ANUL 1 No. 194 A DOUA EDITIUNE JOUI 1? IULIE 1886 Griqork G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTFLE SE PLĂTESC TOT-D’ADNA ÎNAINTE : In ţară pe 1 an 40 lrt, 6 luni 20 lol. S luni 10 Ini in strâinctate 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI 16 A FIE-CAPCI LUNI REDACŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL MANUSCRIPTELE NU SE INAPOUZ# APARE IN TOATE ZILELE N. Gr. FILIPESCU Proprietar ANUNCIURILE SE PRIMESC NUMAI LA ADMINISTRAŢIE Pentru Orient la 1-FOrri lijoncj/, Cnnstimtinople Kavakey Peiiroen Han, 16 Uniata. Anuni-iun pe ivaş. IV. linia 30 hani, anuncirl fi reclame pe pagina treia 2 lei linia. ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL 50 BUNI UN NUMER VECHIU UF L\ i mnw INSPECTOR SANITAR SI CONSILIER COMUNAL CEVA DESPRE AMOB MIZERIILE LONDREI YELUL ALBASTRU DE LA COMUNA Toţi ştiîi cum au fost administrate interesele Comunii în anii din urmă. Cu toate acestea, nu credem fără folos de a reveni din nou asupra acestei ceşti uni, inaicu seamă acum, când un scurt timp ne desparte de alegerile generale municipale. 1). fost primar N. Fleva, printr’o scrisoare ce am publicat alaltă ieri, a ridicat un colţ din velul ce ascunde misterioasele afaceri de la Primărie. Dar atîta nu e de ajuns. Unii nu se mulţumesc cu un fapt ori două, alţii vedjîn d. Nicolae Fleva un nemulţumit. E de prisosa spune că noi nu suntem de această părere. Cele mult-puţine câte au fost destăinuite de d. Fleva, constituesc nişte indicii grave de sistemul nenorocit cu care ao îngrijeşte de interesele contri buabililor. Deficitele se înmulţesc, împrumuturile s’au cheltuit aproape integral, fără ca lucrurile mari proiectate se dobândească o soluţiune, hatîrurî se fac în dreapta, gheşefturi se practică în stânga şi reni merge agravându-se. Toate acestea au fost istorisite de d. Fleva, precum am zis Posiţiunea de primar a d-sale le dă un caracter de o seriositate necontestată şi cei cari au mai rămas la Comună au fost quasi-somaţi se se esplice. Dacă vor tăcea, dacă stau indiferenţi, dovedesc că se interesează prea puţin de verdictul alegătorilor, pe car i ’i presupune căi ţine In buzunar chiar de pe acum. Nu credem de asemenea că numai motive de nemulţumi e să fi îndemnat pe fostul primar ca se a-tragâ luarea aminte a contribuabi-lilor.asupramizerielor de la Comună. D-sa e un vechiu parlamentar, şi ştie că publicul cântăreşte toate împrejurările în care se produce un fapt oare-care, cum de es. e cazul şi cu mărturisirile ce a făcut în public. Nu putem dar presupune alt de cât că motive însemnate de interes public au îndemnat pe d. Fleva se ne înlesnească calea de a lumina pe alegători asupra stării în care se găseşte Primăria oraşului. * # * Acestea zise, convine se adăogâm că avem motive se credem că d. Fleva va merge şi mai departe cu sarcina ce’i impune posiţunea sa de fost primar, şi că va complecta cât mai mult tabloul relei administraţi uni comunal^, indicând in acelaşi timp şi cauzele acestei stări de lucruri. Până atunci, ne credem datori, în ajunul alegerilor, se continuăm şi prin noi inşi-ne cercetările asupra celor ce se petrec şi s’au petrecut in municipalitate, spre a se convinge cetăţenii că daca vor o admi-nistraţiune pricepută, o ordine in afaceri, un plan în lucrări, o inteli- genţă în sistema! dărilor, un control în finanţe, apoi atunci urmează a nu'şi mai arăta încrederea lu cei de astâ-zi şi să dea mandatul lor altor persoane cari, prin trecutul lor, prin compelinţa lor. prin integritatea caracterului lor, aCi probat că nu pot face je cât bine şi mult bine, ducă li s’ar încredinţa administraţia Comunei. • * Şi mai intâiu de toate se esatni-nâm pentru-ce Comuna a fost aşa de nenorocit administrată în cei doi ani din urmă ?—Întrebarea e cu atât mai naturală cu cât se ştie că în sinul consiliului comunal se strecurasem şi ver o câte-va elemente tinere independente de la care nu se putea spera de cât bine. Esplieaţia e uşoară. Alături cu doi-trei tineri, grosul statului major a intrat şi dînsul pe uşa Primăriei. Putem afirma că numai de o-chiî lamei, acest stat major ’şi-a a-lipit câţi-va sateliţi, oameni de treabă şi fără pată, pentru ca se ’şi eser-cite mai comod vechiul lui sistem de hatâruri şi....ori ce vreţi. Vor- ba este, putut’au elementele tinere se convertească pe calea binelui pe conductorii oculţi aî Comunei? Faptele ne confirmă contrariul. Cea mal importantă afacere a actualului consiliu comunal este fără îndoială aceia a împrumutului de 16 milioane. O declarăm fără reservă că pe cât a fost de bine condus împrumutul anterior de la comună de sub general Mânu, pe atât a fost de rău resolvat împrumutul de 16 milioane făcut de actualul consiliu comunal. Chiar împrumutul de sub administraţia d-lui Caringdi nu a fost atât de funest pentru finanţele ComăTiei. Din contra, d. Cariagdi—de care de alt-fel nu ne propunem a vorbi aci —isbutind u contracta împrumutul de 15 milioane la Casa de depuneri, n’a grevat mult bugetul comunal. ALtu cestui ne este aceia de a se şti dacă chel tuelile din aceste 15 milioane au fost bine sau râu făcute. Era vorba «a sub actuala administraţie se se constate cum s au petrecut lucrurile in asta privinţă, dar precum se şl ie gură s'a făcut destulă şi nimic mai mult. Gură se face şi acum cât vreţi. Ba că la accise s’a constatat un fel de asociaţie în pârtieipaţie, între contrabandiştii şi impiegaţii superiori ai Primării; lm că primarul Fleva a provocat ruina Comunei, ba că consilierul cutare 'şl face treburile cu ceata cunoscuţilor onorabili de la Obor, ha iu fine că serviciul tehnic s’a dat pe mâna evreilor şi tuturor naţielor străine şi că calitatea acestor subalterni ii împiedecă de a demasca toate combinatele in care e intrat şefa! lor. Şi alte multe de astea se şoptesc. Tinerii alarmaţi de acestea au provocat o anchetă; statul major văzând că lucrurile se iau în serios s’au opus şi avem cuvinte puternice se credem că lucrurile se vor face muşama şi de astă dată. Iată pentru ce spunem că nu e de aşteptat ceva bun de la actuala administraţie, iată motivul principal pentru care şi împrumutul de 16 milioane a fost emis în condiţiunile cele mai desastroase pentru Primărie. Dacă actualul Consiliu comunal n’ar fi făcut alt-oeva de cât acest împrumut, încă ar merita dispreţul alegătorilor. Numai cu această ocazie Comuna a perdut un milion cel puţin. Şi pentru-ce ? Pentru că vecin icul Ga rada s'a a-mestecatin afacere Bine ar fi făcut d. Fleva ca să lase la o parte rezerva care transpiră în scrisoarea sa în privinţa societăţii de bazalt şi mal bine ar fi făcut încă să nu fi tăcut in privinţa împrumutului de 16 milioane. Sperăm că d-sa va Tace şi acest act de bărbăţie şi că lăsând la o parte pe cei mai mici, va da pe faţă toată răspunderea celor mari, între care Carada ocupă primul loc. Zicem că împrumutul de 16 milioane a produs casei Comunale o perdere de peste un milion chiar in momentul emisiune!, afară de cele 1'alte perderi cari resultâ din plata anuităţilor în aur în streinătate. In adevăr, afară de Carada, nimeni altul n’a cerut ca împrumutul se se facă în streinătate în aur; tot Carada a cumpărat aurul de la Comună pe un preţ ridicul de 1.50 pînă la 20/0 agio. Pierdere a fost fiind-câ s’a împrumutat de o dată, pe când nu avea nevoie de toţi banii, pierdere a fost din agio şi schimb şi toate aceste pierderi se ţifreazâ cum am zis cu peste un milion. Ei bine, cu ce titlu se vor pre-sinta înaintea alegătorilor autorii acestui împrumut? Cum vor justifica pierderea causatâ ? Un lucru ’l întrevedem : nici Carada nu'l va mai susţine. O dată ce şi-a făcut treburile cu di/işiî şi nu mal are nimic de sperat de la ei îi va părăsi proprii lor acţiuni ; acestea sunt principiile şcOarel politice de azi. Rămâne ca alegătorii în consul-taţiunea generală ce li se va face se ţie socoteală de toate acestea şi se nu mai lase interesele lor pe mâna acelora, cari au adus Comuna acolo unde sc găseşte acum Listele provisorii pentru consiliul comunal se găsesc în birourile ziarului piaţa Episcopii 3. Primim cu plăcere ori-ce reclama-tiuni privitoare la inscrierea sau ne-inscrierea alegatorilor si ne oferim a le satisface cererile. ^c.'Cga—cmi i WTCggDtm—wraygq—p» Ilaga, 27 Iulie. — Nişte turburări grave s’au Jnternplat erl seara la Am-stijrdam In urma interzicerii j icurilor populare de către autoritate. Turburătorii au ridicat baricade şi aQ resistat somaţiunilor forţei armate. Trupa a tras de mal multe ori asupra mulţimeî. Sunt vre-o zece morţi şi numeroşi răniţi. Paris, 27 Iulie. — D. Thomson e numit ministru plenipotenţiar al Francieî la Copenhaga. Viena, 27 Iulie. — Contele Kulnoky a sosit, venind de la Kissingen. Xls, 27 Iulie. — Sesiunea ordinară a Skupşlineî a fost deschisă printr’un ukaz regal. Regele a confirmat pe preşedintele ales dintre deputaţii ministeriali. Aden, 27 Iulie.—Sultanul din Somai a expulsat pe represintantul asocia-ţiunil Germane din Africa orientală. Amsterdam, 27 Iulie.—In turbură-rile de ieri aii fost 14 morţi şi 76 răniţi. E temere de noi turburări pentru astă-seară. Triesl, 27 Iulie. — In ultimele 24 de ore aii fost 3 caşuri de choleră şi 1 deces. I iunie, 27 Iulie. — Aci s a constatat ieri 6 caşuri şi 3 decese. INSPECTOR SANITAR si CONSILIER COMUNAL Intr’o scrisoare adresată ziarului Independance Rnttmaine, d. Nicolae Fleva, comparând constatările d-lui Dr. Sergiu în calitate de inspector al serviciului sanitar, cu isprăvile d-lui Dr. Sergiu, consilier comunal al Bucureştilor, face paralela următoare ; Doctorul Sergiu constată, ca inspector sanitar, că instalaţi unea abatoriulul din Ploeştl este tu cele mal reic condfiiunt de salubritate şi e situat tu oraş, ceea ce e contraria reglementelor. Dar, cine poate contesta starea deplorabilă în care e abaloriul nostru .şi mal cu seamă bala centrală care era un adevărat focar de irifecţiunc în centrul capitalei? Şi In contra cui am avui sS lupt ciad eram primar, pentru a pune bala tu eon-diţiunl mal puţin vătămătoare sănătăţii publice? Contra doctorului Sergiu. Mai departe d. Nicolae Fleva a-daogă; Dr. Stoicescu, constată că praful şi noroiul sunt nesuferite la Galaţi, că şcolile sunt insalubre, că abatoriul o un focar de miasme periculoase. Dar, ce s'a făcut anul acesta în contra prafului şi noroiului la bucureşti, unde Dr. Sergiu c consilier comunal şi a figurat chiar ca membru Inlr’o comisiune de anchetă asupra serviciului de salubritate? S'a decis a se reduce sacalele de udat de la 35 ta 20 şi s'a lăsat în complectă părăsire mal multe strade. Cari sunt, se întreabă d. Fleva, şcolile zidite anul acesta pentru care esistâ fonduri speciale ce zac la Casa de depuneri ? Nici una. Ce a făcut în această privinţă comisiu-nea din care face parte d. Sergiu? Nimic. Aii făcut ceva însă, încheie scrisoarea d-1 Fleva, s'au ocupat şi se ocupă încă de a revoca măsurile de igienă şi de salubritate luate de mine, se ocupă s6 obţie concesiuni, favoruri si locuri pentru favoriţii soi, se ocupa se prepare terenul pentru apropiatele alegeri, ocupaţiuril cari cer multâstăruinţă din partea acelor cari solicită un mandat, fără sfi aibă vr'un capitol moral pentru aceasta, ci numai graţie egoismului, invidiei şi spiritului de intrigă, cu care i'-a înzestrat natura. Se denunţăm deci alegătorilor aceste tipuri de consilieri comunali cari dacă vor mal sta la comună, vor perpetua răul ce Irebue vindecat. IIKSTIAliLVBEACOLECTIVISTA Colectivitatea politică, adică adunătura speculanţilor politici ai tu-tulor partidelor, care se resfaţă astâ-zi la putere înfăţişează un spectacol descurajator pentru tot omul care ’şi iubeşte ţara şi mai ales pentru cei cari sau obişnuit a crede că in partidul liberal găseşte cele mai multe garanţii propăşirea acestei teri. Se ştie că lunile in care Miniştrii pot lucra sunt acelea când parlamentul nu e deschis ; căci, In timpul sesiuneî ei sunt atât de ocupaţi cu lucrările parlamentare in cât u-deşea nu găsesc nici timpul necesar expeduiri afacerilor cuvenite ale ministerelor. Prin urmare, cea mai bună ocasiune pentru a aprecia meritele, capacitatea unui guvern, este momentul când el, liber de procupaţiunile parlamentare, se dă cu totul aplicare! legilor, adminis-traţiunei ţerei. Se cercetăm dar ce se face în anul acesta de la închiderea Camerilor. Se începem astă-zi prin partea cea mai însemnată a organisaţiunel unui stat: administraţiunea. Toate relaţiunile ce ne sosesc din districte şi chiar propriele noastre observaţiuni ne-au făcut se dobândim convincţiunea că ţara nu mai este administrată In adevăratul sens al cuvântului. Or-unde te întorci, în comunele urbane ca şi în cele rurale, nu vezi de cât o destrăbălare aproape complectă. Cel mal buni prefecţi sunt cel cari nu fac nimic, cel puţin aceia nu fac reu. Cea mai mare parte a corpului administrativ pare că nici n’ar exista In ceea ce priveşte îndeplinirea datorielor sale. Prefecturele şi sub-prefecturile au devenit nişte simple biurouri în care se espediază un număr oarecare de hârtii pe ţfie-care zi. In a-dever, în nici un judeţ nu găsim un singur funcţionar administrativ care se ’şi înţeleagă misiunea, se studieze nevoile districtului sau a le oraşului ce el administrează. Desfidem să ni se arate în dosarele ministerului de interne o singură lucrare serioasă făcută de un prefect sau de un stfb-prefect nsu-pra stări economice, agricole, sanitare, a judeţului sau a plăşiî sale. Şi este foarte natural ca asemenea lucrări se nu existe, fiind-că administratorii ştiu bine că ele nu vor fi nici citite la minister, şi prin urmare, s’ar face în zadar. Toată activitatea agenţilor administrativi se mărgineşte în a căpătui câţi-va amici ai regimului sau personali aî lor, şi a se recomanda ministrului prin numărul aderenţilor politici ce vor fi recrutat şi înregimentat in vederea alegerilor. Dar aceşti aderenţi de ocaziune, care formează la noi ceea ce se numeşte zestrea guvernamentală, sunt interesaţi şi trebue să fie căpătuiţi la rtndul lor, căci asemenea oameni nu aparţin nici unui partid, n’au nici o opiniune a lor. Aşa, se formează în fie care judeţ un fel de o-ligarhie administrativa care concentra şi absoarbe comuna, consiliul judeţean, casieria, percepţiunea, vama, garnisoana, parchetul şi câte o dată chiar tribunalul, în fine tot ce este autoritate, de la prefect şi primar până la paznici de barieră şi vâtăşel, Guvernul nu ştie oare acestea toate ? Şi dacă Je şlie, ce a făcut pentru a curma, sau cel puţin, pentru a combate şi micşora răul ? Nimic şi iar nimic! Toate plângerile bieţilor administraţi, toate denunţările şi invitările făcute de presă guvernului, n’au servit la nimic. Au trecut sesiuni peste sesiuni, vacanţe peste vacanţe, Iară ca cea mai mică îmbunătăţire se se fi introdus în o ramură oare-care a administra-ţiuneî publice. Daci a născut o descurajare a-proape complectă a publicului.—Ge-tâţeanu, adese ori amăgit, nu mai crede nimic bun din partea oamenilor care au promis multe şi nu s’au ţinut nici o dată de cuvânt. El nu vede in toate părţile de cât presiuni, căpătuiri, imoralităţi, desordine în toate, anarchie. Nimic leal, nimic făţiş. Tot se petrece in umbră prin culise. Guvernul pare că nu are de cât un singur gând, o singură preocu-paţiune, aceea de a se menţine la putere prin toate mijloacele, cu or ce preţ. Puţin îi pasă cum şi cu cine ar reuşi a ’şi mai prelungi agonia. Districtele sunt date in prada unor favoriţi cari au administraţia, comuna şi adese-orî chir justiţia la disposiţia lor. Cumulul este în plină înflorire, posturile şi lefurile se grămădesc diiitce in ce mai mult asupra susţiitorilor regimului cari, pe lângă arta scamatorii, acum se disting şi prin minuirea reteveelor. Meritul, onestitatea, activitatea nu mai însemnează nimic. www.dacoromanica.ro 2 EPOCA — 17 IULIE Intriga şi spionarea sunt singu-rile calităţi pentru a isbuli. Se înţelege că în un asemenea sistem nu mai poate fi ceştiune de moralitate de cât pentru a o perşecuta până a o distruge. Toate facultăţile intelectuale ale tinerimi sunt atrase, sunt provocate a se arunca cu conştiinţa îmbrobodită asupra câştigurilor uşoare, asupra favorurilor şi căpătuirilor de tot felul. Statul cu toate ramurile administrative şi cu marele numer, pe toată ziua crescând, de stabilimente, de credit mal cu seamă, dependinţe de el, absoarbe toate forţele vitale şi productive ale ţeri. Nu mai remâne nici un câmp liber independenţi şi activităţi cetăţeanului. El or unde se întoarce se loveşte de guvern. Săracul ca şi bogatul este aşa de bine împresurat de reţeaua influenţelor guvernamentale, în cât independenţa a devenit a-proape imposibilă. Am ajuns ast-fel la autocratismul cel mai nesuferit, care se înveşmânta cu formele constituţionale, viţiindu le şi întrebuin-ţâridule ca mijloace de corupţiune. E cu neputinţă a se îngădui mai mult timp o asemenea stare de lucruri fără a se espune la un pericol eminent şi tronul şi ţara. BULETIN EXTERIOR întâlnirea Intre principele de Bis-mark cu d. de Giers nu este încă fixată tntr'un mod definitiv. Dar nu mai este Îndoiala ca densa va avea loc. Prin urmare Înţelegerea Intre cele trei mari trnpărfiţil este aproape d'a se restabili. Le Nord, ziarul ce represintă ideile cari uu curs In sferele oficiale ruseşti, vorbind de călătoria comitelui Kalnoky la Kisingen face următoarea declara-ţiune ce are o mare Însemnătate In Împrejurările de astă-zi: «Situaţiunea europeană, zice Le Nord nu dă loc In acest moment la cea mal mică preocupare. înţelegerea celor trei imperii, care represintă cea mai solida baza a păcel europene, exista tn toata puterea ei. Dacă întâlnirea de la Kisingen poale fu privită ca o nouă întărire a alianţei austro-germane, nu se poate tăgădui că întrevederile pe cari le va avea In curând d. de Giers cu principele de Bismark şi probabil mai In urmă cu corniţele Kalnoky, vor dovedi şi ele lntr'un mod vederat mănţi-nerea amiciţiei cordiale ce exista Intre cele trei puteri, amiciţie care este şi va fi pentru Europa cea mai scumpă garanţie a păcel». Prin urmare toate merg spre bin#. Marele puteri imperiale Îşi fac complimente una la alta. Precum zice zicătoa-rea francesă, luat est potir le mieux dans le tneilleur des mondes! Numai să fie trainică această cordialitate ! Noi, cei mici, nu putem de cât să ne bucurăm că lucrurile aQ luat o Înfăţişare pacinică. In Franţa partidele să pregătise peutru o campanie electorală din cele mai crâncene care trebue să Înceapă la I August. E vorba de alegerile consi-liurilor generale. In situaţiunea In care se 8fia Franţa astă zi aceste alegeri au o mare însemnătate politică. Partida monarhistă va întrebuinţa de sigur toate mijloacele de agitaţiune spre a respunde prin resultatu) alegerilor la mfisurele de expulsiune pe Cori le-a luat guvernul republican contra principilor de Orleans. Pregătirile pentru lupta electorală ah şi Început îri toate departamentele. Naşte Întrebarea dacă osebitele fracţiuni monarhiste vor putea stabili şi astă dată Intre ele unirea pe care o stabiliseră In anul trecut cu ocaziunea alegerilor generale şi care le procurase mai multe isbânzi. De atunci lucrurile s’aQ cam schimbat; Corniţele de Paris s’a accentuat ca pretendent la tronul Franciel şi nu e sigur că bonapartiştii sâ vie să dea concursul lor organismului militant. Dacă sâ vor ivi divisiu-ni întru grupurile opoziţionale republicanii se vor folosi de aceasta pentru a obţine o majoritate compactă. In or ce caz lupta va fi serioasă şi de la re-sullatul el va atârna desvoltarea ulterioară a politicei interne în Francia. • ♦ • Pare ca formarea ministerului conservator englez nu se va face cu atâta uşurinţa cum sa credea la început. Greutăţile provin din faptul că Lordul Salisbury nu dispune de majoritatea absolută a Camerei şi este silit sft ceara concursul unioniştilor sub conducerea lui Lord Ilartingtcin. Ac°st din urmă refuză d'a iutra In combinaţiunea ministerială şi sS mărgineşte a promite conservatorilor concursul său în ro-solvaroa cestiunei irlandeze. Dar şi n-cest concurs nu 'I da de cât sub condi-ţiunea espresă ca Lordul Salisbury s8 nu propuie nici uu bil irlandez fără consimţimtntul său. Această restric-ţiune din partea şefului liberalilor disidenţi s6 esplică ast-fel: Lord Ilarting-ton şi grupul săti sunt în adevăr contra soluţiunelradicaiealulGIadstoue în cestiunea irlandeză, dar cu tonte acestea, el nu vor consimţi ca guvernul s6 ea masuri violente contra Irlandezilor. Unirea Intre conservatori şi unionişti nu există dar de cât în cestiunea de principiu. Ambii sunt de acord ppn-tru a nu despărţi Irlanda de Anglia prin o reforma în sensul autonomist, dar s8 osibcsc în ce priveşte mijloacele de întrebuinţat în Irlanda. Sunt şi alte osebiri de vedere în privinţa politicei esterioare. Este dar cu putinţă că negociarile pentru formarea cabinetului şi stabilirea programei să dăinuiască Încă câte-va zile. V. CRONICA Ceva despre amor Câte nu s’au scris despre amor şi câte n'ao se se mal scrie. Mie inse mi se pare că tn tot d'auna lucrul a fost cam exagerat din pricina ca mal In tot d'auna aceia cari ad scris asupra acestui subiect aO fost oameni amorezaţi şi prin urmare prea pasionaţi. Eci unul Insa. firâ ca se me laud. am pre-tenţiunea că voiQ trata ceva despre amor cu mal mult adever, ca un adevCrat român imparţial şi aceasta pentru că n am distinsa o-noare de a fi înamorat. Ca se mal daQ dovezi pentru sprijinirea teoriei mele cred ca numai am nevoe : Câteva exemple vor fi de ajuns. Luaţi un om care s'a sculat de la masa şi puneţi’l ca se comande lista pentru a doua zi. Ei bine, veţi vedea câ nu o se ştie ce se aleaga, fiind ca a mâncat. Luaţi un colectivist, care de zece ani face politică liberala, şi întrebaţi'l ce este li-beraiizmul, ca el habarnu va avea. Luaţi pe dr. Râmniceanu. care practica medicina de atâta amar de vreme şi care este nadirul curant ald-luî Ion Brâtianu, şi întrebaţi'l de ce boala suferă vizirul, că n’o se ştie se ve respunzfi. Şi aşa mal departe. Ca om imparţial ce sunt dar, voia avea o-noare se vespul că, ţara noastră fiind-o ţară eminamente agricola şi România fiind condusă printre secole de steaua el tutelara, a-pol şi amorul variază de la individ la individ, după sex, natura solului, şi poziţia geografică. Daca ne vom margini a examina numai a-morul din ţara Româneasca, tot vom putea aduna un material destul de bogat pentru nişte ulterioare cercetări asupra acestei bogate materii, care Insă pricinueşte sărăci-reamultora. Aşa, de esemplu, dacă te vel amoreza cu o artista dramatică şi o vel Întreba dacă te iubeşte, ia îţi va respunde invariabil. — Oh! da, amicul meu. te iubesc mal mult de cât Romeo iubea pe Julietta. Daca te vel duce tntr'un oraş de port şi vel întreba pe dulcinea ta dacă te iubeşte mal mult de cât pe precedentul dulcinetî, eroina romanului teu, obicinuita cu viaţa comerciala şi financiara, îţi va respunde : — Pe tine te iubesc cu 20 la suta mai mult de cât pe lancu. Daca o femee ar întreba pe un diplomat român, având profesia de a încheia conven-ţiuni comerciale, ca d. Ferikidi spre pilda, el l-ar respunde: — Te iubesc cu clauza naţiune! celei mal favorizate. Daca d. Sturdza, ministrul instrucţiei, căruia îi place atât de mult alunele, ar întreba pe un diplomat strein daca îl iubeşte, acesta de sigur că ’i-ar respunde : — Je i’ous aime fraachemenl vous el vos noisettcs. Nu cred trebuincios ca se mă întind mal departe. Din exempleleVitate, se poate vedea lămurit că amorul se presintâ cu caractere cât se poate de deosebite la diferitele sexe, persoane şi chiar naţionalităţi. Ar mal remâne încă o varietate a amorului de descris. Ne fiind însă îndestul de special rog pe d. Ştefan Belio, ca s6 trateze ceva despre dânsul, in coloanele Trompetei Bucureştilor, al căruia redactor este, mal ales că competinţa d-sale nu poate fi pusă la îndoiala. Radu Ţandără DIN PUCIOASA 15 Iulie 1886 Nu se mal găsesc camere goale, acesta c cuvântul general. Cel care sosesc, pentru a nu se întoarce, caută azil la cunoscuţi. Căldurile ce a Început de vre-o zece zile a readus apele minerale Î11 starea lor normală. Cu toate acestea, afară de ape totul este mizerie: praful până la genunchii, astfel câ uu e cu putinţă s6 iasă cine-va a-farâ din casă, nişte câreiumî-birturi, unde din lipsa de linguri, furculiţe, cuţite ctc. trebue să aştepţi până pleacă un altul, sosit mal de dimine ta. Administraţia medicală a judeţului a făcut un regulament, care a fost modificat de Înaltul şi învăţatul nostru consilia general sanitar, din el nu reese de cât: o diurna pentru medicul băilor, o subven-ţiune pentru o farmacie şi plata chirii pentru locuinţa acestor doi funcţionari sanitari. Restul nu este absolut de cât vechiul obiceifi al locului pus pe hârtie. înainte de a spune cititorilor Epocei despre petrecerile d’aci, voiO lua la cercetare locurile cele mat de căpetenie. In urma ploilor torenţiale de zilele trecute, Ialomiţa a rupt malul despre puţu-r:le minerale, ast-fel că matca apel se mutase alături cu ele; Onor. consilia judeţen şi cet comunal nu a avut grije ase ocupa de facerea unor Ieşi pentru a întâmpina răul, de cât în urma stăruinţei visitato-rilor. E o sălbăticie demnă numai de ţara noastră, la fântâni nu s’a făcut tn timp de atâţea ani de când vine lumea, o alee pe care s6 se potă preumbla bolnavii, nu găseşte cine-va o bancă pe care să 9e repatiseze, lucrul de căpetenie pentru oamenii d'aci este să 'ţi ia banii şi în schimb să nu ’ţî dea nimic. Consiliul judeţean, dupe câte ştim, făcuse un Împrumut anii trecuţi penlru re-gularea apelor şi facerea unul stabiliment balnear aşa cum cere higiena, a răscumpărat o casă şi un loc care azi este pustiu, a Tăcut pentru justificarea clieltueli acelor bani, vre-o două guri de puţuri şi aci s'a sfârşit şi lucru şi bani. Dacă din când tn când se face câte o îmbunătăţire, aceasta sc datoreşte visi'ato-rilor prin colisaţiî. El a făcut felinare, el plăteşte lăutari, cl In fine dirige şi face totul si aceasta când se găseşte câte unul cure să ia răspunderea şi sarcina tntrejprindcrel. MulţămiLă unei deligenle particulare, avem serviciu postai zilnic, era vorba d a Înfiinţaşi telegraf dar penlru că satul nu este proprietatea nici unul colectivist ci a moşnenilor ţărani, a rămas la calendele greceşti. Căldura ce o avem aci este de 28 gri de Roaumur la umbră şi 3i la soare. Mutre simandicoase n'avem p’aci, prin urmare n’am nicl-un mediu d’a intra în vorbă cu cititorii Epocei. Temelaclte, INFORMAŢI UN I Gazelele guvernamentale au a-nunţat mai zilele trecute că d. San Marin plecase acum 10 zile de la Paris pentru a se întâlni cu martorii d l ui Filipescu. D. Filipescu a şi venit cu această ocasie in Bucureşti undea aştepta de geaba pe d. Sau Marin care până azi n’a sosit. Daca d. Filipescu a avut bunăvoinţă d’a trata pe d. San Marin altfel de cât curii merită; de astă dală după o lună de aşteptare, va procede cu dânsul cum merită un asemenea om, adică 'şi reservâ dreptul d’a ’ FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (8) MIZERIILE LONDREI vi Ştrandul Londra e tot odată oraşul cel mal vesel şi cel mal posomorât, cel mal plin de viata şi cel mai pustiu, cel mal avut şi cel mai sărac din lume. După cum călătorul străbate prin quartierele sale aristocratice şi comerciale, sau să rătăceşte prin cele care adăpostesc o sărăcie cum nu se poate Închipui în Franţa, inima Iul se răsfaţă sau se stinge, ochii sfă se bucură sau se închid, fie de groază, fie de milă . Deosebiri nepomenite, contraste neprevăzute şi vii îi isbesc necontenit privirea. Par-că capitala bătrânel En-glitere e un oraş multiplu, sau mal bine o adunătură de oraşe juxtapuse care n’au între ele nici o legătură, nici o Înrudire. Nemărginirea Londrei, moravurile, tradiţiunile sale, mal cu seamă organisaţiunea societăţel engleze, au dat naştere acestui colosal fenomen, unui oraş de3,000,000locuitorî,a cărui di- ferite părţi par riu numai streine unele de altele, dar chiar incapabile a se uni, a se contopi lntr’un ce omogen şi desăvârşit. Londra va mai creşte încă, populaţiunea ei se va mai îmmulţi, dar nici o dată nu va fi de cât' o adunătură nenumărată de oameni, nu va fi nici o dată un oraş în sensul ce arc acest cuvânt în Franţa. Intr'o seară de Noembre 1816. pe o pâclâ deasa şi îngheţată care, de la sfârşitul lui Oclombre până la sfârşitul lui Martie, făcea din Londra locaşul favorit al spleenului, ai frigurilor şi a beţiei, Ştrandul, locul de întâlnire ordinar al ştrengarilor şi acelor cari Începeau a se numi fashionabli, era strălucitor, animat, vioiQ ca Intr'o zi de serbare. Era o Sâmbătă. In acea zi, care precedă marele repaos oficial, după ce se închid magaziele, se regulează socotelele, se plătesc lucrătorii, toţi cel care ah respect de sine în Londra, cari din causa ocupaţiunelor sad gusturilor lor remân neatinşi de viciul naţional, beţia, oamenii cumpătaţi în-tr'un cuvânt, devin mal puţin aspri cu ei însuşi şi sfi daCi pe mâna unor amici mal puţin cuminţi de cât ei. De alungu! magazinelor Ştrandului, de unde eşead şiroae de lumini, în mijlocul unui sgomot neînchipuit, foia o mulţime nenumărată de plimbătorl şi de trecători. De pe ferestrele întredeschise, a le cluburilor sad ale tavernelor la modă, isbucneau valuri de lumină care lua ochii, amestecate cu strigate de veselie a căror resunete Începe sâ semene cu acel al orgiei. Pe stradă, In mijlocul noroiului luminat de o lumină aproape liquidă, să încrucişau lntr’una şi în toate părţile, trăsuri de toate formele, de toate mărimile, de toate preţurile, de la cabul de rând, până Ia greoaia dar lucioasă caleşcă a ducelui şi a pairului. Cele mal multe dintre aceste din urmă trăsuri trase de nişte cal de cel mal mare preţ, conduse de nişte visitil groşi pudraţi duceau pe lângă stăpânii lor, numeroşi lachei, ţapenl pe capră şi cu haine cusute pe toate laturile cu fir. Din când tn când, printre aceste e-chipaje măreţe, trecea mal repede, dar tot atât de luxoasă câte o trăsură u-şoarâ, în care zăceaţi pe perinele din fund, ascunsă de mătâsâriî, de blănuri, faţa delicată, insolentă şi obosită a u-neî dintre reginele neruşinate de la Picadilly, sau a unei zeiţe la modă pe ipodromul galant de la Haymarket şi de la Leicester-square.Toată lumea asta, pe jos sau în trăsuri,venea,se ducea, se Incrucişea, se amesteca lntr'un sgomot vesel, apoi dispărea Încetul cu încetul sub bolţile luminoase a numeroaselor edificii consacrate desfrâuluî şi orgiei. Sub vestibulele aurite, treptele greoaie a eehipagelor, deschise cu sgomot mare de lacheii acoperiţi de broderii de aur, mătase şi argint, se plecau a-păsate de gheta de glanţ ale gentlemenilor, sau de piciorul fin încălţat al nebunaticelor ladie. Râzând şi cântând, unii mândri de. tinereţe, alţii de bogăţia lor, cei care veneafl şi eşead înainte, să salutau ; grupe vesele se formau, a-poi dispăreau dupe uşelo. grele de damasc şi de catifea. Cu un gest dispreţuitor, stăpânii dedeau drumul valeţilor, trăsurele se retrăgeau făcând loc altora care necontenit venia din afară. Ast-fel e Anglia avută şi fudulă, care îş dă pe faţă, ziua mare, cu pompă trufia care în corupţiunea ei cutezătoare despreţueşte ipocrisia şi nu vra să ştie de ceea ce să numeşte gura lumeî. La uşa unul dintre cele mai sgomo-toase şi mai strălucite din aste locuri de petreceri, visitate de floarea aristocraţiei londoniene,stătea, în acea seară şi de câte-va momente, un tânăr de statură înaltă, înfăşurat cu îngrijire Intr’o mantie largă. Privirele sale, păreaQ a urmări cu dispreţ, chiar cu mânie, toate peripe-ţiele veselei mişcări ce vedea. Lovea cu călcâiul botforilor săi, cu o nerăbdare văzută, pe trotuarul umid, acum oprindu-se, acum străbătând cu paşi mari o Întindere de loc a cărui mărgini părea ca le hotărâse el însuşi. Câte o dată fără ca să ’i pese de cei care puteau să ’l vadă, se pleca spre a străbate cu ochiul săQ arzător până în fundul trăsurilor ce defilau înaintea lui; dar ne putând descoperi pe cine căta, îş întorcea capul cu ciudă şi începea a a se plimba din nou mai iute. In una din aste mişcări răsucite, pe când trecea prin o zonă de lumina ce WWW.daCOr0maniCa.rO tir! înaintea tribunalelor eorecţio-nale cu oare de altminteri numitul a mai avut daraveri. * Corespondentele nostru ne scrie ca la băile de la Strunga, din judeţul Roman, un câine turbat au muşcat 6 ţăranii, cari sunt intr'o stare deplorabilă. Faptul s’au întâmplat Luni 14 Iulie. Doctorul judeţului d. Valeanu dâ tot concursul seu posibil. Autorităţile atât primare cât şi judeţene ne avend fonduri nu poate a’i trimetela Paris. Câinele turbat fugind, n’a putut fi omorît şi până azi nu s’a dat de urma sa. Lumea ce se află la băile de la Strunga sunt intr’o adevărată panică. Autorităţile băilor stau indiferente. Prefectul judeţului ee Mortzun au depeşal acest caz grav ministrului Nu se crede ca nenorociţii se scăpaţi. % D. Eog. Stătescu, ministru dejus-tiţie, care se alia la Sinaia, va pleca Sâmbătă la Constanţa. Pe timpul absenţei sale d. Nacu, ministru de Fin ance este însărcinat cu interimul justiţiei. * D. A. Stolojan ministrul domenie-lor a decis se se constate dacă productele arendaşilor remaşî in urmă cu plata arenzilor, pot acoperi plăţile ce datorase, pentru a-i tolera se mai ţie pentru viitor moşiile ce au luat în arendă. # Locul de adjutant ai Regelui, devenit vacant prin trecerea d-lui Lt-colonel Negel la Roşiori e candidat de d. colonel Poenaru, fost director al şcoalei militare, şi d. colonel Maca, şeful regimentului 20 de dorobanţi. K Independance roumaine crede a şti câ d. Nacu s’ar fi hotărât se publice situaţiunea lesauruluî pe primele luni din acest an. Numai dacă o li adevărat. Avem cuvinte se prezicem, câ tablourile ce va da In lumină vor fi tot atât de încurcate ca şi ceie de mai ‘nainte. n D. Populeanu, procuror general, a fost chemat eri de d. 1. Brâtianu, la Florica. n Instrucţia afaceri de la Râmmcu-Vâlcea se urmează. Prefectul Simulescu, ca de obi-ceiu caută a influenţa instrucţia. Fie ca demnitatea şi curagiul cetăţenilor chemaţi ca martori, se dea pe deplin pe faţă odioasa purtare a Paşei din Vâlcea. * Cetăţenii din Vâlcea ne au tră- veneade la ferestrele unui club vecin, trasurile sale îndrasneţe şi simpatice putură fi văzute de oare-cine. Contrar model englese, acest plim-bător neastâmpărat avea un pâr frumos şi lung, brun şi creţ, care lucea de la sine. O mustaţă fină, umbrea buza sa de jos, acoperindu-I colţurile gurei. După paloarea curată şi sănătoasă a feţei, după forma ochilor puţin cam rotunzi, dar cu o tăiturâ foarte frumoasă şi plini de viaţă ; dupe forma nasului puţin cum mare dar fin ; mai cu seamă dupe unghiul foarte adânc ce unea acest nas cu o frunte de o frumuseţe şi o înălţime rară, nu sâ putea sâ nu recunoşti tn plimbătorul nerăbdător unul din tipurile cele mal curate a rasei Irlandeze, rasă a cărei lungi suferinţe şi eroism sunt ruşinea Angliei, remuşcarea Europei. Edvvard Mac Allan.sS numim de îndată pe unul din principalele persoane a povestim noastre istorice, părea s6 aibă atunci 25 ani. Smgur coborâtor a unei familii vechi din nordul Irlande;,făcuse studii foarte bune la Dublin; apoi din lun-gelc sale călătorii prin Germania, Franţa, Italia, câştigase cunoştinţe întinse, care unite cu maniere plăcute, cu farmecul ţinutei şi a persoarei sale, făceau din el gentlemanul cel mai încântător precum şi cel mal simpatic. (Va urma EPOCA — 17 IULIE 3 PUBLICITATEA ZIARULUI ,, EPOCA“ Tiraciu 5,000 de foi ANUNCIURI SI RECLAME Anunciuri pe pagina IV, linia 30 bani I Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei. mis de mai multe zile o protestare în contra convenţiuneî consulare cu Germania. Ea nu ne a sosit de c&t astă-zb din cauza barbarielor prefectului Simulescu, de care bieţii contribuabili declara că, nu mai pot resulla. Acest protest e semnat de un mare număr de alegători şi e ast-fel redactat. «Protestăm in contra convenţiu-nei consulare cu Germania, unin-du-ne cu protestarea votată de cetăţenii Capitalei.» mmm w\ streivatate Londra,26 Iulie. — Constituirea cabinetului dă /ieste piedici mari. Cu toate că Lord Salisbury primeşte prezidenţia ministerialul, totuşi Lordul Hartington va poseda puterea şi controlul, pe cari le .si va întrebuinţa; căci numai de la sprijinul ce partizanii Lordului Hartington va da lui Salisbury, depinde durata a-cestui Cabinei, De-occnndată Lord Uar-tington refuză câte-va cereri ale '/'oriilor relativ la politică exterioară şi irlandeză. Cea mai mare dificultate întâmpină alegerea ministrului de Externe si a membrului de Cabinet din partea Irdandei. Pelcrsliurgr, 26 Iulie.—In faţa zgomotelor despre o none alianţă a Puterilor purtarea de aici e foarte sceptică. Eventualei apropriărî a Engliterei către Germania, Italia şi Austria nu ’i se dă de cât o însemnătate trecătoare, hi privinţa iîntâlnire1 contelui hp/nnk// cu princioele de liismarck, «Novoje Wremja» scrie : Soarta Turciei, care căutând in toate părţile ajutor a ajuns drept calul de bătaie al Puterilor-, ameninţă foarte mult Austria. Când Kalnoky a părăsit Pelersburg, el a luat cu dânsul ferma convincţiune că interesele Austriei nu contrastează intr’alâta cu ale Rusiei, precum apărătorii, intereselor de partid, ce ar vrea se ducă ţara ta ruină, se încerc a face se se creadă. Posibil ca Kalnoky se nu ’şî schimbe părerea, dar politica Austriacă in Orient trăeşte numai cu ideia a închide cât se poate drumul Rusiei. In aluri circumstanţe ciocnirea armatei nu s’ar putea evita. Si tot există o cale care ar puteu duce la înţelegere şi care merită a fi căutată. Visul Austriei de a dobândi Con-stantinojiol nu se poate realisa. Politica urmată de Austria in peninsula balcanică e de un si*tem ru d uetăşiurişi singură o va simţi cât timp va urma cu antagonismul orb contra Rusiei. In a/icle tulbure a’e Bulgariei, Austria nu va găsi de căi resbelul. De aceea e bate si seimpat C'-v ideia că Bulgaria face /nete din sfera de putere a Busieî. FE LURIMI Initinriiinntarca unui original. —L’Italie serie că acum câte-va zile muri, In vârstă de 76 ani. la Itolianova Caverzere, din Padua, un oare-eare Domenico Garbin. Defunctul, care trebue st1 fi fost nebun, puse în testamentul sâQ, făcut a-cum zece ani, disposiţiunile cele mal ciudate în privinţa înmormântare! sate. Mal tntâl de toate Garbin, de şi bogat, voi sâ moară în grajd lângă calul săfl. El ordonă apoi ca 30 de oameni veseli să vegheze lângă cadavrul săQ bend mereu. Pentru aceasta trebue să li se pună la disposiţiune două butoaie pline cu vin. Persoanele cari trebuiati să urmeze cortegiul erafl ţinute ca, în loc de lumînârî, să aibă în mână câte un baston ; fie-care rudă trebuia să aplice câte două palme pe obrasul mortului ; în trajectul de casa mortualâ Vână la biserică, coşciugul trebuia să lie depus pe pământ la lie-care zece paşi şi bătut cu bastonul ; pentru ca cei însărcinaţi cu aceasta să ‘şi recâştige forte, trebuia să li se pună la disposiţiune vin. Toate aceste disposiţiuni au fost executate din punct în puct, spre marele scandal al Statului întreg. Preoţii In zadar se încercară să îmoedice această Înmormântare de o nouă specie. Mulţumită vinului care, băut Înainte şi după înmormântare, ameţise toată lumea, voinţa lui Garbin fu îndeplinită pârtâ la sfârşit. In loc de psalmuri, se cântă cu voci răguşite şi fără nici un acord «Maria-nina. Preotul, ne mai ştiind ce să facă, închise uşa bisericci şi trimise coşciugul la cimitir fără a i da bine cuvîntarea. La cimitir, în jurul mormântului, neastupal încă, se băQ restul vinului. ŞTIRI MĂRUNTE D. general Angelescu, ministru de res-bel, a inspectat azi diniiiieată regimentul V de artilerie. * * D. general Barozzi, şeful Casei militare a Ucgelui, a sosit în Capitală venind de la Sinaia. Consiliul comunal care nu s'a întrunit cri, e convocat din nou pentru astâ-zl. La ordinea zilei figurează raportul asupra anchetei de la axize .şi acela asupra gestiunel fostului primar d. N. Fleva. • • • D. Dr. Sergiu a plecat azi dimineaţă din Capitală. • 9 Revista armatei crede că io curtnd Ministerul de răsboiu va publica tabloul căpitanilor admişi pentru gradul de maior, tn urma esamenulul din luna trecută. După cât ne-au. informat, tabloul coprinde următoarele numiri : Infanterie: Cap. Peuces:U, Itâiuiescu, Hiotu, C. Boerescu, Soare. Damian, Ca-pitanovicl. Gemiu : Zotu, Alexaudrescu. Artileria: Bunescu, Priboianu, Drigu-lănescu, I. Boerescu. Zahcmau, Dănescu. Cavaleria : Popescu-Ş;.;-- .a, Cealic, Ri-toridi, Kânuţă. Florescu. Flotila : lrimescu, Coaliusky. Intendenta Mineiu,Mano!e-> j, Fochianu, Gâman. D. N. Manolescu, Primarul Capitalei va pleca asti-seară la băile de la Slănic. Azi dimineaţă In Calea Rahovet, un căruţaş a călcat o fată de 14 am care a fost transporlată 1»Spitalul Brâcovenesc. Căruţaşul a fost arestat. * * • D. N. Fleva, a părăsit azi capitala du-cându-se la ţară. Aflăm că construcţia halei de peşte va începe luna viitoare. D. Colonel Pastia, Directorul poştelor şi telegrafelor, a părăsit azi Capitala. • * Facultatea noastră de medicină a fost erl încoronată de succesul strălucit obţinui de unul din elita studenţilor săi d. A. M. Pâcleanu. D-sa a presental pentrn obţinerea titlului de doctor tn medicină lucrările originale care face fală facultăţel noastre. Studiu critic asupra naturei si tratamentului pneumoniei pbrinoasc acute, este titlul tesel d-lul Pâcleanu. Incontestabilul merit al acestei lucrări atât din punctul de vedere al originalită-ţei, cât şi al importanţei,criticei ştiinţifice celaceasupra acestul,subiect, a determinat pe Juriul esaminatora recomanda această scriere Ministerului cerând a se acorda d-lul Pâcleanu, drept premia, scutirea de taxa pentru obţinerea diplomei. Felicităm din toată inima pe tânărul, nostru doctor urându't muncă şi perseve- ranţă pe calea meritorie pe care a apucat. • • 9 D. procuror general Pupuleanu, pleacă astă seară la Sinaia. D. A.Slolojan, Ministrul Domenielor care s'a întors ieri in Capitală va pleca mîine la lacul Sărat. * 9 * D. Colonel Nicolae Bibescu, Vice preşedintele Senatului va pleca la Carlsbad. D. (îrigorescu, directorul Comptabilităţi generale de la Ministerul de llnance, reia torcând u-se in Capitală din congediu, 'şl-a reluat postul. Şi ziarele oficioase s’au convins că individul bănuit de la Piteşti nu era un om care păndea pe d. Bră-tianu ci un pungaş, ca mulţi alţii cari fac omoruri şi jefuesc lumea fără ca guvernul se poată pune mâna pe ei. Scrisoarea d-lui Fleva publicată in acest ziar a pus pe gânduri pe onorabilii de la Comună. Dr. Sergiu s’a făcut că nu ştie nimic din destăinuirile d-lui Fleva şi a cerut consiliului comunal espli- csţii. Vom vedea dacă şi acest incident nu se va face muşama. • Citim în Românul: Mal multe mărfuri de provenienţă română, sosind la 26 luna curentă tn porto-rrancu! Triest. au fost confiscate si duse la vamă. Din causa aceasta mai multe case de comerţ din Triest printr e telegramă adresată ministrului de comerţ din Austria aii protestat contra acestei măsuri vamale şi contra restricţiunel drepturilor de porto-franc. Mărfurile, după ce s'a dat garauţie că nu vor fi introduse pe teritoriul vamal, aii fost liberale celor în drept. Precum se vede resboiul vamal şi urmează mersul înainte cu paşi repezi. m Se speculează şi asupra hranei bieţilor soldaţi. Dupe ce raţiunea de mâncare reglementară este misera-bilâ, apoi şi aceia pe jumătate. Soldaţii au reclamat. 0 nouă hârtie la dosar şi atâta tot. a Se zice, că Regele a recomandat Ministrului de resboiu suplica d-lui Gorovei, caro a fost mai de uuă-zi maltratat de un ofiţer degendarmL • Poliţia nu mai este în stare se prinzâ nici pe un pungaş. V. Naţională se însărcinează şi de nstă-datâ se dovedească cu prisos aceasta. lată, în adevăr ce scrie gazeta guvernului : Aflăm că ieri un individ răii Îmbrăcat, ridicându-'şl jiletca, tn piaţa Teatrului, a lăsat fără voe să cadă o mulţime de lire otomane, dr aur. Vădind aceata dânsul s'a aplecat şi a strâns cât a putut lua cu mâna lu&nd’o apoi la fugă. Sergentul z'irind de depărte aceasta s a luat după dânsul fără Insă a l putea ajunge, retnlorcârulu se apui la locul unde căzuse banii dânsul a pulul culege 13 lire pe cari le a depus la poliţie. Acest individ care este urmărit, se crede a fi un pungaş fugit din Bulgaria. ULTIMA ORA lJesla, 28 Iulie.—D. Tisza va merge la Ischl pe la începutul lunii lui August. Yicna, 28 Iulie. — «Tagblatt» a-nunţa că un decret al prinţului Bulgariei opreşte rublele ruseşti de a mal circula In principat. — S’a acordai un termin de două luni de zile pentru punerea lui în aplicare. După acelaşi ziar sediul statului major al armatei bulgăreşti, e transferat la Varna. Amsterdam, 28 Iulie. — Liniştea a fost menţinută ieri. Ordinea n’amal fost turburată în oraşul nostru nici aiurea. Totalul morţilor pe ziua de Luni a fost de 25, iar al răniţilor de 90. Madrid, 28 Iulie. — Camera depu- taţilor a votat liberarea complectă a negrilor din Cuba. \e\i-tork, 28 Iulie. —Ştirile privitoare la situaţiunea Labradorului sunt sfâşietoare: 3500 de indigeni ah murit de foame. mm riwMiAR Bucureşti, 16/28 Iulie. Dupe urcarea de erl a urmat o reac-ţiune în valori, nu atât din causa vreunor şlirl rele, cât din lipsă de afaceri. Agio 13.70. Daciele 274.272. Construcţiunile 167. Naţionalele 22i şi Băncile 1022 Tendinţa liniştită. B I BLIOGR AFI E l lemente dcLeogralin judeţului OII. Curs elaborat după metodul inslituiiv pentru usul clasei a 11-a primare de Ion G. Sfinţescu, director al şcoaleî No. 2 de băeţi din Slatina. Preţul 1 leu. Mirul curs de istorln Itomiiiii- lor însoţit de două harţe ale imperiului Roman si a Daciei. Eidiţia III. De I. M. Andreianu. Aceasta ediţie este aranjată după un plan metodic cu totul nou pentru a înlesni studiul Istori i in şcoalele primare cl. III a do ambele-sexe, cu totul îmbunătăţită în privinţa stilului şi materiei ce coprinde. Preţul unui exemplar 55 bani. A apărut: I ssai toin|)arc sur Ies inslitii- tious. tos lois ot los moeurs do In Itmmianio ilepuis Ies teinps Ies plus recnlâs jusqu’a no? jours. 800 puges graiul tn 8 o par Nicolas Blaramberg. Prix 30 franca. Se află de vânzare la toate librariele din Capitală şl la administraţia ziarului Epoca. DOCTORII LEONTE S’A MI TAT No I? bis. Calea P/evneî No. 19 bis. peste drum de vechea locuinţa ALECU A. BALS AVOCAT Strada. Dreapta No. 24 \LE\. lill. IOISCU k R. MARCO Strada I.ipxcani, Xo. Ii» bit Bucureşti, 16/28 Iulie VALORI Scadenţa cuponelor Târg lib curs mediu FONDURI DE STAT ROMAN Renta rom. per. 1875 5 0/0 1 Ap 1 Or 93 Renta rom. arnorlis. 5 0/0 1 Ap 1 Or V7 1/2 Renta rom. (rur. con: 6 0/0 1 Mai 1 No 88 1/2 Oblig, de stat C. K. R. 6 0/0 1 Ian 1 Iul — Idem idem 5 0/0 Idem Imprum. Stern 1864 7 0/0 1 MariSep — Impr. Openlioiro 1866 8 0/0 1 Ian 1 Iul — Agio 13 75 ÎMPRUMUTURI DE ORAŞE linpr. oraş Bucuroscî 5 0/0 1 lan l Iul 761/2 Idem idem din 1884 5 0/0 i Mai 1 No 98 Impr.or. B.cu prime loz f.20 — 34 VALORI DIVERSE Credit Fonoiar Rural 7 o/o 1 Ian 1 iul 113 Idem Idem 5 0/0 Idem 87 3/4 Cred. Fon. Ur. din Buc. 7 0/0 Idem i Iulie i SSH 5 Rente amortizabilă . 5 % Renta perpetua . . . . 6 % Oblig, tle stat......... 6 % Oblig. de et. drumu de fer 7 '*> Scut func. rurale .... 5 X s'cris. func rurale . . . 7 % Sens func. urbane . , . 6 % Scris func. urbane . . . 5 % Scris. func. iu bane . . 5 % Împrumutul comunal . , Obl>g.Casel pene .leiiădob.) împrumutul cn premie . . . Acţiuni bâncel nation , . . Acţiuni «Dacia-Romania » . . • Naţionala........... • Credit mobiliar , . . » ConstruetiunS. . . . • Fabrica de h&rtie . . Argint centra aur............ Bilete de Bancă contra aur. . Florin ausatrîadî . . . . | 973 4 1 9?i ii ' tt3.4 1033,4 ' ST 3 f1 <01 te* săi jt 70 920 34 1040 270 220 170 13.80 13.80 tJ» Schimb Paris 3 luni................. » Ia vedere ...... Londra 3 luni................ » la vedere Berlin 3 luni................ Viena la vodere.............. 100 1/4 25.50 1.24 2.02 ll\T de la St. Gheorghe 18187 moşia TAn-t»va ce 'i zice si Rftcanu din districtul Ilfov, la o poşte departe.de Bucureşti, tu tulindere de aproap*1 700 pogoane. De la St.Gheorghe 1SS8 moşia Gressia dindistr Teleorman 1.Ană Huşi-de-Vede, tn Intiniiere de 1100 pogoane Doritorii se vo ■ adresa |n Bucureşti la propriatarul Gr. Arion, Calea Griviţa No. 38. DE ÎNCHIRIAT casele, grădina şi teaLru cunoscute sub numele «RAŞKA» diu Strada Academie) No. 28. A se adresa Strada Batiştea No. 11. fiii i\i IIItM l T ehiirde acum casa tl-lul Un l ll INIlH I \ n u din Str Lule t-una 15, mobilate şi nemobilate având 22 camere, grajd de 10 cal, şopron de 6 trăsuri, 2 puniiiţe, l puţ şi grădină cu 2 pavilioane. Doritorii sc vor adresa la d-nu Proprietar In toate zilelede la orele «de «liminâţâ până la cinci (5) seară. Asemenea şi dea-rendat de la SI. Gliuorghe viitor moşia d-sale Copaciu din dis'netul Vlaşca plasa Cftlnîşte. 3-lea Tft. , S VISD-V1S DE PALATUL REGAL 1 db f^^IDEPîS^f .... . . I 1 | armu-\ V J/ Aiirj SiW,reproductor) iepe, mftnzî d>* pur-sănge, cal de curse, de călărie, de trăsuri. A se adresa la d-nu! Reimer administrator la moşia Paskani (jud. Ilfov 2 ore depărtată de Gapitală’l. nC IliPU I D! AT chiar dc acuma-Ut In Un Ini Al un .'tel situat Calea Victoria No. 147 Împreună cu dependinţe, grajd, şopron, curte, grădină, gaz aeriform In casă. Pentru desluşiri, a se adresa la No. 198 Calea Victoriei. lît' m inimi 1 lle acum Casele, IIEl MI-lllIlM I din Strada Academiei No. 11 compuse din IR Camere, cu o curte spaţioasă In care sa află erajdifl şopron şi alte dependinţe. Aceste case mal afi şi o grădină importantă A se adresa Strada Batiste No. 11. MOŞIA STREJEŞTI fitK districtul Romanul partea cuvenit d-nel Aletxaudrina Grădişteanu doctor Darvari si fosef Darvari se dă tn arendă do la 23 Aprilie 1887. Doritorii se pot adresa la d. «1oct or Darvari Strada Dorobanţilor No. 31 safl la d. avocat Mihail Pala Strada Academiei No. DR. VASILESCU Domiciliat în Calea Rahovei44, da con-sultaţiun) tn toate zilele de la orele 6—6 post-meridiane. o nnM\isn\n\ având «Diploma de maturitate», să oferă a d&leecţiunl,în vre-o familie pentru cursul primar sad secondar. mln special centru limba francesă, matematici şi ştiinţele fisico-naturale. A să adresa la redacţiunl. MOŞIA POIANA SATULUI, din dist. Ialomiţa pl. Ialomiţa, partea subsemnatului, împreună cu ca .ele c«*)e mari aflate pe dânsa, In care locuesle actualul areiidaş d-1 Fruozeanu, pre um şi tacsa podului după apa [aminiţei, se arendează pe termen dc cinci ani de la 23 Aprilie 1887. A se apresa strada Minerea No. 12 bis. Bucureşti. Xicn iMoscu. TUCI VECHE SI VIN ţuica şi vin de la d-nu Isaia Lerescu din Str. Episcopii, viş-a-vis de grădină se vinde la butelii ţuică de 10 ani, veritabilă garantată pe un led butelia do jumătate oca dreaptă a lui Cuza şi vin veritabil de masă uşor şi curat pe 40 PUBLICITATEA ZIARULUI „EPOCA N°. .3, STRADA EPISCOPIEI, N°. 3 L 4 i, PE M.&RVl BAI DE MARE ţ> „ Şub-semnalul antreprenor atrag atenţiunea onor. pu- f f blic visitator ca stagiunea băilor de mare s’afi deschis i “ la 15 Iuniu. BĂILE DINTRE VII Sunt cele mal bine situate, fundul mâreî este plan | şi aşternut un nisip argintiu. DRUM DE FIER J De mai multe ort pe zi cu preţul de 30 laani v dus şi Întors. ® RUFARIE DE BAE $ In abondentâ şi curată.—Servicifl prompt şi eftin. j| Cu stima. ‘ T. G. DABO. » 1 LA ORASIUL VIENA «nEE-A u VIILE DE VIENNE vis-â-vis de LIBRĂRIA SOCEC Recomandăm onorabilei noastre clientele pentru ieftlnatnte si soliditate următoarele noutăţi: Rufărie pentru Doamne şi Domni. Feţe de masă, şervete şi prosoape de pânză. Olandă veritabilă de Belgia şi Rum-burg. Madapolam franţuzesc de toate calităţile şi lâţimele. Batiste de olandă şi de lino albe şi colorate. Ciorapi de Dame şi Domni de Fii dTî-cosse, de bumbac, de lână şi de mătase. Flanele, cămăşi şi ismene de lână după sistcimi pofesorului - ^Tss & N. Blaranberg, Essais compară sur Ies institutions Ies lois et Ies moeurs de laRuumanie...............30.— H. Moser, L’Asie Centrale, 1 bean bol, illustre. . . 25.— Crally, l^a province â cheval d' d'.............25.— Dauphin, Les maîtresdela musique 1 voi.cart. toile. 10.— Delalour, Adam Snntli, ses travaux etc..........9.40 Spuller, Figures disparues, portraits contemporains 4.40 Aug. Vitu, Les miile et une nuits du thealre 3-e serie 4.40 Lesclide, Contes entra galant.....................7.50 F. du Boisgodey, llubis our l’ongle.............4.40 Marcel Semezies, L’Etoile âteinte.................4.40 Julius Stinde, La Familje Buchliolz...............3.75 lielenâ Vâcâresco, Chants d’aurore................3.75 Deuxieme sârie de 5 tablâaux de Mr. Grigoresco. . 20.— -----SEUL DEPOT A LA LIBRĂRIE CENTRALE------------------ AbonneBents â tous les journaux de France. *■ iVSTITim MEDICAL BUCUREŞTI 6.—STRADA VESTEI.—6 Secţia medicala 1, Hydrotherapia- 2. Kleetrizare — 3. Inthopedie—4. Gimnastica medicală—5. Orhalaţi—fi. Masajiti sistematic- 7. Ser-viciulla domioiliă — fi. Consultaţii medicale. Secţia higieniea i Bae abur . 2.50 1 Bae de putină cu şi fără duşe . 2.— medicamente.................1.— 1 duşe rece sistematică cu basin !.— BAI DE ABUR SI DE PUTINA Notăl. Băile de abur sunt deschise în toate zilele de la 7 ore dimineaţa ptnă la 7 ore seara. — 2. Pentru dame însă băile de abur, o-datâ pe săptămână Vinerea de la 7 ore dimineaţa piuă la 2 post-meridiane. Preţurile la secţia medicală conform prospectului. Direcţiunea ATELIER DE LEGATORIE ilFu I lUIEi îMJlWAUIILUII de la Sf. Sheorghe s’a mutat din Cassa Filitis Strada Biserica Fui No. 1 in Cassa Riscrici dintr’o zi tot Strada Biserica Km No. 10. BL A». Fâ?A&A? AVOCAT Str. Biserica Icni No. S bis. r \ M T"- -• T Al> - DE VENZARE s’au de ARENDAT MOŞIA POLOCINUL DE SUS depărtare 10 minute de gara Tu-lova şi oră de oraşul Bârlad. Are 310 laici arabile, 25 fănaţu şi 35 pădure, cu o cscelonla gospodărie, ave ud tot soiul de orarele şi o vie renumită. Moşia este hypotecaiâ la creditul rural cu 7:-,» 6,50 TECUCIU-BERLADBERLAO-TECUCIU Tecuciu pl. Bârlad sos. a. m. 6,15 8,00 Bârlad pl. Tecucifl sos. a. m. 8,40 10,40 lasi-l.ugheni-L'ngheui-Iasi Iaşi pl. Unghenl s. p. m. 3,25 3,49 a. m. 11,50 1,21 p. m. p.m. Ungheni pl. 2,00 4,40 Iaşi sos. 3,32 6,12 Iaşi pl. T.-Frumos Pâşcanl Roman sos. p. m. dim. 4,08 6,52 5,25 8,35 7,17 10,01 7,53 11,06 PLOESTI-PREDEAL-PREDEAL-PLOESCI Ploeştl pl. Câmpina Sinaia Predeal sos. Predeal pl. Sinaia Câmpina Ploeştl sos. p. m. 7,45 8,21 9,18 10,09 p. m. 4,51 5,32 6.29 7,25 dim. 7,05 8,11 9,09 10,00 VERESCIBOTOSANI-CAMPINAOOFTANA STAŢIUNEI Arăt. Tren. Tr.ac. p.am.l Verescl pl. Botoşani s. Botoşani pl. Verescl s. p. m. 2,08 2,03 5.21 7.21 p. m. 9,49 11,42 3,15 1,55 Câmpina p. Doftana s. Doftana p. Câmpina p. a. m. 11,20 11,00 p. m. 5,50 6,08 Galati-ltuzeu-ltuzeu-Galatl Galaţi pl. Brăila Buzefi sos. noap. 9,40 11,01 1,30 8,40 10,02 12,53 Buzău pl. Brăila Galaţi sos. 2.30 5,03 6,15 12,55 3,41 4,55 PASCANI-SUCEAVA-SUCEAVA-PASCANI Pâşcanl pl. Vereşcl Suceava Suceava pl Verescl Pâşcanl sos. dim. 10,40 12,08 12,23 5,00 5.40 6.41 sera 7.15 9,17 10,09 6,54 7,51 9.15 Bucureic? — TypograSs «Le Peuple Roum&ia», strada SpUcopiej No. 3. www.dacoromamca.ro . *••