica de hârtie . . Argint contra aur 13.18 Bilete de Bancă contra aur. . 13.18 Florin ausatriac! ..... 2.02 Schimb ...... Paris 3 luni » la vedere . 100 1/4 f.oudra 3 luul t . la vedere Berlin 3 luni 1.24 Viena la vedere 1 2.02 ATELIER DE LEGATORIE MWM de le Sf. Gheorghe s'a mutat din Cassa Filitis Strada Biserica Eni No. 1 I/u Cassa Biserici dintr’o zi tot Strada BiserieaEni No. 10. i\ wiat S!?. lameiit compus de patru camere, «lin care mi salon mobilai. A se adresa la redacţia ziarului si Str. Itomana \o. 2 I Se închiriază chiar de acum. DE ARENDAT moşia Goeştl din Dolj |>e 5 au! de Iu of. Gheorghe 1887 tnaiate. Doritorii se vor adresa la d-1 Eugenie Topoloveanu Strada Polona No. 4, Bucureşti. Iii: l\THIIII\T SsLGş!r? tava ce ’i zice şi Băcanu din districtul Ilfov, la o poşte departe de Bucureşti, tn Întindere de aproape 700 pogoane. De la St. Gheorghe 1888 moşia Gressia dindistr TeleormanIflnă Ruşi-de-Vede, In Întindere de 000 pogoane. Doritorii se vo adresa In Bucureşti la propriatarul Gr. Arion, Calea Gri vi ţa No. 38. DE ÎNCHIRIAT SA£-t£Si) casele, gradina şi teatru cunoscute si. o numele «RAŞKA» din Strada Academiei No. 28. A se adresa Strada Balişte