ANUL I No. 189 ^ DOUA EDITIUNE VINERI H IULIE 1886 Grioork G. PEUCESCU DJr.ctor politic ABONAMENTFLE SE PLĂTESC TOT-D’AUNA. ÎNAINTE : In ţarii po l an 40 teî, 6 luni Î0 tel. 3 luni 10 tel in striiitetate 1 un io tel, ti luni 2r> Ici ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI 16 a fie cărei luni REDACŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. N. Gr. FILIPESCU Proprietar ANUNCI URILE SE PRIMESC NUMAI LA ADMINISTRAŢIE Pentru Orient la Arsint Agaicij. CpnstanlinnpU' K ivakny lVirmcn Han. lti Qtntl Anunehirl pe fia*. IV, linia :*> bani, anunriN fi i-wlamc pe pagina treia t lei lini». ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL MANUSCRIPTELE NU SE INUPOUZ» APARE IN TOATE ZILELE IO BANI NUMERUL 50 BANI UN NUMER VECHIU PROPAGl\D\ PA11ST1SE CRIZA COMERCIALA SI FINANCIARA ANGLIA -■ SERBIA DARAVERI COLECTIVISTE MIZE IUI LE LONDREI VELUL ALBASTRU PROPAGANDA PAPISTASE Când tn Martie trecut şeful misiu-nei papale din România, poroclit Arhiepiscop al Bucureştilor, a scos la lumină pastorala sa devenită azi celebră, Epoca, printr'o serie de articole, ’şi a dat singură osteneală, a atrage băgarea de seamă a opiniu-nel publice asupra uneltirilor bise-riceî papale. Dupe câte-valunî. Epoca avu mul-ţămirea a vedea asociându-se la campania Întreprinsă de dânsa, mai Întreaga presă română. Şi o mărturisim cu umilinţă, că am fost cu desăvârşire surprinşi de îndărătnicia cu care se aruncă, în cele din urmă, In lupte, Insu-şi Voinţa Naţională prin primul seu Bucureşti de la 2/1 i al corentei, sub propria semnătură a directorului săd d. A. D. Xenopol, care prin straşnica săpu-neală ce dădu Monseniorului Palma a întrecut In violenţă chiar margi-nele bunei cuviinţe!... Confraţii noştrii de lu «l’Indepen-dance Roumaine» ne încrezători ca Sf. Toma, s’au grăbit a pune la carantină zelul tardiv al neofitului colectivist ; noi tnsă, n’am voit a ne turbura mângâerea sufletească şi punându-ne sub scutul cuvintelor Mântuitorului că, cel din urmă venit intru numele Domnului trebue privit ca şi cel d’ânteiu, am continuat a ne legăna in iluziunî asupra revelârei simţimintelor bisericeşti patriotice ale organului de căpetenie al colectivitâţei ! Dar vai, n’am Întârziat a plăti cu amarnică decepţiune buna noastră credinţă, căci nu trecură câte-va zile şi Voinţa Naţională reluă sarcina nepatriolicâ de a colporta reclamele publice ale propagandei pa-pistaşe, primind si înserând cu plăcere in coloanele sale un articol relativ la scoa/ele papistaşe, semnal de pater Demctrius Radu,preot romdn-uniat (vulgo-şoacâţ) oploşit cu slujba j la Episcopia papală din Capitală ! Punend cine-va alături artico- j Iul d-lui Xenopol cu al paterului j Radu, va vedea cum se bat în ca- J pete prin tendinţa lor, şi nu’şî va va putea explica publicarea lor in aceeaşi gszetă, de cât prin încurcătura limbclor, cu al e cuvinte : lipsa totală de credinţe şi convingeri, în care pluteşte corabia hodorogită a colectivitâţei. Această nemernicie ’şi are cuvântul, pentru că, atunci când d. Xenopol a dat avent viersului seu lipsea din Capitală d. Miticâ^Sturza, drăguţul noseru logofăt bisericesc, puternicul şi aprigul protector al propagandei papistaşe. Ceea ce făcu şi pe Monseniorul Palma, la împărţirea premielor din şcoalele sale, a escla-ma cu amărăciune că, ţara aceasta generoasă, î! atacă zilele acestea, fără s6 poată ghici pentru ce, cu atâta asprime..., Şi avea dreptate Monseniorul Palma a se plânge de sumeţia presei guvernamentale faţă cu dinsul. Căci, şeful misiunei papistaşe după ce a dat publici ţâţei pastorala în cestiune, a dat Îndată o lungă vizită Monse-niorelul Calinic primatul României şi tn aceiaşi zi a fost primit în audienţa intimă de M. S. regele Carol cu care s’a întreţinui între patru ochii aproapp două ceasuri. După aceasta, Monseniorul Palma, a dat o fugă prin străinătate şi la Viena a fost primit tot în audienţă intimă de Imperatul-rege Frantz-Iosef. care-i a dat o însemnată sumă pentru ajutorul propagandei papistaşe. Apoi la întoarcere opriudu-se la Pesta, Monseniorul Palma a fost primit într'un chip triumfal de că-păteniele Episcopatului Maghyar, care’i făcu o adevărată ovaţiune la banchetul ce se dădu în onoarea sa şi care fu prezidat de celebrul cardinal Haynald, care dădu cu acest prilej 10,000 florini Monsenioreluî Palma pentru trebuinţele propagandei papistaşe. Ziarele austro-ungare din cari culegem pe scurt aceste date pozitive, vorbeau încă de colecte Însemnate ce sunt a se face în folosul propagandei papistaşe din România, cum şi pentru crearea unei anume parohii papistaşe ma-ghyare In Bucureşti. Iar când, dupe alarma dată de noi, s’a făcut astă primâ-vură în sf. Sinod, vorba despre propaganda pa-pistaşe, drăguţii nostru logofăt bisericesc ’şl a dat toate silinţele a potoli grija prea lesne credincioşilor şi mult răbdătorilor noştrii prelaţi spre a se evita o enciclică sinodală. Mai în urmă, fâcându-se vâlvă prea mare în ţară, Mitropolitul nostru primai, profitând de lipsa Ministrului, dădu cu praf în ochii lumei, prin biata sa carte pastorală ; care avu inse bunul rezultat, de a stRni toată pre3a romînă contra misiunei papistaşe. Acum,dupe întoarcerea dela Stam-hul a d lui Sturdza, Monseniorul Palma cugetă a obţine o mângîiere de la protectorul seu, pentru a-tâta amărăciune ce a înghiţit în lipsă'î. Dar cum, dupe ce'.e păţite numai era cu putinţă a învenina o polemică toologico-eanonică, misionarii papislaşî, cu cunoscuta lor dibăcie, cugetară a împleti cununi de simţiminte româneşti şefului lor şi însărcinară a cânta p'această coardă pe pater Radu prin < Voinţa Naţională». Cetitorii noştrii ’şî vor aduce a-minte, că le-am înfăţişat, încă de la începutul lucrăreî sale, pe acest apostol al răzvrătire! credinţei strămoşeşti a neamului românesc. In acea scurtă schiţă, em recunoscut lui pater Radu mai multe Înalte însuşiri. Dar, după ce am cetit articolul ce ne preocupă, mărturisim c’am fost prea darnici. Intr’adever, ori cine poate vedea din această mică scriere, cit ’i e de strein stilul romînesc paterului Radu : perioada de la început e un curat non sens ; iar restul un şirte-mărgărite, de laude şi închinăciuni către stăpinul seu, fără nici o rînduială. Missionarul-uniat voeşte se învedereze, serviciele ce ar aduce statului şcoalele papistaşe pentru asimilarea elementelor eterogene din ţară, prin faptul că pe viitor în a-ceste şcoale, sa hotărât de baza a învăţământului limba română. Reformă, care fiind inaugurată de Monseniorul Palma, face se reiasă sim-ţimentele româneşti a le acestuia. Mai întâiu, streinii ce vor cu a-deverat se devie români, n’nu ce căuta în scoli streine de credinţă , de nume şi mai cu seamă de pro-j tccţiune ; căci, puterea de asimilare a statului român a fost şi va ti în aşezâmintele sale polilice-sociale şi religioase. Şi urmaşii numai acelor streini s’uu contopit.in neamul românesc, cari au Îmbrăţişat in toată întregimea lor aşezâmintele acestei naţiuni. Dovadă avem colonii bulgari: satele bulgăreşti din ţară de religie ortodoxă, nu mal au de cât rari urme in tipuri d ale strămoşilor lor, pe când satele bulgăreşti de confesiune papistaşe, ne isbesc prin înfăţişarea lor streină în limbă, obiceiuri şi port! Din acest punct de vedere, ar fi fost de dorit, ca pater Radu, se ne arate în articolul seu ce religiune se predă acelor 327 copii români, ce au cercetat estimp, şcoalele papistaşe ? I Nouă ne pare foarte reO, că mi-sionarul-uniat n’a voit să ia aminte povaţa ce ’i am dat, în articolul ce ’i am consacrat la debutul seu, de a rumega înţelepciunea vechei zicâ-toare româneşti: ntoată paserea pe limba ei piere l» Căci ast-fel, n’ar fi făcut neiertata greşalâ de la sfârşitul articolului că «cu ocaziunea serbărilor şco/astice de «la finite anului acestuia se auzia «cântând elevii unor şcoale confe-<■sionale din capitală sub fâlfâirea «colorilor streine: W eht am Rhein, «elevii şcoafelor catolice ta umbra stin-«dardului roşu-ga/ben-albastru into-«naâ cu pietate şi cu credinţă Imnul « naţional român.» Aceste rânduri trădează dispreţului şi urei Românilor şcoalele cornu-nitâţeî protestante din capitală, dar demască tot o dată şi pe iezuitul intrigant ce se învăluie în mantia naţională!.... Nu ştim cum ar fi stând lucrurile la şcoalele luterane, de când se prevalează de protecţiunea împăratului Germaniei. Dar când aceste şcoale, sunt acum 25 de ani, se umbreau sub scutul milostiv şi nobil ol Domnilor pământeni, suntem în stare a afirma, că sub direcţiunea păstorelul Cavaler de Neumaistcr, mai mulţi magistraţi, coloneii, maiori etc. ce fac fala ţârei azi, ’şî au primit creşterea şi Învăţătura primară iu institutele protestante, fără să li se fi ştirbit cătuşî de puţin simţimintele naţionale şi cu atât mai puţin cele religioase, pe când avem a deplânge zilnic rătăcirea de | Ia simţimintele româneşti, a copilelor ce au cercetat pensionatele călugăriţelor papistaşe I.... Deci, Ti/neo danaos, el donna fer-rentes..... Ilaba \ovac Londra,21 Iulie.—Regina după sfatul ce ’i a dat d. Gladstone va chema astă-zl pe lord Sslisburv. Times prevede că cabinetul nu se va forma fără mari greutăţi. Daily News declară că d. Gladstone va rămâne leader al opoziţiei. Belgrad, 21 Iulie.—Regele primind omagiile membrilor Scupcinei s’a declarat dispus a da ţării o nouă constituţie dacă deputaţii vor manifesta prin activitatea lor unanimă şi patriotică ca urmăresc înlr'un mod sincer interesele statului. Regele a insistat că constituţiunea actuală i se impusese de regenţă. El a recunoscut trebuinţa absolută de a modifica acest pact. Declamţiunile Regelui au făcut cea mai bună impresiune chiar asupra membrilor opoziţiei. fcofîn. 21 Iulie.—După 2 zile devie discuţiune, Sobrantn, după propunerea cabinetului, a însărcinat o comi-siune financiară cu examinarea con-venţiunel privitoare la linia Rusciuk-Varna. Se consideră acest resultut a înlăturând or ce criza ministerială. Ministrul do justiţie’şi-a dat demisia de 5 zile şi s’a alipit la membrii o-poziţiel. înlocuitorul săQ nu e încă desemnat. \ icnii, 2t Iulie. — Contele Kalnokv a plecat a seară la Kissingen. \ icnii, 21 Iulie.—Ministrul instrucţiunii puhlice al Muntenegrului, d. PavlovicI a sosit aci. Mm, 21 Iulie.— E probabil că comi-siunea va presiota Scupştinel un proect de adresă. Nu se ştie tncâ dacă minoritatea co-misiuniî va presinla un Qontra proecl. Dală noilor alegeri, pentru deputaţii, ale căror mandate nă fost anulate, se va fixa în curând. est1 "™_ 1__ "— .........a Listele provisorii pentru consiliul comunal se găsesc in birourile ziarului piaţa Episcopii 3. Primim cu plăcere ori-ce reclama-tiuni privitoare la insorierea sau ne-inscrierea alegatorilor si ne oferim a le satisface cererile. CRIZA COMERCIALA NI FIYA.NCLARA Am indicat unele din căuşele crisel de la noi. Ne a părut bine că unii din confraţii noştrii aii arătat un viu interes studiului nostru, nu atât din punctul de vedere al mulţumirel noastre personale, cât mal cu seamă tiind-că s'aîi găsit a fi conforme firet lucrurilor. Acestea zise să continuăm mai departe cu esaminarea căuşelor acestei crize. De şi continuăm a fl una din ţările eminamente agricole, ne lipseşte elementul esenţial pentru prosperarea noastră pe acest teren. Piedica o găsim tn dificultăţile ce cultivatorii noştrii Întâmpina în mobili-sareu averii lor agricole într'un moment dat. Nu e un secret pentru nimeni că mulţi arendaşi şi proprietari îşi ţin de cele mai multe ori magazinele lor pline cu producte, pe cari ar voi să le transforme, într’un moment dat. când trebuinţa le comandă. In capitale circulante şi le este cu lotul imposibil. Ni se va obiecta că lucrul nu este esact; că avem credite agricole, că avem Bauca naţională, că banii nu lipseSc de cât pentru cei-ce nu au dreptul să ’1 aibă. Să prevenim şi aceste obiecţiuni pentru ca să putem merge mai departe. De şi creditele agricole funcţionează şi au împărţit banii în dreapta şi în stânga, mai mult de zece milioane, totuşi ele sunt de minim folos pentru a-gricultoriî ce au nevoe de capitale de exploataţie pe o scară mai întinsa. Mal mult ţăranii se împrumuta la Creditele agricole, şi s’a constatat că împrumuturile lor sunt provocate de cele mai dese ori denevoilebirulul sau altor dări. Proprietarul care ar solicita de la această bancă de credit agricol o suma mal însemnată nu o poate dobândi: întîiu,fiindcă creditele n'au destule fonduri, al doilea fiind-că formalităţile sunt foarte plicticoase şi în cele din urmă, dobânzile cu cari împrumută Creditele sunt aşa de mari, In cât proprietarul şi arendaşul care lucrează cu calcul, nu găsesc nici o convenienţa, proeurîn-du-şî capitale pe această cale. Am esplicat de altmintreli, în mod mai detaliat, mecanismul creditelor a-gricole, într’un articol special şi, pentru acum, la cele deja espuse nu mai avem nimic de adâogat. Cât despre Banca naţională credem a fi demonstrat în de ajuns că pen- tru proprietarii agrico'I şi arendaşi u-şele acestei inslituţiunl sunt irevocabil închise. Şi aci se poate să ni se obiecteze că Banca naţională împrumută şi pe a-gricultorl. — Aşa este, In3ă aceştia pot dobândi capitale eftine de la Banca naţională nu contra titlului lor de agricultori ci pentru că cumpără adesea foarte scump andosnmentele poliţelor lor. Se manifestase o tendinţă de a se. verii în ajulorul agricultorilor cu oca-ziunca modificărilor aduse în statutele Creditului Mobiliar. Dar statutele uu au dobîndit de la guvern o ratificare complectă şi Creditul Mobiliar a lichidat. Ori cum am raţiona, prin urmare, nu putem să nu ajungem la această con-clusiune, pe care o formulăm aşa: Cultura noastră agricolă tnerge grea din lipsă de fonduri de esploatare. Până acum ţara uu posedă instituţiunl de credit speciale care să procure capitale eftine proprietarilorşi arendaşilor. Din această cauză vedem foarte adesea că cultivatorii noştrii sunt siliţi a'şi vinde cum pot produsele lor, fără să poala aştepta timpul când preţurile sunt mal bune şi când transporturile sunt mal lesnicioase. (in rol BULET1NJEXTEUI0R ANGLIA. — SERBIA Lupta electorală în Anglia s’a sflrşit fără ca să se schimbe într’un qjod simţitor proporţiunea ce să stabilise între osebitele partide la începutul alegerilor. Conservatorii au mănţinut superioritatea lor, dar n’aO putut ajunge la majoritatea absolută pentru care le aâ lipsit vr'o20 de voci. Prin urmare el vor avea nevoie de alianţa uneia din nuanţele Intermediare. Cu Parneliştil nu se pot alia în faţa atitudinel ce aii adop-tal’o în cestiunea irlandeză. Nu le rămân de cât a se apropia de unioniştiî. Printre aceşti din urmă este un grup care are afinităţi mari cu conservatorii. El să intitulează bătrânii Wltigs şi numără vr'o 20 de voturile Camera alâsă. Cu acest grup e vorba să se unească conservatorii spre a forma o majoritate, daca nu compactă, dar cel puţin suficientă pentru a guverna. Este dar probabil un minister mixt Salisbury-îlartington. S a propus chiar Lordului llurtiriglon presidenţa cabinetului şi Lord Salisbury nu cere de cât direcţiunea politicei externe. In or ce caz. o ast-fel de combinaţiune este sigură fiind că ea este indicată de forţa numerică a partidelor In noua Cameră. De aceea Gladstone a procedat Într'un mod corect, din punctul de vedere constituţional, sfătuind pe Regina să cheme pe Lodul Salisbury ; dar să prevede că cabinetul nu să va forma fără mari greutăţi. Peutru politica generală! europeană principalul este că Lord Salisbury va lua direcţiunea politicei eslerne. Se ştie că Lord Salisbury este moştenitorul şi cel mai ilustru representanl al ideilor lui Lord Beaconsfield în privirea politicei eslerne engleze. Principiul conducător al acestei politici a fost şi este ca interesul Europei cere combaterea întindere! influenţei ruseşti. Nu e de mult de când Lord Salisbury a esprimal în-tr'un mod categoric sentimentele ostile către politica rusească. Este dar de aşteptat că, venind la putere, şeful lorilor va căuta să aplice ideeamumă pe care să reazămâ politica esternă a partidului. Dar cest unea este dacă el va găsi pe continent alianţele necesare spre a da politicei sale eficacitatea fără care,or ce acţiune în materiede politică esternă, rămâne platonică. • • • Ştirile ce ne vin din Şerpia confirmă prevederele pe cari le an> emis alaltă-crl asupra eventualităţilor ce să po www.dacoromaoica.ro 'J EPOCA — A 1 IULIE instalaţia acestor bfii ! CiltS tămâie n'aO ars pe altarul tncuragicrei băilor naţionale. Toată chestia se reduce însă la o nouă strălucita afacere liberal-naţionala. adică pa-j, rale cheltuite In vint si rezultaiul un năpra?-nic caraghiozltc. După ce cu acest stabiliment s a cheltuit mal binede un milion şl dupe ce s a dat cu multă g4l8>>ie sfoara în tară. pentru ca se se adune lumt^cai mal multa, acuma a venit perioada decepţiunei... pentru cei cart s’ati pus pe cheltuit pentru a veni la Câlimă-neştl. Bâ! aproape nu exista, căci izvoarele nu sunt tn stare se procure bai decât la un nu-mfcr foarte restrins de persoane. Dimineaţa se petrece un adeverat scandal. când vizitatorii lupta din resputeri pentru a putea capâta o baie. Munca zadarnica Insa, csci numai un mic numer de priveli-giaţl, colectivişti de întâia şi de a doua mâna. pot beneficia de atot minunăţia izvoarelor de la Câlimăneştr. Aşa, aceştt privilegiaţi aiî în tot d auna băile angajate dinainte pentru ora 6 dimineaţa. bunâ-oarâ; privilegiaţii sosesc însâ.la 7. la 8 şi chiar la 1). El bine, până la această ora începând de la ţ dimineaţa, băile staO închise în nasul altor suferinzi cărora li se respunde cu mult singe rece, că băile sunt reţinute de X. sad de Z.. ori că nu este apă in de ajuns. Nu este aceasta o adevărată bătae de joc? Au venit oamenii aici cu cheltuiala, atraşi de reclama celor interesaţi şi acuma sfe ved expuşi ca se cheltuiască vremea şi paralele de florile cucului şi se plece înapoi bolnavi tot cum au venit, ba poate şi mal rCa chiar. Instalaţia deplină nu este încă pe deplin terminata, de şi suntem la 7 Iulie; cea mal mare parte dintre cabinele pentru băl. se lucrează acuma şi din cele 6 isvoare mult lăudate, abia poate fi întrebuinţat un singur soio de apă. Viaţa pe de altă parte, este cât se poate de monotonă şi n'al nici consolaţia să te poţi plimba pe dinaintea Otelului . din pricina lipsei desăvârşite de lămpi. Apa de Cftciulata, a fost Înecată până as-tă-zi de Olt, tot mulţumită neglijenţei şi ne-priceperel celor însărcinaţi cu îngrijirea băilor, cari nu s’ati gândit să facă vre-o lucrare de aperare Înaintea isvorulul. In sfârşii mizerie deplina 1 * t In Câlimăneşti sunt trei birturi: unul în otel şi alte doue în sat. Pe lista unuia din a-ceste din urma, am putut ceti între altele şi un noo fel de mâncare necunoscut Bucureş-tenilor: Cantricoturi de viţel. De alt-fel birtaş politicos, câcf în josul fie-cârei liste stă scris, între felurile de mâncare şi felul: poftă bună. • • Dumineca am făcui o escursiune pe valea Oltului până la Lotru, în mijlocul unorposi-ţiunî admirabile şi aldurea de o societate din cele mal distinse ; voesc se vorbesc de doamne câcl domnii nu pot avea dreptul se fie lăudaţi la gazetă în asemenea împrejurări, până ce mal întâiu nu vor avea Clarmoorul dumnealor, rol pe care nu me siint de loc dispus ca se’l joc : Posiţiele de la Cozia şi până la Lotru sunt cu drept cuvânt renumite pentru frumuseţea lor; astft-zl însă nu ve pot spune lucruri multe despre dânsele, din pricină că a-vând la trăsură nişte cal cari ar fi putut rivaliza la iuţeala cu smeii din poveşti, îmi erea peste putinţa se prind toate amănuntele. Au fost mal fericiţi de sigur domnii şi .doamnele din .celeTalte trăsuri, al cărora cai mergeau ceva rhai iute de cât la pas. Prefectul Simulescu, face pregătiri pentru venirea marelui bărbat de stat şi pentru a-pgrarea scumpelor sale zile. Numai de nu ’i areşi Mitropolitul înainte, câcl atunci îl va merge rea de tot. Radu Ţandăra INFORMAŢI UN I Listele electorale pentru comună sunt cât se poate de greşite. Printre omisiunile constatate pftnâ acum notăm în primul loc pe aceia a d-lul A'. F/et'a, fost primar al Capitală. Aceasta ne dă o idee de modul cum aceste liste nu fost întocmite. X Prinţul Ourusoff, a avut azi o lungă întrevedere cu d. Ferekide, ministrul afacerilor streine Prinţul Ourusoll, va părăsi zilele a-cesten Bucureştii, mergând în Rusia. X Ni se relatează ca la Kişineu şe fac mari pregătiri pentru primirea marelui Duce Vladimir,rare vine se inspecteze trupele din Basarabia. X D. Ministru de Interne, a adresat prefecţilor o circulară prin care îi invită se nu mat lase grupuri de ţeranî se vie la Bucureşti cu recla-maţiuni. Aceste reclamaţii]ni se se primească la Prefectură, şi dacă e ceva pentru Bucureşti sr delege un singur om. X Consiliul comunal s'a întrunit eri la \ ore. S’a început discuţia asupra con-testaţiunilor la listele electorale. X Astă zi se tratează, precum am anunţat, înaintea Curţii cu juraţi din Severin, procesul de calomnie intentat de d. senator llariu Isvo-ranu ziarului V inţa Mehedinţii/ui. Corpul advocaţilor din Severin a ţinut se manifeste în mod viu sentimentele sale de eonfraternitate şi s’au oferit a apera pe d. lsvoranu, contra calomnielor colectiviste. X Aflăm că mai mulţi cetăţeni din Focşani au protestat contra numiri d-luî Săveanu in postul de prefect al acelui judeţ. X Sâmbătă la 12 Iulie se va da la Teatru Dacia o representaţiune extraordinară in beneficiul d-luî N. Ilagiescu, simpaticul artist aşa de cunoscut şi de gustat de publicul bucureştean. Se va represinta Un flagrant delict ca comedie originală în trei acte. O. Iulian a oferit graţiosul sefl concurs. produce tn politica internă a regatului sârbesc. Noi ne esprimam ast-fel St poate prevedea o schimbare de guvern şi poate chiar o modiprare at^nsti-tutiei tn sens mal liberal, ast-fei ca tn-rturirea Coroanei asupra Parlamenîulul să lle micşorată într'uu mod simţitor prin abolirea clauzei care dă dreptul Regelui să numeascâ d a dreptul a treia parte a deputaţilor. Această modificare a pactului fundamental din tst» este singurul mijloc ce remâne Regelui Miian pentru a face ca criza prin care Irece Serbia în acest moment, să nu devie periculoasă pentru dinastia Obrenovicl. Este probabil ca Regele va înţelege situaţiunea şi că va acorda din propria sa iniţiativa reformele constituţionale impuse de împrejurări. Eri Agenţia Ha vas ne a comunicat că Regele, primind omagiile membrilor Scupcinel, s’a declarat dispus a da ţârei o nouă constituţie şi depeşa adaogă ca Suveranul sârbesc a insistat zicând că Constituţiunea actuală i se impusese de regenţă şi a recunoscut trebuinţa absolută de a modifica acest pact. Depeşa adaogă că declaraţiunile Regelui au făcut cea mal bună impro-siune chiar asupra membrilor opo-siţiel. Am avut dar dreptate sâ contăm pe inteligenţa Regelui Milan. El a înţeles că împrejurările grele prin care trece Serbia impune Coroanei datoria d’a sâ apropia de popor, renunţând din propria sa iniţiativă la unele prerogative csorbitanle cari JT eraG acordate de pactul fundamental. AceasIS atitudine a lînâruktl Suveran dovedeşte din partea sa o dreaptă apre-ciare a sil un ţi unei. Ii urăm ca prin libertate să poată vindeca cât maieu-rlnd rănile adânci de care suferă regalul sârbesc. V. CRONICA Daraveri colectiviste Câlimăneşti 7 Iulie 1880. înainte de plecarea subscrisului din Râmnicul Vîlcet, avui sC asist, de şi nu ca martor ocular, la regularisirea unul sub-prefect, colectivist, renumit pentru zurbagiclâcul seu. Acest onorabil d. Meculescu, veni Sâmbăta seara pe piaţa, unde este locul de preumblare al Rîmnicenilor şi provoca prin cuvinte insultătoare pe mal mulţi dintre membrii oposiţiunei din localitate, între cari şi pe d. Ai. Zugrăvescu. Acest d. merse se’r ceara socoteala, însâ ilustrul zapciu crezu de cuviinţa ca sâ'i administreze o lovitura de umbrela. In urmă vă puteţi închipui ce s’a întâmplat. D. sub-prefect primi o bătaie pe care o va ţine minte multă vreme, şi care a mal avut darul ca s£ bage, şi groaza in toţi bătăuşii colectivitaţel din oraş. In momentul dc faţă afacerea se instrueşte de parchet şi tn curând ne va li dat ca se vedem în ce chip vor judeca afacerea onorabilii d-nl magistraţi. Cetăţenii, pe cât sunt dc indignaţi de brutala agresiune a funcţionarului d-lul Simulescu, pe atât sunt de mulţumiţi de lecţiunea meritată primită de către acest stimabil. • * Acuma se vă vorbesc ceva şi despre băile de la Câlimăneşti. Câtă gălăgie aQ făcut guvernamentalii cu FOIŢA ZLARULUI «EPOCA» (3) MIZERIILE LONDREI A treia zi so îmbarca Ia Havre, ajunse la Liverpool şi dupe alte trei zile se afla plutind pe drumul spre Calcula. Mac Allan află din toate aceste desluşiri numai ceea ce ştia şi lord Vol-linster el însuşi; puţin lucru In realitate. Amiciţia lui pentru tânăra fată se schimbase repede şi profund Inlr’un amor arzător, şi Ienny părea, fără a cerca să se apere, aproape a luneca pe acelaşi povâm 1 ■. Ea mărturisise chiar pe jumătate, fără să bage de seama, compatriotului său, că nu era fericită în otelul bătrânului eî bine-făcator — Acum că le văd lângă mine, zicea într’o zi Iul Mac Allan, mi se pare că nu mal am nimic de dorit, că n’am părăsit casa părintească. Respir şi Irâesc fiind-ca simt că am lângă mine o inima care mă iubeşte, o voinţă care va şti să mă apere la nevoe. Şi un fulger a cărui însemnare inexplicabilă, trecu prin ochii cetuegri ai profesoarei. — Scumpa mealennş 1 respunse tânărul luânduh mâinile, oare de departe' sau de aproape, nu poţi sâ te bizui în mine, în devotamentul, lu...... Mac Allan să opri. Acest amor pe care era să ’l arate în toată întinderea lub pe care abia şi ’1 mărturisea Iul însuşi, îl va înţelege oare prietena sa din copilărie ? Şi dacă îl va înţelege, va voi ea să ’l împărtăşească? — Da, Edvard, reluă Ienny, ştiu cât îmi eşti de devotat, cât mă iubeşti. Dar n’al să stai într'una la Paris; al să pleci, al să te duci unde te cliiamă astăzi gusturile şi voinţa d-tale, unde te vor chema mal târziii daloriele d-tale de om şi interesul viitorului d-tale. 0 ! cât aş vrea sâ pot a nu te mai părăsi 1 Aceste cuvinte cari puteau să pară toi o dală cele mal nevinovate, precum şi cele mal cutezătoare din lume, Înflăcărau, irilart, amorul tânărului irlandes. — Zi un cuvânt, Ienny, respunse el de o data,ascultând de o primă mişcare a cărei vioiciune n’o putu stăpâni, zi un cuvânt şi vom veţui toi d’anna, iol d auna împreună. Gu un farmec nespus care ascundea cea mai vicleană dibăcie, tânăra fală privi pe Mac Allan, zâmbind trist: —» Ge cuvânt vreai sâ rostesc, Ed-vvard? murmuâ e,a. Scene de felul acesta se Întâmplau în fir-care zi. Mac Allan simţea că pasiunea sa creşte şi cuprinde gradat ţoala fiinţa lui; mai cu seama ca primele sale bănuieli lt trecuse şi i se părea ca un amor, tot atât de arzător ca şi al său, se aprindea cu încetul în inima tinerel fete. — îşi poate da ea seamă de ce să petrece în dânsa ? se lnlreba el. Urâtul ce simte ea la lordul Vellinster,frica ce are de a me vedea că plec şi o las singură la aceşti streini, aste toate nu/vin oare de la pasiunea poate inconşeientâ pentru mine însumi ? Şi după ce să gândea câte-va momente Mac Allan adăogă în sine : — Mal la urmă, suntem liberi, u-nul şi altul ; singuri în lume ; pasiunea el se reazămâ pe cuvântul meu de om cum se. cade. Ce răă poate sâ iasă de aici pentru ea ? ce rău pentru mine ? N’aş fi nebun sâ resping fericirea ce ’mî iese înainte? Voesc să-I dau pe faţă sentimentele mele, s'o fac sâ vadă In inima nl. D zeu ne-a creat dc sigur unu) pentru altul, şi strigătul amorului meu, acel al conştiinţei mele, să unesc pentru a-ml spune ce am de făcut. Apoi, ca să-şi mărească curagiul şi peulru a se îndemna pe e! însuşi tânărul şi înamoratul irlandz îş iepcla tucs : — Tatăl el ş’al mefi, cari sunt la un loc acum, cari nc văd, m'ar aproba, suni sigur şi, ar bine cuvânta unirea noastră. ' IU. Itupircu. Pe povârnişul pe care aluneca Mac Allan, era evident că trebuia s'ajungă la scopul final şi fatal ce părea că urmăreşte în aprinderea-! ferbinle. In mijlocul unei scene de pasiune violentă, în care tesaurele de iubire strânse în sufletul sâă ieşiră la iveala DINTR'O ZI INTR'ALTA DUPĂ IO ANI Am trecut vârsta în care o privire duioasă, o talie subţirică, un piciorbine croit, îţi aprind stugele, îţi daă aripi şi le duc în lume de înohipurl. Apoi nicl-odatâ n'aa fost dintre acei vânători de amor cari odată felinarele aprinse, pornesc să caute o pradă tot-d'a-una gala a să prinde în mrejele lor. Dar iarăşi, cu toate că am fost crud înşelat. saQ tocmai pentru asta. am rămas cu o deosebită slăbiciune pentru femei; în cât şi astă-zl câte-odată sunt aproape de a cădea în cursele unor ochi frumoşi uitînd de cei 45 ani pe cari ÎI pori în spinare. Acum câte-va zile mă plimbam sera pe calea Victoriei, neştiind ce să fac cu persoana mea, când Inlr'un loc mal întunecos, zării puţin pe o femee care trecea cu repeziciune. Mă tntorsel să’i zic obişnuitul pardon; ea trăsâri, dădu un ţipăţ uşor, să opri, făcu un pas spre mine ca şi cum ar fi voit să’m'l spuie ceva,apoi s’a retras îndărăt parcă n'ar fi cutezat a'mî vorbi. Mirarea mă oprise şi pe mine. Ea stătea in umbră, cu faţa ascunsă de un şui, — era iarna, — în cât nu'i puteam deosebi trăsurile, dar era bine făcută, părea ttnăraşi cu toată sărăcia hainelor el avea ceva dinstins Ir. mişcările, în ţinuta, 1n mersul ei care mărea din ce în ce curioşitatea inea. După un moment de îndoială plecân-du-şl capul porni cu paşi iuţi. Daca aş Ii fost chiar Sf. Anloniu tot n’aş ti putut resista la o ast-fel de ispită. Cine se fie ? Ce a Vrut cu mine? mă întrebăm urmând’o instinctiv. Apoi din adâncul meu, o voce pe care căutam eu singur s’o înăbuşesc, spre a nu roşi către mine Însumi, 'un şoptea că poale sâ fi produs o impresiune exţra-Ordi-uaraasupra acelei fenieei şi mintea mea ţes'ea visuri peste visuri. Suntem copil în tot-d'a-una, numai jucăriile ni să shimbâ şi variază de la unul la altul, a-cutn o femeie acum un sceptru. Femea ţinând acelaş pas, părăsi calea Victoriei şi apucă pe strade din ce în ce mal urî-cioase părând a nu mă vedea. Dar la un moment când nu trecea nimenea tntorcându-se spre mine ’ml zice cu o voce surdă : «Al vrut să vil, vino». Vocea ei era stranie, n o puteam recunoaşte dar mi să păru c'am cunoscu-l’o. Fără al răspunde nimic, o urmai înainte neştiind ce să gândesc, cuprins şi de mirare şi de o tainică grijă. Unde mă ducea ea ? Ne înfundăm lot mal mult In mahala, lucrul devenea suspect. Ajunserăm înaintea unei case vechi, murdare, tn curtea căreia lntraiă după ea. La uşa unlretulul care părea o intrare in locuinţa morţilor ea ’mî zise iar cu un zîmbel: «Vino» şimăapucă de mină ca se mă ducă pe scările întunecoase care să legănau cu noi.Mâna ei era rece, aspră, oasele îmi intrai! !n piele, nu putea aparţine unei tinere frumoase femei. Aceasta făcu de îndată să-’ml sboare toate ilusiunile. fără voia lui, arată tinerei fete tot ce simţea pentru ea şi tot ce spera de la ea : aceasta, părând a fi cetit în fine In adâncul conştiinţei sale, mărturisi fericitului Irlandes că nu numai Împărtăşea vioiciunea sentimentelor sale, dar că destăinuirile Iul îl umplea inima de bucuria cea mai mare şi mal curată. Ceea ce însemna o cerere în căsătorie precisă şi hotărâtă primită cu cea mal mare sinceritate. Mae Allan, după părerea Iul, care era ş. a lume! întregi, era un om cinstit; nu avea do dat vr’o socoteală ni-mâruî, de cât doară Iul lord Vellinster, caro i să păru în drept de a fi lncunoş-liinţat de amorurile şi proectele sale. In vremea aceea scrise intendentului său în Irlanda,9$ bine-vocască a strânge adele necesare pentru căsătoria sa, atât în numele lui cât şi în acel a scumpei sale compatrioate şi lidanţate. Tinerii cerură încă, de formă, un fel de consimţ'mânt de Ia câte-va rude îndepărtate care ne putându-l refuza, sâ grăi liră a'l da cu bunâ-vomţă. Tot era aproape gata şi voiau să previe pe lord Vellinster, când acesta primi vestea despre Întoarcerea fiului seu la Londra. Călătorul declară că nu putuse să treacă dincolo de capul Bu-iii i Keninţe când se gândea că ast-fel va pune nuoi şi mal mari distanţe între tatăl, fiica sa şi el. Era o zi de când se întoarse şi sâ grăbea al vesti ca sâ nu ’l vadă venind pe neaşteptate peste vre-o 10 zile. Lord Vellinster primi aceasta scri- Aspectul odăii în care intrarăm mări bănuelele mele. Doi copii mici dormeau pe un pat păcătos, un al treilea ca de 10 ani dormita cu capul pe o carte Ungă o lampă pe jumătate oarbă. Nu ne oprirăm aicl ci, luând lampa, femeea mă Introduse în cea-l’altâ 0-daie. Văzusem acum, vedeam încă faţa acelei femei şi tot n’o puteam recunoaşte. Nu mi putui da seamă de 0-cam-dată dacă era tînără şi să născuse urîtâ sau era bătrtna şi păstrase oarecare urme de o frumuseţe vestejita. Dar curînd fui convins că suferinţa ÎI brăzdase ast-fel obrazul. Ur-cum ochii ei cei înfundaţi, vinele el vinete palpitînd pe o peliţă deja sbîr-cită mă umpluse de mila. —Aşa-Ică nu mal sunt aceeaşi,îmlzise ea de la o vreme, uitîndu-se fix la mine şi zîmbind cu amărăciune, aşa-I că numai recunoşti pe Olga. — Femeea mea ? strigai eu, sărind de pe scaun, simţind că tot sângele mi să slrînge la inimă. Şi atunci, pe când o fixam la rîndul meu, într'o clipă trecură pe dinaintea mea tablourile cele mal frumoase şi ctle mal triste ale viştel mele. Mă văzul umblând pe cărările tainice ale pădurel moşii mele, cu dlnsa, tînără, frumoasă, în o rochie albă, sprijinită cu drag pe braţul med, cătând cu ochii ei setoşî de lumină şi de amor în ochii mei cari n’o vedeau de cît pe ea, o văzul eşindu'ml înainte cu salturi de bucurie când mâîntoarceam călare spre zorile de seară cu sudoarea pe frunte, ş’apoi tot ea mal departe mi s’arată rezimată de pieptul unul amic trădător, un risipitor desfrînat. O recunoscusem dar nu puteam crede 0-chilor mei. Femeea ce-mî stă în faţă avea 15 ani mal mult de cît trebuia să aibă femea mea. De când ne despărţisem n’o mal văzusem, ea trăise lntr'un oraş de provincie şi cum eraQ 10 ani de a-lunci mă mingiiasem de trădarea el, cu toate acestea tulburarea mea fusese mare; voii să fug. — Nu, zise ea oprindu-mă de braţ, rămâi şi află cât al fost de răsbunat. ’Ţi-e groază de faţa mea, nu-I aşa ?... Să-ţi fie mal groaza de suferinţele mele.... — Nu voiă sta mal mult tn casa acelui om dacă sunt la dlnsul; dacă ne am întîlni aici unul din noi n'ar mal eşiviti. — O, nu te teme 1 nu va veni înainte de ziua, până ce nu'ş va fi dat cea din urmă para In cărţi... şi poate chiar..... Aci sâ opri şi apoi, plimbtndu-şl mâna pe frunte, uitîndu-se în jos fix, urmă cu glas tremurător; |poate....dacâ soarta nu’l va ajuta..O! ce a zis grozavi — Să va ucide I Eu făcu un semn afirmativ din cap. — 11 iubeşti dar nenorocito ? II iubesc? Aşa să vede!....Ştiu atât că el mă stăpâneşte, câ’mie trebuincios ca aerul, ca lumina...şi cu toate acestea cit II ştiu de mizerabil! — II iubeşti, zisei eă, simţind că se deschide o rană veche şi ’ml-o spui mie. — Da, d-tale, fiind-că te cunosc, că ştiu ce inimă măraaţă ai....şi voia să ’mi apuce mâna pe care nu i-o putui lăsa. A ! adesea te am bine cuvântat, soare la masa la care luau parte din întâmplare Mac Allan precum şi miss Oraţia. lennv turna ceaiul, după dorinţa bătrânului care o lăsa cu bună voinţă să împlinească astă delicată însărcinare. — Bună veste I amicii mei, strigă nobilul lord după ce citi scrisoarea o-drasleî lui. Şi plecându-se spre nepoata sa, pe fruntea cărui depuse o veselă sărutare : — Tatăl tău să întoarce, copila mea. N'a putut să se hotărască la o despărţire atât de lungă ca ceea ce fixase mal întâi şi dupe o săptămână cel mult îl vom vedea aci. Miss Oraţia, o copilă încântătoare, Începu a bate din mâinile cele mici. Mac Allan, din partea lui, află astă veste cu o politeţă apropiată de indiferenţă, ca nu putea să aibă nici o influenţă asupra vieţeî lui pe cât i să părea. Dar văzând bucuria bunului şi a copiei, sâ crezu dator a-'i felicita de fericirea care strălucea pe faţa lor, tot muind filosoficeşle o felie de pâine cu unt în ceaşca Iul de ceaiu. Cât despre Ienny, fiind-câ şedea In dârâtul celor doi bărbaţi, putu să ascundă mişcarea cea vie care o sgudui, când auzi de Întoarcerea lui Sir Patrice, precum şi paloarea subita care acoperi obrajii săi. (Va urma) » www.dacorornanica.ro EPOCA — n IULIE PUBLICITATEA ZIARULUI ,, EPOCA' Tlrasrlu 5,000 de fol ANUNCIURI SI RECLAME linia Anunciuri pe pagina IV, 30 bani Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei. adesea m'am rugat pentru tine.... ca Satan am plîns raiul perdut. Mai liniştit, ascultam cu curiositate cuvintele acestei stranie femei a cărei mizerie sufletească era mal de pltns de cât cea materială. Ea ca şi cum ar fi răspuns la întrebările ce-mi faceam tn mine. reiua sus-pintnd : — Vom rămânea tol-d'auna o enigma, pentru noi înşine chiar. Nimeni nu va explica vre-odatfl tainele inimel noastre. Te am stimat de la început, te am venerat apoi, te am avut în tot-d’auna ca un om superior, dar. dar nu te am iubit nici odată, ‘ţi-o spun acum căci cred că nuţl uni pasă, nu I aşa ? — Vanitatea mea nu te poate ierta nici acum, răspunsei en un jumătate surls. — Când mal luat eram tineri amln-dol dar te găsii prea cumpătat, era bun, erai generos, dar nu şi pasionat ş’apoi tne iubeai prea mult. Ingratitudinea este firea noastră ne place să sftşiem inimele In care domnim. Afară de asta aveam un fel de ciudă asupra d-tale din cauza superiori ta ţel ce -ţi simţeam. Intr'o zi lmî fu urtt, viaţa noastră liniştită, regulată, mă apăsa, Începui să asculte pe acela... a cărui nume nu I voiil spune dinaintea d-tale. El Îmi şoptea că sunt o victimă, că ’ml pierd viaţa, că un filosof rece ca d-ta nu mă poate Înţelege, că mă voiu veşteji ca o floare ce stă vecinie sub un cer fără soare, eu, care sunt făcută pentru a străluci In lume. Toate aceste eraO un calcul, era ruinat şi II trebuia o avere, ii fu uşor să seducă pe o ne-roadă provinciala ; ş’apoi ce femee nu cade prin vanitate ? — De ce nu'l laşi atunci, când sufletul, mintea d-tale să ridică In contra lui. — Dar inima’mi e cu el ! Ţ am spus câ un lanţ fatal mă leagă de el, un lanţ pe căre i blestem dar nu'l pot rupe; acest amor să ţine de sufletul meu ca o măduvă de corpul omului.... Sunt Intr’o prăpastie, ştiu, aş vrea să es, aş putea poate, ceva neînvins mă ţine pe loc.... Şi afară de asta, strigă ea Increţindu-se mal mult pe obraz, ar fi prea fericit de ar scăpa de mine, căci el nu mă iubeşte, II sunt o sarcină. şi tocmai de acea rămân, ca să'l necăjesc... Trebue să’ml plătesc tot ce mi-a făcut. Gând va veni noaptea palid ş< dts nădăjduit, să mă vadă In faţa lui. u-râtă, posomorâtă, dojenitoare ca re-muşcarea ; să-î arăt pe copil noşlrii lipsiţi de toate din causa viciuri or lui, să 'I daO visuri de ucigaş, să-l iac să se chinuiască cum mă chinuesc ş* eu! — Şi In sfârşit ce vral de la m ne o întrebai dupe o tăcere. — Am venit de o lună In Bucureşti ca să-'şl încerce şi am norocul; astă-searâ 'şl joacă ultimile parale. Dacă va perde..., ştii ce să poate Întâmpla... Ieşisem desperata să rog pe un prieten al săfl să veghieze asupra -a şi mă întorceam când te-am Întâlnit. ’Mi-arn zis îndatfi ca generos cum eşti ma pot adresa la d-ta.... că vel consimţi să ne scapi.... Al milă de noi! — De el, de copilul Iul! strigai eă. — Nu ! de o mama care te roagă lri genunchi! A doua zi de dimineaţă trimisei suma necesară. Dar ea nu sluji lâ nimic Jucătorul de cărţi prea pripit In desperarea lui se Impuşcase. Nenorocita Iul complice nu I supraveţui. Avea dreptate ea. inima femei va re-mâne tot d'u una o taină nepâtrunsă. \usln mmm: m strein vrm Berlin, 20 Iuiîe. Ziarul «Kreuz citung» publică din Londra o analiză ce sa făcut notei engleze trimisă la Pe-fcrsburg, relativ la cestivnea Batumuhn. Această notă n'ar avea nici de cum caracterul unui protest. Cu toate că cabinetul englez accentuează că nu împărtăşeşte părerea rusească, cum că ari. '>9 al tratatului de la Berlin, nu impune Buşiri o obligaţiune formală şi că suprimarea porto-francului n'ar fi interesând şi străinătateatotuşi nota, cabinetului englez termină numai cu dcclaraţiu-ne.a cum că violarea tractatului de la Berline inadmisibilă, fără a conchide !a cererea d'n se restabili porto-franco. Marsilia, 20 Iulie. — Demnns/raţiu-nilr au continuat si astă seară. Pe la ceasurile 9 mai multe mii de persoane s’au adunat in str. Noailles, hi faţa re daeţiunei ziarului orleauist. «Solei/ du midi». Mai mulţi tineri a-runcând plesnitorî şi rachete in localul redacţiunei care aii dat for. la detunături se respdndise sgomotul că s’ar fi întrebuinţat şi revolvere. Abia pe la orele 12 gendarmeria şi poliţia, au putut restabili ordinea pe stradele Noailles şi Ca-nebiere. Lumea retrăgâudu-se, a luat direcţiunea rătre tipografia ziarului nGazette du Midi» şi»Solei/ du Midi», cu scop d’u pătrunde înăuntru. Agenţii postaţi la ministerul justiţiei ajutaţi şi de lucrătorii tipografiici abia aii putut respinge. Cdţî-va agenţi aii lovit publicul cu sabia. A iî fost răniţi câle-va perseane private, vr’o trei agenţi pp/iţieneşti şi vr’o cdţî-va tipografi. S’a arestat 19 persoane. ,-t utorităţife şi poliţia au ocupat stradele până pe la 2 1/2. Belgrad, 20 Iulie.— Citirea rapor- tului couiisiwu'i pentru rscluderrr/ deputaţilor a produs în Seupefnă o mare desordine. Oposiţiunea a protestat şi fără a depune jurământul obicinuit, a părăsit în eorpnre sala adunareI. A bia mai târziii, fă< induse oare-şi care linişte şi dupe aăruinţa câtor-va de/ u taţi influenţi, oposiţia perfectă linişte In această ţarâ. lacldeufcle tntămplate la graniţă, de patru luni tncoaca. aâ costat viaţa a vr'o cincl-spre-aace oameni numai. Vienn, 25 Iulie.—Se asigură că Arhiducele Garol-Ludovic şi Arhiducesa Mariă-Taresa. pentru a răspunde la o invitare a împăratului şi a ftupărăte-sei Rusiei, vor plr*oa În cursul săptămâna: viitoare la Pelerhoff, unde se găseşte Ţarul actualimente. Bunm, 22 Iulie. Holera a scăzut mul! la Rrindisi şi tn împrejurimi. Tot o dată s'a propus ca Regele se se însărcineze cu misiunea pe care d. Brâtianu nu o va putea îndeplini, adică d’a obţine de la guvernul german o modificare a convenţinnel consulare. Acesta era scopul proioe-tatei călătorii regale Dar nu e încă nimic sigur. Allătn câ la 15 August va sosi la a Sinaiu Prinţul Carol unul din nemţii M. S. Regelui. Prinţul Fşrdi-nund nu poate veni făcând parte din garda împăratului care va lua jarte la manevre. 1). prefect al poliţiei a lost chemat azi de d. I. Brâtianu la aparatul telegrafic unde h stat foarte mult. Q Consiliul de miniştri care era se se întrunească ieri la Sinaia, s’a a-m&uat pe luni. m Primarul Capitalei, constatând câ la biserici nu se observă oare-cari dispoziţiunl de stare civilă, « dat ordonanţe prin care invită ca acele dispoziţiunl se se observe pe viitor, căci va fi silit se aplice legea. • Consiliul comunal s’a adunat din nuou azi continuând discuţia contes-taţiunilor asupra listele electorale. Lucrările consiliului comunal au B I B L I O G R A FI E Domnu doctor Emil Mat, vechio proL'sor şi medic primar, a publicat zilele acestea o foarte interesantă broşuri care tratează despre Dietetică cea mai raţionala şi cea mai eficace în conţi’t obesitatet, slăbiciune! si in-urenerei «'irciilntuiuei pulmonare, cu o tabelă de săialisâ cantitativa a alimentelor celor mm usitate. Această broşură compusă după teoriei»* moderne ale ştiinţei medicale fiind meniţii a aduce reale servicii persoanelor ce sufi i a di* menţionatele maladii', o recomandăm cu insistenţa suferinzilor. DOCTORI] LEONTE S’A MUTAT No li bis, Culca Plevneî No. îi bis. peste drum de vechea [ocuinta ILE\. GR. HUI! A II. MiItM Strada IJpsoaui. \o. 4.% I»is Bucureşti, 10'?* iulie VALORI Scadenta cupontlor T-rg lib cure mediu FONDlîRJ HK iJTAT HOMAN Renta rom. per. i87.'j r, n o 1 Ap 1 Or 03 Renta rom. jjmrfitis. 5 00 I Ap 1 Oc 07 tji ■Renta roni fur rnn 0 0 0 I Mai i No *8 1/4 Oblig de stal L. F. R. 6 0/0 I Ian t Iul Idem idiiOi 5 (J,0 Idem V Inipriim. Stern tS*.4 o o 1 MirlScp — Inipr. Openhoîm IHftO s 0 0 I Ian 1 hil 1 Aşki — i?>. r. liuptltfMCTCfll DE ORA&E Impr. orae Bucureşti 5 0/0 1 Ian 1 Iul 7G Idem idem din 1S8-1 5 0/0 1 Mai 1 No Impr. or; ÎL cu prime loz f.20 33. fKi VA LOBI DI VERSE ih-eclit Funciar Rural 7 Oi*» 1 lan 1 Iul 102 3/4 Idem Idiun 5 0/0 Idem Sfi l[i Cred. Fon i i-.diîltiir. 7 0 0 Idem Oii 1/2 Idem idetIF- 0 0 0 Idem 91 Idem idem »0 o Idem «2 1 2 Cred. Font*.. Lr.din laş 15 u 0 Old. Oaş. pons. Ir. 300, fO Hîpm 1 Mai 1 Nn 211 1-01ŢA ZIARULUI «EPOCA» m FORTUNE DU BOISQOBET VELULALBASTRU (Urmare) îndată ce patronul atelierului îi pluti lucruŢRose Verdiere plecă foarte trista. Ea văzu acum partea rea a situaţiu nel sale, la care nu se gândise ,1a Început. Ce s’ar zice despre ea când s'ar afla cum trăeşte acum ? Şi nu sc, va putea sâ nu se afle, mai curând sau mai târziu, E destul pentru aceasta, ca pentru o comandă grabnică patronul să trimită s’o caute la vechea ei locuinţă din turnul de la nord. Aceasta s'a îru-tâmplat dese-orî, şi se va întâmpla de sigur, pentru câ nu mai ei 'i se lncre dinţează oare-carî lucrări dificile. închipuirea el se aprindea lesne şi ea Începu se se Întrebe daca n'ar face mai bine să părăsească casa ospitaliera din strada Cassette, şi să locueascâ, ca multe altele, o mansardă pe care o va mobila cum va putea. Ea avea acum vreme sâ caute o mansardă şi spera că va convinge pe Meriadec pentru ce ea trebue să‘1 părăsească. La acestea se gândea pe când mergea in lungul grilajului turnului Saint-Jacques. Ea intră maşinalmente acolo şi pentru a se gândi mai bine se Sşeză pe o bancă la umbra turnului, Acesta era un loc care Ii plăcea şi tot d’auna se odihnea aci când eşea din magazinul din strada Rivoli. Câte odată ea sta aci ore Întregi lucrând câte-o broderie şi nimenea nu o deranja tn a-ceasfâ onestă ocupaţiune. Dar zilele succed fără sc semene. Grâdinaavea aspectul său obicinuit puţin mai animat ca de obiceiiî, pentru că era un timp superb. Vechiul turn al dispărutei biserici Saint-Jacques so Înălţa masiv şi «om-bru tn mijlocul urmi coş cu"7iorl ; locuitorii cartierului veniseră In mare nu-mâr să salute aparijiunea verdeţei. Doicole, guvernantele şi c&ţi-va soldaţi ocupau băncile. Familii Întregi burgheze slau pe scaune făcând roii duri. roudurl. Bande de copii alergau veseli prin alee legându-sp de călugării cari locuiaO In turn şi cari mâncau pâinea ce ei le arunca In belşug. Din locul ce ea îşi alesese, Rose avea sub ochi acest vesel tablou şi ea era la adăpostul vântului şi indiscreţilor. Partea de jos a turnului avea patru faţade, separate una de alia prin coloane de peatră a căror scosăturî for- mau patru compartimente deosebite. Tânăra copilă avea scaunul lipit de una din aceste faţade şi căzuse profund pe gânduri. Ea învidiea fericirea acestor mume şi lipsa de ori-ce grije a acestor copile ce se jucaă prin grădină. Şi ea o dată se juca asemenea tu-tr'o grădină—acea din dosul bisericei Notre-Dame—şi 'şl zicea că aeeste fericite timpuri nu se va mai întoarce nici o dată. Ea era condamnata a nu cunoaşte nici o dată bucuriele maternităţei de oare-ce nu voia să se mărite. Daubrac nu putea să ’şî ea de nevastă o simplă uvrieră. JDaubrac era singurul om pe care ea dorea a’! avea ca bărbat, dar ea era foarte rezonabilă şi Înţelegea că aceasta dorinţă nu se va putea realiza. Ea suspina văzând grizetele cari se plimbad prin grădina având Ia braţ pe amanţii lor. De sigur ea nu dorea să fie. ca ele şi soarla lor nu o tenia ; dar Ii parea râd câ D-zed afâcut’o' alt-fel de cât aceste nebune. Ele nu erau de loc mândre, inima lor batea pentru cel d’lutliu băiat frumuşel şi ele profitau de tinereţea lor fără a se mat preocupa de tristele timpuri ce vor veni cu etatea. Nu depindea de cât de îngerul clopotniţei ca sd le imite, ca sd'şi tae aripele ce o ducea către un ideal pe care nu’! va atinge nici-odatâ, ca să'şi limiteze dorinţele şi să se mulţumească c’un amant În Ioc să caute un bărbat peste putinţă de găsit. Ea era atât de frumoasă tn cât nimeni nu trecea pe lângă ea fără s’o privească. Bătrânii, aceşti reformaţi al amorului, surâdeau văzând’o ca şi vechii militari cari admiră un tablou ce repre-sintă vre-o bătae. Tinerii se opread uimiţi şi roşeau de plăcere. Gel maturi o examinau cu coada ochiului şi căutări un mijloc dn a'I vorbi. Erad doi sad trei care se plimbad Împrejurul turnului, la picioarele căruia sta această frumuseţe minunată, şi ea era gata de a dejuca ro&noperile lor, părăsind locul Îndată ce eî se vor apropia prea mult. Un om Insă trecu fără «•* se uite la dânsa, un om pe care ea ţj observă că nu semăna cu cei cari o priveau. A-cesla era In adovfîr un domn, nu ca cef-l’alţi mici negustori din cartier. El era nalt, bine făcut şi îmbrăcat cu multă eleganţă şi bun gust Asemenea oameni nu frecuentează nici odată grădina turnului Saint-Jacques şi fără îndoială el a venit pentru a aştepta pe cine-va care Încă nu sosise, căci el privea cu persistenţă In spre piaţa Châ-lelet şi după o scurtă şedere In mijlocul aleel el se aşeză pe un scaun de la pi ciorul turnului alături cu Rose Verdiere. Ei nu se puţeau Insa vedea, fiind separaţi de o coloana de peatră, dar şa ştiea că el e acolo căci auzise spatele scaunului său lovindu-se de zid şi nisipul trosnind sub picioarele sale. Din acoet Ioc el putea privi Întreaga piaţă; îşi aprinse o ţigară, al cărui fum ’l-a descoperit, dacă el ar fi dorit să fie ascuns, dar el părea că nu se preocupă de vecina sa. probabil pentru că nu o observase. Pentru ce Rose era neliniştită de acest personagiii? Nici ea singura nu ştiea. Ea nu’l cunoştea şi el n’avea nimic estrnordinar. Dar adese-orl se întâmpla impresiurn inesplicaie şi ines-plic d'ile cari sunt veritabile presimţi- ’nlâmplft ;.*i, i a ne-sten şi In oare care circom-vtuuţo eli■ g'bcesc ce se petrece la distanţă şi prevederea ce se va întâmpla. Ro.se avea presimţirea ca acest om trebu* li fost amestecat In afacerea din turnuri şi că e) n dat Întâlnire În gradină vre unuia care a jucat asemenea vr'un rol În această Întunecată afacere. Ea Îşi reaminti câ In ajun a fost spionai d. de Şainl-Briae şi ea se gândea ca toţi a părătorii iui Sacha trebue se fie înconjuraţi de inimici misterioşi car- ') supraveghează in umbră. Va urma) www.dacoromanica.ro 4 EPOCA — 11 IULIE CASA DE SCHIMB I. M. F E R M O —27,STRADA LIPSCANI, 27- CURSULBUCIRESC! 10 Iulie 1886 5 % Rente amortizabilă . . . <>71 J 5 V Renta perpetna . . . . 93 6 V Oblig, de stat şg 6 % Oblig, de st. drutnu defer "4 Scis. Tune. rurale. . . . 1023 4 5 V Scris. Tune. rurale . . . 8nl t 7 % Scris Tune. urbane . . . PS« U 6 % Scris Tune. urbane . . . 911 2 5 % Scris. func. urbane . . . 823 4 5 % împrumutul comunal . . 751 2 O'dig-Casei pens. lei 10 dob.l ?'5 împrumutul cu premie . . . 33 Acţiuni bftncel nation. . . . 1015 i Acţiuni «Dacia-Romania » . . 860 • Naţională 215 • Credit mobiliar . . . • Constructiuni. . . . 160 • Fabrica de hărtie . . Argint contra aur 15 bilete de Bancă contra aur. 15 Fiorin ausatriacl 2.i;3 Schimb ...... Paris 3 luni » la veders 100 1/4 Londra 3 luni » la vedere 25.60 Berlin 3 luni 1.24 2.02 DE ÎNCHIRIAT tru anului curent) casele, grădina şi teatru cunoscute sub numele «RASKA» din Strada Academiei No. 28. A se adresa Strada Batiştea No. 11. |tD l\j IIIDIIT chiardeacum casad-lul (Ir, I.H.NIm 11 V. Hiott din Str. Luterană 15, mobilate şi nemobilate avfind 22 camere, grajd de 10 cai, şopron de 6 trăsuri, 2 pimniţe, 1 puţ şi grădină cu 2 pavilioane. Doritorii se vor adresa la d-nu Proprietar în toate zilele de la orele 8 de diminâţă până la cinci (5) seară. Asemenea şi dea-rendat de la Sf. Gheorghc viitor moşia d-sale Copaciu din dis'rictul Ylaşca plasa Câlnişte. MOŞIA POIANA SATULUI, din dist. Ialomiţa pl. Ialomiţa, partea subsemnatului, împreună cu casele cele mart aflate pe dănsa, în care locueşte actualul arendaş d-1 Frunzeanu, precum şi tacsa podului după apa lalomitei, se arendează pe termen de cinci ani de la 23 Aprilie 1887. A se apresa strada Minerva No. 12 bis. Bucureşti. Mm Aloscu. B. R, ROSXTTt AVOCAT Strada Romana No. -1. P I. && I N w VIS-R-VIS DE PRUTUL REGAL > VIS-A-VIS DE PALATUL atu»». I^^LDEÎÎ.^' * f din căfârie/e d-lui St. UorCtnescu fţ perfecţionai şi calitate superioară jj UNICUL DEPOU I PETRACHE 10 A N l\ [ Vis-a-vis tio palatul Hegnl ^ ‘ ^ ^ ^ ^ ~ ^ Sic** * nr IvrUlDIIT chiar de acum Casele, Ufi LlLHlIlI.l I din Strada Academiei No. 11 compuse din 16 Camere, cu o curte spaţioasă în care se află grajdia şopron şi alte dependinţe. Aceste case mal aft şi o grădină importantă A se adresa Strada Batiste No. 11. |Vrţl|i)j î Ţ de la St. Ghoorghe MUifhlU 1887 moşia Tăn-tava ce ’l zice şi BAcanu din districtul Ilfov, la o poşte dpparte de Bucureşti, în întindere de aproape 700 pogoane. DelaSt.Gheorgbe 1888 moşia Gressia dindistr. TeleormanIfină Ruşi-de-Vede, în întindere, de 600 pogoane. Doritorii se vo adresa în Bucureşti la propriatarul Gr. Arion. Calea Griviţa No. 38. o domoiiu :r“;; avftnd «Diploma de maturitate», să oferă a daleectiunl, în vrc-o familie pentru cursul primar saft secondar. mln special penlru limba francesă, matematici şi ştiinţele fisico-nalurale. A să adresa la redactiunî. BCR ARIA STEAGUL NATIONAL Bulevardul EtisutyetalnPn-laîul Băilor liloril La 1 Iulie st. v. se va deschide berăria ttvănd la dispositia onor. public, bere şi vinuri de toate calităţile. indigene şi streine. Antreprenorul nu va cruţa nimic pentru a satisface pe onor. visitato&re. TllCA VEGHE SI VW 17S ţuica şi vin de la d-nu IsaiaLerescu din Str. Episcopii, vis-a-vis de grădină se vinde la butelii ţuică de 10 ani, veritabilă garantată pe un leu butelia de jumătate oca dreaptă a Iul Cuza şi vin veritabil de masă uşor şi curat pe 40 bani butelia. PUBLICITATEA ZIARULUI 1 ? EPOCA 4 4 N°. 3, STRADA EPISCOPIEI, N°. 3 j 4t ^ * IN JUDEŢUL RINÎNICU VftLCEl î - * * * . A-.. „J .1'.' .»vl kt . . i. S’’ ’* * ^ ^ "t»' V* & 300 CAMERE SI SALOANE " ” ~ 300 CAMERE SI SALOANE director* Baptistin ]VTar*s HUGUES se va deschide la 113 Iulie 1886 fi $ Table d’Ilote. — Restaurant â la carte. — Salon de ^ lectură.—Sala de de dans.—Sala de jocuri şi biliard.— jj; Musică militară In toate zilele In parcul Hotelului. Q ------- B Omnibusul Hotelviliri va face de maî multe ori pe zi serviciul la renumita sursă de la Gaoiulata. Vedere splendilâ, situaţia In mijlocul munţilor pe malurile Oltului. I Oltul trece la 50 metri de stabiliment. — —Preturi moderate.* i CALEA VICTORIEI Palatul Oac.-RomAnla LA ORA SI UL VIE NA \ L\ VIILE DE VIElEfl vls-ă-vis de LIBRĂRIA SOCEC Recomandăm onorabilei noastre clientele pentru ieftfnatate si f| soliditate următoarele noutăţi: H Rufărie pentru Doamne şi Domni. Feţe de masă, şervete şi prosoape de pânză. Olandă veritabilă de Belgia şi Rura-burg. Madapolam franţuzesc de toate calităţile şi lăţimele. Batiste de olandă şi de lino albe şi colorate. Ciorapi do Dame şi Domni de Fii d'E-cosse, de bumbac, de lână şi de mătase. Flanele, cămăşi şi ismene de lână după sistema pofesorului ctr. G. Jac-ger. Gulere şi manşete de olandă ultimul fason. Mare asortiment de cravate ultimul fason. Corsete franţ. cu balene veritabile. Troasoari complecte pentru li-dnnlati. I.ayetesşi Trousouripentru copii. Trosouri pentru pensionate, oteluri si restuuranturi. Avem onoare a informa pe clientela noastră că a apărut Catalogul nostru ilustrat si va fi trimis ori cui va face cerere. LA ORASIU VIENA CALEA VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA» vis-ă-vis de librăria Socec ■4. |,ţ\\\W^ \\SV BUC REST - 21, RUE DE LA VICTOIRE, 21 - ţ NOUp , NTE <4, — . ■'A i 1 N. Blaranberg, Essais compară sur Ies institutions Ies lois et Ies moeurs do lalloumanie..............30. H. Moser, L'Asie Centrale, 1 bean bol, illustre. . . 25. Cratly, La province a cheval d’ d'................25. Daupliin, Les maitresde la musique 1 voi. cart. toile. 10. Delatour, Adam Smith, ses travaux etc.............9. Spuller, Figures disparues, portraits contemporains 4. Aug. ViLu, l>es miile et une uuils du Lhealre 3-e sene 4.- Lesclide, Contes entra galant......................7.; F. du Boisgodey, Rubis our l’ongle................4. Marcel Semezies, L’Etoile ăleinte..................4.. Julins Stinde, La Faniiţje Buchholz.................3. Ilelene Văcâresco, Cliauts d’aurore................3.' Ueuxicme săric de 5 tablăaux de Mr. Grigoresco. . 20. -----SEUL DEPOT A LA LIBRĂRIE CENTRALE — AbonneBents â tous les journaux de France. Ci ATELIER DE LEGATORIE de la Sf. Qheorglie s’a mutat din Cassa Filitis Strada Biserica Eni No. 1 în Cassa Biserici dintr’o zi tot Strada Biserica F.ni No. 10. DOCTOR IN DREPT anunţa ca si-a reluat ocupatiunile. Biroul, Stirbey- Vodă 62. CAMPINA BAI MINERALE SULF0 - ALCALINE Stagiunea 1 Iunie—15 Septembre Stabiliment aşeijat tn localitate foarte frumoasă şi sănătoasă. In timpul de patru ani de când funcţionăză a daL resultate remarcabile contra reumatismelor, boalelor organelor maternităţii (metrile, ovatrite, scurgeri etc.) şi în scrofule sad debilităţi constituţionale la copil. Se recomandă încă cu succes contra paralisiilor.boale de pele, sifilis, boale nervoase, calare la plămâni (Inbăutura dintr’un isvor de multă analogie cu Eaux bonnes. Hotel şi case private penlru locuinţă, restaurante, parcu de promenadă, musică, distracţiunl diverse, ziare, poştă, telegraf, farmacie ele. In/ormatiuui la d. dr. AT. Garoflid in Bu-cureti, calea Victorii 25 sau la d. dr. M. V. Georgescu in Cămpina. NB. După legea specială transportul pe ea ferată este redus cu 50 0/0. 1 DE VENZARE s'au de I | ARENDAT i MOŞIA POLOCINUL DE SUS % 1 depărtare 10 minute de gara Tu-lova şi oră de oraşul Berlad. $ :-A Are 310 laici arabile, 25 fânaţu şi l| 35 pădure, cu o escelentă gospodărie, având lot soiul de ara- * rele şi o vie renumită. Moşia este * hypotecată la creditul rural cu t \k 7n,000 lei. Amatorii se pot adre- sa direct la sub-semnatul, la sus i % i zisa proprietate. 1 Coslaclii Alexiu. — D". P. VfiSILESCU Domiciliat In Calea Rahovei 44, dă con-suliaţiunl în toate zilele de la orele»—0 post-meridiane. DE VENZARE iepe, mânzl de pur-sănge, cal de curse, de caiărie, de trăsuri. A se adresa la d-nul Reimer administrator ia moşia Paskani (jud. Ilfov 2 ore depărtată de Capitală). nr 1/CN7 A DT 0 capă de Călărie UL VLIvlMHL bine dresată, a se adresa Calea Dorobanţiolr No. 74. nr I ki P UI D I A T chiar de acuma, UL mbmnlA! un otel situat Calea Victoria No. U7 împreună cu dependinţe, grajd, şopron, curte, grădină, gaz aeriform in casă. Penlru desluşiri, a se adresa la No. 198 Calea Victoriei. MOŞIA STREJESTI If'K districtul Romanaţ partea cuvenit d-nel Alexandrina Grâdişteanu doctor Darvari şi losef Darvari sc dă în arendă de la 23 Aprilie 1887. Doritorii se pot adresa la d. doctor Larvari Strada Dorobanţilor No. 34 safi la d. avocat Mihail Pala Strada Academiei No. BUCUREŞTI 6.—STRADA VESTEI.—6 Secţia medicala I, HydroLherapia —2. Electrizare — 3. Inthopedie—4. Gimnastică medicală—5. Orlialaţl—6. Masaj iu sistematic—7. Ser-viciulla domiciliu — 8. Consultaţii me- dicale. Secţia higienica 1 Rae abur................2.50 1 Bae dc putină cu şi fără duşe . 2.— medicamente..............1.— 1 duşe rece sistematică cu basin i.— BAI DE ABUR SI DE PUTINA Notă 1. Băile de abur suni deschise tn toate zilele de la 7 ore dimineaţa plnă la 7 ore seara. — 2. Pentru dame Insă băile de abur, o-dată pe săptămână Vinerea de la 7 ore dimineaţa plnă la 2 post-meridiane. Preţurile la secţia medicală conform prospectului.___________Direcţiunea MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE ROMANE IJu curesti-B om an STAŢIUNEA Arătarea Trenurilor Tr. ac.)Tr. p. |Tr. p. ITr. pl. Tr. ac Bucureşti p. Ploeştl BuzăO R.-Sârat Focşani Mărăşeştl Adjud Bâcău Roman sos. noapte 11,00 12 27 2,14 3,17 d.4,16 5.00 6.01 7,39 8,45 dim. a. m. 8,40 10,39 12,55 2,25 3,48 5,15 s. 6,39 9,35 11,15 p. m. dim. 7,30 9,16 dim. 6.30 8,04 Bucureşti-Vârcioro va STAŢIUNEA Arătarea Trenurilor p.m. 4,40 7,20 Koman-Bucuresti Roman plec. Bacău Adjud Mărăşeştl Focşani R.-Sărat BuzăU Ploeştl Bucur. sos. T. ful.|T. ac. iTr. p. Bucuresci p. Ciocănescl Titu Pitescl Slatina Crai ova FiliaşI T.-Severin Vârcior.sos. p.m. 4,05 5.07 6,24 8.08 9,30 10,17 12,05 12,27 seara 8,00 9,00 10,16 11,56 1,18 2,04 3,52 4,12 dim. 8,00 8,41 9,26 11,17 1,25 3,37 4,52 7,34 8,00 Vârciorova-Bucuresti Tărgoviste p Titu sos. noap. p. m. p. m. seara noap. dim. 8.25 12.30 5,45 Vărcior. pl. 3,42 12,57 8,00 9.20 1,40 7,20 T.-Severin 4,08 1,19 8,40 10.45 3,52 10,29 FiliaşI 6,08 3,07 11,08 11.18 4,34 11,30 Craiova 6,55 3,53 12,30 11.52 — 12.59 Slatina 8,17 5,12 2,27 12.56 p.m. 2,29 Piteşti 10,12 6,58 5,15 1.46 1,18 p. m. 4,03 Titu 11,31 8,11 7,05 3.33 3,39 10,17 8,- Ciocăneşti — — 7,49 5.00 5,15 11,50 9,35 Bucureşti s. 12,35 9,10 8,30 seara noap. săra y a.m. a.m. seara T ărgovisle-Titu Titu-T ergo viste a. m. |p. m. 1 a. m. seara 6.40 5,20 Titu pl. 9,45 9,15 7,50 1 6,30 Târgovişte s 1 11,05 10,30 8UCURESCI-GIURGIU .......... Arătarea trenurilor STAŢIUNE.! ---- f T. ful. T. p. Tr. p. GALATI-MARASESTI MARASESTi-GALATI l tMoesti-81anie Sianic-i*IoesU |Arătarea trenurilor STAŢIUNEA—-------—-----—----- ’ lTr.ac.iTr. m.|Tr. p. STAŢIUNEI Arătarea trenurilor Bucureşti p. Filaret Giurgiu Smârda sos. dim. 5,40 7,10 a. m. 6,40 7,10 8,55 9,00 p. m. 5,30 6,00, 7,40 GIURGIU BUCURESCI Smârda pl. Giurgiu Filaret Bucur. sos. p. m. 2,25 3,52 a. m. 10,00 10,05 12,11 12,25 p. m. 8,30 10,28 10,42 Koman-Iasi Roman pl. Păşcanl T.-Frumos laşi. sos. dim. 9,51 10,51 1,53 1,50 p. m. 4,47 4,15 8,24 9,52 lasi-Roman Iaşi pl. T.-Frumos Păşcanl Roman sos. p. m. 4,08 5,25 7,17 7,53 dim. 6,52 8,35 10,01 11,06 Gaiaţl pi. TecuciU Mărăşeştl 10,40 11,06 noap. 11,40 4,16 4,52 a. m. 7,45 11,14 11,45 Mărăşeştl pl Tecuci Q Galaţi dim. 5,25 5,50 noap. 11,35 12,34 4,35 p. m. 4.49 5,45 8.50 Adjud-Târgul-Oena Adjud pl. T.-Ocna sos. T.-Ocna p. Adjud sos. p. m. 4,15 8,20 9,45 11,35 dim. 6,10 8,05 8,20 10,00 ITr. fl-lTr. ac.|Tr. p. Berlad pl. TecuciU sos. a. m. 8,40 10,40 VERESCIBOTOSANICAMPINADOFTANA Ploeştl pl. Câmpina Sinaia Predeal sos. seara dim. dim. p. m. p. m. 6,15 9,38 8,19 Predeal pl. 7,45 8,21 4,51 7,14 10,42 9,20 Sinaia 5,32 8,30 11,53 10,31 Cămpina 9,18 6.29 9,10 12,351 11,08 Ploeştl sos. 10,09 7,25 STAŢIUNEI Arăt. Tren. Tr.ac.i p.am. | Ploesci pl. Slănicu sos. a. m. 10,45 12,40 Slănic pl. Ploeştl sos. p. m. 6,50 TECUCIUBERLAOBERLAO-TECUCIU TecuciQ pl. Bărlad sos. a. m. 6,15 8,00 Constanţa p Cernavodă s Cernavodăp Constanţa p. m. 3,00 4,45 6.50 8,35 dim. 9,00 11,10 1,50 4,24 Iaşi pl. Unghenl s. p. m. 3,25 3,49 a. m. 11,50 1,21 Ungheni pl. laşi sos. p. m. 2,00 3,32 p. m. 4,40 6,12 PLOESTî-PREDEAL-PRECEAL-PLOESCI dim. 7,05 8,11 9,09 10,00 Verescl pl. Botoşani s. Botoşani pl. Verescl s. p. m. 2,08 2,03 5.21 7.21 p. m. 9,49 11,42 3,15 1,55 Cămpina p. Doflana s. Doftana p. Cămpina p. a. m. 11,20 11,00 p. m. 5,50 6,08 Galati-Huzeu-ltuzcu-Galati Galaţi pl. Brăila BuzăO sos. noap. 9,40 11,01 1,30 8,40 10,02 12,53 Buzăfl pl. Brăila Galaţi sos. 2.30 5,03 6,15 12,55 3,41 4,55 PAŞCANI SUCEAVA SUCEAVA PAŞCANI Păşcanl pl. Vereşcl 1 Suceava i Suceava pl l Verescl Păşcanl sos dim. 10,40 12,08 12,23 5,0C 5,4C 6,41 sera 7.15 9,17 10,09 6,54 7,51 9.15 Bucuresci. — Typogr&fia «Le Peuple Roum&in», Rir&da Episcopiei No. 3. www.dacoromanica.ro