A DOUA EDITIUNE MERCUHI 23 IULIE 1880 ANUL I No. 199. Grioor* O. PEUCESCU Director politic ______ ^________________ ABONAMENTFLE SE PLĂTESC TOT-D’AUNA ÎNAINTE : In ţară pe i an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 Iei in străin etate 1 oi» 50 lei, 6 luni 25 lei ABONAMENTELE încep LA I SI 16 a fie-carei luni REDACŢIA No. 3.~Pinta Episcopiei.—No. 3. N Gr. FILIPESCU Proprietar ANUNCIURILE SE PRIMESC NUMAI LA ADMINISTRAŢIE Pentru Orient la i sl rn Itwj. CmisLtnlin“ple Kavnkey IN'imten Han, li» Calat». \nnneiifpi [*• p;t? IV, linia 30 Imnl. Hiiunrirl şi ivetame ţ>» pugin» treia * Iei linia. ADMINISTRAŢIA ,Vo. 3. Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL MMUSCRIPTELE NU SE INAPOItZt APARE IN TOATE ZILELE 1 O BANI NUMERUL SO BANI UN NUMEN VECHIU reshwrfa mm\ versat NECESITATEA PROGRAMELOR MEMORIUL VÂLCENILOR I S Z T ALEGERILE IN FRANCI» — NOUL MINISTER ENGLEZ VEIjUL albaştri Din cele până azi publicate asupra evenimentului din Rîmnicu-Vâlci, atât de noi cât şi de foile o-ficiale, publicul ’şi-a putut forma o opinie destul de clara. Faptul în d’almintrelea e simplu, şi fie care l’a putut prevedea înainte ca el se se fi întâmplat Firesc este ca vezftnd o agresiune, se prevezi o apărare. Firesc este ca răbdarea omenească, fie chiar răbdarea românească, se aibă şi ea o margine. Firesc este ca ucigaşul care utacă viaţa altuia, se fie expus a ’şi perde viaţa şi el. Ceea ce e Insă de mirat e că a trecut mai bine de doui ani până când se se producă un fapt atât de firesc şi lesne de prevăzut. Gând la Orfeu, acum doi ani, bande de bătăuşi, salariate de poliţie şi ordonate a lovi de moarte pe capii opeziţiei, ’şi-nu Îndeplinit misiunea lovind pe un Vernescu pe un Lahovary şi alţii, şi au împins cutezanţa până a forţa porţile clubului liberal conservator, şi a invada scările clubului, cu scop d a măcelări, odată ajunşi sus, pe cei aflaţi acolo; cine a uitat că membrii opo-siţiei n’aii putut scăpa de cât graţie focurilor de revolver trase din capul scăreî, la cari agresorii au răspuns tot prin focuri, fără insă a mai cuteza se înainteze? Acele şuse, şapte focuri, care din întimplare n’au atins pe nimeni putea insă culca la pâment victime diutr’o parte sau altu. Şi atunci iacă că ceea ce azi s a întîmplat la Vâlcea, s'ar fi produs d'acum doui ani in Capitală. In locul învăţătorului Popescu ar fi căzut un Toboc sau un Ulmeanu oare care, şi in locul celor cinci persoane azi arestate în Vâlcea, ar fi putut fi persoane ca d-nii Vernescu, Lahovary, Blaremberg şi alţii. Din punctul de vedere uman tre-bue se ne felicităm că nu s’a întâmplat atunci moarte de om, dar din punctul de vedere politic cutez a zice că este regretabil că lecţiunea meritată de bătăuşii poliţieneşti se fi Întârziat doi ani pentru a fi primită Dacă la 12 Iunie,anul curent, când s a ţinut întrunirea contra convenţiei consulare, bătăuşii capitalei ar fi cutezat se atace pe vre-unul din membrii oposiţiei, de sigur că sângele ar fi curs in acea zi, căci o mare parte din asistenţi, învăţaţi minte prin experienţa din trecut, veniseră pregătiţi cu revolvere pentru a usa de dânsele în caşul când apărarea ar fi devenit legitimă. Ceea ce s’a întâmplat acum în provincie, s’ar fi întâmplat atunci în capitală, şi cine ştie care din noi ar fi fost azi in situaţia arestaţilor din Vâlcea. Dar s ar fi putut întâmpla ca in locul unui bătăuş se fi căzut chiar unul dintre noi. S’ar fi putut Întâmpla ca glonţul se lovească în mulţime pe un inocent, un simplu spectator adus a-colo de curiositate. In toate aoeste caşuri asupra cui trebue se cază răspunderea sângelui versat? Asupra acelora cari 'şi-au apărat viaţa lor ameninţată? Negreşit nu. Nici conştiinţa omenească, nici codul penal nu admite aceasta.—Fiecare din noi simte, fără a mai avea nevoe se caute în cod, că are dreptul d’a respinge forţa neligitimă prin forţă, d'a răspunde prin lovitură la lovituri, şi d’a ne scăpa viaţa fie chiar cu preţul vieţei agresorului. Codul Penal consacră acest drept In mod lămurit: Ari. 33. Nu este crimă nici delict când fapt ul va 11 săvârşit, din causft de legitimă apărare. Apărarea este legitimă când este necesară spre a respinge un atac material actual si injust contra persoanei sale sad a altuia. Se socoteşte ca legitimă apărare şi caşul când agentul, sul» imperiul tulburărel, le-merel şuii teroarel, a trecut peste margi-nele apărftrel. Răspunderea sângelui vărsat incumbă oare acelui agent poliţienesc, acelui bătăuşi instrument cumpărat şi ales dintr’un strat social atât de corupt în cât adesea-ori nici n’are deplina conştiinţă a mişeliei sale? Susţinem că acea răspundere nu se poate mărgini in întregul său a-supra acelui miserabil instrument ci trebue îndreptată mai sus. Oare când cine-va asmuţă câinile său asupră-mi se mă muşte, şi il văd cu ochii cum îl asmuţă, pe câine o se'ini resbun? Legea chiar nu ’mi dă acţiune directă în contra stăpânului câinelui? Oare-când o piatră aruncată de o mână vrăşmaşe, uie loveşte, de piatră o să mă leg sau de cel ce m’a lovit cu densa? Oare-când un cuţit ucigător îmi străpunge inima, cuţitul e judecat de curtea cu juri, iar nu ucigaşul? A răspunde la aceste întrebări e a conveni cu toţii d’acord că răspunderea sângelui vărsat incumbă or-ganisatorilor bandelor de bătăuşi, acelora care acordă fondurile secrete din care acele bande se plătesc, a-celora cari le tolerează, şi mal presus de toate aceluia care dupe înălţimea tronului, aude, vede şi tace? O complicitate netăgâduibilă li leagă pe toţi împreună, şi dacă legile şi tribunalele omeneşti nu ’i poate atinge, dacă inviolabilitatea de d^ept sau inviolabilitatea de fapt îi sustrage d’o cam-datâ de la judecată şi de la pedeapsa ce merită, trebue să sperăm că ora răspundere! va suna într’o zi pentru toţi, mic şi mare, şi dreptatea, acest principiu etern şi inflexibil, îşi va recăpăta efectele sale, vremelnic înlăturate. C C-F. I’nris, 2 August. — Alegerile pentru consiliele generale daO resultatele următoare : Din 1414 alegeri, se cunosc 1401. Sunt aleşi 829 republicani; 402 conservatori. Sunt 170 balolagil. Republicanii câştigă pe de oparte 09 locuri iar pe de alta pierd 83. Itoum, 2 August. — Papa a hotărlt lntr'un mod definitiv să trimeaţă un represinlant al S-tului Scaun laPeking. Acest represintant va purta titlul de delegat apostolic şi ministru resident In China. Curtea pontificala va numi un ministru la Londra şi guvernul Britanic va acredita un ministru pe lângă Vatican. Se asigură că ambasadorul Franţei pe lângă S-tul Scaun va fi rechemat din causa celei d'ftntâiQ din aceste deci-siuni. Itonin, 2 August —Regal* Greciei a sosit eri la Genua şi ’şl-a urmat drumul spre Paris. IJslionn, 2 August. — Regele a plecat In Anglia. Majestatea Sa va visita curţile din Haga, Copenhaga, Stokolm. Călătoria Regelui n’are nici un scop politic. (•asteln, 2 August.—împăratul Wil-helm a Înapoiat eri la ameazâ, visita împărătesei Austriei Se asigură că împăratul Prânz Ioseph însoţit de ministrul afacerilor străine. Contele Kalnokv, va sosi aci la 8 August dupe amiază,iar nu la 7 dupe cum s’a pretins. Hryreulh, 2 August.—Principele şi principesa Imperială a Germaniei aQ sosit aci azi dimineaţă. Ti'iesl, 2 August.—S'a constatat aci In ultimele 25 de ore şease caşuri de holeră şi la Fiurne 8 caşuri şi 2 decese. MEES1TATE4 PROGRAMELOR România Liberă a revenit, mai zilele trecute, asupra subiectului ei de predilecţie «necesitatea preseutării unor programe lămurite de partid» şi cu a-ceastă ocazie, confratele nostru adresează presei următorul apel: «Datoria presei ar fi ca să grăbească acest moment de conştiinţa politică.» Nu vrem să lăsăm să treacă, fără răspuns, un asemenea apel, şi declarăm că întru cât ne priveşte, suntem gata a păşi pe calea ce ne-o indică organul junimist. Dar, mai IntîiO, câte-va explicaţii sunt necesare. Confratele nostru priveşte cu nemulţumire starea actuală a partidelor; el constată cu durere că luptele politice nu sunt puse pe tărlmul principiilor, el să plânge «că partidele noastre să agită fără busola, in cea mai mare confuzie de idei.» Nu noi ne vom tncerca a tăgădui a-cesl adevăr; din contra recunoaştem că sunt foarte întemeiate criticele României Libere, dar credem că organul junimist raţionează greşit, când, constatând o asemenea stare de lucruri, şi vrând să se urce de la efect la causa, declara că răspunderea unei asemenea situaţiunî trebue să cază asupra tutu-lor partidelor, fără deosebire. Noi credem, din contra, ca marele vinovat e guvernul actual. In adevăr guvernul mai mult ca o-poziţia are iniţiativa legilor; partidul liberal aflându-se la putere, pentru densul momentul a venit d’aşi aplica programa; pe lângă acest program, guvernul mai are datoria ca o dată pe an, cu ocazia mesagiului tronului, să întocmeacă un program parţial ^pentru luarârile sesiune! presente; guvernul mai are obligaţia d’a resolva toate ces-tiunele ce sunt Ia ordinea zilei, lui singur în fine ti e cu put'nţa d’a săvlrşi reformele ce crede de cuviinţă. Pentru aceste motive, guvernul e a-proape stăpân d'a alege tărâmul pe care se vor desfăşura luptele politice. De va cauta guvernul, în toate aceste împrejurări, să 'şi aplice programa de partid, el va tîrî vrând nevrând oposiţia pe tărlmul principiilor. Din contra de vom avea la cârmă un guvern indiferent cestiunelor de principii, preocupat numai d’a se menţine cu or-ce preţ la putere, e lucru sigur că cestiunile de program vor rernâne streine luptelor politice şi că partidele oposanle îşi vor concentra toate forţele în combaterea practicelor rele ale acelui guvern. Să cercetăm dar pe care din aceste două căi a apucat guvernul d-lui loan Brătianu. Resfoind Precedentele constituţionale create de Ministerul Brătianu, iată ce citim sub iscălitura d-lui Maiorescu : «Cabinetul Brătianu sad nu se crede dator a pregăti un program serios pen- tru acţiunea legislativă, sad daca s’a crezut vre odată dator,partidul liberal, aşa cum este represintat prin majoritatea camerei actuale, s a arătat im-proprid pentru a executa un program conştiincios de lucrări. Aşa dar d. Brătianu nu are un program. Daca nu vrea or nu poate să aibă un program, aceasta ne este indiferent; faptul este că nu are un program. Ce poate dar să impute oposiţia guvernului ? Cel mult, ea ar putea critica lipsa de principii a guvernului, iar nici de cum principiile sale, de oare-ce el nu are nici program, nici principii. Dar încă odată ce poate oposiţia să impute guvernului? Iată. în această privinţă ce ne spune tot d. Maiorescu: «Ce ar putea conservatorii din princip să impute guvernului Brătianu, în privinţa precedentelor Introduse de el ? Nu tocmai tendinţa lor practică, căci aceasta este anti-lîberaia.» «Dar ce trebue 3ă'i fle imputat, este lipsa de sinceritate cu care face contrabanda unui conservatism restrictiv sub bandiera unu» liberalism de principii.» «0 asemenea falşitate nimiceşte simţul adevărului în viaţa publică, etc.» Şi mal departe: «De aci resultâ că majoritatea d-lui Brătianu a devenit o colectivitate de interese «,v/ nu mai este un partid de principii,« Aşa dar guvernul, adică principalul factor de la care atârnă ca luptele politice să (ie aşezate pe tărîmul principiilor, e un partid lipsit de principii. Mai mult încă, el tmpiedicâ ori-ce luptă de principii. Iu adevăr, dacă privim discuţiunile ce s’aQ ivit, namai în timpul ultimei sesiuni parlamentare, între partidul de la putere şi partidul acela care pretinde că are un program bine lămurit, adică partidul junimist, putem constata faptul acesta : că ciocnirile între aceste două partide nu s au ivit nici odată în cestiunl de principii. Când cu răspunsul la mcsagiul tronului, au luat cuvlutul în cameră atât d. Carp cât şi d. Maiorescu. A fost oare vorbă lil aeea-Siă discuţie dă programul lor, or de cestiunl de principii? De loc. Ambii au acusat pe guvern că e corupt, ceea ce n’are nimic a face cu principiile politice. D. Maiorescu a criticat administraţia şi justiţia sub guvernul colectivist. Oare In această critică a avut d-sa ocasia d'a combate Introducerea cutărui or cutărui principiu în administraţie or în magistratură, cum ar fi d* pildă faptul că guvernul ar vroi să ajungă la electivitatea magis-traturei ? Nici de cum. D. Maiorescu a zis că administraţia, e dată pe mâna unor favoriţi şi că guvernul influenţează pe magistraţi.—In cestiunile financiare, a putut observa d. Carp, din partea guvernului, vre-o tendinţă pe care n’o putea admite d-sa, ca de pildă o tendinţă spre imposibil progresiv? Câtu-şî de puţin. Insă d-sa a acusat pe guvern că a comis falşuri în scriptele publice.—Când cu convenţiunea consulară cu Germania, oare Junimiştii aQ vroit să critice tendinţa politicei noastre exterioare şi faptul că guvernul vroia să înmulţească relaţiunile noastre cu imperiul german? Nu credem. Junimiştii au învinovăţit pe guvern flind-câ era slugarnic faţă cu străinii şi fiind-câ sacrifica interesele ţării. Aşa dar partidul de la putere e un partid fără program, fără principii, mai mult încă el face imposibilă ori-ce dis-cuţiune de principii, el este o piedică pentru ori-ce grupare firească a parti delor, basatâ pe deosebirile de idei. Revenim acum la punctul nostru de plecare. Recunoaştem Împreună cu România Liberă necesitatea presintaril unor programe lămurite de partid şi credem ca intră In rolul presei d’a agita deacum aceste cestiunl. De aceia suntem gata, întru cât ne priveşte, a discuta aceste cestiunl de principii şi a lamuri ideile ce ne călăuzesc. Dar înainte de toate trebue se fie bitie înţeles şi credem că suntem de acord ou cei de la România Liberă oa un guvern care c corupt, care influenţează magistratura, care comite falşuri în scriptele publice, care sacrifică interesele ţării faţă cu puterile streine, ca un asemenea guvern trebue răsturnat cu orl-eepreţ şi chiar atunci când In ces-tiuuele de amănunt el ar face ceva bun. Mal mult încă, credem că răsturnarea unui asemenea guvern e o condiţiune esenţială spre a ajunge ca programele şi cestjunile de princip să deosibească diferitele noastre partidp politice. Infine. pretindem că un guvern ca cel actual nu să răstoarnă în numele principiilor, căeestiuneledeprogram trebue să râmâie cu totul streine luptei ce susţinem în contra guvernului. De aceia primim cu bucurie să d«*s-batom cestiunl de principii cu cei de la România Liberă, or de la România, de la Românul, or de la Naţiunea, dar nu primim ca colectiviştii să se amestece în asemenea discuţiunl. Pe dinşii II gonim din o asemenea discuţiune ca acel bărbat de stat care a fost expulsat din sînul constituantei pentru imoralitate. Nu discutăm cu Colectivişti, flind-câ cestiunele de principii le sunt cu totul streine şi fiind-câ nu vrem ca, în lupta noastră în contra guvernului, să facem o diversiune de care s'ar folosi el spre a se perpetua la putere, la adăpostul unor discuţiunl de principii. V I. MINORII VĂLENILOR încă de când oposiţia în Vâlcea a început a se orgaiiisa, persecuţiunile administraţiei a început deodată, ceea-ce ne-a şi silit ca cu reapariţiunea ziarului «Buciumul Vâlcea» ca organ al oposiţiunel Linte d'aicl, se facem declaraţiuuea categorică. după esemplul şi altor ziare din oposiţiune, prevenind admiriistraţiunaa, că: la violenţele ceea va escrcita prin agenţii eî contra membrilor oposiţiunel, se va răspunde cu violenţă. Această atitudine departe d'a face, pe d. Prefect Si-mulescu, circonspect, şi săpue frâu agenţilor săi, din potrivă, a început a-şi orga-nisa o bandă de bătăuşi cu destinaţiunea d a rupe oaseie ■ membrilor oposiţiunel, şi tot d o dată a luat toate incurile prin sub-prefecţî şi primari in judeţ ca să im-pedice orice lucrare a oposiţiunol eser-clutfi P« făl im legal. Ast-fel fofiaulându-se de noi o peli-ţiune către Majestălsa Sa regele In care sărata din partea lbcuitOEitor „Văleenl, păsurile «le care suferă ţara întreagă, şV tu parte acest judeţ, pe când această pe-tiţiune deja sacoperise cu sute «le iscălituri, sub-prelectul Lucusteanu află că această petiţie circula tn plasa saşi după ordinele superiorului săfi, pune mâna cu violeuţâ pe dînsa, comiţându-se chiar cu această ocasiune încă un arbitrar şi o violare de domiciliu în paguba unul mare proprietar din Vâlcea, d-nu Vasile Pleşo-eanu, meu.bru al oposiţiei. Fapt pentru care d-le procuror general s'a şi adus plângere formală de către acest d. proprietar. Revenind la banda de bătăuşi organi-satâ de administraţie cu agenţii administrativi în cap, eatâ ce avem a vă spune : De câte ori apărea ziarul nostru «Buciumul Vâlcea» unde se semnala abusurile şi jafurile administraţiuneî locale, erai'i atâtea ocasiuni în care membrii oposiţiunel avea să sufere peste tot locul, in piaţa, grâdinl şi localuri publice, ofense şi ameninţări din partea acestor agenţi administrativi, cari negreşit primise ordinul superiorului lor, d'a se purta ast-fel cu membrii oposiţiei, sperlndcâ ne vor descuraja d'a merge pe calea legală ce începusem: Astfel într'o seară, pe piaţa publică, sub-prelectul Meculescu, ofensă « ameninţă pe d. A. Zugrâvescu membru al oposiţiei: mal mult de cât atîta: ’l pâlmueşte.ia care violenţă i s'a răspuns de d. Zugrâvescu cu aceiaşi măsură. Alt fapt: după două sal trei zilc.pectnd d. Zugrâvescu mergea a casă noaptea, pe la ora unul, chiar la intrarea tu curtea sa se pomeneşte atacat fără de veste de (ătre doi bătăuşi, abia putând scăpa cu câte-va lovituri. Facă ud u-se sgoinol in stradă, bâtâuşil şl iafl refugiu tu curtea prefectului care o desparte numai zidul de locuinţa d-lul Zugrâvescu. A doua zi d-le procuror general vam semnalat acest fapt grav prin o depeşă formală rugându*vă să luaţi măsuri pentru asigurarea vieţelor nuaslrş, www.dacoromanica.ro 2 EPOCA — 23 IULIE Atunci d-le procuror general aflasem ci bătiuşil angajai! d administraţie, de p’a- fară tu judeţ, în numir foarte însemnat, fuseseră concentraţi In Rîmnic ca st dea asaltul suprem şi si rupi oasele la toţi membrii din oposiţie. In adevăr In seara de 11 spre 12 curent.tnpiaţa publici, unde lumea s'adună pentru distracţie, mulţi membrii al oposiţiunei flind şi el cu familiile Ior,a0 vtHÎut o mişcare ne obicinuiţi: ast-fel nişte indivizi imbricaţi ţărăneşte, unii dintr'înşil şezănd la o masă cu primarul oraşului Alecsiu, cu poliţaiu Ro-maşcu, Zegânescu inginerul judeţului, Pe-traru comisar de poliţie şi alt.il, beafi bere şi alcool impreună, iar alţii cu multa tn-drisneali se preumblaţi pe dinaintea membrilor din oposiţie slidăndul cu căutătura lor. Toate acestea ne aii făcut să ne îngrijim despresiguranţanoastră, mal ales ci ne am şi informat «le la persoane serioase, rum că bătăuşii cari ne vedeaO tn piaţă avea O hotărîrea ca tn acea noapte, să isprăvească cu noi. şi nu lipsim a vă semnala şi faptul că d-1 Scarlat Călinescu membru din oposiţie, pe când la tnceputul verii venea pe piaţă, pe drum aO fost atacat cu petre. Pe dată membrii oposiţil caută a se retrege pe la casele lor papinici şi cam pe furiş, dintre aceşti membrii al opoziţiei cinci dintre el şl anume d-nilDavidescu, Zugrăvescu, Bonciu, Apostolescu şi Stoc-nescu, pleacă Împreună din piaţă, ca să conducă pe unul din el a casă şi anume pe d-1 Davidescu care şl avea domicilii! mal isolat, şi pe când aceştia voiau să intre in curte, un număr de mal bine de 20 bătăuşi es inarmaţl cu bâte, unii de «lupă poartă d-lul Davidescu, alţii de prin loetirile laterale a le stradel şi încep atacul. Davidescu şi cel alţi In apărarea lor, afi dat două focuri de revolver, nu cu intenţie d'a ţinti tn cinc-va, ci mal mult pentru a demonstra bătăuşilor că sunt gata a se apăra cu arme de foc, spre al face să se răspândească. Această demonstraţie a reuşit de minune căci îndată după două detunături mulţimea bătăuşilor 6'a împrăştiat, şi d-1 Davidescu şi cel-alţl afl scăpat cu câte-va lovii uri de ciomege şi s'a urcat tn casă. Nu trece câte-va minute după aceasta şi autoritatea locală însoţită de puterea armată Înconjoară casa şi’l somează să se predea, aceste persoane aii refuzat să se predea până la venirea d-lul procuror şi jude de instrucţie. Tot tn noaptea aceasta d-1 procuror cu d. jude de instrucţie insoţit si de Poliţaii! a procedat la facerea de perchiziţil la casele câtor-va membrii din oposiţie şi anume la d-nil llerescu, Jancovcscuşi Kpure, precum şi la redacţia ziarului Buciumul Vâlcea. Vă puteţi închipui d-le procuror general, teroarea ce ai! insuflat aceste perchisţiunl făcute de la orele 1 până la 1 despre ziuă famiiielor noastre. Şi apoi D-le Procurore General, punem grava cestiune dacă este permis, după legile noastre, chiar Procurorelul şi Judelui de Instrucţie, şi chiar tn flagrant delict, să facă perchisiţiunl şi arestări nocturne. D-le Procurore General, cum vedeţi faptele sunt grave şi importă mult ca ist ii,ia să poată descoperi lucrul acesta, că cazul de omor petrece*»-tn noaptea de ti spre 12 coreul a avut loc în circomstanţele ce vi le arătarâm mai »us, adică că bătăuşii administraţiei atacând , violenţă, pe Davidoscu şi f*;Q ajţl, aceştia au fost In site .; unei legitime apărări, şi tot de o-dat/, | a se sci cu ocasiunea acestui proces că uîn uistraţiunea d-1”/,* Simulescu p'v, .ol-fel de mijloace *' r»!» -I- »• IWH^u Z: a combate opoşili,-a djn V41cea. 0-lnO. ' ‘ W * - crocurore General sunt martori mulţi şi importanţi pentru dovedirea celor ce arătăm mal sus care să poată descoperi adevărul şa se face lumina justiţiei, când causa aceasta se instruesce chiar în jude-ciul unde admiuistraţiunea, ce s'a făcut culpabilă d'aceste fapte, tronând prin puterea şi toate mijloacele rele d’a impedeca adevărul ş'a dejuca justiţia. De aceia D-le Procurore general saşi cerul de la înalta Curte de Casaţie strămutarea instrucţiunel acestei cause într'un alt Judeţiu,nu seim pân'astazl ce resultat a luat această cerere, sperăm însă, că şi d-voaslră în interesul Justiţiei vă va pune In posiţiune să solicitaţi de la înalta Curte această strămutare. Nu lipsim d-le Procurore general d’a vă ruga, tot în interesul justiţiei, să bine-voiţi a interveni pentru suspendarea d-lul Prefect Simulescu, d-lul Poliţai şi d-lul Primar Alecsiu până se va termina Instrucţiunea causel, într'alt lei suulem convinşi că cetăţenii acel cu cunosciiuţe de lapte, vor fi împedecaţl d'admiuistraţie spre a se lumina Justiţia. Pân atunci d-le Procurore general, subsemnaţii vă rugăm cu multă instistenţă să interveniţi cu autoritate.! d-voaslră Ca tratamentul preveniţilor să lle precum cere legea, căci suntem informaţi, că administraţia a luat măsuri să’l trateze escepţio-jialmente. D asemenea nu lipsim d-le Procurore general, d a vă ruga să faceţi ca capelele noastre să fie asigurate în viitor căci faptele In demersurile administraţiei sunt de natură a ne înfricoşa, ş'avem chiar groaza Că mal târziu noaptea se reintrăm pe la case'e noastre. D-le Procurore general, terminam prin a cere de la d-vpa.strâ asigurarea vieţel şi onoare! noastre, căci de şi euntem tn oposiţie, însă ca toată oposiţia din ţară, Vâlcenii nn vor se iasă o linie din calea legală, şi pe această cale legală lucrează. Semnall : Searlnt Cnlinescu fost membru de curte, fost deputat, proprietar, \<*liil Znmfirolu fost substitut de curte, fost avocat public; proprietar şi avocat; Ion lluesencseu, fost magistrat, mare proprietar; liheorglicTu-IVhiui fost president de Tribunal, fost a-vocat public, avocat, licenţiat în drept; llnlarlie Temelie, mare proprietar: I. t Anjrlielese» licenţiat în drept, fost magistrat avocat; JVleolae Iepure, fost magistrat, licenţiat în drept, avocat, Ion sii»e*eu fost magistrat,licenţiat tn drept, avocat, Mataehe Alboleseu.comerciant. C. Ntnvrcseu. tîheoeglie l ai'easuim fost deputat, mare proprietar; Mlliai La-moteseii căpitan în retragere, mare proprietar; Ioihi lanrovescu, licenţiat în drept, proprietar, avocat. BULETIN EXTERIOR ALEGERILE IN FRANŢA NOUL MINISTER ENGLEZ Alegerile pentru consiliele generale tn Franţa afi început. Resultatul cunoscut este în favoarea republicanilor. După ştirile cele din urmă asupra atitudine! partidelor mo-narchiste, acest resultat era de prevăzut. Ziarele orleaniste şi bonaparliste începuseră deja câte-va zile înainte de alegeri a micşora însemnătatea actului electoral şi a'l desbrăca de consecinţele sale politice. Să Înţelege că dacă mo-narchişlii ar fi fost siguri de victorie, el ar fi procedat tn totul alt-fel, s’ar fi folosit de isbânda lor electorală spre a proba că au majoritate în ţară. Era dar prudent din partea lor a slabi mal dinainte efectul lnfrângerel pe care o prevedeati. Asta-zl el pot să zică că a-legerile pentru consiliile generale nu represintă de cât o luptă mal mult locală şi că majoritatea obţinută de republicani n’au o înrâurire covârşitoare asupra stârci generale a opiniunel publice în Franţa. Aşa şi este; nu sâ poate nega ca ideile conservatoare aii început a avea o oare care tărie de când republica arata o tendinţă pronunţată spre radicalism. Francia bogată voeşte un regim moderat care să’l asigure propăşirea eî pacinicâ şi să fereşte de frământări sociale ca acele pe cari le aii provocat venirea la putere a stângei radicale. Pe de altă parte dînsa se teme ca un regim monarhist să nu vie cu ideia revanşei contra Germaniei şi se provoace din noii un răsboiQ crâncen. Singura garanţie contra ambelor estreme o găseşte pentru moment într’o republică moderată care nu diferă de sistemul monarhic d« cât prin nume. De aceea opiniunea publica să pronunţe până astă zi în favoarea republicei i gheze a lui Grevy; dar nu să poate | ştiducă această siluaţiune va dăinui şi daca elementele rădică a nu vor lua direcţiunea afacerilor. I; acest caz o reacţiune monurchicâ se a manifesta de sigur. Aşa dar isbânda actuală a republicanilor este vremelnică şi Franţa^ se poate aştepta încă la frămân- tări int/4fne; l• m 0 Abia ministerul Tort/ e format şi Gladstone a remis sigiliul Statului In mâinele Reginei, şi deja o mare parte a presei engleze apreciază lntr’un mod destul de aspru compunerea cabinetului. In adevăr greutăţile ce va Întâmpina ministerul Salisburv par a fi mari. Atât în politica externă cât şi în politica internă sunt multe greşeli de reparat. In Afganistan, în Birmania, în Egipt, în Sudan, pe malurile Marel Negre, Marea Britanie a suferit în-frlngerl. Chiar în peninsula balcanică lucrurile nu stau tocmai bine şi dape-şile de erl, cu toată exageraţiunea lor pesimistă ne daţi a înţelege că liniştea e departe d'a fi asigurată In Bulgaria. Dar pe lângă cestiunile exterioare, ministerul Salisbury a moştenit un mare litigiu interior a cărui soluţiune se impune. Cestiunea irlandeză e mal mult de cât or când la ordinea zilei. Chiar şeful Cabinetului a recunoscut Într’o întrunire care a avut la Carlton-Club, a fost silit să recunoască, că cestiunea home-rule reclamă o soluţiune grabnică. Este straniu d'a vedea pe adversarii cel mal aprigi al Iul Gladstone revenind acum la ideile lui In privinţa soluţiune! cestiunel irlandeze. Intr’un discurs pe care l’a pronunţat acum câte-va zile d. Dillon, unul din fruntaşii grupului parneJist, a zis câ nu va trece mult şi vom vedea pe Torys propunând un bil irlandez. Şi pare ca avea dreptate d. Dillon, căci Salisbury a anunţat partisanilor săi că, dupe o-piniunea sa, trebue să se acorde Irlandei un regim autonom. Tot aceasta a voit şi Gladstone. Să vede dar câ, cu toată victoria electorală a conservatorilor, tot parneliştii sunt arbitrii situa-ţiunei şi e destul de probabil că cabinetul Tory va intra In negocieri cu partisanii homc-rulelui. Este un mare adevăr în istoria popoarelor, că guvernele se pot schimba, dar că ideile şi mişcările sociale nu se pot opri. V. ISPRVVI COLECTIVISTE Pe lingă toate avantagele ce lihniţii colectivişti al Iul Ion Brâtianu, şeful acestei bande, trag tn profitul lor ; pe Itngâ 4, 5 şi fi funcţiuni ce cumulează, şi care funcţiuni, sunt cu o deosebită grije părintească retribuite, dar nu mal puţin ne-glijeate de cel cărora li s'a încredinţat: apoi unii dinlr'ânşiî devin cu totul de nesuferit, prin murdara lor procedare în a face economii, spre a aduna bani albi pentru zile negre, cari, pentru nenorocirea lor sC apropie cu paşi repezi. Aceste economii, afară de multe alte pe cari nimeni nu le poate pătrunde, consistă în a nu şl plăti servitorii trebuin-cioşî şi, a se servi cu braţele oamenilor ce sunt plătiţi de stat, pentru serviciul aşezământului, unde. d-nu colectivist este mare şi tare ca la el acasă. O speţă de colectivist, cu aceste frumoase şi demne maniere, este şi eruditul profesor şi archeolog Grigore Tocilescu, care. nemulţumindu-se cu ceea ce are, a-dicâ vr’o 3,000 de lei pe lună, totalul lefilor de la următoarele puţintele funcţiuni adică: profesor la facultatea de litere, la Liceul St. Gheorghe, la Asilul Elena Doamna, InspecLor şcolar cu o miişoară de leişorl pe lună, director aJ museulul de antichităţi (tn care, prea mult bine iar şedea să figureze) plus Academia Română; mal vrea să facă apoi economi cât să poate dc întinse şi de aceia nu vel găsi Ia d-sa în curte de cât o singurâ servitoare, pe bucătăreasa, care este salariată — şi aceasta, cu multă durere do inimă, pentru că custozil de la musefl ne ştiind găti bucate, este silit să Iacă acest sacrificiu. Şi oare n are d-lul dreptate? Pentru că la muzău, aceşti custozi nu prea au treaba, de ce, adică să stea de ge.aba; numai să ia leafa ? Aceasta, nu e ciul. decât la oameni ca d-nu Tocilescu, adică, care să lie colectivist. — şi, afarăd’asta, e prea de tot, ca lumea să vadă o curte aşa de marc ca a d-lul şi nuinal cu o servitoare, pe cil timp d-lul, poate avea mal mulţi servitori, fără însă, ca această lume, să ştie cum îi are. — Din accastăcausă, a transportat custozil cari sunt servitori museulul, tu curtea d-sale, unde, îl întrebuinţează ca pe nişte proprii al săi servitori. Iiiucar fi insă, ca cel Îndrept, cunoscând aceste destăinuiri, să lase pe aceşti custozi dintre cari, unul este permanent la d. Tocilescu acasă, pe seama sa, iar la musca, sc aducă alţii «ari să'şl vadă numai de serviciul ce li s'a încredinţai, iar uu să fie plătiţi de stat pentru serviciul museulul, şi în realitate pentru cel al d-lul director. Cu toate acestcu, dacă cel în drept văd şi nu voesc să audă (pentru câ colectiviştii nu trebue să’şl strice clielu unul Ia altul) atunci, să se prevadă de aci înainte ti^ Budget, servitori şi pentru casa d-ljjj rector al museulul, sau cţujyj 'numai pentru d-lul, pejjJJîtj-Ş^ty'iupe cum se vede, ' ’fSTnuseu ne fiind multa trebuinţa deacesll custozi, la nevoe, d. Director, îl vu putea lua pentru câte-va momente de acasă de la d-lul, unde, fără îndoială are mult de lucru. Dar ce le pasă colectiviştilor celor mari de aceste şi alte multe destăinuiri; ei îşi astupă urechile şi Işl zic «1&S& să trăiască şi colectiviştii cel mici pe lângă noi cel mari cum o putea şi el mal bine, numai puterea să ne remduâ.» Du Ide d. Tocilescu sunt mulţi; lac din gură şi,’şl văd de treabă; am voit să zic de leafă, pe care o ia cu multă regularitate, tură a uita, cum uitu a da pe la servicii! ca acest domn care, de şi are 7 funcţiuni, nu dă cu ţoale acestea, de cât pe la Academie, unde, roade ruble, hiena cea turbată, care e actualul său protector, îl mal ţine de scurt. Museul însă, se găseşte în cea mal proastă regulă aşa că nici până azi nu’şl are formal un catalog, un inventaria. DINTR’O ZI INTR’ALTA L I S Z T List a murit! Acest rege al pianului care a umplut secolul al nouâ-spre-zece-)ea cu gloria samusicalâajunsese la vârsta de 75 de ani. Elera născut la ISii Iu satul Haiding lângă Oedenburg In Ungaria, ca fiul administratorului moşiilor lui Esterbazi, care singur poseda o instrucţiune musicala foarte Înaintată el primi de timpuriu lecţii pe piano-forte. La 9 ani, deja debuta înaintea publicului ca pianist, maf întâiu la Oedenburg, apoi ia Presburg şi talentul său miraculos îndemnă pe mai mulţi amatori din nobilime de a’l hotărî un stipendiu de 600 de fiorini pentru 6 ani, care avea de scop instrucţiunea lui artistică. In urma acesteia Liszt să duse la Vieua însoţit de tatăl său, şi a-colo sub conducerea lui Czerny, în timp de i8 luni, se puse serios pe stu- dia de piano. luând în acelaş timp lecţii de teorie la Salieri. In 1823, se duse cu părinţii săi la Paris, unde cu toate că conservatorul îl respinse sub cuvântul că’î «străin» primi o instrucţiune escelentâ de către Paer şi Keicha tn ştiinţa composiţiel şi în puţin timp devenise favoritul res-făţat al Saloanelor. Două călătorii prin Anglia şi Franţa îl aduseră pe lângă bani, glorie şi o-noare; moartea tatălui săQ îl sili sâ ’şl creeze o esistenţâ sigură, dând lecţii de musică. O mare influenţă asupra desvoltârii individualităţii sale musi-cale, avu pe lângă Chopm debutul maestrului de vioară Paganini (1831) In Paris şi cunoştinţa cu lleetor Her/ioz, ale cărui «Episode de la vie d’un artist» lăsase o impresiune neştearsă în memoria lui şi convingerea sa că musica îşi desvoltă numai atunci adevărata ei forţă şi numai atunci îş Împlineşte In-tr’adevăr misiunea sa când represintă şi espune idea, fu întărită. Cântecul săQ se adînci din ce în ce şi în curând călătoriile sale care se-mănară mal mult cu nişte cortegiuri triumfale, dovediră că Liszt este primul virtuos de Pianoforte din lume, că este un Paganini al Clavirului. In anul 1847 se începu a 2-a faşă a pro-ducţiunilor lui : primise postul de capei-maestru al curţii din Weimar, şi deveni cu influenţa sa personală prin cuvânt şi prin scris precum şi prin propriele sale composiţiunl, capul şi Înainte mergătorul cel mal puternic al romantismului musical pe pământul german. La 1861 el părăsi postul săQ din Weimar şi ’şl strămută locuinţa sa la Roma ; acolo urmă pornirii sale, care ’l însufleţia încă de când era copil, de a face parte din cler ; cel puţin luând mica hirotonisire. Muza Iui creatoare o puse d’alunci numai în sei'vtciiil Bisericel. Uperile care aQ mai multă însemnătate în Individualitatea muzicala a Iul Liszt sunt: «Poemele Sinfonice», Sim-phonii Întrunite într’o singurâ compo-siţie cari prin mijloace şi modulaţiunl originale şi puternice căuta să repre sinte un caracter, o întâmplare saO, In fine, o idee sub înfăţişare musicala. Aceste opere măreţe poartă titlurele de; «SimphoniaMunteauâ»,«Muzeppa», «Tasso», «Les Preludes», «Urpheus», «Prometheus», «Sunete de serbatoare» «Heroide funebre», «llungaria», «Ham-let», «Lupta Hunilor», «Idealele». De câţl-va ani Liszt sâ stabilise tn Pesta unde era directorul conservatorului.Dupâ moartea luiRichardWagner el luase direcţiunea şcoalei create de marele maestru german care era ginerele lui. Liszt'juca^ unjcgI.ÎJ3JL%amal în lumea musica^’a europeană; acum câte-va luni ei fusese primit cu entusiasm în Paris şi în Londra. Toate clasele societăţei sâ întrecurâ pentru a l sărbători. De câte-va zile să întorsese la liadculh spre a asista la representaţiunfle clasice a operdor Iul Wagner. Era privit ca patriarchul musical al serbărilor pe care le domina şi le însufleţea cu marea sa autoritate morală. Aci, în mijlocul gloriei lui, pe câmpul său de bâtae musical l’a ajuns moartea. Liszt lasâ un gol mare în lumea artistică. Un geniu ca al său nu să înlo-cueşte. El nu aparţine numai patriei sale, Ungariei, dar lumel întregi. Lumea întreagă 11 va plînge. («• INFORMAŢIUN I Ni se scrie de la Kusciuc că A. S. Prinţul Bulgariei este aşteptat mâine Miercuri în acel oraş. * Consiliul comunal s a întrunit eri cu trei membrii numai; şi fiind că era a treia oară de când se făcea covocare, Iară ca numărul cerut de lege se se complecteze, de astâ-datâ s’a ţinut şedinţă şi s’a resolvat mal multe cesliunl de către trei membrii din 30 câţi ar fi trebuit se fie. X D. general Anghelescu, ministru de răsboiu, a însărcinat pe d. Tamara inspector general al administraţii militare, ca se facă inspecţiuni pe la diferite regimente. D. Tamara a şi început eri cu corpul 111. X Amanunţatcâcolonelul Candiano-Popescu este din nou rechemat in palat ca ajutant al Regelui. Se vede că M. S. nu se poate des- * www.dacoromaiiica.ro părţi mult timp da fostul preşedinte al Republicei Ploeştene. X D. G. Cantili, deputat, este numit membru în comisia superioară fi- loxerică. X Aflăm că d. prefect al poliţiei a chemat eri pe unul din redactorii Trăsnetului, pe care ’l-a ameninţat cu expulsiunea dacă nu va înceta cu scoaterea acestui jurnal. X Ni se scrie că arestaţilor în prevenţie de la Rîmnicu-Yâlcei nu le e permis a avea alt nutriment de cât acela din cazanul comun, care pentru dânşii se reduce în porţii şi mal mici, şi este dalmintrelea infect. Maltratări de tot felul li se face din ordinul prefectului Simulescu. D. D. Dimitriu, procurorul de Curte trimis în ancheta faptului, mănâncă la prefeetu a casă,şi în trăsura lui se plimbă pe la Călimă-neşti. Primarul oraşului umblă prin oraş cu o petiţie spre a strînge iscălituri contra inculpaţilor şi în favoarea administraţiei, mai ales de la aceia cari nu ştiu carte şi cari sunt accesibili intimidaţiunelor sale. X Un mare număr de avocaţi, şi dintre cei mai eminenţi ai baroului din Bucureşti sau oferit pentru o pleda în afacerea de la RAmnicul- Vâlcei. X Curtea de casaţie a încuviinţat strămutarea procesului d-lui N. Con-stantinescu contra administraţiuneî din Teleorman la tribunalul din Vlaşca. X La Uomanaţi, este czl alegerea de senator în locul d-lui Obedeanu. X Avocatul statului din Craiova, d. Betolian , rudă de aproape cu d. Stolojan, sugrumă pe locuitori, în mod îngrozitor, obligându’i prin contracte a i plăti spre a le scoate pământuri in loturi şi alte multe de astea. «Naţiunea» dupe care luăm această ştire reclamă o anchetă care ar putea constata wttte, lufiSUJcL-dft M’i1. acesta»* TIRBIRARILE DIN AMSTERDAM Neue Freie Pretsse ne dă următoarele amănunte asupra turburărilor din Amsterdam : Desordinile din Amsterdam său petrecut la nordul oraşului, în aşa numitul Iordan, care derivă de la gradinele din timpul iui Napoleon 1, şi care formează o reţea de gropi, strade şi fundături. Această parte a oraşului e locuită de vr’o 60,000 locuitori, dintre cari cea mal mare parte sunt muncitori, împărtăşind de la o vreme încoace ideile socialistice-democratice. Duminică mai mulţi tineri s’aii dus sâ şe distreze cu vechiul joc holandez, aşa numit «tragerea ţiparulul», care însă acum e legal interzis. Un agent de poliţie Însărcinat cu paza, interzice jocul şi văzend ci nu e ascultat, el tae sfoara, cu care era legat animalul. Din nebăgare de seamă, sfoara loveşte pe un spectator în obraz şi de aci se născu cearta. Poporul Începu să iacă sgomot, să arunce cu pietre, cărămizi ; lămpile aQ fost stinse, din care causă învălmăşeala crescu. Casele, In care agenţii poliţieneşti sau refugiat, aQ fost bombardate ; un inspector a fost crunt bătut, un altul a fost aruncat în apă. Poliţia a arestat mal mulţi indivizi, a fost Insa silită să se retragă flind mal mulţi răniţi dintre dânşii şi mal multora lulnduli-se armele. Poporul încuragiut de această victorie s’a strîns în mare număr, pur-ttnd steaguri roşii şi negre, pe locul bâlciului, In faţa poliţiei. Agenţii poliţiei au fost batjocoriţi şi insultaţi şi baricade au fost ridicate. Pe la orele 6 seară au sosit 300 soldaţi, infanterie şi cavalerie. Publicul a fost somat de trei ori d a se Împrăştia, dar In zadar. Un grevist a urcat baricada fâlflind steagul roşu, un al doilea aruncă cu pietre şi un al treilea a tras un foc de revolver. 0 luptă îngrozitoare s a încins. Un ceas mm târziu armata a fost întărită cu soldaţi de artilerie şi > EPOCA — ?3 IULIE 3 PUBLICITATEA ZIARULUI ,, EPOCA“ Tirnglu 5 000 de foi ANUNCIURI SI RECLAME Anuncitiri pe pagina IV, linia 30 banî Anuneiuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei. marină, numărând peste tot (500 oameni. Abia pe la miezul nopţii se restabili puţină linişte. Militarii aQ co-năcit In faţa bisericii, o parte a rămas spre pază tn faţa palatului şi o parte In faţa băncii Ţărilor de jos. Au fost transportaţi la spital 10 morţi. 40 răniţi, din cari (5 afi murit pe drum ctnd aă fost duşi la spital. Un întreit număr de răniţi se aII1 In căutare familiară. Din ce In ce se află detalii mai groaznice. Un reporter a lost aruncat tn apă de nişte femei de pescari. Un amploiat de poliţie a fost omorlt de un tânăr, al cărui tată, a fost lovit Duminică de un glonţ. Aseară s'au aruncat iarăşi pietre Jn edificiul Poliţiei. Armata e tot concentrata. După ultimele infor-m aţi uni primite acum, liniştea s'a putut restabili abia după 3 -4 zile. raii.ii m: m\ si imunii Amsterdam, 31 Iulie. — Socialistul Vander Staat n fost astă zî arestat. Madrid, 31 Iulie. — Dupe cum a-nimfă ziarul «fmparcial,» o crisă ministerială a isbucuit cu început ul consiliului de miniştrii de eri. Ministrul de Finanţe n’a vrut să vie la consiliu, ci s'a mulţumit a inscUnfa verbal că e bolnav adăugând că colegii săi se pot conşfâlui. mal bine in absenţa lui. I). Camaneho a părăsit hotelul ministerial ducându se acasă. Sagasta s'a simţit cam indispus şi pe la miezul nopţii a trimes să cheme un medic. Moscovit. 31 Iulie. — »Mockoicsky Wjedomosti,« vorbind de prietinia dintre Rusia şi Germania şi consecinţele a-ceştia, zice că s’ar dori ca Itusia să aibă mâna liberă,—fiâ şiln relaţiuni amicale cu Germania ; — dar să aibă şi cu celelalte puteri aceleaşi relaţiuni de prieteşug, inclusiv şi cu Frauda. E foarte posibil — adăugă sus zisa foaie — ca Germania să caute când va ceartă cu noi. Dacă Englitera insă se va ciocni cu noi, Franţa actuală, care are pentruGermania un antagonism tml atât de mare ca şi pentru Eng litera, e foarte sigur, că ea nu va rămâne simplă spectatoare. Petcrsburg. 31 Iulie.—Din sorg irit e sigură se comunică că I). de Giers nu va părăsi villa sa din Oranienbaum, nici FOIŢA ZIAHULUI «EPOCA» 1*8) FORTUNE du boisgobet VELULALBASTRU (Urmare) — Nu, nu... tu minţi, tu eşti prea laş ca să bravezi opiniunea lumel In care ’ţi place să trăeşti.... lasă-mă să plec singură, pentru râ ţie ’ţî-e frică, pen-trn că tu preferi a 'mi sdrobi mai bine inima mea de câl să te cerţi cu un prieten. El se va purta mal bine ca tine, pentru că dacă va şti că tu eşti amantul meu, ne va omorâ pe a-mândoî. Saint-Briac, enervat, era să răspun-ză : să plecăm, dar îndată se auzi un violent sunet al clopoţelului. — El este,zise el Încet: ascunde-te... aci... In această camera şi când- tu vel recunoaşte vocea sa să fugi pe unde ’ţi-am spus. — Nu, respunse hotărât Odette. Eu rămân dacă tu nu 'mi vei jura că vei pleca cu mine. Clopoţelul suna încă o dală şi cu mai multă forţă. — Vrei să te perzl! strigă Saint-Briac. ------- ----------------- de cum mai nainte de cât în ultima săptămână a hnteî Iulie stil vechia. Nu se cade a se atrehni această amânare a voiagiuhă său tn străinătate pregătirilor ce el face pentru nunta fiicei sale, căci voiaghtl său depinde exclusiv de si-tuaţiunea politică, care nu ara'ă iacă destul de oportună visita D-lu't dv Giers la principele Bismark, Cu toate acrs'ea nu se îndoesce nimeni de menţin era bunelor relaţiuni dintre Germania şi Ruda, numai că Cabinetul din Petershurg cere oare-cari garanţii câ Germania nu va întrebuinţa, ca şi penă acum. amiciţia Rusiei tn de favorul acesteia. Dacă s'a ajuns deja la o înţelegere fu această privinţă, nu se ştie ; dar in tot castel o, înlănţuire mai forte, a acestor doue ţări vecine, 't » o'lig-Casei pens. (lei 10 dob.) 920 împrumutul cu premie . . 34 Acţiuni băncel nation. . . . IO:» Acţiuni «Dacia-Romania • . . 26S * Naţională 222 » Credit mobiliar . . • Constructiunl. . . . 168 • Fabrica de hârtie . Argint contra aur ..... 14 Bilete de Bancă contra aur. 14 Florin ausatriacî .... *.0*1 î Schimb Paris 3 tuni » la vedere 1001/4 Londra 3 luni - la vedere 25.50 Berlin 3 luni 1.24 Viena la vedere 2.02 DE iMlllliUT îU? sX:°t: tava ce 'I zice şi Băcanu din districtul Ilfov, la o poşte departe de Bucureşc, In Întindere de aproape 700 pogoane. De la St.Gheorghe 18S8 moşia Gressi.i din distr. Teleorman lâna Ruşi-de-Vede, In Întindere de 000 pogoane. Doritorii se vo • adresa In Bucureşti la proprietarul Gr. Arion, Calea Griviţa No. 38. DE ÎNCHIRIAT tru anului curent) casele, grădina şi teatru cunoscute sub numele «RAŞKA» din Strada Academici No. 28. A se adresa Strada Batiştea No. 11. nr lYf'UIIMiT chiardeacumcasad-lul llL l.lt.mni ll V. liiott din Str. Luterana 15, mobilate şi nemobilate având 22 camere, grajd de 10 cal, şopron de 6 trăsuri, 2 pimniţe, 1 put şi grădină cu 2 pavilioane. Doritorii se vor adresa la d-nu Proprietar In toate zilele de la orele 8 de dimmeţâ până la cinci (5) seară. Asemenea şi dea-rendat de la Sf. Gheorghe viitor moşia d-sale Copaciu din districtul Vlaşca plasa Câlnişte. n, Ş b VIS * VIS DE PâUTUl REGII ^ din căfăriele d-h/1 St. Borănesru . „ perfecţionat şi calitate superioară UNICUL DEPOU $ S ,a { PETRACHE 10 A N X w I Vla-a-vts de palatul Ilegal v I T\l? V17\T7 \ PT? maI ““H1 armă-DL \ sarl,reproductori iepe, mânzl de pur-sfinge, cal de curse, de călărie, de trăsuri. A se adresa la d-nul Reimer administrator la moşia Paskani (jud. Ilfov 2 ore depărtată de Capitală). nr IUPUIDI1T chiar de acuma, Ut mim ml Al un otel situat Calea Victoria No. 147 împreună cu dependinţe, grajd, şopron, curte, grădină, gaz aeriform In casă. Pentru desluşiri, a se adresa la No. 198 Calea Victoriei. Iii IVrUIIM 1 T chiar de acum Casele, I*L Ml.iliniA I din Strada Academiei No. 11 compuse din 16 Camere, cu o curte spaţioasă tn care se află grajdiQ şopron şi alte dependinţe. Aceste case mal aQ şi o grădină importantă A se adresa Strada Batiste No. 11. MOŞIA STREJESTlS„l";irr districtul Romanat partea cuvenit d-nel Alexandrina Grădişteanu doctor Darvari şi losef Darvari se dă tn arendă d# la 23 Aprilie 1887. Doritorii se pot adresa la d. doctor Darvari Strada Dorobanţilor No. 34 saQ la d. avocat Mihail Pala Strada Academiei No. DR. VASILESCU Domiciliat în Calea Rahovei 44, da con-sultaţiunî In toate zilele de la orele 5—6 post-meridiane. 0 Absolventă a cursului secondar şi având «Diploma de maturitate», să oferă a daleectiunl, in vre-o familie pentru cursul primar saQ secondar. mln specia! pentru limba francesâ, matematici şi ştiinţele flsico-naturale. A să adresa la redacţiuul. MOŞIA POIANA SATULUI, din disl. Ialomiţa pl. Ialomiţa, partea subsemnatului, Împreună cu cafele cele mari aliate pe dânsa, tn care îocueştc actualul arendaş d-1 Fruuzeanu, precum şi lacsa podului după apa lalomiţel, se arendează pe tor men de cinci ani de la 23 Aprilie 1887. A se apresa strada Minerva No. 12 bis. Bucureşti. \icu Moscu. TUCI WM SI VIN ţuică şi vin de la d-nu IsaiaLerescu din Str. Episcopii, vis-a-vis de grădină se vinde la butelii ţuica de 10 ani, veritabilă garantată pe un leQ butelia de jumătate oca dreaptă a lut Cuza şi vin veritabil de masă uşor şi curat pe 40 bani butelia. BERARI A STEAGUL NATIONAL Bulevardul Elisaheta in Palatul Băilor Eforii La 1 luliu st. v. se va deschide berăria având la dispositia onor. public, bere şi vinuri de toate calităţile. indigene şi streine. Antreprenorul nu va cruţa nimic pentru a satisface pe onor. visitatoare. 4. PAPADâ r AVOCAT Str. Biserica Ieni No. 8 bis. ATELIER DE LEGATORIE de la. Sf. Gheorghe s’a mutat din Cassa Filitis Strada Biserica Eni No. 1 in Cassa Biserici dintr’o zi tot Strada Biserica Eni No. 10. nr ifriiŢinro eaPă de călărie Ut V triLAnt bine dresată, a se adresa Calea Dorobantiolr No. 74. D. Ev E0SETTI AVOCAT Strada Romana No. 21. UZINELE NOASTRE DE CIMENT PORTLAND BROOKS. SH00BRI0GE C IEGROS, ESSEI (BNGLETERM ) IVoiin Zclnndn 1882, Medalie de AGR* MEDALII ’ Calcula I8N I, Medalie (le ARGIVI', premiul cel mal inalt). ' ) Amsterdam 1883,Medalie de ARGINT,(premiul cel mal inalt. Cimentul fabricat tn aceste usiiie de o calitate care n’a putut tl tntrecut de nici o altă marcă. Este întrebuinţat la tencuieli (stuco), constructiunl masive, temelii, lucrări de elieurl, poduri şi porturi. El este foarte binecunoscut In Anglia, iu continentul european, îu Statele Unite, tu Canada, tn America de Sud, China Japonul, Australia, Noua Zelaiula şi tn Indiele Orientale şi Occidentale. Usinele sunt favorabil situate atât pentru a obţine o cantitate nelimitată de cel mal bun material, cât şi pentru imediata predare a productului fabricat. Să facziluicc tucercărl şi să ţin tu-tr’un registru resultatele obţinute. Brit|uetelc ţcărâmigioarele) de încercare, probează o resisteuţâ, urcân-du-se până la 1,400 libre anglese, după şapte zile de .şedere în a.'â şi până la 1,705 libre după 30 zile pe 1 1/2 par-mac patrat, ceia ce echivalează cu o resisteuţâ de 04 ehilograme de ccnti metru patrat după şapte zile, şi de 77 1/2 ehilograme pentru centimentru patrat după 30 zile, in timp ce caetele de sarcini îu Anglia nu cer de cât o resisteuţâ de 700 libre pentru 11/2 parmac patrat şi acele din continent presrriO o resistenţâ de30 ehilograme pentru centimetru patrat, după 25 la 30 zile. _______ Fabrica Domnilor BROOKS, SllOOB-R1DGK etC-ie poate presentao serie de certificate primite din toate părţile lumei pentru marele furnituri făcute. Aceste certificate probează că cimenturile sale au arătat pretutindinea o resisteuţâ superioară de la 30pâuâ la 000/0 celei cerutede caetele de sarcini şi superioare tuturor celor-l-alte cimenturi englezesc! şi continentale. Mal c de Însemnat că, cimentul BROOKS a fost ales de inginerii ruşi, tu toamna anului 1883 pentru construirea noilor docurl de la Sevaslo-pol, fără ca Domnii Brooks.Shoobrid-ge et C-ie sau agenţii lor să li intervenit pentru obţinerea acestei furnituri. Fabrica a literat deja 40,000 butoaie pentru această construcţiune. DEPOSITAR PENTRU R0MAMIA SI BULGARIA .IACQUES B1UXXEH I IIYSKR BItATEAXL GALAŢI $1 SOFIA BUCUREŞTI CALEA MOŞILOR 23 WANTAGE, ENGLITERA *-* - ■ r' - PM MASINE AGRICOLE precum Locomobile de 10 şi 12 cal putere, Batoze de grâu, Batoze de porumb cu mâna masine de ciuruit şi vânturat, Batoze americane mici pentru porumb.Triori perfecţionaţi, Ţeve de cazan pentru locomobile, Ţeve pentru conducte de gaz şi apă In diferite dimensiuni DEPOSIT SI AGENŢIE GENERALA PENTRU ROMANIA MORITZ APPEL -BUCUREŞTI— No. 12 Calea Victoriei No. 12 ftioiu ou Prefectura F’olititsi Ga.p»it»lei 12-3 s ANUNCIU Aduc la cunoştinţa publicului că pe viitor voiu importa, PETROLIU RUSESC în lăzi şi In butoaie, din renumita ra- finărie. FRAŢII IMOBEL DIH ST. PETERSBURG Calitaleaacestul petrol estccunoscută şi renumita ca fiind cel mal bun produs al rafiuărielor caucaziane, şi, afara de avantajul de a li limpede ca apa, are o putere de lumină pe care nu o posedă nici unul din produsele celor alte fabrice. S’a coustataL de către un mure număr de autorităţi in cldmiecapelroliul D-lor NOBE1, intrece in puterea de lumină cu 13 0/0 petroliul american. In alţi termeni, această putere de lumină se consumă cu produsul d-lor NOBEl. 13 0/0 mal puţin de cât cu acela din Amarica. Butoaiele vor li originare americane şi preţul lor fiind cuprins in acela al gazului, vor aparţine cumpărătorului. Pentru preţuri şi toate informaţiu-nile mă pun la disposiţiunea cumpărătorilor. Iu acelaştirrp, am onoarea dea aduce la cunoştinţa onor. public că agenţii mei d-nii Iiyserşi Bratianu la Bucureşti Calea Moşilor 29, sunt Însărcinaţi sft dea amatororilor toate tuformaţiunile necesare. Galaţi, Mai 1886. JACQUES BRUNNER. MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE ROMANE ......... BUCURESCi-GIURGIU STAŢIUNEA Arătarea trenurilor T. ful.IT. p. ITr. p. Bucureşti p. Filaret Giurgiu Smârda sos. dim. 5,40 7,10 a. m. 6,40 7,10 8,55 9,00 p. m. 5,30 6,00 7,40 GIURGIU BUCURESCI Smârda pl. Giurgiu Filaret Bucur. sos. p. m. 2,25 3,52 a. m. 10,00 10,05 12,11 12,25 p. m. 8,30 10,28 10,42 Roman-Iasi Roman pl. PâşcanI T.-Frumos Iaşi. sos. dim. 9,51 10,51 1,53 1,50 p. m. 4,47 4,15 8,24 9,52 lasi-Roman Iaşi pl. T.-Frumos PâşcanI Roman sos. p. m. 4,08 5,25 7,17 7,53 dim. 6,52 8,35 10,01 11,06 Bucuresti-Itoman STAŢIUNEA Arătarea Trenurilor Tr. ac.|Tr. p. |Tr. p. ITr. pl. Bucureşti p. Ploeştl BuzăO R.-Sărat Focşani Mărăşeştl Adj ud BâcâG Roman sos. noapte 11,00 12 27 2,14 3,17 d.4,16 5.00 6.01 7,39 8,45 dim. a. m. 8,40 10,39 12,55 2,25 3,48 5,15 s. 6,39 9,35 11,15 p. m. dim. 7,30 9,16 Tr. pl. Tr. ac dim. p.m. 6.30 4,40 8,04 7,20 II ucuresti- V ârcior o va STAŢIUNEA Arătarea Trenurilor Bucuresci p. p.m. 4,05 seara 8,00 dim. 8,00 Ciocânescl — — 8,41 Titu 5,07 9,00 9,26 11,17 Pite scl 6,24 10,16 Slatina 8,08 11,56 1,25 Graiova 9,30 1,18 3,37 FiliaşI 10,17 2,04 4,52 T.-Severin 12,05 3,52 7,34 Vârcior.sos. 12,27 4,12 8,00 Roman-Bucurestl Roman plec- Bacâfi Adj ud Mărăşeştl Focşani R.-Sărat BuzăO Ploeştl Bucur, sos noap. 8.25 9.20 10.45 11.18 11.52 12.56 1.46 3.33 5.00 p. m. 12.30 1,40 3,52 4,34 p.m. 1,18 3,39 5,15 seara p. m. 10,17 11,50 noap. p. m. 5,45 7,20 10.29 11.30 12.59 2,29 4,03 8,- 9,35 săra Vărcior. pl. T.-Severin FiliaşI Graiova Slatina Piteşti Titu Giocâueştl Bucureşti s. seara 3,42 4.08 6.08 6,55 8,17 10,12 11,31 12,35 a.m. noap. 12,57 1,19 3,07 3,53 5,12 6,58 8,11 9,10 a.m. dim. 8,00 8,40 11,08 12,30 2,27 5,15 7,05 7,49 8,30 seara Tărgovkle-Tllu Titu-Tergo viste Tărgoviste p Titu sos. a. m. 6.40 7,50 Ip. m. 5,20 1 6,30 Titu pl. Tărgovişte s a. m. 9,45 1 11,05 seara 9,15 10,30 T. ful.[T. ac. |Tr. p. V6rdorova-Bucuresti GALATI-MARASESTI-MARASESTI-GALATI I lMoestl-Slaule Slauic-lMoesrtl STAŢIUNEA Arătarea trenurilor Tr.ac.iTr. m.|Tr. p. STaŢIUNEI Galaţi pl. TecuciQ Mărăşeştl 10,40 11,06 noap. 11,40 4,16 4,52 a. m. 7,45 11,14 11,45 Mărăşeştl pl TecuciQ Galaţi dim. 5,25 5,50 noap. 11,35 12,34 4,35 p. m. 4.49 5,45 8.50 Adjud-Tergul-Ocna Adj ud pl. T.-Ocna sos. T.-Ocna p. Adjud sos. p. m. 4,15 6,20 9,45 11,35 dim. 6,10 8,05 8,20 10,00 Constanta-Cernavoda Constanţa p Cernavodăs Cernăvodâp Constanţa p. m. 3,00 4,45 6.50 8,35 dim. 9,00 11,10 1,50 4,24 Arătarea trenurilor Tr. fl.jTr. ac.|Tr. p. Ploescl pl. Slănicu sos. a. m. 10,45 12,40 Slânic pl. Ploeştl sos. p. m. 6,50 TECUCiU-BERLAO BERLAD-TECUCIU TecuciQ pl. Bârlad sos. a. m. 6,15 8,00 Berlad pl. TecuciQ sos. a. m. 8,40 10,40 Iasi-UngheiiMJnghenl-Insi laşi pl. Ungheni s. p. m. 3,25 3,49 a. m. 11,50 1,21 Ungheni pl. laşi sos. p. m. 2,00 3,32 p. m. 4,40 6,12 PLOESTI-PREOEAL-PR EOEAL-PLOESCI seara dim. dim. p. m. p. m. dim. Ploeştl pl. 6,15 9,38 8,19 Predeal pl. 7,45 4,51 7,05 Gâmpina 7,14 10,42 9,20 Sinaia 8,21 5,32 8,11 Sinaia 8,30 11,53 10,31 Câmpina 9,18 6.29 9,09 Predeal sos. 9,10 12,35 11,08 Ploeştl sos. 10,09 7,25 10,00 VERESCI BOTOŞANI CAMPlNA OOFTANi STAŢIUNEI Arăt. Tren. Tr.ac.l p.am. | VerescI pl. Botoşani s. Botoşani pl. VerescI s. p. m. 2,08 2,03 5.21 7.21 p. m. 9,49 11,42 3,15 1,55 Câmpina p. Doftana s. Doftana p. Câmpina p. a. m. 11,20 11,00 p. m. 5,50 6,08 Galati-Buzeu-Buzeu-Galati Galaţi pl. Brăila Buzău sos. noap. 9,40 11,01 1,30 8,40 10,02 12,53 BuzăG pl. Brăila Galaţi sos. 2.30 5,03 6,15 12,55 3,41 4,55 PASCANI-SUCEAVA SUCEAVA-PASCANI PâşcanI pl. Vereşcl Suceava Suceava pl VerescI PâşcanI sos. dim. 10,40 12,08 12,23 5,00 5.40 6.41 sera 7.15 9,17 10,09 6,54 7,51 9.15 BueurMei. — Typografit «Le PtupU Roumain», «trads. fpucopiei No. 3. www.dacoromanica.ro