ANUL I No. 192. A DOUA EDITIUNE MARTI 15 IULIE 1RRP Grigork G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTFLE SE PLĂTESC TOT-D*A0NA ÎNAINTE : In Ură |>o I an IO Iri, 6 luni ÎO lei, 3!nni 10 lei in străin-HaU 1 ati ~4) Iei, 6 luni 25 lei ABONAMENTELE ÎNCEP LA I Si 16 A FiE-CABEl LUNt REDACŢIA No. 3.—Piaţa, Episcopiei.—No. 3. IO BA IŞTI NUMERUL M&NUSCNIPTEIE NU SE IHftPOtâZft ■uau BILANŢUL BĂNCIft'.\TI0NALE RELATIUNILE FRRNCO-ROMRNE DIN GALIMANESTI MIZERIILE LONDREI VELUL ALBASTRU ALEGERILE MUNICIPALE Comuna, ca toate ramurile odmi-nistraţiunel publice căzute pe mâna colectiviştilor, a ajuns în stare de plâns. înecate în datorii, conduse de oameni incapabili şi adesea de rea credinţă, Primăriile din toată ţara ne dau exemplu cel mai convingător despre ceea ce va se zică risipa banului public. Vârlţi până in gât în politica murdară a d-lui Brâtiauu municipalii noştrii nu caută de treburile ce li s’uu încredinţat, ei din contra, cu ori-ce preţ, se silesc a le întoarce In profitul lor: fac împrumuturi în scop de a câştiga asupra lor, dafl întreprinderi spre a se folosi el şi nesăţioşii tovarăşi, închid ochii când sunt în joc interesele partidului şi nu ţin nici o socoteală despre lucrările întreprinse. Nu credem ca, în alto ţerl, se se observe atâta destrăbălare în conducerea a-facerilor publice: la noi nu mai este nici o ruşine, politica proastă a năpădit comunele şi banul public, putem asigura, u ajuns ca de furat, pentru-că se risipeşte în vent şi nu se alege nimica dupe urma luî. Exemplu viu îl avem înaintea o-chilor: administraţiunea comunei Bucureşti. Facem apel la or-ce cetăţean se mărturisească daca, în lungul interval de când colectiviştii domnesc la primărie, s’a ales Bucureştii cu vre-o lucrare serioasă şi demnă de importanţa la care tindem; toate ies reu, meschine, fără nici un căpatâiu, pentru că «liberalilor» le lipsesc ideile serioase, puterea de muncă şi dorinţa de a face bine, şi pentru-că prea s’au îuveţat se negustorească afacerile comunale In folosul lor sau al asociaţilor cari ’î-au ales. Nu mai vorbim de pavage, cari inevitabil încep toamna când timpul este ploios şi când prin urmare asemenea lucrări se fac reu, nici de canalisarea oraşului, neîntreprţnsă odată în mod complect şi solid, ol rânduri-rânduri şi in oondiţiunl proaste, aşa că zilnic oaualele ge surpă şi stradele se strică necontenit; este destul se reamintim că Bucureştii nu au încă apă de băut şi că canalizarea Dâmboviţei aşa cum s’a efectuat, este o adevărată batjocură. Bani însă s’au cheltuit tn-fjojţ de cât se prevăzuse la începuţ pentru aceasţâ însemnată ţnţreprjn: dere şi drept tqate sacrificiile f$cpT ţe ne am ales cu q gârlăstrâmţă, In general strîmbă şi mărginită de nişte trotuare şi bulevarde îngusţe şi de nimţca, aşa precum UU se ţpfti văd pe nicăiri- ţje sus până jos ne isbim de o indiferenţă culpabilă pentru lucru public şi nimeni, dară absolut nimeni, nu se gândeşte se şi îndeplinească datoria. Aceasta nu ne surprinde câtu-şl de puţin, din contră ne-ar mira daca ar rămânea ce-va de pe urma unui colectivist, căci sistemul după care este constituită APARE IN TOATE ZILELE această gaşcă duce inevitabil la un asemenea resultat. Intr’adevăr, pentru a figura cu onoare în partid, trebue ca fie-care se abdice de la voinţa sa şi se caute mai presus de toate a-şî ajuta şi căpătui tovarăşii; subd. Brătianu, funcţiunile publice şi mai ales cele elective par a fi create numai în acest scop, ajungând un adevărat scandal modul distribuirei lor. Se alege un consiliu comunal în Bucureşti: membrii ce’l compun cui datoresc aceasta o-noare? Meritului sau capacitâţei lor, dorinţei concetăţenilor oneşti de a-i vedea in fruntea comunei? Ferească Dumnezeu ! Municipalii noştrii sunt convinşi câ pe bună dreptate şi cu alegeri libere, nici pomeneală nu ar fi fost despre dânşii; ei ştiu foarte bine câ poliţiei şi capilor de bandă sunt datori locurile ce ocupă la comună, şi atunci, pentru-că cine a ales mai poate alege şi pentru-că banul public câştigat fără muncă este foarte dulce, consiliele comunale perd din vedere interesele cetăţenilor, pentru a se ocupa numai de ale acelora cari ’l-au trămis acolo. De aceea a ajuns un adevărat scandal licitaţiu-nile ţinute la Primăria din Bucureşti, unde capii de bandă mono-polisează întreprinderile şi unde universalul Carada zice ultimul cuvânt. Cu un asemenea sistem este peste putinţă se existe o administraţiune onestă şi serioasă. Incapabili, de rea credinţă sad indiferenţi şi lăsând pe amici sc opereze nesupăraţi, iată cum ni se înfăţişează în general a-ceî cari conduc destinele comunei, şi lucru este firesc, căci numai în aceste condiţiuni li se tolerează şederea lor pe fotoliele ce ocupă. Intr’a-devăr, dacă se întâmplă ca unul din-tr’lnşii să se ruşineze şi să se revolte contra abusurilor şi specula-ţiunilor comise, îndată este osândit şi scos din rândul fidelilor; i se pune piedici de tot felul, toată puterea publică îî stă In potrivă, şi d. Brătianu, expresiunea cea mai complectă a turpitudinilor partidului, apasă cu toută greutatea asupra nenorocitului iudrăsneţ. Totul pentru partid şi nimica pentru ţară, aceasta este ţinta colectiviştilor: el sunt constituiţi într’o adevărată tovărăşie a-vând drept scop esploatarea avere! publice. Cu un cuvânt,Comuna colectivistă represintâ risipa. Cetăţenii plătesc peste puterile lor şi în schimb nu capătă nimica. ! Banii contribuabililor constituesc ct adevărată casă de ajutor pentru pe-r voia şi! partidului, iar-nu pentru tre= buiuţele publjouluî-. Este timpul dară să aa pună o regulă în această privinţă. Am fost destul de exploataţi şi espuşi a plăti luxul şi lenevia atâţia ani. Cetăţenii sunt sâtui de energumenii cari ne-au administrat până acum, ei s’au scârbit de jafurile comise şi sunt nesăţioşi a mai vecjea afaperţle comunale Încredinţate uiipp oameni oneşti, ua- fiulijli ji cu dor de a face bine şi a-şi m plini {iato.ria. Lupta va 0, pegrpşjt, prâncenâ, penţriţ pă polecţivişţii s’au îuveţat a privi averea publică ca un damen peservat escjusiy esplpatârei |or patriotice. Suntem hibă convinşi că cetăţenii vor şti să-şi la că da tor ia, luând parte ia alegerile comunale, şi vor alunga, precum merită, pe municipalii de astă-zî. Este în joc, intr’a-devăr, şi mal presus de toate, moralitatea publică terfelită aşa de neo-inenos de colectivişti. I). C. Fopescu- FiipÎs, 24 Iulie. — Este sigur acum că d. Bourâe va fi numit ministru plenipotenţiar al Franciel la Bruxelles şi d. de Montholon la Atena. E probabil câ d. Thomson va fi numit ministrul Franciel la Copenhaga. Londra, 25 Iulie. — Marchisul de Salishury a visitat azi dimineaţă pe Lord Hartingtou. Întrevederea a fost cordiala, dar nu se ştie resultatul. Madrid, 24 Iulie. —Camera a adoptat convenţia comerciala cu Anglia. lleli;rad, 24 Iunie. — Regele a primit pe membrii Scupştinei, cari au venit In corpore pentru a remite a-dresa MajestâţiI Sale. Regele Milan a mulţumit deputaţilor pentru spiritul lor patriotic şi pentru devotamentul lor. Adresa Scupştinei mulţumeşte regelui pentru că a păzit interesele statului prin rtsbel şi pentru câ a protestat contra propagandei de turbu-râri ce se făcea la graniţă şi contra propagandei ce avea tn vedere exploatarea Balkanilor. Ea asigură Iu acelaşi timp că naţiunea va fi In tot d’a una gata să apere interesele Slutului contra or câret schimbări parţiale al echilibrului din Balcani şi câ regele poate conta la or ce timp pe devotamentul, entusiasmul şi sacrificiile poporului sârbesc. Constiuifiiiopol, 24 Iulie. — Cale indirectă. — Gadban Efendi a sosit la 22 Iulie. El e însărcinat de prinţul Bulgariei sâ asigure din nod pe Sultan câ guvernul bulgar urmează opera de pacificare Începută şi de a da o desminţire ştirilor de Înarmări şi de concentrări. El trebue să se înţeleagă cu Poarta Iu privinţa deschidejMîl lucrărilor co-misiunei de revisuirea statutului organic al Rumeliel. Iu urma acestor asigurări de pace, demobilisarea armatei turceşti care se suspendase din causa ştirilor de înarmări din partea Bulgariei, s’a reluut din noQ. Consliinfinopnl, 24 Iulie. — Cule indirectă. — Mercur! dimiueuţa a’a întâmplat o expJosie în fabrica de iarba de puşca a statului din Macrkenl (lângă Coustantinopol). Se zice ca au fost 10 morţi şi mulţi răniţi. Faptul că censura a oprit transmisiunea acestei ştiri, lasă s6 se presupue câ nenorocirea a fost mult mal mare. Constautluopol, 24 Iulie. — Cale indirectă. — După o ştire din Sofia. D. BogdanolT agent diplomatic al Rusiei ar li dat sâ Înţeleagă prinţului că Împăcarea cu Ţarul urmează a Întâmpina aceleaşi greutăţi. împăratul ne mat voind sâ fie din nou desilusionat. Cousltinllnopnl, 24 Iulie. — Cale indirectă.—Cestiunea trecerii celor trei torpiliere ruseşti prin Bosfor Întâmpină pol dificultăţi fiiu că auto- l isaţiaescepţiQnalâ dată de Roartâ ţintea ti torpiliere anume desemnate : Buşit însă voind sâ treacă 3 torpiliere altele de cât cete desemnate mal Ina iute. autorităţile din Dardariele refusă de a le lăsa se treacă. Circula ştirta câ s’uQ ivit turburări tu Armenia. Paris, 25 Iulie. — Nimic nu e îppţţ confirmat în ceeţţ ce privşşţe q întru- Y-eţjefeţn ţţţiţfilflţpp d! de fliers şi prinţul dă Bismarck. I*u« Is, 25 Iulie. —«Temps» crede ca raporturile Rusiei cu Austria şi Qer. mania spnţ tpţp puţin nupe ca mu! lpaipţe. >ţs, 2Ş.Iulie. — iakup.şlinşi a aprcd>â\ în unanimitate toate legile ordo--ţumţeîe ce f«*st promulgate de guvern în timpul resiieluiui precum şi durata stării de asediu. Adunarea a început discuţiui.ea verificărilor. DELAPIDĂRILE DE LA PREVEDEREA Rare-orî s’a văzut la noi, de câud funcţionează pe o scară imai Întinsă societăţile anonime df credit, d$£-voltându-sp atita eru ^ţe ţ^x* jar- tea acţionarilor în contră negligen-ţii sau relei gestiuni a oousilielor de administraţie. Cititorii noştri îşi a-mintesc cele petrecute la «Prevederea». Promitem a reveni asupra a-cesteî cestiunl care, d’impreunk cu afacerea de la Creditul Urban a n-lannat cu drept cuvânt opinia publică. Pentru astă-zi dăm loc propunere! care a fost votată la 2 Iulie de unanimitatea acţionarilor: Propiuiere Propunea» alegerea unei Comisiunt cu depline puteri din partea Societăţii. Această ce misiune se fie compusă din cinci membrii. Iu afacerile privitoare la Administraţia societiţil, Comisiuuea va lucra In majoritate de cel puţin de trei membrii, cu consiliul de administraţie. Iii afacerile privitoare la continuarea cercetărilor şi a stabilirel porţiune! de răspundere a fie-caruia din membrii consiliului de administraţie sufi de Censorl şi de Scompt, Ooiuistunea specială va lucra singura «i cu depline puteri. Se stabileşte o perioadă de încercare tn care Omisiunea s* aviseze dacă lichidarea generala este sad nu nelnlâlurabilâ. In acest termen de respect, până la I Decembrie 18*0, se va lucra cu activitate la încasarea tutulor creanţelor de orl-ce nalurâ, se va stărui pe lănga Consiliul dă Administraţie, d» Censorl şi Scorapt, ca sft micşoreze, daca nu sC repare partea din paguba isvorlta din neglijenţa sai) lipsă de control. Comisiunea tn fine va putea decide dacă nu e locul de a convoca Adunarea generala şi înainte de I Decembrie 1880. Administraţia precum s’a zis se va regula şi stabili de Cotnisiuue Iu unire cu actualul Consilia de Administraţie. Adunarea propune ca acesta Comisiu-ne să fie compusa din d-nit C. Marcovicl, Al. Vladescu, N. Kirilov, I. Orgbidan şi N. Ciureu. Adunarea In fine constata prin aceasta propunere răspunderea Consiliului de Administraţie. de Censorl şi de Scompt. Listele provisorii pentru consiliul comunal se găsesc în birourile ziarului piaţa Episcopii 3. Primim cu placare ori-ce reclama-tiuni privitoare la înscrierea sau ne-j inscrierea alegatorilor si ne oferim a le satisface cererile. IMAMUL Um MiNMLE Comparând bilanţul de la 30 Iunie 1«86 cu cel de Iu 30 Iunie 1885, con- j stată ui câ în acest interval circulaţiu-nea biletelor a crescut cu vr’o 3 milioane şi jumătate. Această augmentare tu circulaţiuiie e provocată de mărirea electelor agricole scomptate, de construirea imobilului Băncii, de distribuirea Lenetlcielor anului trecut şi de cheltueiile de administraţie. Avâudu-se tu vedere sporirea continuă a bgiulul, prudenţa ar fi recomandat administraţii Băncii să emită şi cu mal multă economie biletele el pe piaţa. Recunoaştem, de alt-fel, că ’f era dificil de a schimba de-o-dată tulea greşită pe care a apucat încă de la început, dar cu mai multă pricepere, cu sacrificii mal simţitoare, s’ar 11 putut qti.C.ŞQ’» circulaţlunea.—De es. ar ti fost Comod Băncii ca In restimp de uu un de zile s4 reducă lu mod şi mai simţitor împrumuturile pe efecte publice. La 30 Iunie acest capitol figura o* ţa milioane 300 mii. La 30 ţunie 1880, el a descrescut cu 4 milioane ■ pute», z.ice»,s6 meargă şi mai deparţ^, Qăci se nu se peardă din vedere, cu cât circulaţia va li mai mică cu atât agiul va descreşte, şi d’impre-ună cu acest resultat, se va naşte Încrederea şi cu dânsa stabilitatea îu afaceri. Negreşit, cel mai buu mijloc ca circulaţia să se micşoreze ar fi fost ca biletele de banca, cari represintâ echivalentul biletelor ipotecare reţr&aa din circulaţie, sâ fie ţţe-;4aîă plătite de stat. toa,n LaL.ovax’y, a tratat, sau mai ţmş a revenit mai deui^ă-z.I, eoxsi- N Gh. FILIPESCU Proprietar ANUNCIURILE SK primesc, numai la administraţie Pentru Orient la Actlcm .l.?iT»rj/. C«iitf*uUiHppU Kavakey Deiriuen Hau, IC Ualata. Anunciuri pe pag. IV. linia 30 hani. annncirî şi reclame pe pagina treia i tei linia. ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMERUI, 60 Btm UN NUMEN VECHIU petinţa’i recunoscută, asupra acestei cestiunl. Şi d-sa a ajuns tot la conclusi-unea că datoria biletelor ipotecare sâ fie cât mal în grabă şi de-odatâ stinsă Acum mai greă se poate ajunge aci din causă că s’a votat deja o lege. prin care se regulează modul retrageniT treptate a biletelor ipotecare.—înainte de votarea acestei legi noi ne am dat avisul cum s’ar putea mal lesne şi tot de odată mal regulat resolvă afacerea biletelor. Am cerut ca statul să remită Băncii, tn schimbul biletelor ipotecare anulate, titluri de rentă sui-generis, producând o dobândă de 2—30 o Ptt valoarea nominală de sută în sută. Administraţia Băncii era obligată sâ se mulţămească cu dobânda de 2-30/o maximum, de oare-ce i se acordă coi alt avantagiâ de a i se prelungi privilegiul emitere! biletelor de bancă pentru 27 ani. Am sprijinit părerea noastră pe precedentele tnttmplate la Banca Franţei şi aiurea şi am demonstrat cum s ar putea ajunge atunci ca portofoliul Băncii c6 fie compus de valori lesne rcali-sabile. Idea imprumulului în ţară, preconizată de d. Lahovary este şiea buuâ, dar credem câ sistemul nostru presintă şi mal multe avantagil. Ca o consecinţa a acceptării acestei combiuaţiunt, Banca ar fi retras încetul cu încetul cele 27 milioane bilete—ecuivalenlul ipotecarelor—des făcând efectele publice, de reservă, şi altele. Dar ce să ne tnaî întindem mai departe asupra acestui punt. Nici părerea noastră nu s’a admis,atunci cânJ a fost propusă, şi totul ne autoriza să credem că nici propunerea d-lui Ion Lahovary nu va fi pusă tn practica, pe cât timp administraţia Băncii se va perpetuu In aceleaşi mâini. 7’incm sC relevăm numai o singură împrejurare.—Toată lumea a înţeles ca Cel puţin câte un milion să fie stins pe fie-care an din biletele ipotecare; în aşa sens e făcuta convenţia din urma cu Banca. Oo s’a îiitlmpiut bi3ă? Ministerul finanţelor a întocmit un tablou, după care abia 100 mii până ia 200 mii lei vor fi plăti ţi din moşiele vândute îu primii ani. Va să zică, nfcî anul acesta, nici în anul viitor nu se va stinge mai mult de 100.000 până la 300.000 mii ipotecare. Adică se va urma şi aci tot cu vechiul sistem practicat de guvern, de a uşura surcineie actuale şi de a apăsa lot asupra generaţiunilor viitoare mal mult. Lucrul acesta e o surprindere pentru cel mai mulţi şi credem ca uicî corpurile. legiuitoare n’au înţeles ca tabela de amortisarea biletelor să fie întocmită în aşa mod ca acum sâ se plătească sutele do mit, rămânând ca milioanele să se achite mat târziQ. lată pentru ce nu suntem mulţămiţl de politica financiară a Bănci naţionale, care atârnând prea mult de guvern, nu ’şl poate Îngriji de interesele el în toată libertatea. Ne rămâne acum a analisa capitolul beneficielor de la 30 Iunie 188f>, comparativ cu cele de la 30 Iunie 1885. Soldul disponibil al acestor jbenelicit a fost la 30 Iunie 1880 de lei 1,387,200 bani 38, contra lei 1,484,380 bani 40 de la 30 Iunie 1885. Adică, In primul semestru din anul acesta avem uu minus de aproape 100,000 lei. Am declarat de la început că pe noi ne interesează prea puţin cuantumul beneficielor, de oare ce cu cât ele vor fi mai mici, cu atât operaţiunile Bănci! vor fi ntai serioase. Aşa şi este. Micşorarea beneficielor resulta In adevdr de la paragraful a-vansurilor. # La 30 lupta 188.’> benefiieiele acestui capiţol aii fost de lei 507.933 bani 38, eoi tra le! 393.372 din anul acesta. Dife-rinţae precum se vede de 114 inii lei şi cea-ce însemnează, precum aia zis că administraţia Băncii a început se înţe Ilea&â ci acest Se) de operaţiuni erat periculoase pentru creditul ei şi din ce M2 £2*3 u-rj- ii www.dacoromanica.ro o EPOCA — 1 r> IULIE în ce le-a micşorat. Din contră observăm o creştere de 10 mit lei la benefi-cieledin scompt. Comisionul de 1/2 0/0 asupra retragerii biletelor ipotecare figurează pentru 12b mii lei. Bine ar fi fost ca de odată cu comisinoul să se fi plătit şi rata de amortisare a acestor bilete, eea-ce nu figurează tn bilanţ Conclusiunea noastră este : Banca să nu întârzie a'şl modifica planul el de operaţiuni; să asculte mal mult de criticele desinteresatecezilnic’I adresăm, să se gândească mal puţin la beneficii şi mai mult la mijloacele proprii pentru scăderea agi ului. t nvrol. COLECTIVIŞTII DIN TURNU-SEVERIN Procesul de eri 10 curent,—delict de presă, pornit contra unul fecior de popă numit Bungeţianu, de către d. Ilariu Isvoranu pentru injurii aruncate d-sale şi societâţel severinene, cu ocasia venire! oposiţiuneî aici. printr'o terfeloaga de gazeta Voinţa Mehedinţuhu — mi-a dovedit că oposiţia aici e tare şi vai de acela care ar îndrăsai să"i să o-punâ. Că a intrat groaza tritre colectivişti, şi că le frică de ori-ce adiere de vânt, aceasta numai e de discutat. Se'r fi văzut cum se frământau şi cum se zbuciumau, de teama unei condamnări, te apucau, pe d<* o parte un fel de jale fără să vrei de atâta conrupţiuue care a străbătut In parte din neamul românesc, iar pe de alta le aruncai scârba tn faţă ca negrednici de ertare. Cu două zile înainte de proces, nenorocitul nostru dc prefect Împănase tot judeţul ca s’aduca juraţii cetei — fiind In primejdie unu d’al lor—şi unde In alte zile lista juraţilor se complecta cu mult necaz şi d'abia pe la orele unu, eri la ciasurile 10 era iscălită de peste 30. Ceea-ce ne-a isbit mai mult vederea, scârbindu-ne chiar, a fost atitudinea procurorului dejcurte Dimilriu, cumnat cu ministru Nacu, şi prin urmare colectivist ia cataramă. Ruşine că se găseşte printre înalţii magistraţi mustre, ca acest procuror, care să se concerteze cu prefectul de modul cum trebue să facă recusaţiile şi să concbidâ lucru nepomenit — pentru achitare, susţinând d-sa că articolu din gazetă nu este injurios, punct, căruia, d. Isvoranu 'l-a respuns câ-I cestiune de obraz şi pe care d. procuror ’l-a înghiţit, fără uicl o protestare, ba Încă cu multa resemnaţie 1 Ce cuvent mal poate atinge pe un colectivist ? Bă las că recusurile s'a făcut In modul cel mal scandalos— procuroru înţeles cu acusatu asupra lor — ast-fel că comisiunea juraţilor era compusă, dupe 12 recusârl, numai de cei robiţi prin nerespunderl de arenzl, datornici d’al creditelor şi alţi lngenunchiaţl; când d. procuror trebuia să ştie că partea reclamantă, fiind alipită de d-sa, era interesată In recusârl şi cu atare trebuia să le facă In sensul cerut, de mal ’nâinte, de d Isvoranu. D. Isvoranu tn faţa unei asemenea situaţiuni—de şi decis de mal ’nainte pentru o ertare—dupe ce a stigmati- sat, !n aplausele asistenţilor, pe apărătorii acusatulul, Porumbaru şi Ste-riad, deputaţi colectivişti, fâcăndu’I ca pe o cârpă, a declarat că se desistă de la ori-ce pretenţie. Apărătorii d-luî Isvoranu au fost tn-treg baroul severinean, afară de cei pomeniţi şi de Băicoianu fost primar, uo fel de Mnnmică copil d>- lut al prefectului. Lumea a fost indignată, şi s’a auzit şi şuerături spre sfârşit. O particularitate. Dupe ce a vorbit dd. Isvoranu şi Urdărianu, neputând vorbi şi cel-l'alţl, ora fiind tuaintată, lumea mal toată a părăsit sala, lăsănd pe avocaţii acusatulul să urle tn pustiQ, cari !n toată pledoria lor au căutat să se apere mai mult pe el de cât pe bietu acuzat pe care ’1 uitaseră. Aşa start lucrurile pe la noi. I. G. f. BULETINEXTERIOR REIATIUHIIE FRAHC0R0MAHE. Sub acest litiu, publica Prster Lloyd tn formă de corespondenţa de la Paris, o espunere a desfaşurărel relaţiunilor noastre diplomatice cu Francia, în timpul din urmă şi care, afară de câte-va erori anecdotice, Infăţişeaşă cel mai vid interes de actualitate. Corespondentul ziarului din Pesta pare a fi scris nu din Paris ci din Bucureşti, căci intră In unele amănunte cari nu să pot cunoaşte de cât lulr'un cerc res-trtns. In partea întlirt a corespondenţei se recapitulează toată acţiunea foştilor miniştrii al Franciel la Bucureşti. Să vorbeşte ast-fel de d-nii Debains, dcRing, Ordega; dar să uită d. Ducros-Auberl. In fine corespondentul pseu-do-parisian ajunge la momentul când relaţiuniîe franco romtne deveniseră din cele mal rele, tn urma atitudinel d-lul Ordega şi isbucnirel conflictululvamal. D aci începe partea a doua privitoare la numirea actualului ministru frances, d. Coutouly şi la negociarele tratatului de comercirt. Aceasta parte conţine şi densa unele lucruri discutabile, dar este destul de interesantă spre a o da in extenso lectorilor noştril. Pe vremea aceasta, toamna trecută, să alia tn congediă la Paris, trimisul Franciel la Mexico. l)-l de Coutouly, nu e un diplomat de cariera. l)-sa şl a câştigat pintenii, tn presa. Articolele sale tri Avenir National,us d-sa venise tiicnce-dio tn Franţa si facu-e deja d-lul de Freycinet visitasa deadio. Ministrul de externe de bunâ seamă, cugeta In acel moment cum sâ ocupe mai bine restul din Bucuraţi, spre a ocoli fatalităţile tnttmpinate de d. Debains, Ring şi Ordega. «Ţineţi prea mult a vMntoarce la Mexic?» tntrebad. de Freycinet, pe trimisul ce’si lua ziua bunâ. D. de Coutouly, mirat d'o cam-dată, răspunse că e cu totul mulţumit cu posiţiu-nea sa şi că ’l ar plăcea se ducă la sflrşit tncheerca tratatului comercial eu Mexic a le cărui negocieri erafi pendinte. Dar că, cu privire la soţia sa, care nu s’a simţit nici o dată bine tntr'o aşa depărtare de la patrie, ar prinrl bucuros, un post mal apropiat. «Aşadar, un postdetrimis tn Europa v'ar conveni» eoni inuă d. de Freycinel şi comunică d-lul Coutouly, că comptează pe tactul si priceperea sa, spre a Îndrepta la Rurure=t1 greşelile făcute de mal sus numiţii trei diplomaţi. «Departe de noi, zised. Freycinet , inten-ţiunea de a respinge moştenirea imperiului, rare a creat şi apoi a sprijinit tn toate privinţele România ; din potrivă. Republica primeşte această moştenire neatinsă şi voeşto a se conduce dupe dânsa. Aceasta n’art prirepul'o domnit cart aii fost până acuma tn Bucureşti: comptez însă pe d-ta, spre a convinge pe Români, câ vor alia tn Republică o călduroasă şi constantă prietenă.» Apoi, ministrul instrui ped. deCoulmilv de a ocoli lot ce ar putea aţâţa bănuiala guvernului din Bucureşti, şi mal cu spumă, să nu cocheteze de loc cu oposiţiunea. D. dc Freycinet atrase şi d-noi de Coutouly atenţiunea d’a nu aduce în această privinţă greutăţi soţului săli «i «Fa ocoli cu cuvenita reservă, avansurile şi amăgirile lesne de prevăzut. Asl-fel se întâmplă, ea vechiul colaborator al Iul Le Temp» tn toc sâ plutească cu un vapor al companiei Pereire spre Vera-Cruz, se pornească cu Orient ul-expres la Bucureşti. Urmaşul sâfl tn Mexico, a predat scrisurile sale de rechemare şi a desfăcut gospodăria casnică, a transferatului aşa de pe neaşteptate.» D’abia ajuns tn Bucureşti, d-nu de Coutouly arătă tntr’un chip nedemonstrativ, dar hotărttor, inlcnţiunea sa de a rupe cu urmarea predecesorilor săi. El ştiu a dobândi grabnic înclinarea pereche! regale şi relaţiunile sale cu ministrul preşedinte, deveniră tn curând amicale. Cu conservatorii, trimisul nu avu de loc a face şi desauvă, ori de câte ori i se Înfăţişa ocaziunea, ziarul opoziţional «L'In-dependance Roumaine» care pentru că a-parc tn limba franceză, ’şt da bucuros aere, de a fi inspirat de la legaţiuriea franceză. In Decembrie anul trecut, cam două luni dup6 sosirea trimisului francez tn Bucureşti, dădu-Brătianu să se înţeleagă, dorinţa de a se reîncepe negocierile pentru tncheerea unul tratat comercial. Ministrul preşedinte declară, fără ocolire, ca tn consideraţia marilor servicii ce Francia a făcut României, aceasta trebuia să facă întâiul pas. D. de Coutouly se grăbi a răspunde, că este Însărcinat a primi, cu cea mal mare bunâ voinţă un asemenea pas şi că guvernul francez din parle’I doreşte cu o adevărată bucurie a păşi la noi negocieri. Câte-va zile mal tn urmă, tn Ianuarie acest an, se deschiseră conferinţele între d-nil de Coutouly, Corniţele Diesbacli din partea Francei şi d-nil Stolojan ministru comerciu-lul şi priuţu Grigorie Ghica din partea României. Dar, cu toată buna-voiuţâ, de careerart, d'astă dată, animate ambele părţi, cu- rând după deschiderea negocierilor, in-terveniră greutăţi. Francia cerea, ca înţeleasă de sine, clauza natiunei celei mai favorizate■ pe care România totuşi, n'o putea acorda fără anumite coudiţiunl, adică cu escluderea unei serii de articole, al căror object trebuia să'l formeze un protocol osebit, învederat că cugeta, dejadupă atunci, guvernul român, la o rupere cu Austro-Ungaria şi tn ori ce caz, voia să'şî rezerve tratamentul autonom asupra unul număr de articole, ce se confecţionează tn acelaşi timp tn Transilvania ca şi tn Romtnia. Când reprezentantul francez, observă a-supra acestui, câ parlamentul francez va sancţiona cu grefi un asemenea tractat, oare n'ar acorda Franciel aceleaşi drepturi ca ailor state, ce se bucură de clauza na-ţiunel celei mal favorizate, d. Brâtianu 'şi mărturisi focul: făcând să reiasă câ stipulă-rile excepţionale, d’abia ar putea vătăma industria franceză, de oare-cc nu confecţionează articolele In cestiune, dar că pentru România este de cea mal mare însemnătate se’şl rezerve drepturile asupra lor. La aceasta d-nu de Coutouly răspunse, câ Francia de şi animată de dorinţa de a sprijini industria română, totuşi nu ar fi dispusă a II pusă inaiute, spre a înlesni un resboifl vamal cu Austro-Ungaria ; şi că, ar pulea consimţi la protocolul articolelor rezervate, nuni il sub condiţiunca, de a i se oferi compensaţi uni în altă parte. Intr'adevăr, diplomaţia Auslro-Ungară a ghicit < u înlesnire, manevra de ocolire a României. Baronul Mayr, care până aci, întreţinea cu d. de Coutouly relaţlunl colegiale, acuză demonstrativa răceală, şi corniţele Hoyos, dădu să se înţeleagă, convorbind cu d, Freycinel, cu o ironie aproape făţişe, ca e foarte priincios pentru Francia a avea la Bucureşti un representanl, care se priceapă a se face plăcut Românilor, pe socoteala altor state. Negocierile trâgâniseră mult; adesea se discuta ceasuri întregi asupra singuraticelor articole şi când guvernul român, voi să treacă printre articolele rezervate zahărul francez, d. de Coutouly zise, glu-miud îu formă, dar foarte serios în fond către colegul săCi: «D-le de JJiesbach, sc ne luam palariele si. se plecam, căci aici, nu e pentru noi nimic de făcut.* Dupe aceasta, zahărul fu şters dintre articolele rezervate. In sfârşit, bâgându-se de seamă câ Camera, d’abia ar mai avea vreme a discuta proiectul de tratat aşa cum ajunse în cele din urmă a fi încheiat, s’a stabilit o convenţie provizorie, care are avantagiul practic pentru Francia, că s'a încuviinţat iarăşi intrarea tn România la o serie de articole cum: hainele de dame, parfume-ria, mobilele de lux, articole de modă, vinurile ş. a. ce de un an fuseseră prohibite. Cu acest proiect, d. de Coutouly, se dusese pe la sfârşitul lut Maio la Paris şi primi Împuternicirea,de la ,d. de Freycinet, căruia tocmai ’1 căşuna multă bătac de cap cestiuuea expulzârel prinţilor şi Înlocuirea mal multor posturi diplomatice, spre a subscri convenţia pentru o durată de şase luni. In urma căruia, s’a acordat şi României, avantagiul reciproc, de a’şl importa în Franţa cerealele, vitele şi vinurile sale. Aceasta este pe scurt istoria conveni,iu-nel comerciale franco-române. INFORMAŢI UN I Consiliul comunal va discuta în prima sa şedinţă raportul comisiu-neî de anchetă asupra acsizelor. n Principele Alexandru Bibescu şi soţia sa principesa Elena Bibescu, au trecut eri prin Bucureşti, mergând îu străinătate. * D. Ioan Bălâceanu, minstrul nostru ta Constantinopol, a sosit eri în Bucureşti, de unde va pleca peste câte-va zile în Germania. * D. Miliail Cogălniceanu, a fost eri la Sinaia. D-sa va pleca peste câteva zile la Constanţa. * Aflăm că ocomisiune va fi numită pentru a cumpăra remonţi din Rusia pentru armată. Era vorba se se cumpere cai prin licitaţie, cum se face că azi se trimite iarăşi o comisiune? * D. Dem. Sturza, ministru instrucţiunii, a ad .esat o circulară învăţătorilor primari, prin care ’i invită ca pe vacanţii se se ocupe cu studierea metoadelor de adoptat în cursurile ce vor face în anul viitor. * D. George Secâşeanu unul d’intre expulsaţi, silit de mizerie, isbutise se treacă frontiera şi se se ducă la Monastirea Pasărea. Aflăm că d. Se-căşeanu ar fi solicitat de la Prefectul Poliţiei se’i reguleze ori în ce mod alt-fel posiţiunea, din causă câ moare de foame. Drept respuns, un ofiţer poliţienesc însoţit de un agent secret al legaţiunei astro-ungare s’ar fi dus la Pasărea de unde a ridicat pe nenorocitul expulsat. In ce parte l’o fi dus, unde o fi pribegind acum d. Seeăşeanu nu se ştie. * D. Vîrnav Liteanu, ministru la Berlin, obţinând un congediu de 2 luni, d. Dumitru I. Ghica, prim-secrclar, li va ţine locul. * In numărul nostru de alaltă-erl dădusem informaţiunea că s’a ivit un conflict între guvernul unguresc şi direcţiunea societăţei de naviga-ţiune pe Dunăre. Astâ-zi ziarele din Viena denotă că pretenţiunile guvernului sunt următoarele: 1) pentru transitu! mărfurilor în România societatea se stabilească a-celeaşi tarife, cari există la căile ferate, inse cu 8 crucerî mai eftine, aşa dar cu diferenţa care s’a stabilit în anul trecut între numita societate şi căile ferate da Stat în favorul celei d’ântei ; 2) societatea se fie obligată a publica toate refracţiile şi favorurile făcute partidelor, 3) societatea se fie obligată a supune guvernului spre control toate cărţile şi socotelile. Nu e probabil că aceste condi-ţiuni ale guvernului unguresc se fie primite de societate. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (6) MIZERIILE LONDREI — Or cine poartă numele pe care l’al rostit are dreptul de a fi bine pri-imit In casa asta, respurise el. Luaţi vă rog un scaun. Sir Patrice nu văzuse nici o dată pe adversarul sărt. El remase mirat atât de nobleţea şi energia obrazului sărt cât şi de tonul demn, liniştit, cumpătat cu care vorbea. Din nefericire, fiindcă erau acum şease luni de când alerga dupe Sir Edward nu mal pulea fi răbdător : — Mac Allan, reluă el, trebue să ghicească ce au adus aci pe fiul lordului Veilinster. In aceste cuvinte se vedea atât de bine voinţa de a jigni încât, de n'ar fi fost asemănarea cea extraordinară dintre tată şi fiu, Irlandesul n'ar fi crezut în identitatea interlocutorului său. — Mac Allan nu ştie ghici, zise el cu mândrie. — Cel puţin o fi ştiiud s'asculte, res-punse Irlandesul, sau de nu Veilinster tl va tuvâţa: Sir Edward, trebue să ne batem tmpeenă. Mac Aliaa era omul cel aia* cura gios, dar ideea asta a unul duel ce fu- . sase exprimată înaintea Iui 11 surprinsese ast-fel în cât un moment crezu că visează: — Să ne batem, noi 1 murmură el. D-ta şi cu mine, Sir Veilinster! Şi pentru ce ? La rândul săd Sir Patrice se arătă mirat: — Pentru ce ? zise el. Al uita ce s’a petrecut fa otelul tatălui med ? Mac Allan crezu că vorbeşte de răpirea lui Ienuy. — Nam uitat nimic, mi lord, reluă el cu blândeţe, şi drept dovada sânt gata a’ml îndeplini datoria, a face onorabilului d-tale pârinte precum şi d-tale însuşi or-ce scuze veţi voii pentru tulburarea momentană ce am adus In familia d-voastră, Ienny şi ed, mal cu seamă pentru fuga noastră pripită de la milord Veilinster, care ne arăta cea mal mare bună-voinţâ. Dar ne vom spăla de greşealele noastre peste câto-va zile. — Nu-I vorba de asta! întrerupse Sir Patrice. — Şi de ce e vorba mă rog I întrebi Mac Allan, care Începuse a se întărâta. — Cel strigă Englezul un moment înmărmurit de liniştea compatriotului seu, nu ştii nimic de purtarea el din trecut 1 — Dar spune-oil, d-ta milord, ce vrai să ştiu ? întrebă Sir Edward Patrice înaintase atât de departe că pu mai putea da tndârăpt. Pe lângă asta pa;iuue.a ce T atrăsese spre profesoara fiicei Iul crescyse din causa în- depărtăm! şi făcea să i sue sângele la cap. El urmă cu o furie înăbuşită şi mat fără aş da seamă de mişelia ce face: — Ceea ce voesc să ştii, e că Înainte de d-la am iubit pe miss Ienny, că m’a iubit înainte de a le iubi, că te urăsc, şi câ îmi vel lua viaţa dacă n'ol putea să ţ'o iad pe a d-tale. — Minţi 1 strigă Mac Allan, vânăt de mânie şi de durere. Englezul primi cu răceala insulta- — O cred, zise el, e în stare să te fi înşelat cum m'a înşelat pe mine. Priveşte ! Sir Patrice aruncă pe masă, aşa ca Edward să le poată ajunge cu mâna, un teanc de scrisori V. Dreptate» lui Mac Allan. Mac Allan rămase un timp sdrobit de lovitura ce primise, apoi luâ scrisorile pe care i le dăduse Sir Patrice, citi cu repeziciune vre-o două trei şi ge convinse de nemăsurata nenorocire ce câ,.use asupra lui, de chipul urâcios cum fuse Înşelat, — Dar fiul meu î întreuă el cg gn fel de yedomirire. Astă idee, departe fie al linişti, tjî puse în inimă e dorigţă geîmpâcaiâ de jrasbuuarfl.. .— Milord, zise ej f?ir Patrine, â-ruucâud asupi a iui o privu-e pl,u$ . general Angbelescu, ministrul de resbot, a visitat azi l’iroteclinia armatei. a a Aflăm că primăria din Brăila a luat tn consideraţie prnectul pentru construirea unul tramvaiu de la Brăila la lacul Sărat. 1». colonel Alexandre-cu şeful Regimentului I de Roşiori a fost I recul In posilie de reforma dm causă de boală- a a a I). colonel Demetrescu Maican, care a inspectat porturile Tulcea, Galaţi şi Brăila sa tnt«>rsazi dimineaţă tn capitală. a a • Allăra că stabilimentul balnear Câlimă-neştl presintAnd oare care difectuosităţl de instalare, d. ministru al DoiinTiielor a ortuduit o corni st u ne pentru a sl udia mijloacele d'a remedia rftul. a a a Citim in «Naţiunea» : lur-f'ţ unea ?»oal»i de medicina vete-rin.if.'i îucăptnd pe mina unui militar, ui se afirma câ internii acestei şcoli suni trataţi soldâţeşte. facem nceastA observaţi» nu doar »ă suntem In contra seve-rit*ţ»l şi coutroluli aspru prin şcoli, dar « vorba de moJul cum, dud şi pentru ce se esplicâ. U'-easlă severitate. Tratamentul internilor de la numita şcoală e foarte rto. Mâncarea cu deosebire e foarte proastă. .Mal zilele trecute supa adusă la masa elevilor a fost atât de infecta tn cât uiuru.ure isbucnirâ. Zicem «murmure» căci piuă acuma numai la uttta - au mărginit studenţii. fii bine, atâta a fost de ajuns pentru directorul nostru militar; tn loc se ancheteze, să cerceteze pllngerile internilor şi să ea m»suri de îndreptar», d-sa... pedepseşte [te toti internii cu lf> zile de neeşire tu oraş, de şi vacauţîa a Început deja. Asupra celor c« se p»trec la aceastâ şcoala vom reveni cu mal multe amănunte chiar tn minierul viitor. Astă zi 12 tuli» a. «. s'a judecat Înaintea consiliului d» revisi» al armai»! r»cursul administratorului el. II. Vjoreanu car» a fost condeninat la 2 luni închisoare,|N*ntru faptul de lovirea inferiorului, de către consiliul de r»sbel din Galaţi. Consiliul de revisi» a casai această (întărire şi a trimes afacerea tnaiUUa consiliului de resbel din Bucureşti spre a ti judecat din nou. Apărarea a fost susţinută de d. advocat Dimilri» Manolescu căpitan tu retragere. • • • I». ; vedereal sacrificielor personale c» şi a impus, cât şi pentru activitatea ce a d»svoltat. Albim, câ Iu toamnă pe la 5 Octombre se va întoarce tn ţară şi va instala tu Capitala ttn laboratoriO complect de microscopie. Acum câte-va zile semnalam neregulari tiţile tranvaiulut. Ieri der&iând Iu macazul de la bariera Victoriei, tranvuiul No. 22, a rănit grav pe visitiul de la tran-vaiul cu care se înlclnesc. Acest nenorocit a fost imediat transportat, la Spitalul Filantropia. Consiliul comunal, de şi azi a fost a treia chemare, nu s’a adunat. Numai doi consilieri erau pre-sinţî. Un numer mare de cetăţenu din Rtmnicu-Vâlcea nu cerut M. S. Regelui printr'o petiţie ca se delege un magistrat integru care se ancheteze ultimele infamii ale poliţii din Rimnicu-Vâlcea. # D. M, Ferechidi, ministrul afuce-rilor strine, va plecă, se zice, In eursul acestei săptămâni la Viena. <0 Ministrul de interne a invitat pe consiliul comunal ca diupreunâ cu prefactul poliţii se elahor»ze un regulament prin car» seorgauiseze un serviciu de servitori. Aflăm ca prefectul Simulescu a a-nunţat telegrafic pe d. I. C. Bră-tianu se nu treacă prin Rîmnieu-VAlcea negarantând liniştea locuitori fiind foarte indignaţi Iată Încă câte-va detalii cu privire la espulsatul Sâcâşanu. Am anunţat zice «Naţiunea» plecarea din Paris şi stabilirea la Rus-ciuc t compatriotului nostru exilat tleorge Sâcâşanu. Mereuri seara d-s& a sosit tn capitală şi s’a presentat singur imediat la prefectura poliţiei. A cerut se i se spue cât timp va trebuise se mai tăvălească prin 110-roiurile Rusciucului neavAnd dreptul de a respira aerul ţârei sala. I). prefect la rugat se nu se arate publicului până ce va primi răspuns de la primul ministru, căruia se va grăbi a comunica cererea exilatului. 1). Săcâşami a răspuns că aşteaptă până Luni limpezirea sitnaţiune! sale şi in acest timp se va ţine retras. Vineri compatriotul nostru primi vizita d-lui inspector Lahovary care ‘1 întrebă dacă promite că nu se va mul ocupa cu politica, căci de această promisiune depinde hotărî-rea primului ministru. D. Sâcâşanu refuză ori-ce angajament şi Sâmbătă dimineaţa plecă la mănăstirea Paserea. Sâmbătă la 2 ore dupe miezul noplei compatriotul nostru fu ridicat de căpitanul Stenciulescu care era Însoţit de un alt individ, bănuit a li un spion al consulului austriac. Expunând procedarea guvernului faţa cu simpaticul şi curagiosul nostru compatriot, indignarea ne opreşte de 1h ori-ce comentarii, de altmintrelea de prisos. ULTIMA ORA l.oixlra, 26 Iulie.—Lordul Harting-ton va sprijini pe marchizul de Salis-bury tn cestiunea irlandeză dar cere ca acest din urmă să nu presinte nici un bil relativ la această Inuintea unei Înţelegeri prealiile cu densul. Se pretinde câ lordul Sulisbury ar li oferit lordului Ilartiugtou presideuţia consiliului mulţumindu se cu o silua-tmea sub-ordonată. Berlin, 20 Iulie.—Guvernatorul din Berlin, generalul Willisen. a murit. M», 20 Iulie. — Scupcina a anulat toate alegerile contestate afară de două contra carora s'a preaiubit reclamatiunt Preşedintele consiliului a citit apoi un ukaz regal ce închide sesiunea din 1885. convocând pe alegatori pentru 15/27 Iulie 1880. mam Bucureşti, 12/21 Iulie. Agio li. Tendinţa foarte bună. Valorile se urca. l)3ciele 275. Băncile 10.15. Construc-ţiele 103 1/2. Naţionalele 225. Fondurile asemenea tn urcare. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (48) fOITUXf OU I0IS60BEI VELULALBASTRU (Urmare) Roza, ghemuită lingă zidul care o a(jăpgstea, simţi că pei doi sceleraţi ŞP spplag şi p& |ş![ plepăcaphb penţf.ua pe fepi, tp p^sai când eî ‘şb.ar fi pro-, pps să p pfisefve în Irtpere I)ar Pi nu "i dete nici o atenţiune. Ea II vâzu eşind din piaţă şi depăr-tându-se pe calea Victoriei. Nu'i mal remânea de cât sâ vie In ajutorul acelora cari erau ameninţaţi cu o râsbunare apropiată, şi era bo-târttâ, chiar dacă ar ti trebuit s<5 se es-pue la cele mai mari pericole. Dar ui.lie se akrgp mal'înt'eiu'? ‘ 0 ilHprrS* ^ revie ţie căpitan Demersul nu putea se fie eficace de cât daca era făcut imediat, căci trebuia sâ apuce Înaintea acestui bărbat furios care poate erea deja tn mers ca să cadă ca trăsnetul pe culpabilii sâî. —= Cu trăsura, Îşi zise Roşa Verdiere, voia fi In 30 minute tn calea d’Autin ; Voia explica Îndată situaţiunea d-lul Saint-Briac şi nu void Întârzia la dânsul, căci nu ţin să vCd pe amanta lui. Aceaşi trăsură mă va duce în strada Casselte. şi voia istorisi espeditiunea mea d-lul Meriadec, care se va pune tn măsura de a apăra pe Sacha. Aidem 1 zise fata, nu 'ml voia perde vremea şi d-uu Daubrac va fi pţ'VţaWt de mine. VII După ce părăsi pe nouii săi amici din strada Gauette. Jacques de Saint-Briac venise acasă şi nu mai eşise tn ziua aceia.de cât cajsă meargă la cerc la ora când d. Pancorbo venea de obiceil şi câni Rose trebuia să pândească In trăsură cu Sacha. El se duse pe jos, pe zţdurl şţ ascunzându-se cât puţesţ tţţaî piue ou scop de a evita £1 c»pUul rus să’l vază ţţ şei vorbească din fundul trâsurei sale. El văzu trăsura In care eraţi, ei. i.L-cu pe lângă eş, fă'i nivi ţ. petica şi a-Y^goud iu club văzu că marchizul spaijiip) pu şşte acolo. 1,1 aşteptă ţâţă, fciţos foarte mţilţ tţrup şi, şţâţş,’ ş, cina acşlo ţţţtr’p. cprapanie re ^rţ-^v îl plţcţisR^ El avea ca vecini la masă nişte oameni pe cari abia îl cunoştea şi cum el era posac, nu deschise gura de cât pentru a mânca; dar el auzi vorbindu-se de- hidulgu şi nu lucruri bune. Ju-căturil siorşi de acest c&stilau 11 Înjurau tu gura mare şi nimeni nu se jena a emite ludoialt asupra onorabilitate; lui. De alt-fel se Întâmpla lucrul obicinuit tn Paris de a se critica ori-ce străin. E destul ca un strein să aibă aere de om mare să pue Ia joc sum» ruarl, ca lumea cluburilor să i primească Iu mijlocul el. Nu fi se cere certificat de uiiginâ. Două rude sunte Îndestul jamlru a’l presenta, şi ast-fel jde ruje bogaţii găsesc In tot-d’auna. In urmă reacţiunea se produce. Streinii mal tot d’auna câştigă. Cei cari perd încep prin a le fi duşmani şi sfârşesc a se interesa—puţin 1 mal târziu — de antecedentele sale. Contra d-lui de PapcOtfim el n'aveau d,e sp.’gs precise, dar ei răspândea ţel qe iei de «gnmote rele asupra personagia, a cărei absentă neobicinuită făcea ca ele să capete oare care consistentă Unul din CQ^VH^aen) zise că duoându-se ia întrebe de marchiz la otelul Continental i s'a spus că de câte-vâ ore marchizul se mutase cţe aţoliv G fi plecat el definitiv ?• Ţuţî se t;,tr«-V* a,v«!ţsL dar ţ,iţţ.eii,l ţio-dni. pen-Vi^^dCăiox vă noroc nu dispare d» adaiâ. El su pentru aşi continua cu ctştiguiile. Numai cei cari perd şi cari n’ad credit fug pentru a scapa de a 'şl plăti datoriele. Căpitanul Insă avea motive pentru a crede câ nu va mai revedea pe d. de Pancorbo la baccurat şi credea chiar câ d. de Pancorbo se prepară p»ntru a paraşi pentru tot-d’auua fruuioas* Franţa. Perspectiva acestei brusc! plecări nu’i era neplăcută. Saint-Briac nu ţinea ca numai de cât să pedepsească pe omorâtorul contesei Xenia, nici chiar a se răsbuna de nedreapta arestare ce a suferit; el ţinea din contră mal mult de a scăpa de o grozavă nenorocire pe femeia pe care o iubea. Şi dispariţia acestui om ’l-ar fi scăpat de o teribilă nelinişte. El se mustra deja că T-a declarat războia şi el regreta aproape că s’a legat cu Meriedec şi cel-alţî apărători ai lui SacUa. Aceştia nu riscă de cât viaţa lor începând ostilitaţiile. pe când căpitanul îşi expunea amanta sa la o eastastrofâ. Ameninţarea formulată In scrisoarea marchisuluî sta suspendata d’asupra capului celor doi culpabili. Şi pentru ca acest bandit fără scrupule s’o puie In executare, e Îndestulător o imprudenţa a acestor domni din strada Cassette. Şaint-Rfiac le recomandase de a nu ivicra iară se 1 consulte şi mai cu seamă fiîâ se'i Înştiinţeze. Dar ei se temea d« ordoaroe lor (Va urma). % www.dacoromanica.ro 4 hPOGA — 15 IULltl CASA DK SCHIMB i. M. F E R M O -*7.>T)f.UA_UPSG.OiI, n- V I ItSl I Ii U C UltESCI 1 i Iulie 1886 j X Hanţe amortizabil* . . . °71 2 5 X Renta j>erpetna .... P3I Z j % Oblig, de stat «8 6 lt Oblig, de st. drumu defer 7% Scis. func. rurale. . . . 103 5 !% 5cris. furie, rurale . . . 861 i 7 * Scris func. urbane . . . în’l/2 5 Ht Scris func. urbane . . . Sil i 5 ^ Scris. func. urbaue . . . «3 2 î> X împrumutul comunal . . 0“lig-Casei pens. (le) 10 dob.) 76 *18 împrumutul cu premie . . . Acţiuni bince) nation. . . . 33 10)5 Acţiuni «Dacia-Romania • . . 880 ■ Naţională 215 > Credit mobiliar . . . » ConstructiunI. . . . 160 • Fabrica de hârtie . . Argint contra aur 15 Bilete de Bance contra aur. . )5 Florin ausatrlac) ..... Schitnh ...... Paris 3 luni . la vedere 100 1.8 Londra 3 Iun) • la vedere 25.55 Berlin 3 luni 1.24 Viena la vedere 2.02 m r m J a . ■ v ' ■ ■ * w • ui uyiu i u II tava ce ’l zice şi Băoanu din districtul Ilfov, Ia o poşte departe de Bucureşti, In Întindere de aproape 700 pogoane. De la St. Gheorgtie 1888 moşia Gressia dindistr. Teleorman lână Ruşi-de-Vede, In Întindere de ('<00 pogoane. Doritori) se vo ’ adresa In Bucureşti la propriatarul Gr. Arioh, Calea Griviţa No. 38. nr III PUI Dl NT 'iar de acuma, | Ut I fl L H I h ! A T ..tel situat Calea Victoria No. 147 Im;.reuiiă cu iep«sn-diuţe, graj* adresa la No. 198 Cale i ictoriel. DE ÎNCHIRIAT Incasele, gradina şi teatru cuno. uLe sub numele «11AŞKA» din Sirada A adcmiel No. 28. A se adresa Strada Balolea No. 11. lin IVrillUIlT chiardeacumcasad-lul In. LlLUInlA 1 V. Hi. tt din Str. Luterani 15, mobilate şi nemobilate având 22 camere, grajd de 10 cal, şopron de 6 trasuri, 2 pimniţe, 1 puţ ş grădini cu 2 pavilioane. Doritorii se vor adresa la d-nu Proprietar In toate zilele de la orele 8 de dirmnâţă pânl la cinci (5) searl. Asemenea şi dea-reudat de la Sf. Ubeorghe viitor moşia d-sale Copaciu din rtis’netul Vlaşca plasa C&l nişte. IIP lltirUiniiT chiar de acum Casele, i/L I *'.!liIH.\ I din Strada Academiei No. 11 compuse din 16 Camere, cu o curte spaţioasă In care se atlă grajdio şopron şi alte dependinţe. Aceste case mal aii şi o grădină importantă A se adresa Strada Batiste No. 11. MOŞIA STREJEŞTI i'lfWJ; districtul Romanat partea cuvenit d-nel Alexandrina Grldişteanu doctor Darvari şi Iosef Darvari se dl în arendă de la 23 Aprilie 1887. Doritorii se pot adresa la d. doctor Darvari Strada Dorobanţilor No. 34 safi la d. avocat Mihail Pala Strada Academiei No. CEL Mal EFiCACc CORI iul TJr 0*1 PBECTELOR are o proprietate minunată de a Mlrpl uisectele cu mare lira a la- . . vre o urmă. Sttrpcste toiul si radical |>IoNi)it<‘li' si puricii. Curata cu siguranţa bucătăriile de gândaci. Departcaza imediat moliele. Ne scupa fndutn de muşte. A para nu im a lele domestice si plantele, atât de Insectele ce le supără,cât si boit! ele ce produc ele. Curata eu siguranţa capul de păduchi. Este de observat că „Zacherlln“ adevfcral se \inde numai in flacoane originale nici de cum cu dramul. I epoul general: I. Z VCHEKL, Vienu I., Goldmhnicdgause 2. In Bbcureştl la Progur-rui Brus, Cari Gersabck, Pharmacia la leal w aur, E. I. Rissdor/'er, Drogucria I. bucşă Strada Academia, D. Martinovici, Pharmacia ta Ccrbu, F. TV. Zurner Calea Victoriei 50, Gustav Rictz, Georges Kosmann. In Buchii Pharmacia Rac o ci ta, în Bârlad Max. Frankel, In Brăila Pharmacia la Minerea,U\ Craiova Phari < acu (Franc Polii), Pharmacia la Vulturul de aur, Pkaimacia (Ed. Kontcsclurclter), In (ia-latl Konigl. Uol Apothckc (M. Rrelhner), Pharmacia la viile (Jena Oswald), Pharmacia din strada Portului, (n Iaşi Pharmacia Victor Maugsch, Pharmacia Raco-vila, Pharmacia ia Spiruton, Pharmacia Ed. Hcyck, tn Roman Pharmacia la Speranţa, tuTtirnu-Severiu Pharmacia la împăratul Scvcrus. (Cari Bamshcs Erbcn). ITV7ID 1°CUI din strada t \j\i AltL Dionisie No. 2U şi • rinul No. 5. Acest ioc , rost!,.... Dionisie 37 metri, ■■..-ti Cri nu iu ‘ 10 metri şi adia -, 44 mc In. Se vinde In total 1 (uri, do câte o a patra parte. 1 •' i se j :! adresa Ia proprie-t- c D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţi No. 2. ne UCU7A DU o capă de călărie Ut VtlUAnC bine dresată, a se adresa Calea Doi banţiolr No. 74. DE VENZARE ZIS2SE& iepe, mânzî de pur-sănge, cal de curse, de călărie, de trăsuri. A se adresa la d-nul Reimer administrator la moşia Paskani (jud. Ilfov 2 ore deportată de Capitală). TlilCA VECHE SI VIN 5JS ţuica şi vin de la d-nu IsaiaLerescu din Str. Episcopii, vis-a-vis de grădină se vinde la butelii ţuica de 10 ani, veritabilă garantată pe un leu butelia de jumătate oca dreaptă a lui Cuza şi vin veritabil de masă uşor şi curat pe 40 bani butelia. BUCUREŞTI 6.—STRADA VESTEI.—6 Soctia medicala 1, Hydrotherapia — 2. Electrizare — 3. Inthopedie— 4. Gimnastică medicală—5. Orhalaţl—6. Masajiă sistematic—7. Ser-viciuJla domiciliu — 8. Consultaţii medicale. Secţia higienica 1 Bae abur....................2.50 1 Bae de putină cu şi fără duşe . 2.— medicamente...................1.— 1 duşe rece sistematică cu basin BAI DE ABUR SI DE PUTINA Notă 1. Băile de abur surit deschise tn toate zilele de la 7 ore dimineaţa pînă la 7 ore seara. — 2. Pentru dame însă băile de abur, o-dată pe săptămână Vinerea de la 7 ore dimineaţa piuă la 2 post-meridiane. % Preţurile la secţia medicală conform II prospectului. Direcţiunea H MOŞIA POIANA SATULUI, din dist. Ialomiţa pl. Ialomiţa, partea subsemnatului, împreună cu cavele cele mari aflate pe dânsa, tn care locueşte actualul arendaş d-1 Fruuzeanu, precum şi tacsa podului după apa Ialomiţel, se arendează pe termen de cinci ani de la 23 Aprilie 1887. A se apresa strada Minerva No. 12 bis. Bucureşti. IVicti Mosen. 0 DOMNIŞOARA sulul secondar şi având «Diploma de maturitate», sâ oterăa daleecţiunl, în vre-o familie pentru cursul primar sau secondar. mln special pentru limba francesâ, matematic) şi ştiinţele fisico-naturale. A să adresa la redacţiun). PUBLICITATEA ZIARULUI N°. 3, STRADA EPISCOPIEI, N°. 3 11 EPOCA 4 4 * - _ » $ cq^STA7v^ f PF. Marii * BAI DE MARE I Şl Sub semnatul antreprenor atrag atenţiunea onor. pu- w 4) b!ic viei ta tor ca stagiunea băilor de mare s'afl deschis * la 15 Iuniu. s i î I BĂILE DINTRE VII ţ Sunt cele mal bine situate, fundul mfirel este plan iţ şi aşternut un nisip argintiii. f I DRUM DE FIER . De mai multe ori pe zi cu preţul de 30 bani I1 dus şi lnlors. A f RUFARIE DE BAE In abondentă şi curată.—Servicii! prompt şi eftin. Cu stima. T. Gr. DABO. I -■» v. aa rri -ztr*. ^ f4‘ ’ ■^R -VT* vi jt ■31^ vi? PATETI DICDniIT sa pierdut In seara de 13 corent pe LH I LL I I LflUU I Strada Academiei un căţeluş desex bftr- bălescu, păru negru subţire şi lustrat, la picioare la bol .şi sprân-cenile păru galben, la tâmplă puţin pâr, sub gât şi sub burtă fără pâr, picioarele şi coada subţiri, trupu asemenea, gâtu lunguieţ, urechile netăiele, statura mică. Soiul Batie, numele Filu.—Cine ’) va li găsit, sâ l aducă Ia Baron Barbu Bellu, calea Victoriei No. 1 de la care va primi o foarte bună recompensă. WA1STAGE, ENGLITERA M A SINE AGRICOLE piecum Locomobile de 10 şi 12 c;- pu . ii-, uaiDzo de nu, Bato'.e de porumb cu mâna masine de ciuruit ş venturat, Batoze americane mici pentru porumb,Triori perfecţionaţi, Ţeve dd cazau pentru locomobile, Ţeve pentru conducte tir gaz şi p& în diferite di: nsiuul DEPOSIT SI AGENŢIE GENERALA PENTRU fCANIA MORITZ APPEL —BUCUREŞTI— % No. 12 Calea Victoriei} No. 12 fâşia ori Prefectura IPolitiei dimajv^ IN JUDEŢUL RIMNICU VALCEI iV JUUtIUL HIMNItU VRiuti ** 200 CAMERCSI SALOANE '*»•***» 200 CAMERE SI SALOANE direot-or Baptistin IVIai-s HUGUES se va deschide la ii3 Iulie 1886 ^ Table d’Hote. — Restaurant â la carte. — Salon de « 5 lectură.—Salu de de dans.—Sala de jocuri şi biliard.— ml in Musicâ militară în toate zilele lu parcul Hotelului. Omnibusu! Hotelului va face de mai multe on $ pe zi serviciul la renumita sursă de la Gaciulatu. $ ------- | Vedere splendită, situaţia în mijlocul munţilor pe jjţ malurile Oltului. $ Oltul trece la 50 metri de stabiliment. ■ ■ ■ ■ Preturi moderate, $ i SOCIETATEA pentru INVETATURA POPORULUI ROMAN Pentru facerea a 60 paturi de fer şi pentru aprovisionarea scolel normale a Societâţei, cu pâine, carnea trebuincioasă ue anul şcolar 1886—87 precum şi pentru procurarea 15 stânjeni cubic) de lemn de cer, sc face licitaţiune publică pe ziua de 14 Iulie ora 12 în localul Societâţei din curtea Biscricel Sf. Ecatei ina, unde se poate vedea şi modelul de pat. DR. VASILESCU Domiciliat În Calea Rahovei44, da con-sulaţiunl In toate zilele de la orele 5—6 post-meridiane. BERARI A STEAGUL NATIONAL Hulcvnrdul blisabelain Palatul ltailor Eforii La 1 lulKi st. v. se va deschide berăria aveud la disposiţia onor. public, bere şi vinuri de toate calităţile. indigene şi streine. Antreprenorul nu va cruţa nimic pentru a satisface pe onor. visitatoare. SOCIETATEA DE NAVIGATiUNHU VAPOARE PE DUNĂRE ITINERARIU Valabil de la S (20) Martie 1886, pânu la alta dispositie Nil Orele de plecare mal jos arătate sunt a se înţelege aproximativ yi se schimbă după circonstanţele timpului şi apelor ; in nici un cas itisă Vapoarele nu vor pleca it< lu Staţ:uni mal înainte de orele indicate in acest Jtinerariu. — Pornirea Vapoarelor de la Staţi uni va avea toc clupă orotogiurile Agenţilor. CLIISEI. E V A I* O V lt E I. O lt I) E 1* O S T A CURSE IN JOS CURSE IN SUS de la Orşova Sâra. 4 s. Luni 4 3. Juol 4 s. de la Galaţi Mar. 9 d. Joi 9 s. Sâm. 9 d. » Severi n Dum. 5 d. Mar. 5 d. Vin. 5 d. » Brăila tt 10.25 » »> 10.25 » tt 10.25 tt *> Brsa-Palanca n 6.40 » tt Ş.40 » » 6.40 » tt Gura-lalomiţel N 2.20 s. n 2.20 d. tt 2.20 3. » Radujevaţ » 8 » tt 8 » » 8 » tt Hârşova tt 3 w » 3 » tt 3 » M Calalat B 10.40 » tt 10.10 » » 10-10 » » Cernavoda tt 5.45 tt » 5.15 » W 5.45 » M Vidin P 10.35 » » 10-35 » tt 10.35 » tt Ostrov tt 9.30 » » 9.30 >> tt 9.30 tt N Lompalanca P 12,40 » tt 12.40 s. tt 12.40 » tt Călăraşi oraş 9 7.30 » tt 7.30 n tt 7.30 tt M Raiiova tt 3.15 » tt 3.15 » tt 3.15 » tt Silistra 10.30 » » 10.30 » 10.30 tt M Bechet n 3.30 » tt 3 30 » tt 3.30 » tt Olteniţa Mer. 2 tt Vin 2 S. Dum. 2 a >1 Corabia n 5.30 » B 5.30 » tt 5.30 » » Turtucaia 2.15 tt tt 2.15 » » 2.15 P M Nicopoli B 7 » B 7 » tt T » tn UiprgifiiSmârd). u 5.30 tt » 5.30 I) 5.30 tt » Măgurele B 7.20 » B 7.20 » » 7.20 » de la Giurgi&ţSmârd). » 10 P 10 >> M » » Şişiov B 9.10 » tt 910 » tt 9.10 » tt ttusciuc tt 1.30 tt P 11 tt il tt B Zimnicea H 9,25 » » 9 -25 » tt 9-25 » tt Zimnicia 4,ţ5 » tt 2,15 » » 2.15 tt » Rusei uc Luni 6 » Mcr. 6 d. Sapa. 6 » B Siştov » 5.15 tt tt 2.45 I» tt 2.45 a B Giurgi0(Smtr.) » 10 » tt 10 » tt 10 » tt Măgurele B 7-40 tt 5.10 tt » 5 IO tt B Turtucaia tt 12.15 » » 12.15 s. tt 12.45 >. » Njcopoli tt 7.50 tt » 5.20 » tt 5.20 i» B Olteniţa » 12.30 » N 12.30 » B 12.30 » tt Corabia tt 9.40 » tt 7.10 tt tt 7,10 » Călăraşţoraş' 1» 1 » tt i B B 1 » Bechet Joul 12.25 s. tt 9-55 tt tt 9,55 » Silistra N 2.45 » B 2.45 » B 2.45 .» » Rahova tt 12.40 tt tt 10.10 tt tt 10.10 4» » Ostrov B 3.15 » B 3.15 » M 3.10 >. M Lompalanca tt 6 » âfm. 6 tt Luni e tt Cernavodă B 6 B B 6 * tt 6 B Vidin »> 8.45 » tt 8.45 » » 8.45 tt » Hîrşova B 8 » tt 8 tt 8 » tt Calafat » 9.15 » tt 9.15 tt M 9.15 j» B Gura Ialomiţel » 8.30 » tt 8.30 • B 8.30 » tt Radujevaţ J» 12.15 tt » 12.15 tt » 12.15 M tn Braila Marţi dim. Juol dim. Dum dim. » Brsa-Palanca » 2 tt » 2 tt tt 2 N B Galaţi B B tt tt » lu Severin x » 4.30 » tt 4.30 tt tt 4.30 N de la Severi n ' Vin. 5 s. Dum. 5 s. Mar. 5 9. Cursurile VAPORULUI LOCAL între * > LATI-TULCEA-ISMAIL: pyftNlRE In JUS: De la Galaţi la Tulcea-l.--mu.ii, M&rţ!, Joi şi Sâmbătă 8 ore dim. Prima plecare de la Galaţi la Reni şj Jgfliaiî la 20 Martie (A- prile 1886). Galaţi, 3 fii) aI ari ir 1886. PORNIRE ÎN SUS: De lalsmail la Tulcea-Galnţi. Mercur!, Vineri şi Dum.8ore dim. Prima pi. ire de la Ismail şi Reni la Galaţi la 2i Martie (2 Apţjilie 1 o • Inspectoratul agenţiilor. DGCTOKU LSONŢk S’.v WJJ VC No 1$ bis, Calea Plevţiei NQ- 1% bis peste drum de vgcbpa Igcnin^ ATELIER DE IEGATORIE COSTACIIE ALEMNDWD de la Sf. Obeorghe s’a mutat dia Cassa Fiii tis Strada Biserica Eni No. I in Cassa Biserici dintr’o zi tot Strada Biserica Eni No. 10. Vi ’m ti f}ţ),CMŢeSM. — Typogr&fia »Le Peuplo Houm&ÎQ». -itrada. t pi «copiei 3 www.dacoromanica.ro gfl Jt V.