ANUL I No. 193 A DOUA EDITIUNE MKRCURI 16 IULIE 1RR6 Grioore G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTFLE SE PLĂTESC TOT-D’AUNA ÎNAINTE : In ţară pe 1 an 40 lei. 0 luni ÎO lei, 3 luni 1“ lei in slriinetale 1 ui &0 lei, ti luni sr» iei ABONAMENTELE ÎNCEP LA i S' 16 A FIE CĂREI LUNI II EDAC Ţ I A Ho. 3.—Piaţa Episcopiei.—Ho. 3. N. Gr. FILIPESCU Proprietar AN JNCIUrULE SE PUÎUESC NUMAI LA ADMINISTRAŢIE I "litr i Orient 1» ies/ rn ! a ***&'. Ktx i:cA*y Deirmeu Mm, i>> ijalnţ/». Amlm'iiiri o•• pnjr. IV. lini • ’Vt autinetrl 1 , rertnmA ti" p*icî*i;- Ihus V lei fiu i». '.DMINJSTRATIA 3.—Piat.n Episcopiei.—Ho. 3. IO BANI NUMERUL MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA APARE IN TOATE ZILELE 1 O BANI NUMERUL SO BANI UN NllMER VECHIU MM1C DE LA REGE! REGIMUL TEROAREI PACEA IA ORIENT COND1CUTA! MIZERIILE LONDREI VELUL ALBASTRU NIMIC DE LA REGE! Valorosul nostru confrate din Iaşi face, în numerul seu de la 9 Iulie, o propunere pe care o credem foarte nepotrivită cu situaţiunea in care considerăm noi pe Rege faţă cu ţara. Organul oposiţiuni ieşene dupe ce constată, ceea-ce este riguros e-sact, că toată responsabilitatea si-tuaţiuni actuale cade esclusiv asupra capului Statului; dupejee arată, ceea ce este lot atât de esaet, că Regele se servă de preteeste spre a nu voi se restabilească echilibrul constituţional sdruncinat prin gu-vernămîntul personal ce a itiaugu-ral în ţară, apoi face o propunere şi anume ca opoziţiunea se ceară Regelui ca alegerile comunale din No-embrie st fie libere, complect libere. Noi ne declarăm din capul locului eontra unei asemenea propuneri şi iată motivele pe cari ne inte-meiâm : Este cunoscut că opoziţiunea* a Început prin a face tot soiul de doleanţe către Capul statului spre a’l determina se esercile prerogativele sale regale: depărtîndu ’şi miniştrii, disolvind Camerile şi făcând apel la ţară care se hotărască între colectivişti şi opoziţiuue. Ce putea se fie mai respectuos şi mai just de cât o asemenea cerere? Cum a răspuns Regele la ea ? Prin un refuz categoric. Atunci opoziţiunea vâzind că Regele, cu bună ştiinţă, tolerează o stare de lucruri neconstituţională şi vătămătoare ţeri şi că prin urmare îşi asumă responsabilitatea ei, a luat decisiunea a nu se mai adresa Coroanei, ci a se adresa ţereî şi a lupta prin căi, cari de o cam-datâ se nu treacă peste marginile legalităţi, spre a sili pe rege se se plece înaintea voinţei naţiuni. Aceasta e lupta pe care o facem acum. Aşa fiind însă, ce înţeles ar avea o procedare a noastră, care ne-ar întoarce tocmai de unde am plecat? Dacă am admite şi am pune în lucrare propunerea ce face Lupta, s ar putea întîmpla una din doue: sau Regele, cum e foarte probabil, ne-ar refuza şi atunci ne-am acoperi de ridicol, sau ar manifesta prin vre un chip oare-care, şi despre aceasta voiu vorbi rnaî jos, dorinţa sa ca alegerile se se facă libere de or ce presiune guvernamentală, şi în asemenea cas ar fi şi mai reu, căci în loc de a reuşi se impunem Regelui Voinţa Ţeriî, am da cuvlnt capului Statului, se zică şi se creazâ că prin voia Iul am reuşit. Consecinţele, dupe cum le înţelege or-cine, ar fi foarte grave : De unde ne silim din toate puterile noastre se facem se triumfe In ţară un regim parlamentar, cinstit şi în toată plenitudinea lui, noi am fi nevoiţi a continuu, prin cooperarea noastră, regimul personal tn contra caria tocmai strigăm. Nu; nu trebue se cerem, nti tre-bue se primim nimic de la Rege. De astă zi înninte nu trebue se cerem îndreptarea lucrurilur de cit numai de la ţară. O linie de demarcaţiune bine lămurită trebue făcută : De o parte trebue se stea Regele cu colectivitatea sa, de cea altă se stea ţara. Iată adevărata situnţiune, pe care noi nu se cuvine s'o mai schimbăm cu nici un chip. Regele poate păşi, duca vooşto. peste această linie de demarcaţie; noi inse, nu putem face aceasta fără a ne umili şi a compromite regimul nostru constituţional. Dacă în această stare fiind, vom învinge, vom putea atunci sili pe Rege se primească condiţiunile noastre, adică aleţeriî, care sunt : intrarea în constituţiune şi respectul pentru opinia publică, şi a'l face se înţeleagă eâ nu ’şi a găsit locul unde se se joace de-a despo-tismu. De nu vom învinge, va fi înţeles că ţara nu e în stare se'şl poată scutura jugul, şi vom avisa atunci la ce e de făcut. Aceasta va li a treia şi ultima faşă in care va intra lupta noastră. Dar nici practică nu poate fi o asemenea propunere. In adevăr, daca am admite-că Regele primeşte cererea oposiţiuneî, cum piine-va el iu lucrare libertatea alegerilor? Prin niscaî-va cuvinte ca cele de la 1876 pe care ar autorisa pecine-va se le dea iu cunoştinţa ţării? Dar ce garanţie avem că ordinele Regelui vor fi eseeutate de colectivişti ? Dar cine ne asigură că aceste cuvinte n’ar lorrmi, Jupe ce în timpul alegerilor se vor esercita ţoale presiunile posibile, uir argument tocmai contra noastră şi ni s’ar zice: «Nu ve puteţi plinge, aţi cerut alegeri libere,Regele v’a promis aceasta, şi lotuşi nu aţi reuşit». Deci nici practică nu este propunerea de. a cere Regelui se garanteze libertatea alegerilor. Dacă Regele in faţa conteslaţiuni-lor «e se ridică din toate părţile a-supra legitimităţii guvernului seu, ar voi se afle adevărul, el ar putea se încredinţeze frânele cârmuire!, pe timpul alegerilor, unui minister trecător, şi, egalisând ast-fel lupta, ar putea alia care este opiniunea ţereî. Dar aceasta Regele nu o face,ceea ce dovedeşte că nu voeşte cu nici un chip se se lepede de colectivitate. Se remâe dar cu ea, iar noi sc stăm cu ţara pe care s’o îndemnăm a lupta din răsputeri spre a scutura jugul ce i s’a atârnat de gât. Că vor fi presiuni mari în alegeri, că guvernul va căuta se înăbuşe voinţa ţereî si de astă dată precum a făcut tot-d’atina, nici vorbă nu încape ; dar la rândul nostru, datori suntem a desfăşura toată energia de care sun'em capabili spre a’i pa-ralisa ori-ce încercare. Se nu cerem însă de la nimeni nimic, ci puterea noastră s'o luăm numai de la uoi. Cât pentru Rege, e bine so l lăsăm în pace M. S. e ocupat cu socotelile veniturilor sale; mâine, poi-mâne va face, dupe cum sa spune, o inspecţiune generală pe la proprietăţile sale, şi pe la domeniele coroanei, «şa ca ancate constituţionale ocupaţii îi absorb prea mult timp spre a se mai ţiu tea gândi şi la alegerile comunale. E chiar păcat să deranjăm pe constituţionalul nostru Rege cu propuneri aşa de nepotrivite. Londra, 20 Iulie. — Lordul Salis-bury s'a întors de la Osborne. El a primit misiunea de a forma cabinetul. Noul Pnriament se va întruni la 5 August pentju a alege pe speaker (preşedinte). Sesiunea nu va duru de cât vre o nouă zile. Apoi parlamentul se va amâna până în luna lui Octombre. l ondra, 26 Iulie.—Ştirea dată de ziarul «Oaulois» şi după care regina Victoria ar ti având de gând a conferi «Ordinul Jariotierii» prinţulut Alexandru al Rulgariel, este eu totul nefun-datâ. Listele provisorii pentru consiliul comunal se găsesc în birourile ziarului piaţa Episcopii 3. Primim cu plăcere ori-ce reclama-tiuni privitoare la înscrierea sau ne-inscrierea alegatorilor si ne oferim a le satisface cererile. REGIMUL TEROARE! Sistemul de teroare inaugurat in capitală de generalul de bătăuşi Radu Mihaiu şi de urrtaşul seu Mo-ruzi, a început a d» ţ uleie sile tn provincie. Prefecţi* vizând că faptele sevârşile lor din ca- pitală rămân nepedepsite, nu se mai stiesc d’a ameninţa şi maltrata pe cetăţeni. Justiţia nu mai este de cât sluga plecată a admioistruţiimei. lucru cecu prisos s’a dovedit cu oca siunea asasinatelor de la Teleorman. O asemenea stare de lucruri trebuia se producă o anarhie complectă. Ce tăţeanul negăsind apărare nieăeri, recurge la armă şi se apără singur. Cele ce s’au petrecut în ltamnicu-Veloi ne dau o dovadă pipăită că suntem sub un regim de teroare contra cărui naţiunea întreagă va fi silită se se ridice spre a’.şi apăra existenţa şi libertăţile. Dăm aci expunerea faptelor aşa cum ele ne au l'osţ corn unicate de martori oculari. Or-ce comenta'’este de prisos tn faţa lor : In faţa atâtor abusurl şi jafuri comise de guvernanţi, crezusem de datoria noastră să ne constituim lnlr'un comitet şi prin mijlocul presei şi al altor mijloace legale, să ne manifestăm dorinţa de a se înlătura guvernul actual. In acest scop am ţinut câte-va întruniri intime în cari am luat resoln-ţiunea să scoatem un ziar. Prefectul Simulescu, cum a văzut ziarul 'şi a pus agenţii Iul, între cari cei mai principali Inginerul Zâgănescu şi sub-profectul Meculescu, ca să ne insulte pe piaţa o-raşiului şi să ne ameninţe cu bătaia Primul atentat Intr’o seara unul dintre noi, Al. Zu-grăvescu, fiind insultai tn publi: de Meculcscu, a răspuns cu insultă, şi fiind lovii, la rândul său a lovit cu palma şi cu pumnul, neavend nici baston asuprâ’şî.» Din simplă bâtae, ce e acest fapt, administraţia a întrebuinţat toate mijloacele de presiune asupra justiţiei, ca aceasta să pună în sarcina d-lul Zugră-vescu o tentativă de omor, şi pentru ajungerea acestui scop a esercitat presiuni şi mai puternice asupra medicilor din localitate, cari sunt toţi funcţionari publici. Pregătiri In urma acestui eşec, nereuşind a ne intimida prin violenţe, Prefectul Simule*cu. >1 a pus în gând să ne şteargă de pe fata pământului, să se scape definitiv de pre»"nţa noastră. In acest scop ’s'i-a oreanisat o bandă de mal bine de 30 de inşi, între cari un primar şi un învăţător sătesc. Acest din urmă de lei din comuna Tetoiu, adus de trei zile în oraş, sfida lumea pe piaţă şi căuta să se vîre printre noi. Indata svonul public ne-a spus că este un bătăuş. Figura sălbatecă ş: portul indicaO îndestul meseria luî. Ne aru adresat îndată d-lul Procuror şi d-lui Judo Instructor; d-!or însu-şl aii văzut pe acest cap de bandă pe piaţă în serile de 0—11 şi îl corent, dar nu se făcu nimic pentru a garanta siguranţa şi'Aviaţa cetăţenilor. Al doilea atentat In noaptea de 10 spre ti la ora unu, când d. Al. Zugrăvescu voia să intre acasă, a fost atacai de acest bătăuş, şi a scăpat numai fiind că a fost aproape de casă. şi a strigat ajutor. A doua zi am telegrafia! d-lui Procuror general al Gurţei Craiova să ia măsuri a ne apara vieţile şi să vină a constata acest asasinat şi întâlnind pe d. Substitui şi d. Jude Instructor le-ara declarat, că în faţa aceştei intenţiunl criminale a administraţiei, vom purta şi ne vom apăra cu arme Telegraful complice al bătăuşilor Am telegraliat ziarelor depeşa următoare, dara fost refuzată pe motivele ce se vor vedea mai jos : Ziarelor «Epoca, România» Bucureşti şi Procurorului General. Craiova* «Încercările de asasinate continuă în Vâlcea. v “Alaită-erl sub-prefectul Meculescu, a atacat pe d. Zugrăvescu. «Nereuşind,pi efectul adus asasin din judeţ, un învăţător sătesc din comuna Tetoiu şi un primar sătesc; cel d'ln-lâiu atacat astă noapte pe d. Zugră-verscu şi a încercat a’l omorî. 1). Zu-grăvescu fiind aproape de casă şi strigând ajutor a reuşit să scape. Asasinii s'au refugiat în curtea prefectului, cure şade alături cu d. Zugrăvescu şi în curtea căruia au fost văzuţi în cursul zilei. Alte ameninţări şi violenţe descriu cu poşta. «In ţara aceasta ne mal fiind siguranţă şi legi, ne vom apăra singuri. Cază a-supra provocatorilor şi asupra celor care tolerează ase ni" nea fapte. (ss) Scarlat Călinesscu, M. 1. Vladi-mirescu, I. Bucşenescu, G. N. Ilerăscu, 1. Sinescu, N. Bonciu, N. Iepure, P. Apostolescu, 1. N. tancovescu, Achil Zamfirol, Rar. Davidescu, Al. Zugrâ-vescu, C. Stavrescu. Vineri 11 Iulie, 2 ore dupe amiaz. Acesta telegramă se primeşte Vineri de oficiul telegrafic şi se refuză Sâmbătă : Pe mojicul că conţine cuvinte o fensaloare la adresa guvernului, se refuză eomform ort. 7 din lege.» Şeful statici Lupesou Al III-lea atentat Prefectul Simulescu, vrea însă cu ori-ce preţ să ne cureţe şi văzând ca până aci n'a reuşit, tn noaptea de li spre 12 'şi a desfăşurat toate puterile. Odată cu seara tot oraşul a văzul peste 30 bătăuşi ocupând piaţa din centrul oraşului. Dupe ce s au îmbăiat, pe la orele 9 afl dispărut. Mai multe persoane ne spuneau că în acea noapte vom suferi bătaecruntă. In faţa acestor prevestiri, voind să e-vitâm scandalul, ne-am decis să ne retragem de vreme acasă, şi am plecat fie-care In altă direcţiune. Find-că auziserăm însă, că administraţia desemnase bătăuşilor în special pe d-nii Haralamb Davidescu şi A-lexandru Zugrăvescu , câţl-va dintre noi şi anume d-nii N. Bonciu, P. Apostolescu şi G. Sloenescu, luară hotârî-rea să conducă pe cel doi până acasă la d. Haralamb Davidescu, unde s'a înţeles să se culce în acea noapte şi d. Zugrăvescu. Mergând cu toţii până la poarta casei d-lui Davidescu, să văd înconjuraţi de. 30 bâlăuşî, postaţi din vreme şi puşi la pândă acolo. In scurt timp a sosit şi poliţia întreagă din tot oraşul, care până atunci fusese concentrată pe piaţă. Bătăuşii Înarmaţi, încep atacul contra celor 5 membrii al oposiţiej, lovindu’I cu reteveele ; aceştia apărându-se descarcă două focuri de revolver, în urma cărora principalul bătăuş învăţătorul din Tetoiu, cade. In faţa acestei uLi udiui, cei-l'laţl bătăuşi o iafi la fugă şi ai noştri! intră în casa d-lui Davidescu. Atunci poliţia cu armata asediază pe refugiaţi şi încearcă să pătrundă în casă ; dar cei 5 valoroşi cetăţeni rvsislă timp de o oră până a venit d. Jude-iustructor, d. Sub-stitut şi d. Comandant al regimen-lu'uî de Dorobanţi, însoţit de d. iocot.-colonol IvanovicI, cărora se predaii de bunâ-voe. Ei ast-fel simt arestaţi, pentru că ’şi aii apărat viaţa contra ucigaşilor ucigaşului Simulescu. S'au făcut perchisiţiunl în timpul a-cestal nopţi la d-nii Const. M. Ilerăscu, Nicolae Epure şi loan N. lancovescu. Telegraful proprietatea prefectului In urma acestor fapte sălbatice am telegraflat ziarelor şi procurorului ge-eeral următoarele depeşi : D-lui Procuror genera!, Craiova «După prevestirea telegrafică ce am fă-fut eri, astă noapte administraţia d-lul prefect Simulescu a provocat omor. «Suntem inculpaţi şi arestaţi pentru omorul dc astă noapte. «In interesul justiţiei şi al legii, vâ rugăm veniţi aici să dirigiaţi în persoană instrucţia criminală. «Sunt fapte grave, cari trebuesc urmărite şi constatate. (ss N. Em. Bonciu, Har. Davidescu. R. Apostolescu, Al. Zugrăvescu. «Conţinând cuvinte ofensatoare la a-dresa administraţiei guvernului, se re-fusă conform ari. 7 din lege... I upeşen. Ziarului Epoca .şi România, Bucureşti «Cele prevestite denbî prin precedentele telegrame s'aQ realisat. Astă noapte bande de bătăuşi ai .administraţiei cutreerând oraşul aii atacat cinci membrii ai oposiţiei. Aceştia răspunzând la violenţe prin violenţe, un bătăuş a cazul mort. Comunicaţi ziarelor. Membrii oposiţii arestaţi. (ss)Searlnt Câlinescu, G.Tufeanu, 1. Sinescu,Ach. Zamtlrolu, loan N. lanco-vescu, G. N. Stavrescu, Const. N. He-rescu, Niculae Iepure, M. I. Vladimi-rescu, loan G/ Augelescu. Sâmbătă 12 Iulie. Aceasta conţinând cuvinte ofensatoare la adresa guvernului se refusă conform art. 7 din lege. şeful staţiei Lupescu. laţii unde ani ajuns sub regimul d-lui Ion Brâtianu. Cine nu e colectivist, sau cutează se se opue chiar prin mijloacele cele mal licite colectivitâţeî, nu mai e sigur nici de libertate, nici de <>-noare, nici de viaţă. Sbirii poliţiei şi al prefecţilor recrutaţi din drojdia societăţei sunt protegiaţi făţiş de toate autorităţile constituite. Justiţia, administraţia, telegraful, sunt la dispoziţiuuea lor. Gând un cetăţean e maltratat, bătut, ba chiar asasinat de bătăuşi, toate puterile Statului interviu in favoarea făptaşilor şi lucrul se face muşama. Când cetăţenii se aperă, precum sau aperat în Râmnieu-Vâlcea, şi sângele curge cum era de aşteptat, atunci acei cari au fost în cazul ccl mai flagrant de legitimă aperare sunt arestaţi şi trataţi ca nişte asasini. Telegraful refuză d’a comunica www.dacoromanica.ro 2 EPOCA — 16 IULIE depeşile lor autorităţilor constituite şi ziarelor, pe când acelaş oficiu telegrafic, găseşte eu cale d a expedia ziarelor oficioase, depeşa prin care acei cari s au apărat sunt insultaţi şi calomniaţi. In faţa unei asemenea situaţiuni, ce mai rămâne cetăţenilor de făcut spre a se apăra contra sbirilor poliţieneşti şi prefectoriali ? Nimic de cât a lua arma în mână şi a respunde la violenţă prin violenţă. Aşa au făcut cetăţenii dim Râm-nicu-Vâlcea. E dureros ca uneltirile şi infamiele unui prefect criminal se fi costat viaţa unui om care se zice că este tată de familie. Sângele versat se cadă asupra a-celor cari au fost provocatorii faptului ! BULETIN EXTERIOR PACEA IN ORIENT Pentru moment situaţiunea politicei generale merge spre potolire. Din toate părţile sosesc ştiri cari dovedesc că vom trece prin un period de linişte relativă. Cât va ţine acest calm provisor, nimeni nu o poate prevede. Dar ceea ce pare sigur este că până la toamna se vor produceiarevenimente cari vor turbura seninătatea aparentă a situaţiunel. N’are cine-va de cât să citească cu a-tenţiune mesagiul de deschidere al Camerei sârbeşti şi răspunsul la acest mesagid, spre a se convinge că Serbia consideră cestiunea bul gară-ru mei iotă Încă ca deschisă. Atât In mesagiu cât şi In răspuns este vorba de echilibru balcanic. Atât Regele Milan cât şi majoritatea poporului sârbesc sunt de a-cord spre a menţinea Serbiei rolul de apărător al stărei de lucruri creată de tratatul din Berlin In peninsula balcanică Nu e vorbă, această bază a politicei sârbeşti a devenit cam şubreda dupe răsboiul nenorocit din anul trecut şi faptul Împlinit a unirel personale a Bulgariei cu Rumelia. Dar totuşi să pot ivi împrejurări In care Serbia să Încerce a lua revanşă pentru înfrângerea suferită In ultimul resboiu serbo-bulgar. O asemenea eventualitate ar fi o mişcare ce s'ar produce In Bulgaria contra principelui Alexandru şi Intre naţiunea ruseasca care ar urma-o. Dar ptnâ acum nu este nici o probabilitate ca lucrurile să se desvolte cu atâta repeziciune 1n Bulgaria. Cu toata oposiţiunea ce i s'a făcut In sinul Adunării şi unele succese parţiale ale adversarilor lui, posiţiunea d-lul Karavelof a eşit Întărită din luptele crâncene pe cari le-a avut să le susţie în Sobranie. Chiar după ce 11 părăsi d. Radoslavof, unul din miniştrii care dispunea de un grup destul de Însemnat Parlament, primul-ministru a reuşit a ţine piept oposiţiunei şi a Închide sesiunea după ce obţinuse votarea a mal multor proecte de legi însemnate. Din puntul de vedere interior, gu- vernul bulgar este dar asigurat pentru moment. Tot ast-fel pare ca şi situaţiunea esterioarâ a principatului tinde a să apropia de starea normală. Se anunţă din Constantinopol că după ce Gadban Effendi a făcut Sultanului declaraţiunl din cele mal pacifice din partea principelui Alexandru şi a desminţit sgomotele de pregătiri militare ale Rulgariel, Turcia a luat măsuri pentru a demobiliza armata el. Prin urmare totul merge spre pace In peninsula Balcanică. Dar cestiunea orientului este una dintr’acele care conţin tot felul de surprinderi. Clnd crezi că e Închisă chiar Intr’un mod vremelnic, de o dată te pomeneşti cu un incident ce o pune iarăşi pe tapet, provocând din nod ciocnirea tntre o-sebitele interese din cari să compune marele litigiu oriental. V. CRONICA CONDICUTA! Este de netăgăduit ca spiritul de asocia-ţiune se desvoltajdin ce tn ce mai mult în ţara noastră. De unde până mai erl alalta-erl, bărbatul se asocia cu nevasta sa... şi adesea cu un aJ treilea domnişor ca se vieţueascâ împreună. încet încet aO Început se isvo-rească mii şi sute de asociaţiuni toate cu desăvârşire naţionale. Trufandalele acestei specii de Întovărăşiri în timpurile din urmă sunt : societatea Cuţa Vodă aeea cu dobitoacele, care a făcut se isbucnească un hohot de rîs de la răsărit până la apus.şi asociaţiunea clubului doamnelor,despre care nu voit) vorbi până ce nu voio afla la câte ceasuri din noapte vor lua obiceiul se se întoarcă acasă, membrele acestei societăţi. Asta-zl, ne sosesc prin poşte anunciurile unei societăţi întocmită sub firma Colecli-vescu-Ciocoiescu în scop de a băga slugi la stăpân, şi sunt convins ca în timpurile actuale, afacerile acestei case merge cât se poate de bine. lată anunciul: «Aducem la cunoştinţa onor. public că am deschis un biurou de plasament pentru tot felul de servitorii, mal ales pentru slugi mai de sus, ca vatafi şi sufragii, camardinerlj vânători de vânat mare şi vânat mărunt fgrand veneur şi petit veucurj precum şi slugi de jos ca: maturatori , rândaşl de cuhnie şi de grajduri. «Fiind-ca la o casă mare din capitala dupe calea Victoriei, peste drum de băcăniile d-lor Petrache loan şi loan Colţescu, sunt vacante asemenea slujbe, facem cunoscut că ne însărcinam cu plasarea unor asemenea slugi care se vor adresa la biroul nostru unde vor da o remiză onestă şi proporţională cu leafa, căci noi avem preferenţa pentru orice afacere de la acea înaltă casă cu care facem treburile de zece ani. «Cel ce vor a fi angajaţi acolo ca servitori trebue sâ întrunească următoarele condiţiuni: sâ aibe reputaţie rea şi cât se poate pătată cu antecedente ca acestea: planuri falşe pentru vânzare de moşii, sâ fie bănuit de vre-o crimă sad asasinat, pentru aceasta detaliurl nu se pot cere, căci Barbu Catargiu este mort,a murit şi Deşliu care a fost procuror şi afacerea s'a făcut muşama. Slugile trebue se mal aibe în fine ca condiţiune se fi trăit şi sâ fi locuit până aci de pomana, se aibe numeroase progenituri, dar acte de stare civilă nu se cere. • Mal facem cunoscut că slugile vor fi plătite bine din veniturile unor mari moşii şi frumoase păduri hrăpite din averea ţerel. Dar nu vor priimi slugile leafa In aur, a-ceasta se previne de acum, nu numai din causa agiulul, dar fiind-câ numai stăpânul casei priimeşte In aur leafa înaltei slujbe ce ocupă cu dărnicia îndestul de cunoscuta. «Biroul nostru este situat str. Carol I-iO de la No. 1876 până la 1886,fiind mare, spaţios şi bine aranjat. Cu stimă t'oleeltvowoii wi Clocoescii INFORMAŢI UN I Corespondentul nostru din Bârlad ce plânge că şeful staţiei poştale din acel oraş nu liberează ziarul nostru de cât o oră şi jumătate dupe sosirea trenului, pe când înainte predarea se făcea cu 15 minute dupe sosire. Atragem atenţiunea d-lui Director al poştelor asupra acestor şicane. * Monitorul de azi publică ştiri de la Curte pe care le-am dat noi deja de mai multe zile. # D. Ferekidi, ministru de externe, care fusese la Florica se primească ordine de la d. 1. Brălianu, s’a întors aseară în capitală. * Consiliul comunal a decis se i-a în discuţie de urgenţă raportul privitor la ancheta făcută fostului primar d.N. Eleva. * PrinţulOurousaf, ministrul Rusii, a plecat azi la Sinaia, spre a da vi-sita de plecare M. S. Regelui. K D. Populeanu, procuror general, care a fost însărcinat a face anche-ia asupra scandalurilor din Rîm-nicu-Velcea, a plecat azi acolo. Programa de la Turnu-Măgurele va fi urmată şi în această anchetă. cu multa amabilitate şi a mulţumit re-presentaţiuni naţionale pentru supunerea şi patriotismul ei. Adresa, care este o parafrază la discursul tronului, promite monarhului că se va conforma dorinţei Regelui in privinţa interesului şi progresului naţional. Poporul sârb — ast-fel zice adresa — are toată iticrederea in Rege, care din causa zelului prea mare d’a îndeplini sacrele datorii către popor,în faţaveri-colului ce’l ameninţă, nesocoteşte propriul seu pericol. Scttpcina mulţumeşte regelui că a ştiut sâ apere interesele naţionale, chemând, spre mulţumirea na-ţiunei, armata sub drapel, ca sâ protesteze în contra propagandei de desor-dine la graniţele sale şi contra propagandei interesate din peninsula Balcanică. înţelepciunea a reţinut pdpionarh atunci când puterile mari s’afi opus spre a mai continua resbelul. Poporul insă este şi va fi pururea gata a ’şi apăra interesele contra vr'unei schimbări iti peninsula Balcanică şi deci regele poate conta tot d’auna pe supunerea, entu-siasmul şi sacrificiul poporului. Adresa mai adaogă că Scupcina constată cu mulţumire că ţara stă în bune relaţiuni cu cele Vaite feri limitrofe şi luând cunoştinţă de aceasta, promite a da atenţiune [şi resolva toat lucrările anunţate prin a discursul tronului şi termina cu strigătul entusiast : Trăiască Regele Milan 1!trăiască familia regată! Pelemliurg, 24 Iulie.—De vr’o câ-te-va zile d. Paul Deroulede se află la Moscova. El va visita şi Petersburg. După o esplicaţie ce ar fi dat intr’o între-vorbire ce a avut la Odesa, scopul lui este ca sâ se convingă întru cât Erancia poate conta pe Rusia. Gigantica navă «l.ieutenant Iljin» a fost astă-zî pusă in apă. După părerea mai multor specialişti, această navă e cea mai perfectă din câte s’a văzut până astă-zî în lechnica de construcţie navală. Această navă, care va fi adausă la flota baltică aparţine sistemului «Torpedo-Catelier». Serviciul ei va consta în nimicirea bărcilor de mină. Această corabie e foarte tare armată şi posedă o mare iuţeală. fn urma cxplosiunei de la Pesky s'a făcut o perchiziţie la toate prăvăliile ce fac negoţ cu fărămiluri de fer, s’ar fi găsit ca ia o mie de grenate. DECRETE — Consiliul general al judeţului Suceava este aulorisal a contracta de la Casa de depuneri şi consemnaţiuaî un împrumut de lei 15,000 pentru plata exproprierilor fâcute cu linia ferată FuILicenl-Dolhalsca. — D. Mihalaclie Becu, fost revisor la regia tutunurilor este numit în postul de director al arestului preventiv din judeţul Romauaţt. TELEUMIE Dl\ STREIAATATE .Vis, 24 Iulie. — Membru Scupcinei s’aiipresentat azi în corpore la\Rege pentru a’i preda respunsul Scupcinei la discursul tronului. Regele a primit adresa Sofia, 24 Iulie. — intre proecte/e de legi adoptate de Sobrania se află şi un credit de 500,000 franci pentru întreprinderea studirlor preliminare ale următoarelor trei cui ferate : i Calea ferată Sofia—Schumla prin Plevna —Tir-nova ; 2. O linie ferată care se unească Sistov-Nova-Sagora _ via Tirnova ; 3. Calea ferată lamboli-Burgas. Acest credit a fost adoptat după o vie discuţiune şi după ce ministrul de finance a declarat că pentru construirea acestor linii ferate se va cere o încuviinţare specială de la Sobrania. S’a mai acordat ministrului de resbel un credit de 36 milioane, împărţit pe şase ani, pentru com-plectarea aprovisionărilor armatei. D. Zankov şi 18 partisanî d’ai lui fiind contra lacestei legi au părăsit sala înainte de votarea ei. La urmă s’a respins propunerea d-luî 7. ankov şi a oposiţiunei, care cere convocarea unei Sobranie mari ca sâ sanc-ţioneze schimbările constituţiuneî primite in 1883. Paris, 25 Iulie. — Din Sofia se scrie că guvernul dupe închiderea sesiunei parlamentare a convocat miliţia la exerciţiurt regulate, care au se înceapă la Iulie. Aceasţă disposiţiune de natură excepţională produce o oarecare sensaţiune. Yisch. 25 Inlie. — Scupcina a acordat guvernului printr’un vot unanim un bil de indemnitate la toate legile atât cele extraordinare cât şi cele privitoare la resbel şi a trecut dupâ aceea la desbaterea verificărilor. Montevideo, 23 Iulie.—Ziarele oposiţiunei reproducând un articol al unui ziar diu Buenos-Ayres, prin care se insultă corpul diplomatic, Preşedintele Republicei contrar eonstrucţiunei şi le-get asupra presei, a arestat şease ziarişti. Corpul diplomatic a cerut punerea lor in libertate. Dupe ultimele ştiri un ziarist frances a fost deja pus în libertate. Berlin. 24Iulie.—«Kreuţzeitutig» zice că d. Giers va pleca abia în luna August la Fratizensbad şi că se îndoeşte de visita d-lui Giers la principele de Bis-mur/c; de oare ce aresta pleacă in primele zile ale lui A ugust la h'issmgen Această din urmă împrejurare nu exclude însă definitiv întâlnirea d-lui de Giers cu principele de Birmarc, mai cu seamă eă plecarea acestuia la Kissingen nu e tură sigură. I.ondra. 24 Iulie.— Asupra comti-tuirei cabinetului mise poate spuneîncă, nimic sigur. Lordul Satisbury a refusat d’a intra în cabinet. BĂILE IIALTA-ALBA SI CONSECINŢELE PRIVILEGIELOR Minunele ce văd pe fie-care. zi la a-ceste bai, nu mfi lasă a sta indiferent şi a nu ’mi manifesta indignarea contra Consiliului de Miniştrii, care a Întocmit Regulamentul de privilegiu, fă. când ca băile Balta-Alba, să nu se bucure de dreptul dat de Corpurile Legiuitoare tutulor călătorilor la băile din ţară de abeneflcia de reducţiunea taxelor căilor ferate. ” Indignarea ’mî este pornită dintr'un simţimânt uman ; văd că la aceste băl vin o‘.mulţime de persoane grav bolnave, neputând umbla de cât pe paturi purtate de oameni şi după cîte-va băi calde de nomol, nn numai că pot umbla, dar chiar se pot plimba pe frumosul şi bine plantatul Aleiu al Stabilimentului balnear al doamnei dr. Veleanu; pe când alte persoane tot aşa de suferinde,sunt forţate a se duce pe la alte băi, care băl le sunt prea puţin folositoare, ba pot chiar zice de loc pentru boalele de cari sunt atinse, şi|aceasta pentru motivul că se pot bucura ide beneficiul reducţiunel taxelor FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (») MIZERIILE LONDREI Dreptatea lui Mae Allan. UoWrârâ că lupta nu va Înceta de cât atunci când unul din adversari nu va mai fi In stare să se bata. Cu toate acestea, dacă duelul cu spada nu va eşi la un capăt dupe ce va fi ţinut un sfert de ceas,ca să seţisprăvească odată, cel ce se va simţi lntâid obosit va putea să ceară pistoalele. Mac Allan atacă pe Englez ca un om ce voeşte să isprăvească iute cu or ce preţ- Sir Patrice, duelis, desăvârşit, se apără un timp cu o superioritate evidentă mărita de un sânge rece extraordinar. Ştia că cel mai serios pericol ce a-meninţâ pe un luptător nu vine de la dibăcia adversarului săd, pe cât de la propria hotărâre de a fi ucis numai să ucidă pe cel alt. Până la urmă, mişcările lui Mac Allan obosiră într’atât pe Sir Patrice că el se decise să sfârşească Îndată. Dupe două, trei finte iscusite, judecând câ momentul e bun, lungi braţul; o sensaţiune de arsură la umăr 11 sili se dea Indărapt. Ferul Irlandezului Ii făcuse o rana dureroasa, dar cel puţin avea mulţumirea de a fi lovit şi el pe duşmanul său In pet. — Opriţi-vă, d-lor, zise unul din martori. Luptătorii aveau în adevăr nevoe de un moment dc repaos ,îndată ce Englezul voi să reînceapâ lupta, braţul său amorţit, din causa rânel sale făcu să se Înţeleagă că nu se mai putea bate cu spada. Arata starea lui unui din martorii săi, care la rândul săd, vorbi despre asta cu tovarăşii lui. — Sir Patrice Vellinster poate cel puţin să ţie un pistol ? Întrebă Mac Allan cu un aer ironic, cum i se spuse ce să Întâmplase. — Designr! respunse Englezul fâ-cându-se cât se poate de nalt. — Atunci să urmăm cu pistolul ? Mâsurarâ 25 paşi, apoi conveniră că adversarii vor trage, mergând unul a-supra altuia, în voe de două ori, căci ţineaţi o armă In fie-care mână. Dacă unul va nemeri pe celalt. şi chiar dacă viaţa unuia va atârna de placul celui lalt, martorii nu trebuie nici să se Încerce a interveni. La semnul cuvenit, Mac Allan porni Încet spre compatriotul său. Cel cari privead erau mişcaţi şi plini de Îngrijire. Englezul, fără a se mişca de loc, chiti pe tânăr cu cea mai rece băgare de seamă. Cu toata bravura lor obişnuită, cel patru martori se simţiră speriaţi văzând pe aceşti oameni cutezători, din care unul trebuia să moară In curând. Mac Allan Înainta mereu, cu mâinele Întinse Înainte. Era la 15 paşi de duşmanul său când acesta trase. O lovitură la cap II sili să se 0-preascâ ; se scutură ca un câne muiat, înţelese ca fusese numai puţin atins, puse din nou pistolul la ochid şi trase la rândul săd. Englezul nu mişcă, prin urmare nu era lovit. — Eşti rănit ? întrebă unul din martori pe Irlandez. — Nu vă mişcaţi, d-lor, respunse iute acesta. Nu poate fi ceva serios, căci simt o durere prea mică. Era ceva neînsemnat In adevăr. Glonţul lui Sir Vellinster îi şterse uşor tâmpla. Aruncând departe pistolul săd ne-trebuincios, Irlandesut păşi din nod spre Sir Patrice. 0 groaznică şi nestrămutată hotărâre se citea In ochii săi. Englezul Înţelese câ trebuia să ’1 0-moare iute şi fără greş daca voia să şt scape viaţa. Trase a doua oară In timp ce adversarul său ridică mâna spre a da foc. Mac Allan lăsă se-I cadă ultimul pistol ; o mica dâră de sâng curgea din o rană grea ce primise la antibraţul drept. Sir Patrice crezu că se clatină şi prin o mişcare instinctivă se repezi ca să ’1 reţie Înainte ca să cada — Stai, milord, strigă rănitul cu un glas Îngrozitor. Stai unde eşti. Mai am să trag un glonţ încă, cel care va nemeri, dacă Îmi dai voe ? Şi prin o sforţare cumplită, ridică de jos arma cu mâna stângă, apoi cu un pas şovăitor, trăgănat, dar lotuşi regulat, şi dovedind o putere de voinţă nespusa, tnaintă asupra duşmanului săd. O bucurie nemărginită strălucea In ochii săi. o mulţumire cruda şi sângeroasă se vedea în paloarea obrajilor săi şi în contracţiunea buzelor sale. Sir Patrice lş puse cruciş braţele pe pept; rece şi liniştit, privea cum li vine moartea. Martorii se cutremurau de o groază instinctivă. Unul îşi ascunse obrazul In mâini spre a nu vedea sângerosul des-nodământ ce era să aibă loc In curând. Un altul şi mai speriat nu putu sâ se împedice de a striga: — Nu ’l ucide, d-le. Dar el, însetat acum de sânge ca o fearâ, arunca spre ei privirea lut cea cruntă : pare-că ar fi fost Îngerul drep-tâţel ce îşi lmplinia însărcinarea sa Îngrozitoare cu nelndurata şi recea voinţă a destinului Când fu destul de aproape de Sir Patrice, când gura pistolului seu putu să atiugâ obrazul săd, ridica Încet mâna şi ’l puse pe fruntea sa. Sir Patrice nu să mişcă de fel, desfidând pe Mac Allan cu mândra lui privire. De o data acesta simte că vederea i Întuneca, că viaţa II părăseşte, că braţul săd e gata aş perde or-ce putere. Abia avu vreme să tragă cocoşul. Luă foc; amândoul căzură de o data, unul mort şi cu capul sdrobit, cel alt leşinat şi perzându-şi sângele prin ultima-I rana. Cincl-spre-zecc zile mai târziu, Irlandezul, destul de Insănatoşat, pleca pe un vas care să ducea la Marsilia. Nu revăzuse pe lenny, nici nu voise s'o vadă. Dar câte-va ore Înainte de a pleca, reclamase prin poliţia livorniană copilul care purta numele săd după lege, şi care ÎI aparţinea numai lui nu şi mumei sale; apoi scoţând din portofoliul său mai multe bilete de banca, scrise următorul bilet: «Am ucis pe Sir Patrice Vellinster, dupe ce era să ’mi sdroboascâ braţul. Această ’ţi va explica rănirea precum şi plecarea mea, şi te va lncunoştiinţa ca secretul d-tale 'mi e cunoscut. Eats ceva bani, lenny, vezi ca ei să-ţi fie de cel mai bun folos; dai nu cerca să mă revezi vr'odala. Scrisoarea şi biletele de bancă puse In plic intrară în cutia poştei chiar In momentul când vasul pe care se alia Mac Allan lş luă drumul (Va urma www.dacoromamca.ro 3 PUBLICITATE* ZIARULUI ,, EPOCA“ Tirasiu 5.000 de fol ANUNCIURI SI RECLAME Anunciuri pe pagina IV, linia 30 bani Anunciuri şi reclame pe pagina TT1 linia 2 lei. cailor ferate care reducere nu e acordată pentru Ralta-Albă precum am mai arătat. Iată dar consecinţele priviipgiurilor Regulamentului balnear Balta-Mbâ, 188b Iulie li. C. C. \. FELURIM1 foaie româncele, să şi facă singure portul lor naţional! lata tesa pe care o susţine d-şoara Maria S. Danila într'un apel pe care II adresează damelor române tu Gazetă. D-şoara Danila zice Intre alteLe : «S’a născut Insă între damele noastre române deja reaua datina, de a-şl comanda gata costumele. La aceasta aş avea de a face o modestă observare. Obsers'area aceasta purcede din o ini ma sincera, şi cred, că nimeni nu-mi va imputa; pentru că o am făcut. Comandarea aceasta a costumelor nu e corespunzătoare din trei puncte de vedere întâia nu e de imitat, pentru că oareş-cum dovedeşte o neştiinţă, neabilitate In arta de a le pregăti, de a le ţese. Din al doilea punt de vegere considerat», nu e de primit din causă, c» cumpărarea unor ast fel de costume costă o sumă nu neînsemnată de bani şi cu toate acestea nu suni în conformitate cu portul românelor din respectivul ţinut, şi pe lângft aceia, nu sunt aşa de durabile, ca cele făcute de mâna proprie. Al treilea, comandarea costumelor gata nu e recomandabilă, pentru ca serveşte de[exemplu rău ţAraue-lor,încât acestea se nizues ca să facă şi ele oare-care lues de vestminte. • • * Portăreii trebuesc bntutt sau nu.—Această stranie cestiune este subiectul unei polemici între ziarul «le Voltaire» şi «la Basoche» ziarul portăreilor care să publica în Mons. «La Basoche» tratează cu mare se-riositate într’unul din articolele sale din urmă, aceasta cestiune delicată: Trebue a bate pe portărel ?» «Le Voltaire» respunde; «Aceasta e afacere de temperament. Adesea tentaţiunea poate să fie mare şi înţeleg că, în oare-carl împrejurări este greu d’a resista. Cu toate acestea, a bate pe portărel este o plăcere care costă scump ; când cine-va nu este bogat, este mal bine să se abţină. Acum însă este adevărat, că dac» FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (40) FORTUNE au 80ISG0BET VELULALBASTRU (Urmare) Fabreguette nelini ştealn particular pe Saint-Briac, şi bunul Meriadec nu'i părea mal înţelept de cât pictorul din strada Huchelte.Eţose Verdieren’aveaespe-rieuţă, Daubrâc era imprudent şi Sacba par-că are pe dracu într'ensul. Toţi a-ceştîaliaţinuputeudecâta-'I aduce vr'un răii, şi toţi erau, pentru a zice ast-fel, în mâna d-luî Malverne care îndată îl va chema să depue ca martori. Un cuvânt imprudent, scăpat înaintea judecătorului de instrucţie de vreunui din aceşti martori ar perde totul. Şi cum el nu ştiQ de cât jumătate din adevăr el nu vor crede că face rău dacă vor spune magistratului cum a intrat tn relaţiune cu căpitanul. Ei poate să meargă până a spune că căpitanul ’i-a rugat să nu se grăbească a urmări pe d de Pancorbo. cine-va este foarte bogat, In genera n’are aface cu portăreii. • • "V încercare de sinucidere. — Din Viena se scrie, că la li c. după ameazî, George Tânăsescu. fost profesor de muzică, din Bucureşti, In etate de 3D ani, a voit să se arunce în Canalul Dunări, dar un sergent l’a oprit şi l'a condus la secţie. Tânăsescu spune, că în zilele trecute a sosit în Viena de la Braşov, c* “ l p ii de bani şi căi s'a refuzat ori ce ajutor. N a mâncat de trei zile. El a refuzat de a mânca din bucatele ce i s'aă oferit, zicând că vrea să moară. Fiind-castarea'l mintala nu pare a tl în regulă, Tânăsescu a fost dus în clinica psihistrică. « • (uni «diterif cerni a ni pol lua parte la alergări. —împăratul Ger-niel a dat zilele trecute un ordin privitor la condiţiunile sub care ofiţerii pot concura la alergările de cai. Iutre alte condiţiunl găsim şi următoarele: nu se permite ofiţerilor: dea intra în prinsoare de alergare cu Jockeys saă cu d-nil, cari şi după 1 Iulie aă mal călărit cu Jockeys; d'a călări caii unor propriadurf cari prin poziţiunea lor socială nu se pot frecuenta de ofiţeri; d'a primi plată bănească, nici chiar sub forma de spese, tn cas când călăresc caif, cari aparţin la alţi domni şi d'a întreţine cal de călărie, în tovărăşia cu persoane, cari n'aO o purtare bine-vftzutâ. ŞTIRI MĂRUNTE Ministerul domenielor a anunţat pentru 15 Octombre vindere de loturi pe domeniul Giurgiului D. Bâl&cianu, ministru ţări la Const.au-tinopol a plecat azi la Sinaia. • • D. I. C. Br&ttanu, este aşteptat astă se/-râ în Capitală. ♦ « I). lladu Milial ministrul lucrărilor pu blice, a plecat azi la Cosleştl. • • D. general PencovicI, comandantul corpului IU de armată a sosit azî în Capitală. • * * S a arestat azi noapte un individ anume Ferentz Radol voind să jungbie în strada Nisiparl pe luliu Proscbi. Pină să intervie poliţia, lumea oprise deja pe asasin. liana fâcătă este uşoară. • • Pe locul din faţa Poştei unde se con-strueşte localul «Naţionalei» s a găsit azi uri copil lepădat. * • In tine, dupe multe esitaţiunl şi amânări, d. Barbu Constantinescu a fost înlocuit cu d-na Suzana Schmalz la direcţia studielor de la Azilul Elena Doamna. • • « Allâm că d. Stolojan, ministrul domenielor, a pregătit pentru deschiderea ca-merilor un proect de lege relativ la înfiinţarea unul oficiu central de statistică. Pentru ce 'l-a desfiinţat? • • Ni se spune că din penitenciarul Biseri-caui, a fi evadat doul arestanţl. D-nu de Malveaie era înzestrat de o sagacitate naturală, pe care exerciţiul funcţiunilor sale de magistrat Instructor i-o drsvoltase foarte mult. Şi daca el nu simţise că femeia sa îl înşeală, aceasta provenea de acolo că o iubea aşa de mult în cât nu o putea bănui. O întlmplare, o circumstanţă oare-care, un cuvent putea să’) deschidă ochii, chiar dacă asasinul din turnuri nu'i va seri vre-o scrisoare anonimă. Deja, când s’a dus sST ceară adresa lui Meriadec, Saint-Briac remarcase că n’a fost primit ca altâ-datâ şi că el s’au despărţit mai puţin cordial de cât de obiceifi, fără a’şl promite că se vor întâlni îudatâ. Pentru moment, căpitanul îşi propuse să evite ori-ce ocasiune de a lntîl-ni pe d. de Malverne ; dar aceasta nu schimba în nimic situaţiunea lor reciprocă. Mina era Încărcata, ea putea is-bucni dintr'un moment lntr’altul şi nu depindea decât de Pancorbo ca sS’I pue foc. Răul şi mal mare era ca d-na de Malverne era foarte puţin informată de pericolul ce o ameninţă; Saint-Briac nu putu, In presenţa soţului ei, să'i spue ca era la dispoziţia unul scelerat; el n’o mai revăzuse de când prânzise la ea, şi s’a păzit de a’i scrie. Ei nu’şl scrieaQ nici odată, nu că liugues ’şl permilea de a deschide scrisorile adresate femei sale, dar pentru că eî îşi imaginase un mijloc de conrespondenţâ care le părea mal sigur şi mal comod. Ei se serviau de ziarul Figaro care ln« arOCA — 16 IULIE Ei! a susţinut înaintea facultăţi de medicină, tesa inaugurală pentru doctoratul tn medicnă d. AJexandiu Pâeleanu. • • Aflăm că Sâmbătă un sergent postat la gara Piteşti, vi zând că trei zile să gă -seşte tn gară un individ -uspect, l-a urmărit, dar că acesta a f igiî. Continuând a l urmări, sergentul a dat peste o ceată de ţigani pe marginea Argeşului cărora le-a cerut ajutor. Aceştia eşind înaintea fugarului aii fost tntîmpinaţî cu focuri de revolver. In cele din urmă omul sus peet a dispărut *ără a se şti unde. Colectiviştii din localitate, ne mal avfnd ce face aă născocit că numitul fugar ar fi pândit pe d. Brătianu ! Consiliul technic de la Primărie a presintat Consiliului comunal stu-diele privitoare la îmbunătăţirile ce trebuesc aduse gradinei CişmegiO, şi anume; O sală de teatru, un bufet, doue pavilioane pentru musici, un debarcader la lac, iar pe insulă, o lăp-tărie. Totalul acestor cheltueli se zice eh se vor ridica la 200,000 lei. Consiliul comunal actual fiind a-proape s'şî da obştescul sfârşit, a început se clădească. .. castele in Spania * D. Dumitriu, procuror pe lângă Curtea de Apel din Craiova se află de doue zile în Râmnicti-Vâlcea unde dimprennâ'cu inagistra.ii locali anchetează faptul petrecut zilele trecute. E de notat că d. Dumitriu convorbeşte prin telegraf, ciasuri întregi cu d E Stâtescu de la Sinaia. • Regele, va da astă-zi la Castelul Peleş un prînz în onoarea Prinţului Ourousotf, la care au fost invitate peste 20 persoane din localitate între care şi d. Bâlăcianu, Ministru nostrp la Constau ti nopol. • D. Dem. Sturza, Ministrul Instrucţiune! şi Cultelor, a avut azi o lungă intrevedere cu d. Ferichidi, Ministrul afacerilor streine. Imediat dupe aceasta d. Sturza s'a dus la telegraf unde a vorbit cu d. I. C. Brătiai/u. # Voinţa Naţională voind se des-minţă informaţiunea noastră de eri privitoare la espulsatui Secăşanu, nu face de cât s’o confirme. In adevăr, noi am anunţat că Secăşanu a fost în ţară, că a stat câte-va zile aci, că în fine poliţia l’a făcut iarăşi nevăzut. Dar ziarul guvernului merge mai departe intr’un mod clar, lasă se se înţeleagă că diferitele legaţiunl străine ar fi având agenţi secreţi. seră, plătindu-i-se ceva pe linie, anun-ciuri scrise cu caractere Indescifrabile pentru toţi acei cari n’au cheia. Ei erad înţeleşi de a schimba valoarea lie-cfirel litere din alfabet şi prin a-cest procedefl el Îşi dati tnttlnirîle pe cari d de Malverne nu le putea surprinde, de oare-ce de sigur el nu ‘şi trecea timpul cu copilăreasca ocupaţie de a ghici rebusurile imprimate. In ast-fel de mod Odette înştiinţase pe amantul sâfl câ'l va aştepta la capătul puntel Notre-Dame, în ziua catastrofei pe care nu o prevăzuse nici unul nici altul. Ea nu cuteza a merge la el, ştiind că soţul săd vine pe acolo adesea, şi ca şi mulţi alţi clienţi ai adulterului, a-ceştl amanţi încă îşi adăposteau amorul lor în domicilii de ocazie. Căpitanul îşi ducea el Însuşi anunţurile la ziar. Doamna de Malverne le trimetea priritr’o femeie ce’i fusese doică şi care trăia diu darurile eî, o mesageră devotată şi cu atât mai sigură cu cât ea nu ştia scopul şi conţinu) anunţului ce da la ziar. De la cea din urma şi nenorocita în tâlnire, Odette şi Jacques nu mal cu-tezaO a recurge la acest procedeu de comunicare şi cu toate aijeslea el nici odată nu dorise atât de mult de a se vedea pentru a se sfătui asupra conduitei ce trebue s’o aibă de acum Înainte. Jacques mai bine informat de cât complicea sa, înţelegea mal bine de cât ea gravitatea pericolului şi se gân- Remâne ca «Voinţa Naţionali? se declare: care sunt acele diferite le-gatiuni ? ia trebue se le ştie. • Românul află că devisul lucrărilor proectate a se face In Cismegiu au fost aprobate. Confraţii noştri nu ştie însă la câtă sumase urcă |pânâ acum deficitul de la Comună. • V. Naţională zice că individul suspect de la Piteşti de care vorbim intr’o informaţiune ar fi un evadat de la Mărgineni. & Conflictul casei comunale cu Pou-may a iulNit tn o fază acută S'au ajuns la somaţiuni prin corpul Portăreilor. ULTIMA ORA Gasteiii, 22 Iulie. — Prinţul de Bis-mark trebue s6 sosească pe la începutul lui August. El va remâne aci pentru a asista la întrevederea împăraţilor Austriei şi Germaniei. Bucureşti, 11/27 Iulie. Agio cade la 13.75. A început oare care mişcare prin porturi şi schimbul e mal activ. Disponibilele încep şi ele să intre In piaţă. Aşa se explica cum tn luna lui Iulie, când de ordinar afacerii*: sunt foarte restrânse, s'a produc de astă-dată o urcare ceva mal însemnată. Băncile naţionale de la 10.15, cursul de eri, se cer astâ-zi cu 1034. Daciele de la 275 s’au urcat la 280 spre a reveni la 278. Construcţiele câştigă de eri până astâ-zi 12 punte, Încheind cu 174. Tendinţa bună 6 I b L iOGRâf i t Clemente deGeografia judeţului OK. Gura elaburot după metodul iuslilutiv pentru usul clasei a Îl a pri mare de Ion G. Sfinţescu, director al şcoalel No. 2 de bâeţl diu Slatina Preţul 1 leii. Micul curs de istoria Itoiuuui- lor însoţit de două harţe ale imperiului Roman şi a Daciei. Eidiţia III. De I. M. Andreianu. Aceasta ediţie este aranjată după un plan metodic cu lotul nod pentru a înlesni studiul Istorieftn şcoalele primare ci. IlI-a de ambele-sexe, eu totul îmbunătăţită în privinţa stilului şi materiei ce coprinde. Preţul unul exemplar 55 bani. A aparul: Iissili Compare sur Ies iiislitu-tions, Ies lois et Ir* moeurs de la Itoumanie, depuis Ies temps Ies plus recules jusqu'a nos jours. 800 pages grand ln-8-o par Nicolas Blaramberg. Prix 30 francs. Se află de vânzare la toate libr&riele din Capitală şi la administraţia ziarului Epoca. Qomnu doctor Emil Max, vechio profesor şi medic primar, a publicat zilele acestea o foarte interesantă bro- dea necontenit la mijlocul de a putea avea o întrevedere cu amanta sa. Cu toate gândurile sale, el nu'i găsea în acea seară. El venise la club unde râmase, cătârid In jocul de cfirţt o distracţie de la tristele Iul preocupări. El tşl lua locul Ia partida de unde Spa-nioluî.lipsea, perdu o foarte maresumfi de bani şi ducâudu-se în zori de ziua acasă, se culca mult mal nemulţumit de el însuşi şi de cel-alţl, dormi pâua la prânz şi se sculă fără să ’I treacă prin gând surpriza ce'l aştepta. Noaptea tot d a una omul se gândeşte mal bine şi Saint-Briac seulându-se mal liniştit şi mai lucid se hotărî să sfârşească cu această situaţie de neto lerat şi se meargă chiar lu acea zi să vadă pe d-na de Malverne. Ea primea între orele cinci şi şase, şi nimenea nu se va mira când îl va vedea că vine. Presentându-se la patru ore şi jumătate, el spera că o va găsi singură şi chiar dacă va mal fi cineva el va găsi ocazia de a’t vorbi câte va minute. D. de Malverne nu vine nici odată de la parchet înainte de ora şase, şi dacă el va veni mal de vreme de cât de obiceiu, el nu v’a surprins de visita amicului său intim, pe care de atâtea ori îl găsise în saloanele femei sale. ^ Nesiguranţa este reul cel mal mare şi Jacques încuragiat de această ho-târîre ce o luase, dejunâ cu multă poftă. Dupe această restaurare indispensabilă, el porunci servitorului săfl <1/0 1 Mai 1 No 88 1/4 Oblig, de stat C, V. R. i> 0/0 1 lan 1 Iui _ Idem idem 5 0/0 Idem — Imprum. Stern 186* 7 0/0 1 MarlSep — Imitr. Openheiiu iSOO s o/o 1 lan L Iul — Agio — 14 ■MMWtRITUlU UE URASE Iinpr. oraş Biu'uresoi 5 O/o < lan 1 Iul 70 Idem id.Mii din 1881 5 O/o 1 Mai 1 No w liupr.or.B.cu prime lozî.Zo 33 1/2 VAI.OHI DIVKUSE Credit Fonciar Rural 7 O/o 1 lan t Iul 103 Idem Idem 5 o/o Idem 873/4 Cred.Fou.Ur.dinBuc. 7 o/o Idem Mi1% 02 Idem idem fl O/o Idem Idem idem 5 O/o Idem 8S Cred.Fonc.Ur.din laş i5 o/o Obl. Cas. pens. fr. 300. 10 Idem 76 i Mai 1 No 220 prepara tot ce'f trebue pentru a se îmbrăca, d’a duce la casa clubului nouă mii frauci perduţi pe parolă, de a lua lu schimb bouurila semnate: Saint Briac şi de a trece In urmă pe la Tat-tersall pentru a’I întreba dacă calul pe care stăpânul săâ 11 trimisese , ’l-a vândut. Groomul *f.se pentru a plimba p« cel-l'alt cal, care nu fusese călărit de trei zile. Căpitanul avea trebuinţă de o oră saă două de a fi singur pentru a se prepara de Întrevederea care de sigur va decide despre viitorul legăturei sale cu Odette. El se trânti pe un fotoliu, Îşi aprinse ţigara, şi se puse pe gânduri ; trecu tu revistâ mijloacele ce'l mal rămânea, bune sau rele, se cerceta pe el singur şi se găsi destul de forte pentru a iupta contra manoperi-lor falşului marchiz de Pancorbo El n'avea nici o ştire de la aliaţii săi de când se dusese In strada Cassette Totul merse bine aşa dar iri acea parte. Nu era inposibil ca ameninţătorul Spaniol să fi părăsit Parisul pentru tol-d'a-una şi nimic nu proba Intr’un mod positiv că d. de Malverne bâ-nueşte ceva. Aproape reasigurat pin această cercetare a stârci actuale a Itfcrurilor, el şe gândi ca înainte de a se îmbrăca Se 'şi arunce oJiiî pe ziarele care erau pe masă şi pe cari nu le citise încă. (Va urma). ----- X. t www.dacoromanica.ro IfPOGA — 10 IULIE CASA DE SCHIMB I. M. F E R M O •.-.STH VDA LIPSCANI. 27— C I I* S i; L RUCU HKSCI 15 Iulie 1886 î X Ronte amortizabilă . . . 5 % R»nta imrpetna . . . . 6 X Oblig, de stat . . . . r A Oblig. J^LUDEP^’ gţ di» căţârie/i d-ltdSt. Uorănescu ţ perfecţionat şi calitate superioară J UNICUL DEPOU | la j PETRACHE I0AN I i i , i j ţ \ is-n-vis de p n I a t n I Ilegal ' DE VENZARE sari,reproductori iepe, mânzl ce our-s&nge, cai de curse, de caiărie, de trăsuri. A se adresa la d-nul Reimer administrator la moşia Paskani (jud. Ilfov 2 ore depurtatăde Capitală). DE ÎNCHIRIAT loa Victoria No. t»7 împreună cu dependinţe, grajd, şopron, curte, grădini, gaz aeriform In casă. Pentru desluşiri, a se adresa la No. 198 Calea Victoriei. Dr IVfl'iim r chiar de acum Casele, liLMlti.il ,pn gtnuta Academiei No. 11 compuse din 18 Camere, cu o curie spaţioasă tn care se «na grajdiO şopron şi Rite dependinţe. Aceste case mat «0 şi o grădini importantă A se adresa Strada Batiste No. ii. MOŞIA STREJESTI&K; districtul Romanat partea cuvenit d-nei Alexandrina Orădişteanu doctor Darvari şi losef Darvari se dă tn arenda de Ia 23 Aprilie 1887. Doritorii se pot adresa la d. doctor Darvari Strada Dorobanţilor No. 34 sad la d. avocat Mihail Pala Strada Academiei No. DR. VASILESCU Domiciliat în Calea Rahovei 44, da con-sultaţiunl în toate zilele de la orele 5—0 post-meridiane. 0 D01M80M avănd «Diploma de maturitate-, să oferă a daleectiunl, în vre-o familie pentru cursul primar saO secondai-, mln specia! pentru limba (Cancesă, matematici şl ştiinţele lisico-nalurale. A să adresa la redacţiunl. MOŞIA POIANA SATULUI, din dist. Ialomiţa pi. Ialomiţa, partea subsemnatului, împreună ru ca.ele cele mari aliate pe dânsa, tn care locueşte actualul arendaş d-1 Prunzeanu, precum şi tacsa podului după apa lalomitet, se arendează pe termen dc cinci unt de la 23 Aprilie 18<37. A se apresa strada Minerva No. 12 bis. Bucureşti. \ieu Moscu. tuci veche si vi\ ţuica şi vin de la d-nu lsaiaLerescu din Str. Episcopii, vis-a-vis de grădină se vinde la butelii ţuica de 10 ani, veritabilă garantată pe un leii butelia de jumătate oca dreaptă u lui Ctiza şi vin veritabil de masă uşor şi curat pe 40 bani butelia. PUBLICITATEA ZIARULUI „EPOCA N°. 3, STRADA EPISCOPIEI, N°. 3 4 4 «- sa* SŞS*- 4/ c 0-fAST Afyp PE BAI DE MARE * <}? Sub-semnalul antreprenor atrag atenţiunea onor. pu- » blic visitator ca stagiunea băilor de mare s'aâ deschis ® la 15 Iuniu. BĂILE DINTRE VII ţj Sunt cele mal bine situate, fundul mărel este plan şi aşternut un nisip argintiu. DRUM DE FIER «, De mai multe ori pe zi cu preţul de 30 loani * dus şi întors. RUFARIE DE BAE $ In abondentă.şi curată.—ServiciO prompt şi eftin. | Cu stima. X. Gr. DABO. « & wmmw- LA ORASIUL VIENA \ LI VIILE DE VIEWE T CALEA VICTORIEI Palatul Dac.-Ronaănia vis-ă-vls do IBRARIA SOCEC Recomandăm onorabilei noastre clientele pentru lertSnufate sl soliditate următoarele noutăţi: Rufărie pentru Doamne şi Domni. Feţe de masă, şervete şi prosoape de pânză. Olandă veritabila de Belgia şi Rum-burg. Madanolam franţuzesc de toate calităţile şi lătimele. Batiste de olandă şi de lino albe şi colorate. Ciorapi de Dame şi Domni de Fii d’E-cosse, de bumbac, de lână şi de mătase. Flanele, cămăşi şi ismenede lână după sistemu pofesorulnî v^. -şw.^ ■v» -t* < j 1 DE VENZARE I i s au de 1 i A RENDAT l i MOŞIA POLOCINUL DE SUS Î I? depărtare 10 minute de gara Tu- I tova şi oră dc oraşul Bârlad. ;* Are 340 lălcî arabile, 25 fânatu şi i 35 pădure, cu o escelentă gos- podărie, având tot soiul de aca- y 1 rete şi o vie renumită. Moşia este hypotecală la creditul rural Cu î 76,000 lei. Amatorii se pot adresa direct la sub-semnatu), la sus 1 i I i zisa proprietate. Cost a cili Alexiu. / Ser *-“■ -r*- —- —• * DE VENZARE o eapă de călărie bine dresată, a se adresa Calea Dorobantiolr No. 74. BER ARI A LA STEAGUL NATIONAL Itiilev airiliil l.lisahelttinl‘a latul linilor lllorii La 1 lulift st. v. se va deschide berăria avfiml la disposiţia onor. public, bere şi vinuri de toate calităţile. indigene şi streine. Autreprenorul nu va cruţa nimic pentru a satisface pe onor. visilatoare. D* r. mmm AVOCAT Strada Romana No. it. CAMPINA BAI MINERALE SULFO • ALCALINE Stagiunea1 lunie—15Septembre Stabiliment aşezat tn localitate foarte frumoasă şi sănătoasă. In timpul de patru ani de când funcţioneză a dat resultate remarcabile contra reumatismelor, boalelor organelor maternităţii (raetrite, ovatrite, scurgeri etc.) şi în scrofule safl debilităţi constituţionale la copil. Se recomandă tncă cu succes contra paralisiilor.boale de pele, sifilis, boale nervoase, calare la plămâni (tn băutură dintr'un isvor de multă analogie cu Eaux bonnes. Hotel şi case private pentru locuinţă, restaurante, parcu de promenadă, musicâ, dislracţiunl diverse, ziare, poştă, telegraf farmacie etc. Informatului la d. dr. N. Garo/lid tn Bu-cureti, calea Victorii 2o sau Ia d. dr. M. V. Gcoryescu in Câmpina. NB. După legea specială transportul pe calea ferată este redus cu 50 0/0. MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE RORIANE.......... liumiresti-Koman Bucureşti-Vfircioro va STAŢIUNEA Arătarea Trenurilor [Tr. ac.jTr. p. |Tr. p. ITr. pl.|Tr.ac noapte a. m. dim. dim. Ip.m. Bucureşti p. 11,00 8,40 7,30 6.30 4,40 Bucuresci p Ploeştl 12 27 10,39 9,16 8,04 7,20 CiocănescI Buzăb 2,14 12,55 R.-Sărat 3,17 2/25 Titu Focşani d. 4,16 3,48 Pitesc! MărăşeştI 5,00 5,15 Slatina Adjud 6,01 s. 6,39 Crai ova BăcăO 7,39 9,35 Fi li aşi Roman sos. 8,45 11,15 T.-Sever in dim. p. m. Vârcior.sos. Hoinun-Uucuresti STAŢIUNEA Arătarea Trenurilor T. fuI.fT. ac. |Tr. p. p.m. 4,05 5.07 6,24 8.08 9,30 10,17 12,05 12,27 scara 8,00 9,00 10,16 11,56 1,18 2,04 3,52 4,12 dim. 8,00 8,41 9.26 11,17 1,25 3,37 4,52 7,34 8,00 VArciorova-Bucuresti Roman plec. Bacăfl Adjud MărăşeştI Focşani R.-Sărat BuzăO Floeştl Bucur. sos. noap. p. m. p. m. seara noap. dim. 8.25 12.30 5,45 Vârcior. pl. 3,42 12,57 8,00 9.20 1,40 7,20 T.-Severin 4,08 1,19 8,40 10.45 3,52 10,29 Fii iaşt 6,08 3,07 11,08 11.18 4,34 11,30 Craiova 6,55 3,53 12,30 11.52 — 12.59 Slatina 8,17 5,12 2,27 12.56 p.m. 2,29 Piteşti 10,12 6,58 5,15 1.46 1,18 p. m. 4,03 Titu 11,31 8,11 7,05 3.33 3,39 10,17 8,- Ciocăneşti — — 7,49 5.00 5,15 11,50 9,35 Bucureşti s. 12,35 9,10 8,30 seara noap. săra a.m. a.m. seara Târgovble-Titu Tergoviste p Titu sos. a. m. 6.40 7,50 p. m. 5,2C 6,30 BUCURESCI GtUR&tU Titu-T ărgovlste STAŢIUNEA Arătaroa trenurilor T. ful.| T. p. |Tr. p. Bucureşti p. Filaret Giurgiu Smârda sos. dim. 5,40 7,10 a. m. 6,40 7,10 8,55 9,00 p. m. 5,30 6,00 7,40 GIURGIU BUCURESCI Smârda pl. Giurgiu Filaret Bucur. sos. p. m. 2,25 3,52 a. m. 10,00 10,05 12,11 12,25 p. m. 8,30 10,28 10,42 Roman-Iasi Roman pl. Păşcanl T.-Frumos Iaşi. sos. dim. 9,51 10,51 1,53 1,50 p. m. 4,47 4,15 8,24 9,52 !asi-Hom«in Iaşt pl. T.-Frumos a. m.| searaj Păşcanl 7,17 Titu pl. Tergovişte s 9.451 H,«1 9,15l i0,30| Roman sos. 7,53 . m 4,08 dim. 6,52 8,35 10,01 11,06 GALATI-MARASESTI-MIARASESTI -GALAŢI STAŢIUNEA Arătarea tronurilor Tr.ae.iTr. m.|Tr. p. Galaţi pl. Tecucifl MărăşeştI 10,40 11,06 noap. 11,40 4,16 4,52 a. m. 7,45 11,14 11,45 MărăşeştI pl Tecuciu Galaţi dim. 5,25 5,50 noap. 11.35 12,34 4.35 |p. m. 1 4,49 5,45 8,50 I AdJud-T6rgul-Oena Adjud pl. T.-Ocna sos. T.-Ocna p. Adjud sos. p. m. 4,15 6,20 9,45 11,35 dim. 1 6,10 8,05 8,20 10,00 Constanta-Cornavoda Constanta p Cernavodă s Cernavodăp Constanta p. m. 3,00 4,45 6.50 8,35 dim. 9,00 11,10 1,50 4,24 IMoe.sti-.SlanicSianic-IMoc.sti STAŢIUNEI Arătarea trenurilor Tr. fl.|Tr. ac.|Tr. p. PloescT pl. Slănicu sos. a. m. 10,45 12,40 Slănic pl. Ploeştl sos. p. m. 5, 6,50 TECUCIUBERLADBERLAD-TECUCIU Tecuci 0 pl. a. m. 6,15 Vcrescl pl-Botoşani s. Botoşani pl. Verescl s. p. m. 2,08 2,03 5.21 7.21 p. m. 9,49 11,42 3,15 1,55 Cămpina p. Doftana s. Doftana p. Cămpina p. a. m. 11,to 11,00 p. m. 5,50 6,08 Bârlad pl. Tecucifi sos. a. m. 8,40 10,40 Galaţi pl. Brăila Buzăă sos. noap. 9,40, 11,01 1,30 8,40 10,02 12,53 lasi-UngheuiLnghcni-Iasl Iaşi pl. Ungheni s. p. m. 3,25 3,49 a. m. 11,50 1,21 Buzătl pl. Brăila Galaţi sos. 2.30 5,03 e,15 12,55 3,41 4,55 Tj. m. p. m. Ungheni pl. laşi sos. 2,00 3,32 4,40 6,12 PL0ESTI- PREOEAL-PREDEAL-PLOESCI Ploeştl pl. Câmpina Sinaia Predeal sos. seara 6,15 7,14 8,30 9,10 dim. 9,38 10,42 11,53. 12,35j dim. 8.19 9.20 10,31 11,08 Predeal pl. Sinaia Câmpina Ploeştl sos. p. m. 7,45 8,21 9,18 10,09 p. m. 4,51 5,32 6.29 7,25 dim. 7,05 8,11 9,09 10,00 VERESCI B0T0SAHI CAMPINfl DOFTAKA STAŢIUNEI Arăt. Tren. Tr.ac.| p.am. | PASCARl-SUCEAVA SUCEAVA PASCARI Păşcanl pl. dim. 10,40 săra 7,15 Vereşcl 12,08 9,17 Suceava 12,23 10,09 Suceava pl 5,00 6,54 VerescT 5,40 7,51 Păşcanl sos. 6,41 9,15 Bucurefci - T/pografia Peupl« Boaxnais», «trada EpUcopiei No. 3. ; ■*J*?*■ www.dacoromanica.ro