ANUL I No. 185. A DOUA EDITIUNE DUMINICA 0 IULIE 1886 Griooh* O. PEUCESCU Director politic ABONAMENTFLE 8B PUTMC TOT-D'AUSA IWAJWTH: In ţari pe i an 40 tel, 6 luni *0 Iei, 3 luni 10 lei in străinătate 1 an 50 Iol, 6 Iun! 25 lei ABONAMENTELE ÎNCEP LA I Sl 16 A FIE CĂREI LUNI REDACŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. N. Gr. FILIPESCU Proprietar ANUNCIURILE SE PRIMESC NUMAI LA ADMINISTRAŢIE Pentru Orient la .P'jf.rn Aq.-nrif, Ctmstimtinople Knvakey Deinnen Han, lti Galnta. AluiTti'iiiri pe pag. IV, linia 30 liani. anuneiri şi reclame pe padina treia 2 îei linia. ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMEBUL MiNUSCRIPTUE WU SE IN»P0im APARE IN TOATE ZILELE IO BANI NUMERUL SO BANI UN NUNIER VECHIU ASASINATELE DIN TELEORMAN ATEWATIL mm VIITEI D-LUI V H. COMWIMNCl. - \S\SIWTli III MCULIE m\\m\. ZIS ZWEIIW Avem să povestim două fapte petrecute în Teleorman: atentatul Îndreptat coulra vieţei d-lui N. R. Costantinescu. fost magistrat, actualmente advocat, şi membru In consiliul judeţean din Turnu-Vlăgurele şi moartea lui Ni-culae Marinescu, numit Zâvârtiă. Cititorii noştrii se vor convinge din simpla expunere ce vom face că aceste fapte constituesc, cea dântâifi, o tentativă de asasinat cea d a doua un asasinat sevârşit, comise amândouă de funcţionarii administrativi, din ordinile d-lul G. Chiriţescu, prefectul judeţului. TENTATIVA DE ASASINAT Ca să priceapă mal lesne cetitorii noştri toată ţesătura urzită de prefectul favorit al d-lui Brătianu, vom a-răta pe rund deosebitele fase ale acestei afaceri, care numai dintr'o fericita întâmplare s'a terminat alt fel de cât printr'un omor şi s’a putut descoperi. Căuşele crimei Dacă d. Chiriţescu este favorit al d-lul Brătianu causa este că el personifică ideia regimului inaugurat de d. Brătianu: este expresiunea cea mal Înaltă a oorupţiunel şi a neruşinărui administrative. Ast-fel fiind, este cu neputinţa ca un om onest să'l cunoască şi să nu'l despreţuiascft. Aşa s'a Întâmplat cu d. N. B. Costantinescu. Parti-san al d-lul Chiriţescu, pe când nu’l cunoştea, Îndată ce, In calitate de consilier judeţean, l'a văzut de aproape, s'a convins că trăeşte o viaţă de satrap fără ,să cheltuiască un ban : mobila din casă ’şl-o lucrează la şcoala de meserii, sau oia cadoQ de la subalternii săi, mâncarea o are din abuzuri, serviciul il face funcţionarii plătiţi de stat or de judeţ, se Încălzeşte cu lemnele judeţului, se luminează de către antreprenorul o-raşulul şi aşa mal Încolo. Din această causă a intrat răceala Intre d. Constan-tinescu şi d. Chiriţescu, şi într’o zi a isbucnit înlr’o cearta cu ocaziunea Încălzitului. Comitetul permanent acordase pentru cancelaria prefecturel 24 stlnjenl de lemne. Prefectul pretinde că lemnele acordate nu «0 fost de ajuns şi ceru un noâ credit. D. Con-stantinescu se opuse, 24 strlnjenl de lemne pentru 3 odăi ale prefecturel, afară de lemnele acordate pentru comitetul permanent, nu e cu putinţă să nu ajungă. D. Chiriţescu alegă că alţi prefecţi ah şi diurne de la judeţ şi el nu are nimica. — Cere diurna pe faţă şi poate ovei dobândi, li replică d. Constantinescu. dar diurne deghizate nu ! Acest cuvânt a exasperat pe d. Chiriţescu, fost ciocoiu al reposatulul Ma-vru, care ajuns prefect nu suferă să fie contrazis. încercare de a’si resbuna judecatoreste D. Constatinescu, avea de un an uri băiat foarte muncitor şi foarte ascultător. De-odatâ se pomeneşte cu el că se face obrasnic, făcând toate de-a’ndoa-sele. Intr’o zi d. Constantinescu, exasperat, II trage câte-va palme şi’I dă pe poartă. El se întoarce şi Începe a aşeza nişte lemne In pivniţă, pe urmă dispare, lăsând bagagiul şi un rest de simbrie. Peste trei zile, un gardist se presantă Înaintea procurorului şi spune că feciorul a fost omorât de d. Constanli-nescu care'l simţise că se ţine cu soţia şa. pra vorba s$-l arunce în închisoare pentru omor şi să'l desonoreze şi soţia, doamnă tânără şi onorabilă. Din norocire doi oameni cunoscuţi se presentâ la parchet şi declară că ah văzut pe acel fecior In haine schimbate, umblând noaptea prin obor. Unul din aceşti doi martori era d. Zamfirolu care a ocupat funcţiuni In judeţ şi In comuna. Ţesetura era nimicită, şi prefectul trebuia să se gândească la altă răsbunare. Parocsismul Un alt fapt veni să îridârjască din nod In cel mal mare grad pe prefect, întruna din zile pc când prefectul să plimba tn grădina publică cu poliţaiul Vlădâşescu şi sub-prefectul Veropolo, Întâlnind pe d. Constantinescu, care se plimba cu alţi prieteni, ’Lsdreseazâ un surts insultător, însoţit de cuvinte necuviincioase. D. Constantinescu, răspunse prefectului printr'o injurie şi tn gura mare. Prefectul In culmea îndârjire! părăsi grădina turbat de mânie Însoţit de acel slujbaşi. Atentatul A doua zi In seara de 22 Iunid a. c., pe la orele 91/2—10, d. N. B. Constau-tinescu, ese d'acasă Împreună cu soţia sa, pentru a merge la grădina publică, ca de obiceifl. Nu făcu 100 de paşi de la locuinţă, şi d’odată soţul primeşte de la spate, o groasnică lovitură de ciomag, dirigiatâ la cap, dar care din Întâmplare 11 atinge la ceafă. D. Constantinescu, rămâne ameţit o secundă, soţia d-sale scoate un ţipăt de spaimă şî cade jos leşinată. lU've-nindu-şl în sine, d. Constantinescu vede un individ care fugea, înţelegând câ acela este agresorul său, nu mâl cugetă la nimic, lasă femea sa leşinată să pune s’ulerge dupe el strigând continuu şi cât putea de tare; «Ajutori Săriţi! SSriţi!» Un particular sare şi 11 ajunge; să luptă cu dânsul, mal sare şi altul In ajutor. Gardiştii nicăerl; de şi obicinuit 4—5 gardişti sunt p’acen stradă. In vremea asta soseşte şi victima. —Cine e ?Întreabă d. Constantinescu, Agresorul căuta a nu fi recunoscut, se smuceşte din mânile celor ce’l ţinea şi voeşta a mai lovi cu ciomagu In cap pe d. Constantinescu. Atunci acesta, temându-se să nu scape, sub imperiuî încă al groazei, şi pentru a reduce la neputinţă pe a-cela ce Încă îl ameninţa, îl administrează câte-va lovituri peste cap. Mai' vine şi altă lume, abia reuşesc a'l smulge ciomagul din mână. Caută a afla cine este. Nimenea nu'l cunoaşte. D. Constantinescu In zadar tl întrebă cine e, cine l'a pus să'l atace. Omul nu răspunde nimic, şi face zadarnice sforţări să fugă. Rumoarea publica Lumea se grămădea din ce In ce, unii din noii veniţi recunosc atunci In ucigaş pe gardistul de zi Marin, ce li zice şi Pisică, care se deghizase pentru circumstanţă In haine civile. Indignarea e la culme. Fel de fel de comentarii circula printre asistenţi. Se observă că pe acea stradă principală unde circulă obicinuit 4 sad 5 gardişti, In seara acea nici unul, dar absolut nici unul, nu se afla. D’altmintrelca cearta din ajun dintre d. Coustantinescu şi prefectul Chiriţescu era cunoscută multora din asistenţi; căci într'un oraş ca Turnu toate se află repede. Se ştia relaţiunile lor încordate, şi animositatea prefectului contra Iul Constantinescu, se ştia şi mai mult incidentu din ajun. In timpul acesta ca prin farmec Îşi făcu apariţiunea o droaie de agenţi poliţieneşti, care fără alte explicaţii se grăbesc a tnhăţa....pe cine credeţi?— pe ucigaş ?—Nu, ci pe d. Constantinescu însuşi, impuhindu-I loviturile ce a întors agresorului său. Asistenţii se interpuu, protestează indginaţi şi mimai graţie intervenţiu-nelconcetăţenilor să/, şi in speciala d.luî I. A. Ghica, deputatul, c.ire elin înltmplare se afla acolo, d. Constantinescu scapă d a fi condus la poliţie. Prima ancheta Cercetările încep chiar tn acea noapte; ofiţerul de po'iţie judiciară, substitui tribunalului care instrumenta, să părea preocupat numai de loviturile ce primise ucigaşul, fără a se interesa de faptul principal: atentatul la viaţa d-lul Constantinescu. Ancheta se urmează In acest sens şi a doua zi. Nu se mal putea pune încredere pe o asemenea cercetare; intr'adevăr ceea ce sărea !n ochii lutulor era : că a tentatorul era un agent poliţienesc deghizat, că poliţia era complice, de oare-ce nici un sergent nu se aflase pe stradă In timpul atentatului, că In urmă cel ce venise In loc să puc mâna pe camaradul tor, vroise a lnhaţa d a dreptul pa victimă, că agresorul era cu dăseverşire necunoscut d-lul Coustantinescu, că prin urmare acesta nu putea fi de cât un instrument şi câ auto rul intelectual trebuia căutat aiurea. Să fie oare poliţaiul oraşului ? Negreşit nu D. Constantinescu nu avea nici o relaţiune cu acesla; 11 cunoştea, dar nici un fel de neînţelegere işu existase vr-o dată între dlnşii. Dar inimicia dintre d. Constanlines-ou cu prefectul Chiriţescu era notorie. Căuşele care le am expus mal sus şi animositatea bine cunoscută ce prefectul nutrea contra d-lul Constantinescu, precum şi ultimul incident petrecut în ajun, în grădina publica, în în auzul tutulor, arata cu prisos că ces ce se petrecuse fusese un mişelesc act de răsbunare al prefectului contra aceluia ce în sătrapia sa cuteza a’l face o-pozjţie, şi se Împotrivea In comitetul judeţean lăcomiei sale de bani. Ancheta locală Începută In modul cum am expus nu ofere* nici o garanţie. Ea nu putea fi aşezată pe adevăratul tărâm; căci magistraţii din localitate se refuzau, In mod evident pentru toţi, d'a îndrepta cercetarea In contra autorului desemnat prin rumoarea publică. A doua ancheta Consiliat de toţi amicii săi alarmaţi, D. Constantinescu adresează chiar în a'eaşl zi telegrama următoare : l'opulcami procuror general Bucureşti. Aseară pândit de un agent poliţienesc când am eşit cu nevasLa la preumblare, în stradă ani fost atacat, cu ciomagul, pe la spate şi lovii grav, fugind agentul întuneric. Autorul intelectual al atentatului de asasinai, este Prefectul Kiriţescu. Cer şi reclam {veniread-v. personală a ancheta faptul, dându-se culpabilul ju-decăţel. . (semnat V. Ei. Consta.nliue.si-u Concetăţenii săi, la rlndul lor adresară alte două, una către M. S. în co-prinderea următoare : 4lnt“s futil sale Hogelui Un rol I Sinaia. Sire ! Viaţa noastră este ameninţată. Concetăţeanul nostru N. B. Constantinescu, cou-silier judeţean, mergând pe stradă, a fost atacat cu ciomagul de un agent poliţienesc. Autorul intelectual al atentatului este prefectul Kiriţescu. Sire ! Vă rugăm a da înaltul Vostru ordin, sC ne llc redată siguranţa vieţei cel puţin. D. Bildirescu,N. Bajoreanu,!’. Dumitrescu, P. Crainiceanu, I. Baron, O. P. lonescu, G. Zamfirolu, M.şiefânescti, I. Moghileseu, A. Detnelreseu MavrodLinânu, D.Moghileseu,N. Vulcănescu, G. Bădulcscu, Marin Ma''eş, P. Vlrvorcann, Constantinescu, Yernescu. Iar cea l'allă : d-lul Ion Itriili iui ii. pi'iin-llinisf îmi Bucureşti. Viaţa noastră este ameninţată. Concetăţeanul nostru N. B. Constantinescu, consilier judeţean, mergând Pe stradă, a fost atacat cu ciomagul de un agent poliţienesc. Autorul intelectual este prefectul h’iriţescu. llugăm scâpaţi-ne de acest flagel, la din contra ne punem tn legitimă apărare ; depărtaţi pe prefect cel puţin până ce justiţia se va pronunţa. D. Bildirescu, P. Crainiceanu, P. Dumitrescu, N. Bujoreanu, Yernescu, N. Vul-cănesca, Zamfirolu, G» T. lonescu, M. ^tefftnescu, D. Moghileseu, I. Moghileseu, G. Bâdulescu, Marin Mareş, P. Vtrvoreanu, V. D. Mavrodineanu, I. M. Baron,|Constan-tinescu. m In urma acestora au losl trimişi din Bucureşti spre a face ancheta cerută: I) Popiilennu, Procurorul general de la Curtea de Apel, şi d. Moscuna, Directorul ministerului de Interne. D. Moscuna a declarat de la Început câ misiunea sa constă numai In a lua informaţjunf asupra conduitei funcţionarilor administrativi (? !) Cât pentru d. I’opuleanu, capul poliţiei judiciare dilri circumscripţia din caro face parte Tribunalul de Teleorman, misitfnea sa era în destul desemnata de lege. Dator era să proceadâ Judecatoreste; adică, asistat de un magistrat instructor, împreuna cu care, să dreseze acte pen^-u descoperirea criminalului. D sa însă, In realitate, a procedat ca cfnovtricn din trecut, mărginindu-se a culege informaţium pe care riu le-a consemnat nicăerî. Ancheta s'a făcut cu uşile închise la Început şi In cea mal mare parte; abia pe. la sflrşit s’a lăsat accesul liber a-sistenţilor. D. Populeanu s'a opus formal ca victima, d. Constantinescu să ’l însoţească la spital pentru a asista la de-claraţiuneagardistulul-agresor. S'a dus numai d-sa cu d. Moscuna. II era teamă ca nu nu cum-va gardistul să nu spue în faţa victimei sale câ el a fost pus de şefii săi, şi ast-fel să fie aceştia compromişi prin propria declaraţie a complicelui lor. Această procedare a d-lui Populeanu a indignat şi mai mult pe toată lumea. D-sa In loc să vie în ajutorul d-!ui Constantinescu, n'a făcut de cil a lua numele martorilor, fără a dresa tot de o dală procese-verbale de depunerile lor ; ast-fel în cât aceşti martori, azi desemnaţi administraţiei locale, fără nici un profit pentru d. Constantinescu şi pentru descoperirea adevărului sunt expuşi la tot felul de presiuni pentru a fi depărtaţi de la judeoatâ, când ziua judecăţii va sosi— daca va sosi vre o dată. Atunci D. N. B. Constantinescu dis perat a adresat d-iul Stalescu, ministrul justiţiei următoarea telegramă : Urgentă slafusiMi Ministru «liistitici Bucureşti. Procurorul-general a făcut ancheta oral. Astă-zl, gata d'a părăsi oraşul, spune că în tentativa de omor ce am denunţat, d-sa nu vede de cât un fapt de bălaie pentru careva se-isa instrucţia. Protestez In contra modulul acesta de procedare. Martorii, câţi s'aă putut sustrage de la ameninţările administraţiei, aii arătat categoric tentativa dc crimă cu participarea administraţiei. Nu s'a luat înscris deposiţielc lor. Fiind d. Cliiri-ţescu prefect, acel martori nu se vor mal bucura de libertatea d'a spune ce ştiii. Deja în timpul acestei anchete orale, agenţii poliţieneşti sub ochii tutulor a-lerga după martori pentru a'l ascunde sati intimida. Martor de acest fapt chiar deputatul Ghica. Rog ordonaţi d-lul procuror general ca sub ochii d-sale şi îndată sâ se facă instrucţiunea scrisă cu magistratul respectiv. \. H ConsltinlineM-ii. D. Stâtescu, n’a făcut nimic, n'a răspuns nimic D. Populescu, a plecat a doua zi cu d. Moscuna. reîntorcându-se la Bucureşti, dupe ce consacrase anchetei sale abia câte-va ore. Insă lucru straniu şi demn de atenţiune ! Dumnealor au plecat în compania lui Chiriţescu, care a venit In persoană la Bucureşti Însoţit de poliţaiul Vlădâşescu să inlervie pentru definitiva acoperire a afacerel. Aci dupe înţelegere# ce a avut cu d. Stâtescu şi amicul său d. Brătianu, d. Chiriţescu a luat un congediu de două luni, pentru a lăsa ca timpul să calmeze iritaţiunea publicului din oraş. Iacă cum colectiviştii Înfunda în hâr-dăul eu rufele lor murdare cea ce o magistratură complice şi complesentâ, în dispreţul datoriei sale, să refusă a spăla judecătoreşte, la lumina zilei. Acum trecem la alt fapt. ASASINATUL LUI NICOLAE MARINESCU ZIS ZAVARNA Nicolae Marinescu, supra-numit Zâ- vlrna era un om voinic cât zece, multe anecdote se povestesc despre puterea şi sângele lui rece. Fusese agent poliţienesc, dar fusese destituit fără motiv şi era persecutat. De aceea d. Chiriţescu se temea de el. Era continuă urmărit de agenţi poliţieneşti deghi-saţi şi prefectul când se afla In oraş, avea tot d’auna în urma sa, la mică distanţă, un agent lot atât de ţeapăn, de-ghisat şi armat, numit F. Gânţoiu. Zavlrnă, într'o seară, la o petrecere, ar fl spus că Chiriţescu nu va scăpa din mâinele lui. Se Ingroşase gluma ! Pregătiri Nu mult dupe aceasta, doui indivizi, dintre care unul de abia cunoscul cu Zavlrnă, iară altul cu desăvîrşirestrăin, caută stăruitor mijlocul d’a deveni prietenul acestuia, şi, acest scop atins fără multe greutăţi, îi propune întâia să'i însoţească pentru a încerca nişte vinuri ce unul din el pretindea că voesc să cumpere, şi apoi să plece cu ei în o-raşul Zimniceaunde zicea unul că vrea să se logodească cu o fală. www.dacoromanica.ro o EPOCA — G IULIE Procurorii, nici subslitutu n'au anchetai, ci Primarul cu un secundar medic, care aveaţi ordinul sfe nu l ducem tn oraş şi să declaram că o avem pretenţiune. Trecând p'acolo prefectul judeţului 'l-am rugat să ne permită, ne-a dat voie însă cu condiţiune să nu'l băgăm tn oraş, ci da dreptul la cimitir, llumoarea publică allrmă că cel cu cari aO plecat fiind plătiţi de poliţie l aii omorât. Rog venirea d-voastră personal cu alţi medici de cât cel locali. Gravitate escep-ţională, nu este altă posibilitate a se descoperi crima şi pe adevăratul criminal. (Semnată) I.iea Marlnescu. Cercetarea D. Procuror general şi d. secretar general al ministerului de interne sosind tn Turnu-Măgurele şi văzend numeroasele indicii din care resultă că moarlea a fost violentă, şi mal ales cererea lutulor orăşenilor, a cerut de la judecătorul de instrucţie să se proceadâ la desgroparea cadavrului. S’a ordonat o nouă expertisă medicală de o comisie da patru doctori, zicea d. procuror general, cari Insă pfină la cimitir n'aii rămas de căt trei, toţi funcţionari al judeţului şi comunei şi dintre care doi cumetrii ai prefectului. Cel de al patrulea doctor care are şi reputaţia de om conştiincios şi nici nuc slujbaş a fost toată dimineaţa însoţit de Sub-prefec-lul lordănescu şi la ora autopsiei s'a făcut nevăzut. Notăm aci că înainte d a pleca d. procuror general la Turnu, a fost rugat tn Bucureşti să ia în comptul familiei medici din Capitală, atât pentru a se evita or-ce banuell, cât şi pentru a se avea o expertisă mal temeinica, o data ce este făcută de medici mal învăţaţi. S'a refusat acest lucru. Dar cetăţenii, neîncrezători au chemat să asiste la autopsie pe d. N. Fur-culescu, bărbat foarteonorabil şicunos-călor în medicina legală. Se procede la desgroparea cadavrului înasistenţa aproape a oraşululînlreg. D. Furculescucare se atla lângă cadavru semnalează comisiunei medicale semne de lovituri, anterioare morţii, în regiunea lombară ; se fac incisiunl şi se constată exlravasal de sânge şi sânge coagulat. Medicii nu contrazic pe d. Furculescu. Unul din d-lor Introduce mâna în regiunea pectorală. Asistenţii întreabă daca vre-o coastă este ruplâ-dar nici un răspuns. Conclusiune Toata lumea părăseşte cimitirul convinsă că s'a constatat ca moartea este violentă şi cu o adevărata stupefac-ţiune s'a aflat seara, că comisia medicală a declarat magistratului instructor că moartea este naturală dupe cum se va arata în Visum et Repertum. Dar în pisma acestui visum et repertum toţi cei ce cunosc afacerea zic lntr'un glas : «La pus bine şi p'ăsta». Aceste îngrozitoare fapte remânea-vorele nepedepsite? Find-câ culpabilul e un prefect colectivist, scump d-lul Brâtianu, justiţia se va înjosi oare până a consuma această monstruoasă nedreptate ? Iacă ce se întreabă orăşenii din Turnu-Măgurele, alarmaţi; iacăceopi- niunea publică din toată ţara se va In-Ireba când această scandaloasă afacere ÎI va fi cunoscută. D. N. Constantinescu a părăsit oraşul. ne mal fiind acolo sigur de viaţă ; iar concetăţenii săi au luat hotărîrea d'a purta arme asuprâ-le. spre a se putea apira pe stradele oraşului. Avem o scrisoare la redacţie prin care d. Petre Crăiniceanu, avocat, dă comision unul amic din Bucureşti, ca să ÎI trimeata în grabă revolvere, stilete şi antidote pentru otrave ! lacâ sub ce regim trăim ! DEPEŞELE AGENŢIEI „OAVAS* Paris, 10 Iulie.- Se asigură că d. de Mouy ministrul Franciei la Atena va fi numit ambasador la Quirinal. Paris, 16 Iulie.—Duelul între generalul Boulanger şi baronul de Lareinty va avea loc mâine dimineaţă. INFORMAŢI UN I Misiunea d-lui Sturdza privitoare la încheierea unei convenţiunl de comerţ cu Turcia, nu numai că n’a reuşit, dar se zice că şi în ceşti unea mănăslirelor închinate, ministrul instrucţiunel publice a făcut un fiasco complect. K In urma declaraţii d-lui Filipescu privitoare la d-nu Sin-Marin, acesta din urmă n’a găsit alt-cevade făcut de cât a lua condeiul... spre a res-punde la calomniele d-lui Filipescu, cum zice d-sa, şi d’a se pune pe te-remul polemicelor tot la distanţă de 3000 kilometri ! Dacă calomnii au fost, ele provin de la fostul ministru de resbel şi de la «scumpul domn Fundescu» cum zice acel d Sin-Marin. D. Filipescu, a declarat şi repetă că, atunci când acel domn va găsi de cuviinţă d'a scurta distanţa de la care, încă odată, trimete injuriile sale,va găsi martorii sei constituiţi. Acesta a fost primul şi este ultimul sâu cuvânt. * Eri seară au piecat la Sinaia dd. general Arion, Fâlcoianu, Berendei şi colonel Carp, şi azi au ţinut o şedinţă a comisiunei de apărare a ţării sub preşedenţia Regelui. * In urma stăruinţelor d-lui Dim. Sturdza, d. Haret a consimţit a’şl retrage demisia. Dupe această lm-păcâciunedirectorul ministerului instrucţiunel publice a obţinut un congediu. * Cumpărarea tîrgului Moşilor e ho-târîtă de consiliul comunul. Preţul e de 400,000 de franci. OPERAŢIIMLF. UIMII NAŢIONALE Un argument foarte des repetat şi de cel de la banca şi de guvern şi de deputaţii or senatorii guvernamentali este acesta : Banca naţională a pus în circulaţiune pe fie care an o sumă Însemnată de aur din care cea mal mare parte adus din străinătate. Ea a căutat cu modul a-cesta a aduce o înlesnire comerciulul nostru mal ales în momentele acelea dificile când aurul lipsea şi când agiu! se urcase la o ţifrâ destul de însemnată. Iată sumele de aur puse în circulaţiune de Bancă de la 1881—1885. (în milioane) 1881 1882 1883 1881 1885 ÎL60 49.54 3?.82 ~2$M~ 25J.tr Din analisa acestui tablod, ale cărui elemente sunt culese dupe documentele oficiale ale stalului, ajungem la o conclusiune tocmai contrarie afirmării sau argumentului de mal sus. In adevăr, lăsând la o parte anul 1881, când Banaa abia Începuse să funcţioneze şi când mal că nu se vor-bia de agio în piaţă şi trecând la anii următori găsim că cuantumul de aur pus în circulaţiune de Bancă a mers descrescând. Aşa în 1882 găsim 49.548.810 lei în aur iar în anul 1885 numai 25.593.050 lei, adică pe jumătate. Ce însemnează aceasta ? Respunsul e foarte lesne şi se poate Înţelege uşor de toţi. In 1882 şi 1883 agiul nu se manifestase încă în acea proporţie Îngrijitoare cum 'I avem azi. Abia că atinsese 3 0/0 şi de obiceiu oscila între 11 1/2. Prin urmare, în acea epocă erea comod pentru Bancă să strângă aur în pimniţele sale. Aşa dură cele 49 milioane şi jumătate de aur din 1882, precum şi cele 37 milioane şi 800 mii de aur din 1883, represintă nu atât activitatea depusă de administraţia Băncii de a'şî procura cu intenţiune aur în a-cea epocă, cât facilitatea relativă foarte mare, comparativ cu astă-zl de a avea aur contra biletelor de Bancă. * * Din 1884 însă lucrurile se schimbară. Agiul care în Murtie 1884 făcea 3.25, crescu până In Decembre 1884 la 12 0/0. Iar în 1885 suirea agiulul luă propor-ţiunl grave. Aşa în Aprilie 1885 îl găsim la 15.60 pentru calaDecembre 1885 s<5 atingă cursul de 17.50. Va să zică în 1884—1885, ca şi astăzi, începuse a se semnala o mai mare lipsă de aur, ce a făcut Banca în astă împrejurare ? A Început şi dtnsa să aducă aur mai puţin din străinătate: în 1884 numai 26 milioane opt sute mii şi în 1885 numai 25 milioane 500 mii.—Aşt-fel dar, departe ca afirmaţiunea oficială: că administraţiunea primului nostru institut de credit a căutat să aducă o înlesnire comerţului nostru, mai ales în momentele acelea dificile când aurul lipsea şi când agiul se urcase la o ţi-fră destul de însemnată, departe zicem, ca această afirmarea să fie exactă, contrariul este adevărat. In momentele dificile Banca n’a mal adus aur sad a adus mal puţin. Dar toate acestea compun o pagină mal mult din istoria Băncii noastre, pe care urmaşii o vor judeca cu calmul şi competinţa ce comporta. Pentru acum nu e nevoie atât de a se şti cum a lucrat Banca, cât e de imperios necesar sa căuta să deslegăm problema: dacă nu e timpul ca această instituţ une să’şl schimbe linia de conduită. făcând pentru aceasta chiar cele mal întinse sacrificii. Cum a procedat Banca când a adus aur din străinătate ? Cum procede ver ce zaraf sad veri-ce bancher, când nu găseşte acest metal în ţară. 11 cumpără din altă piaţă contra unui ecuivalent primit pe aceia piaţă şi ’l transportă cu drumul de fer în ţară. Ecuivalenlul pentru plata aurului a fost mal cu seamă titlurile noastre de rentă vândutăla Berlin devisele asupra străinătăţii pentru mărfurile noastre esportate şi alt nimic. Odată aurul adus în ţară, Banca a căutat să’l desfacă mal cu câştig, în cât ceea ce a cumpărat în curs de un an a şi vândut până la finele anului. Ceea-ce a făcut banca în caşul de faţă, nu se poate numi o adevărată o-peraţiune de banca, în sensul proprid al cuvântului, mal cu seamă când e vorba de o Bancă de scompt şi de circulaţiune. Să esplicâm lntr'un mod mai înţeles cam ce a făcut administratorii Bân-cel noastre în această împrejurare. Ea nu avea aur şi această monedă să cerea foarte mult în târg; tot aşa cum lntr’un moment dat se poate întâmpla o lipsă simţită de bumbac sau de stambă pe la marchitani. Marfă e bumbacul pentru marchitani, marfă a fost şi este aurul, în monede chiar, pentru instituţiunea noastră de schimb şi de circulaţiune. Pe acest tărâm de analogie s’a mers mai departe. Negustorul cumpără bumbacurile spre a le desface cu preţ mal rădicat, fără a se gândi că aceleaşi bumbacurl pot să i se întoarcă în prăvălie. Tot aşa ’şl-a făcut socoteala şi administraţia Băncii: a cumpărat aurul şi l’a vândut fără a se îngriji mult dacă aurul o să i se restitue In casă. Dar acolo unde marchitanul găseşte folos, — căci unde ar ajunge el, dacă cumpărătorii ’l ar remite marfa înapoi, dupe ce s'ar fi folosit de dânsa ? Banca din contra întâlneşte pagubă,dacă aurul odată eşit prin ghişeurile el, nu ar mal reveni la loc, dimpreună cu partea de beneficii cuvenită. E un lucru curios pentru unii,culpabil pentru noi, modul cum se scusuză lipsa de aur de către administratorii noştril. După dânşii, nu sunt de loc vinovaţi, dacă aurul ce l’au cumpărat, şi în urmă speculat, nu s’a mai întors în casele Băncii. Dupe noi şi dupe toată lumea care şl dă seamă de rolul unei instituţiunl de credit, care funcţionează cu privilegiu şi sub o firmă oficială în ţară, afacerea se presintă sub un alt aspect de cât acela al nevinovăţii. Operaţiunile unei Bănci ad de scop a procura înlesniri celor ce se bucură de creditul el, însă aceste înlesniri la scadenţă trebue să se reîntoarcă In lă- Savirsirea crimei Zâvtrnâ pleacă cu dânşii, în plină sănătate,pe la orele 12 ziua şi a doua(zi dimineaţa familia lui primeşte telegramă de la unul din tovarăşii de călătorie câ Zăvîrnă a murit şi să vie sâ'l înmormânteze. Zâvârnă dară, voinic, In vârstă de 35—40 ani, pe deplin sănătos, moare subit. Cercetare Se anunţă, dupe regulă, parchetul şi sub-prefectura,dară toţi agenţii de poliţie judecâtorâscă se fac atât de ocupaţi, în cât ancheta o face primarul comunei Fântânele unde s’a dovedit că Zavârna era mort şi ascuns în trăsură, iară autopsia o face un medic secundar de plasă, care a găsit cu cale să opereze distrugând aproape toate organele. Părerea medicală a fost că Zâvârnă a murit din causa escesululde băutură la care a contribuit şi căldura sufocantă a zilei. Aceasta moarte subită nefiind ast-fel suspectă, se autorisă înmormântarea cadavrului, şi fiind-ca familia vroia să'l duca ia Turnu să’l îngroape, primarul comunei pune condiţiune rudelor de a da o declaraţie formală ca n’ad nici o pretenţie în privinţa morţii şi numai a-tuncl le liberează cadavrul. Aparitiunea lui Chiritescu Tot atunci, apare în mod fenomenal şi prefectul la marginea satului. Bud*-le mortului alearga să’l roage a le încuviinţa să duca cadavrul la Turnu şi a-cesta le încuviinţează, însă cu condiţie să nu'l duca(de loc în oraş ci d'a dreptul la cimitir, ceiea-ce se şi face. Gura lumei Orăşenii comentând moartea subită a Iul Zavârna şi ştiind toţi ca acesta nu era om d’a muri din băutura, chiar escesivâ. fiind data constituţia Iul, ga-seati puţin fundata, în tot caşul nenaturala, esplicaţia data de med'cul care a făcut autopsia, şi din combinarea faptelor ce preced şi a siguranţei în care se parea a se găsi prefectul care conge-diase pe agentul pazei sale, imediat dupe moartea lui Zavârna, se produce rumoarea ca lui Zavârna i s'a Întins o cursa ; ca autorii intelectuali sunt a-genţil administrativi cari avâfl interes a’l suprima, şi o dorinţa unanima era d'a se cere o noua cercetare judecătoreasca. Plângeri Sora mortului vroia să se adreseze cui-va pentru a face o plângere parchetului general ; dara agenţii de poliţie numeroşi o opreau d’a se adresa cui-va, ameninţând-o ca daca va face vre-un pas. bărbatul săQ bulgar de origină, va fi aruncat peste Dunăre, cum a facut-o cu mulţi şi i se va Închide stabilimentul. In fine, aceasta femeie reuşeşte a scapa de supravegherea agenţilor de poliţie, se duce la un d. avocat din localitate, unde se redigeazâ următoarea telegramă. D-lui procuror general Bucureşti. Fratele tneQ Niculae Marjiescu, plecat din oraş cu alţi doul a forft omorlt. Nici FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 42 FORTUNE DU B0IS60BET VELULALBASTRU (Urmare) Un fior trecu prin tot corpul lui Fa-breguette. Trebue ca acest scelerat să fie un vrăjitor îşi zicea el, dacă el a ghicit proectul de confruntare pe care cel trei apărători al Iul Sacha II adoptase în acord cu Rose Verdiere şi el de sigur va profita de acest demers pentru a întinde o cursă lui Sacha şi tinerei copile pe care II va însoţi. Pictorul de şi turba de indignare Înţelese că trebue mal bine aşi-o ascunde, ase face chiar ca intră In vederile complicelui asasinului pentru a putea câştiga timp. El nu se desnă-dâjduia că nu va scăpa şi 11 interesa să afla cât se poate de multe lucruri pe cari nu le cunoştea. Pe când el reflecta, canalia care ’l Închisese îşi luă peruca, barba sa falşe ochelarii cel albaştrii, se îndreptă tşl luă costumul şi atitudinea unui majordom. — Ah 1 strigă Fabreguette, al un foarte mare talent pentru a te deghiza. — Vel vedea si altele daca ne vom Înţelege, zise mormâind acest strania personagiii; şi tu n’al alt-ceva mal bun de făcut de cât a te da în partea celor tari. Cu asociaţii tăi din strada Cas-sette nu vel primi de cât lovituri, pe când dacă ne vei servi bine, noi te vom face fericit. Stăpânul meu e darnic şi are mult aur în pungă. — Stăpânul d-v. ? zi mal bine prietenul d-v. Nu cred că încă mal speri ca mă vel convinge că nu sunteţi de cât un servitor. —Nu te interesează ceea ce sunt. Sunt autorizat a ’ţl vorbi dupe cum vezi şi eh te rog a primi ceea ce ’ţl propun. Este singurul mijloc care ’ţl mal re-mâne pentru a'ţl scăpa viaţa. — Aceasta doresc şi eh ; dar o scrisoare a mea n’ar produce efectul ce ’l doriţi. Meriadec n'a văzut nici o dată scrisul meQ; el va crede că semnătura mea este falşe şi nu se va deranja de loc ca să vie aici. — Aceasta va depinde de modul în care tu vel compune biletul dulce pe care eU îţi cer a ’l seri. Depinde de line a inventa o istorie prin care să se poată înşela acest bătrân nebun. Ceea ce noi vrem este distrugerea acestei a-sociaţiunlde apărători al nenorociţilor la care tu atât de prosteşte te-al aliat. Şi tu eşti în poziţiune de a ne procura această satisfacere. Inchipueşteţî tertipurile prin care ’i-am putea atrage aci unul dupe altul. Şi când tu ni ’l vei da în mână pe toţi, nu numai că ’ţl vom da libertatea, dar vel fi cu prisos recompensat. — A promite şi a face ceea ce pro- miţl sunt două lucruri cu totul deosebite. Ce garanţie aş avea eu că voi nu mă veţi omorâ şi pe mine ca pe dânşii? Parola mea ’ţl-e îndestul. De alt-fel dacă tu refuzi vel fi omorât mai iute. Intre siguranţa de a muri de foame şi speranţa de a eşi de aci, numai ai la ce sta la îndoială. Decide-te. — Trebue cel puţin să 'ml laşi timp de a inventa vre-o combinaţiune..... dacă credeţi ca e lucru lesne de a a-trage aci trei oameni ce sunt foarte circumspecţi şi o fată care nu e proastă.... de oare-ce îmi închipui că vreţi asemenea şi pe fală? — Noi voim copilul şi pe toţi cari ’l-ad văzul. Şi noi îl vom avea chiar atunci când tu nu ne vel ajuta. Dar sunt sigur că eşti prea deştept pentru ca să nu poţi găsi vr’un mijloc. Iţi a-cord patru-zeci şi opt de ore. Poimâine dupe amiazi voia veni să văd ce a eşit din meditările tale. — Şi mă vel laşa aci fără lumină şi fără mâncare? — N'al de loc dreptate de a te plânge de aceasta. Tu vei cugeta cu mult mai bine în Întuneric pentru că nu vei avea cu ce să te distrezi. Se scot ochii piţi-goilor când cine-va voeşte ca el să cânte mal bine. Şi nemâncarea Iţi va clarifica ideile. Tu nu vel muri dacă Iţi vei descărca pântecile în două zile, de dejunul pe care te-am văzut că ’l-al luat azi dimineaţă. Tu ai mâncat cât patru băete. Nu ’ţl reproşez pentru a-ceasta, şi dacă doreşti a mânca tot dauna ast-fel, n'al de cât să ’ţl prepari în minte scrisoarea de care eu ’ţl-am spus că am trebuinţă. La a doua mea vizită îţi voia aduce cerneală şi hârtie; tu mal întâia îmi vei spune o pe din afară şi dacă îmi va conveni tu o vel seri îndată faţă cu mine, edil voia face adresa şi dacă Meriadec va cădea în sala de mâncare, tu vel fi liber... dupe ce însă tu ’mi vel da toate garanţiele că nu mă vel trăda odată ce te vel vedea liber. — Garanţii ?.... ce garanţie aş putea efl să vă dad ? — Te voiO pune să semnezi o decla-raţiune prin care tu să recunoşti că de bună voe şi pentru bani, ’ml-al aratat mijlocul prin care să pot isbuti a lua copilul şi pe protectorul săd. Suma va fi specificată.... zece mii franci.... pe care ed ’ţl-o voiu plaţi îndată ce voiu avea în mână pe Meriadec şi pe copil- EO nu pretind de a pune mâna pe toţi duşmanii noştril de o dată. Celor alţi le vor veni rândul mal târzid. Vezi că ed sunt om cu judecata. Aceasta era prea mult. Fabreguette nu mal putu răbda. El se ţinuse până acum, dar de indignare i se sui sângele 1n cap şi el striga către temniţer arătându’i pumnul: — Mizerabile I cutezi a 'ml propune ca|pentru zece mii franci ed să 'ţi vând viaţa unul copil şi a unul om drept şi onest. ~ Găseşti că nu eşti bine plătit, zise pungaşul îmbrăcat în negru. Voiu putea să mă sui până la două-spre-zece mii dacă Iţi vel juca bine rolul. — Taci, sceleratule! Şi un milion să ’mi dai şi ed nu ’ţl void trăda pe a-micii mei. Tu mă iei drept unul din semenii tel. Iţi void arăta că ed nu sunt ca tine un asasin şi un laş.... Da, un laş, pentru că tu nu cutezi a te a-propia. Tu ştii că ed te-aş strânge de gât ca pe un câne turbat ce eşti. Tu poţi să mă laşi să mor de foame, dar nu vel obţine nimic de la mine, şi canalia ta de prieten, falşul tăd marchiz, nu va scăpa din mâna justiţiei......el în această seară va fi denunţat şi mâine va fi arestat. — Iţi mulţumesc pentru informaţiu-nile ce ’ml-al dat. Mă duc să înştiinţez despre aceasta pe iubitul meu marchiz. Fabreguette văzu că ’l-a scăpat cuvinte imprudente, dar el nu se mal putea stăpâni şi urma a mustra pe călăul său care zâmbind se apropia de deschizătură. — Marş dobitoc puturos.....să nu ’ţl mal văd murdara ta faţă de Iudă. Şi el zicând acestea îl scuipa în o- braz. — Crapă dar aci imbecilule, zise o-mu! negru, coborând oblonul care închidea ermetic locuinţa bietului pictor. Fabreguette nu mal avea alt-ceva de aşteptat în acest coteţ fără eşire de cât moartea ! Şi ce moarte !... (Va urma) www.dacoromanica.ro F.POCA — 6 IULIE PUBLICITATEA ZIARULUI ,, EPOCA “ Tlrnglu 5,000 de fol ANUNCIURI SI RECLAME Anunciurî pe pagina IV, linia 30 bani Anunciurî şi reclame pe pagina III linia 2 lei. zile el sub o formă identică plus be-neflciele resultate. Cu alte cuvinte cftnd Banca a scos aur din casă, acelaş aur trebuia sS'I revie In aceeaşi câtime mărită de foloase. Pentru ce nu s'a întâmplat ast-fel ? Pentru că Banca In loc să facă operaţiuni proprio zise de credit, a făcut treburi de samsari. Pentru-că Banca In loc să se Îngrijească de creşterea agiulul, s'a ocupat numai de Înmulţirea foloaselor administratorilor el. Pentru că, In fine. Banca In loc să opereze ca orl-ce bancher a operat ca un negustor de haine vechi, saO ca un negustor de manufactura. Cnyrol. BULETIN EXTERIOR Politic» ruseasca în Orient. CesliuneaBatumuluIesleastăzi privita de e o mare parte a presei europeane ca resoivată de fapt, căci nu este probabil că această calcare a art. 50 se provoace altceva de cât o protestaţiune din par tea Turciei şi Angliei. Cele-l-alte puteri, nefiind direct interesate, vor recunoaşte faptul Împlinit Bar ceea ce pare staneu este ca proce darea Huşii In cestiunea Batumulul se considera ca un simptom de pace. Bietul tratat din Berlin a ajuns a fi atât de puţin considerai In cât chiar sflşierea lui este privită ca prevestitoare de pace. Iată cum să esplicâ această interpre-taţiune. In urma procedărilor unioniste ale Principele Alexandru, cu ocasiunea deschiderel Camerei bulgăreşti, Rusia Intervenise pe lângă puteri spre a readuce pe suveranul bulgar la respectarea decisiunilor luate de conferinţa din Constantinopol. Diplomaţia rusă să încercase chiar a obţine ca puterile să dea Rusiei un mandat In puterea cărui să poată interveni In Bulgaria spre a restabi starea de lucruri legală. Dar pare ca puterile n'ad voit să consimţă la aceasta ; ele s’aQ sfiit a da Rusiei dreptul d'a lucra ca mandatar al Europei, temendu-se că esercitarea acestui mandat ar reda influenţei ruse ceestesam sdruncinată In peninsula Ralcanicâ, un noQ aliment, o nouă putere. Văzând dar că nu reuşeşte pe această cale, Rusia a fost silită sâşi amâne ese-cutarea planului el contra Principelui Alexandru ; Dar de altă parte ea nu putea să lase opiniunea publica în Eu-ropu şi mal ales tn lâuntrul Rusiei sub lmpresiunea acestei înfrângeri diplomatice. Aşa dar a căutat o compensa-ţiune pe un alt câmp al politicei orientale: câmpul politicei asisatice. Profitând de Încurcăturile interne In mijlocul căror se sbuciumâ Anglia din causa cestiunel irlandeză şi a alegerilor, guvernul rusesc a creat un fapt împlinit, notificând puterilor semnatare ale tratatului din Derlin, că portul Ba-tum nu mal este port liber. Prin acostă diplomaţia rusească dobândea oare-cum o compensaţiune momentana pentru ne-izbânda el în cestiunea bulgărâ. Ast-fel incidentul Batumulul, cu tot că este o nouă călcare a tratatului din Berlin, poate fi privit ca un simpton ca Rusia, cel puţin pentru moment, a renunţat a interveni In Bulgaria şi a provoca redeschiderea violenta a cestiunel Orientului. Precum să vede, pacea europeană a devenit atât de şubredă In cât lumea să mulţumeşte când sunt numai simp-tome cari arata câresbelul nu vaisbuc-ni Îndată. De o situaţiune care ar garanta pacea pentru câţi-va ani nici nu mai este vorbă. Menţinerea păcei euro-ropeane este astă-zi o cestiune de luni, poate chiar de zile. Căci nimeni nu poate crede că Rusia va renunţa aşa uşor la planurile sale In peninsula balcanică. Aceste planuri fac parte din politica el tradiţională şi nici un impâ-1 rat al Rusiei, cât du puţurile şi de autocrat ar fi, nu poate să rupă cu aceste tradiţiuni, fără a perde din prestigiul sâQ pe lângă popor. Acei cari cred că guvernele 1n Rusia nu r ntâzfl cu opinia publică, se Inşalâ auu-r. Sunt cestiuni în cari simţul naţional rusesc este foarte lesne de pasionat. N avem de cât să ne amintim discursul adresat împăratului Alexandru de primarul Moscovei, sunt acum câte-va luni, pentru a ne cominge de acest adevăr. Prin urmare poliLica ruseasca este aceaşl; Ea are numai două curente osebite pe cari le pune In mişcare după împrejurări. Curentul asiatic şi curentul european. Când vede că momentul nueoportun pentru a merge înainte In Europa, ea f.ice un pas In Asia, şi vice-vorsa. Aşa a procedat şi In cestiunea Batumulul ; tot aşa va proceda mâine In cestiunea Afganistamulm. până când va sosi momentul In care va putea să înainteze in peninsula balcanică. V. I NOSTIMADE La Clubul Regal se vorbeşte despre expulsarea ducelui d’Aumale. Generalul Ornat adresându-se către un prieten II întreabă : Ia spune-mi frate, cine e generalul d’Aumale, şi de ce vor Francezii să ’l expulseze ? — Ce nu ştif, generale, respunde prietenul, d'Aumale e fiul principelui de Bismark ! — Ah, acum Înţeleg, zice inteligentul general satisfăcut. Bine II face ! Tot generalul Cernat. Geografia nu e partea sa forte, a-ceasta este cunoscut. Se vorbea de fortificaţiile de la Coma. Francezii au acolo straşnice fortificaţii, opinează generalul. — Ba nemţii, domnule general I replică un asistent. Colonia e cetate germană. — Ba Francesă. — Mă iartă, generale, e germană. Generalul se obstină a susţine că Franceză, şi învoacă mărturia amicului său Z. care juca cărţi la o masă d’a-Iaturea. — Confunzi cu Aix-la-Chapelle, domnule general, respunde acesta. — Aşa e conchide învingătorul Plev-nel, Colonia e Germană şi Aix-lalCha-pelle Trancesa ; ştiam cQ bine că una din două era francesă. Dar de, ce dracu să zicealunci: Eau de Cologne, bery a evitat d'a şi da părerea lui complectă de oare-ce durată cabinetului nefiind sigură şi oamenii • ti mai însemnaţi fiind ocupa(i cu alegerile, nu se poate da acestei cestiuni acea importanţă pe care o merită. Belgrad, 15 Iulie. —I> tpe ştirile sosite din Niseh, toată oposiţiunea s’a pre-sentai astă-zi la Rege si a protestat pentru escluderea deputaţilor din Nişeii. Oposiţiunea s’ar fi esprimat că in cas rând guvernul nu va rechema pe deputaţii escluşi, toată oposiţiunea se va retrage din Srupcinăy care nu va mai putea lua nici-o hotărâre. In urma acestor reclamat iutii se crede chiar că ert a fost rechemaţi deputaţii escluşi acum cinci zile. Cu aceştia oposiţia câştiga 6 voturi. Berlin. 15 Iulie.—In cestiunea Babuinului ziarul Die Post" reproduce o corespondenţă militară în tare se zice că suprimarea purtului-frane nlir fi trebuit sC surprindă intr’atâfa, căci Rjtsia lucrează de mult la întărirea Bâtlanului, făcând u-l centru de aprovizionare pentru o mare armată şi că dtnsa întrebuinţează deja de mult toate sforţările ca sf’şx complecteze flota Măr ti Negre şi Baltice. Două-zeci şi şease corăbii de res-bel vor fi terminate anul aresta,'"mai mult de cât jumătate sunt destinate pentru Marea Neagră. S'a comandat asp-menca pentru Dunărea de jos 10 vapoare cu forţa de câte 140 cat şi 30 luntre mari pentru a forma un transport de flotilă. pe ziua de i Iulie i>SG, In clasa de oficiant gradul III In corpul telegrafo-postal. — Se acordă P. S. S. Episcopului de Argeş, d. Ghenadie, «n congediu de una luoâ şi jumătate. FELURIMI TELEGRAME DEUTREIVATATE Paris, 15 Iulie. —Preşedintele Gre-vy a adresat astă-zi ministrului de res-bel, generalul Boulanger, o scrisoare prin rare ’l felicitează pentru buna ţinută ce ait avut trttf/jele la defilarea de astă-zi din Longchamps. Ministrul de resbel va fi numit mare ofiţer al legiuneî de onoare. Fostul ambasador la Viena d. Fou-chor de Cărei/ a avut astă zi o audienţă lu preşedintele Republiceî. Ducele d'Aumale a plecat azi dimineaţă la Bruxelles. Paris, 12 Iulie.—(Şedinţa Senatului) d. Chesnelony interpelează guvernul pentru espulzarea ducelui,d'Aumale şi zice că ea nu poale fi motivată nici de cum de scrisoarea ducelui adresată preşedintelui Republiceî.—Ministrul de resbel Boulange răspunde că el nu poate îngădui ca să se adreseze preşedintelui Republiceî o scrisoare atât de insolentă {întreruperi sgomotoase la Dreapta. D. Lareinty: Asta e o mişelie 1) — Ministrul de resbel Boulanger răspunde că el nu poate permite ca preşedintele republiceî să fie taxat de. mişel şi părăseşte tributul. I). Sarrien zice că scrisoarea ducelui d’Aumale. fiind ccrisâ eu con-simţimânlul contelui de Paris, dovedeşte esistenţa unui adevărat complot. — Ministrul de resbel promite că va şti a şi îndeplini datoria sa de ministru republican.—Lareinty regretă că un soldat aşa de bun ca Boulanger poate insulta pe unabsent. Senatul trece la ordinea zilei cu iol voturi contra 78 aprobând procedarea guvernului şi esprimând încrederea in vigilenţa lui. Pesta. 15 Iulie.—«Pester L/oyd» a-flă din Constantinopol că Poarta ar fi luat măsuri ca representanţu ei pe lângă Puterile semnatare a le tratatului de la Berlin să ia cunoştinţă de părerile ce a-cestia ’şî clăii in cestiunea Batumulul. Raporturile adresate Porţii până acum n’au fost precise. Însuşi Lordul Rose- Zăpada în litiropa. — Ziarele din Bwlin anunţă că zilele acestea a nins foarte mult pe muntele Broken In Harz; vârfurile munţilor Giganţilor sunt asemenea acoperiţi de zăpadă. Se scrie din Friburg că punctele puţin mai ridicate sun acoperite de zăpadă ; mantia cea albă a ernel descinde chiar destul de jos până pe coastele Molesonului. Tot asemenea este şi pe toţi Alpil elveţian!. Sinuciderea unui deputat austriac.—Iosif Klima, membru al senatului imperial din Cislaitania, de naţionalitate boemă, s’a Împuşcat tn 10 1. c. nou pe calea ferată, călătorind către Praga. Causa sinuciderii se zice că a fost starea materială scăpătată. * * ¥ l n mijloc în contra liolcrll.— 0 foae din Italia spune , că profesorul Perroncito a comunicat academiei medicale din Torino, că un student de medicină a aflat In laboratorul săd un mijloc în contra boierii, care până a-cuma s'a dovedit In câte-va caşuri ca eficace. Metodul consista In aceea, că se induc In intestinele pacientului cu o sonda substanţe antiseptice, care o-moară bacteriile holeril sad cel puţin paralisează sporirea lor. ŞTIRI MĂRUNTE D. A. Stolojan va profila din voiapiul ce’l face la Lacii sărat, pentru a merge şi tn fiobrogea. • • D. Dim. Sturza «‘a întors azi de la Sinaia. Un individ anume Oprescu certându-se cu un nepot al săQ tn vtrstâ de 11 ani, a-cesta din urma a tras asupra unchiului săfl cu un revolver rânindu’l. Politia a arestat pe acest copil ş>i ’l-a dat pe mâna parcheUdul. • • Ksaminele elevilor pregătiţi tn particular afl dat ivişte resultate aproape derizorii. 0 mulţime ii? ncclamaţiunl s ad adresat ministerului. Nu se ştie precis dacăcauza se cuvine a fl atribuita co-misiipiel esuninatoure sad slăbiciunel o-ieviior. Destul că din 90 de candidaţi numai din Bucureşti, abia 0 aO fost promovaţi.—4kauiurirl sunt necesarii tn aceasta privinţa. • • Doamna Blanche cunoscuta modiaadiu piaţa teatrului să retrage din comerţ. Se zice,ca a realisat o frumoasa avere care 'I permite a merge să se stabilească în străinătate. Succesoarele firmei sale vor li d-şoarcle Simon, cari In ultimul timp ad secundat cu multa activitate pe patroana lor, d-ua Blanc,he tn comerţul de mode. D-şoarele Simon sunt române şi vor avea magazinul safl fn vechiul local din piaţa teatrului. • • D. Alexandru Ciurcu, fostul director al ziarului «[< dependancc ltoumaine» va petrece stagiunea de vară la Uieppe in Franţa. Ploile au făcut mult rfeft recoltei din Brăila, Covurluiu, Peatra şi Râmnicu-S&ral • ■ Tot felul de versiuni circulă asupra a-sasinulul din Calea Moşilor. Până acum însă nu este sigur de loc de a se (1 prins. '-¥■ ¥ Cu plecarea d-lul Brătianu, ia Ocnele-Mart din Vâlcea, garnizoana din localitate va fi îndoita. ¥ • Astă-zl s’a făcut Înmormântarea copilului d-nel Metaxa, care a fost călcat de o birjă. • * Solemnitatea inaugurărel lucrărilor localului Ateneului, sad amânat până după vacante. Cu toate acestea lucrările începute vor continua. 0 comisie de ofiţeri superiori va 11 trimisă In Englilora ca să asiste la esperien-ţele ce se vor face cu tun-revolver. Sara li Bernliardt Ia Blo de *la- neiro.—Celebra artistă a debutat la Rio Janeiro cu «Feodora.» Retrăgân-du-se dupe representapune In garderoba el, o găsi ocupată d’o mulţime de doamne, cari stâruiaQ sâ esami-neae de aproapo diferitele toalete ale artistei. Tragediana Invită cu politeţă pe doamnele curioase «Ta se retrage, dar Bcisbutind, se adresă către secretarul el Alvarez, zicându’t In auzul tuturor : «Bine-voeşte a cere doamnelor biletele de intrare In garderoba mea, şi, de nu vor avea, invitâle ă se retrage Îndată.» • • Jidovii Ia secera. — Citim In ziarul Roman : Aflam că d. Alecu Jora a avut la secerea rapiţel, un număr de vr’o 40 jidovi, şi că ar fi fost foarte mulţumit de purtarea lor. Asemenea aflăm că şi d. Lupu Bogdan, a angajat pentru morişcă vr’o 24 şi ca este dispus a angaja un număr mai mare pentru secera. Săraca nevoie..... cum deşteaptă pe om ! DECRETE — S’a deschis un credit de 0000 1 el pentru trimiterea persoanelor muşcaţi de câini turbaţi la institutul d-luîPas-teur la Paris. — Comunele rurale RâcataO din judeţul Bacău, Şerbănesci-PodurI din judeţul Dâmboviţa, Zatrenî, Nemoiu, CreţenI, Făuresc!, Guşoenî, Bâtăşani, Gorunescî şi BerbescI din judeţul Vâlcea, sunt autorisate a percepe mal multe taxe. — Comuna Bucureşti este autori-satâ să cedeze In interesul alinierii stradel Stirbei-Vodâ, maidanul «Cuibu cu Barză», aD-lor Anica şi Eftimie Stâ-nescu In schimbul terenului ce aceştia posed In strada Ştirbel-Voda No. 81. — D. Drenthel George se confirmă ULTIME INFORM VTIi Se zioe că d. Sturza s ar duce din nuou în misiune la Constantinopol se reinceapă negociaţiunile cu Poarta. înregistrăm sub reservâ această ştire. Prinţul Ouroussof va părăsi mâine capitala. U Se zice că d. Eb-colonel Popescu va fi înaintat la gradul de colonel şi numit adjutant regal in locul d-lui Lt-colonel Negel care va trece la regimentul. de roşiori, spre a’şi face stadiul. • Preşedintele consiliului de miniştri nu se va întoarce In capitală de cât Mercuri. Q. Ştefan Mihăilescu, inspectorul şcolar numit de curând va suplini pe d. Ilaret, in sarcina de secretar al ministrului de instrucţiune, în tot timpul lipsei sale in străinătate. Se crede, că M. S. Regele va repara verdictul neînţeles dat de juraţi in privinţa sergenţilor osândiţi la5 ani de închisoare, graţiându-i pentru o parte diu osîndă. • Arestarea ilegală a d-lul Solomon Ilalfon abia acum a pus pe gânduri pe d. Brătianu. Credem a şti că procurorul general al curţii a primit ordin se facă o anchetă asupra faptului.] Numai de ar fi adevărat! Voinţa Naţională anunţă că e vorba se se înfiinţeze anul acesta Clubul Carpaţi. Cititorii şi amintesc că am istorisit într’unul din numerile trecute despre blochausul carpatin, promis demult, dar nerealizat până acum. • In cercurile colectiviste o fierbere mare In vederea viitoarelor alegeri comunale. Cetăţenii arată pe faţă nemulţumirea lor, pentru modni cum sau administrat interesele o-raşulul. • Listele electorale urmează a se a-fişa mâine conform legii. Numărul total al alegătorilor va fi de 15,046 împărţiţi ast-fel. Alegătorii direcţi. Colegiul I —3398 alegători împărţiţi în cinci secţiuni. Colegiul II — 6454 alegători împărţiţi în opt secţiuni. Alegătorii indirecţi : 519 4 cari vor alege 102 delegaţi în şase secţiuni. Contestaţiunile vor începe de Luni. m Citim în Naţiunea de astă-seară : Se scrie din Paris,|că unul din e-silaţii noştri, d. Droc Bânciulescu, a plecat din Paris, ca se se reîntoarcă în ţară, în urma permisiune! ce a obţinut de la guvern. D. G. Săcăşanu a părăsit de asemenea Parisul cu hotârirea de a se stabili provisoriu în Bulgaria. Singur d. G. Ocăşanu a rămas la Paris, unde frecuentează cursurile facultăţei de medicină. Ataşat la spitalul «Des en-fants malades»înserviciuld-luî Gran-cher şi Pasteur. d. Ocăşanu e în ajun de a ’şi susţine Întâiul esamen de doctoral. Dar lipsa desăvârşită de mijloace de traiu 11 ameninţă de a şi părăsi o carieră făcută pe jumătate. Sperăm, că se vor găsi printre Români câţi-va oameni de inimă cari se înlesnească compatriotului nostru esilat greaua luptă a vieţei pe care o susţine cu atât curaj printre streini. ULTIMA ORA Paris, 17 Iulie.—(7 ore şi 54) Duelul Intre generalul Boulanger şi baronul de Lareinty va avea loc la 9 ore dimineaţa. Mulţimea a făcut ieri o călduroasă o-vaţiune ministrului de resbel, pe când eşea din cercul militar. Cracovia. 17 Iulie.—Se comunică din Varşovia ziarului «Czas» ca l’arul va resida cât va timp în castelul Lu-bochenki (Polonia). Prinţul moştenitor al Austriei şi principesa Stefania cu suita lor vor sosi In castelul de In Lubochenki pe la începutul Iul Septembre, unde vor sta 2 zile. Prinţul Imperial al Germaniei va vent asemenea spre a vizita pe Tar. Sgomotele privitoare la o întrevedere apropiată Intre cel trei împăraţi e lipsită de temeiO. Paris, 17 Iulie. — Duelul între ge-neneralul Boulanger şi baronul de La-reiutz a avut loc azi dimineaţă. Minstrul de resbel după ce n’a fost atins a tras In aer. Bucureşti, 5/1* Iulie. Se observă iară-şl o mişcare neobişnuită asupra acţiuuilor societăţii de a-sigurare naţională. Se ştie că adunarea generală trecută a acestei societăţi a dispus să se restilue acţionarilor câte lei <î0 în aur de bucată. Până acum această hotărlre nu se esecutose. Se Se pare că densa se va pune în practică tn curând şi du aceia a început să se ridice cursul Naţionalelor, care s’aii căutat la Bursa de astâ-zî cu 210 i/2. Agiul 15.35. Schimbul invariabil. Convertitele rurale 60/0 fac 87 1/8. In valorile cele-alte nici o mişcare. Daciele 2631/2. Construcţiunile 154, pentru finele lunei. Băncile sau recăştigat 4 punte : fac 1004. Tendinţa liniştită. CHRISTU G0GA AVOCAT No. 37. Strada Călăraşilor No. 37 www.dacoromanica.ro 4 EPOCA — 6 IULIE CASA DE SCHIMB I M. F E R M O —27,STR\DA LIPSCANI, 27— CURSULRUCUHESCI 4 Iulie 1886 5 % Rente amortizabili . . . 5 A Renta perpetna .... 6 A Oblig, de stal........... 6 % Oblig, de st. druirui de Ter 7 A Scis. func. rurale . . . . 5 A Scris. func. rurale . . . 7 A Scris func. urbane , . . 6 A Scris func. urbane . . . 5 A Scris. func. urbane . . . 6 A Împrumutul comunal . . Oblig. Casei pens. lei 10 dob. 1 împrumutul cu premie . . . Acţiuni b&ncel nation. . . . Acţiuni «Dacia-Romania » . . • Naţionala........... » Credit mobiliar . . . • ConstructiunI. . . . Fabrica de birtie . . Argint contra aur .... Bilete de Banc8 contra aur. Florin ausatriacl .... Schimb . Paris 3 luni . . • la vedere . Londra 3 luni . » la vedere Berlin 3 luni . . Vifcna la vedere . »7 93 38 10Î JW 99 91 82 7:>1 t *23 32 1010 26o *10 160 15.30 15 30 2.03 100 1/4 t 25.30 1.24 2.02 DE ÎNCHIRIAT tru anului curent) casele, gradina şi teatru cunoscute sub numele «RASK.v din Strada Academiei No. 28. A se adresa Strada Batiştea No. 11. IAC I\TUIDI1T cbiarde acum casad-lul Ut Minimi! V. Hiott din Str. Luterani 15, mobilate şi nemobilate având 22 camere, grajd de 10 cal, şopron de 6 trăsuri, 2 pimnite, 1 put şi grădină cu 2 pavilioane. Doritorii se vor adresa la d-nu Proprietar tn toate zilele de la orele 8 de diminua până la cinci (5) seară. Asemenea şi dea-rendat de ia Sf. Gbeorghe viitor moşia d-sale Copaciu din districtul Vlaşca plasa Câlnişte. MOŞIA POIANA SATULUI, din dist. Ialomiţa pl. Ialomiţa, partea subsemnatului, Împreună cu ca vele cele mari aflate pe dânsa, tn care locueşte actualul arendaş d-1 Frunzeanu, precum şi tacsa podului după apa Ialomiţel, se arendează pe termen de cinci ani de la 23 Aprilie 1887. A sc apresa strada Minerva No. 12 bis. Bucureşti. \lcii 31 osc ii. VIS-A VIS DE PUNTUL REGII [ ^LUDEPî^ din căşăriefe d-ftil St. Borănescu| perfecţionai şi calitate superioară ţţ | UNICUL DEPOU la | PETRACHE I0AN j , Vi s-a-vis «lo palatul Ho gal ■ - II D»R, ROSETTl AVOCAT Strada Romana No. 21. nr IVrilllMAT chiar de acum Casele, Ut lUJlllUAI din Strada Academiei No. 11 compuse din 16 Camere, cu o curte spaţioasă In care se allă grajdiil şopron şi alte dependinţe. Aceste case mal aCi şi o grădină importantă. A se adresa Strada Batiste No. 11. DE l\CHIIil\T de la St. Gheorghe 1887 moşia Tân-tava ce ’l zice şi Băennu din districtul Ilfov, la o poşte departe de Bucureşti, In Întindere de aproape 700 pogoane. De la Sl. Gheorghe 1888 moşia Gressia dindistr. Teleorman lână Ruşi-de-Vede, In Întindere de 000 pogoane. Doritorii se vo * adresa fn Bucureşti la propriataru! Gr. Arion. Calea Grivita No. 38. BERAB1A STEAGUL NATIONAL Bulevardul Ellsnhetn In Palatul linilor EEorii La 1 lulifi st. v. sc va deschide berăria având la disposiţia onor. public, bere şi vinuri de toate calităţile. indigene şi streine. Antreprenorul nu va cruţa nimic pentru a satisface pe onor. visitatoare. 1 f m I I Absolventă a cnr-IJU.llî \ sului secondar şi având «Diploma de maturitate», să oferă a daleectiunl, tn vre-o familie pentru cursul primar sad secondar. mln special pentru limba francesâ, matematici şi ştiinţele fisico-nsturale. A să adresa la redactiunl. TEICA VECHE SI VIN 5JŞ ţuica şi vin de la d-nu Isaia Lerescu din Str. Episcopii, vis-a-vis de grădină se vinde la butelii ţuică de 10 ani, veritabilă garantată pe un leii butelia de jumătate oca dreaptă a lut Cuza şi vin veritabil de masă uşor şi curat pe 40 bani butelia. BUC REST '/)// im\ — 21, RUK I)E LA VICTOIRE, 21 — & mmmm WANTAGE, ENCtLITKRA QţîSTA/y^ ♦ O) •£> Ş ’■ -K- PE «TAREI BAI DE MARE o if N. Blaranberg, Essais compare sur ies mstilulions jg Ies lois et Ies mocurs de lalloumanie.............30.— |S H. Moser, L'Asie Centrale, 1 beau bol, illustre. . . 25.— j* 9J Crafty, La province â cheval d- d . ............35. $ ' jjl D&upîiin, Les mattresde la musique 1 voi.cart. toile, io.— [#! Delatour, Adam Sm th, ses travaux etc............o./,o A IR Spuller, Figures disparues, portrails conlemporains 4.40 ■}• jjfi Aug. Vitu, Les milleel une nuits du thâatre 3-escrie 4.40 (f) a Lesciide, Contes entra galant.....................7.50 £; 91 P. du Boisgodey, Rubis our l’ongle..............4.4o ({! m Marcel Semezies, L’Etoile ăteinte.................4.10 a. Julius Stinde, La Pamilje Buchholz............... 3.75 x ij! Helene Vâcăresco, Chants d'aurore................' 3.75 nţ A Deuxieme serie de 5 tableaux de Mr. Grigorosco. . 20.— m ----SEUL DEPOT A LA LIBRĂRIE CENTRALE------------------ IfS j$ AbonneSents â tous les journaux de France. f| I I PATCI DICDniIT sa pierdut tn seara de 13 corent pe OH I CL I ItfHJU I Strada Academiei un căţeluş desex băr- bătescu, păru negru subţire şi luslrat, la picioare la bot şi sprân-cenile păru galben, ia tâmplă puţin pâr, sub gât şi sub burtă fără pâr, picioarele şi coada subţiri, trupu asemenea, gâtu lunguieţ, urechile netâiete, statura mică. Soiul Raţie, numele Filu.—Cine ’l va 11 găsit, sâ’l aducă la Baron Barbu Bel!u, calea Victoriei No. 1 de ia care va primi o foarte bună recompensă. -.iV*1 ; fw, §ffe ffi tuf - i ' ■) adST*»;» vâ & ? 0- MAS INE AGRICOLE precum Locornobile de 10 şi 12 cai putere. Batoze de grfid. Batoze de porumb cu mâna masine dp ciuruit şi vânturat, iiatozu americane mici pentru porumb,Triori perfecţionaţi. Ţeve de cazan pentru locornobile, Ţeve pentru conducte de gaz şi apa în diferite dimensiuni DEPOSIT Sl AGENŢIE GENERALA PENTRU ROMANIA MORITZ APPEL —BUCUREŞTI— No. 12 Calea Victoriei No. 12 faijiu cu Prefectura F*olitiei Capitalei ii Sub-semnatul antreprenor atrag atenţiunea onor. pu-bl ic visilator ca stagiunea băilor de mare s’aO deschis la 15 luniu. BĂILE DINTRE VII fi Sunt cele mal bine situate, fundul mărel este plan ^ şi aşternut un nisip argintiu. DRUM DE FIER ţj De mal multe or! pe zi cu preţul de 30 bani $ dus şi întors. | RUFARIE DE BAE In abondentă şi curată.—Serviciu prompt şi eftin. Cu stima. T. Gr. DABO. T SOCIETATEA pentru INVET ATURA POPORULUI ROMAN 1‘enlru facerea a 60 paturi de fer şi pentru aprovisionarea şcolel normale a Societăţel, cu pâine,carnea trebuincioasă pe anul şcolar 1886—87 precum şi pentru procurarea 15 stânjeni cubici de lemn de cer, se face licitaţiune publică pe ziua de 14 Iulie ora 12 fn localul I Societăţel din curtea Bisericel St. Ecaterina, unde ie poate vedea I şi modelul de pat. ATELIER DE LEGATORIE COSTMIIK MTAVMHiESCl de la Sf. Qheorghe s’a mutat din Cassa Filitis Strada Biserica Eni No. 1 in Cassa Biserici d in tr’ o ti tot Strada Biserica Eni No. 10. AVOCATUL CONST, NULE DOCTOR IN DREPT anunţa ca si-a reluat ocupatiunile. biroul, Ştirbey-Vodă 62. CAMP1NA 841 MINERALE SULFO - ALCALINE Stagiunea 1 Iunie—15 Septombre Stabiliment aşeijat tn localitate foarte frumoasă şi sănătoasă. In timpul de patru ani de când funcţionâză a dat resultate remarcabile contra reumatismelor, boalelor organelor maternităţii (metrile, ovatrite, scurgeri etc.) şi tn scrofule sad debilităţi constituţionale la copil. Se recomandă încă cu succes contra paralisiilor.boale de pele, sifilis, boale nervoase, calare la plămâni (tnbăutură dintr’un isvor de multă analogie cu Eaux bonnes. Hotel şi case private pentru locuinţă, restaurante, parcu de promenadă, musicâ, distracţiunl diverse, ziare, poştă, telegraf, farmacie etc. Informatiuui la d. dr. N. Garo/lid tn Bu-cureti, calea Victorii 25 sau la d. dr. M. V. Georgescu tn Câmpina. NB. După legea specială transportul pe calea ferată este redus cu 50 0/0. DE VÂNZARE s au do ARENDAT MOŞIA POLOCINULDE SUS depărtare 10 minute de gara Tu- tova şi oră de oraşul Bârlad. Are 340 lălcl arabile, 25 fânatu şi 35 pădure, cu o cscelenlă gospodărie, având tot soiul de aca-rete şi o vie renumită. Moşia este ! hypotecată la creditul rural cu | 75,003 lei. Amatorii se pol adre-R sa direct la sub semnatul, la sus z zisa proprietate. Costuclii Alexiu. DR. P. VASILESCU Domiciliat în Calea Rahovei 44, dă con-sullaţiuni lu toate zilele de la orele 5—G post-meridiane. DE VENZABE SJSSfflJ: iepe, mânzî de pur-s&nge, cal de curse, de caiârie, de trăsuri. A se adresa la d-nul Reimer administrator la moşia Paskani (jud. Ilfov 2 ore depărtată de Capitală). DE VENZARE o eapA de călărie bine dresată, a se adresa Călea Dorobanţiolr No. 74. nC I A] P U | DI A T chiar de acuma, U L. I R L n I n IU I un otel situat Calea Victoria No. 147 Împreună cu dependinţe, grajd, şopron, curte, grădină, gaz aeriform în casă. Pentru desluşiri, a se adresa la No. 198 Calea Victoriei. MOŞIA STREJESTI&i‘r»î; districtul Romanat parlea cuvenit d-nel Alexandrina Grâdişteanu doctor Darvari şi losef Darvari se dă tn arendă de la 23 Aprilie 1887. Doritorii se pot adresa Iad. doctor Darvari Strada Dorobanţilor No. 34 sau la d. avocat Mihail Pala Strada Academiei No. mm mediul BUCUREŞTI 6.—STRADĂ VESTEI.—6 Secţia medicala 1, Hydrotherapia —2. Electrizare — 3. Inthopedie—4. Gimnastică medicală—5.' Orhalall—6. MasajiO sistematic—7. Ser-viciulla domicilia — 8. Consultaţii medicale. Secţia higienica 1 Bae abur...............2.50 1 Bae de putină cu şi fără duşe . 2.— medicamente.............t.— 1 duşe rece sistematică cu basin i.— BAI DE ABUR Sl DE PUTINA Notă 1. Băile de abur sunt deschise In toate zilele de la 7 ore dimineaţa pfnâ la 7 ore seara. — 2. Pentru dame Insă băile de abur, o-datâ pe săptămână Vinerea de la 7 ore dimineaţa ptnă la 2 post-meridiane. Preturile la secţia medicală conform prospectului.___________Direcţiunea MERSUL TRENURILOR CAILOR FERSTE ROMANE Bucuresti-Koman Bucureşti-Vârciopova STAŢIUNEA Arâtarea Trenurilor STAŢIUNE^ Arâtarea Trenurilor Tr- ac.|Tr. p. |Tr. p. ITr. pl. Tr. ac T. ful.fT. ac. iTr. p. Bucureşti p. Ploeştl Buzâă R.-Sărat I Focşani Mârâşeştl Adjud | Bâcăfi Roman sos. noapte 11,00 12 27 2,14 3,17 d. 4,16 5.00 6.01 7,39 8,45 dim a. m. 8,40 10,39 12,55 2,2b 3,48 5,15 S. 6,39 9,35 11,15 p. m. dim. 7,30 9,16 dim. 6.30 8,04 p.m. 4,40 7,20 Hoinan-Uucuresti Bucuresci p. p.m. 4,(© scara 8,00 dim. 8,00 CiocănescI — — 8,41 Titu 5,07 9,00 9,26 Pitescl 6,24 10,16 11-,17 Slatina 8,08 11,56 1,25 Crai ova 9,30 1,18 3,37 FiliaşI 10,17 2,04 4,52 T.-Severin 12,0.5 3,52 7,34 Vârcior.sos. 12,27 4,12 8,00 VtVrcioroi a-lîneuresli noap. p. m. p. ro. seara noap. dim. Roman Plec. 8.25 12.30 5,45 Vercior. pi. 3,42 12,57 8,00 Bacăfi 9.20 1,40 7,20 T. Severin 4,08 1,19 8,40 Adjud 10.45 3,52 10,29 FiliaşI 6,08 3,07 11,08 Mârâşeştl 11.18 4,34 11,30 Craiova 6,55 3,53 12,30 Focşani 11.52 — 12.59 Slatina 8,17 5,12 2,27 11.-Sărat 12.56 p.m. 2,29 Piteşti 10,12 6,58 5,15 Buzăă 1.46 1,18 p. m. 4,03 Titu 11,31 8,11 7.05 Ploeştl 3.33 3,39 10,17 8,— Ciocăneşti — — 7,49 Bucur. sos. 5.00 5,15 11,50 9,35 Bucureşti s. 12,35 9,10 8,30 seara noap. săra a.m. a.m. seara Torgoviste-Titu Târgoviste p Titu sos. a. m. 6.40 7,50 p. m. 5,20 6,30* Titu-T Orgo vlste | a. m. seara Titu pl. 9,45 9,15 Târgovişte sl 11,05 10,30 BUCURESCI GIURGIU STAŢIUNE,! Arâtarea trenurilor T. ful.l T. p. 1 Tr. p. Bucureşti p. Filaret Giurgiu Smârda sos. dim. 5,40 7,10 a. m. 6.40 7,10 8,55 9,00 p. m. 5,30 6,00 7,40 GIURGIU-BUCURESCI \ Smârda pl. Giurgiu Filaret Bucur. sos. p. m. 2,25 3,52 a. m. 10,00 10,05 12,11 12,25 p. m. 8,30 10,28 10,42 Itoman-fasi Roman pl. \ Pâşcanl T.-Frumos laşi. sos. dim. 9,51 10,51 1,53 1,50 p. m. 4,17 4.15 8,24 9,52 lasi-Kuman Iaşi pl. T.-Frumos Pâşcanl Roman sos. p. m. 4,08 5,25 7,17 7,53 dim. 6,52 8,35 10,01 11,06 GALAŢI MAP.ASESTI-MARASESTI-GALATI STAŢIUNEA Arâtarea trenurilor Tr.ac.iTr. m.iTr. p. Galaţi pl. Tecuciil Mărăşeştl 10,40 11,06 noap. 11,40 4,16 4,52 a. m. 7,45 11,14 11,45 Mărăşeştl pl TecuciO Galaţi dim. 5,25 5,50 noap. 11,35 12,34 4,35 p. m. 4.49 5,45 8.50 Adjwd-Tferjful-Ocna Adjud pl. T.-Ocna sos. T.-Ocna p. Adjud sos. p. m. 4.15 6,20 9,55 11,35 dim. 6,10 8,05 8,20 10,00 Lob.st anta-Orna vodă Constanta p Cernavodă s Cernavodâp Constanţa p. ro. dim. 3,00. 9,00 4,451 11,10 6 no! i,30 8,35; 4,24 l’Ioesli-.Slanic-Sluiiic-PlocsU STAŢIUNEI Arâtarea trenurilor Tr. fi. |Tr. ao.|Tr. p. Ploescl pl. Slănicu sos. a. m. 10,45 12,40 Slânic pl. Ploeştl sos. p. m. 5, 6,50 TECUCIU BERLRD BERLAD-TECUCIU Tecuciu pl. Bârlad sos. a. m. 6,15 8,00 Bârlad pl. Tecucia sos. a. m. 8,40 10,40 Iasi-Lngheni-Ungheni-Iasi laşi pl. UnghenT s. p. m. 3,25 3,49 a. m. 11,50 1,21 Ungheni pl. laşi sos. 1 p. m. 2,00 1 3,32 p. m. 4,40 6,12 VERESC1-B0T0SANI CAMPINA-OOFTAMă STAŢI UN EI Arăt. Tren. Tr.ac.l p.am.| FLOLSTI PREDEA1 PREDEAL PLOESCI Verescl pl. Botoşani s. Botoşani pl. Verescl s. p. m. 2,08 2,03 5.21 7.21 p. m. 9,49 11,42 3,15 1,55 Câmpina p. Doftana s. Doftana p. Câmpina p. a. m. 11,20 11,00 p. m. 5,50 6,08 G alati-Buzeu-B uzeu-Galati Galaţi pl. Brăila Buzâa sos. noap. 9,40 11,01 1,30 8,40 10,02 12,53 Buzău pl. Brăila Galaţi sos. 2.30 5,03 6,15 12,55 3,41 4,55 PAŞCANI SUCEAVA SUCEAVA PAŞCANI dim. sera Ploeştl pl. Câmpina Sinaia Predeal sos. seara dim. dim. V5 9,38 8,19 V ,14 10,42 9.20 8,30 11.53 10,31 9,l0l 12,35| 11,08 Predeal pl. Sinaia Câmpina Ploeştl sos. p. m. 7,45 8,21 9,tH| 10,09 p. m. 4,51 5,32 6.29 7,25 dim. 7,05 8,ti 9,03 10,00 Paşcani pl. Vereşcl Suceava Suceava pl Veresct Pâşcanl sos 10,40 12,08 12,23 5,00 5.40 6.41 7.15 9,17 10,09 6,54 7,51 9.15 Bucuroci. — Typografia «Le Peuple Roumain», stradă Episoopiei No. 3. ■v '4 www.dacoromanica.ro