ANUL I No. 180. A DOUA ED1T1UNE Grioore G. PEUCESCU Director politie ABONAMENTELE SE PLĂTESC TOT-D'AUNA ÎNAINTE : In ţai'A po 1 an W lei,^ Inul 50 lei. 3luni 10 lei in gtr&inC-lutâ i an 50 lei, 6 luni 85 lei ABONAMENTELE ÎNCEP LA 1 61 16 A FIE-CAREI LUNI REDACŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. f| IO BANI NUMERUL MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA APARE IN TOATE ZILELE MARTI 1 IULIE 1886 N. Gr. FILIPESCU î’ropriftar ANUNCiURlLE S: PRIMESC NUMAI LA ADMINISTRAŢIE teRVtifce) L»n «ou. feinli. Iri UalnhL Anunriur! pe nur. IV, linia :tu Iii»}, HmUfctrl fi recliun.' p- [uuiiia uria 8 Ici Ini ia. ADMINISTRAŢIA No. 3.—Pui i Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMKRUL SO BANI UN NUNKR VECHIU SCRISOAREA PASTORALA A I. P.S, \ll l ItOPOLI I'l l.l l PIUM V I PESTELE DEM CAP SE MPITE NĂSCOCIRI OFICIOASE TREI SUTE GRAME! VELUL ALBASTRU SCRISOAREA PASTORALA A In sflrşit, după o lungii şi nerăbdă-toare aşteptare, Ortodoxii Români s ad învrednicit a auzi glasul celui mai mare al lor pastor duhovnicesc. Pe când catolicismul papal îşi ,organiza chiar pe pământul nostru, oşti r: ie şi cetăţi ie, pentru nimicirea credinţei strămoşeşti şi a neamului Român, ce îngrijire, ce durere ne coprindea vezînd neînţeleasa nepăsare şi adînca tăcere cari o păstra păzitorii credinţei naţionale, capii clerului român, acei care sunt cei d’lntâiti chemaţi, prin menirea şi datoria lor, a face să se auză strigatul vestitor de primejdie, şi a întări prin lnvâţaturajlor sufletele drept credincioşilor creştini! Grija şi durerea noastră erau cu atât mai bine Întemeiate, că ne aduceam a-rninte, că acum un an, când se fundase în Iaşi Asociaţiunea Ortodoxă Română atitudinea I. P.S. MitropolituluiCaliuic şi a sflntulul Sinod nu fusese tocmai aceia ce s’a pdtut aştepta de la aceste înalte autorităţi bisericeşti, şi că (lucru greii de crezut, Insa conform cu adevărul) o înaltă personalitate eclesias-tică şi mai multe feţe politiceşti să rostise cu această ocaziune, că bine ar face Asociaţiunea Ortodoxă, daca ’şî-ar mărgini activitatea cu combaterea ideilor alee şi anarhice, fără insă a se a-r/âţa de propaganda papistă, ca de un ce neoportun. Cu fiesc respect, dar cu tărie suntem siliţi a declara ca scrisoarea pastorală al l. P- S. nu este încă de natură a ne mulţumi, nici a ne alina durerile, nici a ne linişti îngrijirile. Recunoscând cu fericire că partea cea de critica istorica a pretenţiunelor papale de supremaţie şi de prodominanţa este întemeiată pe fapte precise şi pe argumente destul de puternice, totuşi tre-bue să mărturisim că această apologie a Ortodoxei este, în Întregul el, prescurtată, necomplectâ, şi seamăna mal mult dastinata a se arăta lumeî că s'a făcut ceva, de cât a apăra intf adevăr cu vrednicie şi tărie interesele Ortodoxiei Române. Chiar ia începutul scrisoarel. cu mirare vedem ca 1. P. S. numeşte pe Arhiepiscopul Latinilor din România «Archiepiscopul Latin din Bucureşti.* Această denumire,contrarie canoanelor pare o recunoaştere a unui titlu, care de la Început, a umpiut de mâhnire inimele tuturor creştinilor ortodoxi, ca o ameninţare şi o usurpaţiune ln-drâsneaţa faţăcu scaunul Arhiepiscopal al Bucureştilor, care nu poate li le cît singura sfînta Mitropolie a Ungro-Vlahiei. In faţa atitudine! agresive a propagandei latine, când avem a ne feri de o politică aşa de iscusita cum este a Vaticanului, când se desfăşura de ulnsa în ţerilenoastre o activitate până acum neauzita, când ziarele catolicităţel papale nu se sfiesc a zice în gura mare ca momentul a venit de a realisu scopurile de cucerire a Răsăritului, care u'b încetat a fi visul de aur al papilor din Roma, când se găsesc astă-zi în Europa mari puteri dispuse a înlesni această cucerire şi a protita de dlnsa. cine nu vede cu ochii primoj-diele ce pot isvorî dintr'un asemenea precedent ? înalt Prea Sfinţiei Sale trebuia să i se sece dreapta, înainte de a iscăli asemenea cuvinte, ameninţătoare pentru Înaltul scaun ce ’I este încredinţat. Partea ce8 mal însemnată a scri-sorei Prelatului Latin, este fără îndoiala aceia unde desvoită cu mare osteneală o ideie cu totul nouă şi până acum neauzită, dar împodobita şi susţinută cu un mare talent şi cu argumente bine alese pentru a face o impresiune măgulitoare asupra unor spirite nepregătite, adică ca cultura şi deşteptarea simţului naţional a venit in Romînia de la Catolicii Uniaţi din Transilvania. Acolo este toată puterea, tot miezul scrisorei Arhiereului Latin. Cu o dialectica rară, voeşte să deducă din latinitatea de origină a poporului român necositatea unei latinităţi de credinţă, aducând Iu ast-fel o perpetua confusie între aceste două latinităţi, atlt de deosebite în realitate, şi neavând nimic a face una cu alta, pentru mai lesne amăgire u unui fel de simţ patriotic greşit. —Nu 'şi-adat aici destulă osteneală I. P. S. pentru a doborî aceste sofistice teorii, care de acum înainte, putem 11 siguri, că vor constitui temelia propagandei latine în ţările Române. N a aratal cu destule date şi lapte înstmnătatea rolului ce l'a avut Biserica şi cierul ortodox in desvoltarea culturel naţionale. Intr’adevăr, aici râvna şi ştiinţa unui Mechisedcc nu era de prisos. Să ne mai luam îndrâsneala a mărturisi că nu înţelegem de loc paragraful scrisoarel a I. P. S. prin care aminteşte papistaşilor articolul 21 din Constituţie. U spunem sus şi fără sfială. Nu ne place acest amestec ai polemicei politice Intr'un act curat bisericesc, care prin natura lucrului, nu poate să fie Întemeiat de cât pe învăţătura teologică şi pe critica istorică. Când o înalta faţă bisericească se rosteşte în Senat, ca membru de drept al corpului legiuitor al ţărei, drept tradiţional consfinţit prin insliluţiele moderne ale statului român,invocarea art. 21 al constituţiei şi chiar al ori-cărul articol din constituţie, este Ia locul el. Dar jatuncl, când din înălţimea Scaunului Mitropolitan, împărtăşeşte sfânta învăţătură către turma sa duhovniceasca, singu-rile autorităţi care poale să le invoace cu competenţă sunt dogmele şi canoanele,decisiunele concilielor ecumenice, tradiţiunele bisericei naţionale, cuvintele celor mai mari învăţători al credinţei şi a acelor mal cu autoritate teologi ortodoxi. 1) Biserica nu există în virtutea unei constituţii umane, trecătoare ca omul, ea este de instituţie divină, este temelia primordială a societăţilor umane. Religiunea ortodoxă nu există în România! în virtutea voinţei legiuitorului din 1880. Ea este aci acasă la densa. Ea a descălecat aceste ţări, deşteptând un Radu Negru, un Dragoş, un Bogdan. Ea a însufleţit pe un Mircea, un Alec-sandueel bun, un Ştefan, un Mi hal, în luptele ior pentru neamul românesc şi pentru creştinătate. Ea a făcut ca un Constantin Brâncoveanu să'şl jertfească Maţa şi copil pentru lege şi moşie. Ea a întărit pe un Grigorie Ghica, la ceasul martirului. Ea ne-a scăpat în trecut, ea ne va scăpa şi în viitor de a-suprirea liftţior streine. Legiuitorul din 1800, recuuoscând Biserica ortodoxă de Biserica statului n'a făcut alt- i) Intre cari cu mândrie Românii pot număra unul din neamul şi sângele lor, Petru Moghila, fiul lui Simeon Moghila Voevodi Petru Moghila este marele doctor al teologiei ortodoxe moderne, vrednicul urmaş al părinţilor bisericei primitive. El a fundat Academia teologică a Kievului şi şcoala din Trisfetite din Iaşi. Vecinicâ pomenire numelui şi faptelor acestui mare bărbat, fala României şi lumina ortodoxiei. ceva de cât a recunoscut un fapt departe de a ! înfiinţa. Căci alt-fel ar fi fost în drept legiuitorul a declara într'o bună dimineaţa că Calvinismul sati Papismul sunt religiunea statului român, ceea ce ?iu este. Amestecul acest straniii de ale politicei cu cele sfinte, ar face să se mire cineva cum nu să vede strălucind în capul scrisorei pastorale, eram să zic circularei ministeriale, în locul numelui I. P. bale Calinic, numele puţin a-postolcsc al prea dibaciului nostru Vornic Bisericesc, Dimitrie Starea. Aceste obsers'aţii ta facem, numai ca chestie de convenienţă şi de formă, şi pentru liniştirea sufietelorcredincioase. Căci,alt-fel nu suntem no. ortodoxii cari vom tăgădui bine-facenle Constituţiei din 180(5. Păstrăm pentru această Constituţie nu numai respectul datorit le-gel fundamentale ui ţărei, dar încă o deosebită sufletească recunoştinţa, căci ea coprinde pentru noi cele mat scumpe chezăşii. Dupe ce, prin articolul citat de I. P. S. ea recunoaşte dreptăţile primordiale al Bisericei Naţionale, ea mai conţine o disposiţie nepreţuită pentru noi, adică ca «moştenitorul tronului va fi crescut în religiunea ţărei». Aceste două disposiţiuni sunt un zid puternic de apărare pentru credinţa noastră. In Ortodox. !• Paris. 10 Iulie. — Camera, după cererea ministrul agriculturii, a trimes unei comisiuni articolul întîiu al proiectului de lege privitor la suprataxa cerealelor. Acest vot e privit ca o amânare nedefinită a proiectului. Paris. 10 TuITe'. — GonTPte cfă Mon- tebello, ministru plenipotenţiar al Fran-ciei la Bruxelles, e numit ambasador la Constantinopol. Paris, 10 Iulie.—D. Bourrâ, vechili ambasador ai Franciel la Constantinopol a murit. Paris, 10 Iulie. — Toate puterile de pe continent, împreună cu Turcia, ah răspuns numai printr’o menţionare do primire a notei ruseşti privitoare la incidentul de la Bulun. Ele aşteaptă ca Anglia, care e cea mai interesată în chestiune, să desemneze atitudinea sa. Stclin. 10 Iulie. — Primul mare vapor german, pentru serviciul poştelor imperiului, Prussia, a fost pus în apă astâ-zî, în preseuţa d-lut Puttkamer, ministru de interne, a d-lul de Boetti-cher, ministru de stat şi a mal multor mari demnitari civili şi militari ce re-presintau Statele confederate. Dresdu, 10 Iulie.—Trenul de Postă Viena Dresdaaderaiat lângă Pirna. Trei vagoanes’adresturnat de pe o înălţime. Din fericire n’a fost nici un accident de persoane. Constanliaepol, 10 Iulie. — Cale indirectă. — Prinţul Bulgariei răspunzând la observa(iunile Porţii, a telegra-flat că discursu său ţintea numai a închide gura oposiţiunei, dar că actele sale n’au nimic de condamnabil. El a adăogat că va desemn», dupe închiderea Sobraniei, pe delegaţii săi pentru rcvisuirea statutului organic al Ru-meiiel. D-nu Onou însărcinat do afaceri al Rusiei, notificând Porţii suprimarea porlo-franculul de la Eatum, a spus că această măsură erea justificată de plângerile locuitorilor regiunelor vecine şi că Batum va deveni un port e-senţialmente comercia.. D. Onou a a-dâogat câ deciaraţiunea acestui porto-franc a fost un acispontaneu din partea Ţarului şi nu e stipulaţiune a tratulul de la Berlin. Poarta pretinde conirariui, că graţie consideră ca sigură transformarea Ba-turaulul în port de resbel. Rusia a cerul Porţii aulorisaţia pentru trecerea prin Bosfor a 3 torpiliere, ce se găsesc în Dardande, cu destinaţia spre Marea Neagra. Pofarta a retuşat până acum, pretextând câ torpilie-rele sunt bastimente de resbel. Rusia stărueşte invocând mai cu seama ca precedent, că Turcia a lăsat să treacă odinioară un torpilor austriace. Poarta răspunde că acest torpilor ne echipat erea destinat a figura la exposiţiunea din Posta. Se crede în general ca Poarta va ceda. căci Husili poseda numeroase mijloace do presiune, între altele, plata despăgubirilor do resbel. Trimiterile de trupe turceşti la graniţa serbo-bulgara urmează, aceste trimiteri se urcă la 30 do mii de oameni. Ca uo alt semn de nedemobilisare 89 aşteaptă o iradea imperială ce autoriză comanda unul crosor (îneruţi-şătorj repede în Anglia şi a li torpiliere la o casă germană Schechau din Homling. Paris, li Iulie. — Se priveşte ca probabil în cercurile diplomatice numirea d-lui Cambon ca ambasador ia Roma, înlocuind pod. Deerais, ce s’ar numi ambasador la,Viena. Bruxelles, 11 Iudie. — D. Maiou, fost ministru a murii. .Vis, li Ini ie. — Regele a sosit eri seară însoţit de toţi miniştrii. Scupcina va ti deschisă mâine. lioinu, li Iulie. — Buletinul sanitar a! regatului, arată pentru ziua de eri 121 caşuri de cholerâ şi 54 decese. FESTELE DL LA CAP SETOTE Adesea ori am văzut pe colecti-viştiinoştri lăudânduse pentru pretinsele progrese şi îmbunătăţiri a- duse în unele ramuri ale autorităţeî guvernamentale, dar nicâerl uu’ţ vedem lăudându-se pentru administraţia ior; mai mult de cât atâta: udesea-ori plingerile au fost atât de numeroase şi grele în cât chiur ziare amice ale gu vernil Iui au fost silite a constata reul şi a’l critica. Acurn.se naşte întrebarea: care este causa pentru care vedem reul în fie-care zi crescând ? Dupe noi, causa principală este modul cum de sus in jos, în fiiiera administrativă, nimeni nu’şî dă osteneala d’a ’şl face cu sfinţenie şi conştiinţă datoria şi fie-care, de Ia ministru până Ia primarul rural, lasă lucrurile se meargă de la sine, prin puterea dobândită. Gel mai bun exemplu al acestui adevăr îl găsim privind la cele ce se petrec prin ministere. In tot timpul sesiunilor parlamentare toate cestiunile remân nert-solvate, toate afacerile stau baltă. Dacă întrebi pe ministru (când printr un noroc extraordinar ai putut pătrunde până la densu) care este causa acestor amânări continue, el îţi răspunde cu cea mai mare nepăsare că această inactivitate aste re-sultatul situaţiunei excepţionale în care se află în cameră ; câ interesele particulare nu pot veni de cât în al doilea rând şi, că cestiuni private, vor fi tot-d’auna amânate dupe sesiunea parlamentară. 0 răbdare neclintită a fost şi a rem&ş principala virtute şi tot deodată princfpalul defect al poporului nostru. Esplicârile date de ministru. dacă nu satisfac pe public, natâ prin atâtea lupte şi plec în vilegiatură. Esemplul dat de dânşii este imediat urmat de o mare parte din impiegaţii inferiori. In scurt timp ministerele devin pustii şi abia rămân câţi-va impiegaţi subalterni prin birouri. In tot timpul acesta nici nu mai e vorbă de afacerile rămase în suferi aţă; ele se amână fără a se şti când vor veni la rând. Epidemia ce bântue Capitala se întinde îndată r ■ prin farmec tn toată ţara; prefecţii, sub-prefecţiî. primarii, toţi îşî dau luesul de a’şi lua o vacanţă cel puţin de o lună, dacă nu mal mait. Această nenorocită deprindere se pan- •• şl de naturală la noi, câ un funcţionar nu poate, în lunele de emigraţiune politică sau administrativă, se rămfte în reşedinţa sa fără ca să piarză tn ocbii unul oare-care puhiic, din prestigiul seu de depuşilor al unei părţi din puterea statului. Chiar miniştrii noştri din sUriu-nătate nu sunt scutiţi de această boală. Mai mult de cât nn titular de legaţiune a părăsit postul seu, şi cea ce este şi mai grav, fără să fi putut cel puţina fi înlocuit de primul şefi secretar,acesta chiar fiind In concedii! safi transferat,fără ca succesorul seu se fi venit la loeuljdesti naţiune! lui. şi cu toate astea cel mai simplu bun simţ comanda representanţiior noştri de a nu ’şi părăsi posturile, în momentul când cestiuni importante sunt pe tapet şi când presenţa lor poate fi de un oare-care folos pentbu ţară. Dar atât miniştrii noştri în străinătatea cât şi representanţii guvernului în ţară, Îşi regulează acţiunea lor după impulsiunea ce primesc din Bucureşti. Abia vin vacanţele şi ei, întocmai ca colegianii, părăsesc capitala cu trenul cel mai accelerat, fără se se gândească oâ odată plecaţi, esemplul lor este urmat de inferiori, nu numai în capitală dar în toată ţara, ast-fel că administraţia, este mai nulă, mersul afacerilor este întrerupt, maşina guvernamentală în-tr'un cuvânt nu mai funcţionează. De la centru,răul s’a somunicatla inferiori şi s’a propagat prin judeţe. Cea mai mare parte din prefecţi au luat ca normă, spre a nu se compromite şi a nu se pune rău Cu unul sau cu altul, d’a nu se ocupa de nimic şi d’a încredinţa mai toate facerile administrative di rectorul al. care la rîndul sâfi. let' încrede ufruf şef de biurou şi aşa mai la vale. Prefectul face politică cu deputaţii influenţi. Mulţi prefecţi nu cunosc districtele lor; în unele părţi ale districtelor nici n'afi pus piciorul; sub-f»re-fecţiî lăsaţi în voia lor fără nici un control, devin nişte mici satrapi aî pdpu-laţiumlor rurale. Ast-fel, în loc d’a fi sprijinul administraţilor săî şi călăuzul intereselor lor, apărătorul nevoielor şi trebuinţelor lor, subprefectul devine o adevărată plagă. Mergând mai In jos in filiera administrativă, toate aceste rele se resfrîng asupra comunelor şi primarilor. Aci, pe o scara mai mică dar încă mai simţitoare, găsim o reproducţie fidelă a celor petrecute prin ministere, prefecturi, şi sub- î! fac cel puţin se aştepte sfârşitul , r--------, v.____ sesiunei camerilor şi sosirea vacan- I prefecturi ; tot aceiaşi procedură, propunerii de alăce”Bitumul un porte- j ţelor parlamentare. j te t acele recoltate, tot acele efecte franc, Rusia a obţinut âe la Berlin oare- , Dar cu vacanţele parlamentare j desasţroase pentru public. Singura cari concesiuni în schimb. — Poarta e de acord cu putarile.-Mngrijirea dom- încep şi vacanţele afacerilor. Lupta a fost crâncenă, miniştrii au nevoe neşte în cercurile oficiale otomane cari de a'şi îndrepta sănătatea sdrunci- www.dacoromanica.ro osebire psle câ, dacă greşelile se înmulţesc peste măsurii, dacă reul deviue prea strigător, cîte un pci- 2 EPOCA — t IULIE Diar se ostndeşte, câte un consiliu comunal se disolvâ. Oare aceste mesuri sunt suficiente? Holul administraţiei este Înainte de toate preventiv; nu e destul numai se se osîndească acela care a comis reul ; trebue mai ales prevenit reul. Dar cum se poate pretinde o acţiune într’un sens bine-facâtor de la nişte guvernanţi care n'au alt scop de cit căpătuirea unor favoriţi şi mănţinerea lor la putere prin or ce mijloc, fie el cât de conrupl. Cu ce drept pot ei si- ceară zel, onestitate, conştiinţă în împlinirea datoriei de la inferiorii lor, când ei singuri daii esemplul cel mai sfruntat de demoralizare ? Nici o dată zicâtoarea populară că, «peştele dela cap se ’mpute»n’a fost mai la locul ei! NĂSCOCIRI OFICIOASE Dibaci mai sunt, o mărturisim, ofi cioşii noştri!. Dintoate ştiti setraga folos. Aşa, vedem de un timp Încoace pe toate zidurile capitalei lipite afişe, (le i roşii,fie galbene s’ati albastre, prin care publicul este tnvitat a cili cutare foaie guvernamentală,cariconfine noutăţi interesante. Când e vorba de intrarea în tară a trupelor ruseşti, cftnd de is-bucnireaapropiatăa unui resbel In care şi România este cheemată a juca un rol InsemnaLc&nd de mobilisareaarmate! noastre,şi muitealtele.Seînţelege ca toate aceste ştiri sunt mincinoase. Publicul inteligent nu să laşa să fie înşelat, ştie că nu trebue să ia tn serios cele conţinute In foiţele guvernului,cari cftnd nu spun minciuni la adresa opo-ziţiunel, spun minciuni asupra politicei din afara, căci despre situaţiunea din Intru nu le prea place să vorbească. Alţii Insa mal naivi cred afişele, cumpără jurnalul şi scopul este atins. Dar pentru astă dală pianul oficioşilor merge şi mai departe. Ţara este nemulţămită, este agitată, toate merg răti, şi mizeria este la culme. Opoziţiu-neacftştiga teren,banda guvernamental* nu lndrasneşte a se arăta. Ţoala lumea o ştie şi guvernul chiar o simte. Ce s a gândit ei atuncea pentru a da opiniei publice o altă direcţiune,casă nu se mal ocupe de afacerii* interioare? Afacerile exterioare părea un teren preţios. Ueaci exagerarea primejdielor ce ne lncon-joura din afară, de aci vorbele de un resbel apropriat, intrarea armatelor ruseşti, ctc. C» se pregăteşte ceva tn Orient, că un resbel este posibil cine o tăgftdueşte.dar de acipftna a afirma un asemenea lucru este departe. Ca un jurnal independent se exagereze ştirile, se dea informa-ţiunl cari sunt poate premature,acestea este permis şi conform rolului ce el are de a ţine publicul în curent cu toate sgomotele ce se ivesc, dar ca oficioşii să faca 8căsta,ca în loc de a linişti opinia publică, în loc se restabilească informa-ţiunile exagerate, foile guvernamentale răspândăscăîntr'adins ştiri mincinoase, FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 37 fortune ou boisgobet VELULALBASTRU (Urmare) — Numai să nu fie goală. Dar opro-pos de Sacha, ce crezi de acest copil care ’şl a atras atât de repede toate Bimpatiele acestui bun Meriadec. — Cred că e prea deştept pentru vftrsta Iul. — Da.... inteligenţa nu ’i lipseşte, dar nu simte de loc. Ochii lui rămân uscaţi când i se vorbeşte de mama sa. El ştie acum că nenorocita este espusa la Morgue. înţeleg ca el să nu ceara a o vedea, dar el nu se Îngrijeşte chiar de a şti ce se va face cu corpul ei. Nu se gândeşte de cât a 'şi răsbuoa pe tatăl său. — Tatăl său? nu.... el îl rcneagâ. El a spus foarte desluşit ca Paul Con-stantinowitch a Înlocuit pe un mare domn cu nişte mart epolete. Ceea ce înseamnă că acest Paul n'a fost de cât amantul contesei. — Poate ca el să nu ştie bine a-ceasta. Dar eti grozav mă tem de sinceritatea acestui ştrengar precoce. — Prea precoce în adevăr, pentru câ eu aş jura că el s a amorezat de fata este un lucru nepomenit. Şi şti ţi Ir. ce scop ? Pentru a începe In curând un cântec pe ia care l'am auzit deja prea des : Evenemente grave se pregătesc, ţara este tn primejdie, toate pasiunile politice trebue să tac» înaint-a pericolului naţional, toţi trebue să ne grupăm înprejurul tronului şi a d-lui Brâtiunu, ca se scăpăm tntftiu (ara şi apoi iar să n-luam luptele interioare. Prea des am auzit acestea şi nu se mai prinde. Guvernanţii noştri vor să distrugă tenţiunea publică de la planurile pe cari le urzesc în complicitate cu protectorii lor străini şi. In acest scop, răspândesc tot felul de sgomole. unul mal straniu de cât altul. Dar lumea cunoaşte In deslul aceste manoparl pentru a nu câdpa în cursă. B. DECRETE —Se deschide pe seama ministrului de interne un decret extraordinar de lei 20.000, pentru întâmpinarea cheltuelilor necesare cu instalarea unul spital provisorifi tu barocele de carantină de la Giurgiu, tu cere să se caute bolnavii de pelagră. — D-nil doctori Al Racoviceanu , Al. \ Boicescu, N. Baican, Sterie Argeşeano. Du-mitrescu Marin, C. Penescu, U.Greceseu şi N. Kvian, actuali medici secundari tn serviciul spitalelor eforiei, sunt nu.mil,i definitiv. tn arătatele posturi. — b. Ştefan Petrescu, şef de biuroti în cancelaria prefecturel judeţului Prahova, osie autorisat să îndeplinească provisoriu funcţiunea de director al acelei prefecturi, până la numirea definitivă a titularului. — D. Atighel Solarele, licenţiat tu drept, fost judecător, s a numit tn funcţiunea de secretar pe lăngă inspectoratul general al creditelor agricole din ţară. CRONICA TFtEI SUTE GRAME ! Pe când monsignore Palma dă din picioare şi din numde săti pentru n face propagandă papistaşe în România, însărcinând pe părintele Hadu să facă ţandăra biserica ortodoxa, colonelul Pastia, directorul poştelor şi telegrafelor, lucrează pe capete ca să nibft dreptul să i se înscrie numele cu litere de aur tn catastiful lui Păcală. Ceea ce vă istorisesc aict, *’a Întâmplat zilele trecute, chiar în localul din strada Doamnei. Poate să fie unii bine de o lună de cftnd căldurele cele mari ati dispărut aproape cu desăvârşire, visilftndu-ne numai din cftnd tn cftnd, tocmai cu un colectivist care având mal multe slujbe, nu se poate ţine, regulat, de toate. S'a mal observat că toate oraşele din ţară aQ primit în acest interval, drept dar de laDumnezeG, o ploaie tnso(ită cu piatră atât de voluminoasă tn cftt 1nvă(aţil de frunte afl susţinut că compania de peatră Quenast din Belgia, are un deposit şi pe lumea cea l’altâ, din care ne trimite câte o mostră. In sfârşit, or care ar fi căuşele acestei calamităţi, ea a năvălit zilele trecute şi asupra oraşului Severin. Pe la orele patru după amiază, şeful staţiei telegrafice din acel oraş a şi încunoştiinţat pe direc(iunea centrală câ asupra oraşului Severin a căzut piatră în greutate de trei sute grame bucata! Trei sute grame, nu este glumă, şi numărul sună atât de mare la urechile inspectorului general, In cftt chemă imediat pe uşierii porunci să meargă la gheţăria din faţa adminis-Iruţiutiel poştei, să pue să se cântărească q bucată de gheaţă In greutate tocmai du trei sute grame, şi să’I o aducă. Inspectorul general llerişescu dorea să aibă o idee cât se poate de exactă despre volumul unei bucăţi de trei sute grame. Guriositatea aceasta era mal mult de cât naturală din partea unul om obicinuit din mica'i copilărie să citească toate depeşele şisăcunoască toate secretele. Uşierul execută porunca în cîte-va minute şi să întoarse cu pas iute ţinând In mână o tavă pe care se detuna bucala de gheaţă în greutate de trei sute grame. Pe sc»ra cea mare. el se întâlneşte nas tn nas cu colonelul Pastia, care simţi că se deşteaptă tntr’tnsul eţ/ois-mal săd naţional din care trimisese o- dinioară câte-va mostre ministrului şefi respi'cliv. — Unde te duci cu gheaţa asta ? întrebă colonelul Pastia. — Sus la d. inspector general. — Şi ce este ghiaţa asta ? — E ca piatra care a căzut la Se-i veriu. ; In data ce auzi aceste din urmă cuvinte, colonelul Pastia smuci tava din mâna odăiaşului încremenit, se repezi în cabinetul său de lucru şi telegrafiâ f. f. urgent d-lui I. G. Brătianu, preşedintele consiliului de miniştrii : «Sunt în posesiunea petrei care a căzut la Se-, verin! Răspundeţi ce să fac cu dânsa ?» Apoi liniştit şi mulţâmit ca omul care 'şl-a făcut datoria cu prisos, convins chiar că preşedintele consiliului ’I vii ţine seamă de atâtea isteţime, şi’l va numi poate general de miliţii ca pe alţi confraţi ai săi, colonelul Pastia aşteptă nerăbdător răspunsul ministrului. Peste cinci minute, directorul poştelor primi următorul răspuns de la stăpânul ?ăti:« Trimiteţi-o la inuseu... din preună cu d-v. I» Mas. PARTEA EXTERIOARA Francii».—Paris, 9 Iulie.— Atentatul întâmplat la Camer», chiar în momentul când se ridicase şedinţa, a produs aici o mare ferbere. Din norocire n’a fost nici o victimă. Individul după ce a fost arestat, a fost dus Înaintea Gesturel şi după vorbele-I nelegate şi fără şir, se conchide că e un nebun. A fost imediat predat Poliţiei. GâţI-va deputaţi susţin, că ar fi văzut stând în galerie lângă atentatorul, un bărbat, care dupăsăvârşirea atentatului, a fugit fără a ’t se putea da de urmă. —x— păzitorului turnurilor. N’are rău gust muscoiul....Ea este foarte frumoasă şi mi se pare că ea ţine la d-v. scumpul meu camarad. — Nu cred, d; r sunt sigur câ Meriadec o iubeşte şi nu mă supără de loc aceasta. Ea este cuminte, şi dacă ar lua-o de nevastă, nu ştiu zău dacă nu ’l-aş aproba. — Şi eu sunt absolut sigur că ea nu ’l va vrea. — Iată un vin de care nu le poţi sătura zise Fabreguelle. golindu’şî din-tr’o înghiţitură paharul său. Acesta îţi dă curagiti şi mă simţ gata a face eti singur ceea ce trebue să facem câte-şl trei. Eu sunt ca soldaţii englezi cari numai atunci se bat bine când au sto-machul încărcat, voiti profita de oca- j siune pentru a merge imediat contra I inamicului. — d-voastrâ unde o să vă duceţi de aci ? — La Hotel-Dieu. Trebue să fiti acolo pentru contra visita şi pe urmă voiti să văd pe tatăl Verdiere pentru ca să şt.ti dacă este vre-o speranţă de scăpare. ’Mi-e frica Insă că nu va scăpa. — Eti voiti pleca îndată în strada Marbeuf. — Dute, dar fii prudent. Un pas greşit ar perde totul. — Nu mă tem de nimic. Voiti deschide ochii..... A! iată că bătrânul pleacă. Dejunul nu ’l-a costat scump. Vecinul în adevăr, dett cincl-zeci de bani chelnăriţei şi se Îndrepta către uşe cu ziarul în mâna. — Nu ’ţi spuneam eu, el habar n’avea de noi, zise Fabri-guette. Dacă ar fi fosl spion, el ar mal fi stat pentru a ne spiona. El este în adevăr surd şi n’a auzit nici un cuţjânt din convorbirea noastră. In sănătatea d v. prietene ! — In a d-v.! şi reuşită ! respuuse Daubrac care nu împărtăşea de locilu-siunile prietenului săti. Dejunul sc termină fără incident. Fabreguelle ar fi voit pentru a ’l complecta să ia afară din restaurant cafeaua şi romul, Daubrac însă nu vru şi I el luară cafeaua la masa unde dejunaseră. Artistul mal bău un pahar de rachiu, internul plăti şi esirâ tmpieunâ. Bulevardul Saint-Michel era foarte a-nirnat, cum este tn tot d’auna la orele când studenţii iş. fumează ţigările şi beau bere înaintea braserielor. Bătrânul care neliniştise un moment pe Daubrac nu se mal vedea şi daca a plecat de când eşise, el trebue să fi ajuns departe. Fabreguetle propuse internului de a ’l conduce până la IIotel-Dieu, dar el refuză. El era grăbit de a pleca şi nu maî avea nimic de spus pictorului pe care avusese destul timp a ’l studia şi acum 11 cunoştea în fond. Nu I’ venea Insă să ’l lase fără nici un ban în pozunar şi ’i oferi, cu titlu de împrumut, o frumoasa piesă de cinci lei care fu primită fără multă ceremonie. Englttern. - Londra. 9 iulie.— Precum e bine ştiut ca nici o dată englezul nu se ocupă cu două cestiuni politice şi de oare ce afacerile din năunlru primează pe cele din afară, atât publicul cât şi presa, nu mal dâ azi nici o importanţă cestiunei Hatumulvi. Dova da câ nici un ziar nu tratează aceasta cestiune In articolul său de fond. Go-respondentul Iul "Times» din Paris, amintind purtarea Iul Bismark la congresul din Berlin, se încearcă a conchide câ procedarea Ilusiel ar fi o ofensă tot atât de mare adusă Germaniei cât şi Engliterel, şi ar tl dar de dorit că principele de Bismark să protesteze contra călcării acestui tractat pentru care el însuşi a garantat. In ceea ce priveşte alegerile, din 515 aleşi 309 sunt contra şi 200 pentru politica irlandeză a lui Gladstone, şi chiar dacă toate circomscripţiunile vor mal alege partisanl d’ai lui Gladstone, totuşi Conservatorii vor avea majoritatea In Camera Comunelor. din influenţa ei ’î-o dă funcţiunea, luând diurna şi stând la moşia sa. St. Pleşoianu, (J. V. I. Pleşoianu, C. C. Pleşoianu .V. r. P/eşoianu. * Se speră, zice Homdnia liberă de azi că convenţiunea comercială cu Turcia se fie terminată până mâine. D. Sturzii este aşteptat pe Joi. * Vinătul şi pescuitul. In urma numireî d-lui colonel Biboseu în postul de mare maestru a vcnelorilor regale, aflăm că d. Ştefan Belu, socrul d-lui Câmpi-neanti va fi numit mare maestru a pescuirilor regale. n D. Furduescu, prefect de Prahova, a fost primitori Duminică do M. S. Regele. —x— (Jngaria.—Pesta 9 Iulie.— Lui «Ne-mzet» i se scrie din Bucureşti: De câteva zile se află aci mal mulţi ollceri superiori ruşi,cari, precum ni se asigură, sunt veniţi pentru tratarea unei conven-ţiunî, care să asigure trecerea armatelor ruse prin România în cas când Rusia ur vrea să ocupe Bulgaria. Rusia a făcut deja guvernului Român mai multe propuneri în sensul acesta şi din această cauză chiar a avut loc In Sinaia un consiliti de miniştri sub preşedinţia Regelui. E pentru prima oară ca în timpul vacanţelor şi la reşedinţa de vară a Regelui să se ţie un consiliti de miniştri şi lumea e cu atât mal îngrijată cu cât concentrarea trupelor tn Basarabia coinci-dează cu proiectul pentru ocuparea Bulgariei. INFORMAŢI UN I D. Baron de Mayr, ministru al Austriei, s’a întors erl seară de la Braşov şi a avut azi o lungă Întrevedere cu d. Ferikidi, care i-a a-dus un răspuns la nota ce ’i-o îm-mânase ministrul Austriei. * Primim următoarea depeşă din Zatreni (Bimnieu-Vâlcea) : Art. 28 din Constituţie recunoaşte românilor dreptul de petitiune. Sub prefectul Lâcustenudin Valcea a impus primarului Roşiile obligaţiunea a ImpedeCH acest drept, primarul violat forţa armată domiciliul. Răpit petiţiunea semnată ca de 200 locuitorii din propria lor iniţiativă către M. S. Regele. Arestat deposituriî petiţiuneî, sustras originalul ei şi anecsat iscăliturile la altă petitiune ca prin aceasta se ’şl consoleze posiţia sdruncinalâ către prefect ignorând că cu aceasta maî rcu il compromite. Numitul sub-prefect nu face administraţie ci numai abusuri.resultând !WI\Cll\!LK COIiniYISTILOR Domnul Nicu N. Vlaicu mare proprietar al judeţului Covurluiu. fost redactor al ziarului gălăţean Poşta şi membru al partidului liberal-con-serrator, ne trimite scrisoarea ur- mătoare : Domnule redactor, Reîntors de la ţară, maî mulţi amici ’mî ati arătat organul principal colectivist din Bucureşti, — pe care nici • odată nu’l citesc, — sub denumirea fie Voinţa Naţională, tn care am văzut mat multe articole privitoare la întrunirea oposiţtei de Dumineca trecută. Am remas înmărmurit de cutezarea I şi neruşinarea acelui ce ati scris zisele | corespondenţe, precum şi acelor care ! le-al primit spre publicare. Născocirile cele mul infame şi maî j defăimătoare asupra Intrunirei, invec-1 tivele cele mal greţoase asupra conceta-i ţenilor mei şi a mea, care am participat i la întrunire şi banchet, tot arsenalul \ de minciuni şi calomnii, de care azi dispun In genere, cu abundenţă, toţi colectiviştii, m’au făcut a lua pana şi a răspunde următoarele : • Le declar de mincinoase, calomnie-toace si insultătoare, zisele corespondenţe din Voinţa Naţională; pe informatorul Voinţei, care n’a avut curagiul a să iscăli, II califică de itn miserabil şi un laş; cftnd voiti afla cine'i să fie sigur că lecţiunea pe care îi voiti da,va fl precum merita o canalie de atare speţă.» Iar redacţia Voinţei Naţionale, care a-cestel corespondenţe ’i-a dat loc în primul Bucureşti, de nu le va arăta cine e autorul şi va voi să ia de adevărate şi asuprâle acel articol, cum şi cele-1 alte corespondenţe, atuncea să primească aceleaşi epitete pe care le dati ticălosului săti informator din Galaţi. Atât pentru azi. Redacţia ziarului Epoca, este rugata a primi din pirtemî frăţească strângere de mână. Meu X. Vlaicu Strada Mavramol, No. 27. Galaţi 29 Iunie, 1886. Pictorul rămânând singur se grăbi a o schimba pentru a ’şl cumpăra câte- ! va ţigări de cinci centime, aprinse una şi se îndrepta încet spre Champs-Elv-sâes. mergând pe cheiurile din partea dreaptă. De mult timp nu se mal simţise el atât de dispus şi atât de bine preparat pentru a încerca aventurile cele mai j periculoase. Nu ar li avut frică de toţi boeril din Rusia şi de toţi marchizii din Spania. El avea de altminterea tot ce trebue pentru a aduce la un bun sfârşit o es- j pediţiune ca aceasta: un sânge rece ad- j mirabil, o limbă foarte deslegată şi un talent special pentru a face să ’i vorbească totul oamenii pe cari li întâlnea. Parisian din naştere, el cunoştea până în colţurile cele mal ascunse acest Paris din care nu eşise nici odată şi lungul obiceiti de a trăi din espedinte ■ II făcuse foarte Indrăsneţ şi îndemâ-natec. Pe lângă acestea-îi plăcea foarte mult să faca pe poliţaiul, să alerge Încoace şi In colo, să păzească la poarta vre unei case, să privească pe trecători. Aceasta era ocupaţiunea iul obicinuită când n'avea de lucru şi când se plictisea cu pescuitul- Şi de astă dată ei se găsea in cele mal bune condiţiuni pentru câ avea cinci franci In pozunar; cinci franci! cu care putea plăti maî multe pahare cu absinlh şi chiar a trata pe cine-va pentru a scoate de la el, graţie acestei politeţi, desluşirile ce el le căulă. Ast fel el nu se Îndoia de loc de reuşită, şi ’şî lua un aer triumfător din ’nainte. El vedea deja cum va uimi, cum zicea el, pe Daubrac, Meriadec, Rose Verdiere şi chiar pe căpitanul, când le va spune că a descoperit din-Ir’o dala casa In care Sacha a dormit. El fşi închipuia ca această casă trebue să fie o zidire părăsită, dupe cmn multe se văd tn multe cartiere, urate antreprenorii se ruinează construind case care nu se închiriază. Nu era absurdă această închipuire, de oare-ce străinul care s'a scăpat de femeia şi copilul săti, ar fi putut foarte bine, să închirieze pentru câte-va zile şi să mobileze una din aceste case. Depindea de el acum pentru ca s'o recunoască Intre cele-âlle şi ca sa intre înăuntru. Fabreguelte cu lungile lui picioare, ajunse curând tn piaţa Concorde de unde apucă pe mareo alee Champs-Ely-sâes, unde câte-va ore mai târziii, fesul lui roşu ar fi făcut mare sensaţie- A-cum el nu Întâlnea pe aci de cât Englezii cari se plimbati şi grooml cart plimbau caii stăpânilor lor. El trecu dar fura să fie observat şi uitându-se din când In când Îndărăt se asigură ca nimeni nu ’l urmăreşte- In unghiul strudei Marbeuf, el ’şi a-runca ţigarea care se sfârşise şi o înlocui cu pipa sa,cu scop de a'şi da tncâ mai bine aerul unui pictor de case, care 'şl cauta de lucru. (Va urma) www.dacoromanica.ro EPOCA — l IULIE 3 PUBLICITATEA ZIARULUI „EPOCA < < Tlraglu 5,000 de fol ANUNCIURI SI RECLAME Anunciurl pe pagina IV, linia ! 30 bani Anunciurl şi reclame pe pagina III linia 2 lei. 1 Primim din partea d-lui Lerescu, următoarea scrisoare: Braila, 28 Ianuarie, 1886. Domnule Redactor Unul din funcţionarii publici de aici 'ml a pus în vedere o scrisoare Inserata !n Voinţa Naţionala, dar care ar purta mal nemerit titlul de Sprijinitoarea Colectivi-tatei Exploatatoare, scrisoare tn care esle implicat numele med, aproposito de prii-mirea entusiastă făcută în Galaţi, iluştrilor capi al oposiţiunel coalisale! Prin a-ceastă faimoasă scrisoare, autorul pe care redaeţiunea jurnalului II taxează de corespondentul e! ordinar, alirmâ două lucruri: 1 că m'auzit calificând do beţive pe numeroasele persoane ce ad participat la manifestaliunea în cestiune, şi 2 că această declarai,iune am făcut’o în faţa unor persoane de considerai,iune cari mut pata a a-testa veracitatea aflrmărel sale, ducă eu aş cuteza să neg. Fără să mă cobor a mă scuza de o acu-sal.iune scornită do cel interesaţi a susţine pe d. I. C. Brălianu, capul colectivi-vitaţel exploatatoare. într’un jurnal {întreţinut din fondul reptilelor şi care esle o calamitate {pentru punga funcţionarilor publici şi chiar a împiegaţilor, mă mărginesc a întreba: I. Cum m'aşfl putut ea expune,—în faţa mal multor persoane de considcraţiune cu cari, în toi timpul cât am reşezut în Galaţi am fost tn zilnice raporturi, — că am locuit în acea urbe opt ani, pe când în realitateacest spaţio de timp se [reduce numai la 30 de luni de zile? II. Cum se face că,— persecutat şi con-stderat ca un om de nimic de d. I. C. Bră-tianu şi de toţi sateliţii lui,—să se invoa-ce, de apărătorii salariaţi al cetei asupritoare, mărturia mea emanată de la unul din bărbaţii cu mare greutate în ţară? III. Ce încredere poate inspira lauda individului ce a redactat scrisoarea c ă are martori pregătiţi dinainte cu cari s6 probeze că am pronunţat cuvintele ce’1 place a 'ml atribui ? Mulţumindu-vâ prin anticipuţiune pentru inserţiunea acestor explicaţiunl, primiţi, ve rog, domnule redactor încredinţarea prea distinsei mele consideraţiunl. I. C. Lerescu FELURIMI I n nou pretendent la tron s'a ivit In Franţa; acesta este infantele Jean Garol Maria Isidor de Bourbon, născut la 1822, tatăl pretendentului spaniol Don Carlos şi un urmaş al ducelui Filip d’Anzion, care era un nepot al lui Ludovic XIV’. Proclamarea solemnă a ducelui Jean d’Anjou s'a făcut Duminica trecută seara lntr'o adunare din Paris, visitată ca de 500 persoane, aşa numiţi Blancs d’Espagne. Au asistat la întrunire toţi amicii personali al comitelui Chambord şi câte-va dame de onoare ale contesei. Toţi oratorii au vorbit violent contra Orleanilor. Vicontele d'Andigne a zis : «Unii întreabă de ce regele legitim nu s'a adresat către Franţa, pentru că n’a venit timpul ; dar eu am deja în mâna textul declaraţiei, pe care regele Jean o va adresa Franţei.» In fine s'a semnat un protest contra manifestului comitelui de Paris. • 9 9 Electricitatea. — Foile streine spun, că de curând s’afi Introdus şi în insula Margaretta băile electrice. Baia electrică este un factor puternic de vindecare, compus din combinaţiunea fericită a trei elemente importante; electricitatea, apa şi căldura. Mai multe celebrităţi medicale au visitat secţiunea hydro-electrică din insula Margaretha, au făcut experimente şi chiar băi şi s'au pronunţat unanim în favoarea aplicării electricităţii, cu o localizare precisă a cureetulul asupra unor anume părţi ale corpului, în unire cu apa termală, folositoare contra diferitelor boale: de nervi, reumatism, slăbiciune, etc. • 9 O mica omoritoure. — La Berlin In ziua de 9 Iulie st, n. o fată de ÎS ani a omorîl o fală de 31/2 ani şi după ce îl a luat cerceii a aruncat’o pe fereastra unul geamlîc. • • O slet» cazul». — Foile franceze spun că faimoasa curtezana din timpul imperiului al doilea. Engleza Cura Pe-arl a murit. Cora Pearl, o frumuseţe curat britanică, era pe cât de frumoasă pe atât şi de defăimată. Ea a captivat pe mulţi oameni celebrii, şi chiar şi regi se svârcoleafi la picioarele ei. Ca cel mal cunoscut e concubinagiu! el cu prinţul Jerorne. Cu toate că ea dispunea de averi colosale, totuşî, din causa risipelor nemărginite, ea a murit săracă. lntr'o ast-fel de stare a ajuns în cât anul trecut ea 'şl a tipării «Memoriile» numai şi numai precum însă-şi spunea, poate va câştiga ceva bani cu ele. • m Bucuria slugilor.—Cu ocazia aniversarei Je 20 de ani a bătăliei de la Koniggratz, un jurnal german din Berlin a reîmprospătat următoarea tntâm-plare: Un glonţ sdrobise piciorul comandantului corpului al IV din armata austriacă. Generalul fu amputat în-tr’o casă de ţâran, fără ca sâ zică un singur cuvânt de durere. Dar servitorul lui bâtrân, plângea amar, asistând la operaţiunea medicilor.—«UitaţivC la el cum se preface,—zise generalul rănit de moarte, îmi urlă ca un lup, şi eu ştia ca-I pare bine, ca de aci înainte va avea sâ'mi cnreţe numai o cismă.» TELFURUIE \\\\ STREIVATATE l’csl». 10 Iulie — Pester Lloyd zice că numirea d-lul Hitrovo, fost agent diplomatic in Rulqaria. ca ambasador rusesc pe lângă Curtea din Bucureşti, şi a d-lui Isvolsky, fost secretar al le-gaţiunei ruseşti din Bucureşti, ca agent diplomatic în Bulgaria, treime privită ca un noii succes a Panslavismului. Agitaţiunea d-lui Hitrovo contra Prinţului Alexandru e foarte cunoscută şi banii adunaţi in Rusia prin mijlocirea d-lui Isvolsky pentru propagarea ideilor pan-slaviste 'şi a ajuns deja ţinta. Amândouă numirile au produs atât iu Bucureşti cât şi în Sofia o impresiune neplăcută. Berlin, 10 Iulie. — Ştirile curh că Buşii fac pregătiri pentru ocuparea Bulgărieî nu sunt luate aici in serios. Se crede că aceste svonurî sunt dinadins respdndite, pentru a impresiona pe par-tisanii Rusiei iu Sobrania Bulgară şi poate chiar spre a încuraja pe Ruso-fiii pentru mai târziii. Berlin. 10 Iulie.— Dupe o corespondenţă a ziarului «Vossische Zeitung» din Petersburg se crede că Rusia, in loc să întrebuiţeze forţa brutală pentru trecerea armatelor sale prin România, va continua din contra intrigele sale contra prinţului Alexandru şi chiar va căuta să-l depărteze. Cât de stranie pare ştirea dată de »C'zas» asupra intrevedereî a celor trei împăraţi, totuşi «Naţional Zeitung» o afirmă şi spune chiar ră Kiei sau Ko-nigsberg va fi locul întrevederii. Paris, 10 Iulie. — Dupe ştiri private sosite aci, Puterile continentale ar fi sfătuit pe Turcia ca se ateste numai prii-mirea notei ruseşti iu privinţa cesliunci Batumuluî şi se aştepte pâine ce En-g litera care e special interesată în a-ceastă afacere îşi va da conclusiunea. Constantlnopol, 10 Iulie. — N. F. P. scrie: Sunt deja vr’o câţi-va ani de când guvernul rusesc a început a întări Fatumul, atât ca cetate continentală cât şi ca maritimă. S’a mărit fortul Burun-Tabia, care stăpâneşte portul şi partea maritimă, şi fortificaţiunile in spre continent sau întins până la Tschurnksu. Asemenea s'au construit o mulţime de ateliere. în fine s’a mai pregătit 3008 Torpile şi Va înfiinţat un corp special de torpilări pentru apărarea fortului. Petersburg, 10 Iulie. — Momentul pentru ridicarea por tulul-franco de Ba-tum fiind bine. ales, în cercurile de aci nu se aşteaptă la un protest energic din partea Angliei. In cas însă al unui succes in alegera partidului tory se \va putea întâmpla insă o schimbare de vederi la cabinetele ie la Viena şi Berlin. De o cam-datâ se pune numai puţin te-meiu cerereî că această chestiune va fi sancţionată de Europa. • «Novoie-Vremyan crede ca diplomaţia din Viena convinsă de mai nainte de desaprobarea Rusiei, voeste a crea cu chestiunea Batumuhu un precedent spre a şl anexa definitiv Bosnia şi Herţtgo-vma fără sancţiunea Europei. ŞTIRI MĂRUNTE Publicând în numărul nostru de la 28 lunia o scrisoare prin care se acuza directorul şcoalel comerciale cum că, contrar regulamentului, n'ar permite elevilor să şl corige notele rele obţinute la mal mult de trei studii, d-uu I. P. Licliri-dopol, direclorul acelei «riale, ne comunică că această măsură « re scrisă de regulament prin ari. 2* şi ca prin urmare nedreaptă a fost a,‘uza ţiu nea ce ’l se adus. Cercetînd, ne-am convins că în adevăr măsura luată, departe de a (1 contra regulamentului, este IndicaLă de art. 28 din acel regulament, publicgl în «Monitorul Oficial» No. 163 din 18.82, la care trimitem pe autorul menţionatei scrisori spre a se convinge că din necunoştinţă a adus acuzaţiunl direcţiunea La gura Lupului spre salea Călăraşi s'a găsit tntr'uu puţ, cadavrul unei femei ce poartă mal multe urme de euţit. D. procuror Audronescu a fosl însărcinai cu anchetarea faptului. • • • Allăni tu mod positiv că asasinul Nico-lae ar II reuşit să treacă iu Dobrogia, scă-ptnd ast-fel de urmăririle Poliţiei. Sâmbătă cu trenul de 11 noaptea, a plecat în Moldova întreg Statul majorai corpului al 2-lea do armată, sub conducerea d-lul Colonel Dona şi a d-lul loc.-colonel Căpilăncanu : pentru o face nişte studii. Aflăm că M. S. Regele va începe între 7—8 Iulie a inspecta trupele din corpul a 2-lea, 3-lea şi divisia din bobrogeu. Mâine dimineaţă va pleca ambulanţa militară ce duce soldaţii convalescenţi la băile de la Ol&neştl. 1). general Anghclcsru, ministru de res-boiO, după ce a inspectat trupeic de la So-verin, s’a dus Iu tăbăcăria de la lîue.ovăţ. Am comunicat în unul din nu meri le trecute că comisiunea instituită pentru examinarea concurentelor înscrise pentru a ocupa catedra de istorie de la şcoala secundară de fele, respinsese de la concurs pc elevele Asilulul Elena Doamna. Am cerut la timp ministerului să nu lase a se comite această strigătoare nedreptate. Ministerul casând concursul ţinut fără elevele Asilulul Elena Doamna, a taxat de neserioasa procedarea oomisiunel şi a a-mânat pentru la toamnă acest concurs, la care vor avea drept a se presenta elevele Asilulul Elena Doamna. • • 0 femee anume Roza, domiciliând tn intrarea Rosetti No. 6 a căutat se se otrăvească : d. dr. Steiner, chîămat la moment, a putut însă să o scape. Aflăm din sorginte cât se ponte de positivă un incident care e de natură a arunca puţină lumină a-supra relaţiunilor noastre exterioara. Acum câte-va luni, înainte d a se începe negociaţiunile privitoare la convenţia comercială cu Austria, d. Sturza plecase la Berlin. La Viena d. Sturza ceru o audienţă împăratului. Find-că împăratul trebuia se plece, or pentru vre-un alt motiv, i se spuse că i se va acorda la întoarcerea sa o audienţă la Pesta unde trebuia se se afle împăratul. D. Sturza se duce la Berlin. In urma convorbirelor ce avu acolo, ministrul nostru al instrucţiune! publice se întoarse la Viena unde i se spuse din nou că împăratul îl a-şteaptă la Pesta. D. Sturza plecă spre Bucureşti trecând prin Pesta, fără însă a se duce la audienţa ce i se acordase. Acest incident ni se spune a făcut sgomot prin cercurile politice din Viena şi din Pesta. m D. Ion Brătianu soseşte disearâ in Capitală venind de la Florina. # D. Cliiriţescu prefectul de Teleorman a fost chemat în Capitală de d. ministru a! justiţiei care l’a şi primit azi în audienţă. Acest fapt este să zice în legătură cu crima severşită la Turnu-Mâ-gurele. • Consiliul comunal care se va întruni astă seară se va ocupa de listele electorale provisorii pentru comună. D. M. Ferikidi a avui azi u întrevedere cu Aliaied-Zia-BiV, minis-Ira al Turciei. • Ziarul din Viena anunţă că con-ferenţa vamală austro-ungară se va întruni peste câte-va -zile spre a hotărî ce măsuri sunt de luat în contra Românie', pe drumurile de fier aiistro-nngnre. SĂ 1). colonel Carcaleţeanu a fus! desemnat ca se asiste la manevrele armatelor austriace şi elveţiane. Asemenea generalul Budişleanu va pleca în Franţa spre a asista la manevrele armatei francezi'. ULTIMA ORA Paris, 12 Iulie.- Ducele d'AumuIe şi ducele de Chartres au reclamat înaintea Consiliului de stal contra ştergerii lor din cadre. lntr'o scrisoare apresală preşedintelui Republice!, ducele d'Aumale protestează contra unei măsuri care aliu-ge legea armatei şi declară câ gradele militare sunt mal presus de or ce a-tingere a puterii executive. BULETIN FINANCIAR Bucureşti, 30 Iunie. Agio invariabil la 15.20. Ştirile politice se Învârtesc tot în privinţa suprimării portului franc de la Batum. Corespondenţele d’inlre cabinete s’ah mărginit până acum la o simplă menţionare de primiră a notei ruseşti. Specul a ţi unea de ,1a noi păstrează o rezervă şi mal accentuuta faţă cu a-seastă stare de lucruri. Fondurile de stat şi în special renta au o bună ţinută. Valorile de şi na găsim în ajunul lichidării, sunt şi mal slabe. Daciele cad la 21x11/2 pe bani gala. Băncile fac 1002 pejbam gala |Conslruc-ţiunile 155 pe bani gata. Tendinţa liniştită. BULETIN COMERCIAL Viena, 10 Iulie. — GrâQ de toamnă fl. 7.90—7.02. Grâu de primâ-vară, îl. 8.30 —.8.32. Secară de toamnă, fi. 6.40 şi de primâ-vara fi. 6.05 — 6.70. Orz de toamnă fi. 6.37 — fi. 4.39. Porumb pentru. Iulie-August fi. 5.38 — 5.40. Alcool pe bani gata fi. 24.50—fl. 24.75. ’ tiamburg, 0 Iulie. — Grâu, tendinţa liniştită, fi. 9.02 — 9.92. Secara, deto. Unt de rapiţâ, tendiţa calmă fi. 25.11. Paris, 9 Iulie.—Grâu pe luna curentă fr. 21.60. Făina fr. 47.40. Unt de rupiţă, pe luna curentă, fr. 52.52. Alcool, 47.25. A avers, 9 Iulie. — Petrol iO rafinat, loco, fr. 16.25. liniştit. Pesta. Grâu de Tissa, fi. 8.40. Secară fi. 5.85. Porumb, fl. 5.10. Orz, fi. 0.25 SOCIETATM GEOGRAFICA IIOAIAYI PREMIUL «GENERAL O. MÂNU» Ncprescnlându-se nici până la termenul de 1/13 Aprilie 1886, o lucrare pentru premiul anunţat, Comitelui în înţelegere cu Donatorul, a decis ca lucrarea pusă la concurs să fie pentru orl-care judeţ şi prin urmare: 1) . S6 imtilue două premiurl de câte 500 lei lie-care pcnlru cea mat bună prelucrare a unul Dicţionar geografic, topografic ] şi statistic pentru orl-care judeţ din România. 2) . Acest Dicţionar va coprinde descrierea judeţului, plăşilor (ocoalelor, plaiurilor), comunelor, (oraşelor, târgurilor, sa-tolor, cătunelor), locurilor islorice, a durilor, pâraelor, gârlelor, lacurilor, insulelor, munţilor, dealurilor, şesurilor şi ape-lelor minerale. 3) . Descrierea judeţelor, a plăşilor, plaiurilor se va face pe larg arătdndu-se situaţia, hotarele, (naturale sad artificiale), întinderea, clima, calitatea solului, munţii şi rîurile, producea agricolă, industrială şi comercială, a căilor de comunicaţie, Împărţirea administrativă, judiciară, militară şi bisericească, precum şi centrurilc cele mal populate şi mal productive. 4) La descrierea (le-cârel comune (oraş, tîrg, sat saa cătun se va da : a) . Numele actual obicinuit şi oficial (In trarscrierea fonetică) precum şi numele ce l’a mal avut în vechime. b) . Situaţia naturală, fâcându-se pe rlurl şi munţi, precum şi atitudinea lcr I d'asupra nivelului mării, pe cât va fi posibil. c) . Populaţia si elhnografia. d) . Producerea agricolă, industrială şi gomercială. e) . Arătarea institutelor de cult ură, de binefacere, a îabricelor precum şi a monumentelor cel-.r mai însemnate. f) . Împărţirea administrativă, judecară militară şi bisericească. g) . Istoricul comunei arătându-se evenimentele cele mal însemnate însemnate în istoria ţârii cari s'aO petrecut tn-tr'însa. 51. Pentru elaborarea dicţionarului peu-tru orl-care judeţ st dă un termen până la 1 Decembre 1886 6 Manuscriptele se vor trimite la vicepreşedintele societăţii cu numele autorului sigilat şi cu un motto. 7 Manuscriptele premiale «e vor înapoia după cerere ; societatea tuşă 'şl re-eervâ dreptul sâ ulilisezc părţile ce va crede de cuviinţă din lucrările ftepre-miule. Bucureşti tn 15 Iunie 1886. Viee-prcşedinte; General O. Mânu, secretar genera! Ceorgr Lahnwrri. STABU.niENTlL TOUL de ta Btvltu.tost.i (jucL TvJoaixvtvi). Din analisele cuantitalive şi cualîlalive, precum şi dm experienţa celor mal însemnaţi medici din ţarâ, resullă, c&: Apele Minerale Chlornro-Pndice.-Rr’omurate de . la Balţăţeşll sunt cele mal concentrate şi mineralişate din toată Europa, prin urmare, sunt singurul mijloc de tămăduire a tuturor formelor scrophuloase învechite şi graVe, contra Rachilismulut şi a slăbiciune! generale a copiilpr. lloiUolo cronice ' de femei (inflamaţiile, învârtoşelile, scurgerile, ulcerele, tumorile malcel si a ovarelor care uu rasistul ori cărui tratament, după o cură sistematică, se Lâmăduesc şi se resolvă radical; precum şi limfalismul şi sterilitatea ce le însoţesc. Eh eu mat ismcle cronice la oase şi î ncheie-lurl sunt vmdicate în tr’uu timp foarte scurt. Isvorul «Cuza Vodă» este purgativul cel mal plăcut şi mal eficace, tn acelaş timp este un solvent şi un iluretic foarte puternic prin consecinţe, recomandat special contra constipaţiilor celor mai rebele, şi a tuturor bonlelor cronice a slomahu-lul, maţelor, ficatului, reuunr.hilor şi be-şicel, opreşte Ingrăşarea peste măsură şi disposiţiilo la Apoplexie. Otelurile şi Vilele sunt situate Intr’un enorm parc de brazi posedând tot confortul dorit. Restaurantele sunt în cele mal bune condiţiunl cu abonament şi la discreţiune’ Sala de cură, Cazino etc. Posiţiuuea foarte frumoasa şi preumblările tu munte variate. In t im pul sezonuţul este poştă, telegraf, medici, phariuacie,rnuzicâ, baluri şi toate dislracţiunele. Pentru anul acesta sad mal clădit un o* tel elegant. Sezonul începe la 25 Mal. Drumul de fer până la gara Peatra safl Paşcani unde se găsesc deligeuţeşi birjl în permanenţă. Pentru ungajărl de camere şi alte informaţii a se adresa sub-semnaluluî la Peatra saQ Bâlţâţeştl. !>»•. ( antumii'. NB. Pentru comande de sare purgativă sau sare de baila se adresa la pharmacia «Vorel» In Peatra si atoate pharraaciilc principale din ţară. EXPOSITIUNEA DIN CRAIOVA • | - - ^ A COOPERATORILOR DIN TARA Se va deschide lu 15 Septembre anul a* ce_sta (1886.) «Doritorii de a participa la dânsa sunt «rugaţi să facă o cerere formală d-lui Di-«milrie C. Butculescu domiciliat în Buca-«jeşl.l slr. Clemenţnl No. 11, specificând «Intr'însa cantitatea de metri pătraţi do «care au nevoe pentru {produsele lor. «Aceste cereri se vor primi numai până «la 15 Iulie viitor, cănd dupe acest termen «ele vor li respinse.» D A CI A - R O M A N1A SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE IN BUCUREŞTI a veni onoarea a informa pe onor. Public şi în special pe clientela noastră din judeţul Ialomiţa ca, in locul d-lui .N. Pelrescu, am numit ea agenţi speciali ni noştri in Ca-lurasi pe d-nii ^). Iliuşeu si (î. louesen-M unte. Bucureşti 27 '!) Iulie NICOCIDE Conţpa-otrava tutunului a fost descoperită de medici americani şi a luat numele de \icocide. Sub formă de pastile fumătorul găseşte o delicioasă turbină, care îndată produce o râcorealâ a respiraţiuncl .şi care tn acelaşi timp uşurează bropşilele, distrugând ofeclele pericol o ase â le tutunului. Esle suficient d'a lua o probă dupe fie care ţigare. Se trimite prin poşte contra unul IcO ţn timbre. A se adresa n l’Unlrcpâl IMiarmu-ceullqiie grande de Galul a 35 Corul împrumutul comunal Oblig. Casei pena. (lei 10 d împrumutul cu premie . Acţiuni bâncel nation. . Acţiuni «Dacia-Romania » « Naţionala. . . . • Credit mobiliar . • Constructiunl. . » Fabrica de hârtie Argint contra aur . . B e de Bancă contra aui Kl. n ausatriaoi . . . fer » J. Mary. L’Ami du mari..........................» *'*. Doit-on se marier? . . . ................ .» Victor Hugo. Ueuvres, âdilion Naţionale, le fasc. » JulesTrousset,Dictionnaire encyclopediaue » « » Journal des voyages No. 18, Janvrier â Juin 1886. » 35.75 12.50 8.75 9.40 7.50 6.25 4.40 4.40 4.40 4.40 4.40 7.50 6.25 5.25 20— Eeunieme Silrie de 5 tableaux de Mr. Grigoresco. I -----SEUL DEPOT A LA LIBRĂRIE CENTRALE-------------- ® ( PUBLICITATEA ZIAR ULUI N°. 3, STRADA EPISCOPIEI, N°. 3 „EPOCA“ f»V «jft’pşp i k J w » a r: vAv / • I ^ AVANTAGE, ENGLITERA 1. ricanemici prm.ru pui uuiu/mori periecţionaţi, Ţeve de cazan pentru locomobile, Ţeve pentru conducte de gaz şi apa în diferite dimensiuni DEPOSIT SI AGENŢIE GENERALA PENTRU ROMA IIA MORITZ APPEL -BUCUREŞTI— No. 12 Calea Viotoriei No. 12 ftişia ou F*ref eatvira Politiei Gttpibnlei r.-'j»'âS'sSăî^ » ^ N *• VlS'â'VIS DE PAL&TUt REGAl ^ J^^PiLDEPÎ*^ ^ din câşâriele d-luiSt. Borânescu j perfecţionat şi calitate superioară UNICUL DEPOU la PETRACHE iOAN | Vis-a-\ Is de palatul Regal LA ORAS1UL V1ENA «2SISSL. \ L\ VIILE DE VIEWE vls-â-vls de LIBRĂRIA SOCEC --7XC--- Recomandăm onorabilei noastre clientele pentru iertinalate si soliditate următoarele noutăţi: S(r»cSRK»6 8 Rufărie pentru Doamne şi Domni. Feţe de masă, şervete şi prosoape de pânză. Olandă veritabilă de Belgia şi Rum-burg. Madapolam franţuzesc de toate calităţile şi lăţimele. Batiste de olandă şi de lino albe şi colorate. Ciorapi de Dame şi Domul de FII d'E-cosse, de bumbac, de lână şi de mătase. Flanele, cămăşi şi ismenede lânădupâ sistema pofuşorului tir. U.dac- I, I ger. Gulere şi manşete de olandă ultimul 6^ fason. â Mare asortiment de cravate ultimul fason. Corsete franţ. cu biile ie veritabile. Trousouri complecte pentru ti-danlali. LayelesşiTrousouri pentru copii. Troscuri pentru pensionate, otc* hu-i si restaurant uri. BERARI A STEAGUL NATIONAL Bulevardul Elîsal»elasuPa-latul Băilor Uiorii La 1 IuliQ st. v. se va deschide berăria aveţjd ia disposiţia onor. public, bere şi vinuri de toate calităţile. indigene şi streine. Antreprenorul nu va cruţa nimic pentru a satisface pe onor. visitatoare. Avem onoare a informa pe clientela noastră că a apărut Catalogul Jj^j nostru Ilustrat st va ti trimis ort-cui va l'aee cerere. LA ORASIU VIENA CALEA VICTORIEI. PALATUL «DACLA-RQMANTA» vis-k-vis de librăria Soeec ________/ li -J- . ' • '•. AVOCATliL ClIJiST, 1LIE DOCTOR IN DREPT enunţa ca si-a reluat ocupatiunile. Biroul, Shrbey-Vodă 6'î*. Bucurawsi. — Episcopiei EXP0SITIA AMAN ESTE DESCHISA IN TOATE ZILELE de la 10 ore d. — 6 ore seara Str. Clemetl No. 6 No. a.