ANUL I No. 184. ANTEIA EDITIUNE RÂM BÂTA 5 IULIE 1886 Grioork O. PEUCPfCU Director politi ____________- ___________ ABONAMENTELE SE PLĂTESC TOT./AUKA ÎNAINTE : In ţară pe i an <0 IoL/1luni Î0 lei, 3 luni 10 lei in striiniMato J«n ‘<0 li*U 6 luni zi Ini ABONAMENfELE LA ! SI 46 A FIE-CABEI LUNI JT E DACŢIA No. S.^ri&tH Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL MANUSCRIPTELE MU SE INAPOIAZA APARE IN TOATE ZILELE N. Gr. FI LIP ESCU Proprietar ANUNCIURILE SE PRIMESC NUMAI LA ADMINISTRAŢIE IVnlru Oriont la iexUrn Agrnry, Cuml.mliiinplt Kavakev Deirmen Han, Î6 Onlaia. AminWnri |x> par. IV. linia 30 bani. anunciri ri reclame pe pagina treia 2 Iei lima. ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO BANI NU M ERUL SO BANI UN NUMEB VECHIU REDUCEREA TARIFULUI PENTRU TRANSPORTUL CEREALELOR URMĂRILE RESBOIULUI VAMAL DECORAŢIILE ARMATA CRIMEI VELUL ALBASTKT AFACERI MUNICIPALE ln sfârşit, d. prefect ui poliţiei Capitule! a triumfat: garda municipală, Înfiinţată de fostul primar pentru apărarea oralului de contrabandişti, a trecut sub stăpânirea d-lui Moruzi. Lupta a fost crâncena, precum ’şi reamintesc cetăţenii, şi demnă de o altă causă mal bună ; ea chiar a provocat conflictul în urma căruia d. Fleva a fost silit se părăsească Primăria. Lucru ln sine, !a prima vedere, parcă n’ar avea nici o importanţă : prefectul, care are subordinile sale Întreaga poliţie a Capitalei, ar putea prea bine se conducă pe cei 100 gărzi comunali; In tot caşul, ces- iinDAo 'forlnaA îo n’ar explica lupta omericâ, daca ne este permis a zice ast-fel, Intre fos-ful primar şi d. Moruzi, luptă la care a luat parte şi d. Brâtianu, a-păsând cu toată puterea lui spre balanţu prefectorală. E dar un mister la mijloc, ca ln toate afacerile colectiviştilor, şi numai pătrunderea lui ne dă cheia enigmei. Iacă ce se petrecea în realitate. D. Fleva, ca primar, observase o scădere ln produsul acciselor ; cercetând mai de aproape, se convinsese că o mulţime de «pacinici cetăţeni» beneficiau de contrabandele săvârşite cu ştirea poliţiei, care se ferea a prinde pe făptuitori. Ua încă se allau ln mijlocul Capitalei câţi-va cofetari şi cârciuniarî de ai partidului, abonaţi la contrabandişti pentru marfa Introdusă pe ascuns cu preţuri mult mai mici de cât cele curente. «Marfă bună şi eftinâ, nu se sfiau a striga aceşti negustori ; se trăiască poliţia, că ocroteşte pe contrabandişti 1» Fostul primar, aflând despre toate acestea, ’şl-a făcut acest raţionament: sau că poliţia nu este in stare se apere capitala de contrabandişti, sau că cu ştiinţă îngădue asemenea fapte; ln ambele caşuri însă, nu’ml mai inspiră încredere şi de aceia îmi formez garda mea specială. Negreşit măsura era foarte legitimă din partea d-lui Fleva, pentru-că se lua în interesul Comunei, care, dupe cât să spune, a încasat mult mai multe sume de la accise dupe Introducerea acestor păzitori neinteresaţî. Tocmai această împrejurare însă a năsprit pe ferici,ii negustori «li-beralî-naţionali,» cari se vedeau expuşi a suferi pagube, căci, dupe părerea lor, era un drept câştigat jaful averei comunale. Sgomotul crescu, poliţia se văzu jucată, şi, fiind dată sistema de guvernare a colectivitate!, era peste putinţă ca se dureze până în cele din urmă măsura luată la Primăria Capitalei. Poliţia, după cum ştie toată lumea, ’şi făcuse un punct de onoare spre a triumfa în această cestiune, alergând la toate mijloacele pentru a atinge scopul. Două procese recente, petrecute înaintea Curţei cu juraţi în luna funie şi asupra cărora gazetele noastre nu au insistat îndestul, justifică pe deplin ideia fostului primar când a Înfiinţat garda municipală. Erau daţi în judecată. în prima zi, nişte gărzi comunali cari noaptea nu ucis pe un contrabandist recalcitrant; şi a doua zi, se cercetau cnţî-vn contrabandişti pentru omorîren unui gard municipal, care ’şi făcea datoria apărând barierile Capitalei. Prin minune, omul legeî, gardistul care ocrotea averea publică oontra tâlharilor, a fost osândit la 5 ani, pe când contrabandistul, dovedit că a ucis pe agentul forţei publice, s’a ales abia cu un an I Ori-ce comentarii sunt de prisos. Tot omul care cunoaşte aceia ce se petrece sub stăpânirea d-lui Brătia-nu va înţelege uşor căror influenţe se datorese aceste schimonosit urî de verdicte. Politica proastă a colectiviştilor a trebuit să-şi producă roadele şi in această afacere, pentru a asigura unor negustori politiciani, nişte câştiguri nooueste ! Ue inimă să mai aibă gardistul municipal pentru a-şî face datoria? Cum se se mai stârpească contrabanda de care profită susţinătorii regimului ? Cu atât mai mult că ori cine se poate convinge consultând dosarele ambelor afaceri de la juraţi, că o mul-fixoc u?e <' p,.v-?.Wvf ,, dc a ceia curî au ilustrat partidul la Or-feu şi în alte părţi, se află desemnaţi ca cumpărători tocmiţi de mai înainte cu contrabandiştii! lată misterul, iată cauza acestor frâmănlâri încoronate cu deplin succes, iată gândul acelora cari conduc treburile publice ! Nu ne surprinde negreşit aceia ce se întâmplă ln această afacere, căci ln toate colectiviştii procedează în a-cela-şî fel. Ne prindem câTobocşi compania jubilează, şi atât este destul pentru guvernanţii noştri!, cari ast-fel se cred siguri pe poziţiunea ce ocupă; facem însă rămăşag că asemenea turpitudini nu sunt pe gustul ţărei şi al Capitalei, şi că conştiinţa şi o-nestitutea publică vor li în curând răsbunate. Nu mai este mult până la alegerile comunale! I>. C. I’opescu Paris, lolulie. — Senatul a votat eri o ordine de zi aprobând expulsarea ducelui d'Aumale. In cursul discuţiunel, generalul Boulanger, ministru de res-bel, calificând scrisoarea ducelui d’Au-male de insolentă, baronul de Lareinty strigă că este o laşitate a vorbi ast-fel, când ducele d'Aumale e absinte. Generalul Boulanger a trimes martori baronului de Lareinty. Paris, io Iulie. — Sesiunea Cameril e Închisă. D. Urevy va pleca la Yura. Ducele d’Aumale se duce ln Belgia. PENTRU TRANSPORTUL CEREALELOR Întruna din ultimele şedinţî a parlamentului, Domnu Ministru al lucrărilor publice, ln urma unei interpela-ţiuni, luase angajamentul de a reduce tarifele cu care se treansportă cerealele pe căile noastre ferate. Domnia sa se ţinu de cuvânt, căci de două zile avem sub ochi publicaţiunea No. 37,794/8782 C. din Iulie 1880 st. n, a dirccţiunel generale a căilor ferate Române, prin care se face cunoscut producătorilor şi comerciuluî, că cu începere de la 10 Iulie 1880 st. n cr-realele de or) ce natură, făinile, productele măcinate, ma/tu fi turtele oleaginoase vor fi transportate atât pe propriele sale linii, cât şi pe liniele române a căii ferate L C. 1. după tariful special No. I din luna Octombrie 1885. Spre a ne da seama de efectele acestei măsuri, trebue să intrăm ln oare cari amănunte. Până acuma, administraţiunile care exploata reţeaua căilor noastre ferate urmăreau două ţinte deosebite. Tarifele de transport a cailor ferate Române, tindeau u da impulsiunca cea mal mare posibilă, transporturilor de cereale din interiorul ţărei spre Dunăre şi mai ales către Galaţi, Brăila şi Turnu-Sovernr. Această administraţie adoptase deja ln Octombrie 1885 un tarif pe distanţe. Economia lut consta Inlr'aceasla, că cu cât distanţa de percus între locul de expediţiune şi locul de destinaţiune este mai mare, preţul unitar a transportului tonei kilometrice se micşorezi). Esetnvlu : Un vagon de cereale costă după acest tarif, de la Bucureşti la Ploeşti, pentru o distanţă de 60 kilm. 32 fr. 40 bani, ceea ce face 5.000 bard de tona kilometrica. Tot acel vagon expediat din Bucureşti la Brăila costă numai Si fr. 05 bani. Distanţa Intre Bucureştişi Brăila fiind Insă 220 kilm. preţul transportului tonei kilometrice nu revine de cât la 3,700 bani ; este dar Intre pre-ţurilc Jr«DRi»nriului tonei kilometrice a acestor două transporturi, o deosebire de 1,700 bani, saU 31,49 0/t?. Direcţiunea generala a linielor române caii ferate L. C, I. a cărui sşdiO se află la Viena, nu simţea de loc trebuinţa dea desvolta traficul linielor sale spre Dunăre ; din contra ea tindea prin toate mijloacele ce’i sunt Ia disposiţiune de a Îndrepta toate transporturile de cereale spre fruHtaria austriacă la punctul Ilzcani,şi aceasta pentru ca Întinderea linielor sale ln România nu întrece o lungime de peste 224 Kilm. fracţionate în trei ramuri deosebite; cea mâi mare distanţă ce un vagon poate percurge pe aceste trei ramuri este 100 kilm. (Rotoşanl-Iuşi). Pe lungă acest motiv care decurge din chiar traseul reţelei, mai există un altul mult mal puternic, care de la deschiderea linielor române a căii ferate L. C. I. a Îndemnat tot d’a-una pe administraţiunea lor de a oferi mari înlesniri transporturilor ln direcţiunea fruntariei, şi a Îngreuna cele cu destinaţiune spre Dunăre. E9te cunoscut că această adminis-traţiune poseda In Galiţia, cu Începere de la punctul ItzcanI şi ptna la Lem-berg, o reţea da 350 kilm. lungime fără întrerupere saO ramuri. Pentru aceste două motive de căpetenie şi pentru alte multe secundare, direcţiunea generală a acestor linii nu Întocmise pentru transportul cerealelor din Moldova de Nord de cât două tarife: unul tariful internaţional cu care se transporta cerealele destinate pentru străinătate, şi a cărui preţ unitar este de 4,500 bani de tona kilometrică. şi altul tariful indigen cu care să făceau transporturile în interiorul reţelei şi pentru care să percepe 5,454 bani de tona kilometrică. Aşa dar tarif direct indigen adică tarif cu care s’ar fi putut face transporturi de la o staţiune acaeiferate L. C. I. la o staţiune a C. F. R. nu exista până la 10 Iulie 1880 (st. n.). Ast-fel când un producător sad un comerciant din Moldova de Nord voia să expedieze un vagon de cereale la Galaţi sau Brăila era nevoit să plătească de la staţiunea de pornire până la Roman, după tariful indigen local şi de la Roman până la destinaţiune, după tariful local a C. F. II.. lată la ce rezultat ajungea ; a). De la Botoşani la Roman pentru 131 kil. fr. 71.45 b. A). De la Roman la Galaţi 237 kil. fr. 80.05 b. Total 157 50 Ei plătea de tonu kilometrică i,279 b. De la 10 Iulie 1880 st. n. lucrurile să schimbă. Direcţiunea genrpnlă a C. F. R.după o prealabila Înţelegere cu administraţiunea linielor române a căi ferate L. C. I. aplica de la aceea dată pentru toata distanţa de parcurs, atât pe liniile sale proprii cât şi pe liniele căit ferate L. C I. tariful să ii special pe distanţă, In cât pentru cele 308 kilm. care despart Botoşani de Galaţi, producătorul săd comerciantul nu va avea de plătit de cât ilO fr. 40 bani ceea ce revine la 3,000 bani tona kilometrică, adică o economie de 47 fr. 10 bani de vagon sad In alLe cuvinte o scădere de 29,90 0 0. Nu am avea de cât a da deplina noas-tru aprobare măsureî inaugurală de d. ministru prin publicaţiunea de care ne ocupăm, dacă i-sa n’ar li permis dirccţiunel generale C. F. B. să ia o măsură cu totul (arbritară, care n'are nici o raţiune de a fl. căci nu represintâ nici un servicid făcut de o natură deosebita de serviciu) transportului. lata !n ce mod publicaţiunea relalivă la transportul cerealelor ln traficul comun indigen să termină : «La laxele de transporturi care se «vor expedia pe liniile de june (tune a C. «F. R. se vor plăti tarele de juneţiune «respective.» Ce mai însemnează astâ-zi Încă ex-presiunile de liniile de juneţiune şi ca ■consecinţă naturală de laxele de june-ţiune într'o publicaţiune oficială a C. F. R.? Dupe Du»nul simt p fără a mai u-lerga la alte argumente, căi de june* ţiune, nu pot exista de cât Intre două sad mal multe căi ferate cu totul independente una de alta ; calea de junc-ţiune urmează dar a avea o individualitate cu totul independentă de căile pe care le leagă Intre ele. Ast-fel avem la Paris calea de junc-ţiune (chemin de (ier de ceinture) care leagă reţelele de căi ferate ce pornesc din acest oraş ln diferitele direcţiuni ale Franţei. Aseuţpma înţelegem la Viena calea de juneţiune care leagă SLaatsbahn cu Ferdinand Nordbahn, Kaiser Iosefbahn, şi alte căi. Nu Înţelegem însă o cale care leaga două gări a unei şi aceeaşi reţea cum e de exemplu calea care leagă gara Bucureşti-Fi-Inret cu gara Huciireşti-Nord să lie denumită < alea de juneţiune,căci dacă s’ar admite o asemenea interpretare, toate liniile care leagă diferitele gări a unei reţea de cale ferată, ar fi căi de funcţiune, lucru ce este absurd. Pentru ce dar direcţiunea generală a C. F. R. pretinde a percepe pentru distanţa care este Intre ambele sale gări aflate tn Bucureşti o laxă care nu este ln nici o proporţiune cu serviciu! a-dus publicului ? Administraţiunea C. F. K. supune transporturile de la Bucureşti-Filaret la gara Bucureştl-Nord, adică pe o distanţa de “3 klm. la o taxă uniforma de vagon, de 15 fr. cei a ce revine la 21,120 ban/ tona kilometrică. Să luăm un exemplu, absurd poate, dar care este In natura lucrurilor : Un comerciant voeşte a transporta un vagon porumb de la staţia Băneasa (B-G) la staţia Iveşti. Aceste staţiuni sunt staţiuni a C. F. R. Intre ele este o distanţă de 316 Ulm. Dupe tariful special, No. I, din Oct. 1885, astâ-zi lu vigoare, acest comerciant trebue să a-chile 93 fr. ceea ce face 3.000 bani de tona kilometrică ; dar fiind însă ca pentru a merge de la Băneasa (B.-G.) la I-veşti trebue neapărat să treacă prin ambele gări a oraşului Bucureşti, căci ast-fel este construită linia, acest vagon trebue se mai plătească pe lângă cei 93 fr. datoriţi pentru un parcurs de 310 klm. Intre care sunt coprinse şi cele 7 kilometri, care sunt intre ambele gări, Încă o supra-t" n to- tal de 10S fr. ceea ce urcă preţul tonei kilimotrice pentru Întregul parcurs la 3,484 bani, adecă cu aproape o jumătate de ban. Oare cbeltuelile de transport pe a cele 7 kilm. sunt ele atât de mari ln cât ar legitima acest adaos de 15 fr..’ De loc, căci linia numită de juneţiune între ambele gări a oraşului Bucureşti este ln aceleşl copdiţiunt de declinitate ca multe altele ale reţelei, ba din contră ea se află ln condiţiuni cu mult mal normale de cât de exemplu, liniele Ploeştt-Predeal unde avem o deefiuitate de 22 milimelre pe metru, pe care C. F. R. nu percepe nici o sutimă de ban mal mult de tona kilometrica, de cât taxele fixate prin tariful special Numărul 1. Supra taxa pentru liniele zise de juneţiune nu figurează atât pentru transporturile de făcut Intre ambele gări a Bucureştilor, cât aQ fost prevăzute pentru liniile care legă gările oraşelor Galaţi şi Brăila ln porturile lor. Transporturile care suni nevoile a trece prin ambele gări a Bucureştilor sunt forte puţine la număr: expediţiu-nile Insă cu destinaţiune pentru [forturile Galaţi şi Brăila, sunt din conţi'a foarte numeroase. A percepe dai 5 I. de un vagon care este destinai pentru unul din porturile de mai sus este a se crea un venit Însemnat,dar ilegitim,căci nu este drept de a percepe pentru un parcurs de 2 kilm : 5 fr. când pentru duoâ sail trei sute de kilometri nu percepi de cât 80 sad 90 fr. C. F. R. sunt ln drept a percepe pentru liniile care conduc din gările Galaţi şi Brăila, aceleaşi taxe cari le percep pentru ori-ce kilometru parcurs, nimir mal mult. Rugăm dar,pe d. ministru ai lucrurilor fv.’biice, să dea.fliDj.ft*? iexeie pentru zi sele linii de juneţiune, care nu există, şi care nu aii alt resultat de cât a ln-greuia transacţiunile asupra Icereale-lor noastre, transacţiunl cure nu sunt atât de strălucite mai ules de când am rupt mai toate relaţiunile noastre comerciale. Intr’un articol viitor ne vom ocupa de tuxele pentru transportul călătorilor. Touiesni. uni mii,i; linii tu mm. Nene Pecie Presse ocupându-se de mesurile represive luate de Austru-Ungaria contra României, din cuusu relaţiunilor politico-economice, zice : «Comerciul cu România, oare deja acum un an Începuse a slăbi, ’şi a luat un oare-şî care avent, înaintea resbelului de tarife, pentru a trecu succesiv la o complectă amorţire. Comercial a aprovisionat România cu bogate cantităţi de mărfuri, ast-fel ca atât drumurile de fer cât şi societatea vapoarelor pe Dunăre, n a mai notat transporturi Însemnate pentru România, încă de la Începutul lui Iunie. Exporbul României, care consta maieu seamă !n producte agricole, a Încetat cu totul. E Întrebarea numai, cum se vor stabili relaţiunele de acum Înainte şi ce drum va lua exportul agricol al României ; căci drumul de fler nu ti va mal putea servi, fiiudu-I denunţată şi convenţiunea de tarife. E dar lesne de Înţeles că cel mult, drumul pe apă II va mal putea sluji. Pentru transporturile destinate Germaniei va li dar chemată în prima linie societatea vapoarelor Danubiene. Aci se naşte întrebarea ce precauţiuni vor lua ainin-doue guvernele in faţa acestor eventualităţi si dacă societatea vapoarelor se va putea opune obiecţiunilor, iu privinţa resboiului vamal, ce amendoue a-cesle guverne ii vor face. Cu toate ca transporturile româneşti nu sunt de o aşa mare Însemnătate pentru societatea vapoarelor Danubiene, lotu-ş; Ii sunt de un interes oare-care. Speranţa principală, ce Ii rămâne dar societăţii vapoarelor _ pe Dunăre, este \ www.dacoromanica.ro 9 EPOCA — 5 IULIE reuşita recoltei din Ungaria şi desvol-tarea transporturilor din Ungaria către Viena şi Regensburg.» Intru cât această cestiune priveşte interesele Ungariei. «Pester Lloyd.» zice. că basat pe informaţiunl temeinice, el poate răspunde la Întrebările de la N. F. P. Guvernul unguresc 'şl a emis deja de mult părerea, asupra serviciului ce societatea vapoarelor pe Dunăre ar putea da esportulul din România şi nici acum nu sunt Încă cu totul terminate schimbările de vederi Intre ministerul de comunicaţie al Ungariei şi ministerul de comerţ al Austriei. Guvernul unguresc ’şl a dat părerea că atât măsuriie represive întrebuinţate contra României, cât şi denunţarea tarifului convenţional nu vor duce la nici un resultat, în cas când nu s’ar stăvili mijlocirea societăţii vapoarelor In contra transportului de cereale al României. Ministerul de comunicaţiune al Ungariei nu se Indoeşte,că şi ministerul de comerciC al Austriei se va pronunţa In acelaş mod. Asemenea se presupune cu siguranţă că o asocia-ţiune atât de bine-văzutâ şi stimată ca Societatea Vapoarelor Danubiene nu va nesocoti într'atât datoria sa ca să Impedice o acţiune interna,ională a întregel monarchil. Vremurile sunt foarte defavorabile societăţii vapoarelor, dar şi relaţiu-nile economice ale monarchiel se aflu In aceleaşi condiţiuni ca şi societatea şi totuşi interesul propriu şi bine înţeles al societăţii Danubiene o va reţine, chiar cu risicul ca interesele să ’i fie oare-cum jicnite, d’a face un pas care să slăbească onoarea şi prestigiul monarhiei In Orient. BULETIN EXTERIOR Alegerile engleze Alegerile engleze sunt aproape de sfârşit; mâine ultimele scrutine vor veni să complecteze marele act electoral dar, or-câre ar fi resultatul lor, el nu poate să schimbe Intr’un mod cât de puţin simţitor flsionomia generală a alegerilor. Patru grupuri vor fi repre-sentate In Camera comunelor; In cap vin conservatorii (Tories), dupe dânşii liberalii gladslonient şi In urmă libe-ralii|unionişti şi irlandezii. Prin urmare s’a schimbat cu totul situaţiunea partidelor In Anglia. Mal nainte eraă faţă In faţă numai două partide mari, Whigs si Tv>rie« A».Mel rotaţiunea constituţională a partidelor era foarte simplă şi normală. Dacă unul din aceste două partide obţinea majoritatea In alegeri, el venea la putere cu o majoritate compactă şi urma a guverna ţara până când o fluctuaţiune puternica a opiniu-nei publice opera o dislocaţiune însemnată a majorităţei şi o Întărire a minorităţel. Singura osebire In procedarea guvernelor In faţa resultatulul alegerilor era In alegerea momentului In care cabinetul să retrăgea. In genere retragerea avea loc Îndată dupe ce resultatul alegerilor era cunoscut, dar s a Întâmplat ca unele cabinete să aştepte con- vocarea Parlamentului şi să provoace un vot prin care să se stabilească situaţiunea partidelor. Astă-zl Insă mecanismul politic a devenit mal complicat In urma mărirel corpului electoral şi prin sub divisiunea partidelor. Pe lângă cele două mari partide s’au format nuanţe intermediare cari pot influenţa Intr'un mod simţitor fiuctua-ţiunile politice dupe cum ele se raliază la unul saâ la altul din partidele principale. Este mal ales una din aceste nuanţe sau grupuri care In ultimii timpi a început a juca un rol însemnat sub direcţiunea unul şef energic şi isteţ. Acest grup este acela a! irlandzilor; el a luat numele şefului său şi astâ-zî este cunoscut sub numele de grup pamelist. Să ştie că cestiunea autonomiei Irlandei este una din cele mal Însemnate din toate acele cari s’aQ Înfăţişat In istoria contimporana a Angliei. Ea coprinde intr’ânsa cestiuni sociale, politice,agrare şi chiar religioase cari pasionează In gradul cel mal mare poporul. Sunt In joc interesele cele mai mari ale unor clase Întregi, este In joc, In fine unitate regatului britanic. Parnel a profitat de această cestiune, ca să 'şl facă o popularitate imensă In Irlanda; El a format un partid putinte, admirabil organisat şi disciplinat, având ramificaţii puternice peste Ocean, dispunând de Însemnate mijloace băneşti; El dispune de membrii partidului ca un şef suprem şi nu dă Înapoi Înaintea or-cărui mijloc de agitaţie pentru a face să reuşească ideile ce sunt Înscrise pe drapelul săli. Resultatul acestei orga-nisări a fost d’a da grupului parnel ist o mare Inrlurire In Cameră. Osebirea Intre ambele partide cele mari fiindtn tot-d’aunanumal de câte-va voturi, parneliştil aveafl adese-orî oca-siunea ca prin intervenirea lor In favoarea uneia din partide să facă ca cumpăna să se plece, In partea unde el mergeafl. Ast-fel el s’au făcut necesari şi temuţi In Parlament şi partidele au fost silite să conteze cu dtnşil şi să consimţă la concesiuni Însemnate In favoarea ideilor particulariste irlandeze. Gladstone mal ales a crezut ca partidul liberal era chiemat a lua iniţiativa unei soluţiunl a cestiunel irlandeze şi a avut curagiul d'a primi a-lianţa parneliştilor şi d’a propune un bil care lua ca bază principiile lui home-rule. Resultatul acestei politice cutezătoare » test d’a provoca o divismne *n partidul liberal. Gladstone a fost părăsit de o parte a amicilor săi politici şi bilul sâO irlandez a fost respins de Parlament. Gladstone a făcut un noQ apel la ţară şi o mare majoritate s’a pronunţat contra lui. Nu ’I rămânea dar de cât să se retragă. Opinunea publică engleză este contra unei transacţiunl cu Irlanda. Dar cu a-ceastă cestiunea In sine este oare re-solvată? Negreşit că nu! Luptele interne vor continua încă cu mal mare asprime. Parneliştil vor provoca agitaţiuni teribile, crimele agrare se vor Înmulţi. Chiar în Parlament nici unul din cele doua mari partide politice nu va putea să se bucure de majoritate constantă. Este dar Învederat ci situaţiunea internă a Angliei va fi Încă mult timp supusă la greutăţi mari-JUrmarea acestei stări de lucruri va fi de sigur d'a paraliza acţiunea politicei engleze In a-fară. CRONICA DECORAŢIILE I. De la cap până la picioare, Pe spete, sub subţioare, Pe-or ce uliţe apuci, Întâlneşti oameni cu cruci, Steaua, Bene-Merenti, Cu panglici tutti /rudi. — Ce-aQ pe haine ? — Sunt pătaţi ? — Ba nu zCO ; sunt decoraţi! II. Nea Costache ’l cofetar, Vinde prăjituri, zahar, Dar fiind cft’l alegător, L’a făcut şi Comandor 1 La gât poartă o baclava De argint sat) mucava ! III. S’a dus naibii boeria, Serdăria, Cluceria. Numai sunt Pitari, Vistieri, Avem Insă Cavaleri, Comandori şi Mare-Crucl, Cu şorţ, scufă şi papuci ! IV Ca să meargă omu’n raio, De-a fost panglicar şi craio, De-a jucat maca şi stos. Face alt-fel ca Hristos: El purta crucea în spinare, Noi pe piept şi în bozunare ! V De la cap pân la picioare Pe spete, sub subţioare, Pe-or ce uliţe apuci Întâlneşti oameni cu cruci. Steaua, Bene-Merenti Cu panglici tutti-fructi. — Ce'aO pe haine t Sunt pătaţi ? — Ba nu zeo; sunt decoraţi ! Hax. INFORMAŢIUN I In consiliul de miniştrii care s’a ţinut astâ-zî, d. Sturza a dat cont de negocierile care au avut loc la Con-stantinopol pentru încheerea unei convenţiuni comerciale. Cu tote ostenelile ce ş’a dat iscusitul nostru diplomat şi cu toate relaţiunile înalte pe care d-sa pretinde că le are în Stambul, n’a reuşit a conchide nimic definitiv. Influenţa reu-voitoare a Austro-Ungarieî a nimicit toate sforţările d-lul Sturza. Aşa dar d-sa s’a întors cu un mare cordon şi cu o mică isbândâ. * D. N. Manolescu. primarul capitalei, a obţintt un congediu. D. Cerkez, este însărcinat a’l înlocui. din denunţările făcute se s’au găsit întemeiate. \n cele mai apropiate şedinţe ale cf*>^jijţjiui comunal, această cestiune ’tyjj desbâtută. X D. Solomon Halfon fiind condamnat acum doi ani la doue zile închisoare şi zece lei amendă, fiind că nu îngrădise un teren al seu ce ’l are la sfîntu Gheorghe, a fost invitat eri a se presinta la biuroul prefectului de poliţie. D. Moruzi, îi puse In vedere condamnarea sa de acum doi ani, care astă-zl e prescrisă, şi îl rugă se treacă într'o odae alături unde se aştepte pe procuror. Peste câte-va minute veni d. Al. Lahovarv, directorul pre-fecturei şi pe urmă d. S. llalfon fu condus la închisoare. Sentinela ne-având baioneta la puşcă, primi ordin se pue baioneta şi ast fel d. Halfon fu condus la arest între baionete. Dupe vre-o doue ore d. Moruzi veni şidete ordin se i şedea drumu. Punem întrebarea : Cum se aplică o pedeapsă care e desfiinţată prin prescripţiune? Şi daca pedeapsa e dreaptă de ce i s’a dat drumul d-lui llalfon dupe ce s’a dat ordin de a-’l aresta. X E. S. Ahmed-Zia-Bey, ministrul Turciei, va petrece timpui verii la Sinaia. X Independenţa Română, anunţase că d. Ştefan Belu, este şeful poliţii secrete din capitală. Aflăm că d. Belu, se întâlneşte cu agenţii săi printre care sunt şi femei într’un local din Strada Berzii. K depesejhavas" Coslantinopol, 13 We ____ Demo- bilisarea trupelor turceşlti este reală; toţi şefii corpurilor de armă* afi primit eri ordine telegrafice Waloage. Poarta n’a făcut încă nimic In p>i\ inţa Batumulul. Cele trei torpiliere ruseşti au primit autorisarea, In mod escepţional de a străbate Bosforul. I*arls, 15 Iulie. — Accidentele provocate de serbarea de la 14 Iulie aă fost mal puţin numeroase ca In anii precedenţi. Biserica de la Iory a fost In parte incendiată de lampiont. Londra, 15 Iulie. Se asigură acum ca d. Gladstone 'şl va da demisia înainte de întrunirea parlamentului. Lordul Salisbury ar fi chemat să formeze noul cabinet. Viena, 15 Iulie. — Se comunică din Belgrad, către Noua Presă Liberă că s’ar fi întâmplat nişte scene tumultoase In faţa palatului Scupcineî In momentul alegorii preşedintelui provi-soriu. Aceste scene ar fi fost provocate de atitudinea gendarmilor cari opreau trecerea unor deputaţi al oposiţiel, sub pretext că nu aveau dreptul de a intra. Oposiţia s’a hotărât a nu veni la cameră, până ce această afacere nu va fi terminată. D. Garaşanin a ordonat o anchetă. Redactorul ziarului Novi Belgradski-Dnevnik şi corespondentul acestui ziar la Niş aă fost expulsaţi. PALMUIREA UNUI CORESPONDENTE COLECTIVIST Suntem în posiţiune d’a şti zice Ii omanul că societatea Goetz a solicitat de la guvern dreptul de tran-sit pentru produsele pădurilor sale din Bucovina, produse destinate a fi esportate. Credem a şti că guvernul e dispus a permite acest transit cu con-diţi\iRfe-c*4ax«rpTâveztiîă de tarii ui autonom se fie depusă Ia puntul de intrare, că un agent vamal se Însoţească pluta sau plutele de la intrarea în ţară până la puntul de eşire şi, in sfîrşit, ca taxele percepute la intrare se nu se restitue de cât după ce se va dovedi că acele produse au fost esportate. Gestiunea, după cât ni se afirmă, a fost supusă consiliului de miniştrii în şedinţa luî de a seară. X Ancheta orânduită de administraţia comunală în privinţa abusurilor ce s’a pretins, că au fost făcute de unii impiegaţi pe la barierl ’şi-a terminat lucrarea. D. Nicu Vlaicu, netrimete scrisoarea următoare : Domnule Redactor, V’am scris In precedenta mea epistolă deschisă, despre minciunele colectiviştilor In privinţa îutruiiirel oposiţiel In Galaţi şi despre insultele ce acel ziar şi corespondentul sta gălăţeaa ne adresează nouă celor ce am participat la întrunire şi bâUCuet. nE det'iîai de mincinoase, ca-lomnietoare şi insultătoare zisele articole şi corespondenţe din Voinţa Naţionala, iar pe informatorul Voinţei, care n’a avut curagiul a sc iscăli, l am calificat de un mi-seralii şi las,şi am declarat că atunci când voiu afla cine e, st desigur călecţiunea pe care Îl voia da, va li precum merită o canalie de atare speţă. De asemenea şi ziarului Voinţa Naţionala, care a dat loc chiar In primul bucureşti, unor asemenea infame corespondente, de nu va arăta cine e autorul tşl va luaasuprăşl respun-derea şiatuncl st primească aceleaşi epitete, pe care le-am dat ticălosului sta informator. Deci, ca om de onoare am adăstat 48 ore, atât pe corespondentele Voinţei saa vr'un redactor respunzâlor al menţionatului ziar, a trimete marlurl şi a st înţelege cu al mei, pe cari ’I designasem deja. Trecând termenul prescris de 48 ore, am FOIŢA ZIARULUI «EPPCA» (2) ARMATA CRIMEI PROLOG SILUETA UNUI SPÂNZURAT I Misterele unei (Jitie Cu un ton mândru, dar zâmbind spre a'i f.ice mal blând. Laura râspunse : întrebarea nu’I politicoasă. Am consimţit pentru cu n’aveam alt-ceva de făcut, pentru ca eram curioasă să văd, să judec despre cea ce 'ml spuseşl de lumea asta. Christian 11 zise cu o mişcare de nerăbdare : Ast-fel sunt pentru d-ta un or-şi- care ? — Ba nu tocmai, răspunse Laura cu un ton despreţuitor şi făcându-’şl uşor vâr. cu evantaiul; nu simt nimic pentru d-ta.... D-ta nu mă cunoşti; ed te cunosc. — Mă cunoşti? Zise Christian cu Îngrijire şi Încreţind puţin din sprîn-cene. Apoi să plecă spre dânsa,cercetând’o cu privirea, dar convorbirea lor fu Întreruptă de o groaznică cacofonie. Loviad In piano, In mese, In pahare şi strigad; — Destul, destul.... amorezilor I — Convorbirile particulare sunt o-prite!.... O copilă încântătoare a carul nume era Georgina, şi care purta un costum foarte nostim de fantesie, care n o des-poia mal mult de cât unul de bae, prăpădită şi Însetată de căldură, să aşezase la masă şi bătând cu pumnişoril In ea, striga : — De băut 1... de băut! — lata d-şoarâ 1 Nimiuea nu să mal ocupa de Christian şi de tovaraşa lui, şi danţul şi cântecele reîncepură. Georgina zicea : — Ca se crape aşa de rls s'a Îmbrăcat In Nebunie.... de băut, Benoitl Băiatul aducea tava: când ajunse In faţa Georginel să plecă spre dânsa şi II zise încet, părinteşte : — D-şoara să ’mi dea voie să’ispuncâ pentru binele d-sale ar trebui să toarne şi puţină apa. Privirea uimită a frumoasei ştrengâ-riţe fu de ajuns pentru a pune pe fugă pe băiat. Ea nu să necăji şi umplându’şi ochiu paharul cu vin sclnteitor 11 bău încetul cu Încetul. In vremea acea Christian zicea Încântătoarei tinere fete costumate In Nebunie : — Ştii că eşti cea întâi femee care ’mi-a zis : «Nicl-odată»: — Adevărat 1.. şi crezi că nu-’I se- rios ? Tânărul o privi drept In ochi şi II zise : — Mă vel iubi. De nu ar fi fost amândoi frumoşi, ar fi fost ceva de rls, dar aşa era din contră ceva foarte plăcut; de sigur frumuseţea tinerel fete nu putea găsi un equi-valent mal potrivit. Dar lăsând să cadă asupra lui Christian o privire trista, şi cu buzele puţin cam încreţite de amărăciune, Luara ÎI răspunse fără a să necăji. — Nu vreau să te cred nătărău; mal bine Iţi voiu spune: eşti un nebun: Urmă o tăcere de câte-va minute In timpul câreia Christian observă că toţi comesenii părăsise pianul şi spusese să se pue pe masa un postav verde. Jucau bacara, dar numai pe o parte a mesei; pe cea-l-altâ câţl-va llamlnzl printre care d-nele Georgina şi Niceta reîncepeau cina. In timpul acesta Christian, după ce observase pe Laura câte-va minute, li luase mâna. Ea ridica Indata capul, frumoasele sale sprâncenl erau Încreţite şi privirea ei cea limpede ţinti pe acea a lui Christian neîndemânfindu-1 îndestul pentru a'l face şălnga.emeze : — D-şoara Laura.... ’lmî place jocul, o ştii. — El sufletul d-tale. — Ascultă atunci! mă prind ca mă iubeşti. Ea 11 opri punând repede vârful degetelor sale tmânuşate pe buzele lui, ca şi cum ’i-ar fi fost teamă de prinsoare, zicând : Nu te prinde.... iubesc pe cine mă iubeşte 1 D-ta nu mă vei iubi nici o-dală. Fruntea tânărului să încreţi puţin spre a o întreba : — Ce spui ? Tânăra femee răspunse hotărlt: — Ştii! că iubeşti pe cine-va.. Nu rtde, ştiu că iubeşti.... că iubeşti pe o femee din lumea mare. Cristian, aruncând iute o privire In jurul lui ca să se asigure ca nimenea nu putea să ’l audă, zise cu un ton rugător : —.....Nu sflrşi.... taci... nu-I adevărat Cea ce crezi nu e aşa. Pe d-la te voiu iubi.... — Să poate, zise Laura dlnd din u-mere cu dispreţ. — Şi mă vei iubi... — Cu atât mal rău pentru d-ta.... Cine mă iubeşte moare. Aste din urmă cuvinte fură zise cu o voce slaba, şi încă odată, ttnăra femee plecă capul şi deveni iar posomorită. Urma o nouă tăcere după care Christian reluă cu blândeţe : — ’Ml-al zis odinioară că mă cu-noşteal. — Adevărat.... — Mă cunoşti din astă seară.... de oare ce nu mai primit la d-ta. — D-na Lâvy, care te a Îndreptat la mine, ’ml-a dat destule informaţiunl despre d-ta. — D-na Lâvy, exclamă Christian. Crezi cum-va ce ’ţl-a spus acea femee ?.... Poate am fost silit să’I vor- besc ast-fel. Laura ridică capul, privi pe tânăr şi zise : — Nu.... D-ta câţi să mă înşeli a-cuma. De acea, voesc să'ţî vorbesc şi eil sincer. D-na Lâvy te a trimes la mine.zi-cându-ml ca pot să’ţî fac o mare Îndatorire. Sunt deplin convinsă că nu’i trecea prin minte ca ’ţî-aş putea place, ea ştie c’am iubit.... ştie că nu sunt o femee de acelea care să dau aşa. Ştie In sflr-şit In ce stare mă găsesc acuma. Christian o asculta cam tulburat prin ceea ce auzia, mal cu seamă când ea adaugă : — D-na Lâvy ’ţl-a spus In ce situaţie mă aflu ? Nu ? Atunci, ’ţl voiu arăta-o eu în câte-va cuvinte.... Minţeam când ’ţl spuneam că nu iubesc pe nime. Val! da, iubesc, şi nu mal trebue, nu mal vreau să văd pe acel care ’mî este scump... Pentru asta al fi putut să vil de zece ori la mine fără a mă găsi nicl-odată; hotârltâ a nu mal vedea pe cel pe care ’l iubiain, am Închis uşa tuturor. (Va urma). www.dacoromaiiica.ro EPOCA — 5 IULIE 3 PUBLICITATEA ZIARULUI ,, EPOCA“ Tlraglu 5.000 dc fol ANUNCIURI SI RECLAME AnunciurI pe pagina IV, linia 30 bani Anuneiuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei. văzut cum că nici unul n a avut curagiul a să da la lumină. Prin acestea adversarii noştril aii probat că pe lângă rea credinţă sunt şi misei, ne având curagiul opiniunet lor. Ce se Întâmplă Insă? Krl Mercurl 2 Iulie, la orele 11 1/2 a. m. pe când mă allam la o masă, din cofetăria universel, cu peste 14 persoane, amici, persoane de dislinc-ţiuna din oroşul nostru un individ străin de ne am şi până mai deunăzi chiar de drepturi cetăţeneşti, un linge-talger al puternicilor zilei, care e despreţuit de Întreaga societate Gălâţeană, pentru purtarea lut malnnestă, făţarnică şi linguşitoare, a avut curagiul a declara : cum că dtnsul este autorul şi ia răspundere celor publicate tn Voiuta Naţionala. L’am somat tn dată a o zice pentru a 2 oară In fala celor presenţl, şi dtnsul a replicat,cum căelcsle. Atunci i-am spus că : dacă eşti d-ta, nu meriţi alt-cc-va de cât cea ce merită o canalie ; aplicândul două palme pe neruşinaţii săi obraji. Am crezut apoi că tn el există o setn-teie de demnitate şi am declarat că tl adăst 21 oro pentru satisfacerea onoarel sale, dacă are. Până azi, trecând termenul, n a avut curagiul a'ml cerc nici o socoteală. Deci, rămtne acest colectivist pălmuit şi printr'tnsul este pălmuit întreaga colectivitate din Galaţi. Iar ca opiniunea publică să ştie cine este acest laş, spun că se numeşte Alexandru Radu (iau itupe aderarata sa familie Al. llossu nemet-ungureic, cum singur a mărturisit). şi se vede că este el autorul calomniilor greţoase din Voinţa Naţionala, pentru că tn urma acestor articole, guvernanţii f-aO gratificat cu postul de director al scoalei comerciale (Galaţi}, de şi este d'abea de un an numit ca profesor de limba germană la această şcoală. Datoria mea ca om de onoare ’ml-am tmplinit'o. De mal voiesc colectiviştii o a doua lecţiune, mă pun la disposiţia lor ori când, asigurându-Icâ va fi ceva mal simţitoare. Ga &t', Jji 3)15 Iulie, 183 : Meu IV. Vlaicu, TELEGRAME DL\ STREKITATE Paris, 14 Iulie. — Intre ace), căroră li s'a acordat astă-zi, cit ocazittnea sărbătoarei naţionale, decoraţia legiune) de anoare, se află şi directorul de la «Indeptndance Helge, d. Herardi, care a fost numit ofiţer, şi administratorul agenţiei Havas, d. Iloussaye ; precum şi alţi patru publicişti, cărora s’a acordat crucea de cavaler al legiunei oe o-noare. Paris, i i Iulie.—Cu toate că ziarele reacţionare se ostenesc îndestul pentru a face din espu/sarea Ducelui u'A im tle o cestiune însemnată, totuşi publicului a rămas cu totut indiferent. Se zice că Ducele d’Aunuile s’ar fi decis a se înfăţişa la defilarea de astă-zi in uniforma de general, pentru a provoca ast-frl un Pronunciamento. Lucrul însă fiind prea aventurctec pentru caracterul ducelui nu ’i se dă nici o crezare. Canonade vestesc începerea serbării naţionale, dar plouând şi fiind vremea cam friguroasă, circulaţia pe stradă e foarte restrânsă. La orele 9 vor defila Batalioanele scolastice, la ora 1 se vor da representaţiuni gratuite la toate teatrele şi circuri. Toate \localurile publice sunt decorate şi seara va fi o illu-minaţie bengală. Cea mai însemnată va fi insă defilarea de la orele 1. pentru care s’a şi făcut ovaţiuni spre a se face trupelor, întoarse din Tonking. Vor lua parte la această defilare 15,000 oameni din infanterie, 3,000 cavalerie şi 18 baterii cu 111 tunuri. Paris, 14 Iulie. — Batalioanele scolastice au defilat in faţa unui general, a ma\ multor oficieri precum şi în pre-senţa preşedintelui Camern. Cu toate că ploua un public numeros a ocupat locul din faţa ospelului comunal, unde s’a făcut defilarea. Copii defilaţi veseli şi publicul, care ’i încurugia prin aplause, fa trecerea sle-gu/ui aii strigat: Să trăiască republica. Londra, 14 Iulie.— Din isvor foarte sigur aflăm că Lordul Rosebery na dat încă nici un respuns formal şi motivat la nota rusească ; ci s’a mulţumit numai să certifice primirea şi să discute cu ambasadorul Rusiei, d. Staul, despre această cestiune. Respunsul adevărat se va da abia după terminarea a-legerilor. Londra, 14 Iulie.—(Ştirea «Presei») Sâmbătă va fi un csnsiliu de miniştrii după care Gladstone va demisiona. După consiliul lui Har ting ton, d. Sa-lisbury va fi însărcinat cu formarea Cabinetului. Ţinta nu e un ministerul de coaliţie dar lotuşi Unioniştiî vor da sprijinul lor guvernuluilu) Salisbunj, atâta timp, cât d. Uartington va fi consultat la toate cestiunile importante. Belgrad, 14 Iulie. — (Ştirea «Co respodenţil Politice») A' posibil ca co-misiunea verificatorie, cure numără şi 9 membrii din partida progresistă, să a-nuleze vr'o două-seci de alegeri, la cari s'aii întrebuinţat măsuri ilegale şi posesorii cărora nici certificatul alegerii formal legalisat, n'au avut. Cu toate că oposiţittnea vrea să intimideze oareşl-cum pe majoritatea cum că se va retrage din 3 'upsciua, totuşi aceasta nu Va reţine pe majoritatea d’a se cenfirma legii şi d’a dovedi, cât de greii e d a menţine demnitatea regimului parlamentar sub actuala constituţiune. Paris, 14 Iulie. — Decretul de es-pulsare a fost astă-zi notificat Ducelui d'Aumale, fără nici un incident. Ducele va pleca mâine dimineaţă la Engli-tera. Belgrad, 14 Iulie. — Escepţiune făcând de trei alegeri de Scupcină, toate cele alte alegeri au fost contestate, linele de reclamaţiunile Oposiţiunei şi altele de autorităţile poliţieneşti. Din fistă cattsă Comisiunea ver fleatorie va trebui se lucreze cel pa tăi trei patru zile. Bedacturul ziarului Novi Beograd ski Dnevink» şi coretpm t - itul lui dr la Nisch aii f»si espulsuţ). FEL U RIMI I n asasin nebun.—Zilele trecute s'a presentat înaintea oficiului comunal din Orbanje, oraş tn Slavonia, un d. Milos Forescovics, spun And cum că tn noaptea trecută a omorât într'o pădure nu (departe de oraş pe un tânăr vo-iagior. Cu toate că nu s’a dat crezare acestei afirmări totuşi s’a ordonat o anchetă. Şi cari fu mirare când la io cui indicat s'agăsit chiar cadavrul unul voiajor din Agram. după cum se constată din paşaportul găsit asupra lui. Miloş a fost dus Înaintea justiţiei, dar văzând purtarea lui, magistraţii aO început a se Îndoi de Întregimea minţii sale. S’a constituit o comisiune medicala care a constatat că Miloş Forescovics suferea deje de mult de o aliena-ţiune mintala supranumita, Paranoia, care consta In manie de a’şl închipui şi d'a se crede urmărit; ast-fei că însă acum câţl-va ani el a vrut să'şl omoare nevasta sub pretext că aceasta umblă să’l otrăvească. Miloş Forescovics a fost un meşteşugar silitor şi bine văzut dar începând a li merge răQ a fost silit să-şl vânzfi casa Din astă causă el se credea urmărit de toţi oameni, ba chiar şi de fraţi şi soţia sa. El s’a decis deja de câtă-va ort a se strangula dar a fost lmpedicatşi ca să-şi poală curma viaţa, el a omorât pe sus-zisul voiagior crezând că justiţia’l va condamna la moarte, Dar nici de astă dată nu şi-a ajuns scopul, căci s’a constatat că ura d'a trăi tl a condus la săvârşirea acestei crime şi deci va fi internat lntr'un ospiciQ de alienaţi. * • • Nevasta lui (iladstunc în lupta doctorala.— Ziarele engleze spun că d-na Gladstone nevasta primului ministru, a asistat Vinerea trecută la un meeting electoral la Londra şi In numele bărbatului el a rugat pe cel prezenţi să nu asculte, In chestia irlandeză, de căt sfaturilor onoarel şi ale cu-rajiulul. • • Moartea unui arestat. — Vineri s'a Întâmplat la arestul preventiv al judeţului Botoşani un accident nenorocit care a costat viaţa unui om. Inculpatul Ştefan Condru, după ce se întorsese de la tribunal, unde fusese condamnat la una lună Inchhisoare pentru un furt de la «Hotel de France» unde servise, fu pus de directorul arestului să stropească terasa de la casele ce servesc de arest şi dispunând tot odată ca un soldat să'l vegheze, acesta puse mâna pe armă care având cucoşul rădicat luă foc şi glontele intrând pe sub urechia stângă trecu prin toată basa craniului eşind pe dedesuptul ureMiel drepte provocând moartea instantanee a nenorocitului. Causa acestui accident In mare parte se datoreşte faptului că armele se Încredinţează tn mâna unor recruţi nedeprinşi Încă cu mânuirea armelor. • • Consumatiunen berii în Luro- pn — In toată Europa sunt CI ,732 berării, producţiunea totală a berii e de t30 milioane hectolitri. In Anglia sunt 27 mii berării, 20 mii, în Francia In Austria 2500, tn Belgia 1500, tn Italia 572. Cele 130 milioane hectolitri conrăspund cu 52 miliarde de bock !....cari, văndu-te cu 30 bani una, ar representa un miliard cinci sute şase-zeci milioane franci. ŞTIRI MĂRUNTE Din causa ploilor, apa Rahluiulul venind maro, mal multe strade din Iaşi ah fost inundate. Nenorocirile sunt mari. Linia ferată dintre Tîrgu-Ocna şi Adjud s’a întrerupt din causa ploilor. * • • Podul peste Olt din dreptul Slatinil pe şoseaua naţională a fost luat de apu. Comunicaţia este tnlreruptâ. Mersul trenurilor continuă a li neregulat; ast-fel tronul de Verciorova a sosit tn Bucureşti cu o întârziere de un ceas. Secretarul ministerului dc finanoe, d. T. Drătianu plecând In congediu, directorul tutunurilor ti va ţine locul. Aseară tn consiliul do miniştrii s’a ho-tărtt să se trimită ajutoare inundaţilor de la laşi • • * « Allâm că vaccinul de anul acesta a dat prin unele locu.il resultale regretabile ne-tlind hun şi dănd naştere la boule transmisibile prin altoire. Atragem atenţiunea consiliului sanitar pentru a lua măsuri de urgenţă, ca răul să nu ia proporpunl mal Întinse. » • D. Obedeanu, prefectul de Ilfov a plecat la Olteniţa 11 inspecţie. * • • D. General Pi lat, a plecat !a Botoşani. In Grădina Văraru, s’a găsit cadavrul unei fcmol, care s’a transportat la Spitalul Brâncovenesc, spre a se constata moartea. 0 anchetă a fost ordonată. D. G. Vernescu, a presintat primării capitalei spre aprobare planul construcţiunl ce va face pe locul din calea Victoriei fostul ministeru de itesbel. Acest plan, unul din rele mal frumoase, făcut de unul din eminenţii architecţl din Paris, s'a aprobat. Se vorbeşte mult în sferele oficioase de o remaniare In compunerea ministerului. Se pun Înainte mai multe combinaţiunî; Intre altele se vorbeşte de intrarea d-lui Niculae Greţulescu la ministerul de externe. Dacă acest svon se va adeveri, aceasta ar însemna o schimbare radicală în direcţiunea politicei noastre externe. D. Ion Brătianu a avut erî doue întrevederi cu d. Dm. Pruncu. Suntem pozitiv informaţi că s’a oferit prefectura poliţiei d-lui Pruncu. Nu ştim ce a respuns d. Pruncu, dar un lucru sigur e că se caută un succesor d-lui Moruzi. Chiar eri d. Moruzi ducându-se ia d. Brătianu preşedintele Consiliului la mustrat în mod foarte aspru pentru diferite cestiuni de serviciu. • D. Dim. Sturza a plecat la Sinaia ca se dea seamă Regelui de misiunea sa la Constantinopol 0 parte din Ofiţeri de Geniu care lucrează la linia ferată Costeşii-Tur-nu-Mâgurele, vor fi schimbaţi şi înlocuiţi cu alţii cari n’au luat încă parte la aceste lucrări. • SirWitte ministrul englez pe lângă guvernul român se va întoarce în curend la postul seu, din cauza evenimentelor ce se pot produce în-tr’un timp apropiat în Orient. • Allâm cu părere de reu că principele Al. Styrbey, este bolnav la Carlsbad şi că fiica sa a plecat pentru a îngriji de tatăl seu. Alegerile comunale preocupă serios pe colectivişti. D. Brătianu, s’a Întreţinut erî timp îndelungat cu d. Moruzi şi cu d. Manolescu, noul primar, In privinţa aceasta. Regulamentul pentru aplicarea li-geî privitoare la reducerea transportului pentru călătorii la staţiunile de băi din ţarâe un adevărat program de încurcături şi dificultăţi. Suntem convinşi că visitatorii vor preferi se plătească preţul integral de cât se se supuie la acele formalităţi miliculoase, cari n’au de scop numai controlul dar şi regulamen-tarea în unele cazuri a vieţei călătorilor, cum ed. e. art. 8. Pe lângă aceasta se face favoruri pentru unele localităţi în defavoarea altora de şi legea e generală şi nu prevede escepţiunî. încă un regulament, care desfiinţează legea şi atâta tot. NICOCIDE Gontra-otrava tutunului a fost descoperita de medici americani şi a luat numele de Meodde. Sub forma de pastile fu maiorul gâseşte o delicioasa turbina, care Indata produce o racorealâ a respiraţiunel şi care in acelaşi timp uşurează bronşitele, distrugând efectele pcricoloase a Ie tutunului. Kstc suficient d'a lua o probă dupe fie care ţigaj>e. Se trimite prin poşte contra unul lou tn timbre. A sc adresa u rLnlrepâl IMinrmn-ceutiqtic grandc dc Galata 35 Conslanti-nople. DOCTORU LEONTE S’A MUTAT A’o /? bis, Calea Plevneî No. 1“2 bis peste drum de vecbea [ocuinta FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 41 FONTURC OU I0ISG0IET VELULALBASTRU (Urmare) Când văzu soarta ce ’l aşteaptă, Fa-breguette nu se dsnădâjdui dar avu un violent acces de mânie contra lui însuşi. El blestema Încrederea ce o avu în el, orbirea iul şi el se mustra amar că s'a aruncat In această cursă In loc de a sta numai de conversaţie la pragul porţel. Cinci minute ’l ar fi fost destul pentru a se convinge despre a-ceşti asasini. Când se mai liniştea el se Întreba cum acest complice al aşa-zisulul marchiz a putut ghici că un uvrier ce caută de lucru le este un duşman. Fabre-guette nu 'şl aducea aminte că ar fi văzut vre-o-dată figura bestială a acestui om şi nu ’şl esplica de loc cum i s'a putut Întinde această cursă. Acel care ’l-a preparat’o ştia dar că el va veni 7 El 11 cunoştea dar ? Şi dacă ’l cunoştea cum a putut prevedea că el se va presenta precis tn acea zi la poarta casei din strada Marbeuf ? Toate acestea erau neînţelese şi pictorul sforţându-se de a rellecta, sfârşi prin a ’şl pere firul ideilor sale. Faptele col* coteau în capul său şi ’I ora frică că va deveni nebun. In asta situaţiune se găsea când un sgomot sec H atrase atenţiunea. îndată o rază de lumină pătrunse tn temniţa sa. Isbit de această repede trecere de la Întuneric la lumină el îşi închise ochii la Început, pe cari tl deschise în urmă şi prin deschizătura patrată făcută In zid văzu figura idioată a bătrânului care dejunase la o masă vecină cu a lui In restaurantul de pe bulevardul Saint-Michel. Acest odios individ 11 privea pe d'asu-pra ochelarilor săi albaştrii şi rânjea. El ţinea Iu mână feşnicul de argint pe care puţin înainte II ţinea intendentul şi îl ţ.nea aşa de bine încât II lumina toată fisionomia sa sbârcită. Fabreguette credea că visează şi se sgudui pentru a se deştepta. Vocea bătrânului Insă II readuse Îndată senti-meutrl realitaţeî. — Ei bine băete, zise această voce sgârietoare, tu voiai să mă Închizi şi acum tu eşti Închis. Iacă cât preţueşte de a spiona. Te ai apucat să lupţi contra unuia mai forte de cât tine şi iacă-te prins. A! A! începi acum să Înţelegi că eu Îmi schimb fisionomia dupe voe, dar e prea târziii. Ar fi trebuit să mă recunoşti când ’ţl-am deschis poarta. Atunci al fi putut scăpa. — Atunci d-v sunteţi care.... — Eu sunt care am stat nu departe de tine şi de amicul tău la birlul unde aţi mâncat. V’am urmârit din strada Cassette şi la restaurant eu am auzit tot ce aţi vorbit pentru că eu sunt tot atât de surd ca şi tine. E uă vechia înşelătorie, dar ea reuşeşte tot d'auna, când ştie cine-va să se prefacă. Probă despre aceasta e că d-v. nu v’aţl jenat pentru a vorbi înaintea mea despre micele voastre afaceri. Când am ştiut unde al să mergi dupe eşirea din birt, ed m'am strecurat fără tobe şi trâmbiţe, am luat o trăsură şi am a-juns aci cu trei sferturi de ceas Înaintea ta. Am avut tot timpul de a mă costuma In fecior şi dacă mă vezi acum îmbrăcat In bătrân sărac este câ eQ am voit aţi arăta că tu eşti un imbecil. Iţi vine să râzi nu e aşa ! .... Fabreguette n'avea de loc poftă de râs. El ar fi voit să sară la gâtul acestui mizerabil, dar numai să fi Întins mâna şi pungaşul avea tot timpul de a scăpa de orî-ce atac. — Bun! zise prisonierul strâns de gât de mânie, eti m’am lăsat a li închis şi vad foarte bine ca nu voiu putea eşi de aici dacă nu mă veţi scoate. Dar nu înţeleg de loc ce aveţi să faceţi cu mine. — Ce, le mal faci că nu ştii? — Nu ştiu de loc, probă câ te tntreb. — Eşti In cursă şi eu aci voiQ să te las. — Până voiQ muri de foame. — Pe onoarea mea da. Şi nu cred că va trece mult până atunci.......numai dacă tu nu vel fi luat de ale mâncarel cu tine. — Ce aveţi să câştigaţi din moartea mea ? —• Mai IntâiQ voiQ avea plăcerea că mă văd scăpat de un spion. Şi pe urmă tu faci parte dinlr'o bandă pe care îmi propun a o estermina până In cele din urmă cu singurul scop de a ’i îm-pedica să 'şl mal vâre nasul In afacerile noastre. — Nu Înţeleg nimic din cele ce 'mi spuneţi murmura Fabreguette. — Nu mai face pe prostul. Tu ştii foarte bine de ce e vorba.Tu şi cel lalţl idioţi v’aţi pus In cap de a supăra pe omul care nu se ocupă de voi şi care nici nu ştie dacă voi existaţi. Voi v'aţi propus ca cu orî-ce preţ să ’l trimeteţl la ghilotină, el prin urmare are lot dreptul ase apăra şi vă va costa scump câ ’l-aţi atacat. De altminteri depinde de tine de a eşi din această ambara In care atât de prosteşte ai intrat. — îmi propui vr’un târg? — Nu sunt autorizai, dar ’mi-aş lua asupra-mi de a ţi da drumul dacă.... — Ce trebue să fac pentru aceasta ? — 0 ! aproape nimic. Să mă ajuţi a pune mâna pe copil. — Copil ? bombăni Fabreguette. Ce copil ? — încă ! încă ! strigă supărat bătrânul. înţelegi odată pentru tot d’auna ca vă cunosc pe toţi şi ca cunosc asemenea şi proiectele voastre. Vrei probe. Ascultă ce am să ’ţi spui. Voi sunteţi cinci, Intre care o femee. E mai IntâiQ un om cât o prăjină care se tntituleaza : baron Meriadec. El est; care a găsit la baza turnului de la Sud, un mic băiat ce 'l-a dus la el a casă. în strada Cassetle. Este fica păzitorului turnurilor care s’a refugiat la a-cest Meriadec, pentru ca bătrânul el lată beţiv ’şi-a perdut locul ; mal eşti tu şi calfa aia de doftor care 'ţi-a plătit dejunul azt dimineaţă; In sfârşit mal este un domn care a fost arestat şi voieşte a şi răzbuna pentru cele 24 ore cât a stat In Inchisoare..Pă ăsta ’l avem In mână şi ’l va costa mult câ v’a Întărâtat pe voi contra noastra. Le vor veni rândul şi celor alţi... rândul teQ a venit pentru ca eşti prins. Dar nouă ne trebue copilul. — Pentru a ’1 omorâ nu este aşa ? — Ce ’ţi pasă ţie. Nu e al tăQ. Tu numai II cunoşti şi poţi a mi ’l da. — Eu ! Uiţi să vede că sunt Închis. — Aceasta nu te-ar impediea de a ’mî da lămuriri asupra dispoziţiunel interioară a casei în care el stă. — N o cunosc. — Această casă se compune din trei apartamente. Este peste putinţă ca tu să nu ştii în care din cele trei se culcă copilu. — Şi dacă ’ţl-aş spune voi vă veţi duce să ’l furaţi noaptea ? — Poate ; dar aş vrea să Întrebuinţez un procedeu mal puţin violent. Tu al putea, de esemplu, să scrii lui Meriadec ca ’l aştepţi aci cu copilul. — Crezi oare că el ar veni ? — Da, dacă tu îl vel seri că ai găsit pe omu1 ce el tl caută şi că poţi a ’l a-râb cop iului pentru a vedea dacă tl recunoaşte. (Va urma) 9 /-ii wvm.dacOTtmianea.ro 4 EPOCA — 5 IULIE CASA DE SCHIMB I. M. F E R M O —27,STRADA LIPSCANI, 27- C U R S I L II U C U I» E S C I i Iulie ÎS86 £ % Rente ainoit,/abilă . . . «*7 6 *> Renta perpetua .... 52 t % ObliK- de stat ...... 88 c % (jM’.k-. de st. .lrumu defer 7 % SeK fuiie ruraTc. . . . 105 6 Scris. func. rurale . . . K't 7 A Scris func. urbane . . . sn* 6 * Scris func. urbane . . . 91 0 % Scris. func. urbane . . . 82 5 şt împrumutul comunal . . 751,2 u'Jhg.ttasfri pens. ,letl0 dob.) m împrumutul cu premie . . . a Acţiuni băneei nation. . . 1010 Acţiuni «Dacia-Komania • . . 200 » Natienalii 210 • Credit mobiliar . . . » Constructiuni. . . . teo » Fabrica dc hftrtia . . Argint contra aur 15.30 Bilete de Bance contra aur. . 15.3 j Klurin ausatriacl Î.U3 Schimb ...... Paris 3 luni » la vedere 100 1/4 Londra 3 luni • la vedere ..... 25.30 Berlin 3 Iun! 1.24 Viena Ja vedere 2.02 DE ÎNCHIRIAT casele, grădina şi teatru cunoscute sub numele RASKA- din Strada Academie» No. 28. A se adresa Strada Batiştea No. tl. (IE ÎNCHIRIAT v chiar de acum casad-lul rană 15, mobilate şi nemobilate având 22 camere, grajd de 10 cal, şopron de 6 trăsuri, 2 pimniţe, 1 şi grădină cu 2 pavilioane. Doritorii se vor adresa la d-nu Proprietar tn toate zilele de la orele 8 de diminâţă piuă la cinci (5) seară. Asemenea şi dea-rendat de la SI'. Gheorghe viitor moşia d-sale Copaciu din districtul Vlaşca plasa Câlnişle. MOŞIA POIANA SATULUI, «lin dist. Ialomiţa pl. Ialomiţa, partea subsemnatului, Împreună cu cafele ceh> mari aflate pe «b'nsa, în care locueşte actualul arendaş d-1 Prunzeanu, precum şi tacsa podului după apa lalomiţel, se arendează pe termen de cinci ani de la 23 Aprilie 1887. A se apresa strada Minerva No. 12 bis. Bucureşti. \i«*n lloscu. i ţ Nv VIS-k-VIS DE PALATUL REGAL " ' şj (lin câşăriele d-lui St. Horănescu £ i j v perfecţionai şi calitate superioara (j[. UNICUL DEPOU t PETRACHE I0AN 1 i i \ is-n-vis «le palului Hi'cnl j D* Ea ROSKITI AVOCAT Strada Romana No. 21. uv ivriiiniu chiar <1e acum Case,e> IFr, l u.flini 11 din Strada Academiei No. 11 compuse din 16 Camere, cu o curie spaţioasă tn care se află grajdiG şopron şi alte dependinţe. Aceste case mal a0 şi o grădină importantă. A se adresa Strada Batiste No. 11. iii: închiriat tava ce T zice şi Băoanu din districtul Ilfov, la o poşte departe de Bucureşti, In întindere de aproape 700 pogoane. Ut* la SI. Gheorghe 18S8 moşia Gressia din distr. Teleorman lână Kuşi-de-Vede, In întindere de G00 pogoane. Doritorii se vo • adresa în Bucureşti la proprialarul Gr. Arion, Calea Grivita No. 38. 0 Absolventă a cursului secondar şi având «Diploma de maturitate», să oferă a daleectiunl, tn vre-o familie pentru cursul primar sail secondar. mln special pentru limba francesă, matematici şi ştiinţele lisico-nalurale. A să adresa la redacţiunl. BERARIA STEAGUL NATIONAL Rulevn nlnl Elfsnhcln in l*a-latnl linilor IToril La I IuliiT sl. v. se va «lescbide berăria având la disposiţia onor. public, bere şi vinuri «le toate calp ăţilc. indigene şi streiuc, Antrepreimrnl nu va cruţa nimic pentru a satisface pe onor. visitaloare. tuci vechi: si m irc ţuica şi vin de la d-tiu Isaia Lerescu din Str. Episcopii, vis-a-vis de grădină se vinde la butelii ţuica de 10 ani, veritabilă garantată-pe un leu butelia de jumătate oca dreaptă a lui Cusa şi vin veritabil de masă uşor şi curat pe 40 bani butelia. V se*'® — > s I I f A-**. <*. i IN JUDEŢUL RIMNICUVALCEI aV s- Vedere spleridită, situaţia In mijlocul munţilor pe malurile Cilului. Oltul trece la r>0 metri de stabiliment. ——Preturi moderate.» ^OTEt,^ II 200 CAMERE SI SALOANE 200 CAMERE Sl SALOANE | ^ clir*eot.or* Bapt.ist.in !Mai's HUGUES i | | î se va deschide la 113 Iulie 1SS6 i J Table d llote. — Restaurant â la carte. — Salon de ţţ ™ lectură.- Sala de de dans.—Sala de jocuri şi biliard.— jt Musică militară în toate zilele în parcul Hotelului. UnViibusul Motelului va face de mal multe ori pe zi serviciul Ia renumita sursă de la Caoiulata. t f i i « I i i i £ t», f >***•■•— ^ -« TATCI DICDniIT s;i pierdut în seara «Ic 13 corenl pe UHIlL riLnUUl Strada Academici un căţeluş desex băr- bătescu, păru negru subţire şi lustrat, la picioare la bot şi sprân-cenile păru galben, la tâmplă puţin păr, sub gât şi sub burtă fără păr, picioarele şi coada subţiri, trupu asemenea, gâtu lunguieţ, urechile netăiete, statura mică. Soiul Italie, numele Filu.—Cine '1 va fi găsit, să'l aducă la Baron Barbu Bel'.u, calea Victoriei No. 1 «le la care va primi o foarte bună recompensă. f;) 7$C?J ţ ^ ^ f • j 'fq WANTAGE, ENG LITERA. precum Locomobile de 10 şi 1*2 cai putere, Batoze de griul, Batoze de porumb cu mâna masino de ciuruit şi vânturat, Batoze americane mici pentru porumb,Triori perfecţionaţi. ŢWe de cazan pentru locomobile, l’evc pentru conducte de gaz şi apă In diferite dimensiuni DEPOSIT Sl AGENŢIE GENERALA PENTRU ROfflANIA MOR1TZ APPEL —BUCUREŞTI— No. 12 Calea Victoriei No. 12 fa9ia ou Preieotura F*olitiei Capitalei 1 lfl-3 4t ^STAAr* ^ PE 4» MAREl W "9) BAI DE MARE | Sub-som natul antreprenor atrag atenţiunea onor. pu- (j ’{j blic visitator ca stagiunea băilor de mare s’aii deschis ^ la io lumii. | BĂILE DINTRE VII | Suni cule mai bine situate, fundul mărel este plan fi :ţ, şi aşternut un nisip argintiii. ^ | DRUM DE FIER !| De mai multe ori pe zi cu preţul de 30 t>ani « dus şi întors. RUFARIE DE BAE i! In abondentă şi curată.—Serviciu prompt şi eftin. Cu stima. T. Gr. DABO. 1 $ ■ | SOCIETATEA pentru INVET ATURA POPORULUI ROMAN Pentru facerea a 60 paLurl de fer şi pentru aprovisionarea şcolel normale a Societăţel, cu pâine,carnea trebuincioasă pe anul şcolar 1886—87 precum şi pentru procurarea 15 stânjeni cubici de lemn de cer, se face licitaţiune publică pe ziua de 14 Iulie ora 12 tn localul Societăţel din curtea Bisericel SI'. Ecaterina, unde se poate vedea şi modelul de pat. ATELIER DE LEGATORIE iUOIJlUI de la Sf. Gheorghe s’a mutat din Gas sa Fi li tis Strada Biserica Eni No. 1 in C as s a Biserici dintr’o zi tot Strada Biserica Eni No. 10. AVOCATUL «ST, 1111X1 DOCTOR IN DREPT anunţa ca si-a reluat ocupatiunile. Biroul, Stirbcy-Vodă G"2. CAMPINA BAI MINERALE SULFO • ALCALINE Stagiunea 1 iunie—15 Septembre Stabiliment aşezat tn localitate foarte frumoasă şi sănătoasă. In timpul de patru ani «le când funcţioneză a dat resultate remarcabile contra reumatismelor, boalelor organelor maternităţii (melrile, ovatrite, scurgeri ct.c.) şi tu scrol'ule sau debilităţi constituţionale la copil. Se recomandă încă cu succes contraparatisiilor.boalede pele, sifilis, boale nervoase, calare la plămâni (înbăutură dintr’un isvor de multă analogie cu Eaux bonnes. Hotei şi case private pentru locuinţă, restaurante, parcu de promenadă, musică, distracţiunl diverse, ziare, poştă, telegraf, farmacie ele. Informatului la d. dr. N. Garoflid in liu-cureti, calea Victorii 25 sau la d. dr. M. V. Georgescu In Câmpina. NB. După legea specială transportul pe calea ferată este redus cu 50 0/0. V. A. P&FADAT AVOCAT Str. Biserica Icni No. 8 bis. } locul din slraciu L.lli.lllL Dionisie No. 20 şi strada Crinului No. 5. Acest loc are faţa pre strada Dionisie 37 metri, pre strada Crinului -40 metri şi adâncime de 4î metri. Se vinde în total sau în loturi, de câte o a patra parte. Doritori se pot adresa la proprietarul lui, D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţi No. 2. I)E VENZARE sari.reproductori iepe, mânzl de pur-sănge, cal de curse, de călărie, de trăsuri. A se adresa la d-nul Reimer administrator la moşia Paskani (jud. Ilfov 2 ore depărtată de Capitală). DE VENZARE o eapă de călărie _____________________bine dresată, a se adresa Calea Dorobanţiolr No. 74. BE ÎNCHIRIAT chiar «le acuma, un otel situat Calea Victoria No. 147 împreună cu dependinţe, grajd’, şopron, «.•urle, grădină, gaz aeriform în casă. Pentru desluşiri, a se adresa la No. 103 Calea Victoriei. MOŞIA STREJESTI &F«; districtul Itomanaţ partea cuvenit d-nel Alexandrina Grâdişleanu doctor Llarvari şi Ios«;f Darvari sc dă în arendă de la 23 Aprilie 1887. Doritorii se pol adresa Iad. doctor Darvari Strada Dorobanţilor No. 34 sail la d. avocat Mihail Pala Strada Academiei No. l\STITim MEDICAL BUCUREŞTI 6.-STRADA VESTEI.—6 Secţia medicala 1, Hydrolherapia— 2. Electrizare—3. Inthopedie— 4. Gimnastică medicală—5. Orhalaţî—6. Masajiâ sistematic—7. Ser-viciulla domicilia —8. Consultaţii medicale. Secţia higienica 1 Bae abur...................2.50 1 Hac de putină cu şi fără duşe . 2.— medicamente..................l.— 1 duşe rece sistematică cu basin BAI DE ABUR Sl DE PUTINA Notă 1. Băile de abur sunt deschise tn toate zilele de la 7 ore dimineaţa piuă la 7 ore seara. — 2. Pentru dame Insă băile de abur, o-dală pe săptămână Vinerea de la 7 ore dimineaţa plnâ la 2 post-meridiane. Preţurile la secţia medicală conform prospectului. Direcţiunea MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE VALABIL DE LA 20 MAIU (I IUNIE) 1886 Ilucurc.sti-ltoinnn STAŢIUNEA Arătarea Trenurilor Tr. ac.lTr. p. |Tr. p. ITr. pl.|Tr.ac Bucureşti p. Ploeşll Buzâă K.-Sărat Focşani Mârăşeşl! Adjud BâcăQ Roman sos. noapte H,00 12 27 2,14 3,17 d. 4,16 5.00 6.01 7,39 8,45 dim. a. m. 8,40 10,39 12,55 2,25 3,48 5,15 S. 6,39 9,35 11,15 p. m. dim. 7,30 9,10 dim. 6.30 8,04 p. m. 4,40 7,20 ltoiuan-ltucuresti noap. p. m. p. m. Koman plec. 8.25 12.30 5,45 Ba că a 9.20 1,40 7,20 Adjud 10.45 3,52 4,34 10,29 Mârâşeştl Focşani 11.18 11,30 11.52 — 12.59 R.-Sărat 12.56 p. m. 2,29 Buzefl 1.46 1,18 p. m. 4,03 Ploeştl 3.33 3,39 10,17 8,- 9,35 Bucur. sos. 5.00 5,15 11,50 seara noap. săra Tergoviste-Titu a. m. p. m. 1 Târgovişte p 6.40 5,20 Titu sos. 7,50 6,30l Biicurestl-Vcrciorova STAŢIUNEA Arătarea Trenurilor T. ful.ÎT. ac. iTr. p. Bucuresci p. p.m. 4,05 seara 8,00 dim, 8,00 8,41 CiocănescI — — Titu 5,07 9,00 9,26 Pitesc! 0,24 10,16 11,17 Slatina 8,08 11,56 1,25 Crai ova 9,30 1,18 3,37 Filiasl 10,17 2,04 4.52 T.-Severin 12,05 3,52 7,34 Vercior. sos. 12,27 4,12 8,00 Vârcioro va-Bucureşti Vârcior. pl. scara 3,42 noap. 12,57 dim. 8,00 T.-Severin 4,08 1,19 3,07 8,40 Filiaşl 6,08 6,55 11,08 Craiova 3,53 12,30 Slatina 8,17 5,12 2,27 Piteşti 10,12 6,58 5,15 Titu 11,31 8,11 7,05 Ciocăneşti — — 7,49 Bucureşti s. 12,35 9,10 8,30 a.m. a.m. seara EUCURESCI-GIURGIU Tilu-Târgovlste Ti tu pl. Târgovişte s a. m. 9,45 11,05 seara 9,15 10,30 STAŢIUNEA Arătarea trenurilor T. ful.l T. p. ITr. p. Bucureşti p. Filaret Giurgiu Smârda sos. dim. 5,40 7,10 a. m. 6,40 7,10 8,55 9,00 p. m. 5,30 6,00 7,40 GIURGIU-6UCURESCI Smârda pl. Giurgiu Filaret Bucur. sos. p. m. 2,25 3,52 a. m. 10,00 10,05 12,11 12,25 p. m. 8.30 10,28 10,42 Koman-Iasi Roman pl. Pâşcanî T.-Frumos Iaşi. so>. dim. 9,51 10,51 1,53 1,50 p. m. 4,47 4,15 8,24 9,52 Iasi-Roman Iaşi pl. T.-Frumos Pâşcanî Roman sos. p. m. 4,03 5,25 7,17 7,53 dim. 6,52 8,35 10,01 11,06 GALATI-MARASESTIMARASESTI-eALATI STAŢIUNEA Arătarea trenurilor Tr.ac.|Tr. m.|Tr. p. Galaţi pl. Tecucifl Mărăşcştl 10,40 11,06 noap. 11,40 4,16 4,52 a. m. 7,45 ! 11,14 11,45 : Mârăşeştl pl TecuciO Galaţi dim.(noap. 5,25 11.35 5,50 12,34 1 4,35 p. m. i 4.49 j 5,45 | 8.50 i Adjud-Târgul-Oena Adjud pl. T.-Oena sos. T.-Ocna p. Adjud sos. p. tn-4,15 6,20 9,45 11,35 dim. i 6,10 ; 8,05 8,20 10,00 Coit stantn-Ccrna vodă Constanţa p Cernavodă s Cernavodâp Constanţa p. m.f dim. 3,001 9,00 4,451 11,10 6.50 1,50 8,35! 4,24 1 Ploe.sti-Miai)ie