ANUL I No. 198 A DOUA EDITIUNE MARTI 2? IULIE 1886 Grigork G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTELE SE PLĂTESC TOT-D"AUNA ÎNAINTE : In tari pe 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei in strămutate 1 an »o lei, 6 luni « lei JSONAMENTELE ÎNCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUN REDACŢIA No. 3.—Piaţa Spiscopiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL «UKUSCRIPTELt KU Sf IRâPOIAZi N Gr. F1LIPESCU Proprietar ANUNCIURILE St PRIMESC NUMAI LA VDMINISTRATIE p.-' ilru Orient la Aest.en li/onc?, ConstAinlinnpte Kavabey Deimien Han, 16 Gnlala •vn<: cnir: pe pas. IV. linia 30 Innl. annnotrt şi rvlame pe padina treia 2 lei linia ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. APARE IN TOATE ZILELE IO BANI NUMERUL SO BMI UK MUMER VECHIU PRIVIRE lîETIIOSPECTIW UNEI REPTILE REZBOIUL VAMAL HAIDUCII COAESPOItljEltn SPECIALA RIMNIC CAL IM ARESTI MUZICA IN POPOR MIZERIILE LONDREI 1'lilVllli: IIETMECTIU Voinţa Naţionalii de Joia trecută găseşte de cuviinţă, cu ocasiunea unei priviri retrospective asupra trecutului, să laude isbânzile partidului de la putere pe tot timpul guvernare! sale. In această ordine de idei, ea precisează câte-va fapte şi spune, cu multă con vincţiune, că regalitatea şi resboiul din 1877 sunt opera d-lui Brătianu, şi că acest mure ministru, fie in relaţiunile politice fie în cele economice, «aelibe-rut România de sub dominuţiunea streină;»chiar luarea Basarabiei este justificată, pentru că Dobrogea ne oferă un foles (‘însutit» de cât ne producea pământul perdut, şi apoi am devenit în acest mod păzitorii gurelor Dunărei şi adevăraţii dispen-aaton ni acestei «vine de apă", cea mai importantă din Europa. Declaraţiunea, după cum vedem, este complectă; am putea adaogă că ea este eliia naturala din partea unei gazete oficioase, plătită din fondurile secrete tocmai pentru a amăgi opiniunea publică. Epoca, acum câte-va zile, a mai examinat cestiunea iu trăsuri generale şi a caracterisat cum se cuvine ceea-ce însemnează guvernul de zece ani al d-lui Brătianu. Vom continua această idee,silindu-ne a cerceta maî de aproape faptele articulate de Voinţa Naţională şi trecute la activul partidului. Şi, în această privinţă, publicişti independenţi şi desintere-saţi, vom căuta se fim franci ca tot-d’a-una şi vom spune adevărul în deplină libertate. * • Se laudă coletiviştii cu resboiul din 1877. Ţara T-a făcut, nu ei! Este poate un merit că d. Bră-tiauu a consiliat intrarea In luptă? Nu credem, pentru că ar trebui se’l considerăm prea naiv şi necunoscâ-tor de spiritul public, care, la acea epocă, împingea la acest act de virilitate. Ori-ce român ar fi fost In locul d-lul Brătianu, trebuia se procedeze tot ast-fel. Armata, care a luptat la Plevna, nu a fost opera liberalilor, dară a tutulor guvernelor cari, din primele timpuri ale organisărei naţionale, s’a ocupat cu multă tragerede inimă de această instituţiune. Meritul este al tutulor, şi fără îndoială mult mai puţin al d-lui Brătianu care, înainte de resboiu, a stat scurte intervale la putere şi prin urmare nu a avut o-casiunea se lucreze ceva pentru oştire, intrând in campanie cu armata existentă la căderea guvernului conservator. Un singur merit a avut, la acea epocă, d. Brătianu : era omul situa-ţiuneî. Recunoaştem că densul se bucura atunci de o mare popularitate şi că era in posiţiune se lucreze pentru binele ţârei ca nici un alt bărbat politie al României. Dară tocmai această împrejurare, apropiată de resultatele guvernământului seu, ne-a scârbit cu desăvârşire şi a făcut pe bărbaţii oneşti se se lepede de acest om fatal neamului seu D-lui Brătianu i-astat în mtnâ se facă fericirea ţârei sale, şi este neîndoios că nici un alt guvern nu a fost mai reu pentru dlnsa. El avea o deplină autoritate, se bucura de Încrederea poporului şi nu este exemplu ca se se fi dat alt cui-va atîta trecere ca acestui demagog ; şi dânsul, in loc de a întrebuinţa infinînţa sa imensă pentru înălţarea si prosperarea naţiune!, a preferit a o pune in serviciul intereselor meschine ale fidelilor: mic la suflet, plin de invidie contra reputaţiu-nilor stabilite şi egoist din cale a-fară, condus de dorinţa nesăţioasă dea domina singur şi fără control, d. Brătianu a căutat se se îricou-gioaro de oameni mediocrii, fără voinţă, puţin scrupuloşî şi hotărî ţi de la începui a i se supune orbeşte. A reuşit pe deplin la aceasta, dînd tesaurul public pe mina tovarăşilor şi speeulînd conştiinţele celor slabi. Ţara astă zi este o adevărată ruină, pierzîndu'şi averea, şi, ceea-ce este mal scump şi greu de redobândit, caracterul şi conştiinţa datoriei ! Nu exagerăm cltu-şi de puţin, ne Înfiorăm însă pe drept cuvânt clnd vedem datoria publică ajunsă la pro-porţiuni ne maî pomenite în alte state: procentele datoriei Înghiţind aproape jumătate veniturile anuale, şi cînd asistăm la decăderea morală ce a coprins toate treptele so-cietăţei. Ghiararmata, care ne costă atltea sacrificii, a fost târîtă iu politica proastă a d-lui Brătianu : bărbaţii serioşi, muncitori şi cari nu ştiu se se mlădieze sunt înlăturaţi sistematic , pentru a laee loc întreprinzătorilor de revolte şi ştergătorilor de jurăminte. Va trebui o muncă uriaşe pentru curăţirea atmosferei dc miasmele ce ne înconjoară şi pentru stârpirea microbilor colectivişti cari usucă toate ramurile udministraţiunei publice ! Resboiul, Dobrogea şi regalitatea, iată meritele cântate de gazeta oficioasă. Să precisăm puţin şi se ne dăm socoteală de lucru. D. Brătianu intră în campanie alături cu Rusia şi nu se gândeşte măcar a regula condiţiunile coope-raţiunei noastre. Aceasta îi era cu atât mal nepermis, pentru-câ pri-mul-ministru avea cunoştinţă despre pretenţiunile imperiului vecin asupra Basarabiei, şi Rusia se gâsia foarte strîmtoratâ când ne-a cerut ajutor. A fost cavalerism din partea d-lui Brătianu, dar astăzi asemenea naivi trebue trimişi a se bate cu morile de vânt, iar nu se guverneze statele! Victorioşi, Rusia ne exige Basarabia. Nu vrem se zicem că trebuia să intrăm in luptă cu această mare putere, căci o asemenea cugetare ar fi ridiculă. Un ministru român insă avea de făcut două lucruri, însă numai două: sau se protesteze până în cele din urmă şi se se retragă Înaintea imposibilităţei de a conserva intact teritoriul, lăsând pe alţii a se tocmi pentru compensa-ţiunile datorite ; sau, dându-şi mai bine seamă de dificultăţile momentului şi conducându-se ca un om practic, să caute a dobândi avan-tagii cât de însemnate in schimbul pământului ce i se hrăpea. înţelegem ambele procedări, însă or-care din ele trebue Îmbrăţişate în mod franc şi hotârît Cum a urmat d. Brătianu? Nici într'un fel; ca tot d'auna, a făcut încurcături şi n’a ştiut să tragă nici un folos pentru ţară din acea situaţiune. lntr'adever, în primele momente, cu totul intransigent, prin presa guvernamentală şi prin Camerile sale, s’a ridicat cu mândrie şi adesea in mod necuviincios contra Rusiei, escilând’o ast-fel contra noastră, şi în cele din urmă a consimţit la cedarea Basarabiei, fără a se gândi un singur moment Ia compensările ce putea obţine! S’a referii, ca un nou cavaler al Tristei figuri, la mărinimia Ţarului, inju-riat până atunci, care ue-a înzestrat cu mocirlele Dobrogei. Este neîndoios insă că, în acele momente, un ministrudihaciu putea dobândi de la puteri, indispuse de ingratitudinea Rusiei, fortăreţele ce ne ar fi asigurat stăpânirea Dobrogei şi chiar teritoriul Vidinuluî. Lucrul este de notorietate publică, şi daca nu ne înşelăm a fost afirmat de d. Gogâliiiceauu, colegul d-lui Brătianu la congresul din Berlin. Ideia oficioşilor că noi am devenit stăpânii gurelor Dunărei este o adevărata copilărie. Acest rîu este european, şi graţie politicei nediba-ce a d-lui Brătianu, eru se perdem chiar dreptul de poliţie fluvială pe malurile române, având a suferi preponderenţa Austro-Ungariei. Regalitatea ests produsul evenimentelor şi al lucrărei constante întreprinse de adevăraţii patrioţi; ea nu se poate monopoliza de un partid, căci este opera ţârei (întregi. şi apoi, suveranitatea naţională, aşa cum se înţelege şi se practicează în regat de colectivişti, a ajuns o adevărată batjocură, căci astâ-zi suntem trataţi de străini maî reu de cât pe timpul când România ere un simplu principal. Dovadă puternică despre aceasta avem cele din urmă acte diplomatice ale guvernului Brătianu: Con-venţiunea comercială ce ui se propunea de Austro-Ungaria şi care coprindea condiţiuni muit mai grele de cât cea din 1875, şi eonvenţiu-nea consulară cu Germania impu-nându-ne pe pământul nostru juri-dicţiunea şi legile sale. Ne oprim aci pentru azi, căci sperăm a reveni în curând asupraacte-lor săveşite de amarele cetăţean.» Putem insă constata de pe acum, şi ori-ce om serios şi imparţial ne va da dreptate, că situaţiunea espusă de gazeta oficioasă este neadevărată şi că ea seamănă foarte mult cu bilanţul veros presentat de un ban-crutar pentru a-şi înşela creditorii. D. C. Popescu Bruxelles,31 Iulie.—Ziarul Le Nord afirmă că relaţiunile dintre Rusia, Germania şi Austria suut asla-zi lot atât de bune ca In 1885. Experienţa va consolida încă tripla alianţă. Madrid, 31 Iulie.—D. Camacho, ministru de finanţe, şi-a dat demisiunea. Vis, 3i Iulie.—Comisiuuea Skupşti-nel a primit proiectul dc reformă a ad-ministraţiunii. Sesiunea se. va închide probabil la 8 August. liissingeu, 31 Iulie. — Prinţul şi Principesa de Bismarck aH plecat azi la ameazâ la Munich. Berlin, 31 Iulie.—Marchisul de Tseng ambasadorul Chinei la Berlin a prânzit astă-zi la prinţul Imperial. Constantinopol, 31 Iulie.—Cale indirecta — Ştiri din Beyrut semnalează chemarea sub arme a reservelor din al 5-lea corp de armată ce are reşedinţa în Syria. Aceste reserve cari au un efectiv de vre-o trei zeci de mii de oameni, se vor imbarca la 5 August cu destinaţie la Salonic. O asemenea chemare sub arme e ordonată şi In alte regiuni. Cu toate acestea, se asigură pe de altă parte că se urmează cu activitate licenţiarea trupelor ce şi-afl făcut termenul. Resultâ de aci că demobilisarea a-nuoţată a trupelor otomane e numai aparentă şi că Turcia se pregăteşte în vederea noilor încurcături ce pot veni, mai cu seamă în Bulgaria în timpul discuţiunilor la cari vor da loc revisui-rea statutului organic al Rumeliel 0-rientale. De altminteri cercurile oficiale otomane privesc situaţiunea sub un aspect întunecos. Circulă ştirea ca s’aO produs acte de rescoaiă la Salonic în timpul îmbarcării trupelor licenţiate, pentru că un detaşament de artilerie a voit să se Îmbarce înainte de a i se notifica .ordinul. Ordinea a fost restabilită după întrebuinţarea forţei armate şi a unei şar-ge de cavalerie. Trei oameni aO fost omorîti. Poarta, cu toate astea, des-minte într’un mod formal această ştire. Coutsluntinupol, i August, —Mad-jid Paşa şi Abro Efendi, delegaţi de guvernul otoman pentru revizuirea statutului organic al Rumeliel, aă plecat la Sofia cu Gadban-EfTendi. Vis, 1 August.—Secţiunea drumului de fier Niş-Vranja e deschisă. (uistein, 1 August. — Împărăteasa Austriei a sosit aseară. Majestatea Sa a visitat îndată pe împăratul Wilhelm. Vienn, 1 August.—Turcia şi Austro-Ungaria , constatând neputinţa sad reaua voinţă a Bulgariei, în privinţa executării lucrărilor de joncţiune a căii ferate dintre Vakarel şi graniţa sârbească, conform hotârlrii conferinţei celor patru din Viena, s’afl Înţeles pentru a face să se execute lucrările acestei părţi de drum de fier de către Turcia, pe socoteala Bulgariei. Poarta ar face ast-fel un act de suzeranitate. Împărăteasa Elisabeta a descins la vila Meron. Municii, 1 August.—Prinţul şi Principesa de Bismarck ad sosit aci. Ad fost salutaţi la gară de personalul lega-ţiuniiPrusiane şi de contele de Holştein. La ieşirea sa dir. gară prinţul a fost a-clamat de mulţime. Echipagiurile Curţii ad condus pe cancelar şi principesa la hotelul lega-ţiunii, unde au luat reşedinţa. In timpul zilei prinţul de Bismarck a visitat pe prinţul Regent. Haga, i August. — Burg maistrul din Amsterdam a interzis vinderea în public a scrierilor şi ziarelor socialiste. Londra, 1 August.— Sir Eveling Baring va conferi cu Lordul Salishury In privinţa Egiptului. Pesta, 1 August. — Meetingu) orga-nisat cu ocasiunea afacerii Edelsheim-Ianskya avut loc după programa anunţată. Resoluţinnile au fosl votate cu unanimitate şi conform propunerilor organisatorilor acestei manifestaţiuni. Viena, i August. — Alte şease caşuri de cholera s’a ivit la Socia (Istria). Beyrutli, 1 August. — Composito-rul Liszt a murit. UNEI REPTILE Cărturarii plătiţi din fondurile secrete ad ajuns la un grad de insolenţă care ne dovedeşte starea de turbare a patronilor lor. înţelegem cajorganele colectiviste redi-giateVie români st- susţiecoteria de la putere şi să ne combată precum ti combatem şi noi. Chiar violenţa de limbagiu.eese strecoară adese-orl în foile oficioase scrise în româneşte, să poate oare cum esplica şi scuza. Dar e scârbos d'a vedea atitudinea obraznică pe care a adoptat'o de cât-va timp foiţa franceză ce trece de organ al ministerului de esterne. N’am făcut nici o-dată acestei foi onoarea de a’t respunde, căci ştim că acel cari o redactează sunt nişte venetici aduşi tu ţară abia de erl de guvernanţii noştril. Et >1 câştiga pâinea zilnică fâcându'şi meseria de clevetitori şi de provocat ort. şi aruncând tot felul de insulte grosolane bărbaţilor celor mal de frunte al oposiţiunel. Dacă nişte asemenea oameni ar cuteza st- scrie ast-fel tntr’un ziar de oposiţiune, guvernanţii noştril ’l-ar li espulsal de mult ; dare destul ca aceşti bătăuşi internaţionali al presei să susţinu guvernul pentru ca să fie ocrotiţi şi chiar Încurajaţi tu esercitarea tristei lor meserii. tri uicl-o ţară nu s’a văzut ca un guvern să ’şl peardă tntr atdt ruşinea până a a-duce şi a plăti, din bănit coutribu&bilor, nişte pamlletarl streini tu scop d'a insulta şi d'a calomnia pe adversarii săi politici din ţară. De aceea noi nu ne vom Înjosi până a intra In polemică cu fonea ce să întitulează ii lui le roumaine şi care, In nuniăru-s6u de Sâmbăta trecută, vorbind de atentatul «le la Vâlcea, publică un articol insultător contra oposiţiunel şicontranoastră Nu cunoaştem şi nici nu voim se cunoaştem pe reptilele de la Etoile roumaine, It consideram ca nişte instrumente iresponsabile curl nu pot provoca de câl scârba şi mila. Patronii lor de la putere sunt acel cari merită d'a suferi respunderea purtarel lor mişeleştl şi nu e depărtată zioa când ţara deşteptată va spulbera această adunătură de noroiil, care poartă numele de colectivitate, cu tot cortegiul el de turpitudini. RESBOIUL VAMAL In numărul nostru de la 13 a le co-rentel am reprodus, după ziarul vienez Neue Freie Presse din 21 Iulie, o mică notiţă relativa la măsurile ce guvernul austriac voeşte a lua pentru a nu lâsa fabricele de alcool din Bucovina să se pericliteze din causa lipsei de porumb. Să examinăm daca măsurile propuse pot ajunge la ţinta urmărită de d. Ministru de comerţ al Austriei. Este cunoscut că niciGaliţia, nici Bucovina nu produce porumb sau dacă produce o câtime oare-care, ea este foarte insuficientă pentru trebuinţele acestor două provincii şi de o cualitate foarte inferioară. Aceasta fiind starea lucrurilor, Gali-ţiaşi Bucovina importau !n tot-d’auna porumbul de care aveau trebuinţa atât pentru fabricarea alcool urilor cât şi pentru lngrăşarea vitelor, din cele două ţări care sunt în vecinătatea lor imediată, şi anume Galiţia apuseană din Rusia meridională, Galiţia resâri-teană şi Bucovina din România. De la 1 Inie 1880, tractatul de comerţ, care lega România cu Austro-Ungaria, încetând, resboiul vamal între ambele ţări începu, şi pe dată se luă măsurile cele mal aspre din ambele părţi, spre a îngreuia, daca nu spre a impedeca cu totul, relaţiunile comerciale ce existau între ele. Una din aceste măsuri fu, ca porumbul liber de ori-ce taxă vamală la intrarea în Austro-Ungaria, urma a fi supus cu începere de la 1 Iunie 1886, la o dare de 1 fl. v. a. In aur, adică 2 fr. 50 buni de fie-care sută de kilograme. Tona metrică de 1000 kilograme (2 kile de Muntenia) avea prin urmare de achitat 10 11. v. a. adică 25 fr. aur. S ur putea crede, că cu Introducerea acestei taxe vamale enorme, importul porumbului românesc ar li cu neputinţă în Bucovina şi Galiţia resăriteanâ. Marchisul de Bacquehem.noulmiuis-tru de comerţ al Austriei, nu este însă de această părere, căci domnia-sa, prin propunerile sale făcute căilor ferate galiţiaue, cere tocmai, ca ele să reducă taxele de transport pentru porumbul din Rusia meridională, ast-fel în cât fabricanţii de alcool din Galiţia resâri-teanâ şi din Bucovina să nu mai găsească nici un folos de a se aprovisiona cu porumb din România. Să cercetăm dar dacă această propunere are sorţi de a fi realisatâ, şi daca o dată pus» tn aplicare, poate fl pâgu- www.dacoromanica.ro 9 EPOCA — 22 IULIE bitoare pentru producătorii noştri! din România de nord. Sfi presupunem pentru un moment că preţui cu care s’ar plăti tona de porumb va fi acela? în Rusia meridională ca si în România, ş’apoî că distanţa de parcurs până la frontiera austriacă va fi egală saQ aproape egală atât în Rusia cât şi în România. Aceste hypotese admise să vedem cum sfi vor petrece lucrurile. OrI-ce transport făcut de căile ferate şi care are de obiect transportul mate-rielor voluminoase şi (/rele, sfi face pe ba sa unei taxe unitare, a căruia quoti-tate variază între 5 şi 4 ban! de fle-care tonă metrică şi de fle care kilometru percurs. Ne avend la disposiţiunea noastră tarifele existente între căile ferate din Rusia meridională şi cele Galiţiane, nu putem face un calcul de o precisiune matematică ; ne vom servi dar de tariful internaţional din Oct. 1885, care leagă căile ferate române cu căile ferate Galiţiane şi austriace. Nu credem însă, că deosebirea între taxa unitară adoptată de tariful mai sus citat şi cea care servă căilor ferate ruse-austriace pentru transportul cerealelor, va fi foarte mare. Taxa unitară a căilor ferate române în legătura cu cele austro-galiţiane este pentru cereale de 4,870 bani de tona kilometrică. Aplicate la transportul porumbului diri Rusia meridională şi din România ea ne dă următoarele resultate: Porumbul Rusesc 1. DelaSerbinowstei laPodwoloczvska fr. bani 134 klm. ii 4,870 T. K. 05 33 2. De la Podwoloczyska la Lemberg 211 klm. â 4,876 T. K. 102 88 3. De la Lemberg la Cernăuţi 265 klm. îi 4,876 T. K. 120 21 297 42 4. Dreptul vamal â 25 x de 100 klg. adică pentru 10,000 klg. 25 fl. v. a. In aur 62 50 350 92~ Cheltuelile de transport şi taxele vamale, se urcă dar pentru un vagon de 10,000 klg. porumb transportat de la Serhinowstei staţie a căilor ferate din Rusia meridionala până la Cernăuţi în Bucovina, la suma de 359 fr. 02 bani aur, afară de preţul porumbului. Porumbul Românesc i. De la Iaşi la ItzcanI fr. bani 139 klm. â 4,876 T. K. 67 77 2. De la ItzcanI la Cernăuţi 90 klm u 4,876 T.K. 43 88 111 65 3. Taxa vamală iii fl. v. a. de 100 klg. adică pentru 10,000 klg. 100 fl. 250 00 361 05 Cheltuelile de transport şi taxele vamale se urcă dar pentru un vagon de porumb românesc de la Iaşi la Cernăuţi, la suma de 361 fr. 05 bani. Care este dar deosebirea cea mare în defavorul porumbului românesc? Deosebirea este de 1 fr. 73 bani. Oare pentru 1 fr. 73 bani la un vagon de 10,000 klg. fabricanţii de alcool din Bucovina vor alerga la porumbul rusesc, şi nu se vor mal aprovisiona în România ? Nu putem admite că aceasta să va întâmpla. Fabricanţii de alcool din Galiţia şi Bucovina nu vor Înceta a cumpăra porumbul de care au trebuinţă din România, cad târgul românesc fiindu-le sub mână. vor face cumpăraturile lor In viitor cu şi în trecut după trebuinţele lor zilnice. Nu tot ast-fel să vor petrece lucrurile dacă vor fi nevoiţi a întrebuinţa porumbul rusesc, şi iata pentru care motive : Mal întâi, pentru că am admis într’un mod cu totul arbitrar şi numai spre a pune toate desavautagele din partea noastră, că preţul cu care porumbul va ti plătit în Rusia meridională va li lot acelaş ca şi In» România. In realitate, porumbul, ca şi toate cele-lalte grâne, se plătesc mai scump producătorului în Rusia meridională de cât în România, pentru că ele au o scurgere asigurată prin portul Odesa pe marea Neagra, port maritim de care suntem lipsiţi de o cam data. Cerealele ruse avlnd dar uu port pe mare, cheltuetele de transport pe apă Sunt tot d'auna mai scăzute de cât a-cele care sunt Încărcate lntr'uu port fluvial. De aceasta situaţiune producătorul rus benefiiciază, căci cumpărătorul având mal puţine cheltuel! până la destinaţiune, poate sfi’i ofere un preţ mai avautagios. Apoi mai este o altă causâ, care va contribui foarte mult să conserve porumbului românesc clientela sa din Bucovina şi din Galiţia resăriteanâ, causâ cunoscută administraţiunelor căilor ferate galiţiane, şi care este semnalata în notiţa publicată de N. F. P. ş'anume: tarifele de transport a căilor ruse. In adevăr, tn notiţa reprodusa de noi după ziarul vienez, să zice că căile ferate ale RusieT meridionale vor fi puţin dispuse a scade laxele de transport spre Podi> o!oessi/ha.adică până la fruntaria austriacă. Şi pentru ce oare acfistâ opunere din partea căilor ruse? Pentru simplu motiv ca ele n’aQ nici un interes de face transporturi In direcţiunea spre Podwoloczţ/ska\a loc de a le face In direcţiunea spre Odesa, unde găsesc tot d’auna încărcătura spre interiorul Rusiei, ceea ce nu se întâmplă la Podwo-loczyska. Sunt dar silite că la aşezarea tarifurilor spre Podwoloczyska, să pre-vază cheltuelele ce sunt obligate a face pentru înapoierea vagoanelor neîncâr-cate, adica a unor vagoane care nu daQ nici un venit. Căile ruse ne avlnd dar nici un interes de a face vre un scăzămînt asupra tarifelor de astăzi pentru transportul cerealelor în direcţiunea spre Podwoloczyska, acest scăzămînt urmează a fl făcut de căile Galiţiane, In direcţiune de la Podwoloczyska spre Cernăuţi. întrebarea este dacă ele sunt în stare a-1 face, şi o data făcut care va putea tl maximul acestui scăzâment? Calculele noastre de mal sus sunt bazate pe o taxă unitară de 4,876 bani tona kilometrică. Pentru un percurs de 476 kilometrii, distanţa existentă Intre Podwoloczyska şi Cernăuţi, aceste tac-se unitare ne dă ca cheltuieli de transport suma de 232 pe 09 bani. SS presupunem, că îndemnate de d. ministru de comerciil şi animate de un viii patriotism căile Gaiiţiene vor reduce taxa lor unitară de la 4.876 la 4,000 bani de tonă kilometrică, la a ceastâ nouă taxa unitară vom avea pentru 470 kilometrii, 190 fr. 40 bani, în loc de 232 fr. 09 bani, adică o diferin-ţă de 41 fr. 09 bani la vagonul de 10,000 kilg. dar această deosebire va 11 anulata prin urcarea preţului cu care se va plaţi porumbul în Rusia meridiouala, urcare care va fi cu atît mal mare, cu cât porumbul românesc va întîmpina greutăţi de a intru In Austria. Districtele Românie! de Nord cam de la Bacăti, exporta spre Austria, în fie care an, 50 până la 00,000 tone metrice porumb, 30,000 tone să duc In Mora-via şi Bohemia pentru îngrăşatul vitelor, restul de ,30,000 rămâne în Ga-liţia occidentala şi Bucovina. Din aceste 30,000 tone, 10 până la 12,000 serva la nutrirea populaţiunelor părţilor muntoase a acestor două provincii austriace ; rămâne dar un quantum de 18 până la 20,000 tone care sunt prefăcute în alcool şi de care fabricanţii de alcool nu se pot lipsi, nici nu le pot înlocui cu altele venite din alte ţări. Opiniunea noastră este dar, că cu tot resbelu! vama! ce există Intre România şi Austro-Ungaria, producătorii noştril vor rămânea stăpâni pe tîrgul Bucovinei şi a Galiţiel răsăritene In cât priveşte porumbul, mal ales dacă guvernul nostru s'ar ocupa mal mult de cât s'a ocupat până acuma de starea căilor de comunicaţiune în părţile României de Nord. Tomescu BULETIN EXTERIOR ACŢIUNEA PONDERATOARE A PRINŢULUI 0E BlSMARK Nu să poate.tăgădui ca norii cari a-păruse pe orizonul politicei europeane sunt mal puţin ameninţători. Furtuna ce să pregătea n’a isbucnit. Europa poate înearesuflaln pace, până când,nu se poate şti; dar starea echilibrului european a ajuns a ti atât de şubredă în cât putem fi mulţumiţi când suntem asiguraţi de pace cel puţin pentru câte-va luni. Cari sunt cauzele ce au produs acest viriment pacific în momentul când sfi credea că tunul va începe a bubui ? In primul rang trebue să punem acţiunea pacifica pe care a esercital'o marele ponderator al politicei actuale, principele deBismark. Tn înţelegere cu Austro-Ungaria el a lucrat ast-fel ca nici Rusia nici Anglia să nu poată face uicl uu pas otadior în peninsula balcanică ci să se mulţumească cu nişte is-bânzl parţiale. Anglia a obţinut măn-ţinerea principelui Alexandru şi unirea personala a bulgariei cu Rumelia. Rusia a câştigat suprimarea portului franc al Batumulul. Dar fie care din aceste isbânzl implică şi o Infrlngere pentru unul din cei duol adversari pe câmpul politicei orientale. înfiinţarea mare! Bulgariei în afară de înrâurirea rusească a fost o înfrângere a politicei ruseşti, desfiinţarea art. 59 al tratatului din Berlin în privinţa Batumulul, este o lovitura simţitoare pentru Anglia. Prin urmare principele de Bis-mark a isbutitsă paraliseze ambele influenţi cari îşi dispută tărlmut In O-rient, tot-o dală prin alianţa Germaniei cu Austro-Ungaria, el a creat o constelaţiune puternica împrejurul căreia puterile europene sunt silite să graviteze. Ast-fel vedem că astâ-zi atât Rusia cât şi Anglia cauta a să apropia de a-lianţa austro-germană ca să nu remâe isolate. Căderea lui Gladstone şi venirea la putere a lui Salisbury a silit pe Rusia a 'şi amâna pentru moment acţiunea sa unilaterală In peninsula balcanică de teamă ca să nu să formeze o aiianţâ Intre Germania, Austria şi Anglia. Dar pe de altă parte, politica rusească urmează din răsputeri lucrarea sa In Asia, unde Germania şi Austro-Ungaria n'au nici un interes să susţină cauza Angliei. Este dar probabil să avem o perioada de linişte relativă în peninsula balcanică. Diplomaţia rusească se va mărgini pentru cât-va timp a întreţine agitaţiunea în Bulgaria şi a pregăti târî-mul la Constantinopol; Ea va aştepta desvoltarea evenimentelor în Anglia, unde ministerul conservator va avea de sigur să lupte cu mari greutăţi interioare, cari vor paraliza oare cum acţiunea politicei engleze în afară. Pânâ atunci Insa va urma calea el în Asia, apropiindu-se zi cu zi de Indiile engleze şi înconjurând Afganistanul şi cele-l’alte ţări semi independente ale Asiei centrale cu o reţea de căi ferate care ’l va permite la un moment dat să progreseze cu repeziciune spre Indus-tanul britanic. Ne putem prin urmare aştepta în curând la vr’un incident prin care cestiu-nea Afganistanului sati a Armeniei va fi pusă pe tapet. Principele de Bismark şi mal ales bătrânul său împărat voesc pacea şi în acest scop politica germană va şti să creeze în Asia vr'un derivativ care va absorbi puterile Rusiei şi ale Angliei şi le va împiedica d’a se ciocni în Europa. O PLÂNGERE Ni se scrie din Călimăneştl că mâncarea de la Hotelul cel mare — ţinut de d. Hugues în tovărăşie cu Stătu — este tot ce poate fi mai de nemâncat. Nu excelează de cât prin murdărie. Bolnavii suferă. De doue ori în cinci zile nu a fost nici chiar lapte dimineaţa. Corespondentul ne roagă se publicăm acestea pentru ca cel însărcinaţi de guvern se se deştepte, şi se ia urgente măsuri de îndreptară şi se oprească pe d. Baptistin Hugues, a se înavuţi într’o singură vară, bătându-şî joc de bolnavi. Daca nu se va face îndreptare, nu vom putea crede alt de cât că, şi cu băile, ca cu toate, este vr o asociaţie din care se iasă ceva beneficii pentru colectivişti şi că Prefectul inspectorul şi cei-lalţi cu controlul, daca tac şi las se se facă, este că ei şi numai ei şed şi mănâncă bine şi gratis. La cas de trebuinţă ne vom spune numele şi vom dovedi. X. CRONICA HAIDUCII! Frunză verde de negară Nu mat sunt haiduci în (ară Nici de iarnă, nici de vară. Aşa este.... nu's prin sate, Aii venit toţi la cetate.’ Frunză verde busuioc, Haiduci nu mai sunt de loc Cu niintcan şi cu cojoc, Căci haiducii azi îmbrac Mănuşi albe şi cu frac! Frunză verde salbă moale. Nici la munte, nici la vale Nu mai sunt haiduci in cale. Azi-i un noii marafet, Haiducii sunt la budget! Pentru noua haiducie Nu se cerc voinicie, Ci mare pehlivânie : Cine este mai şiret Ala papă din budget. Frunză verde, frunzuliţă Nu mai sunt haiduci, bădiţă, www.dacoromanica.ro In păduri, la umbruliţă, şi’au găsit loc la palat Logofeţi veste vânat! Frunză verde salbă moale. Me, băete, coate goale N’at ncvoc de pistoale. Hi ajunge un decret Si eşti haiduc cu brevet Frunză verde de negară Nu mai sunt haiduci in ţară Nici de iarnă nici de vară. Aşa este..nu's prin sate .4 ii venit toţi la cetate ! Vero INFORMAŢI UN I Guvernnl român hotărînd a lua parte la expoziţia din Paris din 1889. Ministrul domenielor va face în cu-rînd invitaţiuni către industriaşii şi agricultorii noştrii spre a’i îndemna se expuă. * Poliţia a oprit Sâmbătă seara piesa ce era se se joace la Dacia întitulată «Prinderea şi fuga ucigaşului Nicolae.» După câte aflăm această piesă era osatiră contra poliţeii. * Aflăm că d. dr. Petrini-Galaţi a plecat în streinătale unde va rămâne până în toamnă, pentru a face un studiu asupra hoalelor de piele, voind să transforme pavilionul Simonidi, al cărui şef este, într’un pavilion special de boale de piele. tt Sfîrşitul satrapiei din Teleormrn se anunţă: Astă-zî şi cu mai multă tărie se vorbeşte că prefetul Kiriţescu, prefect de Teleorman, va fi strămutat la Ialomiţa şi înlocuit cu d. Gliica Anastasescu. Regele arşi fi iscălit, dupe unele rumori decretul acestei mutări. X D. Obedeanu, prefectul de Ilfov, a plecat în urmărirea unei bande de hoţi de vite pe care administraţia ’i urmăreşte de mai mult timp. A-ceastă bandă îşi începuse afacerile chear în apropiere de Capitală. X Astă-zî se va judeca la Casaţie cererea de transferare a procesului d-lui N. B. Constantinescu, privitor la asasinatele din Teleorman, la o Curte din altă circumscripţie. * . J Mâine, Marţi va veni de asemenea la Curtea de Casaţiune cererea de transferare a acţiunei relative la ultimele evenimente din Velcea. la o instanţă judiciară din altă circumscripţie. X « Viitorul» din Focşani declară că «spre a edifica pe onor. concetăţeni «asupra conduitei politice ce urmâ-«reşte grupul său face declaraţiune «că programul politic ce a îmbrăţişat «este acela al onorab. d. Dumitru «Brâtianu, publicat deja în broşuri «şi prin ziarul Naţiunea. X Sănătatea P. S. Mitropolitul, a devenit de o dată neliniştitoare; d. dr. Măldârescu va pleca la Căliraâ- neştî. X Se asigură şi de România că un număr însemnat de proprietari şi comercianţi din nenorocitul judeţ al d-lui Simulescn, sunt decişi a se duce. la Sinaia spre a ruga pe M. S. Regele, se intervie se se facă dreptate în cestiunea turburărilor provocate de administraţiunea locală. X j tCitim în România liberă : Vineri, un conflict, care putea lua proporţiuni grave, s’a ivit la Brăila intre concesionarii bazinului şi po-pnlaţiunea cherestegielor. Printr'o ueertată uşurinţă Ministerul, in ziua In care aproba asupra companiei Schramm, Butersee et corn. lucrările basinuluî, in aceiaşi zi aproba contractele cu care Primăria închiria tocmai locurile pe care erau să sc facă lucrări. Concesionarii au voit cu forţa să ex-proprieze pe chiriaşi care au ripostat tot prin forţă. Azi conflictul este a-planat, dar am dori să ştim cine va suporta nedemnitâţile simţitoare care au fost plătite şi care lesne se putea înlătura cu puţină îngrijire ? De alt-fel lucrările unui basin, care n'a fost cerut de nimeni, care s’a aşezat afară din cercul de activitate al pieţei, care nu va da servi-ciuri în raport cu cheltuiala, sunt atât de impopulare la Brăila, că orice incident este pretest la gâlceavă. DINTR'O ZI INTR'ALTA MUSICA IN POPOR FACI A CU NOUL PROECT OE LEGE II INSTRUCTIUNEI PUBLICE In urma acestora n’ar fi bine sfi a-runcam ochii şi asupra celor ce se petrece la noi ? Ba da. Musica, cu impresiuni naţionale, nu numai la târg,—unde de mult a căzut într’un somn letargic, —ci şi prin sate începe sfi i-a o turnură cu totul alta ; la hori auzi cântece germane, francese, italiene, numai române nu. In vara anului 1875 fiind In escursiunl la munţi, în comuna Agapia jud. Neamţului, am chemat lăutarii satului (carii constau dintr’un scripcariu (viorist) şi un cobzar; ca sfi’mi cânte cântece româneşti spre a le nota. Ei bine, 'ml a cântat, ora : din fala mamei Angot din Fatihiţa din Girofle-girofla, etc.-. toate însă pe un rithm de horă saQ de brâil. La întrebările mele de ce nu cânta cântece româneşti ? şi de unde a învfi-ţat aceste şonţături ? ’Mi-a respuns că cele româneşti nu Ie mal ascultă ni-mine ; aceste nouă Insa le-a învăţat la T. Neamţului şi la Piatra, unde a stat o sfiptămână până le-a învăţat. Precum se vede, şi la noi influenţa streină începe a înlocui pe cea română. Deci, trebuinţă de cultură musicală se simte chiar în populaţia rurală, la care în privinţa aceasta mai niminl nu se îngrijeşte. La Întrunirile In privinţa consfătuire! asupra noului proect de lege, am auzit pe mal mulţi domni profesori zicând că : cutare parte a noului proect e luata din legile sad după programele germane, cutare după cele franceze etc. Mc întreb, oare In acele programe sau legi franceze sau germane, nu era prevăzut şi studiul musicel? De sigur că da. 'Ml place a crede Insa că dacă nu s’a pus şi la noi (în noul proect de*lege) musica în şcoalele rurale, este o scăpare din vedere, căci de alt-mintrelea nu s’ar fi exprimat în expunerea de motive atâtea dorinţe, dintre care multe nu se pot realiza de cât cu ajutorul musicel. Aşa des. în expunerea do motive a noului proect de lege al Instrucţiunel publice, pag. 3 iata ce se zice : «Şcoala este o instituţiune publică «organică, care are un singur şi unic «fundament—stalul,—un singur şi unic «scop — întărirea şi asigurarea lui în «viitor. «Ast-fel aşezată, menirea şcoalel este «a da tinerime! bazele culturel sciinţi-«flee, morale şi naţionale, desvoltân-«du’i mintea şi dreapta judecată, întâ-«rindu’I simţimântul datoriei, înmul-«ţindu’I cunoştinţele, sporindu’I pute-«rile sufleteşti şi trupeşti, peutru a da «statului şi societăţii cetăţeni de caracter, capabili a munci prin el însuşi, cu «cunoştinţa, cu onestitate şi cu probi-«tate în familie şi în stat, cetăţeni «buni, în cari conştiinţa naţională sfi fie «lot-d’auna vie şi însufleţită de cre-«dinţa şi iubirea către Stat şi către ins-«tituţiunile ce naţiunea şi-a dat.» Aceste dorinţi atât de măreţe, exprimate prin frase atât de expresive şi pline de ideal, fn mare parte —după mine— nu vor putea fl realizate fără |a-jutorul musicei. Musica exercită o influenţă foarte puternică asupra omului ; prin mijlocul el omul 'şl înobilează caracterul, iar sufletul îl înalţă către regiunile ideale. Prin puterea musicel se propagă moralitatea şi se deşteaptă sentimente naţionale, etc. Prin ce mijloc voiţi dară a forma cetăţeni de caracter, buni, insuflaţi de credinţa şi iubirea către stat şi naţiune, dacă le înlăturaţi elementul prin care ei ar putea se le cultivi! toate aceste ? Tot în menţionata espunere de motive la pag. 4 se zice : «Ţara noastră «este ţară Românească şi locuitorii ei «trebue se fie îuvfiţaţî de mici a o iubi, «a o respecta. «Acest ţel însă se poate ajunge, nu-«mai prin cultivarea uniformă a limbel «naţionale, pentru ca toţi sfi se nu-«treascâ la aceiaşi gândire şi cugetare «pentru patrie. Eu nu cred că este un alt mijloc mai puternic, mai atrăgător şi mai expeditiv d’a rfispândi aceiaşi gândire şi cugetare tntr’un popor cât de numeros, ca musica? Ea singură este aceia care se rfis- EPOCA — 22 IULIE 3 ----- " ----------- PUBLICITATEA ZIARULUI ,, EPOCA“ Tiragiu 5,000 de fol ANUNCIURI SI RECLAME AnunciurI pe pagina IV, linia 30 bani AnunciurI şi reclame pe pagina III linia 2 lei. pândeşte ca iuţeala fulgerului, şi a cărei putere s'a probat prin fapte, începând din timpurile cele mal vechi şi până In zilele noastre. Lipsa musicel din programul scoale-lor primare urbane şi rurale, ar da streinilor motiv d'a zice că noi suntem departe de civilisaţie ; vorbim de ea ca teorie, fără însă să fim apţi d’a o gusta; căci gradul de desvoltare a musicel la un popor, serveşte azi ca un fel de grndo-metru al civisaţiunel la care aă ajuns o naţiune saQ un popor. Apoi, cum se pot pune In armonie cele zise tn expunerea de motive pag. 8, când faptele vorbesc contrariul ? Iată ce găsim acolo; fr........Dupe «dânsele se înşiră ştiinţele fisice şi naturale, istoria şi geografia, limbele «moderne şi eserciţiele fisice şi este-«tice cari încep a deveni astă-zl, ca «In anticitate, ne despărţite de orl-ce «adevărată cultură.» In teorie, se recunoaşte puterea magică a artei asupra caracterului omenesc, se recunoaşte că artele simt nedespărţite, ca in anticitate, de ori-ce a-devărată cultură, iar lu practică facem cu totul alt-ceva. Afară de aceasta, mi se pare ca în organisarea propusă prin noul proect de lege, cestiunea studiului musicel afi fost cu nepăsare privită. Căci, In gradinele de copil cântul este; In scoalele primare nu'i; şi apoi tocmai tn liceu începe iarăşi. Această procedare mi se pare cu totul ne practică; căci copii de la 4 —7 ani, urmând în grădinele de copil, abia încep a se familiariza întru cât-va cu cântarea; apoi în şcoala primară unde ar putea In adevăr să înveţe mult — se înţelege tn mod practic,—tocmai acolo se Întrerupe acest studid, atunci când şi copii ar putea să guste plăcerea musicel ; şi tocmai în clasa I de liceu, unde dad peste vr’o 10 obiecte noul şi grele, vine şi rnusica, tn cele mal dese caşuri cu partea teoretică. Ed cred că pentru răspândirea cul-turel musicale în popor, este cel mol nimerit lucru a se pune acest studid, în mod practic, în scoalele primare urbane şi rurale. Modul acesta —dupe mine— cred că are două bunuri: 1. Că copil se familirisează cu mu-sica în mod practic fără nicî-o greutate, câol învaţă dupe auz o. mulţime de cântece, distrându-se. 2. Tot acolo (în clasa a IV-a) se pot învăţa primele noţiuni despre portativ, chee, numele, figurile şi valorile notelor şi pauselor, cel puţin vr’o 3—4: diez, bemol şi măsurile simple: toate aceste pe scurt şi fără difliniţium. In modul acesta musica în so .1 de secundare ar avea sens ; pe când azi este o povară pentru elevi şi o tortura pentru profesor. Pentru a urma calea indicată mal sus. trebue ca onor. Minister respectiv să ordoane o colecţie de poesil proprie pentru mintea copiilor din scoalele primare urbane, şi apoi să publice un concurs serios (nu ca cel al Academiei Române pentru cântecele naţionale) pentru punerea lor pe musică, ca învăţătorii şi institutorii sad maeştrii speciali să aibe un repertorid determinat pentru copil, şi atunci in toată ţara toţi copil vor cânta aceleaşi cântece, prin urmare vor cultiva aceleaşi idei, vor avea aceleaşi cugetări, acelaşi ideal, adică vor atinge scopul propus prin noul proect de lege al instrucţiunel publice. Se înţelege că lotul depinde de la direcţiunea ce se va da de cei de sus. Ga.vrii Miislcesou CORESPONDENTA SPECIALA F3 â îxi rx i o-G aii m a n e s t i Telegraful v’a transmis de sigur ultimul eveniment întâmplat în R. Vâlcea, adică omorârea învăţătorului Po-pescu. Dupe informaţiunile cele mal temeinice culese, faptul se prezintă ast-fel : In săptămâna trecuta, suprefectul Moculescu, provocând In piaţă pe unii din membrii oposiţiunel, primi o co-recţiune meritată de la d-nil Zugră-vescu şi Davidescu şi ancheta nu putu să constate alt de cât că d. sub-prefcct a fost agresorul. Câte-va zile tn urmă, d. Zugrăvescu, întorcânduse noaptea acasă, fu atacai înaintea caselor d-sale de către un individ care nu era altul de cât învăţătorul Popescu, un nenorocit care devenise un instrument orb al prefectului Simulescu, un agent electoral şi un om care la trebuinţă era chemat să pue la regulă pe acei cari îndrâs-neau să faca oqoziţie. Dupe ce d. Zugrăvescu fu atacai astfel, se hotărâ ca a doua seară Popescu să puie Ia regulă şi pe Davidescu, al doilea care avusese a face cu Mecu-lescu. Davidescu fiind prevestit, când era să intre seara pe la orele 11, ruga pe mal mulţi amici să ’l Însoţească, între cari d-nil Ronciu, Zugrăvescu, Ale-xandrescu şi Stoenescu. Gând ajunse în dreptul porţel lui Davidescu,o droae de indivizi se repeziră asupra Iul Davidescu şi a celor ce ’l însoţea, şi începură să ’i lovească. Numărul agresorilor fiind mare şi Întunericul neputând permite celor atacaţi ca se vază cu cine aâ de alace şi cu câţi, iar pe de altă parte fiind a-meninţaţl ca să fie sdrobiţl, doi din-tr’înşil trasera câte un glonţ în grămadă. Întâmplarea voi ca Popescu să primească o rana de moarte şi dupe patru ceasuri înceta din viaţă. Martorii oculari spun că lumea adunată tn număr de mal multe sute, era atât de indignată de purtarea incalificabilă a agresorilor In cât aplaudă când văzu pe sbir căzând. Atât e de adevărat că lovitura era pregătită de administraţie, că la minut călăraşii cari erau concentraţi, fură a-duşl la faţa locului în galop pentru a aresta pe Boncio şi cel alţi. Până la venirea procurorului lusi, călăraşii şi cu poliţaiul nu se putură apropia ca să ’i aresteze, fiind Piuiţi îd respect de revolvere. îndată ce orocuroru apăru toţi cinci se deterâ arestaţi. Râmnicul întreg fu In picioare toată noaptea, la poarta fie-i râpa din mem- ; brii comitetului oposi , st staţiona câte un soldat, si nia m jlte perchi-siţil se făcură Ui toate le, iar patrulele decalara-i în nu nur mare cu-treerarâ oraşul toată noaptea. Această stare de as, (jiu urmează şi astăzi în Râmnic si cetăţenii indignaţi cart s’aă plâns procurorului de la Curtea din Craiova, Dimitriu. ah primit răspunsul, că acestpa sunt măsuri de precauţie luate în vederea unei conspiraţii ce ar avea de ţintă uciderea prefectului Simulescu. Iată la câte mizerii şi nenoroci împing pe oameni mişeii din capul admi-nistraţiunei cari nu fac alt ceva de cât politica şi politică proasta. • Duminică a fost Inaugurarea băilor de la Câlimâneştl. D. ministru Stoiojan a fost de faţă. Dupe luarea dejunului s’a făcut inevitabila sfeştanie oficială de un arhe-reQ din Râmnic. Seara s’a dat un bal—primul— unde s’a jucft până la ora i. Dănţuitorii obosiţi, găseau în odaia de alături pentru a se răcori, o jumătate capâţâriă de zahăr tăiată bucăţi şi un hârdăfl cu apă, din care scoteau apa cu paharele. A mat fost şi o cutie cu rahat. D. ministru a primit o mulţime de plângeri dt* la visitatorl, în urma carora a luat măsuri pentru reducerea preţurilor odăilor şi serviciului. Muzica a sosit. In definitiv îtf loc de a se zice : M’al umplut de FilipeşlT, de azi înainte se va zice : M’al umplut de Câlimâneştl. Radu Ţandără Amsterdam, 30 Iulie.— Find temere că nu care curn-va se se întâmple nuoî desordme , cu oeasiunca înmormântării victimelor, s’aii luat mari pre-cauţiimi. La ora 3 noaptea numeroşi soldaţi şi agenţi poliţieneşti au fost postaţi în diferite locuri ascunse. Cadavrele aii fost duse din spital, prinţr'o uşii dosnică, la familiile lor, cu ordinul secer, ca înmormântarea lor in cele două cimitire, să se facă între orele 8—10 dini'neaţa ; iar aceea din cimitirul catolic cel mult la ora 1 /. Din norocire toate aceste precauţiunî n'au fost necesare. Totul s’a petrecut în cea mal perfectă linişte. N’a intervenit nici un soldat şi nici un agent poliţienesc Ultimele onoruri funebre s’aii făcut intr’o tăcere şi tristeţe adâncă. Chiar oratorul, care a ţinut un discurs pe mormântul confratelui lui de partidă, a vorbit foarte moderat, La Iordan, liniştea e perfectă. Amsterdam, 30 Iulie.—înmormântarea victimelor a acut loc la orele 11 1/2. Cu toate că o mare mulţime a ocupat cimitirul şi tot drumul până la cimitir|; lotuşi liniştea n’a fost turburată. A’u s’a văzul nici poliţia nici armata. Pe mormântul unui socialist s’a rostit un mic discurs în numele ligei socialiste. Ylena 30 Iulie. — ministrul ae este rne, cotitele Kalnoky, care a plecat cri la reşedinţa împărătească de la Ischl, se va întoarce duminică. Berlin, 30 Iulie.— Ziarul Kreuzzei-tung comunică că ambasadorul pe lângă Vaticanu, D. Lefebre, va fi înlocuit cu Murquisul Noai/les, a cărui rechemare din Comlantinopol a fost dorită de Sultanii. Contele Montehello, care a in locuit pe Marguisul de NoaiUes la Con ■ slantinopol era destinat ca urmaşul d-lut Foucher de Careilles, dar această numire a fost neagreată de către cota ele Kalnoky. Ca respuns la ziarele engleze cari ar dori întinderea Austriei până la Ros for, <•Kreuzţtitung» adaogă ; Atât Berlinul cât şi Viena nu vor avea aplecarea d’a scoate castanele din foc pentru Fng litera. .\iniic nu va îndemna pe Germania d’a sfătui pe Austria se şr arunce in aventuri in Orient peutl u ca Eagiîtera se aibă mâna liberă contra Rus. ci tu India. «Germania■> asigură că Papa s’ar fi plâns la Prinţu-regctU, că ’i s’ar fi atribuit nişte cuvinte, cari ar fi identice cu o calomniare a datoriilor lui bisericeşti şi carf ar face ca catolicii din Germania se se înşele asupra lut. Asupra decretului ministrului de co-merciit austriac, Racguehem, <■National Ze.itung•> observă: Şi in Germania ar fi crescut partisani in cercurile tarifului autonom, cari au aerul să consilieze reînceperea negocierilor. I nei alianţe vamale cu Austro-Ungaria ’î se opune insă tractatul de pace din Frankfort. Mult s’ar câştiga dară nu principiul autonom ci acela al reciprocităţii ar fi practicat cu moderaţiune. ŞTIRI MĂRUNTE Lucrările pentru construirea halei de peşte an început pe locul numit «Pescăria veche.» • • Consiliul comunal, care nu se poate întruni cu nici uu chip, este convocat pe azi pentru a treia oară. • • D. Deiu. Sturz», ministru instrucţiunii şi cultelor a plecai erl la laşi. D. Ferekidi a părăsit Capitala cu trenul de Vărciorova. D. General Pencoviei, comandantul corpului III de armată s’a reîntors la Galaţi. * • D. Prefect al poliţii, care pleca-e la Sinaia s’a reîntors erl tn Capitală. • • Panica respâmlitâ printre visitatorl de la Strunga s’a potolit. Mai mulţi câini bănuiţi c’aQ fost muşcaţi de câinele turbat ad fost omortţl. • * Un căruţaş a căleai ieri un copil pe Slr. şcrban-Vodâ. Copilul a fost numai uşor contuzionat. Căruţaşul s’a arestat. * Mutări tn urmată: Colonelul Candiuiio reintră ca adjutant tn Stalul Major Ilegal. In locul d-sale se numeşte comaiidanl al reg. 3 călăraşi d. locot-colonel Negel, actualul adjulanl al Regelui. Maiorul Costescu din al II de roşiori osie numit locot-colonel In acelaşi regiment. Locot.-colcmel Persiceanu iu comanda reg. călăraşi Botoşani. • • Li ministerul instrucţiei sa terminat zice R. libera, calcularea şi revizuirea notelor celor preparaţi In particular. Restul se va publica prin Monitor, arulându-se cel promovaţi corigeţi şi repetenţi. * D. Serghiad a plecat zilele trecute la Milan pentru a angaja trupa operei Italiene. Teatru român va menţine In stagiunea viitoare operetele. * Regia Monopolului tutunurilor a făcut o comandă mare de tutun la (Jdessa. • « .Vfiăm câ Eforia spitalelor civile a hotâ-rît sfedee internilor spitalelor cartă liberă pentru a se folosi de băile dupe bulevard. • • • AJUm că direcţia penitenciarelor a ho-tărtt ca deţinutul Miulescu să fie mutat de la Telega la Ocnele mari. D. inspector general dr. Severin, a plecat In inspecţie la Tecucili. 0 > . . b. l*o|>uleanu. procuror general la Curtea din Bucureşti obţinănd uu Conced io, va pleca tn curând tn streiu&tat**. • • • 0. general Cernal. comandantul corpului II de armată, a inspectat azi regimeu-tul 21 dorobanţi. Comisiunea Însărcinată cu examinarea căpitanilor «are aft tlrept de maior, pentru corpul III de armată, este compus din d. general Pilat ca preşedinte, dd. coloneii Carcaleţeanu şi Carp ca membri. Aflăm câ deţinutul Pietntru va li graţiat în curând. Se telegrafiazâ din Triest: Direcţiunea vamală a Invitat pe consiliul administrativul Lloydulul ca toate mărfurile române, cari sosesc la Triest cu vapoarele societăţii, se le treacă în magasil şi se nu le libereze particularilor până când aceştia nu vor presinta biletul de voie din partea oficiului vnmal central. Nu sau trămis încă la Paris cei muşcaţi de un câine turba la Roman. Tribunalul din Braşov a respins recursul făcut de Românii, cart fuseseră condamnaţi, fiind-câ la Paşti au purtat ca «junii» panglicele tricolore roşu-galben-vânet. Românii vor face un nou recurs. • Suntem informaţi zice Românul, că judeţul Ialomiţa este blntuit de o bandă detîlhari înarmaţi din cap piuă In picioare, care a călcat şi jefuit deja pe mai mulţi proprietari şi arendaşi. Intre altele, ni se spune câ zilele acestea s’a călcat casa unei doamne care ţinea o moşie in acel judeţ, şi care a fost jeluită şi omorâtă. Pare că admiuistraţiunea este in neputinţă d’a pune mina pe aceustă bandă, care a adus spaima printre locuitori. ULTIMA ORA I*aris, 2 August (9 ore 35min. . — Alegerile pentru consiliile generale dafi următoarele resultale : Din 486 scruti- nurî cunoscute, republicanii au obţinut 297 locuri, conservatorii 147, şi sunt 42 balotagil. Republicanii câştiga pe de o parte 24 locuri şi pierde pe de alta 25. Paris, 2 August, (10 ore 35 min.) — Din 800 resullate cunoscute 481 sunt !n favoarea republicanilor şi 234 pentru conservatori ; sunt 85 balotage. Republicanii câştigă pe de o parte 39 scaune, iar pe de alta perd 28. Londra, 2 August. — Circulă sgo-molul câ trupele noastre aO suferit o mare lovitură în Birmania. Berlin, 2 August. —Post organ oficios declară ca nu vede acum nici un motiv de îngrijire atât în Europa cât şi în Asia. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (1-2) MIZERIILE LONDREI ix Lui Tom I laslicr. Şi dând semne de cea mai mişcătoare veneraţiuue, de cea mal adânca recunoştinţă, cel patru Cavaleri al Căuşului, cum îşi ziceau el înşil, încredinţau pe cel care ’l numise : părintele poporului, de iubirea şi devotamentul lor în chilul cel mal călduros. Cu toată răceala sa obişnuită, Sir Fracis era, cel puţin să arata a fi,foarte mişcat de aste dovezi de prietenie naivă : — Vă mulţumesc, amicii mei, zise el strângând In mânele sale fine şi a-ristocratice mânele crăpate a celor patru tovarăşi, vă mulţumesc ! Mac Allan, de altă parte, se simţea înduioşat: — Nu-1 aşa, înălţime, zise el vorbind lui Sir Francis c’asemenea momente te fac să uiţi de toate necazurile politice, că îţi plătesc însutit toate sforţările ce faci pentru a sprijini causa poporului, pentru a’l asigura triumful. — Da, reluă Sir Francis,şi dragostea acestor bieţi oameni îmî dă curaj mai mare, mă îndeamnă şi mai mult a-1 servi, a-1 apăra cu devotament. Dupe ce trecu primul moment de e-moţiune, Mac Allan întrebă din noă pe Tom Flasher cum 11 mai întrebase : — E(, ne veî spune acuma, inâlţimel sale şi mie însumi pentru ce ne-aţl a-tacat aşa, par-căaţl fi fost curat nişte hoţi ? — Voiam anume s<5 trecem drept aşa ceva. respunse Tom Flasher. — Aşal zise zâmbind Sir Francis, şi de unde vă venise astă stranie ambiţiune ? — Dupe cum am spus’o odinioară Iul SirEdward, respunse unul din oameni, avem un ordin de executat şi îl executăm. — Şi acel ordin ? — Acel ordin, era de a supraweghea Wappingul şi Măriile Voastre au văzut câ îl supravegheam. Dar el nu ne în-sărcinea să atacăm pe cari ni se părea periculoşi, şi noi nădăjduiam, ca fâ-cându-vă să ne luaţi drept nişte tâlhari, vă vom sili să vă duceţi de aici. — Toate astea îs bune, dar ele ne arăt numai care a fost ordinul dat, nu şi pentru ce vi s a dat el. — Bine-voiţi să ne urmăriţi câţî-va paşi, zise Tom Flasher, veţi şti în curând cât şi noi. Şi duse pe cei doi bărbaţi In faţa unei gaure deschise care se afla în zidul unei case apropiate. — Această deschizătură, urmă Tom Flasher. safl dacă vă place mai bine, această spărtură dă într’un coridor, în fundul căruia să află o pivniţa. — Apoi ? — In acea pivniţă un ochiţi deprins poate să descopere o nouă trecere pe unde pătrunzi uşor într’un suteran, sad mai bine zicând într’un vechii! canal a cărui ape au fost de mult întoarse în alta parte. — Ştid întrerupse Mac Allan, e canalul care trece sub taverna Dudului, de la picioarele turnului Londrei. — Da,Măria ta,şi care comunică chiar cu beciurile acestei taverne. Find că astă din urmă eşire e cunoscută de mulţi din muşterii tavernei, prin urmare şi de poliţie însăşi, fusesem însărcinaţi să păzim pe împrejurul ei. — Dar cea ce nu pricep încă, reluă Mac Allan.de şi văd ce ordin aveţi, care este scopul pentru care vi s’a dat. — Fraţii noştri ţin o întrunire la taverna Dudului respunse Tom mirat la rândul său; Sir Edward nu ştip de asta ? — Fraţii s’au întruniţi strigă Mac Allan. Şi cine ’i-a convocat la şedinţă ? Cum de nu m’aţî înştiinţat că are se aibă loc? Tom şi tovarăşii săi făcură semn că nu ştiu nimic mai mult în privinţa asta de cât Irlandezul însuşi. Acesta păru că se gândeşte un moment : — Mac Allan, îi zise încet Sir Francis Burdett, nu-i vremea acuin să pătrund în adunarea amicilor d-tale ? Mi www.dacoromamca.: se p8re câ nici o dată nu void găsi un prilej ipai favorabil ? — La asta mă gândeam şi ed, murmura tânărul, dar adunarea aceasta ce să ţine fără mine, fără voinţa mea pot zice, roi se pare vrednica de bănuială pe cât şi de inexplicabilă. Dupe ce să gândi puţin, Irlandezul vorbind cu Sir Burdett, în limba franceză : — Nu vread să-ţi ascund nimic, mi-lord, ca să nu te miri de nimic. Printre noi se află doua cureule contrare, u-uul pe care ’lîndrept dupe voinţa mea; acesta vine din uu isvor curat spre a merge către re aii sa rea legală şi pacifică a reformelor a căror uobil apărător eşti! Cel lalt se repede cu o nerăbdare aprinsă, cu o furie de demon adesea ; voeşte se întrebuinţeze violenţa, lupta cu arma, şi acela Îmi scapă adesea. Dacă uu le temi să ’1 înfrunţi te voi couduce la tavernă. Gâudeştete pe când void căuta să fac cercetări spre a ’mf depărta ullimile bânueli. Si atunci spre a afla mai bine cum stau lucrurile, pentru a eşi din ne-domerirea sa. Mac Allan, Întrebă pe Tom Flasher, relulnd idiomul său naţional : — Cine presidează aduuarea ? — Wiliam Castle, respuuse Tom. fraţii Walson slnt ainendoi ajutoarele sale. — Tot ei I Veşuic aceşti oameni 1 strigă fără voe Mac Allan lovind din picior cu mtnie. Nişte ticăloşi ort nişte nebuni cart' vor pierde şi vor ponegri până la urmă cea mai uobilâ causâ 1... «Şi despre ce se va vorbi tn astă întrunire ? urmă Irlaudezul adresându-se lui Flasher. — Trebue să se ia o hotărîre pentru a împiedica trimiterea petiţiunel pe care ultimul meetirig de la Greyst«ke place a decis s’o adreseze A. S. Prinţului Regent,după propunerea lui Hunt, vlnzâtorul de vax din quartalu! St. Paul, — Auzi, miiord, reluă Mac Allan, vorbind ear franţuzeşte cu Sir Francis Burdett, vezi la ce capăt o să pot se ne ducă sforţările pe care înălţimea voastră, Huni şi eu însumi am făcut pentru ca să obţinem trimeterea acelei petiţiuui. Tocmai pentru asta, respuuse, Sir Burdett, care uu mai stătea la glnd, trebue să neutralisăm priu preseuia noastră ueaşteplatâ în astă Întrunire, răul efect al cuvintelor lui Castel şi Watsonilor. — 0 voeşti mi lord ? — O doresc. — Te prevestesc că întrunirea Ire-bue să fie pe isprăvite, câ auditorul lui Castle şi a fraţilor Watson trebue se fi ajuns acum la ultimele margini a le exaltârel, şi că înălţimea voastră poate < să se atle în primejdie acolo. — Nu face nimic I haide. Mac Allan stătu însă la îndoială. Dar, văzînd holărîrea nestrămutată a lui Sir Francis, fu nevoit să ia şi el una. (Va urma). A EPOCA — 2V IULIE CASA DE SCHIMB I. M. F E R M O —27.STRADA LIPSCANI, 27— CURSUL BUCURESCI 19 Iulie 1886 1 5 % Rente amortizabiU . • • 08 5 % Renta perpetua .... 931/2 G X Oblig, de stat 88 6* Oblig, de st. drumu defer 7 * Scis. fnne. rurale. . . . 1031/2 i k gcris. func. rurale . . . ‘ gs 1 7 % Scris func. urbane . . . 1001/2 <5 ^ Scris func. urbane . . . 92 5 % Scris. func. urbane . . .1 5% Împrumutul comunal . . 753 t O^Iig. Casei pens. (lei 10 dob.) Î20 împrumutul cu premie . . . 34 Acţiuni băncel nation. . . . 1030 Acţiuni «Dacia-Romania • . 868 • Naţională 222 • Credit mobiliar . . . • Constructiunl. . . . 168 • Fabrica de hărţi» . . 1 Argint contra aur ..... 14 I Silele de Baucft contra aur. . 11 Florin ausatriacl 2.081/2 Schimb ...... | Paris 3 luni . la vedere . 100 1/4 Londra 3 luni » la vedere 25.50 Berlin 3 luni 1.84 Viena la vedere 2.02 DE WCHIRUT de la St. Gheorghe 1SS7 meşia Tân-tava ce 'i zice şi Bâcanu din districtul Ilfov, la o poşte departe de Bucureşti. In întindere de aproape 700 pogoane. De la St . Gheorghe 1888 moşia Gressia dindistr. Teleormanlână Ruşi-dc-Vede, în întindere de *500 pogoane. Doritorii se vo ■ adresa Iri Bucureşti la propriatarul Gr. Arion, Calea Griviţa No. 88. DE ÎNCHIRIAT tru anului curent) casele, grădina şi teatru cunoscute sub numele «RAŞKA» din Strada Academiei No. 28. A se adresa Strada Balişte* No. 11. IU) IVrUIIMlT chiar de acum casa d-lul III, nUIIIim V. Hiott din Str. Luterană 15, mobilate şi nemobilate având 22 camere, grajd de 10 cal, şopron de 6 trăsuri, 2 pimniţe, 1 puţ şi grădină cu 2 pavilioane. Doritorii se vor adresa la d-nu Proprietar In toatezilelede la orele 8de diminâţă până la cinci (5) seară. Asemenea şi dea-rendat de la Sf. Gheorghe viitor moşia d-aale Copaciu din districtul Vlaşca plasa Câlnişte. 3-1“ «Mj* VIS A VIS DE PALATUL REGH 7* |j din căşâriete d-luiSt. Borânescv |i J perfect^'iial şi c alitate superioară ţi UNICUL DEPOU PETRACH E 10 A N c V i s - a - v is de palatul Ilegal DE VENZARE iepe, m&nzi de pur-sânge, cai de curse, de călărie, de Irăsuri. A se adresa la d-nul Reimer administrator la moşia Paskani (jud. Ilfov 2 ore depărtată de Capitală). nr II1PL1IDIAT chiar de acuma. Ut inUmniA I un otel situat Calea Victoria No. 147 împreună cu dependinţe, grajd, şopron, curte, grădină, gaz aeriform tn casă. Pentru desluşiri, a se adresa la No. 198 Calea Victoriei. I1V m umili Chiar de acum Casele, .M. înmiim din Strada Academiei No. tl compuse din 10 Camere, cu o curte spaţioasă tn care se află crajdifi şopron şi alte dependinţe. Aceste case mal aă şi o grădină importantă A se adresa Strada Batire No. li. din plasa Oltului de sus MOŞIA STREJESTI districtul Romanat pari «a cuvenit d-nei Alexandrina GrădişLeanu doctor Darvari şi losef Darvari se dă tn arendă d# la 23 Aprilie 1887. Doritorii se pot adresa la d. doctor Darvari Strada Dorobanţilor No. 34 sad la d. avocat Mihail Pala Strada Academiei No. DR. VASILESCU Domiciliat In Calea Ratiovei 44, dă con-sultaţiunl tn toate zilelede la orele5—6 post-meridiane. 0 D0MMS0MU “„r"; având «Diploma de maturitate», să oferi a daleecţiunl, tn vre-o familie pentru cursul primar sad secondar. mln special pentru limba francesă, matematici şi ştiinţele fisico-naturale. A să adresa la redaeţiunl. MOŞIA POIANA SATULUI, din dist. Ialomiţa pi. Ialomiţa, partea subsemnatului, împreună cu casele oele mari aflate pe densa, tu care locuieşte actualul arendaş d-1 Pruuzeanu, prettnni şi tacsa podului după apa Ialomil.el, se arendează pe termen de cinci ani de la 23 Aprilie 1887. A se apresa strada Minerva No. 12 bis. Bucureşti. \iou lloseii. TUCV VECHE SI VIN lîŞ ţuica şi vin de la d-nu IsaiaLerescu din Str. Episcopii, vis-a-vis de grădină se vinde la butelii ţuica de 10 ani, veritabilă garantata pe un led butelia de jumătate oca dreaptă a lut Cuta şi vin veritabil de masă uşor şi curat pe 40 bani butelia. PUBLICITATEA ZIARULUI N°. 3, STRADA EPISCOPIEI, N°. 3 „EPOCA mmmm e». CEL MAI EFICACE CONTRA TUTUROR INSECTELOR $ i q^STATV^ BAI DE MARE Sub-semnatul antreprenor atrag atenţiunea onor. pu- $ blic visitator ca stagiunea băilor de mare s’ad deschis Â] la 15 Iuniu. BĂILE DINTRE VII Sunt cele mal bine situate, fundul măreţ este plan şi aşternut un nisip argintid. DRUM DE FIER De mai multe ori pu zi cu preţul de 30 Lmni dus şi întors. RUFARIE DE BAE In abonderită şi curată.—Servicid prompt şi eftin. Cu stima. T. <3-. DA.BO. ® —- ■> u> ■ '1 J a |i r( 1 i.'Mi >■>,1. VtBi ' | * V*. ÎN JUDEŢUL RIMNICU-VALCEI 300 CAMERE SI SALOANE * ** 300 CAMERE SI SALOANE ,ţ, T director Baptistiii IVI ax1 s HUGUES se va deschide la 118 Iulie 1886 j Table d’Hote. — Restaurant a la carte. — Salon de j| lectură.—Sala de de dans.—Sala de jocuri şi biliard.— Musicâ militară tn toate zilele tn parcul Hotelului. ţ, Omnibusul Hotelialni va face de mai multe ori pe zi serviciul Ia renumita sursa de la Gacivtlaia. jj fi Vedere splendită, situaţia tn mijlocul munţilor pe $ $ malurile Oltului. II | ------------------------- t D Oltul trece la 50 metri de stabiliment. | —I* i'etvii'i moderate.»* I® ®®® ® ® ® ® S | are o proprietate minunata de a slirpl ; niNcclcle cu mare iuţeală fără a lăsa jvre o urină. Stirpeste tolal si rudi-mi ploşniţele si puricii-Curata ««u siguranţa bucătăriile de gâiulnei. | Heparteaza imediat moliele. Ne scapa indnta de muşte. Apar a animalele domestice si | plantele, utili «le insectele <*«■ l«* I supura,cât si boaleleceproduc ele. tarata eu siguranţa ea pul