ANUL I No. 195 A DOUA EDITIUNE VINERI 19 IULIE 1896 Grigork G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTFLE SK PLĂTESC TOT-D’AITNA ÎNAINTE : In p»ră p>' 1 «n 40 lot, 6 luni 20 lei. 3tuni 10 1*1 itt Itrllini'taW» 1 nn ruioi. fi luni 2ă im abonamentele încep LA I $1 16 a fie-carci luni redacţia No. 3'.—Pin ta Episcopiei.—No. 3. N. Cr. FILIPESCU ProprieUr ANUNGURILE SE PRIMESC NTTMAJ LA AI.MITEISTRAT1E Pentru tJÎrtMftt l.i t tlfertl l!tOEi/JCiintMi0M)rfI Kxvalcity llrtnmm Han, Io UUaU. #. sAttuiii'iiari [*- icifr. IYV Ulii» ’m toni. apunciri ?i rec l-trac pr p.’iţpin Tlliit 2 le! linia ADM1NISTRATLA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMEHUL MANUSCRIPTELE NU SE INAP0IA2A APARE IN TOATE ZILELE IO BANI IV U IVI ERUL 50 BANI UN NUMER VECHIU I U TII MLlR O\STITlTIO\\li: EVENIMENTELE DE LA VELCEA ALEGERILE COMUNALE MIZERIILE LONDREI VELUL ALBASTRU Plinii UTR08PECTIVE Greşelile acumulate ale guvernului actual sunt aşa de numeroase, In cât simte nevoe de a căuta se le acopere din când în când, aruncând pulbere aurită în ocliiî celor lesne erezâtori. Sistemul acesta a reuşit întru cât -va şefului colectivist. j, De câte ori, ne aducem aminte, n’a venit în public şi, prin promisiuni vage, prin frase sonore ilar aici, prin bătăi cu pumnul in piept şi alte multe de astea, care acum uu se întrebuinţează de cât în circuri de clovni spre a aţâţa rlsul publicului, a reuşit se’şi prelungească o e-sistenţă politică pe cât neraeritată, pe atât de nefastă intereselor naţionale. Dar acum, lo,î ştiu ce preţ trebue se pue, ce atitudine trebue se dea acestor espediente tocite, cari nu mai găsesc crezământ în nici un colţ al ţerei. De multe ori a venit d. Urătianu înaintea publicului, şi cu lacrimile în ochi a cerut ertare pentru greşelile comise. A cerut ertare când cu Ambron şi publicul, a cărui educaţiune nu era făcută încă, a avut aerul de a l erla. A cerut ertare când cu omorurile de la Bordeni şi câţi-va interesaţi din cercurile diligente ’i au strigat în aplause : ertat se fii. A cerut ertare şi când cu Basarabia, dar de astă-dată în lscul obişnuitului chor de aplause, un murmur de nemulţumire îi răspunse. S’a încercat se ceară ertare şi cu apanagiele, dar atunci observă că murmurul acela surd al apăsaţilor creştea din ce în ce mai tare şi se convinse că nu mai are a face cu ceata de naivi, cărora şeful guvernului de astă zi le putea subjuga voinţa şi gândirea cu amintiri de la 48, cu cuvinte caîraternitate, egalitate ete., cuvinte de alt-fel sacre, cari formează baza principielor ori-cărui guvern democratic, dar fără nici un înţeles pentru cel ce le pronunţă de circumstanţă, fără se aibe gândul de a le pune în practică. Astă zi totul s'a schimbat. Un reviriment important s’a produs în masa publicului, care a început se înţeleagă cât a fost de speculată buna lui credinţă. Evoluţiunea aceasta e naturală. Doue decenii, strecurate de la 1866 pânâa cum, au dat naştere unei ge-neraţiuni tinere care judecă cu mai multă logică şi nepărtinire isprăvile atât de trîmbiţate de cei-ce se glorifică cu 48 şi cu Unirea. Tinerii ştiu cuî se atribue faptele mari săvârşite în ţerile surori pană la 1866 ; ştiu de asemenea câte reputaţiunî usurpate ’şi-au cruit drumul prin munca altor lucrători modeşti şi neinteresaţi, cari n’aii avut altă res-platâ a faptelor lor de cât mulţumirea intimă a conştiinţei. E şi logic ca urmaşii unor evenimente se le poată comenta cu mal multă autoritate de cât contimporanii cari au asistat la sevftrşirea lor. Din toate acestea reiese că elemente nuoi s’nu suprapus stratelor diriginte uzate, cari s’au perpetuat la putere în timpul ultimei decenii. Cu acestea avea acum a lupta guvernul actual, şi lupta mărginită eri numai tntre câte-va individualităţi ’şi lărgeşte azi cercul de acţiune şi câştigă mulţi aderenţi prin toate stratele nuoi ale societăţii noastre. Alte arme trebuiau căutate, căci în altă fază intrase şi situaţiunea guvernului faţă cu ţara. Aceste nuoi instrumente de convingere fură şi sunt încă din nenorocire mai odioase, mai periculoase de cât cele d’intâiu. Inşalâ ca se domneşti s’ar putea zice despre prima periodă a stării la putere a d-lui Drătianu. Conrttpe ca să te menţii e actuala maximă de guvernământ a şefului colectivist. Faimoasa teorie a influenţei morale, emisă acum câţi-va ani de d. Drătianu, trecând din transforma-ţiune în transformaţiune, din perfecţiune în perfecţiune, ajunse, relativ repede, la actuala formă a influenţei imorale şi corumpătoare. Din nefericire, câţi-va tineri instruiţi fură atraşi in coreul acestei atmosferi nesănătoase. Unii din egoism, alţii împinşi de pornirile lor pasionate, deterâ mână de ajutor autorului nupel şcoli politice şi o odată prinşi în cursă s’au dat cu trup şi suflet patronului lor. Câte rufe murdare u'au spălat în public această asociaţie de guvernământ; câte scanda le nu au ilustrat şederea lor la putere ; câte decepţiunî n'a suferit ţara de la dânşii! De aceia ei inşii s’au numit colectivişti. Din fericire, multe elemente tinere au rămas neatinse de această boală şi numai de la densele e de sperai o îndreptare. Aceştia vor avea se restabilească firul adevărat al istorii noastre naţionale, aceştia au să lupte contra scribilor politici ai guvernului, cari fără nici un scrupul falsifică până şi firea celor mai cunoscute evenimente din istoria politică a ţării, din ce! din urmă două zeci ani. Vechii istoriografi ăi caselor regale întocmiau fapteledupă placul şefilor cari ii plăteau. Şcoala aceasta a dispărut şi a dat loc, de odată cu criticii istorici de la începutul secolului, la sistemul experimental şi de observaţie aplicat în istorie ca şi în ştiinţele exacte. Guvernul actual îşi are istoriografii lui plătiţi din buget. Partea sănătoasă şi independentă a ţării îşi are şi ea istoricii ei. Se sperăm dar că nimic nu va isbuti, nici bugetul, nici corupţiunea, nici influenţa morală ca sădea trecutului de zece ani un alt aspect, o altă formă de cât cea adevărată. Pot dar concepe în pace scribii guvernului, în gazetele stipendiate, ori câte priviri retrospective de fantazie: ele nu vor putea impedica pe nimeni se creadă şi se zică : sub Brătianu s'a încercat a se con-rupe moralul public; sub Brătianu s’a delapidat averea publică; sub Brătianu s au putut îmbogăţi câţi va în 24 ore, fără muncă onestă şi văzută; sub Brătianu, agiotagiul s’a introdus în societatea românească; sub Brătianu ţăranii au murit şi mor de foame, nu emigrat şi emigrează ; sub Brătianu Ambron a ruinat ţara, pregătind o răscumpărare a căilor ferate în condiţiunl care a angajat i 5 din bugetul întreg al ţării pentru 4 gene raţiuni. Agio cu toate consecuenţele lui 'şt a făcut apariţiunea tot sub guvernul acestuia. Răsboaiele vamale în fine au fost inaugurate tot de acesta. Intr’un cuvânt, politica economică şi financiară actuală care pregătesc ruina ţării, tot sui) acesta au fost inaugurate. Şi câte de astea al căror şir e ne-terminabil! Iată reflecţiunile ce şi le face oricine când ’şî permite a ceti studie!e retrospective din gazatele oficioase. i fillUi ('misiuniinopol, 2? Iulie.—Cale indirectă.- Poarta a autorizat, tot cu titlul escupţional, trecerea prin Bosfor a 3 torpiljere ruseşti, cu foaie că cele care (rec aslă-zi prin strâmtoare nu sunt lorpilierelo arătate de guvernul rus In cererea sa de şntorisare. Cel din urmă din aceste torpiliere a trecut azi dimineaţa. Ştirde de. lurpurAri cJ> s ar (1 ivit în Armenia nu anat co**Jmat)!. l ondra, 28 Iulie. — Iacă cea ce se cunoaşte acum despre composiţiunea noului calnuet englezesc. Afacerile străine: SirStafford North-cote conte do Iddesleigh ; Vice-rege al Irlandei: Marchizul de Londonderry ; Secretar pentru Irlanda : Sir llicks-Beach ; Cancelarul lesauruluî(ochii)uier) Lord Eandolph Churcbill Parts, 28 Iulie.— Ştirii* ce ud eircu lat la bursă tn privinţa slărit îngrijitoare a sănătăţii d-lul Grâvy, precum şi cele privitoare la moartea împăratului Wilhelm sunt desminţite. Xew-Yorl», 28 Iulie.— In Labrador 12,000 persoane sunt In acest moment blocate cu zăpadă şi ameninţate de a muri de foame. Listele provisorii pentru consiliul comunal se găsesc în birourile ziarului piaţa Episcopii 3. Primim cu plăcere ori-ce reclama-tiuni privitoare la inscrierea sau ne-inscrierea alegatorilor si ne oferim a le satisface cererile. FICIH \ILE (IWITITIIMLE De sigur lumea nu are să scape nici odată de ficţiuni. Acestea există ţn toate domeniile şi sunt suportabile dacă nu câte-o-dată necesare, tnsă cu o condiţie ca să nu fie vătămătoare. Pot ele lovi bunul simţ, când Insă lo vesc interesele cele mai vitale ale cuiva,cu atât mal mult a le unul popor Întreg, atunci ficţiunele trebuesc fără milă suprimate. De această natură au ajuns la noi ficţiunele constituţionale, ele ne sunt dăunătoare, ele trebuesc suprimate. Să ue lămurim. In teatru există ficţiuni: aşa este convenit ca actorul să stea cu faţa tn spre public chiar etnd vorbeşte cu un alt personagiu din fundul scenei. Această convenţie loveşte bunul simţ, ce e dreptul, Insă prezintă pentru public un avanlagiu real; publicul nu pierde nici uncuvtnt din piesa ce să joacă. In constituţiele moderne regele este Înconjurat de ficţiuni, el e mal presus de patimi, el este iresponsabil, este inviolabil etc. Toate acestea atribute date unul funcţionar ca ori care al sta- tului lovesc bunul simţ. Mal cu seamă dinastia şi ereditatea sunt absurde. Dovadă că In Bavaria tn locul unul nebun s’a proclamat de rege un altul şi mal nebun. Când Insă aceste date convenţionale ajuta la funcţionarea normala a instituţiilor ţârei, remeriiind la oare care inconveniente inherente ori căror instituţii, atunci asemenea ficţiuni de şi absurde sunt tolerate ba chiar acceptabile. Este ca şi convenţia teatrala de a vorbi actorul vecinie către public. De vreme ce ele folosesc sunt [acceptabile. Ce aţi zice însă de o convenţie la teatru care ar tmpedeca pe public dea vedea piesa, de a putea să-şt dea apre-ciarea, de o ficţiune care, ar falsifica natura însăşi n spectacolului'? Să ne închipuim că s'ar stabili o convenţie ca pentru spirit de economie un singur actor să îndeplinească toate, rolurile şi să stea întors cu dosul la public vorbind cu nişte presupuşi spectatori din culise? Şă înţelege că lumea ar protesta. Această ficţiune pe lângă că ar denatura ori-ce piesa dar ar lovi In interesul publicului care consista In a vedea spectacolul tn toata deplinătatea lui. E( bine! ficţiunele constituţionale care Înconjoară la noi pe rege au devenit ficţiuni de asemenea natură. Regele să serveşte de ele ca să încredinţeze unui singur om roluri deosebite, roluri pe care alegatorii, camerile, justiţia, miniştrii, diverşi funcţionari trebuesc să’şi le împarţească. Cu ficţi» nele constituţionale regele să serveşte să întoarcă publicului dosul şi să vorbească între culise cu misterioşii a-genţi ai diferitor .curţi străine Apoi oare ţara trebue să sufere ceea ce un public reslrius nu ar suferi la teatru 7 D’apot este ridicolă argumentarea ea Icctiviştilor când ne spun ei că regim constituţional exista de vreme ce există canicrl, miniştrii, de vreme ce să fac alegeri ele. cu un cuvînt de vreme ce formalităţile sunt îndeplinite. Cu aseminea argumentare tribunalele şi curţile cu juraţi trebue să a-chîte pe toţi falsificatorii de monezi, de bilele de bancă, de suhsemnăturl, etc. Si încă să achite cu atât mai uşor cu ctt falsificaţia şi plastografia vor fi mai perfecte. Un hoţ. prins cn asemenea fapte ar putea săzicâ judecătorilor, «ce aveţi cu mine şi de ce voiţi să mă «pedepsiţi. Apoi uitaţi-vâ la moneda «falsificată saQ la biletul de bancă imi-«tat. Moneda nu poartă oare ea marca «ţerei ? Nu are efigia regelui ? Nu are «albeaţa argintului ? Biletul nu poartă «el vignetele şi caracteristica biletelor «adevărate ? Apoi după cum nu e permis a falsifica monezi şi bilete de bancă tot aşa nu e permis de a falsifica instituţiile nnel ţări. Contravenind unul la codul penal cel-l'alt la constituţie amîndoi falsificatorii să fac egal culpabili înaintea legei. Şi când din nişte ficţiuni pot se decurgă aseminea fapte reprobabile a-tunel ele sunt vătămătoare deci trebuesc desfiinţate.... Lupta). EVENIMENTELE DL LA Bătăuşii condeiului de la Voinţa Naţională au luat, cum.era ti şi datori, apărarea bătăuşilor cu ciomagu de !a Vâlcea. Aceşti fraţi întru poliţia secretă, botezaţi în fondurile reptilelor, nu’şî fac de cât o sfânta datorie dendu-ş! un sprijin mutual. Aşa Hengherii, Tobociî, Popeştii a-tacă cu bâta, Xenopoliî.Fundeştil apără cu condeiul, Androneştii şi Vlanoleştii vin apoi de fac cercetările şi încheie proeese-verbale, dupe cari tot hoţii de păgubaşi sunt întemniţaţi şi daţi In judecată. Fie-care dar ’şi are rolul său foarte bine precisat în cinstita colectivitate şi lucrurile merg strună... până când vor merge. Dar pentru oamepf aşa de bine plătiţi, cel de la Voinţa Na- ţională ar trebui să fie mai bine informaţi; n’am avea nimic de zis să’şî apere pe complicii lor de la Vâlcea şi să înfăţişeze evenimentele petrecute acolo sub culorile cele mai favorabila bandei lui Sitmilhsfcu, Vilâcros et com. însă n'ar trebui să spună neadevăruri grosolane şi 1 fiefuri pe cari chiar copii din Vâlcea ştiu că nu sunt aşa. Ast-M de exemplu,cine vor ca sâ'i creară, chiar dintre partizanilor, când spun că‘oamenii cari Bifţi't In fruntea oposiţiel'din Vâlcea ca d-nii Pieşoeiiil. Vladimireştit, Scnrlat Călînescu, Const. N. Ilerăseu şi alţii, toţi foşti Prel'.'cţV, Deputaţi, Senatori, Membrii la Curtea de apei din Craiova şi aştâ-zi riiiâr, dupe 10 fin) de. jafuri şi persecuţiunt, CoY mâl mari proprietari din judeţ; suni oameni rn-pabilî de u organisa bande şi de a se ridica cu forţa brutală contra administraţiei, caro are . Iu mână poliţia, armata, justiţia şi. budgetul cu care plă-taşte bandelp de bătăuşi. Ori- câtă perversitate s’ar crede opo-siţiunei, tuşă, "chiar publicul cel mat lesne crezâtor, nu poale sâ’şl înclii-puiască ca aceşti oameni îu vârsta, cu familie şi proprietate1 să facă acte demne nu mm de scăpaţii de la balamuc. Din contra, toată lumea va crede lesne că un Simulescu dupe pild’ele unui Radu Mibai de la Bucureşti, unuî'Chiriţestul de iu Teleorman, Yţjzând cil câtă ifhpu-niţatu aceştia pu Bătut şi chiar ouiorit cetăţeni ş,i ctţ msgiiiraâura! dâră1 zută Uf acestui regim infam, â VţopeYit' toate crimele acestor bandiţi administrativi, a voit şi el sŞ*jn rtb’bnne de dreptele atacuri ale oposiţiuiiet din1 Vâlcea şi să astupe vocea, ei Wfi b terori-sare- Aceasta este ou atât mai'Ljfur ctt cat scundului din noaptea de1 il Iulie 'a cedat dţ două trei altele carfi «rată un sitţem preconceput din partea administraţiei. Aceasta şe învederează încă maţ mult cp cât este cori statal tn mod auienticcâ.mpmbrii oposiţiuneidin Vâlcea prevesti leu ţi zi'rnal fiâŢntCpe Procurorul genera! din Ura iova1 de' ceeâ ca pregătea administraţia şi că nu numai nu s'a luat nici o măsură, dar Încă depeşca s’a oprit la oficiat postai din ordinului Prefectului. Toate ncestă scandaluri, cari trebuiau să sfârşească, Iritr'uu mod tragic, coincideaza cu a-pariţiunea jurnalului liuciinnu/ Vâlcea pe care Prefectul Simulescu a încercat sâ'l împiedice să apara prin mijloace piezişe, şi când r> iţ mai putut, a vrut să'l suprime tntr'un mod violent. Ignoranţa şi reaua credinţă acelor de la «Voinţa Naţională» reese din chiar titlu ce pun tn capul relaţiuni mincinoase din coloanele lor: «asasinaLul de la Vâlcea.» Ei bine, chiar dupe povestirea lor reese că acusaţil nici că cunosteatî pe individul care a căzut victimă şi că omorul s’a petrecut în urma unei Incăerări şi bătăi noaptea şi în curtea unuia din acuzaţi. Ce căuta acel Popescp la aust ccas -şj ]A acel loc ? Apoi dacâ opuşi ţin nea din Vâlcea complotase un asasinat, apoi la un Po-pesciLÎj)viîţâtor |fiTîscbinâieV)casîe. j era să se ă'drfeseze î f L ÎL Când oposiţiunea ar voi să ’şî păteze mâinile cu sângele murdar al colectiviştilor, oare ar fa,ce un complot ca să asasineze pe Popescu de la Vâlcea? Din toate acestea reese mai clar de cât lumina zilei şi de cât toate anchetele d-iul Popuieanu adevărul adevărat: Aceşti tineri, adevăratele victime ale afacerei din Vâlcea, au fost pând.ţl de o bandă de bătăuşi comandată de acut Popescu şi ne mal sperând lo dreptatea nici unt i 'utorităţi din ţara Românească. dupe templele de la Bucureşti şi Teleorm, a-.rj apărat viaţ-< cum au putut. pil de Imu-sîmţ, şi oneşti prevestiseră Majest&pfi Sale Regelui şi guvernului deliii I. G. Brătianu că se va întâmpla, s'a întâmplat, şi facă Ce-; rul să 'şi vie eu toţii în fire pentru ca faptele^5 bt .Vâlcea să nu fie numai un început, Terininfim prin câte-va iiotiţ*; biografice care :u ..odată reaua ore* dinţa şi înţtrâaoc-tele neadevăruri sie www.dacoromanica.ro 2 EPOCA — 18 IULIE vierului d lui I. C. BrAtianu. a fost tn Seminarul Argeş de unde a fost gonit pentru imoralitate şi nesupunere. I)-na Pia Brătianu voind sfi’l procopsească. l'a recomandet Prefectului Si-mulescu, intim al casei cum se ştie, să-î găsească o ocupaţiune. Prefectul Simulescu n a găsit nimic mal «emerit de cât SivI Încredinţeze creşterea şi Învăţătura tinerimii. L a numit învăţător sătesc oficial şi bătăuş oficios. l)e câte va zile acest individ venise In Blmnie din Comuna Teloiu, fârâ vre o altă treabă de cât săciomăgească oposiţiunea. In capul unei bande compusă din semenii sh* IVaneis Hnrdetl. Omul pe care Mac Allan 11 salutase cu titlul de; «înălţime» părea a fi In floarea vârstei: Înalt, cam gros, cu favorite dese, cu părul de un blond cam aprins, creţ de la sine, cu ochii albaştri plini de flăcări şi de inteligenţa, elegant, de şi de o răceală afectată, Sir Francis Burdett, căci el era tn a-devăr, era personificaţiunea desăvârşită, aşa cum ş’o Inchipueşte or-cine de obiceiQ, a omului de stat engles. La acea epocă, In urma evenimentelor ce avem să povestim tn curând, era omul cel mal urât şi tot odată cel mal linguşit din Anglia. Nesuferit nobililor englezi, pe cari îi părăsise, urât de familia regală, pe lângă care apărase In mal multe rânduri, cu mare căldură, interesele poporului, era slăvit de cla- sele nenorocite, pentru care fusese un sprijen, un apărător, un advocat, In sânul parlamentului şi chiar In mijlocul splendorilor Curţei. Pus laindexde toată societatea înaltă englesă, el se despărţise de dânsa tn cât, când fiicele Iul Sir Burdet apăreaQ la balurile Majestăţei Sale, eraQ anunţate ca nepoatele bunului lor, pentru ca adevăratul lor nume să nu para a fi fost rostit ca o insultă. Straniii destin I Gând Sir Patrice muri.Inlr’o vârstă înaintata, partidul popular II ura ea pe un apostat, pe când In ochii conservatorilor trecea de un om cum se cade, a carul con-vincţiunl nu fusese schimbate nici o dată şi prin nici un eveniment al vieţel sale. Dar in momentul când Începe, a-ceastă povestire, Sir Francis poseda pe deplin popularitatea sa, şi d abia doua, trei persoane dintre sateliţii săi cari îl cunoşteaQ şi pulead să ’l judece, ştiau că vanitatea era fondul caracterului săd şi că In inima sa era un e-goisin profund, pe care 11 ascundea cu dibăcie prin filantropia şi iubirea sa pentru popor ce erau numai ipocrisie. Vom mal reveni asupra lui Sir Francis Burdelt. Evenimentele pe cari începem a le povesti ni-1 vor arăta ast-fel cum era tn realitate. Pentru moment să intrăm mal iute In inima acţiune! noastre. Te îndoia! de mine, Mac Allan? răspunse Sir BurdettUcuvintele prin care Ca cestiune de conştiinţă, ţinem a declara că această informaţiune am băpătato în mod accidental şi nu de la amploiaţii poştali fie din capitală sau provincie. * Prinţul Ourousuir, a plecat erî cu trenul Fulger. Domnia-sa merge la St. Pt-tershurg, pentru a lua în posesie noul seu post la Bruxelles. Regretăm plecarea acestui diplomat care lasă suveniri plăcute în societatea Bucuresteanâ. X Dupe cum am anunţat erî, unul dintre candidaţii la locul de Adjutant al M. S. Regelui, a fost şi numit , acesta este d. Colonel Poe-naru, director al scoalel militare, în locul căruia se va numi la şcoala militară unul dintre Colonelil Sergie Voinescu, Carp sau Gheorghiu. X Acordându-se un concediu de 6 săptămâni d lui Gheorghe M. Ghica, ministru plenipotenţiar al ţereî la St. Petersburg, Legaţi un ea în acest timp va fi gerată de d. secretar la 11 Cuciureanu. X D. Moruzi, prefectul poliţii Capitalei, lucrează la elaborarea unui regulament privitor Ut organizarea po/iţit ser rele. X In urma anchetei făcute la axise, d. Capeleanu, inspector al axiselor, a fost reintegrat în funcţiunea ce ocupa. X Desfiinjându-se de la 3 Iulie (st.n.) consulatul Belgiei la laşi, districtele ce compuneau circumscripţia sa şi anume Dorohoiu, Botoşani, Suceava, Iaşi, Nenmţu, Roman, Vasluiu şi Falciu au fost trecute în juridicţiu-nea consulatului Belgian din Galaţi, al cărui titular este d. Schwab. X Direcţia generală a serviciului sanitar publică prin Monitorul oficial următoarele mesuri luate de guvernul otoman şi de guvernul Greciei, contra provenienţelor din localitate unde există cholera: Guvernul otoman A luat disposiţiuni de a se admite la liberă practică, după o visită medicală de rigoare : 1. Haslimontele cari sosesc Intr’un port olornan cu medic, după 15 zilt de la plecarea lor dintr’o ţară ale cărei provenienţe directe sunt supuse carantinei de 5 zile ; dacă aceste 15 zile nu s’aQ împlinit, bastimentele vor sta In carantină plnâ la împlinirea lor. 2. Bastimentele cari sosesc înlr’un port otoman ru medic, după24 zile de la plecarea lor dinlr’o ţară ale cărei provenienţe directe sunt supuse regimului carantinar de 10 zile; dacă acest termen de 24 zile nu s a Împlinit, vor sta In carantină pîna la Împlinirea a-cestul termen. 11 salutase Irlandezul. Alunei cu o graţie şi cu o prietenie care venind din partea unui senior atât de mare, a unul dţn oamenii cel mai puternici a celor trei regale, dovedeau o vie dorinţa de a fi plăcut. Sir Francis luă cu familiaritate braţul tlnărulul sub al săQ. — Nu mă îndoiam de voinţa d-tale, milord, răspunse Mac Ailan cu o urma de îndoiala,dar mă temeam ca ocupaţiu-nile d-tale sau vre-o visită de făcut In lume... — Nimic nu poate să mă oprească, întrerupse Sir Burdelt, când e vorba de a afla suferinţele poporului, miseria care roade şi desonoră ţara mea. Ş’apoi, nu ţi-am cerut eu însuşi astă Inlîlnire? Sunt dator dar a mă scuza c am întârziat câte-va momente. Norul de îndoială şi de presupunere, ce de la o vreme întuneca fruntea Irlandezului dispăru la aceste cuvinte : — Iţi mai spun odată, milord, zise el, nu te bănuiam. Drept dovadă, e că stăm aici, aşteptându-te, şi că aş fi stat până la venirea d-tale, chiar dacă aî fi întârziat mal mult Inca. Dar ştii, urmă tânărul arătând mul ţi nea care Ii înconjura, acest lux, acest sgomot, aceasta veselie egoista,(aceasta nebuna şt oarbă aviditate de plăceri care s’arata aşa In ochii lumel, pe când atâţea bieţi oameni sufer:toţI oamenii aceştia care petrec la lumina mare pe când atâţea din fraţii lor mor în umbră, de sărăcie, d8 frig. de foame ; astea toate sunt o In ambele cazuri, bastimentelele In asemenea condiţiuni, nu pot beneficia de aceste disposiţii, de cât fiind însoţite de o patentă netă, obţinută In cursul călătoriei, Intr’un port indemn şi daca condiţiunile sanitare ale bastimentului aQ fost găsite bune la vizita medicală. Guvernul Greciei A înfiinţat cu Începere de la 16 Iunie 1886. o carantina de li zile contra provenienţelor de pe coastele Italiei dintre Girante şi Ventimiglia. Asemenea a înfiinţat, cu Inceperede la 18 Iunie 1886, o carantină de li zile contra provenienţelor de la Triest şi de pe ţărmul dintre acest port şi Fiume, care se va purga In lazaretele de la Corfu (Oubnio; şi Delos. X România Liberă comunică că ministerul instrucţiunei publice a luat hetârârea de a controla calculul mediilor date de comisiunile examinatoare pentru elevii pregătiţi în particular. Dupe acest control se vor încheia doue liste, una a elevilor cari au reuşit şi trec clasa pentru care au concurat, cea-l-altă a corigenţilor cari, dupe regulament, vor fi admişi în Septembre ca se’şi îndrepteze notele. I). ministru a luat încă o mesurâ nemeritâ, de a nu considera notele slabe de la examenul primului semestru ca un obstacol la promovare, dacă elevii de categoria aceasta vor fi obţinut no le satisfăcătoare la examenul din Iunie la care se cercetează din nou întreaga materie a fie-cârel clase. A1 .EU EH 1 LE (;OM UN ALE Comitetul oposiţiunel-unite a decis a pune la disposiţiunea publicului, următoarele mijloace pentru a putea fiecare să’şi esercite dreptul săQ de alegător. Listele generale provisoril se găsesc la Clubul Unirel, pe Bulevard, (stabilimentul de băl al Eforiei Spitalelor civile ; la Clubul Liberal-Conservator, casa M.uiduPiaţa Teatrului); la redac-ţiunea jurnalelor : Românul, România, hpoca şi Naţiunea, unde lie-care se poate presanta ori când şi la orl-ce oră din zi, spre a observa listele. Listele pe culori se găsesc : Pentru culoarea de roşu, la d. N. Vrâbiescu, advocat , strada Regală No. 6. Pentru culoarea de galben, la d. Zamfir Urlâţeanu, advocat, str. Cosma No. 2. Pentru culoarea de negru, la d-nit Pană Buescu, str. Calomfirescu No. 5 şi la d. G. Porllriad, advocat, strada Lunel No. 2 bis. Pentru culoarea de Albastru, la d. C. Toncovieeanu strada Poetului No. 8 şi la d. D. Şoimescu, advocat, strada Radu Vodă No. 37. Pentru culoarea de verde, la d. loan Brătescu, advocat, strada Popa Tatu No. 20. privelişte ce ’ml e nesuferită, In cât eram nerăbdător de a te vedea venind ca să fug din aceste locuri de ruşine şi de rătăcire. Mac Allan rostise aceste cuvinte cu o convingere extraordinară. Flăcări e-şeaQ din ochii, vocea sa găsise Intona-ţiunl vil spre a zugrăvi indignaţiunea şi mila ce părea că simte atât de mult. — Te înţdeg I respunse Sir Burdett mai Inctt şi privind In jurul său să vadă daca nu cum-va auzise cuvintele pasionate a le in'.erlocutorului săQ, de acum înainte, vom fixa In aiurea locul întâlnirel noastre. — înălţimea voastră mă va Indatori foarte mult. — Ne am înţeles. Bine-voieşte acum să mă couduci acolo unde trebuia să mergem împreună. — Sunt la ordinele Inălţimei Voastre. Amândoi steteau gata să plece din Ştrand. — încă un cuvânt, zise Sir Francis oprmd pe tovarăşul săQ şi ţintind asupra lui o privire pătrunzătoare, mă încredinţezi ca nu e nici un pericol ? — Nicl-unu, milord, poţi fi numai recunoscui şi atunci pasul ce faci te va compromite mal mult Încă pe lângă Prinţul regent, familia regala şi colegii d-tale din Parlament. (Va urma www.dacoromanica.ro EPOCA — 18 IULTE 3 TELEGRAME imTRHMTATE Londra, 27 Iulie.— Adunarea liilor membrilor conservatori din Parlament, convocaţi de Salishury, a avut lor a» constată că Rusia se sileşte a interpreta faptul suprimării port ului-franc de la Batum intr’un sens pacific si că accentuează, cu mare zel menţinerea tractatului de la Berlin. Foaia sus-zisă mai susţine că Rusia ar fi ^dispusă deja ca se înlocuiască pe generalul Frederik însărcinatul militar rusesc la Paris, in cas când seva mai continua a se face caz de discursul lui. Conslanlinopol , 27 Iulie. — Din sorginte sigură se afirmă ştirea că Poarta ar fi făcut obiecţinni cabinetului din Petersburg in privinţa cestiune) Batantului. Aceste obiecţinni luate în serios, n’ait caracterul oficia! ri numai oficios şi nu sunt concepute sub formă de protest. Ylena, 27 Iulie. — Ministrul de Externe contele h'alnoky s'a întors astăzi de la Kisingen şi a reluat conducerea afacerilor. hitrevorbirile contelui h'alnoky cu principele Rismark, s'afi mărginit dii/ir cum se spune, la cestiu-nile politice ce sunt la ordinea zi/ei şi cari aii şi fost re salvate de aceşti doi bărbaţi de stat. Mal este încă sigur că resultatul acestor întrevorbirî nu e de loc îndreptat in contra Franţei. întâlnirea împăratului Franţ-lusefcu imp€ratul Withelm va avea loc ta Gas-tein la ti August. Va ft de faţă şi principele de Rismark, care va sosi in primele zile ale lut August pentru a'şi face acolo o cură de trei septămdni Principele de Rismark ea fi primit in audienţă de împăratul Franţ-Iosef. ŞTIRI MĂRUNTE D. general Fălcoianu, şeful stalului major, care a fost erl la Florica s a reîntors In capitala. * • • Trenul de Verciorovaa sosit asoarft cu o întârziere de 10 minute din causa gra-mâdirl vagoanelor pe linie. * * D. M- Ferechidi, ministru de interne, a plecai azi la Sinaia. • * D. Dim. Sturza, ministrul instrucţiunel şi cultelor, din preunâ cu d. Itadu Milial, ministrul lucrărilor publice, aii plecat la Florica. Consiliul sanitar superior al armatei s'a întrunit azi sub preşedinta d-lul inspector general dr. Theodori D. Slolejan, a fost pr.mit erl de M S. Regele la Sinaia. D. N\ Mano!eseu, primat ul capitalei a plecat aseară cu trenul d> 1; >man. Aflăm că prefectul de Cons'anţa, tn urma unei neînţelegeri ce a avut cu tribunalul de acolo, îşi va da demisiunea. D- Ioan Rusescu comisar sanitar al Capitalei, a fost numit inspectorul politiei comunale în locul d-lul Alexandru Dăscâ-lescu, care a trecui în locul sâO ca comisar sanitar. I). general Pcncovicl, comandantul corpului Iii de armată, a părăsii ;rzi Capitala, reînlorcându-se la Galaţi. * • D. Luca lonescu, prefectul de Vaslui, a sosit în Capitală In virtutea unul conee-diil de 30 zile ce a obţinut. Paliţia a arestat pe o femee care îşi a-runcase copilul zilele trecute în lata Poştei. Sa luat dispoziţii la politie penUu a nu se mal permite popilor ce vin din provincie se umble după căpătat. 1). Herişescu, este însărcinat a înlocui ped. colonel Pastia. directorul poştelor şi telegrafelor, pe timpul absentei acestuia. D. Moscunn, secretarul general al ministerului de interne, plecând tn conce-diO va fi înlocuit cu d. L. Costache. prefectul de Covurlul. • * D. P. Gheorgbiu, profesor de gimnastică la şcoala normală din Bârlad, plecând tn escursiunc prin Moldova cu 12 elevi d ai săi şi trecând şi prin oraşul Huşi, a dat o represeutatiune de gimnastică şi danturi naţionale în scopul de a ajuta spitalul Comunal. Publicul Hu-şenean a mers In mare număr la repre-sinLatiune şi a rămas cu totul satisfăcut de fapta d-lu( profesor Gheorgbiu. Primim din Paris următoarea ştire de bucurie : In ziua de 4/16 curent d. Nieulae Atlia-nasescu (bursier al Stalului) a susţinui thesa cu un strălucit succes, obţinând titlul de Doctor în ştiinţele pbisice cu unanimitate de bile albe. Cînd juriul a intrat în sală; preşedintele d. doctor Fridel foslul săfi profesor i-a adresat o mică cuvântare, zicânduîîntre altele: «VoiO păstra o suvenire plăcută de lim-pul rât d.-v. ap lucrat în laboraloriul med cu atâta zel, desvoltând o rară capacitate. Acest laborator va rămâne gol dupe plecarea d.-v.» Iar dupe susţinerea tesel, top membrii juriului 'l-au felicitat st.rângându-1 mâna. Dupe 3 zile a fost invitat la un prânz dat în onoarea sa, de d-nu Doctor Fridel. Mâine consiliul comunal se va întruni. Se va citi raportul comisiuneî însărcinate cu ancheta ceşti urii d-lul Fleva. D. Coutoully. ministrul Franciei, care se afla în capitală, s'a reîntors la Sinaia. • D. Bălăceanu, ministru la Cons-tantinopol va pleca la Nizzi, pentru a ’şi lua familia. d Direcţia societăţii de basalt ne trâmite o întîmpinare la cele zise de noi şi repetateded Fleva în sr\boarea sa în privinţa contractului de 3 milioane încheiat de această societate cu primăria capitalei. Lungimea şi pedealtă parte,cestiunl străine de cele atinse de noi ne fac a nu reproduce în estenso această scrisoare, asupra căreia de all-fel vom reveni. Cele din urmă evenimente din Râmriicul-Vâleei au alarmat într’a-tât pe guvern în cât nu mal ştie cum se întoarcă lucrurile ca se spe le pe prefectul Simulescu. In Vâlcea zice «Românul» s'a răspândit sgomotul că acest satrap a pus de s'a atentat la viata unor membri din opoziţiune, pentru că i se spusese că aceştia proiectaseră se’l omoare. Câte nerozii mai trec prin mintea omului când se ştie vinovat ULTIMA ORA Londra, 21) Iulie. — Iacă numele celor-l'alţl membrii cari fac parte din cabinetul Salisbury : Lordul Cranbrook, preşedintele consiliului privat; d. Chaplin, preşedintele guvernului local; d. W. Stauhope ministru de comerţ; Lordul lohn Mau-ners, ministru poştelor; d. Plunket ministru al lucrărilor publice Sir Webster, procuror regal; Lord Ashbourne, cancelar al Irlandei. Liberalii vor aştepta discursul coroanei înainte de a hotărî ce conduită vor lua. V lena. 29 Iulie. - Archiducele Caro! Ludovic şi Archiducesa Maria Teresa pleacă azi în Rusia spre a visita pe împăratul şi împărăteasa Rusiei la Pe-terhoff. IHlim FIYWCRR Bucureşti, 17/29 Iulie. Agio 13.85, adică cu zece centime mai scump ca iert. Valorile, cari s’aQ slăbit tn cursul zilei de Ieri, au. început iarăşi să se urce. Daciele fac 209, Conslrucţielo 165. Băncile naţionale 1015. Intre fondurile de stat, se votează 6 0/0 con v. rur. cari fac 88 3/4 şi între cele da credit func. rur. 7 0/0 cari fac 103. Tendinţa pare a se mal ameliora. TEATRE CONCERTE Clubul Gimnastic va da Sâmbătă 19 Iulie 1886, Prima Serbare Gimnastica Româna, dată în localul său de vară din strada Batiştea No. i, (vis-â-vis de grădina Suvenir.) Programa serbărel: i. Inelele Volante aparat eminamente de forţă. 2. Mare asalt de arme. 3. Rara fixă americană, executată de cel mal distinşi elevi al Clubului, la flne : Roată gigantică dublă. 4. Mare danţ naţional, executat de mal mulţi elevi. 5. Omul sburător aerian, executat de maestrul de gimnastică al clubul. 6. Quinluplu. trapez aerian executat de maestrul de gimnastică al Clubului cu elevii premiaţi, la o înălţime de remarcat. 7. Apoteosă cu focuri bengale. Salturile mortale, la trapezele volante executale de maestrul de gimnastică. I^ocaîul serbărel va (1 iluminat în-tr'un mod feeric, In tot timpul serbă-rel musica militară va distra pe onor. public cu cele mat nouţ şi plăcute urii. Bufetul bine asortat. Preţul locurilor: Biletul de intrare pentru o persoană. 1 leu. Locuri re-servate 2 lei pentru o persoană. Biletele se găsesc chiar d acum de vânzare la Clubul Gimnastic, str. Batiştea, No. 1, (vis-â-vis de grădina Suvenir) în toate zilele, de la orele 4 şi jumătate până la 8 seara, precum şi la toţi membrii Clubului. In seara serbărel la casă. începutul ia 8 1/2 ore seara precis. B I BLIOGRAFI E Clemente (Irtiengrnlin judeţului OII. Curs elaborat după metodul institutiv pentru usul clasei a Il-a primare de ton G. Sfinţesctt, director al şcoalel No. 2 de bâeţl din Slatina. Preţul 1 leii. Micul curs «le istoria ItonnYni- lor însoţit de două harţe ale imperiului Roman şi a Daciei. Eidiţia III. De I. M. Andreianu. Aceasta ediţie este aranjată după un plan metodic cu totul nod pentru a înlesni studiul Istoriei în şcoalele primare cl. IlI-a de ambele-sexe, cu totul îmbunătăţită în privinţa stilului şi materiei ce coprinde. Preţul unul exemplar 55 bani. IESCI! i II. iD.lt Ulii |W lliIHil VI lift VI 11 IUI Strada l ipscani, ,\o. io bis Bucureşti, 17/29 Iulie VALORI Scadenţa cn ponei or târg Ah curs mediu FONDURI DE STAT ROMAN Renta rom. per. 1875 5 0 0 1 Ap 1 Oc 03 Renta rom. amortis. 5 0 0 l Ap 1 Oc 071/2 Renta rom. ţrur. eoni a O'O I Mai I No 88 1/2 Oblig de stat C. F. R. 6 0/0 1 Ian 1 Iul — Idem idem 5 0/0 Idem — Imprimi. Stern 1864 10* 1 MarlSep — Impr. Openhcim 1866 8 0/0 1 lan 1 Iul — Agio — 14 ÎMPRUMUTURI DE ORAŞE Impr. oraş Rueuresei 5 0/0 l lan i Iul 70 Idem idem din 1SS4 5 o/o 1 Mai 1 No 98 Impr. or. 11. cu prime loz f. 20 31 VALORI DIVERSE Credit Fonciar Rural 7 0/0 1 lan t Iul 103 Idem Idem 5 0/0 Idem 87 3/4 Cred. Fon. Ur. din Buc. 7 o/o Idem 001/2 Idem idem 0 0/o Idem 92 1/2 Idem idem 5 0/0 Idem 83 1,4 Cred. Fonc.Ur.dinlaî i5 0/0 idem 78 Obl. Cas. pens. fr. 300. 10 i Mai. No 220 PUBLICITATE! ZIARULUI ,, EPOCA “ Tirnţiu 5 OOO de fol ANUNCIURI SI RECLAME Anunciuri pe pagina IV, linia 30 bani Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei. Cu aceste înlesniri fie care este pus In posiţiune de a cunoaşte] coprinsul listelor provisoril, alcătuite de Comuna Bucureşti, şi până la 28 inclusiv ale curentei luni, conform cu art. 10 din menţionata lege, (a face contestaţiune la Comună spre a cere trscrierea sa sau spre a contesta pe cal înscrişi, contra disposiţiunilor legel. Pentru acest scop, s'a instituit şi un comitet de advocaţi împărţit pe culori, spre a se pune la disposiţiunea alegătorilor, susţinându-le contestaţiunile ce vor avea necesitate a face atât la Comună cât şi la instanţele prevăzute de lege pentru a le resolva. Acest comitet de advocaţi se împarte ast-fel : Culoarea de roşu : D. N. Vrăbiescu. str. Regală No. 6, de la ora 8- 10 a. m. şi de la 0—8 p. m. D. G. Paladi, calea Victoriei No. 02, de la ora 6—8 p, m. Culoarea de galben. — D. Zamfir Ur-lâţoanu, str. Gosmel No. 2, de la ora 8 —10 a. m. şi de la 6—8 p. m. ; D. Alexandru Trişcu, str. Crinului No. 8 la aceleaşi ore. D. G. Varlam, str. Romană No..', la aceleaşi ore. Culoarea de negru. — D. Dimitrie Economu, str. Mircea-Vodâ No. 19, de la 8 — 10 a. m. şi de la 6— 8 p. m. ; D. G. Porfiriad. str. Lunel No. 2 bis, aceleaşi ore. Culoarea de albastru. — D C. G, Costa-foru, str. Poetului No. 3 (dealul Mitropoliei), de la ora 8—10 a. m. şi de la 6—8 p. m. ; D. D. Soimescu, str. Radu Vodă No. 37, la acelaşi ore ; j D. Ştefan Soimescu, idem, idem ; D. Gheorghe Chiru, str. Radu-Vodâ No. 13 idem. Culoarea de verde, d. I. Brătescu, str. Popa-Tatu No. 20, de la ora 8—10 a. m. şi de la 6—8 p. m. ; D. I. Tău-şanu, strada Luterană No. 3, la aceleaşi ore. De şi comitetul de advocaţi este împărţit pe culori, totuşi d-nil alegători, fără a ţine compt de aceasta, se pot a-dresa la ori care din aceşti domni advocaţi vor găsi de cuviinţă, fie la domiciliul lor fie In sălile Tribunalelor şi Curţilor din Bucureşti, sigur fiind câ’l vor găsi tot d'auna dispuşi a susţine drepturile d-lorpe lângă instanţele prevăzute de lege, a resolva contastaţiu-nile electorale. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (51) FORTUNE DU BOISGOBET VELULALBASTRU (Urmare) Intrarea în curte era la dreapta sa şi cu totul aproape de el, închisă de o mare poartă care ziua sta deschisă. Pe aci eşeau şi intrau trasurile. Uşa a-partamentului da direct într'un mare coridor. Saint-Briac observând necontenit se prepara a preveni orl-ce eveniment. El începu prin a se asigura dacă vr’o trăsură nu staţionează în alee. El se temea de trăsură de când cu recenta lui aventură nenorocită şi ştia că ele servă tot atât de bine a ascunde bărbaţii geloşi după cum plimba pe amanţii fericiţi. — Malverne nu este acolo, îşi zicea Saint-Briac. Acum diu două lucruri unul: sau el va ajunge întâiu şi nu va găsi pe nimeni la mine, safldin contră, ceea ce ar fi mal bine, femeia lui va ajunge întâiu şi efi voiu avea timp să o ascund sau s’o trimit îndărăt.... Hm ! toate acestea nu sunt sigure. Ea aranjez lucrurile după cum îmi convine şi poate că ele se vor petrece cu totul alt-fel. Se poate de esemplu ca Malverne săvie să s’aşeze în faţa casei mele unde să stea până când va vedea pe 0-dette că intră înăuntru... Ce aş face ea Într'un asemenea cas ?... Ei bine voiu face o eşire. Eşirile sunt ultimele resurse ale asediaţilor. Mă voiu duce drept la el. II voia întreba ce aşteaptă acolo şi el, fiindu-i ruşine că ’l-am prins în flangrant delict de spionagiu, îmi va cere scuze înainte de a părăsi locul. Şi daca, în cazul cel mal răa, Odette va sosi în timpul acestei convorbiri, ea văijându-ne va ghici situaţiunea şi e destul de deşteaptă pentru a inventa o istorie. Orl-ce s ar zice, ea are foarte bine dreptul să treacă prin calea d’Antin. Saint-Briac raţiona ast-fel, pentru a’şl face curagia, el însă nu va reuşi în orice caz de cât pe jumătate, căci el simţea mai mult ca tot-d'a-una greutatea criminalei greşeli ce o comisese înşelând pe cel mal bun prieten al săQ. Morala în vigoare, morala lumel este indulgentă faţa de aceste păcate, dar a-ceastă morală nu era şi a lui. El avea o inimă foarte bine aşezată pentru a’şl permite să se desvinovăţească e) singur de o slăbiciune atât de culpabila, şi el nu privea fără spaimă teribilele consecinţe. Ce va spune acestui om ultragiat daca el va descoperi trădarea ? Hugues de Malverne va avea dreptul să mepriseze pe Saint-Briac nefâcân-du-1 onoarea de a se bate cu el în duel şi Jacques acoperit de ruşine va fi constrîns să'şi plece capul. Dacă bărbaţii ar putea ghici ceea ce se petrece, în oare-cari momente, în inima şi în capul amanţilor cari ’i înşeală, el ar 11 pe jumătate răzbunaţi. Femeile surfermal puţin reniuşeârile când ele le au. Aceasta provine de a-colo câ ele iubesc mal pasionat. Ori cât de mult ar iubi un bărbat, el nu încetează de a raţiona ; el are conştiinţă de valoarea actelor sale şi el nici odată nu’şl perde cu desăvârşire noţiunea binelui şi a răului. Femeia din contră când ea iubeşte cu violenţă, ea se dă amantului său cu totul; uită pe bărbat, pe copil, situaţia sa socială şi nu se gândeşte de cât Ia amantul său. Ea nu mal ţine nici o socoteală de reputaţia sa, sare pe d'asupra lutulor ce se numesc prejudiţil, bravează cu pieptul deschis opiniunea publică. Toate acestea le face pentru un om pe care ea II va trăda îotr'o zi şi care în majoritatea caşurilor e inferior bărbatului pe care ea II înşeală. E fericită încă când ea nu Inebuneşte dupi o fiinţă meprisabilă. Odette, ce e dreptul, nu ajunsese la această lipsă cu desăvârşire a simţului moral ; ea îşi plângea greşeala, dar nu se încerca nici odată d'a lupta contra acestui păcat care era mai forte de cât voinţa sa ; ea mergea înainte pe calea apucată, fără a se preocupa de urmările acestei legături. Atunci când Jacques îi făcea observaţii, ea îi închidea gura prin sărutaturî. Şi Saint-Briac de altminterea era foarte dispus de a nu se îngriji de viitor pentru a se putea bucura de present. In acest moment chiar când el se temea de o catastrofă imediată, el tremura de plăcere gândindu-se că o va revedea, câ o va strânge In braţe, câ 'şl va spune secretele. Pericolul tre-buea să mişte peste măsură pasiunea lor şi în cele din urmă dânsul va a-junge să poată esplica adoratei 3a'e ceea ce se petrecuse de la aventura lor din Notre-Dame, să i spue câ au un duşman, ca merg prin fel de fel de curse, şi să se înţeleagă în fine cu dânsa ca să nu cază în ele. Să presentă în fine ocasiunea acestei întâlniri pe care o dorea aşa de mult şi pe care l-ar fi fost cu neputinţă s'o aibă la densa acasă, Într'un salon unde să îmbulzeaă obicinuiţii ceaiului de la ora cinci. E adevărat Insă câ ocasiunea se presentă în nişte condiţii supărătoare, pentru câ convorbirea lor putea să fie întreruptă de Malverne; dar Saint-Briac îşi făcuse deja planul ca să evite o nenorocire. Ei îşi zicea : — Numai să vie ea întâiu şi totul o să meargă bine. Când dânsa va fi aci, poale ca el să vie şi să sune clopoţelul. Voiu trece pe Odette întruna din camerile cari daă în curte,.. II voiu recomanda să închidă cu zăvorul, şi să asculte ce se va vorbi In salon... a-tuncî, voia merge să deschid lui Hugues ; vom avea împreună o esplicaţie pe care dânsa o va auzi... Ori cât de furios va fi el nu va merge până să împingă uşa de comunicaţie şi voiu fi a-colo pentru ca să'l stăpânesc. Pe când voia parlamenta cu dânsul, Odette va deschide o fereastra şi va sări în curte.. Nu e greU,.. doul metri de sărit şi iarbă la piciorul zidului. Nimeni n’o va ve- dea, sunt numai doul chiriaşi în casă şi el sunt la ţară....Ea va eşi iute prin poarta cea mare. şi voia împedica pe Hugues să se uita pe fereastră.... voia prelungi într'adins discuţia, şi, când Odette va fi avut timpul să fuga 11 voia face să intre în cameră, îl voia arăta toate odăile una după alta şi va fi obligat să recunoască că femeia sa nu e acolo. Apoi vom vedea. 'Mi tnchipul că el Insă va cere erta-re pentru câ m’a bănuit şi eu voia profita de acest moment de pace p^.tru a'l ruga să'mî arate scrisoarea anonima care a pnmit'o. Dacă, cum nu mă lndoesc., ea va fi scrisă de aceiaşi mână care mi-a adresat scrisoarea ameninţătoare, eU voia şti de unde vine şi nu voia mai avea trebuinţa să mana-jez pe d. de Pancorbo. II voia denunţa imediat şi voiu angaja pe Hugues să cheme pe Meriadecşi peceialţl....el vor aduce şi pe Sacha şi '1 vor povesti istoria acesLui copil; Saint-Briac se gândea la toate aces.-tea fftra să înceteze de a supraveghea calea d’Antin şi el era în momentul de ase felicita că a inventat aceste com-binaţiunl preservative când văzu la capătul stradel apărând doamna de Malverne. Ea venea din partea cheiului, cu un voal pe ochi şi îmbrăcată foarte modest în negru; dar cu toate acestea el a re-cunoscut’o de departe după talia şi turnura sa. (Va urma) ; £•> < www.dacoromanica.ro i EPOCA — 18 IULIE CASA DE SCHIMB I. M. F E R M O —87.ŞTRADA UPŞCANI, 27-CURŞI I. B U CI H I s C I 17 UtHe iS8A 5 % Rente amortis'rtbilft 5 * Renta perpetna . . . 6 % Oblig, de stat .... 6 A Oblig, de et. drmnti 7 Botânfifcu ţ $■ per teci, io n al şi cai itate superioara 1 UNICUL DEPOU PETRACHE 10 A N il i % ( Vls-n-vis grf>fi» *1# Peuple Roumain», strada KpUeupiei No 3. i , t www.dacoromanica.ro