ANUL I No. 183. ANTEIA EDITIUNE VINERI 4 IULIE 1886 Grigorr G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTFLE 8K PLĂTESC TOT-D'AUNA ÎNAINTE : In ţari pe 1 an 40 lot, G luni 20 lei, 3 luni 10 lot in străinătate 1 an 00 lei, C luni 20 lei ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI 16 A FIE-CAfiEI LUNI REDACŢIA No. 3.—Piaţa. Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL MANUSCRIPTELE NU SE INftPOIAZA APARE IN TOATE ZILELE N. Ur. FILIPESCU Proprietar ANUNCIURILE SE PRIMESC NUMAI LA ADMINISTRAŢIE Pentru Orient \t AeshrnAţicncu, ConstantinopU Kavakey Oeirmen Han. 16 Galata. Anunciuri pe pag. IV. linia 3» hani. anuncirl şi reclame pe pagina treia 2 Iei linia. ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL 50 BANI UN NUMER VECHIU DESORDINE l «IVERMMEMALA GUVERNUL 0 LUI BRATIANU SI AGIO DELAPIDĂRILE DE LA PREVEDEREA CHESTIUNEA ORIENTULUI SI ROMANO - ALBANEZII ARMATA CRIMEI VELUL ALBASTRU A Oficioşii noştri nu încetează d’a ne adresa tot felul de injurii şi de opi-tate grosoloane; Epoca are darul d’a’i face nervoşi. Nu no mirăm, nici nu ne plângem de această nervosi-tate care a coprins pe adversarii noştri, căci ea dovedeşte că atingem colectivitatea unde o doare. Domnii de la guvern şi coteria care 11 înconjoară se obicînuiseră a considera partidul conservator ca un partid compus de oameni cari aşteaptă se le vie puterea ca mana din cer. Aşa cel puţin interpretau ei atitudinea moderată a conservatorilor. Ajunşi la putere prin amăgirea o-piniui.ei publice, prin promisiuni pe care ei singuri ştiau că nu sunt în-staredeale îndeplini, prin amenin- ir! adresate capului Statului, falşii ’iberall au devenit deodată dinas-liol Înfocaţi şi au înconjurat tronul, făcându’şî din el o pavăză, dupe care se ascund când sunt strlmtoraţi de adversarii lor. El au reuşit se convingă pe Rege că numai cu denşii poate domni în linişte, căci Îndată ce vor fi Inoposiţiune vor reîncepe meseria lor cea veche de conspiratori şi de revoluţionari. Spre a înrădăcina a-ceastă prejudecată In spiritul Regelui, colectiviştii l’au făcut se crează că conservatorii nu sunt capabili se provoace ugitaţiuni, nici se atace Coroana, principiul Regalităţei şi al ordine! făcend parte din programa partidului conservator. Ast-fel indus în eroare, Regele a crezut că în adevor d. Ion Brătianu cu coteria sa dispune de majoritatea ţârei şi este singurul care la un moment dat poate pune în pericol Regalitatea. M. S. ş’a zis : «Pe falşii liberali, pe revoluţionarii şi pe conspiratorii nu’î pot avea de cât dându-le ţara pe mână. Cât vor 11 la putere voiu fi liniştit, căci adversarii lor Îşi aleg mijloacele de luptă, nu părăsesc terlmul legal şi nu pot fi de cât regalişti. Când voiu avea nevoe de conservatori, ii voiu găsi, cum ’i-am găsit la 1871 când fără dinşii eram silit se părăsesc ţara.» Intemeindu-se pe această argumentaţie, capul statului a lăsat în curs de 10 ani pe d. Ion Brătianu se taie şi se splnzure în ţara românească, şi în schimb, şeful colectivi-tăţei a urmat politica esternă a Regelui şi ’i-a măgulit toate slâbiciunele. Ţara a răbdat cum ştie numai Românul a răbda; şi de ce a răbdat? Pentru că adversarii guvernanţilor s’au Încăpăţînat mult timp In credinţa că Regele va sfîrşi prin a vedea prăpastia spre care 11 împinge regimul de corupţiune şi de minciună, reprezentat de omul de la Florica. Dar, In loc se fie apreciată mode-raţiunea opoziţiunei, afostprivită de Rege ca un semn de slăbiciune, Atunci toate nuanţele opoziţiunei, toţi oamenii de bine s’au coalizat şi au decis se apuce calea agitaţiune!. Din ziua apariţiuneî ei, Epoca a representut ideea că partidul conservator nu mai poate persista în sistemul seu de luptă moderată, în faţa unor adversari cynici cari nu respectă nimic şi nu dau Înapoi înaintea or cărui mijloc pentru a se agăţa de putere. Se înţelege că o asemenea atitudine nu convine îmbuibaţilor colectivişti cari sperau se se bucure în linişte de foloasele dobândite prin exploatarea tuturor puterilor vii ale ţerei. Iată causa turbării lor contra noastră. înde irae! îndată începură a striga, că facem apel la scandal, la resvrâtiri, la resturnarea ordinei legale. înainte d’a se indigna cu atâta furie, oficioşii colectivişti n'ar trebui se uite câ adevăratul scandal este acela care se practică în sferele guvernamentale. Adevărata ordine nu este aceea pe care o reprezintă poliţia cu pro-CWtiril, agenţii săi secreţi şi bătăuşii. Gând este desordiuâ’ în finanţe, desordine în administraţie, tîSSSf5* dine în justiţie, desordine mai ales In funcţionarea mecanismului constituţional, un guvern nu mai are dreptul să pretinză că reprezintă ordinea legală. Puterea nu e legală de cât atunci când ea este întrebuinţată şi esercitatâ legalmente. Din ziua când un guvern abuzează de mandatul ce cu drept sau eu nedrept a obţinut de la naţiune, ser-vindu-să de putere în folosul unei coterii şi în paguba intereselor generale, el nu mai există de cât prin forţa brutală ; el nu mal reprezintă de cât o infimă minoritate ce se impune ţărel prin presiune; în zioa ce el a părăsit tărâmul legal şi adversarii săi sunt In drept d’al combate prin ori-ce mijloc de agitaţie. Este învederat că o asemenea a-gitaţie ar trebui să aibă oare-care margini definite de lege. Dar a cui e vina dacă desordinea legală, creată de guvernul care să impune ţerei, provoacă un exces de agitaţie care trece peste hotarele prescrise de lege? Cine este creatorul, care este cauza primitivă a a-cestei turburărî dacă nu guvernul Însuşi şi capul statului căruia îi incumbă datoria d’a păstra echilibrul constituţional? Astă-zl avem numai o legalitate de fapt, represintatâ de guvern prin faptul că este la putere, iar nu a-vem legalitatea de drept. Dar legalitatea de fapt nu este suficientă într’un stat liber! Dacă guvernul ar fi singurul factor constituţional,ce ar însemna Naţiunea şi Coroana? Nimic! Această anomalie âxistâ astâ-zi la noi şi dacă dânsa nu va înceta, va produce de sigur o altă anomalie încă mai periculoasă; căci desordinea devenită legală prin forţă nu poate avea de resultat de cât desordinea legitimată prin apărare. S. Londra, 14 Iulie. — Numărul celor aleşi se ridică la 307 conservatori 73 unioniştl 170 gladstonianl şi 81 parne-li şti. GI VEIIMI.il 1.11 IUI ITItM SI 4(30 IMSELE AGENŢIEI .MAS" Paris, 14 Iulie. — Ducele d’Aumale va pleca tn Englitera. Paris, 14 Iulie. — Cu ocasiunea inspecţiei de la Longcbamp, mulţimea a aclamat trupele Întoarse din Tonkin, D. loan Lahovary publică sub acest titlu în f'lndcpendance roti mâine o serie de articole iemarcabile în toate privinţele. Crisa monetară provine dupe părerea d-lui I. Lahovary diu aceste două cause : circulaţia a 20 milioane de bilete ipotecare, monedă fictivă ; baterea unei cantităţi însemnate de monedă de argint de o valoare nominală cu 20 0/o valorei efective. Creuţiunea băncii naţionale a venit să mal mărească răul şi a’l exagera din proporţia de 3 la 1. «Acestea surit adevCraLo.le cause ale a-giulul; toate sunt datorite incapacităţii şi nepriceperii guvornulul; degeaba să vorbeşte de excedentul importuţiuuilor, de relele recolte; Franţa, Englitera şi ele im-porleazâ mal mult de cât exporleazâ şi a-giuleste necunoscut acolo; am avut şi noi altă-dată recolta proasta, mal mulţi ani d a rândul, şi nici o dala până acum n am avut agiul; recolta anului 1885 a fost satisfăcătoare, exportaţiunea abundenta şi agiul a ajuns, tocmai In acest an, la maximum şi -rfjj s a mal cobortt mal jos ca 14 0/o- Putea\>âj'e..guvernul să remâe nepăsător In faţa criscl ce prdVOCk3®? vorbesc de un guvern cu minte, şi ci&f*Uor de bine : ci punându-mă din punctul de vcaei’“ ?l goist şi strimt al interesului fiscal nu pol să nu mă întreb cum d. Brătianu n a bâgat dessamajea depreciând moncdanoaslra tşl crea tnsaşl cele mat mari dificultăţi. In adevăr ce era să se Întâmple? prin deprecierea generala a monedei unei ţări, valoarea reala a venitului Statului scade ramâind In aparenţa aceiaşi; tot 120 or 130 milioane să in casează; dar In realitate ele nu valorează mal mult ca 100 pAnft la 100 milioane. Daca toate aceslo plaţi s’ar face In tntrul ţării guvernul ar putea să so desintereseze de aceasta Gestiune. Dar lucrurile nu se petrec ast-fel: cu-poaneledatoriet exterioare,cumpărările ce Statul face In streinâtate pentru drumurile de fier, pentru armată etc. toate acestea să plăLesc In aur şi iată un deficit do 10 milioane causate de agio. Lucru straniii! chiar în momentul când deprecia propria sa moneda şi micşora veniturile sale, guvernul d-lut Brătianu părea că vrocşte de bună voe să ia o serie de măsuri menite a mai mări pericolele agiulul. Aşa aveam împrumutul domeniul plă-libil in argint în ţara; d. Brătianu să grăbeşte a converti această datorie interioară, tn rentă plătită in aur la Berlin. La a-ceiaşt epocă ei răscumpăra drumurile dc fier ; ast-fel pe când Înainte nu să plătoa în aur la Berlin de cât suplimentul cerut prin clausa garanţiei acordate companiei concesionare, astâ-zl se plăteşte în aur suma înlreagâ, adică circa 19 milioane. Ast-fel pe când guvernul deprecia propria sa monedă, el părea că caută a face din adins şi mal periculoase consecinţele crisel monetare ce el crease. De atunci departe d’a să opri, el merge Înainte In fie care an pe calea aceasta; datoria interioară creşte cu o repeziciune Îngrozitoare, ca absoarbe deja 50 0/0 din veniturile noastre şi avem Înaintea noastră o Înspăimântătoare serie de cheltuell Începute pentru care să emite necontenit rentă pe pieţele streine. DELAPIDĂRILE DE LA ..PREVEDEREA“ Ieri s'a ţinut, precum am anunţat, adunarea generală a acţionarilor «Băncel Prevederea.» Comisiunea de verificarea socotelilor a constatat că Încă din anul 1881 — 82, de odată cu întinderea jocului de bursă asupra acţiunilor băncel naţionale, golurile, delapidările şi neregulele începură a se practica pe o scară Întinsă In casa «Prevederii.» Când în anul 1883 se propuse şi se admise transformarea fostei societăţi de economie «Prevederea» In bancă propriu zisă, situaţiunea erea deja încurcată. S'a surprins atunci buna credinţă a depunătorilor de economii, mare parte femei, preoţi, muncitori şi servitori, şi li s’a transformat, mal mult cu sila bonurile de economii tn acţiuni la purtător. Cea-ce Ia societatea de economii se practica pe o scară mal restrânsă se amplifica In proporţiunl temerarii la Banca «Prevederea.» Jocurile de bursă conţinuară, avansurile nesigure crescură, controlul se micşoră şi delapidările se practicară mal tn gros şi mal des. Acţionarii ud luat cunoştinţă de toate acestea. El mal auziră cum administraţia Băncii «Prevederea» văzând că pe câmpul speculaţii nu mal erea nimic de câştigat şi că totul se perduse, ’şl propuse a intra tn Întreprinderi industriale. Dar nimeni la Prevederea n'avea pregătirea necesară nici pentru industrie nici pentru comer-ciG şi ast-fel. tn loc să producă ceva să mal perdu şi aci peste 100.000 mii lei. Astă-zl acţionarii abia pol primi 14 0/0 16 0/0 asupra capitalului lor. E mal mult de cât un faliment, o o bancrută calificată. Acţionarii afi Înţeles situaţiunea : cu drept cuvânt el s'aO arătat fără cruţare, fără menajamente pentru consiliul de administratori,dc censorl şi descompl; afl înfierat direcţiunea, precum se cuvc-nia şi hotârlnd în principia lichidarea, aa căutat să stabilească sub o formă mal dulce, dar tot atât de severă, respun-derea tntregel adminislraţil a Prevederii. Sa dat ieri un avertisment serios dar moderat celor ce fără pricepere şi cu o culpabila uşurinţă şl permit a îmbrăţişa prea multe sarcine şi onoruri mal presus dc puterile tor ; li s'a mal dovedit câ până la sfîrşit cel ce greşeşte tre-bue să plătească. i ti ”"v 81 ROMANOALBANEZI Chestiunea orientului este pururea la ordinea zilei tn Europa şi pururea Rusia ameninţă să o deschidă. Zilele trecute un ziar german ne aducea ştirea câ guvernul rus negoţiază pentru a dobândi trecerea oştirilor prin Dobro gea şi, dacă sunt unii cari susţin câ aceste ameninţări nu afi alt scop de cât de a tncuragia pe bulgar,ii cari s’aQ declarat contra prinţului Alexandru, sunt din contră alţii cari cred că noul evenimente se pregătesc In peninsulă. Or cum ar fi, şi plnâ să vedem ce are să (le, fie care In peninsula ’şl formează proectul săă pentru regularea posesiunilor Turciei din Europa. Iacă de exemplu trei broşuri cari ad apărut de curend şi din care fie care are planul săd. Ast-fel dr. Vladan Djordjevitz, care a scris un tratat amănunţit asupra experienţelor de organisare sanitară ce a doblndit In ultimul resbel, se ocupă. In prefaţa operiî sale, de chestiunea orientului. Resbelul din urmi dintre Sârbi şi Bulgari nu a fost un resbel fratricid, după cum s'a zis ; a fost, din contra, resultatul natural al antagonismului dintre Serbia şi Bulgaria. Da, există Intre Sârbi şi Bulgari o veche rivalitate pentru a se şti care din aceste două popoare va predomni în peninsula Balcanică. D. Djordjevitz nu se îndoeşte că aceste antagonisme se va termina In favoarea Şerbilor, cari, după d-sa, sunt şi mal inteligenţi şi mai numeroşi. Dar pentru aceasta trebuesc lupte îndelungate şi resboiul din urmă n’a fostdecât preludiul resboaelor care vor asigura Serbiei egemonia asupra întregel succesiuni europene a imperiului Ottoman. Iată cum gândesc Sârbii; dar aceasta nu este şi opinia Grecilor. D. Paschides, care a scris şi d-sa zilele acestea o broşură, nici nu vrea să ştie de o preponderenţă sârbă sau bulgară. Greciei se cuvine, după d. Paschides, succesiunea imperiului Ottoman. Grecii sunt răspândiţi în toată peninsula şi formează oraşe Întregi cu o populaţiune omogenă şi compactă. Ei sunt mal inteligenţi, el sunt mal instruiţi, el sunt aluatul care frământă şi Inviazâ orientul. Chiar Rumelia o- rientală nu o locuită esclusiv de bul-guri, ci de un popor, pe care l’a descoperit d. Paschides acum, de Rumelioţî; şi în provinciile din sudul TurcîeT, bulgarii sunt In tdică minoritate faţă cu Grecii, cu Albanezii şi cu Românii. De aceea Îndeamnă pe Turcia să nu stea cu mâinile tn sân, dacă nu voeşte să cada pradă slavilor, ci se caute a să Înţelege cu Grecii, cu Albanezii şi cu Românii. Cu Grecii înţelegerea se poate face lesne pe baza unei rectificări de de fruntarie, care ar acorda Greciei E-pirul şi Tesalia, lanina cea sfântă cu districtele Zagori, Eiasona şi Thyame. Pe Albanezi şi pe Români însă să’i strângă într’un stat acordându-le oarecare autonomie şi, cu modul acesta, va regula pentru mult timp cestiunile ce agită orientul. De la un timp un nou interlocutor a intervenit In discuţiile dintre Greci şi Bulgari. Românii din Macedonia a început să găsească că prea li să regulează soarta fără să'I întrebe nimeni. Ast-fel a apărut de curând în Bruxelles o broşură sub-scrisă: un Român de la Pind şi întitulată: «Les grecs, Ies va-laijues, les Albanais et l’empire ottoman.» Această broşură este îndreptată mal ales contra veleităţilor de Întindere a Greciei. Populaţiunea asupra căreia voesc Grecii să’şl înlinză dominaţiunea nu este câtuşi de puţin greacă ; ea se compune de albanezi, de români şi de bulgari; chiar în Grecia de astă-zl jumătate populaţiunea se compune din Albanezi şi din Români. Dacă Grecii aii isbutit să facă pe mulţi să crează câ sunt populate de Greci provinciile pe cari le revendică, causa este câ guvernul turc a lăsat educaţiunea publică a lutul or" finilor din imperiul otoman la discreţiuHtu ^rulul. Şi ast-fel prin biserică şi scoală1 l0- ^ n ’n!j propaganda panelenă care a sapa. care sapă încă imperiul. Ar trebui ca Turcia să pue capăt acestei propagande care constitue o mare primejdie pentru dânsa. Albanezii şi Românii constituesc un element puternic, sunt aproape 3 milioane, adică mal numeroşi şi de cât Bulgari) şi de cât Grecii şi această populaţiune, scăpată de jugul clerului şi scoalelor greceşti, va constitui un reazâm puternic pentru Turcia. «De la Muntenegru până la Grecia şi de la Adriatica până la Cossovo de o parte şi până la marea Egee de alta, se află o populaţiune care n'a văzut, fără spaimă şi fără necaz, ceea ce s’a făcut pentru Grecia, pentru Bulgaria şi pentru Muntenegru în 1878. Ea so compune din albanezi creştini şi musulmani şi din români şi se ridică la 3 milioane aproape........ «Albanezii şi Românii locuesc împreună frăţeşte In oraşe, In târguri ’şi în sate, pe cele două coaste ale Pindu-luî, pe cea occidentală până laAdriatlcâ pe cea orientală până la Vardar şi As-propotamo-Agrapha. Să notăm ca numărul Românilor răspândiţi împrejurul Serrel, la nord de marea Egee, egalează numărul bulgarilor, răspândiţi de Ia Vardar la Prespa; să notăm asemenea câ Albanezii sunt mal numeroşi la Nord şi Vest şi Românii |mal numeroşi la Sud şi Est.... «Tot poporul Român şi Albanez scăpat de propaganda greacă, va considera imperiul Ottoman ca un tutor şi ca un scut, tutor al naţionalitaţ lor şi scut al intereselor lor politice, de oare ce unii şi alţii fiind ameninţaţi de a fi înghiţiţi de panelenism la sud şi de panslavism la nord se vor lipi de imperiul ottoman, ştiind bine câ existenţa lor naţională este strlns legată de soarta imperiului.» Fără Îndoială soluţiunea ce propune Românul de la Pind este cea mai favorabilă Turciei, dar eapresupune în guvernul ottoman o energie şi o activitate de care nimeni nu-1 creda capabil. Ce seva alege din toate acestea? Nimeni nu poate răspunde. Căci dacă este adevărat, ceea ce afirma d. Djordjevitz, câ înfrăţirea şi armonia Intre www.dacoromanica.ro 2 EPOCA — 4 IULIE naţionalităţile din peninsula balcanica este cu neputinţă: dar predomnirea uneia asupra celor-l’alte ne pare şi mal imposibilă şi are şi neajunsul de a-şl urmări scopul prin răsboae şi vărsări de sAnge. Dar. !n răsboiG, cel mai tare are dreptate, şi cel mal tare nu este nici una din acele naţionalităţi, ci vre una din puterile cele mari ale Europei. Ceea ce este de notat tn discuţiunile de cari câutarfim a da seama, este idea unul stat vasal Romano-Albanez. Sunt idei cari nu vin In mintea nimănui, saQ pe cari fie care In parte le înlătură ca imposibile; dar care aruncate o dată In public. îşi fac drumul repede şi se traduce In fapte. De felul acesta ne pare ideia creării In peninsula Balcanică a unul nod stat Romano-Albanez. Gr. Ci. I*euce son. ” DINTR’O ZI INTR'AITA DAC’A VREA DUMNEZEU! NARAŢIUNE POPULAR* — Ştii una, mftl femee ? zise Părvu, înjugând boi) la car. — Oio şti daca nii'i spune, răspunse fe-meea. — Boii noştri sunt bătrâni, abia de mal pol roade colţul crbei; merg în scădere. M'am gândit să-l vând şi cu parte din banii ce-ol prinde pe dânşii sâ cumpâr o pereche de juncănaşl tineri; iar cca-l'alată parte s'o păstram pentru gospodăria noastră ; bani albi pentru zile negre. Ce zici şi tu ? — ŞtiQ şi eO — Cum aşa ? N'al nici o socotinţa în capul tău.1 Bine-l se’l vând, or nu-l bine r — Bine, dac'a vrea Dumnezeu . — Ce fel : dac’a vrea Dumnezeu r Ce are se se amestece Dumnezeu la vânzarea boilor noştri ? — Eaca are. — Mâi femee nu ti şi tu forfacâturâ! Suntem noi stăpâni pe bol sad nu r Avem dreptul sC vindem saO n’avem ? Respunde ! — Suntem stăpâni, ş'avem dreptul dac'a vrea Dumnezeu. — O ţii una şi bună dac'a vrea Dumnezeu. Adică se lie numai de cât pe voia ta. Aşa mi se cade, dacă cer sfat de la un cap ae mucre care nu ştie se încurce doue pae. Hăis Prier, cea Zorilâ, zise el boilor răs-tit, învârtind deasupra lor o vârguţâ de alun şi urcându-se în car. — Me duc se’mi vând boiii la târg. Se ne vedem sănătoşi peste trei zile ! — Ne-om vedea, dac'a vrea Dumnezeu. — Apoi nu spun i*C v* femeea tndarătnicâ te scon»c din sărite ? Eaca zâO, poţi cădea intr'un păcat, aşa pe nemâncate, atât te ci-haeşte cu gura... Hăis Prier, cea Zo-rilă ! Pârvu ajunse la târg. Acolo mare lnghesueala şi tămbâlâQ de nu puteai râsbatecu sufletul. Toate prăvăliile de pe strade încărcate cu marfa nouâ de Braşov, Lipsea şi Ţarigrad. Numai bani se li avut cine va. Câmpul vitelor cât cuprindea) cu ochii roată împrejur, ticsit cu bol, cal, ol, trăsuri şi căruţe de toate soiurile, de toate preţurile. Apoi hamurâril, olarii, sticlării, locante la fie-care pas; şi o Invâlmâşală, şi o fortuna de norod şi strigăte de telali şi pocnite de bice, şi nichezuri de cal, în cât bietul Pârvu numai ştia pe ce lume se găseşte. El 'şl deslegă boi) în iarmaroc, le aşternu o sarcină de făn dinainte şi aşezându-se în car cam într’un cot, se puse pe aşteptai muşterii. Se rotiră Împrejurul lui duoi, trei ovrei cu mâinele in buzunare, foarte fudui. care când auziră de preţul boilor, dădură din umere şi plecară, dar şi Pârvu nu era mal puţin fudul. Cu cât muşterii ’i despreţueao marfa, cu a-tât el o urcă mai sus. Venea de pilda un perciunat şi întreba : , — Bade. bade ! Chite purale boii - — Trei-zeci de galbeni zimţi şi fârâ borta, râspundea el hotărît. — Trei-zeci de galbeni pentru cine întreabă, dar pentru cine cumpăra ? — Aista-i preţu, cui ’i place ; cui nu. eaca drumul ! Aşa se petrecu ziua în ciocniri de cuvinte, In târgueli fără isprava; ear pe la întunecate. Pârvu. ostenit de atâta vorba de claca, se culca în car ca toţi vânzătorii de boi ce se a-flaO în iarmaroc. Când se deşteaptă a doua zi... ce sâ vaza.' boii nicâiurea. Dă în sus, dă în jos ; alearga Parvulc pe la prefect, sub-prefect, poliţai, primar... închină-te Părvule pe la toate icoanele... boii intraseră în pământ. In sfirşii după trei zile de căutare. Pârvu care 'şi cheltuise acum şi paraua de naforâ. găsi boii într'o pădure garnisiţi de foame, furaţi de un cinstit negustor scăpat de curând din temniţă, şi care aştepta numai noaptea sâ'i treacă peste hotar. Când ‘şl aduse Părvu boii de funie în ear-maroc. ’i datina vântul de slabi ce eraO, ear lui i se părea că-i are de dar, întru atâta perduse nădejdea de a’i mai găsi. El ’i dădu în jumătate de preţ, fiind-câ era acum pe la spartul târgului şi boii perduseră din faţa lor. Dar eraO bani buni şi aceia, luaţi ca din drum, căci puţin a lipsit sâ râmâe Pârvu şi fără boi şi fără bani. Dupe cc-a bătut palma cu negustorul şi a numârat zimţii unul câte unul, punându-l la brâu Într’o pungă de piele cu baere, Pârvu vroi sâ plece acasă ; dar nefiind mult până în sară şi temându-se sâ nu inopteze pe drum, se hotărî sâ râmâe până a doua zi. Atras deci de o sluţenie de maimuţa ce sta în vârful unul par şi de un paiaţ uns cu făină pe obraz, care batea doba din resputeri la uşa unu) cort, chemând norodul se vadă «minunea minunilor», «copilul sburător, calul năsdrăvan, şi omul care înghite iatagane», Pârvu dădu cinci-zecl de bani şi intră la comedie. Toate ao fost cum aQ fost: minunăţii nemţeşti nu alt-ceva ; treceri prin cerc, frânturi de şale, iatagane înghiţite, şoareci înhămaţi, dar nasdrâvâniiie calului le-ad Întrecut pe toate. Me rog! Cum a eşit calul de dupe perdea s’a plecat In genunchi In faţa publicului în chip de «bine v’am găsit sănătoşi». Apoi punându-i-se ceasornicul dinainte, a arâtat ceasurile fără greşeală, bătând de-atâtea ori cu copita tn pământ câte ceasuri erad, şi la întrebarea ce-i place mal bine : biciul sau grăunţele.' a respuns la bi-ciu scuturând din cap, adecă nu, şi la grăunţe plecând din cap, adecă da. Ear când paiaţul îl întrebă: — Ia seama murgule, şi-’ml spune cine din toată lumea adunată aici e mai beţiv realul se aşternu pe fugă, făcu câte-va roţi împrejur, se opri dinaintea unul om, îl mirosi, apoi fugi mai departe ; mirosi pe un altul şi ear fugi. dar când ajunse dinaintea Iul Pârvu, pârdalnica de vită stătu pe loc şi începu sâ bată din picioare. — Nu cumva o fi aista.1 întreba paiaţul. Calul dădu din cap şi necheză. Nici că mal încăpea vorba, «aista-i» râs-punse calul în limba Iul, aşa ca sâ-1 înţeleagă şi copiii. Rîdea lumea cu chef. rîdea şi Pârvu, apoi cu toţii eştra mulţumiţi pentru cei cincizeci de bani daţi la intrare. — Ascultă Pârvule. îl zise o cunoştinţa de-a Iul din iarmaroc, vita cea de cal o fi saO nu adevârat, dar ştio şi eO una adevâ-rată. — Ce? — N’al dat adalmaş pentru vânzarea boilor. — Bine zici, adause un al doilea, asta nu-l cu cale între gospodari cinstiţi. Pârvu stătu un moment pe gânduri; perduse jumâtate din preţ la vânzare mal cheltuise din punga cu cautarea boilor, mal dăduse cincl-zec! de bani la comedie... ei... ce mai la deal la vale ? Unde merge mia, meargă şi suta! — Hai la adalmaş ! Plin de chef intră Pârvu cu tovărăşii sâl într’o crâşma, şi acolo: «tine hine, na cumetre /» se prelungi adalmăşul până ochii lui Pârvu se painjinirâ de vedeaO ca prin ciur. lnca douâ. trei pahare şi Pârvu vâjiit cu desâvârşire, căzu sub masă spre îndeplinirea proorociei calului. Mal zi că nu sunt şi dobitoace năsdrâvane! A doua zi Pârvu se deştepta cu capul în-fierbintat şi cu ochii grei, în arestul poliţiei. Caută la brââ ; dar găseşte, daca al ce I.... Banii îşi câutaseră şi de drum cu punga cea cu baere, dimpreună. Asta a fost o adevârată pacoste. Pârvu alerga ear la toate feţele cârmuirii, se închina ear la toate icoanele, lăcrămând dupe pungă lui, insă banii mal şireţi da cât boii, ştiura sâ se ascunda mai bine. Dupâ trei zile de zadarnică cautare, Pârvu fu silit sâ-’şi vânza şi carul pentru a-şi plaţi datoriile la casa unde gazduise şi se întoarse acasa pe jos. prin colbul drumului, pleoştit ca vai de el, gândind..... adeca negândiud nimic ; ce era sâ se trudesca a gândi la lucruri ce nu se mai puteau întoarce ! — Cine-i acolo r striga femeea lui Pârvu, auzind în puterea nopţii o batae la uşa. — Ea, barbatu-tea, «dac'a vrea Dumnezeu !» râspunse bietul om pocăit. Convorbiri Literare. ,\. Gaiţe. INFORMAŢIUN I Convorbirile cu Franţa pentru încheierea unei eonvenţiunî comerciale definitive nu merg tocmai bine şi se crede că de o cam dată se va prelungi stătu quo. D. de Coutouly ar fi făcut decla-raţiunl în sensul acesta unora din membrii coloniei francese ce veniseră se’l felicite cu ocasia serbării naţionale franceze de la 11 Iulie. Aflăm că s’a hotărît a nu se ţine eri un consiliu de miniştri la Sinaia. De aceia mai mulţi miniştrii n’au plecat d. Brătianu însă a fost primit eri de Rege care l’a reţinut la dejun. * D. N. Creţulescu s’a întors erî de la Sinaia unde a fost primii în audienţă de M. S. Regele. D, Creţulescu va pleca la moşia sa Leordeni. X Ni se spune că o furtună mare a isbucnit erî pe marea Neagră X lntr’unul din numerile trecute, am publicat o denunţare către d. prefect al poliţie! relativă la operaţiuni de camătă ce ni se comunicase că se produc la Poliţie cu ocasin plăţei lefurilor sergenţilor de oraş şi chiar a comisarilor poliţieneşti. U. Casier Christescu printr’un om de încredere al seu d. Porfiriu era, după acea denunţare culpabilul principal. Primim la redacţia Epocei o protestare subscrisă de d. Christescu prin care d-sa tăgădueşte în mod absolut întru cât acea denunţare se atinge de persoana sa, dar totuşi prin acea protestare ne confirmă faptul că camăta există într’adever în dauna sergenţilor de oraş, dar că nu se face do d-sa nici direct nici indirect; cămătarii sunt numeroşi adaogă d-sa, cbiar între sergenţii de oraş există cămătari care speculă lefurile camarazilor lor, şi cari este imposibil d a pune capăt acestei stări de lucruri de oare-ce sergenţii de oraş sunt persoane majoare cari au dreptul de a contracta cum ar voi şi cu cine ar voi. Luăm act de cele coprinse în a-cen protestare. Ne place a vedea pod. Christescu calificând cum se cuvine p’aceia care face asemenea mişeleşti specule-, dar ne ar plăcea tot de o dată ca domnia sa ca casier se expue situaţia ce ne a mărturisit d-luî prefect de poliţie, şi se se găsească un leac la un reu ce astă-zi remâne constatat prin propria d-sale mărturisire. X Consiliul comunal în şedinţa sa de eri a hotărât se cumpere târgul Moşilor. X Eri a fost adunarea generală a acţionarilor «Prevederii». S’a citit de d. C. Marcovici, raportul comisiunei care constată răspunderea gravă ce apasă asupra consiliului de administraţie, pentru delapidările, jocurile de bursă şi neglijenţa îeertată. fapte constatate în gestiunea «Prevederii». Adunarea a aprobat raportul cu aplause şi a prelungit mandatul comisiunei pentru a pregăti lichidarea Băncii şi a stărui pe lângă foştii consilieri, cărora au li s’a dat descărcare, de a acoperi pagubele provenite din reaua lui gestiune. BULETIN EXTERIOR Cestiunea Balumuluî urmează a a-trage atenţiunea presei europene. Ziarul Temps a primii din Viena o depeşă prin care ’i se anunţă că Rusia era Înţeleasa cu Germania şi Austro-Unga-ria, Înainte d’a notifica puterilordenun- ţarea art. 59 al tratatului djn Berbn. Dacă această ştire se va adeveri atunci se poate considera incidentul ca aplanat, căci Anglia va fi silită să se mulţumească cu un protest sau poate va împinge pe Turcia a adresa puterilor o notă de protest. In adevăr ziarul cel mai important al Angliei sfâtueşte pe guvern să «denunţe tratatul din Berlin şi să lase prin aceasta cămpul liber principelui Alexandru 1n Bulgaria.» Dar şi acest mijloc nu poate avea efect de cât tn cazul când şi cele-l’alte puteri s’ar ralia la modul d’a vedea al Angliei. O consecuenţâ mai gravă a acestei denunţări a tratatului ar fi desfiinţarea sti-pulaţiunelor internaţionale ce opresc trecerea strtmtorilor Dardanelelor şi a Bosforului de vasele de resbel. Dar şi aceasta ar fi o armă cu două tăişuri pentru Anglia, căcilibera trecere a Bosforului şi a Dardanelelor ar veni atAt în folosul Rusiei cAtşi în acela al Angliei. Afară de aceasta, o asemene modificare radicală a tratelor ar da Rusiei mAna liberă pentru a urma o politică mal e-nergică tu Orient. • • Alegerile engleze urmează a fi defavorabile politicei irlandeze a Iul Gladstone. Ultimele depeşl ne anunţa că s’aQ ales până acum 307 conservatori 73 unioniştl, 170 GladstonienI şi 81 parneliştl. Prin urmare conservatorii şi unio-niştil represintă împreună 380 de voturi ceea ce întrece deja majoritatea absolută a Camerei. Dar este de observat că această majoritate nu e-xistă de cât contra bitului irlandez ; îndată ce alte cestiunl vor (1 puse In joc, unioniştil să vor despărţi de conservatori şi atunci cu Gladstonienil şi cu Parnelişlil, el vor forma o majoritate cart va face imposibilă un guvern pur conservator. Este dar probabil că vom asista încă la alte peripeţii electorale în Anglia. Un lucru ’âste sigur: Bilul irlandez a căzut şi cu dînsul va cădea şi autorul săti, bâtrănul Gladstone. Această cădere va avea fără Îndoială Urmări însemnate asupra mersului politicei engleze în Orient. Lord Salis-burv, şeful conservatorilor, este unul din semnatarii tratatului din Berlin şi urmaşul politicei lui Beaconsfleld. E dar probabil că el să va opune cu mal multă tărie politicei ruseşti în Orient. • • In Francia cestiunea expulsărilor, care se putea crede sfîrşita, a intrat într’o nouă faşă. In urma ştergerel Ducelui de Au-male şi a Ducelui de Chartres din cadrele armatei, cel d’lntel scrisese preşedintelui Kepublicel o scrisoare cam aspră dar bazată pe disposiţiunl legale. Pare că această intervenţiune a fiului lui Ludovic Philip a iritat mult sferele republicane, căci telegraful ne anunţă espulsarea ducelui de Aumale. Această cestiune poate deveni gravă pentru Francia din cauza Înrudim principelor de Orleans cu mal multe case domnitoare ale Europei. FOIŢA ZIARULUI «EPPGA» G) ARMATA CRIMEI PROLOG SILUETA UNUI SPÂNZURAT I Misterele unei Cine Pe o noapte încântătoare de iarnă, pe un timp sec, în care luna strălucea atât de frumos, ca lumina felinarilor batea în roşu şi marile bulevarde parisiene luail o înfăţişare cu totul pitorească la acea oră, — adică la oradimineţei când măturătorii (lăncieril d-lui prefect) curăţă trotuarele şi stradele,—acel centru al Parisului era cu desăvârşire pusIiQ. Vre-odouă, trei cafenele să afiaQ încă deschise, vrem să zicem că de şi uşile stâteaQ bine Închise, interiorul stabilimentelor era luminat. Pe pod nici o trăsura, pe trotuare câţl-va rari trecători, beţivi sau oameni costumaţi lnghemuiţl în pardesiurl, la care nu puteai zări de cât ciorapi, ghete şi penele de la pălării, şi care vesteau trecerea lor printr’un sgomot de clopoţel. In depărtare la capătul bulevardelor Parisului, o lumină mare, In razele cărei scânteiază caştele gărzilor municipali şi foeşte mulţimea. Ne aflăm pe piaţa Operei, şi o privim tntr’o noapte de ba!; bulevardul e pustia şi pare adormit, dar acolo totul să duce, vine să mişcă, trăsurile trec, mascele sbearâ, lumea striga după ele, e ora în care balul e în puterea lui, In care înăbu-şeştl în sala, e momentul pe care oamenii cel pricepuţi îl aleg pentru a fugi şi a să duce să cineze. Să urmărim pe una din aceste bande de oameni pricepuţi. Trăsuri de uliţă strigate la uşă ’i-aQ luat spre a’I duceîn-tr’un restaurant de pe bulevardul Mont-martre. Un salon fusese pregătit pentru a primi societatea. Vânătorul să repezi la oblon împreuna cu picherul, şi după ce femeile ajunseră în antret, băeţil din restaurant le luară blănurile, mantiele şi deschiseră uşa salonului unde masa era întinsă. O cină bogată. Cea mai mare parte din tineri să salutau la Intrare ca nişte oameni cari să întllnesc pentru prima oară. Femeile, din potrivă, săcunoşteaQ cu toatele şi pâreaQ a fi prietene cu toţi bărbaţii. Cu toate acestea, la sosirea unei din ele, care apăru cea din urmă, să produse o mişcare de mirare. Incercându-se a’şi ascunde curiositatea, să întrebaQ una pe alta, şoptind încetişor ; — Cine să fie ? — Nu ştid. — Cine o cunoaşte ? — Nimeni. — Cine a adus’o ? Cu cine e ? — Nu ştia. Nici eQ. Nici eQ 1 Bărbaţii galanţi, slujindu-le pe toate, nu băgaQ do seamă la nimic. Cu toate astea una din femei veni, în timp ce fie-care lua loc, să Întrebe pe unul, pe acela care părea a fi organisat cina : — Chârit puiule, cine să fie bruna acea de colo ?.... — E o fata cum se cade.... pe care nu ştiâ cum o chiumâ. — Cu cine e ? — Ştiu eu?..Ecaşi tine... Aici nusun-teţl cu nime. Am venit să cinam ca nişte camarazi pentru a încheia noaptea. — Dar ce face ea ? — Mă crede, nu ştiQ nimic în privinţa asta ; cunoaşte pe doi trei camarazi. Mi se pare că băiatul cel nalt pe care ’l vezi colo, e cavalerul ei... Atâta ştiu... Să cinăm ! După cină, fie-care ’şi va cunoaşte amicii ? — Băiatul cel nalt, cine să fie ? — Pe el, de abia îl cunosc; ştiu că lumea zice ca are ceva avere şi ca îl cheamă Christian. — Bravo 1 zise tînâra femee rîzând, frumoasă societate... Cineva strigase: la masă... şi tînăra femee şi Chărit luaseră loc. In timpul de câte-va momente, bărbaţi şi femei se plecase unul către altul fâcendu’şi toţi aceiaşi Întrebare. — Cine stă lângă Niceta? Cu cine vorbeşte Georgina? Şi se putea băga de seamă că femeile er&Q toate cunoscute, pe când cea mai mare parte din bărbaţi nu. In sgomotul convorbirilor doi con-mesenî se isolează. aşezându-se la o fereastră care făcea unghia cu bulevar- dul ; adecă acela pe care d. Chărit, dupe cum am văzut, 11 numise Christian şi frumoasa brună despre care tot el mărturisise ca n’o cunoaşte. Amândoi, de altmintrelea, păreau a nu se interesa de ce să petrecea în jurul lor. Fata, pe când vorbea, observa cu băgare de seamă pe tlnăr şi acesta încerca să ascundă o preocupaţiune e* videntă. Christian ţinea în mânele-sale mâna tinerei fete şi li zicea : — Nu... tot nu ? La asta ea răspundea cu răceală ţintind asupra lui Christian ochii săi cel mari şi negrii: — Iubite d-le Christian, ce vrei? Iţi vorbesc pe faţă, suntem numai prieteni, abia ue cunoaştem... şi voiu să ne oprim aci, la relaţiunl superficiale ; văd tn d-ta ceva posomorit, fatal care mă îngheaţă. —£u iubeşti pe nime ? Tlnăra fată păru tngăimatâ şi încreţind puţin din sprlncene, spuse: — N’am zis asta. Atunci Christian îşi puse mâna pe inimă, tn timp ce să apropia de densa şi o întrebă cu o voce surdă : — Nu vei iubi pe nime ? Ea iute ridică capul, ţintind asupra lui privirea, poate pentru ca el In dânsa să’î citească gândul, şi ÎI răspunse cu un ton puţin cam solemn : — Nu, nici o dată! Urmă o tăcere de câte-va momente între aceşti doi tineri; conmeseriii din contra de sigur foarte însetaţi din cauza atmosferei deosebita în care trăiaQ, poruncise s’aducă şampanie; beaQ, cântaQ, şi fiind-câ strigătele, pianul şi cânlecile lot nu le pâreaQ de a-juns pentru veselia lor, sa puseră şi pe danţ, şi ce danţ! mal la urmă venise acolo ca să petreacă. In mijlocul acestui sgomot, Christian, silit a se pleca mal mult încă spre tînăra fată ca să’l poată auzi, reluă: — Ştii că astă împotrivire liniştita, rece, măreşte dorinţele. — O ! destul, nu voi cuvinte seci! De abia mă cunoşti... Şi fiind-câ tinărul făcea o mişcare de denegare : — Nu negal... Ai fi insolent. Căci, dacă mă cunoşti, nu trebuia să mă aduci printre aste femei. — D-ta al pretins’o. — Mă iartă... Am refuzat cu desâvârşire de a merge la d-ta... Am primit să viu aici fiind că sunt o necunoscută pentru toţi aceştia... Apoi, o recunosc, sunt cam ciudată şi cred că am tot aceleaşi drepturi ca şi un bărbat. Am avut nebunia de a consimţi să mă duc la acea jalnică serbare care se cheamă balul operei. Am mers până la sflrşit... Acel care m’ar cunoaşte ar trebui să uiâ oprească In cale. Tânărul reluă puţin cam nervos •’ — Dar de ce al consimţit să mă însoţeşti aici ? (Va urma). www.dacoromanica.ro 3 EPOCA — 4 IULIE PUBLICITATEA ZIARULUI „EP0CA“ Tlrntclu 5,000 de fol j ANUNCIURI SI RECLAME Anunciuri pe pagina IV, linia 30 bani Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei. _ DEPEŞE„HAVAS" londra 11 Iulie. — Numărul celor aleşi acum sunt 297 conservatori, 70 unioniştl, 102 gladstonianl şi 78 parne-1 işti. Circulă sgomotul că d. Gladstone nu’şl va da demisia de cât In urma unul vot al Ca merii. S'afi Întâmplat grave turburărl la Belfast. Numărul răniţilor e mare. Vleim, 14 Iulie. — 0 depeşă privată din Niş anunţă că şedinţa de deschidere a Scupcinel n fost foarte furtunoasă. Comisiunea de verificare nu coprinde de cât progresişti, fiind că scrutinul nu s’a făcut după apel nominal. Opositiunea a ameninţat că va părăsi adunarea dacă guvernul ar persista In măsurile luate contra el. Duol deputat din opositie au fost în adevăr arestaţi şi apoi ex pul sap din Niş.' Reporterilor a două ziare din opositie li s’a refusat intrarea In tribune. Fostul primar radical din Pozega a fost asasinat. TELEGRAME IjW STREKATATE Oorpnl. 13 Iulie. — Marele Duce Vladimir a primit cri pe represen-tanţii Universităţii, a aristocraţiei şi a oraşului şi zise, cu această ocaziune, cum că el va călători pe ţărmurile baltice, exclusiv, pentru scopuri militare şi că, după ferma voinţă a împăratului, pentru o mai mare alipire către familia rusească, se vor lua toate măsurile pentru contopirea ţărilor situate pe teritoriul marii de Est, cu împărăţia Rusă. Berlin 13 Iulie. — «Allgemeine Z cit ung o arată ca un simptom de observat că In Fronda, în mai multe locuri ca In Castagnole şi in Burges. intervin anarchiştil în favoarea monarchiei şi a Orleanilor. Paris, 13 Iulie. — Un tumult mare a domnit azi in Cameră aproape, două ceasuri. Deja la urcarea lui Cassagnac pe tribună pentru a interpela pe guvernul în privinţa atacurilor ce a suferit ia Armentiercs, de la inamicii săi, un sgomot mare se produse care a continuat chiar in timpul discuţiuniî. Au vrut să'l omoare, zicea Cassagnac. El şi 3 i din amica săi ah fost aruncaţi de către autorităţi ca hrană pentru a-nimaiele sălbatice. Nu mai există nici o siguranţă pentru deputaţi. Nu mai miniştrii, cari dau ordin subalternilor d'a i se plăti punşUl mai pot voiaja. Cu toate astea şi contra ucig a tor chiar, uoi vom arăta şi zice ţării că Republica o duce ia ruină. \ a să stifi dacă guvernul după, ce s’a făcut unealta acelora cari proscriu, va voi să se facă şi complicele ucigaşilor [sgo-mote continue). Ministrul de Interne vrea să rectifice onre-cari afirmări ale lui Cassagnac. Deputatul Gusconi {întrerupând) : Pe cât de timp. [sgo- mot fa dreapta). Cassagnac (ridiedn-du se si ameninţând : Cine a zis a-ceasta ? GasconiEu si o repet, [sgomot continuu). Cassagnac (atlrpsându-se către preşedintele Vloguet): Nu veţi lasă să fiu insultat. Preşedintele: Voia căuta a se respecta onoarea localului. Cassagnac vorbeşte cu doi amici ai săi cari se daţi pe lângă (răscolii spre a 7 provoca. Stânga ’.vj dă pe faţă nemidţumirea-i. Preşedintele invită pe cei doi membrii a ’şi relua imediat locul şi roagă pe deputaţi a restabili ordinea. După ce ministrul a citit raportul prefectului şi 'şi a apărat amploiaţii el zice că vu lua măsuri energice atâi contra Anarehiştilor de la Dreapta cât şi contra anarehiştilor de la Stânga. [Aplause prelungite). Cassagnac reia cuvântul: Dacă un deputat zice ceva in Camera franceză el, şi nu agentul guvernului trebue să fie crezul, hi Ranca din faţă mea mai sunt încă miniştrii dar cu toate astea nu este nici an guvern ,aplause prelungite hi Dreapta). Ctovis Hugues mai adaogă că pe vremea lai, reacţionarii au batjocorii pe Gambetta şi se scuteşte cum că el ar fi fost vrodată anarchist. Cu aceasta s’a închis acest incident. Londra, 13 Iulie.—«Pressa» zice că Sultanul a dat o Iradea prin care toată armata regulată a Turciei e pusă pe picior de pace. Rezerva flotilei va fi concediată. Paris, 13 Iulie.— In Cameră a avut azi ioc o scenă violentă intre Cassagnac şi ministrul Sarrien. Acesta ii trimise chiar in timpul şedinţei pe doi martori pentru a ’l provoca la duel. Preşedintele insă impedecase acţiunea martorilor. Keller (clerical) atacase cu violenţă pe guvernul pentru ştergerea ducelui d'A urna le din lista armatei.— Ministrul Boulanger a dovedit că avansarea ducelui d’Aumale a fost ilegală şi deja din astă cauză nu poate remânea general. După aceasta camera a dat ministrului de resbel an vot de încredere şi s'a hotărât ca discursul ministrului de resbel să fie afişat in toata H anţa. Galaţi 2 Iulie 1800. D. C. Beuisache, care de când cu Întrunirea de la Galaţi, servă de ţintă calomniilor organelor oflîcioase, ne trimite o protestare insoţită de o scrisoare. Publicăm ambele cu plăcere : Domnule Redactor, Mişeleşte nedreptăţi! de”principalul organ al colectivităţi, care dupe ce Intro serie de numere public i, la adresa mea, un nămol de neruşinate calomnii. In urmi nu se sileşte de i retuşa isi t area orl-că-rel rectificări, "iul iafl rr1 netul fa simţul d-voaatra de dreptate, penii u avă ruga ca să bine-voiii a publica urmat oare lt-rândurl În va lor.' ui d-voaslră ziar. Mulţumindu-ve de ospitalitatea ce suni sigur că veţi acorda scurtei mele scrieri, vă rog lot o dată se fiţi sigur de stima şi devotamentul med ne strămutat. Constantin V. Bonisake Bandiţii colectivităţi, aă ridicai la a-xiomă de apărare guvernamentală aiurările intrigantului Beaunutrckai* «calomniei, calomniei, il <■« vest era (oujours quel-qur eltosr». In no. 505 din 20 Iunie a. c. Voinţa Naţionala ocupăndu-se de banchetul dat de cel mal distinşi cetăţeni al Galuţulul iluştrilor şefi al oposiţiunel, artă de cuviinţă de a arunca şi la adresa mea oarecare invective. linmediat am cerut rectificarea acelor expectorărl, In loc Insă de îndeplinirea cererii mele juste, corecte şi obligatorii pentru orl-ce ziar care se respectă pe sino, saiî cel puţin pe cititorii stt, numita foae continuă In no. 506, 507 şi 570 de a ml arunca In sarcină o întreagă baterie de mârşevil, pe cari se încearcă de a Ie susţine cu publicarea unul pretins raport al fostului de trista memorie Procuror general e. Borş, cu data de 25 Iunie 1872. In faţa acestei procedări incalificabile, departe de a mă tncerca să intru Intro polemică minuţioasă cu Voinţa Naţionala, căci sunt In lume lucruri şi fiinţe, cari de şi nu insuflă nici o temere, sunt Insă atât de scârboase In cât şi cel mal cura-gios om evita de a le atinge, mă m&rgi-nescu pur şi simplu a declara In jnodul cel mat energic: Câ tot ce s'a publicat In citatele patru numere a le numitului ziar, este o mmleasra ţese tura a celor mai mârşave calomnii, că pretinsul raport din 25 Iunie 1872 este <*el neruşinat net apocrif oare nu sa aflai nici-odata, si nici se alia in areliivele ministerului justiţiei şi ca în line \u ! Nu ! acelea infamii a servit pentru revocarea mea din postul de membru dc şedinţa la tribunalul Galaţi, vadăse «Monitorul oficial» din 25 iulie, şi infamia redacţiunel ziarului este cu atât mal patenta cu cât ea nume-rând In Comitetul său şi pe actualul ministru de justiţie, putea şti mal bine de cât orl-cino altul, ca pielinsul raport, este un act minciunos, cure nu cxislu, nici n exist u vre o «tain printre actele ministerului. Cine ar avea Insă curiositalea ca să cunoască mal de aproape causa şi pe autorul interesat a mă calomnia, n'are de cât să citească scrierile întitulate: «Asasinul moral, sau oglinda lui (ieorjţc Do-onn» şi Laşitatea"! sora calomniei suu «pararea lui Gcorge Doenn» ambele tipărite şi publicate tn Galaţi, prima la 21 Decembre 1885 şi cea din urmă la 12 Aprilie 1880. Cu acel calomniator se serveşte admi-nistraţiunea de CovurluiU, in contra mea. Nimic mal natural, ca un Lupu Coslachi să se asocieze cu un George Docan, proverbul latin zice: semper similis, suinii ga udei. Constantin V Bcnisake. Din Bârlad primim o lungă scrisoare de rectificare relativă lu o denunţare publicată In Epoca de la 28 Iunie despre modul cum se învaţă musica la liceul din Bârlad, denunţare care ne fusese trimisă din loca-lilate. Din causa luiigunet acestei rectificări, şi lipsei de spaţiu, sunt m nevoiţi a ruga pe autorul el, un coleg al profesorului pustn cestiune, să tneădue nepublicarea el. mul-ţumindu-se pe declaraliunea ce facem că regretam că s'a strecurat tn coloanele ziarului asemenea materii care. dupe cum ne ara convins, sunt mal mult inspirate de pasiuni personale de cât de dorinţa binelui general. ŞTIRI MĂRUNTE D. colonel Bibescu după ce a luai din nainle 2000 de franci din leufa sa Jemare maestru a vlnătoarelor regale al plecat la băl tn streinătate. Erî a fost chemai la parchet fratele mortului Goiovanof. pentru a spune causa care a făcut pe Goiovanof să părăsească Rusia şi se vie In România: acesta pentru a se şti dacă versiunile ce circulă prin oraş câ acest asasinat n ar fi avut alt mobil de cât o rcsbuuare. După cât ştim, instrucţiunea este terminată asasinul fiind cunoscut dar ne-prins încă. • • D. general Angelescu, Ministru de res-bol, va pleca luna viitoare In Dobrogea pentru a inspecta trupele. chemaţi la întrunire Precum se vede ruptura intre colectivişti şi junimişti e complectă. • D. Boli Ianoşi, presintând azi parchetului o plângere contra agenţilor poliţieneşti, asistat fiind de d. Silis-teanu. a fost respins în mod brutal de d. Prim-Procuror Manolescu. care n'a vrut a primi plângerea şi care a insultat şi ameninţat cu «arestul» pe d. Siliştoanu care n'avoa altă culpă de cât a fi aretat reclamantului calea parchetului. Reclamaţia respinsă de parchet a fost presinlată tribunalului. Iacă un exemplu care s'adaogă la cele l’alte probe de părtinirea şi pasiunea ce parchetul depune in dara-verile cetăţenilor cu politia. • Iu urma Întoarcerii d-lui Dim. Sturza In Capitală, s’a hotărit a se tine azi la 4 ore un consiliu de miniştrii. Se zice că negocierile cu Turcia sunt de o cam-dată întrerupte. Interpretul de limba germană de la mi-nisLerul afacerilor streine şi a dat demi-siunea. Credem aşii că d. Ilarian Hodosiu, demisionarul îşi îndeplinea cu sucses tn-datorireleşi câ retragerea nu e de căi unul din multele indicii de nestabilitate. In care se găsesc toţi impiegaţii sub guvernul actual. D. Geucral Pilal a sosit In Capitală. Primii cinci elevi la clasillcaţie din şcoala militară care vor merge tn streinâtalb sunt următorii: DI). Eliescu D. YasifiQ I. Toplicescu G., Sslta C., Boerescu Cesar. • * Azi se va întruni consiliul comunal la 4 orc. La ordinea zilei sunt listele electorale. ILTI1IE pilMVTII D. Dim. Sturdza, s'a reintorg In fine azi dimineaţa din călătoria ga la Constantinopol. D. Sturdza, va pleca probabil mâine la Sinaia. • La laşi se degvoltâ o mare activitate în vederea viitoarelor alegeri comunale. S’au ţinut deja mai multe întruniri în acest scop. Duminecă comitetul electoral se Întruneşte din nou în casele d lui Alex. Cantaeuzin Pâs-canu. In timpul acesta şi colectiviştii se agită. Zilele acestea, zice Lupta, au avut loc doue întruniri la şeful firesc al partidului naţional-liberal adică la prefectul judeţului. Aceste Întruniri ou avut un caracter intim. De şi primarul actual precum şi un număr de consilieri sunt junimişti totuşi ei nu au fost 1). Ion Brătianu s'a Întors erî seară de la Sinaia. • Ni se serie din Galaţi următoarele: d. A. Radij profesor şi noul director provisoriu al şcoalel comerciale, care a declarat că este corespondentele Voinţei Naţionale se afla eri la cofetăria universală. D. Nicu Vlaicu fată cu multă lume zise, n-dresâudu-se celor presenţi : «Luaţi act de declaraţia d-lui Batiu. L’au aşteptat 48 dar n’a venit. Un asemenea miserabil merită dar alt ceva decât aceâsta? D. Vlaicu lipi atunci d-lui Radu o pereche de palme.» La Galaţi nu se vorbeşte de cât de acest incident. # Aflăm că fratele d-lul Protopo-pescu de la tutunuri a lăsat o avere 500,000 de franci. Citim tn România liberă de azi : Negotierile pentru Încheierea tractatului de comerciu cu Turcia sunt Întrerupte. Se vorbeşte că interve-nirea unui al treilea ar fi determinat o răceală subită In buna Înţelegere ce se stabilise • Azi începem publicarea interesantei foite «Armata Crimei» de Alexis Bouvier. DACIA-ROMANIA SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE IN BUCUREŞTI avem onoarea a informa pe onor. Public şi tn special pc clientelă noastră din judeţul Ialomiţa câ, tn locul d-lul N. Pelrcscu, am numit ca agent special al nostru in Ca-larasi pe «l-nu II. Uiescti. Bucureşti 27/9 Iulie . Direct lunca generala. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 40~ FORTUNE DU BOISGOBET VELUL ALBASTRU (Urmare) t" Eşind din această cameră el intrară lntr'alta mobilată cu şease scaune şi cu o masă rotundă pe care Încă se vedea resturile unui dejun. Această negligenţa dăa strânge masa proba destul de bine că casa a fost părăsită de stăpânul său a doua zi dupe sosirea contesei şi că intendentul n'a mal călcat pe acolo de şi el afirma contrariul. — Aci a mâncat stăpânul d-v.? Întrebă Fabreguette, fără a avea aerul că dă cea mal mică importanţă acestei castiunl ce o făcea foarte neglijent. — El! strigă intendentul. Ce? D. marchiz o să mănânce pe o pânză ce-ruită şi cu asf-fel de proaste tacâmuri? Se vede că nu ’1 cunoşti. Află domnule câ stăpânul meu trăeşte pretutindeni ca un prinţ ce este. Fără a mai număra palatul săfl din Madrid el are In |ara sa şeapte castele.... — In Spania, termină Fabreguette care nu putea a 'şl stăpâni dorinţa de a ’l lua peste picior. *- D-v. glumiţi! zise omul negru In- cruntându-şi sprâncenile. Gluma e proastă băete. Cele şeapte castele ale d-lul marchiz sunt mal solide de cât Louvrul. El tine o mulţime de servitori şi In fle-care din cele şeapte castele,masa se pune In toate zilele din an şi tot d’au-na preparată pentru doue-spre zece pesrsoane. — 0! zise cu admiraţiune pictorul din strada Huchette. Şeapte prânzuri pe zi. Aceasta In adevăr e regal. Dar d. marchiz nu poate fi pretutindenea. Cine mănârcâ aceste mâncări ? — Oamenii săi. — Ce fericiţi! iată nişte oameni cari au minunate locuri! Grozav ’ml-ar plăcea acest mod de viată. D-voastra trebue să fi gustat din toate aceste mâncări. — Eu, eQ sunt şeful lor... şi nu părăsesc nici odată pe d. marchiz. EI ’ml-a făcut onoarea de a mă ataşa la persoana sa şi ’l însoţesc pretutindeni. Am visitat împreună cu el toată Europa. — Plăcut lucru de a voiagia! Aceasta este idealul mefl.... şi cu toate acestea n’am fost nici o dată mal departe de cât Versailles!.... eu care atât ’ml-ar plâcea să merg în Italia şi Rusia... prin aceste locuri sunt atâţea bogaţi....In Rusia mal cu seamă.... toţi sunt prinţi ei protegează pe artişti. Sunt sigur ca acolo m'aşl îmbogăţi.- — N'aveţI râu gust, bombăni intendentul. Dar între noi fie zis, eO nu cred ca d-nu marchiz va fi dispus a’ţl plăti drumul. Şi pentru a reveni la dejunul ale căruia rămăşiţe le vedeţi, efl mă mir cum n'aţl ghicit că eQ am mâncat aci. — Nu singur însă, pentru că văd trei tacâmuri, întrerupse Fabreguette care nu putea să ’şl ţie limba. — Aida de! ştii câ eşti proa curios. Mie nu 'ml plac uvrierii care se amestecă acolo unde nu le fierbe oala. — Ertaţi-mă domnule,.... am greşit şi nu vă voiţi mal cere nimic afară de a ’ml arăta sala de mâncare. Trebue să o masor înainte de a fixa preţul. Aci este această sală ? —■ Cum aci!? în această anticameră ! drept cine ne el domnule? noi suntem aci în odaia unde vor sta feciorii când casa va fi reparată. Alaltaerî am dejunat eQ aci cu nevasta şi fiul meu care veniseră să vadă noua locuinţă a stăpânului nostru, şi care aQ stat aci două-zecl şi patru ore; dar cu toate a-cestea, aceasta nu e motiv pentru a confunda aceasta gaură cu marea sală de mâncare. Acum, îndată vom intra şi în această sală. Intendentul apăsă un resort închis în zid, un capac se ridică şi o deschizătură strâmtă se văzu. — Acesta este un sistem pe care ’l-am inventat pentru a înlesni serviciul servitorilor. Să intiăm şi noi p’aci. înaintaţi scumpul med, căci nu putem intra amândoi de o dată. E întuneric înăuntru dar o să luminez eQ Îndată. Fabreguette intră fără teama dar abea puse piciorul în pretinsa sală de mâncare şi capacul se închise cu sgomot. Fabreguette se găsi de odată într’-un întuneric profund; dar el îşi închipui că mecanismul care era la această uşe a făcut să se lnchizâ fără voe şi că a-cest intendent pe care II considera ca un prost vanitos, nu voise să se închidă. — Invenţiunea d-v. este foarte ingenioasă, strigă el, dar resorturile se pun în mişcare foarte lesne. Distanţa unul fir de păr m'a scăpat ca să nu fiu rupt în două. Omul negru nu răspunse nimic şi Fabreguette, începând să se neliniştească, se puse să lovească cu pumnul în acest capac, care trebuia să fie gros, pentru că el da un sunet mat şi nu tremura de loc sub loviturile viguroase şi de mal multe ori repetate pe cari le da cu disperare Fabreguette. Nenorocitul artist aplecă urechia şi nu auzi nici un sgomot. De sigur aventura se întoarce răQ şi imprudentul Fabreguette începu să ’şl peardă ilusiele. Ochii începură a i se deschide şi el se întreba cum a putut cădea într’o cursă atât de prost întinsă, căci facilitatea cu care omul 'l-a primit în casă ar fi trebuit, de la început să ’l pară suspectă. Acum era prea târziu, şi el trebuia să se gândească cum să iasă din situa-ţiunea ameninţătoare In care se găsea. El mal aşteptă, sperâud câ acest om s’a dus să caute vr’un instrument a deschide aceasta Încuietoare automa- tică. Dar această ilusiune nu dură mult şi el trebui să se convingă că se găseşte frumos şi bine în închisoare lu dispo-siţia acestui mizerabil. i?i ce Închisoare I o cameră unde nu pătrundea nici cea mal mică rază de lumina, n:ci aer, o adevărată cutie unde era închis ca un şoarece în cursă. El îcepu să se plimbe pe acolo ţinân-du-se cu mâna de pereţi şi recunoscu că această piesă era patrată şi foarte mica pentru a fi putut servi de sală de mâncare. Acest loc trebue să fi fost o ascunzătoare pentru proscrişii din timpul revoluţiei, care se refugia la vr’un amic unde de sigur li se dădea mâncare şi toate cele necesare, Fabreguel-te însă era ameninţat a muri de foame şi asflesiat El nu vedea nici un mijloc prin care să poată eşi. El se plimbă prin toate părţile, pipăi, fără Insă să desco-perere o deschizătură. Nu se vedea nici nici o crăpătură şi el n avea nici un instrument care s§ ’t serve a găuri capacul a cărui grosime ar fi resistat însă şi loviturilor de topor. In acest cabinet negru nu era o singură mobilă şi el trebuia să se culce pe jos. ţVa urma) www.dacoromanica.ro EPOCA — 4 IU UI*: CASA DE SCHIMB r. M. F E R M O —27,STRADA LIPSCANI, 27— L 1J It ÎS U L I» L C U II F. S C I 3 Iulie 1886 tj * Rente amortizabilă 5 A Renta perpelea 6 * Oblijj. de stat . . o % Oblig, de st. drumu 7 % Scis. func. rurale. **t Scris. (Vine. rurale 7 * Scris func. urbane ti * Scris func. urbane &% Scris. func. urliing S % împrumutulcomuna! . O^lig.Casei pens. (Iei 10 dob împrumutul cu prenue . Acţiuni bâncel nation. . Acţiuni *Dacia-Romania > » Naţionali. . . . • Credit mobiliar . • Constructiunl. . » Fabrica de hirtie Argint contra aur . . . Bilete de Banc? contra au Florin auBatriacl Schimb . Paris 3 luni . . * la vedere . Londra 3 luni . « Ia vedere Berlin 3 luni . . Viena la vedere . fer 07 93 *tg 102 30 W PI 32 Wl ii, 33 1 (W5 ani 220 160 15 25 15.25 *.u3 DE ÎNCHIRIAT 100 12 25.60 1.24 2.02 le la Sf. Dumi-ru anului curent) casele, grădina şi teatru cunoscute sub numele «RASKA din Strada Academiei No. 28. A se adresa Strada Batiştea No. 11. Ut IVrUIIXI T rbiardeacum casad-lu' fit Ml Uliii V I v iii dl d ■: Slr. Lute ană 15, mobilate şi nemobdate având 21 . amere, grajd de 10 cal, şopron de 6 tră : uri, 2 pirande, 1 put şi grădină cu 2 pa vilioane. Doritorii se vor adresa d-nu Proprie ar tn ţoaleziKdede ta orele 8de diminâţ; ■ână la cinci (5) scară. Asemenea şi dea •endat de Ia Sf. (îhcorglie viilor moşi. l-sale Copaciu din districtul Vlaşca plas;. Oâlnişte. MOŞIA POIANA SATULUI, din dist. Ialomiţa pl. Ialomiţa, partea subsemnatului, împreună cu casele cele mari aflate pe dânsa, fn care locueştc actualul arendaş d-l Fruuzeanu, precum şi tacsa podului după apa lalomiţel, sc arendează pe termen de cinci ani dc la 23 Aprilie 1887. A se apresa strada Minerva No. 12 bis. Bucureşti. Aieu Moseu. ll------------------- v E L J b:/f ţ > iPOLEITORIE li 0. ?p. — calea muşilor - ?s. In acest atelier se primeşte orice reparaţiunl dc Oglinzi, Mese, Galerii, Tablouri poleite. Se găsesc gata galerii, pervazuri de lot-fel cu preţuri moderate. 0 DOMNIŞOARA îŞ'rSîar.i avănd .«Diploma dc maturitate», să oferă a daleecţiunl, In vre-o familie pentru cursul primar safi sccondar. mln special pentru limba francesâ, matematici şi ştiinţele fisico-naturale. A să adresa la redacţiunl. Iir IVrillDin îh r <1e acum Casele, I M llllil 11 din Strada Academiei No. II compuse din 16 Camere, cu o curte spaţioasă tn care se află grajdiO şopron şi alte dependinţe. Aceste case mal afi şi o gradină importantă. A se adresa Strada Batiste No. 11. oe închiriat de la St. Ghcorghe 1887 moşia Tftn-tava ce 'I zici* şi Hăounu din districtul Ilfov, la o poşte departe de Bucureşti, tn întindere de aproape 700 pogoane. De la St . Ghcorghe 1888 moşia Gressia dindistr. Teleorman lână Ruşi-dc-Vede, în întindere de 000 pogoane. Doritorii se vo • adresa în Bucureşti la proprialarul Gr. Arion, Calea Grivita No. 38. la maga- Jfl IIAHIL 131 AliN sinul de ţuica şi vin de la d-nu Isaia Lerescu din Str. Episcopii, vis-a-vis de grădină se vinde la butelii ţuica de 10 aut, veritabilă garantată pe un leu butelia de jumătate oca dreaptă a lui Cuza şi vin veritabil de masă uşor şi curat pe 40 bani butelia. BERAIUA STEAGUL NATIONAL Riilcvn rdul Flisnbclain Palatul Itailor l.forii Ci 1 lulfti st. v. se va descinde berăria având la diaposiţia onor. public, bere şi vinuri dc toate calităţile. indigene şi streine. Antreprenorul nu va cruţa nimic pentru a satisface pe onor. visitatoare. N. A. PAP ABAT AVOCAT Str. Biserica Ieni No. 8 bis. PUBLICITATEA ZIARULUI N°. 3, STRADA EPISCOPIEI, N°. 3 3 3 EPOCA I 4. 4 IN JUDEŢUL RlMNICU VALCEI A \ ^ ^ | 700 CAMERE SI SALOANE 700 (AMERE SI SALOANE I' director Baptiştii* JVI®1’’® HLGUES i* se va deschide la. 11i TtfD'o 1SS6 Table d’IIote. — Restaurant î> lft carte. Salon de || lectură.—Sala de de dans.—Sala de jocuri şi biliard. Musică militară în toate zilele în parcul Hotelului. Umnibusul Hotelului va face de mal multe ori | pe zi serviciul la renumita sursă dc ia Gaoiulata. ^ jf Vedere splendilă, situaţia în mijlocul munţilor pe $ malurile Oltului. Oltul trece la 50 metri de stabiliment. ■ ■Preturi moderate. » LA ORASIUL VIENA CALEA VICTORIEI Palatul nac.-Românla \ u VIILE DE VIEWE vls-â-vis de LIBRĂRIA SOCEC Recomandăm onorabilei noastre clientele pentru fcftinntnte sl soliditate următoarele noutăţi : Rufărie pentru Doamne şi Domni. Feţe de masă, şervete şi prosoape de pânză. Olandă veritabila de Belgia şi Rum-burg. Madapolam franţuzesc de toate calităţile şi lăţimele. Batiste de olandă şi de lino albe şi colorate. Ciorapi de Dame şi Domni de Fii d’E-cosse, de bumbac, de lână şi de mătase. Flanele, cămăşi şi ismenedelânădupă sistema pofesorului «Ir. G. Jac-ger. Gulere şi manşete dc olandă ultimul fason. Mare asortiment dc cravate ultimul fason. Corsete franţ. cu balene veritabile. Trousourl complecte pentru 11-dautati. Lnyetcsşi Trousourl pentru copii. Trosourl pentru pensionate, oteluri si restaurant uri. Avem onoare a informa pe clientela noastră că a apărut Catalogul nostru Ilustrat sl va II trimis ori cui va face cerere. LA ORASIU VIENA CALEA VICTORIEI, PALATUL «DAC1A-ROMANIA» vis-k-vis de librăria Socec 4 ^STAiy^ % j ** KjlKSl BAI DE MARE Sub-semnatul antreprenor atrag atenţiunea onor. public visitator ca stagiunea băilor de mare s’afi deschis la 15 Iuniu. BĂILE DINTRE VII Sunt cele mal bine situate, fundul mărel este plan şi aşternut un nisip argintiG. DRUM DE FIER De mat multe ori pe zi cu preţul de 30 loani dus şi întors. RUFARIE DE BAE In abondentă şi curată.—Servicifl prompt şi eflin. Cu stima. T. O. DABO. D* R*. RQSRTTI AVOCAT Strada Romana No. 21. AVOCAŢII COVST, SIHLE DOCTOR IN DREPT anunţa ca si-a reluat ocupatiunile. Biroul, Stirbcy-Vodă Oi. MI.' \ 7 \ DP mal mulţi armă-\ V LlN/iAilL sari,reproductorl iepe, mânzl de pur-sânge, cal de curse, de călărie, de trăsuri. A se adresa la d-nul Reimer administrator la moşia Paskani (jud. Ilfov 2 ore depărtată de Capitală). ATELIER DE LEGATORIE COSTUME ALEWMlIiESIl de la Sf. Qheorghe s’a mutat din Cassa Filitis Strada Biserica Eni No. i in Cassa Biserici dintr’o zi Lot Strada Biserica Eni No. 10. Hi: IWflhi; locul din strada IIL i IjIi/j îllL Dionisie No. 20 şi strada Crinului No. 5. Acest loc are faţa pre strada Dionisie 37 metri, pre strada Crinului 40 metrişi adâncime de 44 metri. Se vinde in total sau în loturi, de câte o a patra parte. Doritori se pot adresa la proprietarul lui, D. Gr, G. Peucescu, str. Clemenţi No. 2. oiS9'' Pa- fii N r VIS-A-VIS DE PALATUL REGAL -C i 'sjssassias *>» >| >ms D». P. VASILESCU Domiciliat în Calea Rahovei 44, da con-sultaţiunl în toate zilele de la orele 5—6 post-meridiane. CAMPINA BAI MINERALE SULFO ALCALINE Stagiunea i Iunie —15 Septombre Stabiliment aşeijat In localitate foarte frumoasă şi sănătoasă. In timpul de patru ani de când funcţionâză a dat resultate remarcabile contra reumatismelor, boalolor organelor maternităţii (metrite, ovatril.e, scurgeri etc.) şi tn scrofule saft debilităţi constituţionale la copil. Se recomandă încă cu succes contra paralisiilor.boale de pelc, sifilis, boale nervoase, calare la plămâni (înbăutură dintr'un isvpr de multă analogie cu Eaux bonnes. Hotel şi case private pentru locuinţă, restaurante, parcu dc promenadă, musică, distracţiunl diverse, ziare, poştă, telegraf, farmacie etc. Informatimii la d. dr. N. Garo/lid in Bu-cureti, calea Victorii 25 sau la d. dr. M. V. Georgescu in Cămpina. NB. După legea specială transportul po calea ferată este redus cu 50 0/0. INSTITUTUL MEDICAL BUCUREŞTI 6—STRADA VESTEI.—6 Secţia medicala 1, Hydrotherapia —2. Electrizare — 3. Inlnopedie—4. Gimnastică medicală—5. Orltalaţl—6. Masajifi sistematic—7. Ser-viciulla domiciliu — 8. Consultaţii medicale. Secţia higienica 1 Bae abur..............2.50 1 Bae de putină cu şi fără duşc . 2.— medicamente..............L— 1 duşe rece sistematică cu basin î.— BAI DE ABUR Sl DE PUTINA Notă 1. Băile de abur sunt deschise în toate zilele de la 7 ore dimineaţa ptnă la 7 ore seara. — 2. Pentru dame însă băile de abur, o-dată pe săptămână Vinerea de la 7 ore dimineaţa ptnă la 2 post-meridiane. Preţurile la secţia medicală conform prospectului. Direcţiunea MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE ROMANE«»<«■» — ■ BUCURESCl-GIURGIU STAŢIUNEA Arătarea trenurilor T. ful.IT. p. ITr. p. Bucureşti p. Filaret Giurgiu Smărda sos. dim. 5,40 7,10 a. m. 6,40 7,10 8.55 9,00 p. m. 5,30 6,00 7,40 GIURGIU BUCURESCI Smârda pl. Giurgiu Filaret Bucur. sos. p. m. 2,25 3,52 a. m. 10,00 10,05 12,11 12,25 p. m. 8,30 10,28 10,42 Iloman-Iasl Roman pl. PăşcanT T.-Frumos Iaşi. sos. dim. 9,51 10,51 1,53 1,50 p. m. 4,47 4,15 8,24 9,52 lasi-Roman Iaşi pl. T.-Frumos Păşcanl Roman sos. p. m. 4,08 5,25 7,17 7,53 dim. 6,52 8,35 10,01 11,06 Itue uresti-K oman STAŢIUNEA Arătarea Trenurilor Tr. ac.|Tr. p. |Tr. p. ITr. pl. Tr.ac noapte a. m. dim. dim. p. m. Bucureşti p. 11,00 8,40 7,30 6.30 4,40 Ploeştl 12 J7 10,39 9,10 8,04 7,20 Buzăfi 2,14 12,55 R.-Sărat 3,17 2,25 Focşani d. 4,16 3,48 Mărâşeştl 5,00 5,15 Adjud 6,01 s. 6,39 Bâcăft 7,39 9,35 Roman sos. 8,45 11,15 dim. p. m. Itoman-Bucuresti Roman pl®c. Bacău Adjud Mârişeştl Focşani R.-Sărat Buzăfi Ploeştl Bucur. sos. noap. 8.25 9.20 10.45 11.18 11.52 12.50 1.46 3.33 5.00 p. m. 12.30 1,40 3,52 4,34 p.m. 1,18 3,39 5,15 seara p. m. 10,17 11,50 noap. p. m. 5,45 7,20 10.29 11.30 12.59 2,29 4,03 8,- 9,35 săra '1 drgovlst --Titu a. m. p. m. Tergoviste p 6.40 5,20 Titu sos. 7,50 6,30 Hucurcsti-Văreiorova STAŢIUNEA Arătarea Trenurilor Bucuresci p. Ciocănescl Titu Pitescl Slatina Craiova Filiaşî T.-Severin Vercior.sos. T. ful. T. ac. iTr. p. p.m. seara dim 4,05 8,00 8,00 — — 8,41 5,07 9,00 9,26 6,24 10,16 11,17 8,08 11,56 1,25 9,30 1,18 3,37 10,17 2,04 4,52 12,05 3,52 7,34 12,27 4.12 8,00 Yr erciorov a-Bucu restl Vărcior. pl. T.-Severin Filiaşî Craiova Slatina Piteşti Titu Ciocăneşti Bucureşti s. seara 3,42 4.08 6.08 6,55 8,17 10,12 11,31 12,35 a.m. noap. 12,57 1,19 3,07 3,53 5,12 6,58 8,11 9,10 a.m. dim. 8,00 8,40 11,08 12,30 2,27 5,15 7,05 7,49 8,30 seara Titu-Tergovlste a. m. seara Titu pl. 9,45 9,15 Târgovişte s 11,05 10,30 GALATIMARASESTIMARASESTI-GALATI STAŢIUNEA Arătarea trenurilor Tr.ac.ţTr. m-lTr. p. Galaţi pl. Tecucifi MărăşeştI 10,40 11,06 noap. 11,40 4,16 4,52 a. m. 7,45 11,14 11,45 dim. noap. p. m. MărăşeştI pl 5,25 11,35 4,49 Tecuciu 5,50 12,31 5,45 Galaţi 4,35 8,50 Adjud-Tărgul-Ocna p. m. dim. Adjud pl. 4,15 6,10 T.-Ocna sos. 6,20 8,05 T.-Ocna p. 9,45 8,20 Adjud sos. 11,35 10,00 Coustaula-Ceruavoda Constanţa p Cernavodă s Cernăvodăp Constanţa p. m. 3,00 4,45 6.50 8,35 dim. 9,00 11,10 1,50 4,24 lMoesti-Slnuic-Slauic-IMocstl STAŢIUNE1 Arâtarea trenurilor Tr. fi.(Tr.ac.|Tr. p- Ploescl pl. Slănicu sos. a. m. 10,45 12,40 Slănic pl. Ploeştl sos. p. m. 5, 6,50 TECUCIU BERLAO BERLAD-TECUCIU Tecucifi pl. Bârlad sos. a. m. 6,15 8,00 Bârlad pl. Tecucifi sos. a. m. 8,40 10,40 Iasi-Lnghenl Lnghenl-lasl laşi pl-UnghenI s. p. m. 3,25 3,49 a. m. 11,50 1,21 Ungheni pl. Iaşi sos. p. m. 2,00 3,32 i p. m. 4,40 1 6,12 PLOESTI PREDEAL PREDEAL PLOESCI seara dim. dim. p. m. p. m. dim. Ploeştl pl. (Y5 9,38 8,19 Predeal pl. 7,45 4,51 7,0£ Câmpina 7,i4 10,42 9,20 Sinaia 8,21 5,32 8,1 Sinaia 8,30 11,53 10,31 Câmpina 9,18 6.29 9,01 Predea] sos. 9,101 12,351 11,08 Ploeştl sos. 10,09 7,25 10,0< VERESCI BOTOSANI CAMPINA DOETANA STAŢ1UNEI Arăt. Tron. Tr.ac.| p.am. | VerescI pl. Botoşani s. Botoşani pl. VerescI s. p. m. 2,08 2,03 5.21 7.21 p. m. 9,49 11,42 3,15 1,55 Câmpina p. Doftana s. Doftana p. Câmpina p. a. m. 11,20 11,00 p. m. 5,50 6,08 Galati-Iiuzcu-Ituzcu-Galatl Galaţi pl. Brăila Buzăfi sos. noap. 9,40 11,01 1,30 8,40 10,02 12,53 Buzăfi pl. Brăila Galaţi sos. 2.30 5,03 6,15 12,55 3,41 4,55 PASCANI-SUCEAVA-SUCEAVA PAŞCANI Păşcanl pl. Vereşcl Suceava Suceava pl 1 Veresc'. Păşcanl sos. dim. 10,40 12,08 12,23 5,00 5.40 6.41 sera 7.15 9,17 10,09 6,54 7,51 9.15 Bucumci. — Typogr&fia «Le Peuple Roumain», tirada Episcopiei No. 3 www.dacoromanica.ro