ANUL 1 No. 186. A DOUA EDITIUNE MARTI S IULIE 1886 Gmgori O. PEUCESCU Director politic ABONAMENTFLE •K PLATKSC TOT-D’AUlf A IlTAIlfTK : In ţark pe 1 an *0 lei. 6 tuni 80 lei, 3luni 10 lei in rirâin.'Ute 1 an 50 lei, 6 luni 9> lei ABONAMENTELE PNCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI REDACŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMEFtUL RINUSCRIPTUE RU SE IIUPOIU» N. Or. FI LI PE SCU Proprietar ANUNCIURILE SE PRIMESC NUMAI LA ADMINKTRATIE Petitrn Orient la letlcft iQeftru, e,,nst.inUnn)tle Kav:tk«y Oeirmen Han, 16 iritata. Anunt'iuri pe pae. IV. linia 30 liani, amintiri şi MH'lame p<- pagiun treia S Iei linia. ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO BANI NU M E B U L SO BANI Uit NUMER VECHIU PROSTI Sil RISEI CINE? NOI SAU EI ? FlUI A. COLECTIVIŞTILOR con BA INTRUNIREI DE LA GALAŢI JIDOVUL RĂTĂCITOR VKLUL ALBASTRU „PROSTI SAU TUSEI!* CINE? NOI SAU EI? Materii de un interes d’actualitate ne au Întârziat în răspunsul ce datoram Voinţei Satin nule In critica sa asupra articolului Epocel de la 3 Iulie, care însoţea publicarea convenţiei consulare semnate la 1869 Intre delegatul Rusiei şi delegatul nostru. Capacităţile oficiale colectiviste , lăsând d’o parte ocupaţiunile importante ce le impune funcţiunile multiple ce ocupă, cari mal au timpul şi condescendenţa d a ne combate In oficioasa Voinţă, ne fac o deosebită plăcere dă îdu-ne ocasiunea d a discuta Împreună, publicul fiind judecător şi arbitru, cestiunl de un interes atât de mare pentru tot Românul, cum e actuala convenţie consulară. Ertând tonul ironic şi magistral, cu care, aceşti confraţi de ocasie, ae cred In drept a sta la vorbă cu nişte bieţi ignoranţi tineri ca noi, le mai facem Încă plăcerea d’a admite calificarea dumnealorde «ignoranţi sau oameni de rea credinţă,» reservându’o Insă ca publicul judecător se o aplice acelora, cari, tn discuţia convenţiunei consulare cu Germania, vor rămânea de ocară. Prost sau misei I cum zicea mai de-unâ-zi şi d. Prim-Ministru Bră-tianu deputatului Malaxa, — prost sau mişel se fle Învinsul; dar binevoiţi, onorabili contradictori. ca a-ceustâ calificare alternativă, se nu ne o daţi dumnea-voastrâ nouă, precum şi noi ne am stăpânit d a v’o da; ci din comun acord, se aşteptăm oa sentinţa să o pronunţe judecătorul nostru natural: publicul cititor. Epoca a publicat aproape In Întregul seu, neglijând numai articolele relative la poliţia porturilor, textul Convenţiunei Consulare propusă noue In 1869 de Imperiul Rusesc. Adevărat este că am tradus acest act după textul frances aflat lntr’o broşură. Dar n’am fost singurii care ignoram că acel text se afla publicat In colecţia de tractate a d-lul Al. Mitilineu. Onorabilul raportor al Convenţiei consulare cu Germania, d. Mihăescu-Porumbaru, cu care am vorbit Înainte dea publica acel text, ne-a declarat că nu avea nici o cunoştinţă că Rusia ar fi in-cheat cu noi în 1869 o convenţie consulară, şi citind cu mirare acea broşură, ne-a declarat că descoperirea ei este tntr’adevăr pentru noi o fericită intdmplare (une trouvaille, zicea d-sa.) Daca un fost Înalt funcţionar al ministerului de Externe, dacă deputatul Însărcinat cu susţinerea Convenţiei Consulare cu Ger- mania, Împărtăşeşte ignoranţa noastră, de şi a fost şi este In putinţă şi In obligaţie d a avea toate ştiinţele relative la această materie, a-vt'ruj la disposiţia ea arhivele şi informatorii oficiaţi, noi putem se ne consolăm uşor de mustrările aspre oe ne adresează oficioşii noştrii oon-fraţl. In ceea oe priveşte Înserarea a eestei convenţiuni In colecţia tractatelor d-lui Al. Mitilineu, mărturisim că ne surprinde, şi că nici o dată n'am fi cugetat a o căuta in această carte; căci precum nu căutăm un proiect de lege Intr'o colec ţie de legi, asemenea nu puteam căuta o convenţie neratifieală Intr’o colecţie de tractate şi convenţiuni. Dacă distinsul nostru diplomat de la Bruxela a publicat In opul seu această cvnvenţie-project, de sigur că a făcut'o pentru a consemna în analele noastre diplomutice un succes obţinut, un progres ce eram se realisăm la 1869, de care se se serve diplomaţii noştri! In viitor pentru a realisa la rlndul lor asemenea succese, In raport cu situaţia timpului, când ei vor avea se trateze. • • 9 Scopul articolului nostru era Îndoit : 1- u a demonstra că la 1869 ţara, prin Convenţia Consulară ce II pro-punoa Rusia, făcea un pas Înainte eşind dintr'o situaţie atunci nedefinită şi critică; pe cit timp azi, prin convenţia consulară ce ne propune Germania, dintr’o situaţie clară şi doblndită prin sacrificii de sânge şi altele de tot felul, România este ameninţată a face un pas Înapoi, revenind In situaţia de mai Înainte şi suferind, prin aceasta, o umilinţă ce nu i se cuvine, şi care li este cu atât mul nesuferită. 2- lea, In acel articol explicam de ce guvernul d-lui I. C. Brătianu, —care a isbutit a Înlătura dintre ţară şi densul raporturile constituţionale, lnlocuindu-le printr’un despotism deghizat, dar real şi bine cunoscut străinilor, —nu mai poate astă-zi se apere drepturile ţărei faţă cu preten-ţiunile străinilor, şi este pus in tţj-lemma sau d’a ceda mereu, şi la toate cererile ce i s'ar face din străinătate, sad d’a se retrage, dilemmă ce d-sa azi, nu mai poate privi de cât Bub prima sa Înfăţişare; de oare ce a ajuns a nu se mai putea retrage de la putere ca alte guverne, căci ştie bine că din banca ministerială va cădea de sigur pe banca de acusat, Încărcat de o gravă răspundere către ţară. Confraţii noştril de ocasie n’ad vroit a Înţelege acest Îndoit scop al articolului nostru, şi s'au pus pe un alt terlm de discuţie. Ei au intrat in critica amănunţită a convenţiei consulare de la 1869, au luat eâte-va articole, şi, desfăşurând nişte theoril de drept internaţional fantastice, ne ou dat ocasia se admirăm un specimen de argumentaţie şi de critică, care ca ziarişti ad-verşî ne bucură, dar care ne Întristează când cugetăm că interesele ţerei sunt Încredinţate unor capacităţi d'asemenea calibru. Ne am putea mărgini a răspunde, că n'avem a discuta in detaliile sale convenţia din 1869, ci numai d’a re-suma spiritul seu general, că comparaţia ce vroim a face între densa şi convenţia de azi, trebue, pentru a fi dreaptă, se fie subordonată prealabil comparaţiei Intre situaţia ţerei d’atuncl şi acea de azi, şi că, păs- trând o dreaptă măsură, şi toate proporţiunile cerule, trebue se recunoaştem că. în detalii, precum şi tn spiritul şefi general, acea Convenţie era superioară aceleja ce ni se presintă uzi, un progres iar cea de azi un regres. • • Dar nu ne putem opri d’a urma pe adversarii noştri! chiar pe terenul pe care el s'uO pus, şi consim-,im a răspunde Ia savantele dumnealor critice aduse Convenţiei de la 1869, dacă n’ar fi de cât pentru a apăra pe Preşedintele comitetului de Redacţie al Voinţei Naţionale, Principele Dimitrie Gbica, Primul Ministru din 1869, căruia revine meritul sau blamul acelui act diplomatic, de nedreptele dumnealor critice. Intr’adevăr. Principele Dimitrie Chica, iar nu Principile Ion Chica, era Prim-ministru în Noembre 1869, când s'a semnat Convenţia cu Rusia, şi daca nouă ne-a scăpat din precipitare, această eroare, este mal de ertat de cât confraţilor noştrii de la foaea oficioasă care aii căzut în acelaşi păcat. Noi am adus laude guvernului d'atuncl; pe când dumnealor au făcut imputări nedrepte. De sigur că nu s’ar fi pronunţat ast-fel, dacă ştiau că e vorba de un act făcut de Principiele Dimitrie Gbica ! Odată cu capul dumnealor n'ar fi scris In Voinţa Moţională că acea convenţiune cu Rusia tindeu ; «a da «o consacraţiug* Jegală capitulaţiu-«nil or turceşti şi regimului de tristă «memorie al juridicţiunel consul are, «tratând România cu un Stat inferior «şi lipsit de prerogativele esenţiale «ale suveranităţel». (Vezi Voinţa Naţională de la 1 iulie). Nu! Principele Dimitrie Chica nu merită această ocară, nici puternicul Imperiu vecin această nedreaptă imputare ! Vom demonstra aceasta Voinţei Naţionale Intr’un viitor articol, nevoind a abuza azi de atenţiunea cititorilor noştrii. C. C-F. DEPEŞELE AGEMIEI ,.H4VAS“ Paris, 17 Iulie.—Duelul Intre generalul Boulanger şi baronul de Lareinty a avut loc azi dimineaţa. Ministrul de resbel după ce n'a fost atins a tras tn aer. Paris, 17 Iulie. — Contele de Monte-bello, ministrul Francii la Bruxelles, e numit ambasador la Constantinopol. D. Decrais, ambasador la Roma,e numit la Viena şi va fi înlocuit la Quirinal prin Contele de Mouy, ministru la A-tena. Paris, 17 Iulie. — Procesul verbal al duelulifidintregeneralul Boulangerşi baronul de Lareinty nu spune că ministrul de resbel a tras In aer ci că pistolul săO n’a luat foc. Paris, 18 Iulie. — Temps zice că d. Cambon va remâne resident general In Tunis. Circulă sgomotul că d. de Mon-tholon va fi numit ministrul Franciel !a Atena şi d. Bourăe la Bruxelles. Londra, 18 Iulie. — Resultateie a-legerilor, afara de 3 colegii al căror vot nu e loca cunoscut, dau ţifrele următoare: 317 conservatori, 76 unioniştl, 191 gladstonianl şi 86 parnelişti. Viena. 18 Iulie. — Contele Kalnoky va avea o întrevedere cu prinţul de Bismarck. Yienn 18 Iulie. — O depeşa privată din Constantinopol anunţă ca Bulgaria va numi delegaţi pentru revisuirea statului organic al Rumeliei Orientale, Îndată ce Sobrania şi va termina lucrările. XI», 18 Iulie. — Comisinea de verifi- care a anulat cea mal mare parte a alegerilor partidului liberal. Scupştina se va constitui astă zi la a-meaza. Ştirile relativ la expulsarea câtor va deputaţi din oposiţie şi cele privitoare la asasinatul unul deputat radical, sunt din nofl desminţite In modul cel mal formal. Ms, 18 Iulie. — Scupştina a luat cunoştinţa de propunerea ce i s'a supus de către comisiunea verificatoare, pentru a anula alegerile illegale şi a face o anchetă asupra celor două alegeri din Belgrad. După aceia a propus candidaţi pentru preşidenţie. Şease deputaţi guvernamentali aQ fost aleşi prin 87 voturi contra 40. Regele a ales dintre dânşii pe d. Pa-vlovici ca preşedinte şi pe d. ZunicI ca vice-preşedinte. Mâine va Ii deschiderea oficială a Scupcinel. UN ALT CHIRITESCU Primim următoarea telegramă din partea mai multor cetăţeni din Rim-nicul Vâlcea : Prefectul Simulescu a pus funcţionarii set st ameninţe, st insulte si st atenteze la viaţa membrilor oposiţiel. Inginerul Zăgănescu necontenit s'a ţinut zilele acestea de insulte şi ameninţări, astă-seară sub-prefectul Mecu-lescu a insultat şi atăcat in piaţă pe d-l Al. Zugrăvescu care o spunem a ştiut st se apere dăndu-i o bună lec-ţiune. Acest Meculescu estecare a mal fost condamnat pentru că fiind tot sub prefect u bătut pe procurorul tribunalului Alexianu. Nu putem şti Insă până unde vor merge lucrurile pe viitor. Rugăm publicaţi acestea sp e mâhffderea sufletească a d-lui loan Brătianu. loan Sinescu, Const. A. l/erăscu, loan Rucsenescu, Abil. Zamfir ol, M. Albotescu, C. Stavresvu, A. Epure, G. Stoenescu, //. Davidescu. Chiriţescu ’şi-a găsit imitatori! FIKIA COLECTIVIŞTILOR coXtha INTRUNIREI DE LA GALAŢI Se apropie trei săptămâni de când s'a ţinut Întrunirea publică a opo-siţiunei la Galaţi, şi foile colectiviste nu Încetează o singură zi măcar, de atunci, spre a scrie tot soiul de in-venţiuni şi a se munci prin toate modurile în scop de a dovedi că a-ceastâ Întrunire nu a reuşit. Acelaşi fenomen s'a petrecut dupe toate întrunirile ţinute până astă-zi, dar pentru nici una nu s’a sbuciu-mat atât de mult colectivitatea ca pentru întrunirea de la Galaţi. Care se fie pricina acestei onoare deosebita ce se face Galaţului? Iată, dupe părerea mea, care sunt aceste cause: Cu toate lovirile cumplite date Galaţului de către colectivitatea de sub comanda d-lui I. Brătianu, guvernul îşi închipuia că acest oraş, dedat cu desăvârşire afacerilor comerciale, era nevrednic de a face o manifestare oare-care, şi de aceea nici 11 băga in seamă, iar marele luceafăr al colectiviştilor indrâsnise să spue unei deputaţiuni de gâlă-ţeni ce se dusese, sunt acum vre o trei ani, în Bucureşti, că pentru el acest oraş e şters din carta României. Ce se întâmplă insă? La alegerile generale trecute, opo-siţiunea din Galaţi luă parte la luptă şi resultatul fu că aduse la balota- giu, mai în toate colegiele,pe candidaţii guvernamentali, că reuşi la colegiul 1 de Senat, alegând candidatul său, iar la colegiul II de deputaţi, candidaţii independenţi reuşiră la întâiul scrutin, însă atiu-lânduli-se peste 50 de bilete, sub cuvânt că eraii îndoite în două iar nu în patru precum spune legea, au căzut apoi Ia balotngiu abia cu 5—6 voturi de diferenţă. Şi ce muncă şi ce chin pe capul colecti vităţel în acele zile! Se aduse aici chiar remforturî de prefecţi, căci cel din localitate se consideră ca neapt spre a duce la bun sfârşit campania. In urma acestor fapte — ele sunt fapte scrise pe hârtie şi aflate in dosarele alegere! de atunci, iar nu vorbe de ale Voinţei şi ale Telegrafului nedovedite cu nimic—în urmă. zic, a acestor fapte, guvernul văzu că Gălăţenii nu sunt aşa de despre-ţuit precum crezuse luceafărul de la Florica, şi începu se se îngrijească. Se mai întâmplă frică că regele, întorcându-se în capitală din ultima sa călătorie in Moldova, trecu pe la Galaţi şi văzu că stradeie oraşului pe unde umblă erau pustii, că ni-minea nu eşi intru intimpinarea sa afară de persoanele oficiale şi că prefectul îşi bătu picioarele o zi întreagă spre a aduna la masa ilegală doue-zecî de persoane. M. S. înţelese prea bine ce Înseamnă aceasta, iar pentru a nu’i rămânea îndoială de loc, unul din dpputaţî avu cu-ragiul a’i spune verde că Galaţul e foarte nemulţumit. Ca de obiceiu,d. Brătianu puse a-tunci în lucrare cunoscutele sale mijloace, corupţiunea şi minciuna, spre a recâştiga în Calaţi terenul perdut; şi aşa Începu pe de-o parte a corupe prin amăgiri pe cine putea din persoanele mai cu vază de aici, iar pe de alta pentru tot oraşul începu a face o serie de făgăduinţe care de care mai gogonate. Ast-fel promise că va pune în lucrare înfiinţarea docurilor şi a magasielor de intre-posite, că va transforma gimnasiul de aici în liceu şi va construi şi un local pentru această scoală, că va face un drum de fier direct de la Galaţi la Bârlad, că va face posibilă călătoria trenurilor pe sub vestita pivniţă de la marginea oraşului, cunoscută în actele oficiale sub numele de tunel, şi aşa mai departe ; iar spre a dovedi că toate aceste nu sunt numai vorbe, puse de se votă şi legea pentru transferarea Curţei de Apel din Focşani, lege care şi ei li mai trebue două luni până se va pune în lucrare. După toate acestea colectivitatea îşi freca manele de satisfactiune şi ’şi zise că de acum Încolo ’şi a dres borşul la Galaţi şi că nigienea nu va mai îndrâsni se se încerce a ’l strica. Socoteala de acasă Insă nu se potrivi cu cea din târg. Cu toate aceste făgăduinţe, cu toate că cu două zile înainte de întrunire se răspândi în oraş, in mii de esemplare, un afiş în care era tipărit un jurnal al consiliului de miniştrii şi o telegramă a d-lui Radu Mihai in care se spunea că Marţi (a-decă a treia zi după întrunire ca a treia zi după scripturi) sosesc in Galaţi trimeşiî guvernului, spre a începe docurile şi a număra locuitorilor espropiaţi milionul ce li se făgăduise; cu toţi agenţii din Bucureşti sosiţi aicea cu cârdul, sub pretext că caută pe autorul crimei din calea Moşilor; cu toate încercările poliţiei, a administraţiei şi a a www.dacoromanica.ro •{* 3 o EPOCA — 8 IULIE liaţilor lor de a opri Uimea se vie la întrunire; cu toate aceste proaste manopere, zic, întrunirea reuşi într’un mod neaşteptat, iar lume fu atât de multă că rămaseră con-sternat'i toţi agenţii şi spionii guvernului pe faţă sau ascunşi. Această reuşită esasperă întreaga colectivitate. Cum ! îşi zise ea, nu ni se mai cred minciunele? Cum! oraşul care îl credeam sigur al nostru în urma atâtor făgăduinţe, nu mai voeşte se şt e de noi? Aceasta nu se poate, aceasta nu o putem suferi ! Şi porniră a scrie tot soiul de neadevăruri asupra întrunire!, care de care mai vrednice de rîs, cu o furie pe care numai desamăgitul în desperarea sa o are, şi care, dacă va mai continua câte-va zile, ameninţă se’i bolnăvească foarte reu. Acesta e primul motiv pentru care colectivitatea se sbuciumă aşa grozav spre a demonstra că întrunirea de la Galaţi nu a reuşit. Dar mai este încă unul. Galaţul e unul din marele oraşe a le ţerei, un port însemnat unde afacerile comerciale joacă primul rol. El e locuit de un mare număr de străini de toate clasele şi mai toate guvernele străine au re-presentanţii lor aici. Aşa fiind, glasul acestui oraş are o importantă deosebită în toate afacerile ţerei, dar mai ales în ceia ce priveşte politica economică a guvernului, acest glas apoi resună foarte puternic nu numai în ţară ci şi dincolo de hotare. E uşor dar de înţeles pentru ce colectivitatea se sbuciumă aşa cumplit, pentru ce se frământă ca un choleric, voind cu ori ce preţ a scădea importanţa întrunire!. Munca inse e cu totul zadarnică, pentru că impresiunea produsă de puternica manifestaţiune de la 22 Iunie nu se şterge, nici măcar se micşorează cu insinuări ca acestea, că adecă la întrunire au fost numai Evrei, că oposiţia a promis Evreilor desfiinţarea legei comerciuluî ambulant, că la banchet a fost un servitor şi un sergent şi alte asemenea. (Ji/i vei/t trop prouver, nc prouve rien. Asemenea lucruri când le aude şi le citeşte un om cu minte, vrând nev rând, se gândeşte la cuvintele divinului poet : guarda e pas sa. C. Itessu. I Mii IUI Cil TA IICIII SCI Iii! Citim în Alet/r I'reie Fresse următoarea corespondenţă : Nu a fost nimic mal natural ca aceea ca exportatorii austro-ungarl.dupfi erum-perea răsboiulul vamal cu România, sfc caute cel puţin tu parte,o despăgubire pentru perderea pieţiT române. In această privinţă comercianţii interesaţi s'ati gândit In prima linie la vecina Bulgarie. Durere Insă, că speranţele le a putea câştiga în Sudul Dunării oare-care desdauuare pentru perderea pieţil române sunt foarte mici. Alta ar fi fost, dacă exportatorii aus-tro-ungarl şi-ar ti dat silinţa de a intra In legături directe cu importatorii bulgari j alunei, oâud aceşft din urmă, după rts- i boiul turco-rus, căutat! g£ se emancipeze, de sub mijlocirea comisionarilor en-gros-îstllor români. Aceasta însă năt tutâmplat sau sa întâmplat în măsură prea mică, pre când industria de export engleză şi cu deosebire cea germană ’şl-a dat toată silinţa sa să-’şl asigure piaţa bulgară. Cu deosebire Im nea de export germană a desvolfaf mare activitate şi le-a şi succes firmelor de export germane se’sl asigure piaţa tn Sudul Dunării şi pe basa experienţelor adunate să studieze soliditatea şi starea neguţătorilor bulgari precum şi gustul şi trebuinţele pieţelor bulgare. Cu alte cuvinte; Germania in privinţa comerţului său activ cu Bulgaria se atlâ astă-zl tn acea stare favorabilă, în care se alia Auslro-uugaria faţă cu România tnainte de a se lupta cu concurenţa germană. Acest avautaciu al Germaniei este cu deosebire important acuma, când Bulgaria şuiere încă efectele | robotului purtat cu atâtea sacrificii materiale ; mal ales că Bulgaria este un teren mulţumitor pentru prosperarea acelei specii de comisionari înşelători, cu care şi exportul austro-ungnr a făcut in România experienţe trisle. Destul că piaţa bulgară, care este deja In mare parte ocupată de Germania şi Anglia, pentru exportul auslro-ungar este un teren, care cu o muncă c-nergică ar mat putea deveni lucrativ, pe care Insă după starea de astă-zl a lucrurilor trebue să păşim cu marc precau-ţiune. BULETIN EXTERIOB Gestiunea espulzărei unor membrii principali a familielor Orleans şi Iîo-naparte urmează a avea consecinţl destul de grave In Franţa. Unul din incidentele provocate prin scrisoarea adresata de ducele d'Aumale preşedintelui republice!, a emoţionat mult opi-niunea publică şi a dat chiar loc la un duel politic. Generalul Boulanger, ministru de resbel crezându-se insultat personal prin o apostrofă isolatâ pe care io adresă senatorul de Lareinty, cu ocaziunea discuţiunel din Senat, l’a provocat şi duelul a avut loc fără ca nici unul din luptători să fie rănit. Nu să poale tăgădui că faptul ca un ministru să se bată tn duel, In urma unul incident parlamentar, denotă o situa-ţiune foarte inăsprită. Dar asemenea dueluri politice s'aâ mat lutlmplat. Chiar principele de Bis-mark provocase acum caţl-va ani pe deputatul Virchow la duel. In cazul care s'alntîmplatacumtn Franţa,lucrul săes-plică Încă mal mult. Era In joc onoarea unul ofiţer superior, şef al armatei căruia i se aruncase epitetul de mişel. Generalul Boulanger nu putu să remâie sub această lovitură morală fără a 'şl perde prestigiul In faţa armatei. Provocând pe adversarul său el a procedat prin urmare şi dmtr'un punt de vedere politic. Resultatul a dovedit că bine a făcut, căci astâ-zi ministrul de resbel este pe cale d'a deveni popular In Franţa şi efectul produs prin purtarea sa demnă şi bărbătească va con- tribui mult pentfu a şterge impresiu-neu dureroasă ce a făcut expulsarea principelor de Orleans. Să poate dar zice că republica a eşit până acum victorioasa din încurcătură de care era ameninţată prin acest act de energie. E teama numai ca să nu se oprească pe povârnişul pe care l'a apucat şi să se admită propunerea ivită d’a confisca averea principilor exilaţi, sprea rupe mijloacele de agitaţiune contra repu-blieei. Atunci lupta intre republicani şi reg-afişti ar lua un caracter mal acut care ar putea duca la turburârl, la comploturi şi chiar la răsboiu civil. Cât va 11 d. de Freycinet În capul afacerilor nu e probabil ca o asemene eventualitate să se producă, dardesvoltarea progresivă a partidelor în Franţa tinde spre radicalism şi mal curend sau mai târzia radicalii cu Clemenceau In cap | vor ajunge la putere. Atunci republica va trece prin ultima sa criză şi se va decide dacă ea este cu totul consolidată. In Serbia iucrurile ab intrat lntr’o faşă destul de critica. Cu tot dreptul pe care 11 are Regele d'a numi a treia parte din deputaţii Camerei, oposiţiunea a reuşit să aibă un mare număr de u-derenţt şi se formeze o minoritate compactă. Guvernul a Întrebuinţat toate mijloacele licite şi ilicite spre a micşora numărul deputaţilor oposiţionall. Administraţiunea a intervenit fn alegeri prin lot felul de presiuni şi a mers până a nu respecta nici inviolabilitatea parlamentară, arestând deputaţi din oposiţiune subcuvAntcă mandatele lor nu erab legalisate. Această procedare a produs efectul contrar acelui ce’l aştepta guvernul. Deputaţii independenţi au mers in corpore la Rege şi au declarat ca daca nu se va respecta libertatea individuală a deputaţilor, ci vor părăsi adunarea. Oposiţia dispu nând de un număr însemnat de voturi, retragerea el ar fi impedicat mersul lucrărilor parlamentare, flind-că n'ar II rămas In Cameră destul deputaţi pentru a complecta numărul cerut de regulament. Ast-fel guvenul a fost silit să revoace măsurile violente ce luase şi să recheme pe deputaţii isgoniţl. Din aceste incidente cari i’ab produs deja In primile zile dupe Întrunirea Parlamentului să poate conchide că sesiunea va fi foarte furtunoasa şi că Serbia este tn ajunul unei crize interne de o mare gravitate. Să prevede o schimbare de guvern şi poate chiar o modificarea Constituţiunelln sens mal liberal, ast-fel ca Inrlurirea Coroanei asupra Parlamentului să lle micşorată întrun mod simţitor prin abolirea clauzei care dă dreptul Regelui să numească d'a dreptul a treia parte a deputaţilor. Această modificare a pactului fundamental din 1861) este singurul mijloc ce rămâne Regelui Milan pentru a lace ca criza prin care trece Serbia In acest moment, să nu devie periculoasă pentru dinastia Obrenovicl. Este probabil ca Regele va înţelege siluaţiunea şi că va acorda din propria sa iniţiativă reformele constituţionale impuse de Împrejurări. V. INFORMAŢI UNI Sâmbătă seară d. Slătescu ministrul justiţii,'acel care tratase pe membrii oposiţii de mişei, trecând la Sinaia, înaintea noului Otel Sinaia, a fost apostrofat în modul cel mai violent de d. PetreJbrâdişteanu, care în mai multe rînduri l a tratat de canalie, în faţa unui public numeros. Bină înţeles că. conform obiceiurilor colectiviste, d. Stălescu s'a ferit cu multă prudenţă a releva a-ceastă insultă, precum a făcut şi acum vr’o doue luni, când purtarea sa ne-a autorisat a’i adresa prin gazeta noastră o apostrofă analoagă. Prefectul de Prahova, d. Furduescu, a primit o depeşe de la d. Brătianu, care aflând despre această provocare, ’i a trimis ordinul d'a veni la Sinaia, spre a se pune la disposiţia d-lui Stâtescu. Eri, Duminecă, d. Furduescu a şi sosit la Sinaia împreună cu procurorul general d. Populeanu. * Suni acum câteva zile d. 1. Brătianu a invitat pe d. Dimitrie Pruncu se vie la dânsul, propunându’i prefectura poliţiei. D. Pruncu a esplicat primului-ministru cauzele cari 11 împiedică d’a primi propunerea sa. El a zis d lui Brătianu mai multe a-devernri cam crude; între altele a arătat că sistemul adoptat de prefecţii d-snle cari l’au precedat, ar face siluaţiunea sa imposibilă, că o îmbunătăţire nu se poate face de cât prin o schimbare radicală în procedeurile şi în direcţiunea generală a poliţiei. 0 asemenea schimbare fiind aproape eu neputinţă în faţa împrejurărilor de astă-zi şi în-riuririlor de tot felul la care este espus un prefect de poliţie,d. Pruncu a stăruit în refusul seu. Ast-fel s'a amânai cestiunea înlocirei actualului prefect până la toamnă. X Listele electorale pentru comună s au afişat. Ga de obiceiu, aceste liste lipite pe ziduri ieri, Duminică, către seară erau rupte.Prin urmare, cei interesaţi a şti dacă figurează sau nu printre alegatori n’au putut se afle nimic. De aceia sfătuim pe contribuabili se nu piardă vreme şi se se ducă sau lu persoană la primărie, sau se delege pe un concetă-ţean|din suburbia lor, care se se pre-sinte la oficiul comunal şi se cerceteze cu deamănuutul listele. Redacţia acestui ziar primeşte cu plăcere ori ce delegaţiune în acest scop fi se însărcinează a transmite re-sultatul d-lor alegători, in cel mai scurt timp. Pentru cei care u'au avut ocazia se cunoască noua lege electorală eo-munalâamintim : a) Că fac parte din colegiul I. 1) Cei ce având 21 ani posedă o diplomă de bacalaureat sau un certificat că au terminat cursurile linei scoale de Învăţământ secundar. 2) profesiunile libere. 3) ofiţerii tn retragere. 4) pensionarii. 5) Cei ce au un venit funciar urban de 600 lei. tr Că fac parte din colegiul II. 1) Cel-ee ştiii seri şi ceti şi plătesc căile de comunicaţie. 2) Cel-ce ne ştiind seri şi ceti, dătese dări către stat de 20 lei. Lucrătorii (uvrierii) şi toţi Impiegaţii din casele de comerţ şi de industrie au dreptul de vot. Termenul de reclamaţiune la consiliul comunal durează până Luni 28 Iulie la 6 ore scara. X D. Maior Rudeanu, fiind cu regimentul la trugarea în ţintă şi voind să se asigure de esactiUtea tirului fîe-oârui soldat, a fost uşor atins de un glonţ. Rana nu presintă nici nn pericol. X P. S. S. Mitropolit primat a plecat azi dimineaţă la Gâlimăneştl.—L'a gară a fost petrecut cu multă pompă de oficiali. X Comisiuuea de apărare a ţării, în şedinţa ţinută la Sinaia sub preşe-dinţa Regelui, a stabilit planul manevrelor de toamnă tn judeţul Tu-tova la caro vor lua parte corpurile 3 şi 4'şi doue di vizii din corpul al 3-lea. X Precum ara anunţat de mult, d. Orâşanu cel cu odele adresate Coroanei s'a numit director al “Monitorului oficial. D. Iorgulescu va fi chemat în altă funcţiune. X Din isprăvile poliţii: In ziua de 4 Iulie, pe la orele 2 după amiazl, un cârciumar anume N'iţă şi un individ fără profesiune, anume Chiriţâ, s’au Introdus cu scopuri neştiute în curtea unei persoane de toată stima, din strada Masi-nei No. 35, speriind Jpe soţie, căci soţul lipsea; dlnsa abia a scăpat tn casă lncuind uşile; numiţiitn urmă au bătut foarte crud pe doue femei, din care una avea un copil In braţe. Secţia 52 de la Obor a fost imediat avizată. Comisarul venind la faţa , locului, a fost ultragiat şi el de numiţii, fără a încheia vr'un proces-verbal. A doua zi reclamanţii mergând la secţie din nou aCt fost tot ei apostrofaţi. Femeile bătute de frică nu mai stau de atunci p’acasă ci sau pe la rude bărbtţii lor fiind ocupaţi cu munca câmpului. Numiţii Niţâ şi Chiriţâ, netemându-se de autoritate care pe această stradă nu’şi arată faţa, continuă scandalurile. X FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 43 FORTUNE OU B0IS60BET VELULALBASTRU (Urmare) VI Pe când Fabreguette cădea Intr’o cursă atât de abil Întinsă, Rose Verdiere Îşi Întrebuinţa mai bine timpul. La Paris se pot face multe lucruri lntr’o zi. eî ‘l-a fost Îndestul o jumătate de zi pentru a se muta şi pentru a şi instala un atelier de floristă In sala pe care Meriadec ’f-a pus’o la dispoziţie. Acum ea era acasă la dânsa şi nu ’l mai rămânea de cât a 'şl reîncepe viaţa el de lucrătoare activă. Ea găsise tncâ timp de a conduce pe Sacha înaintea uşef clubului din Champs-Elysees şi de a aştepta cu el Intr’o trăsură, de la ora cinci până la şeapte. Dar Paul Constantinowitch nu se arătă şi fntorcându-se din această espediţtune fără rezultat, Sacha a declarat că el nu se va mai duce să '1 aştepte. Sacha era un ajutor neascultător şi Meriadec Înţelese din aceasta zi că nu trebue a compta pe el pentru a urmări pe enigmaticul asasin din turnul de la sud. Sacha părea că uitase pe mama sa şi se obicinuise foarte bine cu noul săO mod de traiO. El vorbea ca un stăpân In această casă unde baronul îl adusese de bună-voinţă şi el spunea fără sfială că aştesptă a se bucura de o libertate complecta, a se juca cât li vaplăcea In atelierul Rosei şi a eşi când va voi. El grozav se mira câ Meriadec n’are nici trăsuri, nici cai şi el cerea, ca un lucru cu totul natural, ca să i se cumpere o trăsură pentru a se plimba cu ea ori de câte ori II vaplăcea. Acesta ar fi fost obiceiul lui la Verine, la care el pretindea că nu va renunţa. Meriadec admira efectele acestei edu-caţiunl senioriale. Acest copil râsgâiat n'avea nici o noţiune despre valoarea banilor; el nu ştia Încă a citi şi Meriadec fără să regrete că ’l-a luat sub protecţ:unea sa, începu să se întrebe ce va avea să facă'cu el. Cel mai bun lucru de făcut era de sigur a ’l trimite la şcoală. Dar pentru aceasta trebue ca Sacha să consimţâ. Sacha Insă nu asculta de cât pe Rose Verdiere şi nu se supunea de cât el. Meriadec a consultat'o şi ea s a oferit pentru a învăţa tot ce ştia pe acest tânăr încăpăţânat. Ea propuse chiar de a ’l lua cu dânsa ori de câte ori va trebui să iasă din casă. Sacha ’î-ar servi de pază contra obraznicilor care se leagă tot d'auna de o fată când este singura şi ţSacha nu dorea alt-ceva mal bun de cât a se plimba In acest Paris pe care ardea de dorinţă de a ’1 cunoaşte şi In care el s'ar fi perdut ffirâ conducător. Înţelegerea se făcu aşa de bine In cât a doua zi dupe prima întâlnire a celor trei prieteni, Rose ’l-a condus la H6tel-Dieu, unde ea se duse pentru a 'şi vedea pe tatăl săO pe care ’l găsi Intr'o stare foarte rea. Bătrânul alcolizat rămăsese paralizat cu partea dreaptă şi abia mal putea vorbi. Limba Ii funcţiona cu greutate şi nu pronunţa de cât cuvinte neînţelese. Daubrac, cu toate acestea, afirma că el va trai încă mult timp şi spera că se va reînsănatoşi. Sacha se purtă foarte bine In timpul acestei visite şi Daubrac surprins câ ’i a văzut acolo, Ii făcu o frumoasă primire. Din care cauză, Sacha, care nu avea nici o grije, 11 Invită să vie să dejuneze.cu el la Meriadec şi internul n a aşteptat ca să fie rugat pentru a primi să reconducă pe Rose Verdiere până în strada Cassette, unde baronul îl primi cu braţele deschise. Se puseră cu toţii la masă unde cordialitatea şi veselia nu lipseau. Copila puţin liniştita de prognosticul asigurător al Iul Daubrac se gândea mai puţin la părintele său de cât la a-micii ce ’l Înconjurau. Daubrac, care o găsea Încântătoare, Ii spuse istorii vesele pentru a oedistra. Sacha din cauza plimbărei avea o foarte mare poftă de mâncare şi mânca grozav bucalele ce ’i servea mica lui mamă ; Meriadec era atât de mulţumit in cât uita pericolele care II ameninţa pe toţi. Mulţi ani trecuse de când el nu mal fusese împreună cu alţii la masa lui; el avea toate bucuriele de familie, acele bucurii pe care le dorea şi pe cari nu le cunoştea. El se mângâia cu speranţa că aceste bucurii va dura tot d'auna ; el se întreba dscă n'ar face bine să renunţe de a mal urmări pe un scelerat pe care nu se poate pune mâna şi de a se mulţumi cu fericirea liniştit* pe care d-zed le-o trimite. Un prieten fidel, o tânără de iubit, un copil de pro-tegiat, ce ’i mat trebuia pentru a fi fericit ? Şi ce ’1 importa ca omorul din turnul Notre-Dame să fie răzbunat. Nimic nu ar fi lipsit acestei serbări intime dacă veselul art.st cu fesul roşu ar fi adus conligentul lui de veselie. Dar Fabreguette nu se maf ivea, de şi el promisese tn ajun că va veni în flecare zi, la prânz, să se sfătuiască cu a-liaţii săi. II aşteptară tn zadar până la ora unu şi Daubrac începu să se plângă contra neglijenţei acestui pictor care nu 'şl ţinea angajamentele. Daubrac ar li trebuit să ’şl amintească că s'a despărţit de el In momentul când pictorul apucase drumul spre strada Marbeuf şi câ poate i s'o fi Întâmplat vre-o nenorocire în cursul acestei espe-dîţiunf pericoloase. E! Insa nu se gândea de loc la aceasta ci zicea din contră că el se va duce să ’l caute şi că e sigur că ’l va găsi dormind In podul lui din strada Uuchette fără se se gândească a veni la baron dupe cum se Înţelesese. Rose luă apărarea absentului,Meriadec căuta asemenea a ’l scuza şi Sacha Îşi permise de a 'şl da şi el opiniunea zicând ca Fabreguette nu ’l inspiri uicl o încredere şi că ar trebui să se lipsească de concursul lui. El tl găsea prea prost Imbricat pentru a eşi cu al şi această apreciat e făcu să râsă pe copilă şi pe cel doi prieteni. Se vorbi de asemenea despre căpitan care făgăduise că va veni, şi pe care trebuia a ’1 ţine In curent cu Întâmplările campaniei Începută de două-zecl şi patru ore. N'aveau Încă nici o noutate a 1 comunica şi de altminteri, el părea că nu prea doreşte ca aceşti domni să ’1 viziteze. Se înţelese din contră cu el a ’î seri, ceea ce nuţputead să facă, căci nimic nou nu se Întâmplase, şi lucrurile eraQ aceleaşi ca şi In ajun. Meriadec nu primise, dupe cum se aştepta, vre-o altă citaţie pentru ca să vie înaintea magistratului care 'I chemase odată, asemenea şi Daubrac şi Rose Verdiere, ceea ce li făcură s6 creadă, cam cu uşurinţă, câ instrucţia ar fi abandonată. Se ridică şedinţa, pentru că Rose zise că la ora trei trebue să plece pentru a duce la un magasin din strada Rivoli un lucru la care mal avea să lucreze pentru a 1 termina. — 'Ml veţi face graţia de a ’mi a-răta cum se fabrică florile artificiale? o Întrebă Daubrac. N'am nici mal inieâ ideie. — De ce nu, cu toata plăcerea, zise Rose, dacă voiţi veniţi în sala pe care d. Meriadec ’mt-a permis de a o transforma In atelier. — Şi eâ am să via, strigă Sacha. Când mă voia plictisi privind cum lucrezi, ea voia privi figurile din cărţile de pe pupitrele din biblioteoă. Şi baronul mi le va espliea. (Va urma) www.dacoromanica.ro EPOCA — 8 IULIE 3 PUBLICITATE» ZIARULUI ,,EP0CA“ Tlraţrlu 5,000 de fol ANUNCIURI SI RECLAME Aminciuai pe pagina IV, linia 30 l>ani Anunciuri şi reclame pe pagina 111 linia 2 lei. De la Lacul-Sărat se scrie Honul -nieI libere : că din cauza ploilor balta umplin-du-se a început se se formeze poş-ghiţă verde (un părăsit vegetal) ; că administraţia judeţului a primit de la ministerul domenielor ordinul de a curaţi balta de părăsit şi instrucţiunile necesarii la acesta ; că administraţia, nesocotind in-strucţiele, a curăţit balta, dar a lă-Ikt pe mal murdăria verzuie; că, după eăte-va zile, această murdărie a început se se descompună şi se se transforme în insalubre emanaţii palustre ; că mai toţi copii s au îmbolnăvit de friguri ; , că multe familii aii fugit d'acolo, părăsind camerile plătite şi indignate în contra păcătoşeniei administrative. lată cum ştiu se îngrijască oamenii stăpănirei de sănătatea publică şi de isvoarele noastre de avuţie. * Ziarul «Naţiunea» a trecut de as-tâ-zi sub directa conducere a d-lui Constantin Boerescu. CRONICA JIDOVUL RĂTĂCITOR R.-Vâlcea, 3 Iulie I88i>. O Ion Brâtianu a ajuns un adevărat jidov rătăcitor. Pismuind se vede soarta colegului săQ de la instrucţie şi culte care călătoreşte peste ţări şi mări fără ca se i se poată da de urmă, lot aşa şi preşedintele consiliului nu'şl mal găsoşte loc pentru vindecarea reumatismelor sale. De acum o lună aproape se vorbea ci premierul merge In Germania, nu trecu mult şi gazetele oficioase vesteauo că marele bărbat de stat va merge la Aix-les-bains. Dar orizontul politic se Întunecă de-o dată şi d. Brâtianu se posomori şi dumnealui şi hotar! a române In prea iubita sa ţară şi a merge la..!, ocnă. Se vede, însă că, precum nu e bine sO vorbeşti de funie In casa spânzuratului, tot aşa nu'l place Vizirului ea $0 stea prea aproape de Ocna, şi de aceea Ocna-Mare fu părăsită pentru mica mănăstire Govora. D. Brâtianu, ca toate babele, are nevoe la sfârşitul zilelor sale, ca se frecuenteze cât mal des locaşul Domnului şi se 'şl cerceteze conştiinţa dinpreună cu cautarca reumatismului. Dar nici la Govora nu se ştie dacă va veni Vizirul , căci nimica nu este Încă hotărlt până acum. U nde o tă meargă dar şi de ce aleargă atât de nehotârlt ? Se Re oare pentru-câ iluştrii medici cari ’l Înconjoară nu sunt Încă decişi unde trebue se '1 trimea'.â. dacă are nevoe mal mult de Ocnă sad de Mănăstire ? Se fie oare pentru că ’l e frică marelui bărbat de stat de scumpele sale zile şi că n'ar voi se ştie pul de ora unde are se şl pctreacâtluna Iul Iulier EQ unul. drept s« spui, mă simt fbarte nedo-mirit. Chestia criminalităţei preocupă foarte mult în ziua de âstă-zl pe cugetători şi pe oamenii de ştiinţa, şi nu puţini sunt aceia cari s’aO rostit categoric cum că criminalii sunt oameni bolnavi, cari trebuesc trimişi mai iute la o casă de sănătate de cât la închisoare. Nu cum-va oare că nchotărlrea celor ce înconjoară pe d. Brâtianu se vie de aci ? A-ceâstâ teorie se şi aibe adepţii sei printre medicii d-sale f încă odată, mister! Acest mister Insă ar trebui pătruns odată şi în interesul ştiinţei şi in interesul linişte! publice. Nu este bine ca şeful guvernului, că omul care de zece ani şi mal bine conduce destinele Românii, se trăiască In această vecinie* nedorairire şi s6 vagabondeze, ca cel din urmă nenorocit lârâ casa şi fără masă. Acuma, nu e vorbă, că o dată ce are ca doctor de casă pe nepreţuitul dr. Râmni-Cwnu, ti este foarte greo d-lul Brâtianu ca se ştie positiv de ce boală şuieră şi cum trebue s'o lecuiască : dar la dracu, reumat'*-mele se eăstsc pe toate drumurile şi nu pot crede, că la şcoalâlul Davila. unde a în\â-ţat d. Râmniceam? se nu se fi tratat nimic despre această boală. Dacă a si fi încredinţat că poliţia este ceva. ceva mai imparţială eO unul aşi sfâtui-o ca se fie cu privighere şi se (execute legea în contra vagabondagiulul. chiar şi !n contra primulul-ministru. Alt-fel, la ce mai slujesc legile r Alt-fel se poate tmlrnpla ca d. Brâtianu si se rătăcească şi se piarzâ ţara bunătate de preşedinte de consiliului, tocmai acuma când chestia orientului este iarăşi tn ajun de a se deschide. Totuşi colectiviştii simt cât este de falşă posiţiunea şefului lor şi caută fel de fel de pretexte pentru a explica aceasta stare de nedomirire şi de nesiguranţa în care se afla. Nici mal mult nici mal puţin, de cât, că opo-siţia a trimis câte un Pislraru, la fie care staţiune balneara din ţară. pentru a l pândi şi a'l repune. Dacă lucrurile stau ast-fel. apoi eo sta tuesc pe d. Brătianu ca !n Rtmrpcul-Vâlcea, cel puţin ifi nu meargă, căci acolo să găseşte deja un Pietraru, şi ceea-ce e mal râO e că dânsul ocupă şi funcţiune» de şef *1 sergenţilor de oraş. Cred câ d. Brătianu înţelege toată gravitatea situaţiunel. Şi dacă n'a merge In Vîlcea tot n'are să piarzâ lucru mare. căci mai sunt ocne şi mănăstiri şi 1n alte judeţe. Dar se se hotărască odată 1 Radu Ţandără. TEEEWtUIE DIN STIIEIVVTATE Cracovia, 10 Iulie. Din 1 'arşo-via i se scrie lui «Czast .• Pereehia imperială Husă, luând drumul căii ferate luangorod-Dornbrova eventual fi calea ferată Yarsovict-Viena va reni in Polonia Rusească, fără a trece prin Varşovia, pentru un timp mai îndelungat şi va reşida în castelul Ltlbo-chenki. General Tscherevin, şeful poliţiei personale a Ţarului, a petrecut zilele acestea in Varşovia pentru a lua precauţiumle necesare voiagiuhii inipă- J râtesc. Pe la începutul lui Septembre vor veni prinţul moştenitor Rudolf cu princettf Stefania şi in acelaşi timp va veni si orinţul Wilhelm al Austriei pentru a sta vr’o doue zile cu perechia imperială la castelul Lnbechenki. licrliii, îl Iulie. — * Di e Post» credte că întâlnirea principelui de Rismark cu contele Kalnoki va avea loc cât de curând, dar că ziua n'ar fi încă bine hotărâtă. Vorbind de înarmările Rusiei a-daogă că nu trebue. a li se atribui un scop politic şi că consideră situaţiunea ca foarte pacinică. Londra. 17 Iulie. — «Standard» a fi ă că guvernul s'ar fi decis a se retrage. D. Glactstone şi cea mai mare parte din miniştrii cred că in cas cind Lord Salisbury ea fi însărcinai cu formarea cabinetului, el va solicita sprijinul d-lut Hartington şi al amicilor sâi. Cu toate acestea î hioniştii s’ar fi decis a nu intra in minister. Paris, 17 Iulie. — Asupra duelului dintre ministrul de Resbel Boulanger şi şi d. de Lareinty moi aflăm următoarele amănunte : Ieri mai toată ziua,— atât miniştrii cât şi preşedintele Republicei s’au încercat a ajunge la o deslegare pacinică-. Minierul Lockroy şi senatorul Naquet aii servit de intermediari. Mai mulţi generali au insistat pe lingă ministru ca s6 renunţe lu duel dar acesta refusă categoric. Doamna Boulanger n a şt iest nimica despre toate acestea. Azi la orele S dimineaţa Ministrul de Resbel, însoţit de gheneralii Lecointe şi Frebault, de medicul militar Bau-doin si de căpitanul Driant s'ait dus la parcul Chalais, unde imediat a sosit şi d. de Lareinty însoţit de doi martori şi de ginerile s6u. Generalul Fră-bault incărcă pistoalele şi generalul Lecointe luă comanda duelului. Fix la ora 9 Raronul de Lareinty şi descarcă arma fără a atinge pe rivalul s£u generalul Boulanger şi descarcă arma bi,aer. Baronul de Lareinty dă mâna cu ministrul zicându-i: «Nu ni am îndoit nici o dată nici de lealitatea nici de atrag iul d-v. cavaleresc. Miniştrii! ii res pttndc n’am crezut nici odată xă mă vei laxa de mişel, dar m’am crezut dator a mi pune in faţa focului d-tale.» După această împăciuire ministrul cu martorii s’au întors la Paris. In curtea ministerului de resbel ’l aşteptau toţi o-fiţeru marelui stat-major. Generalul Boulanger le-a exprimat mulţumirea zi-cdndu-Ie : F prea mult pentru o bagatelă ca aceasta»toţi soldaţii se bat şi rizând mai adăuga: Parcul de la Chala i e foarte potrivii pentru am ceva şi va promit că ori când imţ’t avea trebuinţă de el vfl vom pune la disposifiune. La ora ÎO 11 2 ministrul de resbel a primit visita preşedintelui consiliului Freycinet şi a miniştrilor Goblet si ( Lockroy. îndată după aceasta veni si j un ofiţer de ordonanţă al jiresedhitehti Grevy.precum w mai muţi deputaţi, senatori şi ofiţeri. Clâim-nceau fost linul din cei d'întâiu, cari au felicitai pe Boulanger. După ştirile ziarelor clericale, Baronul I.arrtity ar fi zis ministrului de resbel: generale, n’ăl tras asupra mea. GeneraliiDRoulanger ar fi respuns : nu 'ti am adus o atare insultă dar arma mea n'a luat foc însuşi d. d. Lareinty respunzând la întrebările amicilor şi ar fi zis : Toate s'aă petrecut In bune condiţitmi . ŞTIRI TEATRALE Krl seară s a jucat cu mult ăucves la grădina Raşca,comedia *0 noaptu furtunoasa». Publicul era foarte numeros şi multe persoane aft trebuit sâ se tntoareft pentru că numai eran bilete la oasă-Trebue sâ recunoaştem că direcţiunea grădinel face tot ce’l-stă prin putinţă spre a atrage publicul Artiştii sunt buni şi repertoriul bine ales. Publici* are unde să petreacă in toate serile. Ştirea răspândită că impresariul Schur-man ar voi să închirieze sala Eforiei spitalelor spre a da representaţil cu Palii, Ju- dic ele. este eu desăvârşire neesactâ. • • • D. Sergliiadi a plecai alaltft-erl seară la Milan spre a forma! trupa de operă pentru teatrul naţional. * In cursul septămunel viitoare se va juca la teatru din grădina Raşca o nouă Comedie: "Pntiticn Bahaclâ- de d. D. R. Roselti. Se mal pregăteşte pentru aceiaşi grădină o mare feerie. m • Domnişoara Rârsescu, renumita tragediană a teatrului imperial din Yiena se găseşte tn Bucureşti. Serile cănd va (iuţea dacâte-va represenlaţiunl tn iarna anului 1880, nu sunt incă hotărîle. de oare-ce cu auevoinţă va putea obţine un concedii! spre a veni In ţară. * • • Duminecă 13 âi> tuli», va auea loiţtn sala teatrului Dacia o represenlatiune extraordinară In beneficiul d-rel Mia Teodo-nţscu. absolventă a Conservatorului nostru de declamaţiune. Vom publică programul. ŞTIRI MĂRUNTE Din şandramalele din piaţa Amza a căror desfiinţare s'a hotărlt de consiliul comunal unele s au dărlmat, altele nu. Primim plângeri pentru această esecutare de favoare a dis.'osiţiunilor consiliului comunal. • • Căsătoria religioasă a d-lul Citriuuescu cu d-şoara D. Cutzarida s’a oficiat cri la Mitropolie. Din 00 de dlevl al Liceului Sf. George au . isbutit 28. Prima comisiune* exarnimtoare care ’şî a dat demisiuuea, trecuamumal 2 la proba scrisă. Concursurile lor se pol vedea laşninister. Nouacomteiune pare a (1 fost mal indulgentă. Studenţii ce *%fi presinlal la exoznenul de Bacalaureat din laşi ao Lrămis un protest ministerului de instrucţie. In curând, consiliul se va pronunţa asupra acestei roclamaţiunl. Presapusu! asasin din calea Moşilor nu s a prins. Urmăririle costea până acum peste 3000 lei. • • Un cas de moarte grabnică s a tnltmplat erl în Strada Clopotarii. D- dr Alexianu medicul legist va constata imprejurările la spitalul Brâncovenesc. S'a acordat un cougediu de o lună de zile d-lul Rosetli-Solescu, primul secretar de la legaţiunea noastrâ diu Petersburg. a * • D-uil Nacu şi dr. Teodori sau Întors de la Sinaia. • • D-uu Politimos a plecat lu inspecţie la Ocnele Mari. Azi s'a ţinut la primărie licitaţiuni pentru compartimente din Hale. * • D. E. Stătescu, mini.Tru justiţiei va sosi Mercurl tn Capitală. • • D. N. Fleva s a reîntors in Caţşitală. ILTIMS IVFOHÎHTII M S. Regina a invitat pe Principesa Hiena Bibescu la Sinaia,pentru eAte-va zile, d-na Slănwvunu plecând In concediu. € Joi se va ioiaugupa noul stabiliment balnear de la Land-Sărot. D. Bâdâceanu ministrul nostru la Constamtinopole, obţinând un concediu, va pleca tn Germtinia. • Ni S. Regele, a primit eri castelul Peleş pe d. Dr. Busch, ministrul germaniei, pe care l'a oprit la dejun. • Sunt Înaintaţi lh gradul de Gâ-pitan dd. Locotenent Pantele din regi meniul S de artilerie şi Mavro-cordat din marele stat major. Stabilimenlal de băi de la Câli-măneştî seva inaugura Duminica viitoare. La această solemnitate, u-flâm. câ se va invita şi presa. • Aflăm că o fabrică de arme din Birmingham a luat concesiunea pentru fabricarea revolverelor, inventate de d. Căpitan Dimancea trebuincioase armatei. K. S. lbraim-Bey, maistru de ceremonie pe lângă ministerul afacerilor streine in Constantinopol a fost decorat cu Steaua Românii, Chalib-Bey, secretar la ministerul afacerilor streine cu ordinul de Comandor al Coroanei Români!. m Consiliul comunal s'a declarat în permanenţa, pentru a judeca contestaţi lunile asupra listele electorale. 1). Moruzi, prefectul poliţiei din preunâ cu d. Moscuna, secretar general la ministerul de interne, au fost chemaţi de d. 1. Brătianu la telegraf unde au coiwvorbit mai mult timp. D. Paslia, directorul general al poştelor, pregăteşte un proect pentru instalare» telefonului la diferitele autorităţi. Colectiviştii îşi lac pe rând mijloace de călătorie pe contul Statului : Ast-fel d. secretar gei»erul al ministerul*! cultelor, d. Spiru llofet pleacă, spre a studia organizarea liceelor din Havre şi Sceaux şi a a-duna Cărţi pentru bibliotecele liceelor. D. Laurian va călători pentru a-> cekiş scop. lard. Mândrea na va merge se studieze şcoalele primare normale din Saxouia. Fie-care din aceşţi studioşi oălâ-tori primeşte ca speae de călătorie 2000 fr. bine Înţeles in aur, ca se nu piarzâ d-lor agiul. Primim lu ultimul moment diu partea direcţii Agenţii Navas sub titlul de informaţiune, două documente ale oficiului de esternă al Rusii privitoare la cele Întâmplate lu Bulgaria şi In special în Rumel'i^ orientală cu ocasiunea alegerilor ce au avut loc acolo In luna Maiu. Vom publica In extenso aceste acte mâine ; pentru acum ne mulţămim a le resuma cât se poale pe scurt: La 30 Mai d. de Giers transmise o circulare representanţilor Rusiei pe lângă marele puteri prin care le arăta câ prinţul Bulgarii, contrariu credinţelor tutora că se va giăbi a consacra toate silinţele pentru binele Provincii a cărei administrare i se Încredinţase pare câ nu apreciază In jysta lor valoare obligaţiunile ce resuftă din mandatul cu care a fost Învestit; Gâ Ru-melia orieuta'â a fost transformat in teatrul unei lupte electorale, mulţumită Intrigilor pariidului de la putere Împrejurul căruia s'au grupat toate elementele cunoscute prin tendinţele lor radicale şi resturuatoare. Al doilea document e o telegramă a d-lul d. Giers către d. Onon, ministrul din Coastantinoppl. In gândul nostru n’a fost să ne ri- www.dacoromanica.ro dicâm contra lapluiui fusium-i chiar, sub o formă oare care a celor 2 părţi a Bulgarii. Desaprobarea guvernului Imperial nu a fost de cât asupra pro-ceUeurilor violente şi revoluţionare, procedări cari espunând naţiunea bulgară la nişte încercări aspre ar tncu-ragia şi dorinţele altor state batea nice şi ar pune la pericol pacea. Celepetrtfcule cuocasiunea alegerilor ne fac s& conchidem, câ administraţia n’a avut fci vedere interesul Comun al populaţiunii ci mijlocul de a lntâr ministerul a’elual bulgăresc. Semnalând aceste fapte suntem departe de a voi să imputăm cauza regimului sancţionat de conferenţa din Constantintopol, dar ele ne impun da-tcmia a atrage serioasă atenţiune a guvernului Otoman asupra investigărilor agenţilor princiari în Rumelia Orientată. ULTIMA ORA 1‘nris, 1D Iulie.—Ieri a fost inaugu; rarea statuii generalului Chanzy la Nonart (ardennesu Presinţa §eneralu-lui rus Frederici, care asista la ceremonia a provocat vii aclamârl de trăiască Francia ! trăiască Rusia. ! I*nrl«, 19 Iulie.—D. Grevy a plegat la Jura: Moina. 19 Iulie.—Ieri aii fost alegeri complimentare: Ravena şi Forli aii reales pe d. Cipriani. Ravena a mai ales pe d. Cordesi radicai. Ferd^j a dat majoritatea d-lul Cavalieri care s’a presintat contra d. Imbriani şi Regio a dat votul d-lni Vollaro. candidat al opnz'ţier Ministrul câştigă un scaun. Aimslmi*", 1b Iulie.-Împăratul Germaniei a sosit a seară. Fa a fost primit la gară de toate autorităţile. Stradele prin cari a trecut Împăratul pentru a se duce ia botei ereau pavoa-saţe şi iluminate. Din causa eutusiaamului general împăratul a eşil la balconul hotelului pentru a saluta pb popor. Iterlin, 19 Iulie Alegerile comunale complimentare din Slrasburg şi din Metz aQ mar d d germanilor Încă câte va locuri.. , Bucureşti, 8/20 iulie. Tendinţa e mai bună. Ştirile din străinătate sunt liniştite. Preocupările acute din ultimele zile pnr a fi dispărut. Agio 17420-15.25 Schimbul favorabil. Cek Paris 100.0f> Cek Berlin 121.05. Londra la vedere 25.20 1/2. . Convertitele rurale 0 0/0 fac 87 7 8 Valorile sunt mal căutate. Daciefe se cer pentru finele luixei ce 204 1/2. Constru£ţiuntle câştigă două puncte şi fuc 25tj. Naţionalele 210. Numai Băncile naţionale sunt şţaţionare la 1000.1008. Tendinţa liniştită. Afacerilereslrluse. STUBILIMENTIIL DE BAI OG LA CĂLIM ANESCI 8 a descins ia 1 (3 Iulie a. c. Marele liotei al băilor, ţinut de d-uu ftiptistin Mare Itugues din Bucurescl, cu-prinde mai urnit de 1.U0 vuna anLijcameiv arte curate încălzirea apel prin aburi. Duic scoţiană. — Bai de aburi, -t- Sala de inbiifaţiune. Doctor special ataşat stabilimentului. PreţurOr foarferediisf'D serviciu prompt ■ Plimbări iu Ostrov, parcul ostrovului «Jiu nou araiigiât cu aleuri, baud şi Lioskuri. Plimbări iu liinti’e pe Olt. Stalul şi antreprenorul n an crţţţat mnnc pentru ;«fa«:e din Gălimai*esei,cea mal frumoasa şi mal plăcuta staţiune balneara din ţjwâ, putând rivalisa sul) toate punctele dc vedere cu băile role mw renumite «Jiu străinătate. Ln toate săptămânale se va publica Jisia oaspeţilor soţiţl. CHRISTU G0GA AVOCAT No. 37. Strada Călăraşilor No 37 4 EPOCA — # IULIE CASA DE SCHIMB . M. F E R M O —27,STRADA LIPSCANI, 27— CURSULUUCURESCI 4 Iulie 1886 5 \ Rente amortizabili . . . 5 Renta perpetna .... 6 % Obli», de stat.......... 6 % Oblig, de st. drumu de fer 7 % Scis. fUnc. rurale.... 6 8> Scris. func. rurale . . . 7 ‘a Scris func. urbane . . . 6 Scris func. urbane . . . 5 X Scris. func. urtiane . . . 5 împrumutul comunal . . Oljliff-Casei pens. (lei lo dob. 1 împrumutul cu premie . . Acţiuni hăncel nation. . . Acţiuni «Dacia-Romania » . • Naţionali......... • Credit mobiliar . . • ConstructiunI. . . » Fabrica de hirtie . Argint contra aur .... Bilete de Banei contra aur. Florin ausatriacl .... Schimb................. Paris 8 luni . . » la vedere . Londra 3 luni . * la vedere Berlin 3 luni . . Viena la vedere . 07 PS 88 10* 8«i Pl< 01 8* 751/t «21 3î 1010 860 810 160 15.30 15.30 t.03 100 1/4 25.30 1.21 2.02 nriNPUIDIAT dcfla Sf Durai-Ut lll L n I ni A I :ni a nulii'curent oasele, grădina şi teatru cunoscute sub numele «RASKA» din Strada Academiei No. 28. A se adresa Strada Batiştea No. 11. Rf IVrumiiT chiar de acum Căsad-lul 115 MLllItlIAI V. Hiott din Str. Luterană 13, mobilate şi nemobilate având 22 camere, grajd de 10 cal, şopron de 6 trăsuri, 2 pimniţe, 1 pul şi grădină cu 2 pavilioane. Doritorii se vor adresa la d-nu Proprietar In toate zilele de la orele 8 de diminăţâ până la cinci (5) seară. Asemenea şi dea-rendat de la Sf. Gheorgbe viitor moşia d-sale Copaciu din districtul Vlaşca plasa CAInişle. MOŞIA POIANA SATULUI, din dist. lalo-mila pl. Ialomiţa, partea subsemnatului, tmpreună cu casele cele mari aflate pe dânsa, In care locueşte actualul arendaş d-1 Frunzeanu, precum şi tacsa podului după apa Ialomilel, se arendează pe termen de cinci anj de la 23 Aprilie 1887. A so apresa strada Minerva No. 12 bis. Bucureşti. Vieu Mohcii. fi.TR^„ -O' 0*7 >* ' VIS * VIS OE P*l*TUl REGAL ţ (lin căşurie/e d-tuf Si. Boranescu f' perfeclionat şi calitate superioară (Jţ| UNICUL DEPOU fj la | t PETRACHE 10 A N | | Yis-n-vls «le palatul It egal v D. R. ROSETTI AVOCAT Strada Romana So. 21- lir IVTUmm chiar de acum Casele, IIL Ml.llini ll din strada Academiei No. lf compuse din 16 Camere, cu o curte spaţioasă tn care se atlă grajdid şopron şi alte dependinţe. Aceste case mal ad şi o frădiuă importantă A se adresa Strada atiste No. 11. DE IMIRUT tava ce ’I zice şi Bâoanu din districtul Ilfov, la o poşte departe de Bucureşti, •tn Întinderi1 de aproape 700 pogoane. De la St.Gheorghe 1888 moşia Gressia din distr. Teleorman lână Ruşi-de-Vede, tn Întindere de 000 pogoane. Doritorii se vo • adresa In Bucureşti la proprialaru! Gr. Arion, Calea Grivita No. 38. 0 DOMNIŞOARA âsttârs având «Diploma de maturitate», să oferă a daleecliunl,tn vre-o familie pentru cursul primar sad secondar. mln special pentru limba francesă, matematici şi ştiinţele lîsico-naturale. A să adresa la redactiunl. BERAR IA STEAGUL NATIONAL Ilulex nrrlul Klisnlteln in Palatul Răilor Erorii La 1 Iulid. st. v. se va deschide berăria având la dispoziţia onor. public, bere şi vinuri de toate calităţile. indigene şi streine. Antreprenorul nu va cruţa ni mic pentru a satisface pe onor. visitatoare. „ VECHE SI VIA lTda; ţuica şi vin de la d-nu IsaiaLerescu din Str. Episcopii, vis-n-vis de grădină se vinde la butelii ţuică de 10 ani, verita-b ilă garantată pe un led butelia de jumătate oca dreaptă a lui Cuza şi vin veritabil de masă uşor şi curat pe 40 bani butelia. i AŞ» W S ** ** •**'—•S i ^ BUC REST '/] // j ţ | \j — 21, RUE DE LA VICTOIRE, 21 - * 1 (| - ^TE\ ** | N. Blaranberg, Essais compară sur los insUtutions Ies lois et Ies moeurs de laltoumanie..........30.— ţj 11. Moser, L’Asie Centrale, 1 bean bol, illustre. . . 25.— Crally, La province a cheval d d'............25.— V Daupiiin, Les maîtresde la musique 1 voi.cart. toile. 10.— g Delalour, Adam Smith, ses travaux etc........9.40 S Spalier, Figures disparues, portraits coiitemporuins «.40 S Aug. Vitu, Les miile et une nuits du thâatre 3-e sărie 4.40 g Lesclide, Conlcs entra galant. . . F. du Boisgodey, Rubis oue l'ongle. Marcel Semezii's, L'Etoile âleinLe.. . Julius Stinde, la Familje Bucliliolz. Helenâ Văcăresco, Chants d'aurore. Deuxieme serie de 5 tableaux de Mr. Origoresco. . 20.— $ -----SEUL DEPOT A LA LIBRĂRIE CENTRALE-------------- $ jf AbonrieEenls â tous les journaux de France. $ $ $ piyri DICPniIT sa P'erdul ,n scara de 13 corent pe UA I LL ricnuu I Strada Academiei un căţeluş desex bâr- bătescu, păru negru subţire şi lustrat, la picioare la bot şi sprân-cenile păru galben, la tâmplă puţin păr, sub gât şi sub burtă fără păr, picioarele şi coada subţiri, trifţiu asemenea, gâtu lunguieţ, urechile netăiete, statura mică. Soiul Italie, numele Filu.—Cine '1 va fl găsit, să'l aducă la Baron Barbu Bellu, calea Victoriei No. t de la care va primi o foarte bună recompensă. C&59Q11S WAMAGK, ENGLITKRA — -M mî m - •• • > : M A S1N E A G RIC O E precum Locomobile de 10 şi 12 cal putere, Batoze de grâu, Batoze de porumb cu mâna masine de ciuruit şi venturat, Batoze americane mici pentru porumb,Triorl perfecţionaţi, Ţeve de cazan pentru locomobile, Ţeve pentru conducte de gaz şi apă In diferite dimensiuni DEPOSIT SI AGENŢIE GENERALA PENTRU ROMANIA MORITZ APPEL -BUCUREŞTI— No. 12 Calea Victoriei No. 12 faşia ou Prefectura Politiei Capitalei ^ ^ ' o*lSTA*? ! l HtAREt ** f BAI DE MARE i !Sub-semnatul antreprenor atrag atenţiunea onor. public visitator ca stagiunea băilor de mare s’aâ deschis la 15 Iuniu. BĂILE DINTRE VII |) Sunt cele mal bine situate, fundul măre! este plan ^ şi aşternut un nisip argintiu. DRUM DE FIER * De mai multe ori pe zi cu preţul de 30 i>ani dus şi întors. RUFARIE DE BAE In abondentă şi curatâ.— Servicii! prompt şi eftin. Cu stima. » X. Gr. DABO, ® I SOCIETATEA pentru INVET ATURA POPORULUI ROMAN Pentru facerea a 60 paturi de fer şi pentru aprovisionarca şcolel normale a Societăţel, cu pâine, carnea trebuincioasă pe anul şcolar 1886—87 precum şi pentru procurarea 15 stânjeni cubici de lemn de cer, se fac* licilaţiune publică pc ziua de 14 Iulie ora 12 In localul Societăţel din curtea Bisericel Si. Ecaterina, unde se poale vedea 1 şi modelul de pat. ATELIER DE LEGATORIE (MTVCIIH AUUUHtteSGH de la Sf. Qheorghe s’a mutat din Cassa Filitis Strada Biserica Eni No. 1 in Cassa Biserici dintr’o zi tot Strada Biserica Eni No. 10. AVOCATUL C0i\ST, HLLE DOCTOR IN DREPT anunţa ca si-a reluat ocupatiunile. Biroul, Stirbey-Vodă 62. CA.MPIN A BAI MINERALE SULFO • ALCALINE Stagiunea I Iunie—1ă Septembre Stabiliment aşeijat tn localitate foarte frumoasă şi sănătoasă. In timpul de patru ani de când funcţiouezâ a dat resultatc remarcabile contra reumatismelor, boalelor organelor maternităţii (metrite, ovatrite, scurgeri etc.) şi in scrotule saQ debilităţi constituţionale la copil. Se recomandă încă cu succes contra paralisiilor.boale de pele, sifilis, boale nervoase, calare la plămâni (tnbăutură dintr'un isvor de multă analogie cu Eaux bonnes. Hotel şi case private pentru locuinţa, restaurante, parcu de promenadă, musică, distracţiunl diverse, ziare, poştă, telegraf, farmacie etc. Informatiuui la d. dr. N. Garoflid tn Bu-cureti, calea Victorii 25 sau la d. dr. Jl. V. Georgescu in Câmpina. NB. După legea specială transportul pe Tea ferată este redus cu 50 0/0. DE VENZARE s au de ARENDAT MOŞIA POLOCINULDE SUS depărtare 10 minute de gara Tu-tova şi oră de oraşul Bârlad. Are 310 laici arabile, 25 fânaţu şi 35 pădure, cu o escelentâ gospodărie, având tot soiul de aca-rete şi o vie renumită. Moşia este hypotecalâ la creditul rural cu 75,000 lei. Amatorii se pot adresa direct la sub semnatul, la sus zisa proprietate. Cosind»! Alexiu. I tST1 Tîy ” i D". P. VASILESCU Domiciliat In Calea Rahovei 44, da con-sultaţiunl in toate zilele de la orele 5—6 post-meridiane. I)E VENZARE »TnV“puLueTori iepe, mânzl de pur-sănge, cal de curse, de călărie, de trăsuri. A se adresa la d-nul Reimer administrator la moşia Paskani (jud. Ilfov 2 ore depărtată de Capitală). nr l/r M7 A DC 0 eaPâ de Călărie Ul V lUc A nL bine dresată, a se adresa Calea Dorobanţiolr No. 74. nC IKirUIDUT chiar de acuma, UD lll Un Ini Al un otel situat Calea Victoria No. 147 tmpreună cu dependinţe, grajd, şopron, curte, grădină, gaz aeriform In casă. Pentru desluşiri, a se adresa la No. 198 Calea Victoriei. MOŞIA STREJEST1 MX districlul Honianaţ partea cuvenit d-nel Alexandrina Orădişteanu doctor Darvari şi losef Darvari se dă In arendă de la 23 Aprilie 1887. Doritorii se pot adresa la d. doctor Darvari Strada Dorobanţilor No. 34 saQ la d. avocat Mihail Pala Strada Academiei No. INSTITUI! MEDICAL BUCUREŞTI 6.—STRADA VESTEI.—6 Secţia medicala i, Hydrotherapia — 2. Electrizare — 3. Intbopedie—4. Gimnastică medicală—5. Orhalaţl—6. MasajiU sistematic—7. Ser-viciulla domicilia — 8. Consultaţii medicale. Secţia higienica 1 Bae abur....................2.50 1 Bae de putină cu şi fără duşe . 2.— medicamente...................1,— 1 duşe rece sistematică cu basin BAI DE ABUR SI DE PUTINA Notă 1. Băile de abur sunt deschise tn toate zilele de la 7 ore dimineaţa plnâ la 7 ore seara. — 2. Pentru dame Insă băile de abur, o-datâ pe săptămână Vinerea de la 7 ore dimineaţa plnâ la 2 post-meridiane. Preţurile la secţia medicală conform prospectului.___________Direcţiunea MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE ROMANE.......... Bucuresti-lt ornau STAŢIUNEA Arătarea Trenurilor Tr. ac.|Tr. p. |Tr. p. ITr.pl. Tr. ac Bucureşti p. Ploeştl Buzăd R.-Sărat Focşani Mârâşeştl Adjud Băcâtt Roman sos. noapte 11,00 12 27 2,14 3,17 d. 4,16 5.00 6.01 7,39 8,45 dim. a. m. 8,40 10,39 12,55 2,25 3,48 5,15 s. 6,39 9,35 11,15 p. m. dim. 7,30 9,16 i dim. 6.30 8,04 p.m. 4,40 7,20 Rouian-llucuresti Roman Plec. Bacâa Adjud Mârâşeştl Focşani R.-Sărat BuzăO Ploeştl Bucur. sos. noap. 8.25 9.20 10.45 11.18 11.52 12.56 1.46 3.33 5.00 p. m. 12.30 1,40 3,52 4,34 p.m. 1,18 3,39 5,15 seara p. m. 10,17 11,50 noap. p. m. vsy 10.29 * 11.30 12.59 2,29 4,03 8,- 9,35 săra Itueuresti-Yăi'clorova staţiunea Arătarea Trenurilor T. ful.(T. ac. |Tr. p. p.m. seara dim. Bucuresci p. 4,05 8,00 8,00 Ciocânescl — — 8,41 Titu 5,07 9,00 9,26 Pitescl 6,24 10,16 11,17 Slatina 8,08 11,56 1,25 Craiova 9,30 1,18 3,37 Filiaşl 10,17 2,04 4,52 T.-Severin 12,05 3,52 7,34 Vărcior.sos. 12,27 4,12 8,00 V6rciorova-Bucuresti seara noap. dim. Vărcior. pl. 3,42 12,57 8,00 T.-Severin 4,08 1,19 8,40 Filiaşl 6,08 3,07 11,08 L*aiov& 6,55 3,53 12,30 Slatina 8,17 5,12 2,27 Piteşc. 10,12 6,58 5,15 Titu 11,31 8,11 7,05 Ciocăneşti — 7,49 Bucureşti s. 12,35 9,10 8,30 a.m. a.m. seara Tărgoviste-Titu a. m. | p. m. Tfirgoviste p 6.40 5,20 Titu sos. | 7,50i 6,30 BUCURESCI GIURGIU Tltu-Tărguviste 1 a. m. seara Titu pl. 9,45 Târgovişte si 11,05 9,15 10,30 STAŢIUNEA Arătarea trenurilor T. ful.l T. p. 1 Tr. p. Bucureşti p. Filaret Giurgiu Smârda sos. dim. 5,40 7,10 a. m. 6,40 7,10 8,55 9,00 p. m. 5,30 6,00 7,40 GIURGIU-BUCURESCi Smârda *pl. Giurgiu Filaret Bucur. sos. p. m. 2,25 3,52 a. m. 10,00 10,05 12,11 12,25 p. m. 8,30 10,28 10,42 Roman-Iasi Roman pl. Pâşcanl T.-Frumos Iaşi. sos. dim. 9,51 10,51 1,53 1,50 p. m. 4,47 4,15 8,24 9,52 iasi-Komau Iaşi pl. T.-Frumos Pâşcanl Roman sos. p. m. 4,08 5,25 7,17 7,53 dim. 6,52 8,35 10,01 11,06 GALAŢI MARASESTI MARASESTI-GALATI STAŢIUNEA Arătarea trenurilor Tr.ac.iTr. m.lŢr. p. | Galaţi pl. TecuciO Mârâşeştl 10,40 11,06 noap. 11,40 4,16 4,52 a. m. 7,45 11,14 11,45 Mârâşeştl pl TecuciO Galaţi dim. 5,25 5,50 noap. 11.35 12,34 4.35 p. m. 4.49 5,45 8.50 Adjud-Tergul-Ocna Adjud pl. T.-Ocna sos. T.-Ocnap. Adjud sos. p. m. 4,15 6,20 9,45 11,35 dim. 6,10 8,05 8,20 10,00 Con st ani a-Cernavoda Constanţa p Cernavodă s Cernavodâp Constanţa p. m. 3,00 4,45 6.50 8,35 dim. 9,00 11,10 1,50 4,24 IMoesti-Sluuic Manie-IMocst i STAŢIUNEI Arătarea trenurilor Tr. fl.|Tr.ac. Tr. p. Ploescl pl. Slănicu sos. a. m. 10,45 12,40 Slănic pl. Ploeştl sos. p. m. 5, 6,50 TECUCIU BERLAD BERLAO-TECUCIU Tecucifl pl. Bârlad sos. a. m. 6,15 8,00 Bârlad pl. TecuciO sos. a. m. 8,40 10,40 lasi-Ungheni-Unghenl-lawi Iaşi pl. UnghenI s. p. m. 3,25 3,49 a. m. 11,50 1,21 p. m. p. m. Ungheni pl. 2,00 4,40 laşi sos. 3,32 6,12 PL0EST1- PREDEAL PREDEAL PLOESCI Ploeştl pl. Câmpina Sinaia Predeal sos. seara dim. dim. 6,15 9,38 8,19 7,14 10,42 9,20 8,30 11,53 10.31 9,10 12,35| 11,08 Predeal pl. Sinaia Câmpina Ploeştl «os. p. m. 7,45 8,21 9,18 10,09 p. m. 4,51 5,32 6.29 7,25 dino 7,05 8,11 9,09 10,00 VERESCIBOTOSANICAMPINADOFTtNA STAŢIUNEI Arăt. Tren. Tr.ac.| p.am. I Verescl pl. Botoşani s. Botoşani pl. Verescl s. p. m. 2,08 2,03 5.21 7.21 p. m. 9,49 11,42 3,15 1,55 Câmpina p. Doftana s. Doftana p. Câmpina p. a. m. 11,20 li, 00 p. m. 5,50 6,08 Galati-ltuzeu-lluzeu-Galali Galaţi pl. Brăila Buzăd sos. noap. 9,40 11,01 1,30 8,40 10,02 12,53 Buzăd pl. Brăila Galaţi sos. 2.30 5,03 6,15 12,55 3,41 4,55 PASCAHI SUCEAWA SUCEAVA PAŞCANI Pâşcanl pl. Vereşcl Suceava Suceava pl VerescS Pâşcanl sos dim. 10,40 12,08 12,23 5,00 5.40 6.41 sera 7.15 9,17 10,09 6,54 7,51 9.15 ni Bucurwci. — Typografia «La PeupU Roum&in», «trada KpiscopUi No. 8. www.dacoromanica.ro