ANUL I No. m: A DOUA ED1T1UNE SA M BATA 19 IU UE 1888 Grioor* O. PEUCESCU Dlractor politie ABONAMENTFLE SE PLĂTESC TOT-D’AUMA IHAIWTE : In ţari pe 1 an 40 lei, 6 luni Î0 lei, 3 luni 10 lei in striiniHate 1 an n0 lei, 6 luni 25 lei ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI ie A FIECĂREI LUNI REDACŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. N Gr. FILIPESCU Proprietar ANUNCIURILE SE PRIMESC NUMAI LA ADMINISTRAŢIE Pentru Orient la Srtlrrn Aţfeney, Kavnkey Deirnteu Han, 10 Galata. Ammriiisi |K> pajţ- IV. linia 30 bani. anuncirl şi reclame pi; pagina treia 2 iei linia. ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. 1 O BANI NUMEFtUL HUHUSCRIPTEIE RU St IMPOIU» APARE IN TOATE ZILELE IO BANI NUMERUL, 50 BANI UN RUNER VfCHIU ANCHETA DE LA ACSIZE IARAŞI ASASINATELE DE Lâ TELEORMIN TURBURARILE DE LA AMSTERDAM Ordonanţa poliţieneasca MIZERIILE LONDREI CE SUFERE SĂTENII ! Ce de mizerii, doamne, şi la ţară ! Cum soseşti, sătenii vin la poveţe şi afacerile lor sunt aşa de greu de deslegat. In cât ar pune pe gânduri pe cel mai iscusii advocat. Şi, cânt te gândeşti câ cu puţină durere de inimă din partea legiuitorului, cu puţină îngrijire din partea administraţiei, toate aceste nenorociri s’ar putea Înlătura, toate a-ceste suferinţe s'ar potoli ! 1 Marina lui RaduTurcu a fost crescută din fuşe de Marin Căciulă Groasă. El a măritut'o şi a luat pe gineris’o tn casă. Când a venit legea rurală, s'a dat pământ şi lui Marin. La moartea lui Marin a chemat pe primar, pe popă şi pe logofăt şi cu mulţi marturl a făcut testamentul prin care lasă averea lu! fii-si. Ea a plătit pământul, ea a plătit şi plăteşte fonciera. Dar un frate al tatâ-seCi se scoală se-i ea pământul şi s'o dea afară din casă, văduvă împovărată de şase copil din cari o fată oarbă. Se începe proces, perde la Tribunal şi face apel. Părţile se .Împacă: se-i lase văduvei casa şi jumătate pământul. Dar Tribunalul refusâ de a lega lisa, pentru cuvântul că nu se poatejînstrăina pământul rural şi unchiul se scoală din nuou să ia tot. Feineea umblă plângind din casă în casă cil testamentul tatâ-său în mână. Multă vreme ţăranii noştrii vor fi lipsiţi de dreptul de atesta! ? II Leanca lui Niculae Oprea Pop, s’a măritat de patru ani şi are trei copii cu bărbatu-seu. Cel puţin aşa credea ea câ s'a măritat : a cununat’o popa Radu şi i-a fost naş Stan Petru. Dar In păresiml a murit Niculae Oprea Pop, bărbatu-seu, şi surorile acestuia s’a sculat şi a scos’o din pământul bărbatu-seu şi din casă : căsătoria lor nu s’a găsit trecută în registre ! Este de însemnat că, pe la noî, căsătoria civilă nu există De la 1885 şi piuă azi, nici un ginere şi nici o mireasă n’a călcat pragul primăriei şi nici un primar n’a spus nimănui în faţă, că e căsătorit. Popa, când cunună, cere bilet de la primar, şi primarul dă bilet popii ; dar el ştie cum face biletul. Poate că credeţi că va fi sosit timpul se se aplice căsătoria civilă şi in sate. Aşa ar fi se fie; dar administraţia d-luî Bră-tianu şi a d-lui Chiriţescu, prefectul seu favorit, are alt-ceva mai bun de făcut: are se persecute pe adversarii guvernului, să însceneze asasinate. 111 Moş Voicu Barbu, a rămas fără boi; «şi omul fără vite, se hrăneşte anevoe!» S’ar Împrumuta la creditul agricol; dar, până să’ţi facă hârtiile de la sat, trebue să bei jumătate banii cu primarul, la cârciuma primarului, care e jivină rea, om fără pâreche în sat. — De ce nu alegeţi un om de treabă ? — Am ales un băiat vrednic şi al lui D-zeă:.darnu vrea sub-prefec-tul; şi. cu toate câ de o lună s’a înaintat actele, vechiul primar a venit cu hârtie să cârmuiască. Sub-prefecţii ’şi-a făcut, pentru trebuinţa alegerilor şi pentru alte interese mal murdare, oamenii lor, In fie-care sat: legea, ca şi voinţa alegătorilor, nu însemnează nimic. IV Radu Mescheliu, a fost împroprietărit pe pământul lui Gonstandin llie, moştean din Ciurari numai cu loc de casă. El ţine de mult 15 oi ca să-’şi hrănească cei şeapte copii. _ Gonstandin, pe pământul căruia are i loc de casă, ’i-a cerut să-’i secere un pogon pentru erbărit pe fie-care an, cu toate că oile sunt învoite pe alte moşii, numai pentru că trec prin vatra satului. Şi Radu ’i-a secerat regulat pogonul. Constantin llie Insă devenind primar, trage înaintea juraţilor pe Mescheliu să i plătească pe nu ştiu câţi ani păşunatul oilor. Şi juraţii 11 condamnă se plătească 55 lei. In zadar face apel Radu la judecătorul de ocol: juraţii constataseră câ Radu a mărturisit.înaintea lor, câ a pâşunat oile pe pământul lu! Constantin şi că nu i-a plătit, de şi Radu ia toate icoanele in braţe câ nici n’a văzut juraţii cu ochii şi nici nu ştie când ’l-a judecat şi ’l-a osîn-dit ei. Acum holârîrea s'a esecutal: un vâtăşel a luat cele 15 oi, le-a dus la Pii nârie se le vînză şi, neprezentân-du-se un cumpărător, le-a luat Constantin în dreptul datoriei. Şi Radu a rupt o pereche de opinci lot du-cându-se la Constantin se-i dea paralele şi să-şi ia oile. Erbâritul din vatra satului este o mare sărăcie. In satele moşteneşti cei mai colţaţi să scoală şi pradă pre cei mai nevoiaşi pentru erliârit în vatra satului. In satele împroprietărite, comuna pune să plătească pre cei ce n’au pământ pentru câ vitele lor trec prin vatra satului. Am văzut şi arendaşi luând erbărit de la oameni învoiţi pe alte moşii, numai pentru că vitele lor au staţionat câte o dată în vatra satului. Vatra satului ar trebui închisă cu garduri sau şanţuri şi nimeni se n’aibâ voe se ia erbărit pentru că o vită umblă printr’însa. Ce de mizerii, Doamne, şi prin sale. Şi când te gândeşti câ, cu puţină durere de inimă din partea guvernului şi cu puţină îngrijire din par-tep administraţiei, toate aceste mizerii s'ar putea înlătura, toate a-ceste nenorociri s’ar potoli ! («r. H. Peucescti Sâcenl 14 Iulie 1886 Vîena, 29 Iulie.—Contele Kalnoky a plecat a seară la Ischl. Triest, 29 Iulie.— In ultimele 24 ore sau constatat 10 caşuri şi un deces. Fluine, S au constatat 8 caşuri şi 3 decese. ANCHETA DE LA ACCIZE Mal multe anchete «aQ orânduit la Comună. — Aşa şi trebuia să fie: la Primărie e timpul anchetelor. Unii când n’aQ ce face dorm, alţii fac versuri, cel mal dibacf’şl daO aerul câ lucrează. D'intre muitele anchete, una ‘şi-a luat ieri legiuitul sflrşit. K cea de la accize. Ce e drept s’ai'J ascultat mulţi martori cari aQ declarat că lirtr’adevâr aQ cunoştinţă că Intre unii funcţionari şi contrabandişti esistă legături: ca multe articole trec ast-fe.l bariera f&ră dări de intrare; că, tn fine, Casn comunală a fost frustrata şi aşa mal departe. Inttifi, depunerea martorilor s’a găsit Întemeiată; funcţionarii bănuiţi aQ fost suspendaţi: şi ancheta a fost continuată mal departe. Ce s’a făcut, ce s’a dres mai Ia urma nu ştim.—Destul că raportul comisiu-nel de anchetă declară acum că aQ găsit lucrurile !n bună regulă şi funcţionarii suspendaţi aQ fost reintegraţi. Se poate ca comisinnea de anchetă să fi găsit caşul de puţină importanţa. Nu tot ast-fe! e pentru noi. Asta-iarnâ s’aQ făcut lupte sângeroase şi omoruri pe la barierl. Publicul e nerăbdător sâ alle cauzele acelor acte de selbâtâcie. Comisarii anchetei trebue sâ le fi cercetat. E necesar, prin urmare, a se cunoaşte, In latul raportul, de la accise şi cerem publicarea lui. Alt-fel suntem conduşi a crede că Interese mari sunt In joc, interese legate de alegeri, şi că poruncă este a se face lucrul muşama. IARASI ASASINATELE «lin TELEORMAN In urma comunicatului apărut in Monitorul oficial, în afacerea crimelor sevârşite in districtul Teleorman, în cari se implică ca autor intelectual prefectul judeţului, In de ajuns cunoscutul şi stigmatisatul G. Kiri-ţescu, am avut onoarea a vă adresa o scrisoare-întâmpinare, pe care aţi bine-voit a o publica In ziarul d-voastră de la 13 curent. Adăogam în acea scrisoare, ter-minând’o, câ’mi voiu permite a ve pune la disposiţiune, în curând, nuoî documente în afacere, şi anume memoriul scris presintat d-luî priin-ministru şi ministru de interne la 2 Iulie curent, precum şi o denunţare înscrisă de toate faptele abusive ale prefectului — pe care am inmânat’o d-lui Secretar general al ministerului de interne, îndată ce s’a întors din ancheta făcută în Turnu-Măgu-rele la 28 lume. Aceste documente conţin fapte numeroase şi conchizătoare, pentru a stabili că, în atenta'ul sevârşit contra vieţii mele, autorul intelectual n’a putut li de cât prefectul judeţului şi Poliţaiul seu, vestitul Vlâ dăsescu. Îmi place se crez că veţi bine-voi a coniinun de a vă ocupa de această afacere, a da la lumină tot ce se poate cunoaşte, pentru a se pune în deplină evidenţă participarea capului unui judeţ la sevârşire de crime, şi a cere, cu presa română întreagă, pedepsirea vinovatului, şi, de aceea îndrâsnesc, a ve adresa astă-zi documentele de cari mai sus este vorba, pentru a le publica în coloanele ziarului d-voastră. N’am nimic de adăogat, de cât câ denunţarea adresată d-luî Secretar general al ministerului a fost redi-geatâ in pripă la gara Giurgiu, a-dâstând se vie trenul. Şi omiţân-duse, oare-cari amănunte, am găsit cu cale a le trece, sub formă de note, In piesa ce o remit d-voasl^ă pentru publicare. Afară de aceasta, sunt în posiţtune de a vă informa, că, în urma articolelor apărute în ziare în această afacere, prefectul Kiriţescu a Însărcinat pe creaturele sale din Turnti-Măgurele a da o desminţire cu numeroase iscălituri din oraş, dar de aslâ-dată nu 1 ’a mai slujit fericita lui stea, căci toţi cetăţenii ale căror semnături s’nu cerşetorii, au refu-sat de a’i mai da concursul lor. Fie ca d. I. C. Brntianu, primul-ministru nl ţârei, să vnzâ mai bine lucrurile, să înţeleagă câ reprezentantul său din Teleorman este un criminal ordinar, şi să ia măsuri a scăpa acest district de acel flagel ce’l bântue de o decenie aproape. Bine-voească, In tot caşul, onor. d. prim-ministru a cruţa judeţul Te-orman şi în particular oraşul Turnu-Mâgurele, de durerea de a vedea petrecându-se fapte ca cele întâmplate de curând la 11.-Vâlcea şi care sunt iminente şi la Turnu , dacă totd. Kiriţescu va remânea prefect. Mulţumindu-ve ou recunoştinţă pentru interesul ce aţi depus în causă, în cât mă priveşte personal, sunt al d-voastră cu totul devotat. \. II. CoiinIhitliiic84‘ii lată denunţarea Înmânată d-lui A. Moscuna: Abuzurile lui Kiriţescu Domnule Secretar General A Am luat cunoştinţă de ceea ce aţi bine-voit a mi comunica că d-vonstră, In calitate de delegat al d-lul prim-ministru şi ministru de interrip. nu aveţi a vă ocupa, In ancheti relativă la atentatul a cărui victimă am fost In noaptea d<-|22 Iunie curent, de cât de atitudinea funcţionarilor administrativi depen-dinţl de acel onor. Minister. Deci, pe lângă faptele de presiune, ingerinţa şi chiar abusive ce am avut onoare a desfăşura Înaintea D.-v. cu ocasiunoa expunerii faptului şi despre cari sunt sigur că dejs aţi luat act, vă rog respectuos, să bine-voiţi a'ml permite să precisez prin aceasta Jntr’un mod mal accentuat, unele din aceste fapte abusive, câte mi le-um putut a-duce aminte d o cum dată şi cari au fost de natură a’mi dicta, faţă cu d. Prefect Kiriţescu, reserva şi răceala despre care vă vorbeam în timpul anchetei şi care a dat naştere la animo-sităţi şi spirit de răsbunare din partea numitului contra mea, aşa cum s'a Însărcinat a dovedi atentatul din noaptea de 22 curent. Aceasta pentru a vă e-dilica mal bine asupra conduitei acestui funcţionar superior şi pentru a o supune şi cunoştinţei d-lui ministru care v’a încredinţat sceastă serioasă dar şi penibila Însărcinare. Iacă aceste fapte 8busive, dintre cari unele de notorietate publică, bine înţeles în localitate: aj Atelierele de tâmplârie şi rotârie ale scoalel de meserii Întreţinută de judeţ şi pe care nu’l costă mai puţin de peste 40,000 lei anual, nu lucrează în general, de cât pentru casa şi echi-pagele personale ale Prefectului Kiriţescu, carele are preferinţă negreşit Înaintea orl-cărul alt lucru comandat de simplii muritori. Cât despre plata nu dă nici a 3 a parte din costul lucrului. (1) b) Cadourile ce sunt siliţi sel dea inferiorii în fie care an nou la 1 Ianuarie, se ridică la valori colosale, fără ca dânsul să dea ceva la rândul său. Anul acesta articolul tâmpelor na dat mai puţine de 4 de diferite mărimi, ce au intrat în casa Prefectului din cari una singură a costat 200 lei, cuin- (I lacâ atâţea ani răniţi. Ceea ce caracteriza sorginta adevărată a miş-cărel este faptul că resculaţil eraă mal toţi lucrători şi că să auzeau strigăte în favoarea modificare! Constituţiunel tn sensul unei întinderi adreptuluî electoral. Prin urmare agitaţiunea a luat un caracter pronunţat politic si potolirea acestei rcscoale nu probează că mişcarea nu va urma. Incidentul de la Amsterdam este o simptomâ gravă a stârv! bolnăvicioase in care se află institu ţiunile cam învechite ale Olandei şi ale Belgiei şi a necesităţel d'a pune aceste inslituţiunl in concordanţă cu progresul şi cu pătrunderea in-slrucţiunel In osebitele straturi sociale. V. INFORMAŢI UN I In Viena şi Pesta se comentează mult ultima circulară a marchizului de Baequehem, ministru de co-merciu austriac, către camerele de comerciu şi de iadustrie. Se crede că această circulară va Ii semnalul u-nei schimbări radicale în politica e- conomicâ a Austriei In sensul sta- bilirei unui sistem convenţional ce se apropie de liberul schimb. In ungaria protecţioniştii agrari se pronunţă contra ideilor ministrului au-stoiac; dar se crede că la urmă se va ajunge la o înţelegere prin concesiuni reciproce. In cercurile oficioase se zice că iniţiativa luată de ministrul austriac are de scop d'a pregăti tărîmul pentru reînceperea negocierilor cu România şi tratările ce vor avea loc In câte-va luni între Austro-Ungaria de o parte şi Germania şi Italia de alta pentru înscrierea unor convenţiuni comerciale. * Se zice că Archiepiscopul latin Mon-segniorul Palma a fost chemat la Roma pentru a da esplicâri asupra incidentului ce s'a ivit in urma scri-sorei sale pastorale. La întoarcerea sa în Bucureşti prelatul catolic va propune guvernului român încheierea unui concordat. * Astâ-zi pe la 2 ore s'a întimplat un scandal nepomenit. D-l Moruzi eşea din prefectura poliţiei înconjurat de statul seu major de băutâşi. In acel moment trecea d-lSarandi, un vechiu amploiat cu perul alb. Vestitul bătăuş Ulmeanu, simţindu-se încurajat depreseriţaşefului seu,a crezut de cuviinţă a insulta pe d-l Sa-randi care nu’î zisese,nici nu’i făcuse nimic. Acesta respunzedu’i , Ulmeanu s’a repezii asupra lui şi l'a lovit fără ca nimeni din funcţionarii poliţieneşti se intervie pentru a ’l opri. In timpul acesta d-l Moruzi s’a urcat mândru în trăsura d-sale şi a plecat. Dacă d 1 Sarandi ar fi tras cu re-volvorverul spre a se apăra,de sigur oficioşii noştrii ar fi scris că e un a-sasin. X D. Dira. Sturza, ministrul Instrucţiune! şi cultelor s'a Întors aseară de la Florica. X D. Ferikidi, ministrul de externe, care a fost ieri la Sinaia unde a fost primit de M. S. Regele, s’a reîntors în Capitală. X Consiliul sanitar superior al armatei a discutat erî modificarea legel sanitare în cea ce priveştestudenţii, în medicină ce pot obţine titlul de doctor, iu urma legei de suprimare a licenţiei tn medicină, votată tn ultima şedinţă a corpurilor legiuitoare. X Aflăm câ starea sănătăţi P. S. S. Mitropolitului primat a devenit din nou îngrijitoare. X Aflăm cu plăcere, câ d. doctor Nicolae Constantinescu care s’a dus la Paris spre a studia pe lângă docloru Fournie•, celebrul sifilopat, specialitatea boalelor de piele, se distinge prin sârguinta, pe care o pune In dobândirea cunoştinţelor practice în această ramură a medi-cinei, atât de trebuincioasă în ţara noastră. X D. 1. C. Brătianu. preşedintele consiliului,este aşteptat astă seară tn capitală. X E. S. Ahmed-Zia-Bey, a sosit a-seară în capitală venind de la Sinaia. E. S. va pleca la Constanţa. CRONICA Ordonanţa poliţieneasca ! Or ce funcţionar public, când pune mâna pe decretul prin care este numit în cutare saQ cutare slujbă, pune tot de o datâ mâna şi pe sfânta cruce spre a jura supunere legilor ţârei, credinţa regelui Carol şi {dinastiei sale. Dinastia regelui Carol, semănând foarte mult cu necunoscutul X din {problemele algebrice, aceasta dă naştere la o lipsa totala de credinţa aesinteresată către şeful familiei domnitoare.Jşi prin derogaţiune, la o lipsâ totală ae supunere către legile ţâri—această tălmăcire fiind singura care poate se fie admisa spre a desvinovaţi pe d. preşedinte al consiliului de miniştrii, în zilele când 'şl spovedeşte păcatele. Pare eă d. Moruzi, atunci când a pus mâna pe prefectura poliţiei capitalei şi pe sfânta cruce, a jurat nu numai că va fi credincios regelui, căci Souvent prifel varie, Bien fol esl qui s'y fie dara mai jurat ca nu va laşa sfi treacă douS zeci şi patru de ore fără st facă o prostie. Şi lucru ciudat, pe când cel l'ilţl muritori au dreptul sfe-şî ascunzâ prostiile, d. prefect al poliţie] se bucuri, în puterea legel, de pre- www.dacoromanica.ro KPGCA — 19 ţULlK 3 PUBLICITATEA ZIARULUI ,, EPOCA“ Tlraglu 5.000 de fol ANUNCIURI SI RECLAME AnunciurI pe pagina IV, linia 30 bani AnunciurI şi reclame pe pagina III linia 2 lei. rogativa de a-le Întinde lungi şi late pe zidurile clădirilor oraşului, afişindu-le sub forma de ordonan(t. Folosindu-se de odihna ce-t lasă neprin-derea ucigaşului Nicolae—se vede ca acest nume are aplicare pentru asasinate,—d. Mo-ruzi s'a legat de birjari spre a le opri circulaţia pe strade atunci când n'aO muşterii, in-teriicându-le ast-fel căutarea muşteriilor, Întocmai cum. interzice codul civil căutarea paternităţi. De obiceiO o ordonanţă care s6 respecta câtu-şi de puţin, se întemeiază pe doua-zeci de considerând şi tot atâtea având In vedere. chear daca ar fi vorba de un fleac ; prin nu ştiu ce împrejurări Jordonanţa cu birjarii e foarte săracă In mezelieul considerantelor şi ast-fel da naştere la tntrebarea foarte naturala : Pentru ce sunt birjarii siliţi se stea la staţie şi opriţi se circule pe strade ? Răspunsul ce 'ţi va face cel mat isteţ a-gent poliţienesc va fi negreşit: «Pentru ca se poţi găsi birje la staţie când al nevoe de dânsa» şi neapărat ca ar trebui s6 pleci capul înaintea unui asemenea argument, daca nu te-al gândi că pentru a merge până la staţie, trebue se umbli pe pod unde odinoarâ birjele slobode aveau dreptul să circule, şi unde le puteai găsi fără se fii nevoit se faci zece minute pe jos până la staţie. Medicii oraşului nu văd în ordonanţa prefectului de cât o mâsura higienicâ foarte înţeleaptă, luata spre a sili publicul să nu lase în nemişcare trupul şi să nu se obicinuaescâ cu trândăvia mersului în birje. O mică preumblare,de cincl-spre-zece minute cel puţin,|$pre a ajunge la o staţie unde se găsesc birjele, este un eserciţiQ gimnastic foarte folositor, mat ales pe căldurile tropicale de astă-xi, când dupe o bae rece, corpul ară trebuinţă de mişcare spre a se opera reacţiunea. Ltmbelc rele susţin cu tărie, că măsura luata de d-nu Moruzi se Întemeiază pe un considerant cu desăvârşire personal, considerentul linişte! sale tn timpul zilei. Ştiut este Intr'adevăr ca prefectul oraşului nostru are o mare asemănare cu liliacul şi că orele zilei le reservâ pentru a'şl redobândi puterile risipite in timpul nopţel. Huruitul birjelor care cutreerao odinioară calea Victoriei , umblând anapoda , alergând dupe muşterii, 11 turbura somnul. De acum 'nainte n’are de ce să se mal teamă. Prefectul nostru va dormi în linişte, pe când lvan birjarul II va cânta: Dormi, Moru\i, dormi In pace, Nu voesc sa’ti turbur somnul! X'ero. DE LA SLANIC Slănic, 17 Iuli; 18X0. Domnule Redactor, Sunt deja de ctte-va zile aici dar ne pe-trectndu-se nimic interesant ptnâ atn găsit de prisos a vă seri banalit iţi; căci a vfe face din nou descrierea frumoasei naturi în mijlocul căreia trăim aici ar fi i rc*'*»ţ-> descrieri care s a făcut deja de nviiu :i de ori. — 8.a iede, munţii impoxauţt, brazii secalart, murmurele torenţelor a fost cântate In prosâ şi tn versuri de attţl romanţierl şi poeţi în cît maş teme de a nu Tace de ctt o palida imitaţiune, de la rare prefer a raft abţine. Timpul decîte-va zile s a îndreptat însă aveam nişte călduri tropicale neobicinuite prin locurile aceste.—Lume e multă dar pînă acum domneşte o mare monotonie, căci puţine persoane se cunosc între ele şi ast-fel e greii a se stabili o oare care intimitate indispensabilă pentru a se putea petrece vesel şi fără pretenţiunl. Singurele evenimente care rugi daii de vorbă, pe ici pe colea, lumel care nu are alte distracţiunl, sunt sosirea şi plecarea unor membrii al ilustrei famililBrâtianu.— Mal deunăzi a sosit aici un fiu al d-lul Brătianu împreună cu d. Dr. Canlacuzino ginerele marelui cancelar şi soţia d-sale; întreaga administraţie locală a fost tn picioare pentru primirea iluştrilor oaspeţi; — prefectul, sub-profectul, poliţiadinTtrgul-Ocna, tn ţinută de gală, a făcut onorurile cuvenite la sosirea trenului la gara-Ocna, apoi alaiul a plecat spre Slănic. De notat este că iluştrii oaspeţi la venire şi la tntoarcorc s a servit cu trăsura administraţiunel Salinelor care nu costă nimic, pe când obraznicii de birjari care fac serviciul între Tîrgul-Ocna şi Slănic ne ştiind a aprecia distinsa onoare de a transporta nişte personalităţi aşa de însemnate an tndrâsneala de a cere plată.— Tot tn aceiaşi seară d. Dr. Cantacuzino şi cu junele moştenitor al marelui om de la Klorica părăsiră SlănicuL Pe când stătea la masă şi trăsura de la Slănic ti aştepta la scară, d. prefect al judeţului a stat pe peronul hotelului cu pălăria tn mină mal bine de o oră, pentru ca nu cum-vu coborînduse fără veste iluştrii călători se aibă favorul neapreciabil vreun chelner dr la hotel a-'l ajuta la urcare tn trăsură. Cred că nimeni nu se va putea plânge căţelul administraţiunel jupeţulul Bacău nu'şt cunoaşte şi nu'şl tndeplineşte dato-toriele cei le impune «credul colectivist». In (Ine astă-noapte monotonia |de care se plângea lumea a mal fost întreruptă.— Câţl-va tineri însetaţi de.petreceri, pe la oarele 12 din noapte afl făcut un banchet sgomotos care a ţinut până despre ziuă, chiar tn centrul Slăniculul. — Inchi-puiţi-vă că mal toţi visitatoril băilor, d-ne şi d-nl, a avut răul gust de a se supăra că n a putut dormi toată npaptea, atât din cauza muzicel care înveselea banchetul cât şi a cântecelor alese şi a loastelor entusiaste care se succedau fără Întrerupere.—Iţi era mal mare dragul se auzi alternând frumoasa romanţăBumbara-Sasa cu strigătele: să trăiască M. S. Regele, să trăiască d. Brătianu şi ilustra sa familie!!! —Iţi tresărea inima de bucurie de a vedea că aceşti tineri (speranţa României), nici în momentele lor de cea mal veselă expansiune, nu uită un minut măcar dea manifesta iubirea ce ţara Întreagă simte pentru Marele Căpitan de la 1‘levna. şi pentru Ilustrul săU Cancelar.—Se zice că mal multe persoane din cele cu caractere posomorile şi cărora nimic nu le mal pla- ce ar ti reclamat Administraţiunel băilor în contra acestei violaţiunl zic ele’ a li-niştel publice, dar li sa răspuns că e greu de făcut ceva. de oare ce iniţiatorul acestei petreceri a fost d. Cat ou Ceea noul deputat al Bacăului, care a declarat, la ob servaţiunile o- i s'a făcui, ca d-sa fiind stăpânul întregu'nl jude ou are a primi controlul nimârul —F-fi ti gâsesccăd. C. Leca are dreptate, raci dacă d-sa a avut destulă putere pentru a porunci alegătorilor oraşului BacâOcasă'I aleagă deputat. apoi a fnrriorî poate porunci visi-la lorilor SMmiculul dea nu dormi pe când d-sa arc gust de a striga: se irainsra Maiestatea Sa, Jiavibara-Sasa. ert. Sperăm că de acum înainte vom duce înlr'o veselie perpetuă până la finele sezonului. căci precum zice francezul: lln'y a que te premier pas qui ronte. Iteporler. telegrafii: iii\ streivatate Amsterdam 28 Iulie*.—Revolta epotolită, dar mult sbuje a curs şi modal cum turburătorii s’aii împotrivit gloanţelor şi morţet, inspiră mari temeri pentru viitor. Aceasta n‘a fost o rest oala ordinară cu bătăi sângeroase intre popor, poliţie şi soldaţi; ci a fost o rebeliune cu baricade pregătite mai dinainte. Părea că frica de moarte nu mai exista in inima acestor fanatici, ( dud cel d’intdiu, care a înfipt steagul roşu pe baricade, a căzut lovit de un glonţ, imediat una! doilea 't-a luat locul, dar şi acesta a fost lovit de plumbul omorîtor. Cu toate acestea steagul roşu fAl făta mereu până ce abia peste două trei ceasuri, poliţia şi trupele aă reuşit a deveni stăpâne pe teren. Poliţia a avut soarta cea mai rea, furia mulţimi contra eî e aţAîată încă de vr'o cdte-va luni. Din cattsa aceasta rescoala s’a întors mai cu seamă contra ei şi de aici se esplieă pentru ce poliţia singură a numeral peste ■10 răniţi. Spitalele sunt pline. Intre şefii socialişti arestaţi se află si o fenice Doamna Cesbias, care a împărţit in public placarde revoluţionare. In general toate femeile aii fost dr un mare cttra-giu şi ori unde întâlneau un agent poliţienesc dedrait cu pietre in el până il omorau. Marţi seara la ora 1 i se restabilise liniştea complectă. Comisarul regal Nord-holl, a sosit aici, a visitat spitalele şi a consolat pe agenţii poliţieneşti răniţi. Londra, 28 Iulie.—Toate ziarele din Londra, afară de «Daily Neivs» care tracteasă cu ironie esplicările Lordului Salisfiury, relativ lasprijinuld-lui Har-tington, aprobă declaraţiunele Lordului Salisbury şi promit noului cabinet o durată lungă ; de oare-ce Gladstone nu va mai putea deveni nici o dată premier cât timp Unioniştii vor merge alăturea cu conservatorii. Asupra nlunu/ui d’a nu întrerupe sesiunea, multe ziare ’şi esprimă diferitele îndoeii. • Mor ning Post» se ocupă pe neaşteptate în revista Iul, de necesitatea unei a-lianţe imediate a Englitereî cu Germania, A ustria şi Italia pentru menţinerea pârei în Europa, Sofia, 28 Iulie.”— Reiaţi unele dintre Serbia şi Ra/garia sunt încă încordate, dar lotuşi nu e de fel adevărat că acesta circumstanţă ’şi are rădăcini in scopurile inamice ale Bulgariei in contra Serbiei. Cercurile politice bulgare din con- tră ar fi foarte mulţumite d’a întreţine bune relaţiuni cu Serbia, dacă însă, ca si în primă-vara trecută, d. Ristici va fi rechemat in capul guvernului, aceasta va da lo: la enhicrederea din partea Bulgariei. Amsterdam, 14 Iulie.- Patraulele aii fost atacate astă zi de un mare număr de lucrători sub conducerea socialiştilor Krammer şi Vandyk soldaţii aii dat foc.Krammer si Vandyk au căzut morţi Restul z-Hei o fost liri'sii*. \nisterdam 28 Iulie—Ziarul Partidului socialist « Dreptate înainte de tna-tet dedată că socialista nu vor înceta până ce toate oraseh olandeze nu vor fi în flăcări. Socialistul şi şeful rescoalei, d. Erhardl a declarat că mişcarea a fost provocată de partidul socialist. Guvernul are de scop se propue o lege cnntra socialiştilor. ŞTIRI MĂRUNTE Astă-noapte la 12 ore s'a aprins fabrica de pielărie din strada Tăbăcart No. 7 a d-lul Matei Constantinescu. Pompierii aii sosit, dar focul n'a fost potolit de cât azl-dimineaţă la 5 ore. D. Prefect al poliţii a fost la fala locului. PagUbile sunt foarte mart. Poliţia a început să aplice ultima ordonanţă dată tn privinţa birjarilor. Aseară său arestat mal mulţi birjari. DD. Lasou şi Zosima, foşti comisari de poliţie,afl fo*l numiţi laComunăîn postul de sub-inspectorl la axize. Se vorbeşte că numărul bursierilor la la şcoala de arte şi meserii va fi sporit anul acesta. Consiliul de Iligenă a refuzat propunerea unei societăţi austriece d'a construi o fabrică de postavuri tn Capitală, ci lîngă fabrice Leniattre. Pagubele causate de incendiul de azi noapte la fabrica de tăbăcărie se urcă la suma de 100-200.000 fran I. Primăria a dat voe d-lul Sidoli de a construi un circ în Bucureşti la grădina cu cal. Lucrările vor începe în curând. D. general Cernat, a inspectat ieri regimentul II dc Roşiori. In noaptea trecutâ nişte făcători dc rele s'ail introdus Intr’o prăvălie din strada Popa-Tat u, pe care aO golilo aproape fără ca sergentul se simţă. Regele a oprit ieri la dejun pe d. Fere-kidi, ministru de esterne şi pe B. S. Ah-med-Zia-Bey, ministru Turciei. or O • Citim În Românul cum un bivol scăpat din vre-o curte saO de la jug r cutreerat In fugă mal multe strado trântind la pământ tn furia Iul tot cetntâlnia. Doi copil aă fost contusionaţl. Tratările oficiului nostru de esterne cu Turcia, în privinţa încheiere! unui aranjamentcomercial pro-visoriu, continuă. Azi d. Ferikide a conferit din nou cu K. S. Ahmed-Zia-Bev lot asupra acestei cestiunî. D. Ferikidi, Ministrul de externe va pleca Joia viitoare în străinătate la băi. Cu interimul Ministerului de es terne este însărcinat d Dem. Sturza Principele OuroussoiT, ministrul plenipotenţiar al Rusiei a părăsit capitala la 16 ale curentei: afacerile legaţiunei imperiale vor fi gerate de către d. prim-secretar de Willa-mov, în calitate de însărcinat de afaceri. Părintele Radu—cel cu propaganda papistaşă — ’şi anunţă predicele prin gazetele oficioase. 0 fi făcând aceasta prelatul uniat spre a atrage pe ortodoxi cititorii ai acelor gazete ca se meargă se asculte pedica papistaşe ? s'a ii colectiviştii l'au angazat a vorbi norodului de «libertate —acesta e teza a-nunţatâ pentru Duminică — in ajunul alegerilor municipale, * Consiliul comunal n'a aprobat de-visul pentru lucrările proectnte— a la reposatul rege al Bavarieî— a se face în Cismegiu. ULTIMA ORA Londra. 30 Iulie.—Times nu crede că d. Gladstone va caută să restoarne cabinetul şi că se \a opune la votarea creditelor bugetare trebuincioas1 . pftna la presentarea de către guvern, noilor proecte privitoare la Irlanda Vfenn. 30 Iulie.—Fremdenbb ' *s- minte ştirea după care contele Vol- kenştein, ambasador al Austru-;-riei la St. Petersburg. ar părăs «t post diplomatic. Ambasadorul va lua de cât un congediu, şi aceas u-mal după plecarea arcliiduceluî ol Ludovic. M uli'hl. 30 Iulie.— Sesiunea s lor e amânată până In Octoml 4>nsfcln. 30 Iulie. Împărate halm a asistat alai UI erl In linii 1 2 ore. la o serată dala de contele dorir. Erl a făcut o fplimbare îi răsură. Amsterdam 30 Iulie. — Soci iii pregătesc astâ-zi o manifestare cu rn-a-siunea înmormântării insurgenţilor o-morlţl In ultima mişcare. Conslnnliiiopol, 30 Iulie. —Prove-ninţele din Muntenegru sunt de azi Înainte, supuse la o carantină de zece zile. DOCTORU LEONTE S’A MUTAT No 1$ bis, Calea Plevneî No. 12 bis. peste drum de vechea locuinţa ALEI GR. lOFESCl k II. MARCO Strada Llpwaul, Xo. Iu Iii» Bucureşti, 18/30 Iulie VALORI Scadenţa euponelor TOrg lib curs mediu FONDURI DE STAT ROMAN Bonta rom. por. 1875 5 0 0 1 Ap I Oc 93 Renta rom. amortis. 5 0/0 I Ap 1 Oc 07 12 Renta rom. rur. con . t> 0 0 1 Mai t No 88 1/2 Oblig, de stal C. F. R. « 0 0 1 lan I Iul Idem idem 5 0/0 Idem Iraprum. Stern 1X04 7 0/0 1 MarISep Impr. Openheim 18ot> 8 0/0 1 lan 1 Iul — Agio — 34 ÎMPRUMUTURI DE ORAŞE Impr. oraş Rucuresci 5 0/0 I lan 1 Iul 751/2 Idem idem din 1884 5 O/o 1 Mai 1 No Impr.or. B.cu prime loz f.2o — 34 VALORI DIVRR8E Credit Fonciar Rural 7 O.o 1 Ian 1 Iul 1 13 Idem Idem 5 0 0 Idem .87 t ,2 Cred. Fon.Ur.di-i Buc. 7 o o Idem 1 Of,4 92 Idem idom 0 0/0 Idem Idem idem 5 0 i Idem 82 3/i Cred. Fonc. Ur. din laş 15 0/6 Obl. Cas. pens. Ir. !l00, io Idom 1 Mai No 220 FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (IO) MIZERIILE LONDREI vii Sir Frmicis Rurdeft. Sir Francis dădu din umere ca cineva cui îl pasă prea puţin de asta. — Haidem ! zise el. Amândoi porniră, dupe ce se înfâşu-rară cu multă grije în mantalele lor. Călăuzit de tânărul şi înfocatul Irlandez, Sir Francis Burdett scoborâ Ştrandul, apucă prin Filet Street, făcu pe dupe vechea biserică a St. Paul, merse un timp pe lângă întunecoasele şi greoaiele clădiri a Turnului Londrei, apoi o luă prin George Street. Din causa fenomenului ce am semnalat în primele linii a primului nostru capitol, cu cât plimbătoril noştrii se lndepârtase de Ştrand, plin de lux şi de mişcare, zgomotul, viaţa şi lumina pftre&Q că descresc Împrejurul lor. Quartalele pria care trecuse, strada la ţâre ae atlafi acuma, sunt cu toate acestea pline de viaţă lncâ, poate nu de acea viaţă artificială şi de acea mişcare destrăbălată In mijlocul cărora lăsase mulţimea de ştrengari şi de desfrânaţi de pe Straiul, ci de acea viaţa activă, de mişcarea pe care afacerile, lucrul, le produce In stradele comerciale ale oraşilor mari. Din causa orei Înaintate, trecătorii deveneaă rari dar tot mai eraO câţi-va ; din câDd In când o trăsură întârziată să ivea din vre-o stradă laterală şi se auzea trecând In depărtare. In sfârşit, prin crăpaturile uşilor, printre perdelele ferestrelor, străbateau lumini slabe care destainuiau pre-senţa unor buni burghezi, ocupaţi a-tunci a-’şl isprăvi lucrul zilei sau a se pregăti de repaosul nopţei. De odată Mac Al lan, Împingând pe tovarăşul seu, II făcu să descrie iute un ungliiu drept, şi II trase dupe dânsul lutr'o stradelă fără nume care dădea In George Street. Văzând îngustimea acelei lungi şi răsucite ulicioare, puţina lumină ce respândeau In ea câle-va felinare chioare şi înălţimea caselor Întunecoase ce se aflau de-a!ungul el. Sir Francis simţi că i se strânge inima ; fără voe, mâna lui se asigură daca avea la îndemâna un pistol care 11 purta tn buzu-zunar pentru or-ce întâmplare. — Nu-i aici intrarea In infern? Întrebă el pe tovarăşul său prefaeându-se glumeţ. — Acesta e un loc de desfâtare pe lângă cela unde duc pe înălţimea Voastră, respunse pe acelaşi ton Irlandezul. Strada devenise prea strâmtă pentru că cel doi bărbaţi s'o poată străbate unui lângă altul. Sir Francis fu silit să lase braţul lui Mac Allan şi să ’1 urmeze pas cu pas. Dupe câte va momente de umblet, Sir Francis şi călăuzul săQ ajunse pe ţărmurile Tamisel, se ţinură de ele un timp, apoi se opriră In mijlocul unui fel de curte pătrată, închisă de Îngrădituri de lemn putredă şi coprinzând câte-va case negre şi tăcute, cari îţi arătată la cea întâiu privire ce locuitori puteau conţine, tâlhari sau cerşetori. — Eatâ Wappingul,zise Mac Allan tovarăşului său ; eală, receptacalul unde să adun toate mizeriele şi toate videle pe care le naşte constituţia engleză, trufia şi nerozia lorzilor, egoismul şi orbirea negustorilor şi a fabricanţilor. Eatâ mocirla In care nasc, cresc, să Imulţese, se degradează şi mor, când închisoarea, funia sau Tamisa, nu are parte de ei înainte de vreme, oamenii făcuţi dupe chipul nostru, fraţii noştrii după legea divină, egali, dupe legea omenească,cu acei pe cari ’i-am lăsat de curând tn mijlocul serbărilor şi a orgielor de la S/Twn/.Sir Francis Burdet, vezi, compară şi judecă. VIII Wappingul. După cum 11 sfătuia tovarăşul sfifl, Sir Francis Burdett aruncă o privire In jurul lui; nu putu să se lmpedice de a face o mişcare da groaza şi de desgust involuntar. Cu toate acestea, am zis’o, tânărul Irlandez, fie din calcul, fie că însuşi topografia locurilor îl siliră, făcuse, pe cât era cu putinţă, ca transiţia să fie gradată pentru cel care ’l însoţea. Trecuse aproape un ceas de când părăsise Ştrandul strălucitor de lumină, plin de sgomot şi de veselie, şi drumul ce apucase, pe care l’am percurs şi noi cu el, printre străzi comerciale animate încă, ar fi trebuit să pregătească atât spiritul cât şi privirile lui Sir Burdett pentru înduioşătorul şi grozavul spectacol ce avea sub ochii săi. Nimic nu poate Înfăţişa aspectul posomorât, jalnic şi urâcios lot o dată al acestui colţ din Londra căruia i să zice Wappingul. De sigur Curtea minunilor din Paris se bucura mai înainte, printre lucrurile cele mai Îngrozitoare, de o repu-taţiune bine meritată, după descrip-ţiunile contimporane, şi mulţi din cei cari traesc tncâ se cutremura când îş amintesc de oare-care răspântii dispărute ale aşa numitei Citi; dar nici Citi nici chiar Curtea minunilor nu s'ar putea compara cu acel bâltac fisic şi moral In care Mac Allan adusese pe Sir Francis. Wappingul a fost visitat şi descris de câţi-va curioşi şi filosofi; desluşi* rele ce ne daQ, descripţiunile In cari au resumat lmpresiunile lor te umplu de jale. Populaţiunea acestui «juartal se compune mal cu seamă din cerşetori şi hoţi. Aici, ticăloşia are categoriele sale ; crima castele sale. La ultima treaptă a tagmei ucigaşilor şi tâlharilor, care In Paris con-stituesc ceea ce senumesc tapigre,\ine pic-poketul, pungaşul, acela care fură când găseşte un prilej bun. De asupra lui vine gouofful, tâlharul de profesiune, acela care nu trăeşte de cât din hoţie, o pregăteşte, o exec ui, şi n’are alt meşteşug de cât es-ta; apoi pe o treaptă mai aita Încă, găsim pe burglar, acela ca; â cu spargere, cu arma în mân. u- cide la nevoe pe acela care nu ă a fi prădat. Aceasta e populaţiunea il ■>.-gului, la care trebue să aduoi o mulţime de copii părăsiţi, un număr de femei perdule, o gr; .la de recidivişti şi de vagabonzi. Mizeria fără leac a lucrătorului, l >sa de lucru, desordinea adusă in familii prin aurul ştrengarilor avuţi, iu fine năravul beţiei umplu golurile continue pe cari excursiunile poliţiei, boaiele şi moartea le face într una în această adunătură de ticăloşi. Şi teatrul e în toixil demn de actori I (Va urma IM» vit; H (» www.dacoromanica.ro EPOCA — 19 IULIE CASA DE SCHIMB I. M. F E R M O —27,STRADA LIPSCANI. 27-CURSULBUCURESCI 18 Iulie 1886 5 X Rente amortizabili . . 5 X Renta perpetna . . . 6 X Oblig, de stat .... 6 X Oblig, de st. drumu de fe 7X Scis. func. rurale. . . 5 X Scris. func. rurale . . 7 X Scris func. urbane . . 6 X Scris func. urbane . . 5 X Scris. func. urbane . . 5 X împrumutul comunal . O^lig. Casei pena. (lei 10 dob. împrumutul cu premie . . Acţiuni bincel nation. . . Acţiuni «Dacia-Romania > . • Naţionali.......... • Credit mobiliar . . • Constructiunl. . . • Fabrica de hârtie . Argint contra aur .... Bilete de Bancfi contra aur. Florin ausatriac! .... Schimb Paris 3 luni . . » la vedere . Londra 3 luni > la vedere Berlin 3 luni . . Viena la vedere . °73/A tet!g 883.4 1031 8T1 : tOt 0? 831 70 *20 , 34 I 1040 27" 220 170 , 13.80 2 13.80 t.O* DE IMIIIRUT de la St. Gheorghe 1887 moşia Tân-tava ce '1 zice şi Băcanu din districtul Ilfov, la o poşte departe de Bucureşti, In Întindere de aproape 700 pogoane. De la St. Gheorghe 1888 moşia Gressia dindistr Teleorman lână Ruşi-de-Vede, in întindere de fiOO pogoane. Doritorii se vo adresa In Bucureşti la propriatarul Gr. Arion. Calea Griviţa No. 38. DE ÎNCHIRIAT tru anului curenţi casele, grădina şi teatru cunoscute sub numele «RAŞKA» din Strada Academiei No. 28. A se adresa Strada Batiştea No. 11. nr m illlHU chiardeacumcasad-lul IFrMi nilUM V. Hiott din Str. Luterană 15, mobilate şi nemobilate având 22 camere, grajd de 10 cal, şopron de 6 trăsuri, 2 pimniţe, 1 put şi grădină cu 2 pavilioane. Doritorii se vor adresa la d-nu Proprietar tn toate zilele de la orele 8 de diminâţâ pănă la cinci (5) seară. Asemenea şi dea-rendat de la Sf. Gheorghe viitor moşia d-sale Copaciu din dis'rictul Vlaşca plasa Câlnişte. I ^ 3-ie. nu VIS I VIS DE PALATUL REGAL VI led& ^EtLDEPîtf 1 i I - „ ţ,dtn căţdriele d-lttl St. Hor an eseu ^ $ perfecţionat şi calitate superioară I i urnei n rimni i ^ ţ ia PETRACHE I0AN ® \ is-a-vis de palatul llega * 1 2 j\in xT-pxjr/ a ijt/ mal mulţi armă- 1 ‘iii ViiJ\/n\Iu!i sari.reproductori iepe, mânzl de pur-sănge, cal de curse, de călărie, de trăsuri. A se adresa la d-nul Reimer administrator la moşia Paskani (jud. Ilfov 2 ore depărtată de Capitală). ne IIIPU I DI I T chiar de acuma, Ut IIV O M I n I fl I un Otel situat Calfa Victoria No. 147 împreună cu dependinţe, grajd, şopron, curte, grădină, gaz aeriform tn casă. Pentru desluşiri, a se adresa la No. 198 Calea Victoriei. Rt IVTUmilT cinai’ de acum Casele, l'u l.iLniIUAI din Strada Academiei No. 11 compuse din 16 Camere, cu o curte spaţioasă tn care se află grajdifi şopron şi alte dependinţe. Aceste case mal aO şi o grădină importantă \ se adresa Strada Batiste No. 11. MOŞIA STREJESTlSufT™, districtul Itomanat partea cuvenit d-nel Alexandrina Grădişteanu doctor Darvari şi Iosef Darvari se dă tn arendă de la 23 Aprilie 1887. Doritorii se pot adresa la d. doctor Darvari Strada Dorobanţilor No. 34 safl la d. avocat Mihail Pala Strada Academiei No. Dl VASILESCU Domiciliat În Calea Rahovei 44, dă con-sultaţiunl tn toate zrlelede la orele 5—6 post-meridişne. 0 DOMNIŞOARA având «Diploma de maturitate», să oferă a daleectiunl, tn vre-o familie pentru cursul primar sad secondar. mtn special pentru limba francesă, matematici şi ştiinţele (isico-naturale. A să adresa la redactiunl. MOŞIA POIANA SATULUI, din disl. Ialomiţa pl. Ialomiţa, partea subsemnatului, tmpreunâ cu cavele cele mari aflate pe dânsa, Iii care locueşte actualul arendaş d-l Frunzeanu, precum şi tacsa (iodului după apa Ialomitel, se arendează pe ter-’ men de cinci ani de la 23 Aprilie 1887. A se apresa strada Minerva No. 12 bis. Bucureşti. Meu Moseu. la maga- U;\ i iaIIIU 171 11,1 sinul de ţuică şi vin de la d-nu Isaia Lerescu din Str. Episcopii, vis-a-vis de grădină se vinde la butelii ţuica de 10 ani, veritabilă garantată pe un leO butelia de jumătate oca dreaptă a lui Cuza şi vin veritabil de masă uşor şi curat pe 40 bani butelia. PUBLICITATEA ZIARULUI „EPOCA N°. 3, STRADA EPISCOPIEI, N°. 3 (4 o^staa> ^4 > PE * ^ * «TAREI ^ " BAI DE MARE Sub-semnatul antreprenor atrag atenţiunea onor. public visitator ca stagiunea băilor de mare s’afi deschis la 15 Iuniu. BĂILE DINTRE VII Sunt oele mal bine situate, fundul mârel este plan şi aşternut un nisip argintiu. DRUM DE FIER De mai multe ori pe zi cu preţul de 30 kmni dus şi întors. RUFARIE DE BAE ln abondentâ şi curată.—Serviciu prompt şi eftin. C’u ştim a. T. O. DABO. «-■* *muv.*ixi+ sf' CALEA VICTORIEI j Palatul Dac.-RomAnia LA ORASIUL VIENA \ IA VILII DE VINI vis-A-vis de LIBRĂRIA SOCEC Recomandăm onorabilei noastre clientele pentru iertinntate st soliditate următoarele noutăţi: Rufftrie pentru Doamne şi Domni. Feţe de masă, şervete şi prosoape de pânză. Olandă veritabilă de Belgia şi Rum-burg. Madapolam franţuzesc de toate calităţile şi lăţimele. Batiste de olandă şi de lino albe şi colorate. Ciorapi de Dame şi Domni de Fii dTî-cosse, de bumbac, de lână şi de mătase. Flanele, cămăşi şi ismenede lânădupă sistema pofesoi-uliii dr. G.«Jae-ger. Gulere şi manşete de olandă ultimul fason. Mare asortiment de cravate ultimul fason. Corsete franţ. cu balene veritabile. Trousourl complecte pentru fl-dantati. Layetesşi Trousourl pentru copii. Trosouri pentru pensionate, oteluri si restuuranluri. Avem onoare a informa pe clientela noastră că a apărut Catalogul nostru ilustrat si va fi trimis orl-cul va face cerere. LA ORASIU VIENA CALEA VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA» ris-A-ris de librăria Socee * //J, I ! u\v^x bucurest inii * - 21, RUE DE LA VlCTOIRE, 21 - ffl lN0U^ - ^nte * ţ Rollel de l’Isle, Au Tonkin et daus Ies mers de Chine $ un beau voi. illustri, carton nâ toile.....fr. 19.— M Pânâral Gordon, Journal du siege de Cliartmim . . 10.— % Bernard Perez, L'Enfanl de trois ă sept ans etude psychologique...................................6.25 l)r. Ch. Montalbon, Ua petite bible des jeuues epoux *.25 Touchatout, Gistoire de France Tintamaresque . . 4.40 1. Saint-Câre, L’AITeniagne tellc qu'elh* est .... 4.40 Fredolin, lohn Uull sur le Nil.................4.40 Armând Silvestre, I^es veillâcs de Saiut Panta lâon . 4.40 Havier de Montepin, L’Agence Rodiile 2 v. . . . 7.50 I. Tourgueneir, Un Bulgare (â la veille) ..... 3.75 Renă de Ponl-Jest, Grăia de Breautâ............3.75 Charles Diguet, Contes du Moulin Joii..........3.75 Emile de Laveleve, La Peninsule des Balcans 2 v. . 12.50 LăonSay, l^s Solutions Dă mocraliques de la question dos impots 2 v. . . •..................... 7.50 D. Bery, Leţons sur ie» B&ctâries. . . .* . . • . •• *.25 E. Duclanx, Le Microbe et la maladie. . . . . . 6 26 Figaro-8alon le 4-e fascicule......................2.50 INSTITUI L MEDICAL BUCUREŞTI 6.—STRADA VESTEI.—6 Secţia medicala 1, Hydrotherapia —2. Electrizare — 3. Inthopedie—4. Gimnastică medicală—5. OrhalaţI—6. Masajifl sistematic—7. Ser-viciulla domicilia — 8. Consultaţii medicale. Secţia higienica 1 Bae abur.................2.50 1 Bae de putină cu şi fără duşe . 2.— medicamente...............1.— 1 duşe rece sistematică cu basin BAI DE ABUR SI DE PUTINA Notă 1. Băile de abur sunt deschise ln toate zilele de la 7 ore dimineaţa ptnâ ia 7 ore seara. — 2. Pentru dame insă băile de abur, o-dală pe săptămână Vinerea de la 7 ore dimineaţa pină la 2 post-meridiane. Preţurile la secţia medicală conform ^rosgecţuduT^^^^^^^^irec/ţu^^^ ATELIER DE LEGATORIE LOSTMM ALEIAMU de la, Sf. Gheorghe s’a mutat din Cassa Filiti8 Strada Biserica Eni No. 1 în Cassa Biserici dintr’o zi tot Strada Biserica Eni No. 10. Bf* &» PAP&DAT AVOCAT Str. Biserica Icni No. 8 bis. DE VENZARE s'au de ARENDAT MOŞIA POLOCINULDE SUS depărtare 10 minute de gara Tu-tova şi oră de oraşul Berlad. Are 340 lălcl arabile, 25 fânaţu şi 35 pădure, cu o escelentă gospodărie, având tot soiul de aca-rele şi o vie renumită. Moşia este hypolecată la creditul rural cu 75,000 lei. Amatorii se pot adresa direct la sub-semnatul, la sus zisa proprietate. Costnclii Alexiii. (M ^ . TIC U C M 7 A DC 0 eaPă de căl&rie U L VL.llZ.HnC biue dresată, a se adresa Calea Dorobanţiolr No. 74. BERAMA STEAGUL NATIONAL Bulevardul I lisa luda in l’a ialid Itailor Kf<»rii Iji 1 luliO st. v. se va deschide berăria avend la disposiţia onor. public, bere şi vinuri de toate calităţile. indigene şi streine. Anlreprenorul nu va cruţa nimic pentru a satisfaoe pe onor. visitatoare. B. R* RQSBTTI AVOCAT Strada Romana No. 21. CAMPINA BAI MINERALE SULFO • ALCALINE Stagiunea 1 Iunie—15 Septembre Stabiliment aşetjat in localitate foarte frumoasă şi sănătoasă. In timpul de patru ani de când funcţionâzâ a dat resultate remarcabile contra reumatismelor, boalelor organelor maternităţii (melrite, ovatrite, scurgeri etc.) şi tn scrofule saO debilităţi constituţionale la copil. Sc recomandă tnoă cu succes contra paralisiilor.boale de pele, sifilis, boale nervoase, catare la plămâni (In băutură dintr'un isvor de multă analogie cu Eaux bonnes. liotei şi case private pentru locuinţă, restaurante, parcu de promenadă, musieă, distracţiunl diverse, ziare, poştă, telegraf farmacie etc. fnformaliuui la d. dr. N. Garoflid in Bu-cureti, calea Victorii 25 sau la d. dr. Ai. V. Georgescu in Cdmpina. NB. După legea specială transportul pe c Uea ferată este redus cu 50 0/0. MERSUL TRENURILOR OILOR FERATE ROMANE VALABIL DE LA 20 MAIU (I IUNIE) 1886 | IMocNli-Slanic-Hlanic-IMoosli 1 STAŢIUNEI Arătarea trenurilor Ţr. fl.|Tr. ac. (Tr. p. Ploescl pl. Slănicu sos. a. m. 10,45 12,40 Slănic pl. Ploeştl sos. p- m. 5, 6,50 TECUCIU-BERLAO-BERLAD-TECUCIU ŢecuciQ pl. Bârlad sos. a. m. 6,15 8,00 Bârlad pi. TecuciO sos. a. m. 8,40 10,40 la si-GnghenM.'ngheni-IasI lAucuresU-ltouiau STAŢIUNEA Arătarea Trenurilor Tr. ac.|Tr. p. |Tr. p. ITr. pl.|Tr.ac Ilueuresti-Vârciorova STAŢIUNEA Arătarea Trenurilor T. ful.|T. ac. |Tr. p. noapte a. m. dim. dim. p.m. p.m. seara dim. Bucureşti p. 11,00 8,40 7,30 6.30 4,40 Bucuresci p. 4,05 8,00 8,00 Ploeştl 12 27 10,39 9,16 8,04 7,20 Ciocănesc! — — 8,41 BuzăQ 2,14 12,55 — — R.-Sărat 3,17 2,25 Titu 5,07 9,00 9,26 Focşani d. 4,16 3,48 Pitescl 6,24 10,16 11,17 Mărâşeştl 5,00 5,15 Slatina 8,as 11,56 1,25 Adjud 6,01 s. 6,39 Craiova 9,30 1,18 3,37 BăcâO 7,39 9,35 FiliaşI 10,17 2,04 4,52 Roman sos. 8,45 11,15 T.-Severin 12,07 3,52 7,34 dim. p. m. Vârcior.sos. 12,27 4,12 8,00 Koiaun-ltucuresti Roman plec. BacăQ Adj ud Mărâşeştl Focşani R.-Sărat BuzăiS Ploeştl Bucur. sos. noap 8.25 9.20 10.45 11.18 11.52 12.56 1.46 3.33 5.00 p. m. 12.30 1,40 3,52 4,34 p.m. 1,18 3,39 5,15 seara p. m. 10,17 11,50 noap. p. m. 5,45 7,20 10.29 11.30 12.59 2,29 4,03 8,- 9,35 săra Tergoviste-Titu Târgoviste p Titu sos. \'6r clor o va-Uncii rest! Vârcior. pl. T.-Severin FiliaşI Craiova Slatina Piteşti Titu Ciocăneşti Bucureşti s. seara 3,42 4.08 6.08 6,55 8,17 10,12 11,31 12,35 a.m. noap. 12,57 1,19 3,07 3,53 5,12 6,58 8,11 9,10 a.m. dim. 8,00 8,40 11,08 12.30 2,27 5,15 7,05 7,49 8.30 seara BUCURESCI-GIURGIU Titu-Tergov iste Titu pl. Tergovişte s a. m.i seara 9,45 9,15 11,05| 10,30 STAŢIUNEA Arătarea trenurilor T. fiil.l T. p. ITr. p. Bucureşti p. Filaret Giurgiu Smârda sos. dim. 5,40 7,10 a. m. 6,40 7,10 8,55 9,00 p. m. 5,30 6,00 7,40 GIURGIU BUCURESCI Smârda pl. Giurgiu Filaret Bucur. sos. p. m. 2,25 3,52 a. m. 10,00 10,05 12,11 12,25 p. m. 8,30 10,28 10,42 Hotnan-Ia»i Roman pl. PâşcanI T.-Frumos Iaşi. sos. dim. 9,51 10,51 1,53 1,50 p. m. 4,47 4,15 8,24 9,52 lasi-Roman Iaşi pl. T.-Frumos PâşcanI Roman sos. I p. m. 4,08 5,25 7,17 7,53 dim. 6,52 8,35 10,01 11,06 GALAŢI MARASESTI MARASESTI-GALATI STAŢIUNEA Arătarea trenurilor Tr.ac.(Tr m.|Tr. p. Galaţi pl. TecuciO Mărâşeştl 10,40 11,06 noap. 11,40 4,16 4,52 a. m. 7,45 11,14 11,45 Mărâşeştl pi TecuciO Galaţi dim. 5,25 5,50 O p. m. 4.49 5,45 8.50 Adjud-Târgul-Ocna Adjud pl. T.-Ocna sos. T.-Ocna p. Adjud sos. p. m. 4,15 6,20 9,45 11,35 dim. 6,10 8,05 8,20 10,00 VERESCI BOTOSANI-CAMPINA OOFTAMâ Constanta-A cri4avodM Constanţa p Cernavodă s Cernavodâp Constanţa Iaşi pl. UnghenI s. p. m. a. m. 3,25 11,50 BuzăQ pl. 2.30 3.49 1,21 Brăila 5,03 Ungheni pl. laşi sos. p. m. 2,00 3,32 p. m. 4,40 6,12 PLO ESTIPREDEAl-PREDEAL-PLOESCI Ploeştl pl. Câmpina Sinaia Predeal sos. Predeal pl. Sinaia Câmpina Ploeştl sos. p. m. 7,45 8,21 9,18 10,09 p. m. 4,51 5,32 6.29 7,25 dim. 7,05 8,11 9,09 10,00 STAŢI UN EI Arăt. Tren. Tr.ac.| p.am. | VerescI pl. Botoşani s. Botoşani pl. VerescI s. p. m. 2,08 2,03 5.21 7.21 p. m. 9,49 11,42 3,15 1,55 Câmpina p. DoRana s. Dotlana p. Câmpina p. a. m. 11,20 11,00 p. m. 5,50 6,08 Cuinii-II u /.eu -Huzcn -Galaţi Galaţi pl. Brăila BuzfcO sos. noap. 9,40 11,01 1,30 8,40 10,02 12,53 12,55 3,41 4,55 PASCANI-SUCEA VA-SUCEA VA-PASCANI PâşcanI pl. Vereşcl Suceava Suceava pl Veresc", PâşcanI sos. dim. 10,40 12,08 12,23 5,00 5.40 6.41 săra 7.15 9.17 10,09 6,54 7,51 9.15 Bucurwci. — Typografia «U Peupl* Roumain», «trada KpUcopiei No. 8. «j www.dacoromanica.ro