ANUL 1 No. 201.
A DOUA EDITIUNE
VINERI 25 IULIE tSSfl
Grioork G. PEUCESCU
Director politic
ABONAMENTELE
SE PLĂTESC TOT-D’AUNA 1NAINTF
In ţară pe 1 an 40 IM. e luni lei. Shini iu toi in străinătate 1 an 50 lei, 6 luni Î5 lei
ABONAMENTELE INCEPLA I S1 :£1 Elf L A RE i LUN
REDACŢIA
1fo. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3.
N Gr FILIPESCU
Proprietar
ANUNCIURILE
SE PRIMESC NUMAI LA ADMINISTRAŢIE
Pentru Orient la AntUrn .l<^»re. runfhwttnopU Kivakey lteimien Han. I*î tialtU.
Angnriurt pe pac. IV, linia Nani. anuneirî -i reclame pe pagina treia S Iei linia
ADMINISTRAŢIA
No. 3.'—Piaţa Episcopiei.—No. 3.
IO BANI NUMERUL
MANUSCRIPTELE NU SE ÎNAPOIA»
APARE IN TOATE ZILELE
IO BANI NUMI.B UL
SO BANI UN NUMEN VECHIO
JUSTIŢIE PENTRU TOTI
MIVAm I. SI LIBERTATE,ţ
Un savant s’un poet colectivist POLEMICA INTRE ZlANELf BUŞEŞTI SI CELE GERMANE
MIZERIILE LONDREI
VELUL ALBASTRU
Cum stăm In relaliunile noastre comerciale şi vamale cu Turcia ? lată cestiunea pe care o pun zilnic mulţi comercianţi fără ca guvernul se den nici un răspuns hotârîtor.
Cu toate acestea cestiunea merită toată atenţiunea ; comerciul nostru cu imperiul otoman are destulă însemnătate în privinţa unor articole de esportaţiune ca făina, lemnele, spirtul şi altele mai secundare. As-tâ-zl resboiul vamal, pe care guvernanţii noştriî l’au întreprins cu atâta uşurinţă, contra unul stat cu care era interesul nostru d’a trăi in bună înţelegere, a paralizat aproape cu totul un debuşeu ce era sigur pentru unele ramuri ale produeţiunei noastre.
Cauza principală care a contribuit la ruperea negocierilor cu Turcia pentru incheerea unei convenţiuni de comerciu, pare a fi fost preten-ţiunea guvernului român d’a nu a-corda Turciei clauza naţiune) celei mal favorizate de cât într'un mod limitat. Se ştie că acest sistem este baza pe care s’a încheiat conven-ţiunea comercială cu Klveţia şi înţelegerea provisorie cu Franţa. Delegatul român avea în adevăr mâinile legate In această privinţă, căci legea votată In ajunul închidere! corpurilor legiuitoare, nu autoriza pe guvern d’a încheia aranjamente provizorii de cât pe baza tratatului existent cu Elveţia. Dar era natural că această restricţiune, pe care guvernul o ceruse singur de la parlament, să nu poată fi aplicabilă cu succes în negocierile cu Turcia, căci cu dânsa lucrurile stau cu totul alt-fei de cât cu Elveţia şi chiar cu Franţa. Pe când Elveţia avea interes să’şî deschiză un debuşeu pe valea Dunărei pentru productele sale manufacturate şi nu avea nici un motiv temeinic pentru a admite limitarea clauzei naţiune! cetei mai favorizate propusă de România , Turcia este din contra in posiţiuue d a ne impune condiţiuni grele, fiind că ştie că avem nevoe de debuşeuri, prin cari să înlocuim pe acele ce ne lipsesc, în urma resboiului vamal cu Austro-Ungaria.
Era dar firesc ca Turcia se se folosească dejsituaţiunea favorabilă pe care o avea în faţa guvernului român, in negociările ce avură loc la Constantinopol, şi se ridice tot felul de dificultăţi cari au avut ca resul-tat final ruperea negocierilor.
Dar pe lângă acest motiv, guvernul otoman avea şi un altul care a contribuit mult pentru a lngreuiea mersul negocierilor.
Turcia voeşte şi densa a stabili o bază nouă pentru relaţiunele ei comerciale cu cele-l’alte puteri. Pentru a ajunge la acest scop ea caută
a se folosi de convenţiunea comercială cu România şi voeşte a se servi de dinsa ca de o con verif iune-tip pe baza căreia va putea se trateze mai In urină cu alte state
Să vede dar că Turcia procede cu noi precum am procedat noi cu Elveţia. Precum noi voim să ne servim de convenţia încheiată cu Elveţia ca bază pentru negocierile noastre viitoare , ast fel sublima Poartă, cunoscând că de la noi poate obţine condiţiuni mai bune, voeşte să facă din convenţiunea ce va încheia cu guvernul român un precedent, pe care să’l poată opune acelor cu cari va negocia în viitor şi chiar unor puteri cu cari negociază în acest moment.
Guvernanţii noştri! ar fi trebuit să înţeleagă această situnţiune înainte d’a să pune pe picior de resboiu vamal cu imperiul otoman. Atunci ei nu s’ar fi espus la Înfrângerea diplomatică pe care au suterit'o, cu toată pretinsa dibăcie întrebuinţată de d. Dimitrie Sturza şi cu toate re-laţiunele umicale pecari simpaticul diplomat te avea cu unii din mari demnitari ai imperiului otoman, din timpul când fusese ministru plenipotenţiar al ţereî la Constantinopol.
Pentru a masca nereuşita lor, guvernanţii noştriî au respândit sgo-motul că ruperea negocierilor cu Turcia a fost produsă în parte prin intervenirea rău-voitoarea unor puteri ce erau interesate a ne lovi pe tărîmul economic şi comercial. Chiar noi, cu alţi confraţi din presa independentă, am fost induşi In eroare de această manoperă şi am relatat sgomolele sub toată reserva. Dar as-lă-zi aflăm că nereuşita guvernului în cestiunea negocierilor nu să poate atribui intervenireî a nici unei puteri, ci uşurinţei cu care miniştrii noştrii au procedat în campania lor pseudo-protecţionistă. Singura putere care putea să aibă un oare-care interes d’a pune beţe în roate diplomaţilor noştrii la Constantinopol era Austro-Ungaria.
Cu toate acestea, ambasadorul Austriac, baronul de Calice, era absent în tot timpul cât au durat negocierile la Constuntinopol şi să ştie că In genere, nu să încredinţează asemeni misiuni delicate unor însărcinaţi de afaceri.
Se nu vie dar oficioşii noştrii se ne zică că nereuşita negocierilor cu Turcia a fost produsă prin influenţi streine. Ea este numai resultatul nepricepere! şi al imprudenţei guvernanţilor noştrii.
\ iena, 4 August. — O depeşe din Temeşvar raportează că uo detaşament de soldaţi români din Verciorova a trecut la 1 August rlul Bahna, a intrat In teritorul unguresc şi a ocupat un loc plnă atunci neutru.
Intervenirea comisarului de poliţie pe lingă comandantul detaşamentului romlna rămas fără resultat.
A doua zi comandantul de corp Be-genfeld a venit la faţa locului Însoţit de un judecător ; dar Rominii evacuaseră deja teritorul unguresc. S'a dresat un proces verbal pentru violarea aceasta de teritorii!.
llrililclberg, 4 August.-—In toastul ce a ridicat In sânâtataa Împăratului Wilhelm, Marele duce a spus : Speram că Imperiul German posedă destulă putere pentru a garanta o pace durabilă. Pentru aceasta numai ne îndreptăm privirile,pline de recunoştinţă, către şeful Imperiului, nu numai pentru că poartă coroana Imperială şi că represintâ puterea şi mărirea Germa-
niei; dar pentru că găsim reunite in persoana împăratului toate meritele susceptibile de a inspira Încrederea dincolo de fruntariile Imperiului.
«Sunt convins ca veţi recunoaşte toţi In Împărat cel mal sigur sprijin al păcii , protectorul bunel stări a naţiunilor şi intereselor lor.
Isctil, 4 August. — D. Tisza a sosit astă-zi la amează.
YlCna, 4 August.— *■^Corespondenţa politică» desminte ştirile privitoare la schimbări !n personalul diplomatic al Austriei In Urient. Numai d. HolT, ministru resident tn Alexandria, va părăsi postul său, pentru motive de sănătate.
Ms, 4 August. — Skupştina so va închide la finele săptămânii. Ea a votat toate proiectele guvernului.
Ms, 4 August. — Skupştiu i a aprobat în principii!,cu o mare majoritate, proiectul de emisiune a unul Împrumut cu obligaţiuni.
Ministrul de finanţe a pronunţat un discurs strălucit pentru a susţine acest proiect.
Tttrin, 4 August. — Regele Geor-ge 1 a părăsit Turinu. pentru a merge la Paris.
Freiberg, 4 August.—-S’a pronunţat sentinţa în procesul socialiştilor.
Sunt condamnaţi la l> luni de închisoare pentru participare la o societate secretă, numiţii: Bebe), Auer, Wollmur Viereck Frohme şi Ulricli.
Numiţii Muller, Ileintze şi Dietz au fost condamnaţi la 6 luni închisoare şi la cheltueli de proces.
IMew-York, 4 August. — Şeful partidului democratic din Statele-Uuite, d. Filden a murit.
Viena, 4 August. — Sau incendiat din noU mai multe sateln Austria. Un mare număr de case aâ fost distruse.
I.emherg:, 4 August.— Noaptea trecută s’aiî ars 12 case în oraşul Zolkiew, In burgul Ulanow 150 de case aâ fost nimicite de incendii!.
Ylena, 4 August. — Târgul internaţional de grâne se va ţine la Viena în Rotonda.
Triest, 4 August. — In ultimele 24 de ore ati fost aci 7 caşuri de cholerâ şi 2 decese şi alte 2 decese la Fiume,
Cousîanlinopol, 3 August. —Cale indirectă. Duminică la ora 1 după a-miazfi un turca tras trei lovituri de pistol acupra trăsurii marelui Vizir, pe când ’1 conducea la Poartă. Nimeni n a fost atins. Marele Vizir s’a dai Îndată jos din trăsura. Asasinul s’a aruncat a-tuncl asupra lui căutând să’l isbească cu lovituri dt pumnal dar a fost îndată desarmat şi arestat.
Autorul atentatului e un bâlrân de vre o 60 de ani de origine tartară şi numit Hussein. El exercită profesiunea de ceasornicar şi e stabilit în cuartie-rul Taphane. Se zice că el a fost decorat cu crucea de Comandor al ordinului Medjidie pentru un ceasornic special, pe care ’l oferi alta data palatului.
La interogatorul la care a fost supus Ilusein a recunoscut că s’a dus In aparenţă Sâmbătă la Poartă pentru a remite o petiţiune marelui Vizir, dar Iu realitate pentru al omorî; nefliud însă primit el a amânat atentatul pentru a doua zi; In acelaşi interogatoriu a mărturisit ca regretă că n a putut reuşi şi a declarat că mobilul sub impulr sul caruia a lucrat, nu trebuia căutat alt-unde-va de cât îndreptăţite la care a fost victimă de mulţi ani în toate procesele ce le-a avut cu administraţiuuile guvernamentale.
El a aruncat răspunderea acestor lovituri succesive asupra venalităţii şi rapacităţii! tribunalelor. A mai declarai că u’a fost mai fericit când marele Vizir actual avu altă dală interimul ministrului de justiţie.
Ne mal sperând a obţine din partea tribunalelor reparaţiunile la cari are dreptul să pretindă, a hotărll de a da un exemplu omorînd pe marele Vizir.
După ordinul Sultanului, Hussein a fost adus la Palat. El a repetat Înaintea Majestâţii Sale, accentuându-le, acusâ-rile spuse mai sus.
Se asigură că Sultanul,ale cărui sentimente de justiţie sunt cunoscute, a fost vid impresionat de cuvântarea lui Hussein şi a scăpat chiar câte-va cuvinte favorabile autorului Rtenfatulul.
Făcând abstracţiune de personalităţi, mai cu seamă a marelui Vizir care e foarte respectabilă, opSniunea publică în fond se arata foarte favorabilă lui Hussein, căci fie-care, fără cscepţiune au necaz contra diferitelor ramuri ale administraţiei turceşti.
Constantinopol. 4 August.— Cale indirecta.— Afară de reservele din Syria s’ad mai chemat sub arme şi cete din Erzerum şi Albania.
Cea mai marc .parte din aceşti recruţi, vor merge la Salonic pentru a constitui un corp de observaţiunc.
Ştiri din Beyrutb semnalează că a-ceasta din urmă chemare a reservelor a causat mari nemulţumiri în provincia Damasc, mat cu seama oamenii valizi părăsesc ţara pentru a scăpa de serviciul militar.
JUSTIŢIE PENTRU TOTI
Erl am publicat un răspuns adresat din Rflu.niciil-Yelcel celor de la Voinţa Xatio-nala, in care se arată anume cine snnt acele cinci persoane arestate pentru omo-rîrea bătăuşului administraţiei Popescu.
Din acel răspuns sa putut vedea că acele persoane sunt departe de a li precum susţinea oficioasa foae, oameni desconsideraţi şi gunoaele societăţel.
I)ar ast-fel oare trebue aşezată ces-tiunea ?
Admitem, pentru un moment, că victima agresiunel bătăuşilor poliţienoştl să fie un om cât de deconsiderat; că acest om tn exercitarea dreptului stă de legitimă apărare, să fie chemat înaintea justiţiei. Ce trebue oare sb determine verdictul el: analisa persoanei sai! a faptului?
Oarejustiţia nu trebue să se Împartă tu* tulor d’o potrivă?
Sunt oare indivizi în societate cari, pentru antecedentele lor, să fi perdut dreptul la protecţiunea legilor? Ce importă persoana când are dreptatea tn partea sa ?
Aceste elementare adevăruri pare a nu fi admise de guvernamentalii de la Voinţa.
In descrierea pasională ce el fac despre evenimentele de la Vâlcea, descriere menită a apăra administraţia judeţului de răspunderea acelui omor şi d a ridica pe bătăuşul Popescu pe un piedestal de virtuţi cetăţeneşti, el nu văd că printr’aceasta vine de confirmă cea ce toată lumea zice în Vâlcea, cea ce noi am susţinut, şi cea ce ori-cinc a înţeles, că faptul e de natură pur politică, iar nu cum d-lor vor să’l a-rate, un fapt de un caracter comun. Că cea ce a pus pe bătăuşul Popescu cu ceata Iul tn presenţă cu dd. Zugrăvescu, Davi-descu şi cel-l’alţl n a fost alt de cât insti-gaţiunea Prefectului Simulescu care voia să ’şt răsbune contra acestor persoane de oposiţia cc 1 făceau tn judeţ, că tn atare condiţiune provocaţiunea era natural să vie din partea bătăuşilor, iar nu din partea acelora care erau desemnaţi a deveni victimele lor, şi că cea ce justiţia va avea se judece este pe de o parte răspunderea administraţiei agresive faţă cu dreptul de apărare de care a usat cetăţenii atacaţi.
Ori cât s’ar căsni penele oficioase să preschimbe natura acestei afaceri, el nu vor isbuti; căci până la verdictul justiţiei, opinia publică ’şl-a pronunţat verdictul său
Francesii au obiceiul d’a pune în fruntea constituţiunilor lor nişte e-nanţuri de principii, nişte declara-ţiuni a drepturilor publice fundamentate.
începând aceste studii de principii ce am făgăduit confraţilor noştrii de la România Liberă, vom urma şi noi tot ast-fel şi înainte de toate voim a înscri la locul acesta următoarele cuvinte: libertatea individuală, libertate de întruniri, liber ta tea presei, etc.
Toate aceste libertăţi garantate de Constituţiunea noastră, sunt primite de toate partidele noastre politice fără deosebire, de conservatori ca şi de liberali, şi ele trebuesc chiar
www.dacoromanica.ro
A', .v
primite de toate partidele ce se zic Constituţionale.
Până aci dar. constatăm o asemănare iar nici de cum o deosebire între partidul conservator şi partidul liberal, întru cât priveşte faptul d’a adera la libertăţile înscrise in Constituţie.
In cea ce priveşte, garantarea acestor libertăţi vom putea releva insă oare-cari deosebiri.
Dar mal înteid se ne Înţelegem ; Cuvântului acesta vag de libertăţi i s’a dat mai multe înţelesuri. Unii autori sub numele de libertăţi publice, alţii sub numele de libertăţi individuale or sociale au coprins tonte acele libertăţi de care am vorbit mai sus. aiică libertatea presei, libertatea întrunirilor, libertatea d’a cugeta, libertatea individuală, etc. iar numele de libertăţi politice a fost reservat drepturilor cetăţenilor d’a-şi alege deputaţii, senatorii, magistraţii etc.
Când am spus că conservatorii ca şi liberalii primesc de o potrivă toate libertăţile am vrut se vorbim de libertăţile publice. cari sunt înscrise în Constituţiunea noastră. Intru e.ât priveşte insă libertăţile politice se ştie că conservatorii sunt adversari hotârîţi ai electi-vităţii magistraturei, iar în ceea ce priveşte alegerea deputaţilor şi a senatorilor, ne am exprimat în mai multe rânduri părerea noastră în mod lămurit. Noi credem că ori-care cetăţean are drept la o parte de suveranitate, dar această parte de suveranitate, precum este stabilit în Constituţie, nu trebue se fie egală pentru toţi. Şi de aceea a-desea am repetat: «'Oamenii cei mal inteligenţi al unei naţiuni sunt cel mai apţi pentru a cârmui o ţară şi cei mai capabili d’a face mărirea şi prosperitatea acelei ţări; prin urmare el trebue se aibă un glas preponderent în afacerile statului.»
Aşa dar se poate constata o deosebire de idei, între liberali şi conservatori, în ceea ce priveşte libertăţile politice. Şi tocmai din aceste deosebiri se naşte pentru noi convingerea că principiul conservator poate mal bine ca cel liberal garanta libertăţile publice.
Domnia maselor , a-tot-puterni-cia claselor inculte n’au folosit nici o dată desvoltârii libertăţilor publice.
S’ar părea din contra că până la un oare care punct există o contradicţie intre aceste două feluri de libertăţi şi istoria ne dă nenumărate şi hotăritoare exemple în sprijinul acestui adevăr.
In Grecia antică libertatea individuală erea sacrificată libertăţii politice. In democraţiile noastre ino-dernedomneşte adese-ori tirania majorităţilor care confiscă libertăţile în folosul lor,or te sacrifică unei dictaturi ce se slujeşte de ele ca uu instrument. Sub al doilea imperiu, Franţa avea sufragiul universal şi cu toate acestea nici o dată libertăţile publice n’au fost înăbuşite ca la acea epocă.
De aceia noi credem că libertăţile nu pot în realitate exista de cât a-tunci când suveranitatea aparţine acelora care au conştiinţa de drepturile ce te exercită.
Şi pentru aceste motive, noi avem adânca credinţă că dacă toate partidele promit de o potrivă toate libertăţile, conservatorii mai bine ca liberalii pot garanta aceste libertăţi
V F
9
EPOCA — 25 IULIE
BULETIN EXTERIOR
POLEMICA
INTRE ZIARELE RUSESTI SI CELE GERMANE
Intre presa rusească şi cea germană
s'a ivit tn zilele din urmă o polemică foarte interesantă şi de care se ocupă toată ziaristica europeană. Ziarele o-flcioase ruseşti publicaseră o serie de articole prin cnre să imputa Germaniei ca se arata nerecunoscătoare către Rusia. Spre a proba această tesă. publiciştii ruşi aminteai! serviciele pe care le aduseră politica rusească Germaniei cu ocasiunea resbeluîui franco-german din 1870, când Rusia a împiedicat pe Austro-Ungnria d’a interveni în favoarea Franciel. Unele ziare ruseşti avi reprodus chiar depeşa pe care împăratul Wilhelm o adresase de la Versailles împăratului Alexandru spre n’i mulţumi pentru atitudinea sa amicala către Germania. In loc d’a fi recunoscătoare pentru acest mare servicii! pe care tl făcuse Rusia, ziarele ruseşti constată că politica germană a lucrat contra intereselor ruseşti la congresul din Berlin şi prin aceasta a făcut pe Rusia să piarză o mare parte din foloasele pe cari le dobândise prin sângele vărsat pe cămpiile Rulgariel tn resbelul de la 1877. Mat mult încă. un publicist eminent al Rusieî, d. Katkof, adaogfi că ingratitudinea Germaniei merge până acolo ca să cotnbată chiar acum inte resele rnspştl tn Orient, fără ca Ger mania să aibă vr'un interes special de apărat în peninsula balcanică.
Aceşti1 imputări cari se repetai! de cât-va timp 1n ziarele ruseşti şi lua seră un caracter de amărăciune, aQ silit şi presa Germană a intra în polemică şi a răspunde la acusările ruseşti.
Acum câte-va zile a apărut în Gazeta de Colonia, un ziar care este cunoscut că primeşte inspiraţiunele sale din sferele oficiale berlineze, a apărut un articol care a făcut sensa-ţiune în această privinţă.
Ziarul german respunde prespi ruseşti căutând a proba că Rusia n are nici un drept d’a se plânge de atitudinea Germaniei nici la congresul din Berlin, nici cu ocaziunea ultimelor e-venimente din peninsula balcanică.
In susţinerea tesei sale Gazeta de Colonia aminteşte cele petrecute la congresul din Berlin şi arată cum principele de Bismark a întrebuinţat toată înrîurirea politicei germani1 în favoarea propunerilor Rusiei şi a avut o luptă crâncenă de susţinut cu Lordul Beaconsfleld care era cât p'aci să părăsească congresul din această cauză. După ziarul german, ingratitudinea este din partea Rusieî care, uitând serviciul Germaniei, coquetează astâ-zl cu Francia. In tlno Gazeta de Colonia constata că atitudinea plină de amă răciune a presei ruseşti, este un avertisment adresai Germaniei ca să nu mai conteze pe amiciţia Rusiei In e-ventualităţile ce să pot produce în viitor.
De aceia Germania este silită a'şî căuta aiurea uJianţe cari să înlocuiască pe acea a Rusieî.
Cu toate că acăstă polemică tnlre zia-
rele ruseşti şi cele germane nu are o atât de mare gravitate cum o crede o parte din presă europeană, totuşi dânsa este un simptom care dovedeşte că alian -ţa celor trei mari împărăţii a devenit cam şubredă în urma divergenţelor cari s’afi produs în privinţa politicei orientale, ,y,
De obicein presa rusească şi mal ales ziarul d-lui Katkof este o oglindă fidelă s curentului care domneşte în sferele oficiale'ruseşti: de altă parte. Gazeta
de Colonia primeşte cuvântul ei de ordine din cercurile cari-înconjoară pe marele cancelar german. Este dar firesc ca opiniunea publică a ambelor ţări să urmărească cu atenţiune atitudinea acestor ziare şi să tragă din-tr'ânsa conclusiunl înprivinţa relaţiuni-lor ce există Intre guverne, tn timpul nostru resboaelede condeifi sunt adeseori premergătoarele unor conflicte mal serioase pe tărîmul politic; suntem dar datori a le observa ca un fel de barometru care indica prrsiunea atmosferei politice.
l N MINISTIU REN BLICAN
Fâ/aro reproduce tn capul ziarului următorul extract al şedinţei Camerei franceze de la 13 Iulie 1886.
Clinieri» deputaţilor
Şedinţa de ia /.? Iulie 1S8G
D. ministru de resbel. Mi se zice se nu respunz: nu me pot insă opri d'a nu respunde onorabilului întrerupător pe care nu’l cunosc, şi care afirmă ca ducele d'Aumale ma numit general.
D. de laRochefoucauld, duce de Bisaccia.—Eu am spus aceasta!
D ministru de resbel—Am fost numit general pe când generalul Yolf comanda corpul al 7-lea de armată, şi pe când generalul Farre erea ministru de resbel.
Nu văz dar in ce a contribuit ducele d’Aumale la numirea mea.
Iulie pag
(Ziarul oficial de la ti coloana 1).
1481,
îndată după aceasta Fiyaro reproduce următorul document :
Tlollev, 8 Maiu 1880 AL 7-lea CORP DE. ARMATA
DIVIS1UNEA 16
Brigada 2*
REGIMENTUL 133 0E INFANTERIE
Colonelul
Monsigniore
Domnia-voastră m aţi propus pentru gradul de general; Dom-niel-Voastre datorez numirea mea.
De aceia, pună ce voiu putea se Ve mulţumesc din graiu, îndată ce voi6 veni la Paris, Ve rog se primiţi expresiunea viei mele recunoştinţe. Me voiu simţi tot-d'a-una mândru că am servit sub un şef ca D-Voastră, şi bine cuvântată ar fi zioa când aş fi
rechemat sub ordinele Domniei-Voastre.
Bine-voiţt a primi, Monsig-niore. încredinţarea devotamentului meii,.cehii mai adânc şi mai respectuos.
General Boiilanger
Aifeţei sale ducelui ifAwnale ta Paris
CRONICA
Un savant s’un poet colectivist
CAlimăneştl, Iulie.
Cine spunea ca colectivitatea nu are în rtndurile el savanţi, poeţi, artişti etc. Cine a formulat aceasta eolosala calomnie ?
Ca dovada ca adevfrul este cu totul altul, e faptul ca numai la Calimaneştl exista şi a existat o colecţie întreaga de colectivişti care de care mal tnveţaţt şi mal plini de talent.
A toul seigneur toul honneur.
Sc începem cu d. Anastase Stolojan. ministrul domeniilor, agriculturci, comerciulul şi pădurilor statului.
Cu ocasiunea inaugurarel băilor din Calimaneştl. venerabilul ministru a rostit discursul d-salede rigoare. Ca un om care se respecta, d. Stolojan a voit se dea publicului de la banchet o proba dc profunda şi vasta sa erudiţiune.
Dupe ce a spus mal multe verzi şi uscate lăudând pe toată lumea care a contribuit la instalarea băilor, farâ ca se uite pe membrii cel mai importanţi al colectivitaţel, oratorul ajunse la această frasa ce ’l va trece la nemurire :
«■Nu pot compara mal bine sacrificiile făcute de către inginer etc. de cât comparând fapta lor cu Ptolomeu care a furai din ceruri focul spre a crea pc om ‘! f
Ptolomeu care a furat din ceruri focul!.. Nu, zeu, că e boacănă de tot.
Nu e vorba d. Stolojan trece tn partid de un om foarte înveţat şi foarte deştept şi 'i se pot erta multe, dar până la urma urmelor,. tot nu ’l se poate permite ca se confunde pe Ptolomeu cu Prometeu.
Ca o datorie de conştiinţa trebue sC adaog insa, ca lumea oficiala a aplaudat pe d. ministru şi a remas cu gura căscata tn faţa unei asemenea uriaşe erudiţiunl.
La dreptul vorbind acuma nici nu ’l ar fi fost permis d-lul Stolojan ca se se arate mal puţin ignorent de cât şeful seu politic, înve-ţatul d. I. C. Bratianu.
9	9
Al doilea me simt dator ca se citez pe poetulC. F. Robescu.
Până astâ-zl, cu toţii cunoşteam pe d. Robescu ca este un stîlp al partidului de la putere, un alergător de mahalale... pentru a face propaganda electorala, un neîntrecut întrerupător parlamentar, dar poet ? El bine, apele de la Calimâneştî şi cu cea de la Că-ciulata au făcut şi această napraznica minune.
Dupe câte-va zile de cură, d. Robescu se revela de odata poet. Şi iata cum :
D. W. H. Opler, cunoscutul fabricant de bere din Bucureşti, suferind de piatra, a venit, de acuma câţl-va ani la Caciulata, unde a urmat o cura stăruitoare, în urma căreia s’a simţit vindecat. Atunci, pentru a-şt arăta recunoştinţa faţa cu apa fâcâtoare de mi-
nuni. a hotartt ca se graveze pe o piatră următoarea înscripţie:
Cinefine dieta ca mine si tea din aceasta
flnfina'distruţc fabrica d» piatra pHn apa dc la Caciulata.
\V. 11. Opler.
i88t— 188 > — 86
Dar d. Robescu apare de odată.
Sacrilegiu,! striga d-sa Inscripţia este prea prozaică ! Inscripţia trebue să fie făcută în versuri! Şi nici una, nici alta d. Robescu lua cofideiul şi trase următoarele patru versuri, care acuma stau săpate cu litere mari pe una din pietrele fîntînel.
Urmând cura regulata Cu apa din Caciulata Remâi complet lecuit Si ca mine mulţumii
Cine ce are de obiectat ?
D. Robescu a dovedit — de şi abia a început cura şi nu este complet lecuit — ca este un poet de mare valoare, cu mult viitor şi tn perspectiva de a deveni poet al Curţei şi rival al actualului titular del Serbo de bum-barasasaica reputaţie.
Din momentul acestei sublime inspiraţii poetul, divul, resfaţatul buzelor... pardon al muzelor, sta tnchis în casa şi întocmai ca într’un laboratorid, lucrează la poezii, iar învăţatul ministru ae la domenii auzind despre descoperirea acestei nuol vine... poetice în Calimaneştl, a dat ordine inginerului din localitate ca s’o capteze şi pe dînsa pentru a asigura şi mal bine succesul întreprinderel, Ilnrin fandară.
INFORMAŢI UN I
Precum se poate vedea la rubrica noastră telegrame din străinătate, actualul ministru plenipotenţiar Aus-Iro-Ungar în Bucureşti, baronul de Maver, se va retrage în viaţa privată şi va fi înlocuit prin contele Khe-wenhiiler. Acest din urmă diplomat este acela care a jucat un rol atât de energic in Serbia, cu ocasiunea ultimelor evenimente în peninsula balcanică.
Numirea comitelui Khewenhiiler şi întoarcerea ministrului englez Sir VYhilh la postul şefi se pot considera ca un răspuns la trimiterea In Bucureşti din partea ltusiei a d-lui llitrovo.
*
Suntem pozitim informaţi că guvernul nostru va presinta c.ameri-lor la toamnă Convenţia consulară cu Germania întocmai cum era redactată înainte.
Planul guvernului este acesta. Se facă mal întîifi alegerile comunale întrebuinţând toate mijloacele de presiune spre a avea majoritatea şi îndată dupe aceasta se vie cu convenţia consulară şi s’o impue Camerilor arătând că ţara e cu guvernul,
Prin urmare, se fie bine înţeles că triumful guvernului in alegerile comunale însemnează primirea convenţii consulare cu Germania.
X
Comtessa de Baussac, ale cărei scrieri literare sunt destul de cunos-
cute în Franţa, va veni în cursul unei lui Septembre la Sinaia se ’acâ o visită Reginei noastre.
*
D. Dem. Sturza. Ministrul Instruc-iuniî, a plecat azi dimineaţă cu trenul de Vcrciorova.
Dupe cât ni se spune, Domnia se, s’a dus la Pesta.
X
D. Muscuna, secretar general la Ministerul de Interne, plecând în congediu, va fi înlocuit cu d. Pastia, director al poştelor, şi nu cu d. Lupu Costache, Prefect de Govurlul, dupe cum era vorba.
X
D. Ministru de Resboi, din preună cu d. general Cernat, a inspectat azi Regimentul 2i de dorobanţi.
X
Aflăm, că astă seară la 8 ore toţi comisarii de poliţie sunt convocaţi a Prefectura poliţii.
X
Ieri mai mulţi cetăţeni ce aveafi afaceri la Primărie, erau indignaţi şi au ameninţat că se vor duce la Minister să reclame contra modu-ui cum sunt serviţi. Afacerilor, pen-,ru Cftre afi venit continuă de clte-va zile, nu li se dă nici un curs şi oamenii sufer.
Nu sunt din acel care’şl petrec jumătate viaţa, cheltuind sănătatea ca să dobândească avere, şi jumătatea cea altă cheltuind averea ca să dobîn-dească sănătatea; fiind sărac pistol ; sunt sănătos tun.
Nu dar pentru băi am venit la Slă-nic. Dacă am venit aici, e pentru că nu m’am dus alt unde-va, şi, pentru că sunt aici, iar nu în alt loc, vă şerifi de cele după aici şi despre cel de aici.
De sigur mă scutiţi, cu dragu ini-meî, de povestirea drumului : sforăitul călătorilor de prin vagoane, ifosul deputatului spunând conductorului numărul biletului, jupâneasa de la han din T. Ocna, care se miră că mai sunt purici, când ea a omorît o mulţime, în noaptea trecută, bolovanii drumului dintre Ocna şi Slănic ; toate acestea sunt tot atît de puţin interesante, pe cât e origina băilor Slănic care, dupădateleoamenilorcompetinţi, trebue căutată mai încoace de potop şi mai Înainte de era colectivistă.
Încep dar de a dreptu cu administraţia acestor băi, care e şi mal rea de cât s’a descris în anii trecuţi.
E de admirat osteneala ce’şi dau d-nii Efori Ganea şi Liteanu pentru a ajunge la resultatul de a goni lumea. Unde însă stăruinţa d-lor devine eroică e în reaua administrare a birturilor. Iuchipuiţi-vă’ţî sute de persoane servite de patru negustori de alune prăjite inprovisaţi chelneri prin bagheta magică a d-lor Efori. De aci mulţimi de întâmplări tragico-cara-ghioase :
Pentru a avea o furculiţă ce aceşti servitori model le ţin în buzunar tre-
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(54)
FORTUNE OU 80ISG0BEI
VELULALBASTRU
(Urmare)
De sigur Hugues trebuea să ceară ca căpitanul să’î arate că nimeni nu este ascuns la el în casă şi căpitanul lungea vorba numai ca să lase Odettei timpul de a fugi pe drumul ce't indicase. El nădăjduia că Rose Verdiere va eşi a-semenea pe fereastră şi el păstra pentru sfârşitul convorbire! un efect de scenă justificativ, adică să ducă pe Malverne a visita tot apartamentul pe care ’l va găsi gol.
-^Vasăzicâ, murmură Saint-Briac cu un ton sfâşietor, tu ai luat în serios această miserabilă scrisoare şi tu al venit aici ca să verifici odioasele ale-gaţiunî ale unui pungaş pe care tu nu'l cunoşti ? Tu ai merita în adevăr ca efi să te las să crezi.... de şi ’ml e foarte lesne să te conving că acest denunţător minte. Ge opiniune ai tu de nevasta ta şi de mine pentru a proceda aci ca un comisar de poliţie însărcinat cu constatarea unui tlagrant delict 7
Saint-Briac zise acestea cu o voce tare şi aproape de uşe, pentru ca 0-dette să'l poată auzi dacă va mai fi acolo.
— Eu cred că am văzut’o, răspunse cu răceală Malverue. 0 femee a intrat
aci cu puţine minute înaintea mea, şi această femee este nevasta mea.
La auzul acestei afirmaţiunl Saint-Briac îngălbeni şi abea putu zice;
—	E imposibil. Tu ai visat aceasta. Supărarea ’ţî-a turburat mintea şi vederea.
—	Afirm că o femeie a intrat aci, reluă d. de Malverne cu o linişte mal spaimântătoare de cât un acces de furie ; o femeie îmbrăcată în negru, pe care am recunoscut’o perfect de şi era acoperită cu un voal 1 Efi mă coboram din trăsură la rondul din Champs-Eiysees şi intram în calea d’Antin când am zârit’o... ea venea din spre cheifi, foarte repede, pe lângă zidurile caselor... ajunsă aci la poarta ea a dispărut.
—	Tu te înşeli, fără îndoială ; iar chiar daca aceasta ar fi adevărat a-ceasla n’ar proba că ea a intrat la mine. Eu nu locuesc singur în această casa. Şi aceasta ar proba încă şi mai puţin că acea femeie este d na de Mal-vern. Ea în acest moment trebue să fie acasă şţ dacă tu vrei să goneşti vi-siunele care te turmentă, n’ai de cit a merge cu mine la tine acasa; sunt sigur că o vom găsi acolo oferind ceaifi amicelor sale... astă-zi e ziua ei de primire şi eu aş fi venit, dacă tu u'ai 11 invadat domiciliul meu.
Şi eu sunt sigur că ea este aci.... numai dacă n’a avut deja timpul ca să fugă.
— Pe unde? apartamentul meu n’are de cât oeşire.
—	El este la primul etajiu şi are ferestre cari dau în curte.
Saint-Briac tresări. Acest teribil soţ ghicise şi amantul Odettei începu să se teamă că nu va putea eşi din situa-ţiunea în care ,’1-a pus imprudenţa a-mantei sale. El încercă cu toate acestea a eşi din ambara schimbânduşl tonul.
—	La dracu ! banuelile tale sunt absurde ! striga el însoţind acest răspuns drastic cu un gest despreţuitor. Pen-că nu voeştl să fii convins, efi nu mă voii! mai Jîncerca să te conving. La urma urmelor crede ce ’ţi va placea şi lasă-mă în pace.
—	Insultele d-v nu me ating, dom-le, răspunse Hugues tot cu aceiaşi răceală. îmi veţi plăti în cele din urmă, pentru că vă voifi face onoarea să mă bat cu d-v şi sper că vă voifi omorâ. Dar acum efi voesc pe complicea d-v.... şi nu voifi pleca de aci fără ea.
—	Atunci, zise căpitanul, turbat de mânie,—d-v vă închipuiţi că dacă în adevăr ar fi o femeie la mine, efi vă voiu da-o ! Drept cine me luaţi d-nule ?
—	Aşi putea să vă răspund : Drept un trădător, pentru ca prin o odioasă trădare aţi sdrobit o amiciţie de două zeci ani....dar uu cu d-v am aface în acest moment. Pretindeţi că sunteţi singur în acest apartament. Proba-ţiuni deschizând aceasta uşe.
—	Ceea ce deja aş 11 făcut, daca nu îmi vorbeaţi aşa în cât eu nu pot tolera. La ce ar servi d'altminterea arătându-vă că camera vecină a acestui salon
este goală? d-v pretindeţi că persoana care a venit aci a sărit pe fereastră. Să sfârşim te rog. Această scenă ridi-cula a durat deja prea mult. Noi ne vom tăia gâtul ori când veţi voi; şi efi nu doresc alt-ceva mai bun. Dar acum fiind la mine efi vă rog să eşiţi.
—	Nu voifi pleca înainte d’a smulge pe complicea d-v. din odaia unde ea este ascunsă.
D. de Malverne se prepară a deschide uşa cu o lovitură de picior şi Saint-Briac desnâdâjduit sări să’l oprească, atunci un sgomot de scaune răsturnate împedică pe amândoi d’a se bate.
Sgomoţul venea din camera de culcat şi căpitanul nu şia dală Odette este încă acolo.
Persistaţi a mal susţine că nu e nimeni aci ? întrebă Hugues.
—	Nu, dar vă opresc d'a intra, şi vă jur că nu veţi trece, răspunse Saint-Briac aruncându-şi ţigara din mână.
Nu mai rămase celor duoi prieteni de cât a începe a se bate. dar această deplorabilă estremitate le fu cruţata.
Uşa, ameninţată de unul şi apărată de altul, se deschise de odată şi Rose-Yerdiere apăru grandioasă cu faţa descoperită.
D. de Malverne uimit, se dete îndărăt. Saint-Briac mai puţin surprins râmase mut. El se întreba : Ce va zice ea oare ?
Tânăra copilă intră cu capul sus şi se adresă bărbatului Odettei :
—	Efi sunt domnule, aceea pe care aţi văzut’o venind din spre cheii! şi care
a intrat în această casă. Şi efi v’am zărit. D-v aţi văzut o femeie cu voal şi îmbrăcata în negru. Mă recunoaşteţi.
—	Da‘ murmură Malverne, mi se pare că sunteţi d-v. şi cu toate a-cestea...
—	Vă mai îndoiţi încă ! D-v nu înţelegeţi pentru cod. de Saint-Briac a negat cu tărie ca e o femee aci. Dacă el a refuzat energic la somarea d-v. de a mă arăta, este că eu aş fi perdută dacă s’ar şti că sunt amanta sa.
—	D-v ! striga Malverne care nu’l trecu prin gând un atât de fericit des-nodâmânt.
Căpitanul auzind această eroică minciună se grăbi a’şi lua o atitudine de circumstanţă, dârei râmase mut, admirând devotamentul şi inteligenţa acestei copile care, pentru a scăpa o femee ce nu merită nici o stimă, lua a-suprâ-şi o faptă pe care n’o comisese.
—	Da domnule, zise Rose, sunt a-manta sa şi nu voiu tolera ca el să aibă alta. Femeia pe care Dv. o căutaţi nu este aci. Dacă m’am ascuns când Dv. aţi sunat, cauza este ca şi ‘efi am o re-pulaţiune de salvat şi nu’mi convine ca amicii lui Saint-Briac să mă vada. Aşi fi eşit pe fereastră, dar când am auzit discuţia aprinsă dintre Dv. am crezut ca trebue să rămân. Mă costă mult ca m’um arătat 7Dv. ; dar văzându-mă nu veţi mai acuza o inocentă... numai pentru ca ea are nenorocirea să semene cu mine de departe. Cred însă că am a-face c’un galant om şi comptez că a-tunci când mă vei întâlni te vei face că nu mă cunoşti.
(Va urma
www.dacoromaiiica.ro
EPOCA — 25 IULIE
a
nv-sc vă asigur pe cinste - M am mirat de această atenţiune a d-)or E-forî» până acum eram obicinuit a în-ttlni acest ziar trebuincios numai In locurile unde de obiceiu lumea nu se duce sâ citeaccă.
Din balconu camerei de lecturi veţi fi intrigaţi auzind sunând un ceas care nu există.
D-nii Efori au poruncit sărmanului popă de la bisericuţa din grădină ca la fie-care oră să se urce în clopotniţă şi se ciocănească In clopot de atâtea ori câteceasurî sunt.
Ar fi fost vorba între d-niî Liteanu şi Ganea de a se pune un adevârat ceasornic la acea bisericuţă. Dar s'a a-mânat pentru anul viitor din cauza a-genţilor d-lul Moruzi care furnică In localitate cu ocazia sosirel familiei d-lui Brătianu.
Tot în gradină merită a fi cetit un anunciu prin care se pune In vederea vizitatorilor că vor fi pedepsiţi conform legilor de vor rupe o floare.
Partea comică e ca în toată grădina nu e nici o floare, şi nici Intr'o lege nu e vorba de flori.
Ca petreceri în timpul zilei cel veniţi aici ca sa slăbească alearga prin munţi iar cei cu intenţie de a se îngrăşa se odihnesc subt umbra brazilor.
Seara avem baluri la care eticheta lipsind.se petrece ca în sînul lui Avram. Un buchet de doamne şi domnişoare, pe care nu le voiu nnmi ne ştiind cu care setncep.se întrec dănţuind a face zuluare nimfele lui Coro. Ajutate în a-ceastâ distracţie inocentă şi igienică, de orchestra militară a regimentului de dorobanţi din Bârlad; care de sigur e una din cele mal bune musici din ţară graţie stăruinţei d-lul loconl.-colonel Cuciuturescu (dea Domnul ca acest merit să nu’I ocazioneze veri un neajuns).
Dar fără doar şi poate cea mal plăcută distracţiune e o noapte la cascadă.
Toţi, acel care nu cred că Dumnezeu aii lăsat câmpiiie numai în prevederea că oraşele vor avea trebuinţă de zarzavaturi, sunt fericiţi de a se putea afla în acel loc poetic pentru a privi lumina lunel, a asculta murmurul izvorului şi a admira deşteptarea naturel.
Frumuseţi pe care or câta stăruinţă ar pune stimabilul d-nu Liteanu nu le va putea face să piară.
"Îmi rămâne a vă vorbi de familia d-lul 1. Brătianu care ad fost trimeasă aici cu cheltuiala statului. Inţelegân-du-şi posiţia, această familie trăeşte foarte retrasa de lumea cum se cade, afară de câţl-va kleptomam colectivişti plătiţi ca să o urmărească cu o umilinţă evangelica,nimeni nu se ocupă de densa.
Din timp în timp câte un surâs oficial apare pe figura umoristică a d-lul Efor Liteanu, aceasta e culmea veseliei la care are drept această familie sinistră.
Gâtc-va doamne indignate că această familie, care nu plăteşte, băile le reţine ore întregi numai pentru ea făcând să aştepte pe cele care plătesc.
Au voit a face să înţeleagă pe d-na I. Brătianu că politeţa e caracterul distinc-
tiv al persoanelor de spirit şi bine crescute, amintindu-şi însă că această familie are multă trebuinţă de spălat au iertat’o conpătimind’o.
1'
I
TELEGRAME IKATATE
Lemberg. 't Augu*i.— Ziarului «Dzienik» i se comunică din Varşovia că ministerul de Ursitei a ordonat rectificarea urgentă a Bârfei marelui Stat-major a regatului polon. Lucrările respective au şi început la Dublin şi Ka-lisck. La căile ferate vicina/e se hrertză cu mare activitate.
Berlin, 3 August.—După o ştire din Homa a ziarului i Naţional Zeitung», sgomotul despre o întâlnire a contelui Robilant cu contele Kalnoky si princi-pile Bismark, a dat loc la vii discuţiuni. Ideia unei alianţe a Italiei cu Germania şi Austro-l’ngaria. nur nicăerî po polară şi celt mul cercurile conserva-toare-reacţionare doresc o legătură in sensul acesta, dar numai din causa res-frdngeri ce ar avea asupra politicei interne.
Contele Robilant va face bine dacă nu va lua acest acord drept un element pilit ic fără valoare al politicei esterne.
Se zice că ataşatul militar franees la Rerlin nu va lua parte la manevrele împărăteşti din A /sania.
\ icnii, 3 August. — După căt aflăm mai multe schimbări se vor face, peste cât va timp. In corpul diplomatic .4 us-tro-Ungar ţi maieu seamă în personalul legaţiunelor din Peninsula balcanică. Ministrul reşedinţe în Alexandria se retrage de la postul seă din causa sănătăţii sale. Consulul general in Sofia, consilierul legaţiuneijtaronn Hiegelebeu va fi trimes la Belgrad iu locul contelui Khevenhiiler-Uetsch.
Contele Khevenhiiller va primit postul de ministru la Bucureşti pe când consulatul general in Sofia remăndnd vacant se va încredinţa d-lui Ştefan de Burian, fost consul general in Moscova. Actualul ministru la Bucureşti Baron Ernst Mayr se va retrage în viaţă privată Asemenea şi consulul general in Philipopol, cavalerul de Piombazzi, va părăsi şi el postul seu. Acolo consulatul general va fi chiar suprimat înlocui aduse cu un consul sau vice-cunsul, care va conduce afacerile.
Iterlin. 3 August. —După Ziarul oSvet» din Petersburg, înţelegerile verbale între Bismark şi Kahioky ar conţine şi un pasagifiprin care Austro-Ungaria obţine deplina libertate de acţiune in peninsula balcanică, mai cu seamă in cazul unei ocupaţiuni din partea Rusiei a teritoriului bulgar.
ŞTIRI MĂRUNTE
S a condus spitalului Brâncovenesc hamalul Ion Dragu, căruia doi indivizi ce au fost arestaţi, i-au spart capul cu un topor.
Acest fapt s'a petrecut în strada Căl-dărarî.
9
11. Bălăceanu, Ministru la Conslantino-pol a plecat la Goleşti pentru a vedea pe fica d-sale.
D. I. G. Brătianu, care se alia la Govora, va merge Duminică la Călimăneştl pentru a vedea pe P S. S. Mitropolitul primat.
-------
PUBLICITATE»
ZIARULUI ,, EPOCA“
Tlrajflu r,.000 «ie fol
ANUNCIURI SI RECLAME
Anunciuri pe pagina IV, linia 30 bani
Anunciuri şi reclame pe pagina 111 linia 2 lei.
____________________________I
bue o tactica moikeniană, nici rugă-mintele, nici ameninţările nu’I pot convinge.mijlocucel mai eficace pentru n ajunge la un resultat practic e furtu.
Am văzut un bătrân cinstit de toţi, care au ocupat funcţii înalte tn stat, torturându-şi spiritul pentru a găsi mijloc de a fura cuţitul vecinului.
Se vorbeşte de o unire conjugală, ol cărui punct de plecare ad fost oferirea la timp a unei scobitori.
A fost un duel crâncen din cauza unui borcan cu muştar şi sunt mal multe procese intentate din causa gâturilor opărite cu ciorbe de tăeţel, dovlecel umpluţi şi alte opărituri.
Cât despre vestitul Tocănica care confecţionează ingredientele misterioase cu care se desfată fericiţii muşterii, e un fost cismar medaliat pentru invenţiunea de a transforma tălpile în fleici şi a întrebuinţa cuele de cismă la frigărui.
Se zice că d-nu Efor Liteanu în mă-rinimiea sa ar ti propus înfiinţarea unul premia compus de un tacâm de cositor şi o sticlă de apa uşurătoare pentru persoana ce va eşi cu viaţă din aceasta luptă stomacală.
lată în ceeace priveşte hrana. Cât despre locuinţe sunt clădite cu cea mal mare dibăcie ca după câte-va zile se poată lăsa o amintire eternă prin un reumatism acut.
Acum distracţiile ;
Prima ajungând în Slănice interoga-toriQ ce ţi se eu de un slujbaş, foarte slujbaş,care, cu ocazia percepere! taxei de băl, te întreabă de câţi ani eşti şi câţi copil al. Pentru anul viitor s'aQ luat disposiţiuni a se Întreba cel însuraţi dacă sunt fericiţi în căsătorie, iar tlâcaii dacă aQ de gând a se Însura şi cu cine anume.
Iar mai târziu vor fi obligaţi a depune la administraţie o fotografie a viitoarei lor soţii.
In urma acestor disposiţiuni d-l dr. Şuţu a luat măsuri tutelare.
0 data taxa băilor plătită, căci alt-fel un anunţ spune că or ce contravenient va fi supus la ştraf, în virtutea unei legi ce are de gând să se voteze. O dată această dare rafuită aidreptul a te plimba prin toate localurile băilor bine înţeles plătind pentru fie care tn parte.
Cel mal nostim din acele localuri e de sigur «Cabinetu de lectură» o camera în mijlocu careea se află un număr al Voinţei Naţionale, nu credeţi că glu-
F01ŢA ZIAHULU1 «EPOCA»
(14)
MIZERIILE
LONDREI
x.
Sitiiulilunea politica.
atentară, unii speraQ, ca să dăm nu mai acest exemplu, să obţie schimbarea actului de navigaţiune şi să facă pe Stat a declaraă liber importaţiunea cerealelor.
Asupra acestui punct însemnat, ministerul, unit cu aristocraţia, luptase cu energie contra naţiune!, şi oposiţia, cu toate sforţările sale, nu putu să procure poporului pâinea mai eftinâ. Pe de altă parte însă sili pe ministru să desfiinţeze taxa asupra venitului.
Aceasta fu o uşurare pentru clasa mijlocie, dar totuşi chiar poporul de jos care suferea în fapt, salută cu en-tusiasm astă victorie a oposiţiel. Ea nu ÎI slujia la nimic, nu '[ îmbuna starea, dar cel puţin guvernul pe care ’l ura era învins şi asta II ajungea pentru moment. Putem vedea de aci care era starea spiritelor.
Numărul nenorociţilor creştea necontenit. Din causă că saiariele se urcase, odată cu urcarea preţului lucrurilor de hrană, o mulţime de fabricanţi şi manufacturieri fuse siliţi să se desfacă de o parte saQ de totî lucrătorii lor.
Lipsa de lucru aduse curând foametea, şi flămânzii seorganisară în bande de lud işti (destrugătorl de maşine). Aste bande furioase cutreerau ţara, dărâmau lubricele, ardeau maşinele, udaogând destrucţiunel prădarea, focul, şi întrebuinţând chiar omorul.
La acea epocă, profitând de aste nenorocite împrejurări, oposiţiunea par-
lamentara luă un rol pe atât de straniu pe cât şi de neînţeles. J
In fond era lot aceiaşi luptă între WigI şi Ton,cari atunci eraO la putere, adică antagonismul unul partid puternic şi bogat cu un alt partid nu mai puţin puternic şi bogat. Poporul n'avea nimic de sperat de la victoria sad înfrângerea unora sad al altora. Wigil hotărâra să-I dea un interes pentru astă luptă.
In Camera lorzilor, lorzii Grev, Land-sown, Holland, Belford şi câţl-va alţii, a efiror familii apăruse în lot d auna drepturile poporului, vorbiră şi mal vid pentru el.
In Camera comunelor, Enric Brou-giiam, lord Russel, lîobhouse, Sir Ro-bert Wilson, făcură lot aşa.
Drept vorbind, nici entusiasmul, nici un adevărat sentiment de milă pentru suferinţele poporului, nujîmpingea pe toţi aceşti nobili seniori să lupte pentru el. O fâcead mal mult de nevoe ca să îndeplinească oare-cum o îndatorire ce făcea parte din patriotismul lor parlamentar. Pentru aceia el nu erau reformatori de cât din punctul de vedere politic, pe când tocmai din punctul de vedere social se cereau lu Anglia reforme şi inslituţiuni noi în raport cu grozava situaţiune în care se aflau lucrurile.
Sir Fruneis Burdett, singur, făcea in acest sens oposiţiunea ministerului, şi am văzut în ce discredit căzuse pe lângă colegii săi şi pe lângă familia regală.
>
In faţa Sfinteî-Alianţe, spre marea mirare a Germaniei aprinsa pe atunci pentru independenţa,numele tiranului., pe drept Închis la St. Elena, deveni, pentru opoziţiunea engleză, o armă contra ministerului care menţinea Anglia în unirea cu Germania şi Rusia.
Reforma parlamentară deveni în curând drapelul tuturor nemulţumiţilor. Wigil o cereau spre a răsturna guvernul ; nenumăratele secte religioase spre a putea intra în parlament; comuniştii în fine, puţin numeroşi, dar deja foarte cutezători, ca sâ împărtăşească opiniunile lor câtor-va legislatori şi să inceree a traduce doctrinele lor In fapte legale.
Această situaţiune generală era Îngreuiată de câte-va neajunsuri particulare. Daca isbutea reforma parla-
I*. Sloicjun sa tntnrs a-^arâ tn Capitali venint de la moşie.
• •
O femee anume Frusina t’drea, certând u-se erî cu bărbatul s#fl, >ă otrăvit cu o soluţie de chibrituri. Această femee a Tost imediat transportată la spitalul Brâu covenesc.
m •
D.	Radu Mihat, Ministrul Lucrărilor publice, pleacă astă seară la Costeşti.
D.	Poteca, Prefectul de Ylaşca, se află In Capitală.
• •
ÎL E. SUtescu. Ministru Justiţie’, a plecat azi la Sinaia.
Consiliul sanitar superior al armalel se va tntruni mâine la Ministerul de Resbel.
Generaliî-lnspodorî se vor tntruni pentru a discuta regulamentul de Infanterie.
•
• •
E.	S. D. Coutoully, ministrul Franciel s’a reîntors la Sinaia.
• *
Violonistul TU. Micheru, îndestul cunoscut publicului, părăseşte Capitala spre a se duce la Slânic.
• •
Cunoscuţii gimnasticl-profesorl Mocea-uu şi Velescu trebue să II sosit azi In Indii la Calcula.
• •
Aseară d-na şi d-nu Gr. Mauolescu, aft jucat la Castelul Peleş actul V din «Ruy-Blas» şi «O ceaşcă de ceaiu.»
• •
1). C. Marcovicî, comptabil al creditului funciar rural, a plecat azi dimineaţă la
Sinaia.
D. A. C. Şendrea, membru In consiliu de administrnţiune al căilor ferate române a adresat de vreo două luni un raport către ministrul lucrărilor publice, prin care constată o mulţime de abuzuri din partea direcţiune! linii ferate Lemberg-Cer-năuţi-laşl. Din acest raport resullâ că stalul român erea frustrat pe lie care an cu 3 1/2 milioane fr.
Lucrul se petrecea ast fel: Direcţia ţinea două feluri de situaţiunl : una reală pentru acţionari şi alta fictivă pentru guvernul român. In această din urmă se treceau dimi-nute veniturile linii ca ast-fel lesuu-rul se'I plătească cea-ce nu se ajungea până la 7 i/2 0/0 din dobânzi. Plata funcţionarilor superiori direcţia o făcea în aur. Ce e mal muit şi de necrezut: Direcţia scădea sistematic tariful pentru mărfurile importate şi'l urca pentru produsele române.
Aceste abuzuri au negrzşit o importanţă atât de mare, în cât au nevoe de confirmare; de aceia le comunicăm sub toată reserva.
•
In privinţa depeşi llavas care semnalează un eonllict între vameşii unguri şi români la Orşova, atlăm următoarele :
Se spune,câ un soldat liind urmărit de vameşii de la Orşova, şi trecând pe frontiera română a fost prins de unguri şi în urmă scăpat de autorităţile române.
Dar pe de altă parte îşi câştigase ast fel o mare popularitate şi de şi câţl-va invidioşi susţinead cu tărie ca până la urmă are să ajungă şi să joace cu ambele partide : curtea şi poporul, era slăvit de acest din urma care vedea In el unicul sâd apărător In parlamnet, şi mal cu seamă cea mal mare a sa speranţă.
XI.
\\ iliinm Castle.
Cititorii noştril ne vor ierta de sigur digresiunea istorică indispensabilă, pentru a cărei desvoltare am consacrat un capitol întreg. Lucrarea noastră nu e o lucrare de fantasie; ca acel cari se îndeletnicesc cu ea s’o poată înţelege In întregul precum şi în amânun-ţimele ei, trebue numai de cât să’şî facă o idee de pasiunele politice şi suferinţele de tot felul care rodea poporul englez pe vremea când se petrec evenimentele ce ne am apucat să istorisim. Vom profila de ast prilej ca să încredinţăm, o data pentru tot d’uana pe cititor, ca nu născocim, că toate persoanele din istoria asta au existat, ca ele au jucat rolurile în care le arătăm, şi că partea noastrâ de muncă, în această istorie în fond, constă în alcătuirea formei, pe care am încercat s’o facem interesantă.
Tot aşa e şi cu faptele şi discursurile lor; am aliat pe unele, am citit pe cele lalte In actele celebrului proces a insu-recţiuneî de la Spa-fields, a cărui resultat va da un desnodaoiânt natural
O anchetă va fi numită spre a cerceta cazul.
Un redactor al ziarului Trăsnetul s’a presintat azi, la redacţia noastră şi ne-a declarat câ contrariu infor-maţiunei dată de no! acest ziar nu are nimic a face cu fosta Trompeta Bucureştilor.
Luăm act de această declaraţie.
Tot odată aflăm.în mod positiv că numărul de erî a)Trăsnetului ajfost confiscat de poliţie.
De când are guvernul dreptul de a confisca o gazetă, ori-care ar fi ia?
Strămutarea Curţii de apel de la Focşani la Galaţi va începe la l August.
D. Gostescu, secretar general la Ministerul de justiţie, plecând In concendiu, va fi înlocuit de d. G. • Bagdal, membru la curtea de apel din Capitală.
•
D. 1. C. Brătianu, care se afia la Govora, se va întoarce tn capitală la sfârşitul acestei luni.
Toţi sergenţii Ue oraş, peste 600 au fost înscrişi în listele de alegători pentru comună. Mulţi din ei n’au nici un cens şi nici patru clase primare.
Sub frumoasă perspectivă se a-nunţâ alegerile.
Inti’un număr al «Epocei» s a publicat un articol publicat în vreme de «Na jimiea»; Acest articol a fost scris de a-celaşi redactor care l’a reprodus In «Epoca» dftndu-1 ca o materie ce|inca se potriveşte situaţiei actuale.
Acesta constituind însă nn fapt regretabil, s’ad luat măsuri ca pe vitor să nu se mal întâmple.
ULTIMA ORA
l.ondra, 5 August. — Moming Post spune ca d. Gladstone Înainte de a părăsi puterea a aprobat proectul de reocupare a Dongolei la toamnă.
Times primeşte o depeşă din Cons-tantinopol care spune că e vorba de o apropiata sosire a escadrei englezeşti în baia de la Uesika.
Coustautlnopol, â August.— Axis-ta mari nemulţumiri în cercurile guvernamentale de aci, Se vorbeşte de schimbări ministeriale.
(•iiHtein, 5 August,—Aseară s’a dat un mare prânz de către Împăratul Vil-helm. împărăteasa Austriei asista la a-cest prânz, precum şi prinţul de Bis mark şi prinţul de Ilohenlohe.
Ml’I/JTMlRJE PUBLICA
Doamna Cozinia şi Anton I 'etra, donând un potir de argint foarte preţios suflat cu aur, Bisericii din comuna Depăraţi, plasa Teleorman. Comuna îi a-dreseazâ mulţumirile ei drept recunoştinţă.
pentru comună:
semnaţi
( iiivii. I«mi Pocirea
dramei noastre Acum ne întoarcem la acţiunea noastră pe care n’o vom mal pârssi-o.
In momentul când Mac Alian şi Sir Fracis Burdett intrară în sala cea mare a tavernei Dudului, aspectul lntrunirei care se ţinea sub preşedinţa lui Wil-liam Castle, era foarte frumos de văzut şi foarte animat.
Pe o estraea aşezată în fundul acelei odăi mari, In jurul unei mese de lemn alb ce părea acum de eben din causa vechimel sale, stâtta biroul, compus din William Castle, president, din cel doi fraţi Waston, unul ferar, de felul lui, cel lalt tâmplar. Acuin e-rau membrii.
împrejurul lor, o mulţime deasă, parte în picioare, parte şezând dupe cum apucase, să strângea, se îngrămădea, ascultând cu lăcomie cuvintele aprinse a le oratorului, care atunci nu era alt de cât Waston junior.
In sala, luminată numai de patru lampe fumegânde,predomina o atmosfera grea, deasă, înăbuşitoare. Ahuril infecţi, resultând din pulregiunea ge nerală, se ridicad de pretutindeni, a mestecaţi cu mirosul tare al pipelor şi cu răsuflările alcoolice. Respiraţiuuea celor o mie opt sule sau doua mii de inşi, întruniţi In acest loc prea strâmt pentru ei, cu toata întinderea sa. încălzise până la urmi aerul şi ’l stricase tiiir'atât ca nu mai era de suferit pentru cine venea de afară.
Va urmaj.
i
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA — 25 IULIE
CASA DE SCHIMB
I. M. F E R M O
-27,STRADA LIPSCANI. 27-CURSUL li U C LHFSCI
Iulie 1886
5 A Rente amortizabilă . .	97*4
i A Henta jierpetn» ....	931/2
6 A oblig, de stat	 6 A Oblig, de st. drumu defer	SS.
7 A Scis. func. rurale . . .	1031ii
S A Scris. func. rurale '	
7 A Scris func. urbane	IOQ
6 A Scris func. urbane	9*
5 A Scris. func. urbane . , .	831, 1
5% împrumutul comunal . . O^lig.Casei pens. iţei 10 dob. 1	TVt/i
	»20
împrumutul cu premie . . . Acţiuni băncel nation. . .	3â
	102"
Acţiuni «Dacia-Komania • .	
• Naţionali		*2"
. Credit mobiliar . . . •	Constructiunl. . . . •	Fabrica de hârtie .	170
Argint contra aur		13.18
bilete de Bancâ contra aur.	13.18
Florin auaatriacl .....	t.0«
Schimb ......	
Paris 3 luni	 • la vedere 	 Londra 3 luni		100 1/4
• la vedere		25.50
Berlin 3 luni		1.24
Viena la vedere		2.02
DE l\( IIIIUVT
tava ce ’I zice şi Bâcatiu din districtul Ilfov, la o poşte departe de Bucureşti, In Întindere de aproape 700 pogoane.
De la SI. Gheorghe 1S8S moşia Gressia dindistr Teleorman lână Ruşi-de-Vede, !n întindere de 000 pogoane.
Doritorii se vo • adresa în Bucureşti la propnatarul Gr. Arion, Calea Gri viţa No. 38.
DE ÎNCHIRIAT tru anului curent)
casele, grădina şi teatru cunoscute sub numele «RAŞKA» din Strada Academiei
No. 28.
A se adresa Strada Batişte* No. 11.
nr IYTUINIIT chiarde acum casad-lui IfL Lli rillUAI V. Hiott din Str. Luterani 15, mobilate şi nemobilate având 22
camere, grajd de 10 cal, şopron de 0 Irisuri, 2 pironite, 1 put şi gridini cu 2 pavilioane.
Doritorii se vor adresa la d-nu Proprietar în toate zilâle de la orele 8 de dimineţi pini la cinci (5) seari. Asemenea şi dea-rendat de la Sf. Gheorghe viitor moşia d-sale Copaciu din districtul Vlaşca plasa C&lnişte.
t
cO'

3Jea T*a»s
VIS I VIS DE PRUTUL RfG»l
! din câşâriele d-hri St- Botftneiw perfecţionat şi calitate superioară UNICUL DEPOU
h
PETRftCHEI0AN
Vls-a -vis de pn I a t n I Ilegal
OE INCHIRIAKn*o.AîSfSfc
leg Victoria No. 117 împreună cu dependinţe, grajd, şopron, curte, grădină, gaz aeriform în casă. Pentru desluşiri, a se adresa ia No. 198 Calea Victoriei.
TA Fi vrn'Vf7 i tfp mal mulţi armâ-1)K V hi\/A lih sarî.reproductorl iepe, mânzi de pur-sănge, cal de curse, de călărie, de trăsuri.
A se adresa la d-nul Reimer administrator la moşia Paskani (jud. Ilfov 2 ore depărtată de Capitală).
Iii |\(T||l||i [ r de acum Casele, IrL Ml.IIIIu 1 1 ,1111 Strada Academiei
No 11 compuse din 10 Camere, cu o curie spaţioasă în care se află grajdiii şopron şi alte dependinţe. Aceste case mal aO şi o grădini importăriă \ se adresa Strada Batiste No. 11.
MOŞIA STREJESTI Hl'gZ
districtul Romanaţ parlea cuvenit d-nel Alexandrina Grădişteanu doctor Darvari şi Iosef Darvagi se dă în arendă de la 23 Aprilie 1887. Doritorii se pot adresa la d. doctor Darvari Strada Dorobanţilor No. 34 sad la d. avocat Mihail Pala Strada Academiei No.
DR. VASILESCU
Domiciliat tn Calea Rahovei 44, da con-sultaţiunl în toate zilele de la orele 5—G post-meridiane.
u dommsoara r'r.rţ;
având «Diploma de maturitate», sâ oferi a daleecţiunl, In vre-o familie pentru cursul primar sau seebndar. min special pentru limba francesă, matematici şi ştiinţele lisico-naturale
A se adresa Ia redacţiunl.
MOŞIA POIANA SATULUI, din dist. Ialomiţa pi. Ialomiţa, partea subsemnatului, împreună cu caiete1 cele mari aflate pe dânsa, în care locuesle actualul arendaş d-1 Fruuzcanu, precum şi tacsa podului după apa lalomiţel, se arendează pe termen de cinci nnî de la 23 A|«-ilie 1887. A se apresa strada Minerva No. 12 bis. Ru-cureştl.
Meu iloseii.
m\ VECHE SI VIN irş
ţuica şi vin de la d-nu IsaiaLerescu din Str. Episcopii, vis-a-vis de grădină se vinde la butelii ţuica de 10 ani, veritabila garantată pe un led butelia de jumătate oca dreaptă a lui Cuza şi vin veritabil de masă uşor şi curat pe 40 bani butelia.
PUBLICITATEA ZIARULUI „EPOCA
N°, 3, STRADA EPISCOPIEI, N°. 3
i 4

| ♦
y k	IH JUOETUl RlMNICUVALCEI
700 CAMERE SI SALOANE	*■	290 CARIERE SI SALOANE
I director Bapt.ist,in Marş HUGUES
se va deschide Ia i 13 Iulie 1886
Table d’Hote. — Restaurant â la carte. — Salon de P lectură.—Sala de de dans.—Sala de jocuri şi biliard.— Musicâ militară In toate zilele In parcul Hotelului.
I
S Omnibusul Hotelului va face de mal multe ori pe zi serviciul la renumita sursa de la Guciulntn.
P Vedere splendită, situaţia In mijlocul munţilor pe malurile Oltului.
Oltul trece la DO metri de stabiliment.	{§
•—Preturi moderate.—
I
P*w}
m
So primeşte qi-ciî comaodă şi reparaturi
A. ENGEL
Se primeşte or-ee comanda şi reparaturi
BUCUREŞTI
No. 7, Strada O a r* o 1 I, IST o. 7.
Recomand onor. public vechiul şi marele meii magasin de lămpi precum ţi un mare asortiment de articole necesare pentru menag.Hi şi bucătărie.
BAI CU APARATE PENTRU DUŞI
Colivii pentru pasări, diferite sticlării, cucoane funebre iu metal şi in gr uri şi or-ce articol privitor la această branşă se primeşte or-ce comandă şi repara tură, preţurile sunt cele mai moderate.
N. A. PAPABAT
AVOCAT
Str. Biserica Icni No. 8 bis.
£>. R» ROSETII
AVOCAT
Strada Romana No. 21.
\ NOU y
/>
4
&
TBS $


^NTE
Itollel de ITsle, Au Tonkin el dans Ies mers deChine
un beau voi. illustri, cartonne toile...........fr. 19.—
Peneral Cordon, Journal du siege de Chartoum . . 10.— Bernard Perez, L'Enfant de trois â sept uns etude
psychologique.........................................6.25
Dr. Ch. Montalbon, La petite bible des jeunes âpoux 6.25 Touchatout, Gistoire de France Tintamaresque . . 4.40 I. Saint-Cere, L'Afleinagne lelle qu’elle est ....	4.40
Fredolin, lohn Bull sur le Nil....................4.40
Armând Silvestre, Les veillăes de Saint Pantalâon . 4.40 Havier do Montepin, L'Agence Rodiile 2 v. . . . 7.50
I. Tourgueneff, Un Bulgare (ă la veille).............3.75	**
Renâ de Pont-Jest, Gram de Breaute..................3.75	(E
Charles Diguet, Contes du Moulin Joii...............3.75	4
Emile de Laveleye, I-a Peninsule des Balcans 2 v. . 12.50 Lâon Say, Les soluţiona Democratiques de la question	(Jj
des impots 2 v. .	. •..............................7.50	2
D. Bery, l«eţon3 sur les Bactâries...................6.25	W
jjl E. Duclaux, Le Microbe et la maladie.................6.26	jf
^ Figaro-Salon Ie 4-e fascicule..........................2.50	^
n.illll III. mEIpiuh
BUCUREŞTI
8.—STRADA VESTEI.—6 Secţia medicala
1, Hydrotherapia — 2. Electrizare—3. lnthopedie—4. Gimnastică medicală—5. Orhalaţi—6. Masaj iii sist ematic—7. Ser-viciuila domiciliu — 8. Consultaţii medicale.
Secţia higienica
1 Bae abur..............2.50
i Bae de putină	cu	şi	fără	duşe .	2.—
medicamente...........  1.—
1 duşe rece sistematică cu	basin	!,—
BAI DE ABUR SI DE PUTINA
Notă 1. Băile de abur sunt deschise în toate zilele de la 7 ore dimineaţa pînâ la 7 ore seara. — 2. Pentru dame insă băile de abur, o-datâ pe sâptămână Vinerea de la 7 ore dimineaţa piuă la 2 post-meridiane.
Preţurile la secţia medicală conform
nros^ecUdu^^^^_a^__=DireiTinne<^^
ATELIER DE LEGATQRIE
iii ,
de Ia Sf. Gheorghe s’a mutat Jiu Cassa Fi li tis Strada Biserica Eni No. 1
/n Cassa Biserici dintr'o zi tot Strada Biserica Eni No. 10.
iii; mim
strada Crinului
l pr« lua
locul din strada Dionisie No. 20 şi No. 5. Acest loc are faţa pre strada Dionisie 37 metri, pre strada Crinului 40 metrişi adâncime de 44 metri. Se vinde în total sau în loturi, de câte o a patra parte.
Doritori se pot adresa la proprietarul lui, D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţi No. 2.

I
DE VENZARE
s'a'j de
ARENDAT
MOŞIA POLOCINUL DE SUS
depărtare 10 minute de gara Tu-tova şi oră de oraşul Bârlad. Are 340 lâlcl arabile, 25 fânaţu şi 35 pădure, cu o escelentă gospodărie, având lot soiul de dca-rete şi o vie renumită. Moşia este hypolecată la credilul rural cu 75,000 Iei. Amatorii se pot adresa direct la sub-semnatul, la sus zisa proprietate.
Coslnchi Alexia.
t£ J.'iii ŞCC	ffcb	i
nr IIC U 7 A D C 0 eaPă de călărie Ut VtPlL.ftnt bine dresată, a se
adresa Calea Dorobanţiolr No. 74.
BEliARIA
STEAGUL NATIONAL
Bulevardul Ellsabetaln Palatul Băilor Eforii
La 1 luliii s(. v. se vă deschide berăria având la disposiţia onor. public, bere si vinuri de toate calităţile. indigene şi streine.
Antreprenorul nu va cruţa nimic pentru a satisface pe onor. visilal oare.
nC INPUIDIAT clliar 3 ăcuta ca-U t I IN U H I n I A I sele Costa - Foru din Batişte, Strada Scaunelor No. 46,22 camere.—Deosebit dependinţele: grajd, şopron, cuhnie, spălătoriecu alte trei camere de servitori şi grădină spaţioasă.
Doritorii pot visita casele în toate zilele. Pentru condiţii a se adresa la d-nu C. G. Costa-Foru 3, Dealul Mitropoliei, sad la redacţia Epocci.
CAMPINA
BAI MINERALE SULFO • ALCALINE
Stagiunea f Iunie—ib Septembre
Stabiliment aşezat în localitate foarte frumoasă şi sănătoasă. In timpul de patru ani de când funcţionâză a dat j'esultate remarcabile contra reumatismelor, boalelor organelor maternităţii (melrite, ovatrite, scurgeri etc.) şi în scrofule sau debilităţi constituţionale la copil. Se recomandă încă cu succes contra paralisiilor.boalede pele, sifilis, boale nervoase, catare la plămâni (în băutură dintr’un isvor de multă analogie cu Eaux bonnes.
Hotel şi case private pentru locuinţă, restaurante, parcu de promenadă, musicâ, distracţiunl diverse, ziare, poştă, telegraf farmacie etc.
Informatiuui la d. dr. N. Garo/lid in Bu-cureti, calea Victorii 25 sau la d. dr. Al. V. Georgescu in Cămpina.
NB. După legea specială transportul pe calea ferată este redus cu 50 0/0.
MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE ROMANEv‘l»iiilDE“2»«■»«'«*
MERSUL TF					
llucur esti-Il oman					
STAŢIUNEA	Arătarea Trenurilor				
	Tr. ac.|Tr. p. ITr. p. ITr.pl.				Tr. ac
i Bucureşti p. Ploeştl BuzâO R.-Sărat Focşani Mărâşeştl Adjud Hăcâă Roman sos.	noapte 11,00 12 27 2,14 3,17 d. 4,16 5.00 6.01 7,39 8,45 dim.	a. m. 8,40 10,39 12,55 2,25 3,48 5,15 3. 6,39 9,35 11,15 p. m.	dim. 7,30 9,16	dim. 6.30 8,04	p.m. 4,40 7,20
Homun-Bucuresti					
Roman PÎec- Bacăo Adjud Mărâşeştl Focşani R.-Sărat Buzâa Ploeştl Bucur. sos.	noap. 8.25 9.20 10.45 11.18 11.52 12.56 1.46 3.33 5.00	p. m. 12.30 1,40 3,52 4,34	p.m. 1,18 3,39 5,15 seara	p. m. 10,17 11,50 noap.	p. m. 5,45 7,20 10.29 11.30 12.59 2,29 4,03 8,- 9,35 sâra
Tfergovisle-Tilu					
Târgoviste p Titu sos.	a. m. 6.40 7,50	p. m. 5,20 6,30			
Bucureşti-Yercloro va			
STAŢIUNEA	Arătarea Trenurilor		
	¥. ful.JT. ac. jTr. p.		
Bucuresci p. Ciocănesc! Titu Pitesci Slatina Cr&iova Filiaşl T.-Severin Vârcior.sos.	p.m. 4.05 5.07 6,24 8.08 9,30 10,17 12.05 12,27	seara 8,00 9,00 10,16 11,50 1,18 2,04 3,52 4,12	dim. 8,00 8,41 9,26 11,17 1,25 3,37 4,52 7,34 8,00
Vfereiorova-Bucurestl			
Vârcior. pl. T.-Severin Filiaşl Crai ova Slatina Piteşti Titu Ciocăneşti Bucureşti s.	seara 3,42 4.08 6.08 6,55 8,17 10,12 11,31 12,35 a.m.	noap. 12,57 1,19 3,07 3,53 5,12 6,58 8,11 9,10 a.m.	dim. 8,00 8,40 11,08 12,30 2,27 5,15 7,05 7,49 8,30 seara
Titu-T6rgo viste			
Titu pl. Târgovişte s	1 a. m. 9,45 1 11,05	seara 9,15 10,30	
BUCURESCI-GIURGIU			
STAŢIUNEA	Arâtarea trenurilor		
	T.ful.l T. p. ITr. p.		
Bucureşti p. Filaret Giurgiu Smărda sos.	dim. 5,40 7,10	a. m. 6,40 7,10 8,55 9,00	p. m. 5,30 6,00 7,40
GIURGIU BUCURESCI			
Smărda pl. Giurgiu Filaret Bucur. sos.	|p. m. 2,25 3,52	a. m. 10,00 10,05 12,11 12,25	p. m. 8,30 10,28 10,42
Roman-Iasi			
Roman pl. Păşcanl T.-Frumos laşi. sos.	dim. 9,51 10,51 1,53 1,50	p. m. 4,47 4,15 8,24 9,52	
lasl-Roman			
laşi pl. T.-Frumos Păşcanl Roman sos.	p. m. 4,08 5,25 7,17 7,53	dim. 6,52 8,35 10,01 11,06	
GALATl-MAKt.StST l-MARASESTi-GALATI
STAŢIUNE.	Arătarea trenurilor Tr.ac.iTr-m.|Tr. p.		
Galaţi pl. TecuciO Mărâşeştl	10,40 11,06	noap. 11,40 4,16 4,52	a. m. 7,45 11,14 11,45
Mărăşe.ştT pl TecuciO Galaţi	dim. 5,25 5,50	noap. 11,35 12,34 4,35	p. m. 4.49 5,45 8.50
Adjud-T6rgul-Oena
Adjud pl.	p. m. 4,15		dim. 6,10
T.-Ocna sos.	6,20		8,05
T.-Ocna p.	9,45 li,35		8,20
Adjud sos.			10,00
Coustanta-Ceruavoda
Constanţa p Cernavodă s Cernavodâp Constanţa
p. m. 3,00 4,45 6.50 8,35
dim
9,00
11,10
1,50
4/24
IMoesti-Stanie-SIanie-lMoesti
STAŢIUNE!
Arătarea trenurilor
V £RESCi-BOTOSANt-CAM PINA-00FTANA
Tr. fl.|Tr. ac.|Tr. p.
Ploescl pl. Slănicu sos.	a. m. 10,45 12,40		
Slânic pl. Ploeştl sos.	p. m. 5, 6,50		
TECUCIU-BERLAO BERLAO-TECUCIU			
TecuciO pl. Bârlad sos.	a. m. 6,15 8,00		
Bârlad pl. TecuciO sos.	a. m. 8,40 10,40		
lasl-Ungheni-Ungheui			-Iaşi
Iaşi pl. Unghenl s.	p. m. 3,25 3,49	a. m. 11,50 1.21	
Ungheni pl. laşi sos.	p. m. 2,00 3,32	p. m. 4,40 6,12	
PLOESTI-PREOEAL-PREDEAL-PLOESCI
Ploeştî pi. Cămpina Sinaia Predeal sos.
seara	dim.	dim.		p. m.	p. m.	dim.
6,15	9,38	8,19	Predeal pl.	7,45	4,51	7,06 8,11
7,14 8,30	10,42	9,20	Sinaia	8,21	5,32	
	11,53	10,31	Câmpina	9,18	6-29	9,09
9,10	12,35	11,08	Ploeştl sos.	10,09	7,25	10,00
STAŢI UN EI
Arăt. Tren.
Tr.ac.l p.am. |
VerescI pl. Botoşani s. Botoşani pl. VerescI s.	p. m. 2,08 2,03 5.21 7.21	p. m. 9,49 11,42 3,15 1,55	
Câmpina p. Doflana s. Doflana p. Câmpina p.	a. m. 11,20 11,00	p. m. 5,50 6,08	
Galatl-Buzeu-Buzeu-Galati			
Galaţi pl. Brăila BuzăQ sos.	noap. 9,40 11,01 1,30	8,40 10,02 12,53	
BuzâO pl. Brăila Galaţi sos.	2.30 5,03 6,15	12,55 3,41 4,55	
PASCARI-SUCEAVâ-SUCEAVA PAŞCANI			
Păşcanl pl. Vereşcî Suceava Suceava pl Veresc*. Păşcanl sos	dim. 10,40 12,08 12,23 5,00 5.40 6.41	sera 7.15 9,17 10,09 6,54 7,51 9.15	
Bucar-etci — Typografia *L-e Peupl* Roum&in», «tr&da Episcopiei No. 3.
ir
www.dacoromanica.ro