ANUL I No. 178. ANTEIA EDITIUNE SÂMBĂTĂ 28 IUNIE 1886 « Grioork G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTELE BE PLĂTESC TOT-D’AUNA ÎNAINTE : In ţari I*' I an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei in striinelale 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI 16 a fie-carei luni REDACŢIA Ao. 3.— Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL MANUSCRIPTELE NU SE IKAP0IA2A I u» APARE IN TOATE ZILELE N. Gr. F I LI P E S C U * Proprietar ANUNCIURILE SE PRIMESC NOMA! LA ADMINISTRAŢIE Pentru Orient In A osteni Ij/.Tiri/, ConstantinopU Kavakey Ueirmen Han, 16 datata. An unei uri pe pag. IV, linia 30 bani. anunciri şi reclame pe pagina treia 2 lei linia. ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL 50 BANI UN NUMEN VECHIU SE’I DEA DRUMUL SAU SE'SI IA DRUMUL OPERA VIZIRUL SI PIETRARU VELUL ALBASTRU SE I DEA DRUMUL hau SE SI IA DRUMUL Cine ar arunca o privire retrospectivă asupra evenimentelor politice din ţară, în aceşti din urmăanî, ar putea constata o Însemnată evo-luţiune ce, c'am pe nesimţite, s'a produs în atitudinea partidelor în presenţă pe arena politică. Nemulţumirea publică din ce în ce crescândă, hrănită continuă prin greşelile repeţite ale guvernanţilor, prin starea de crisă generală de care fie-care suferă, şi prin negrul aspect sub care ne apare viitorul, a avut de resultat Închegarea tutulor elementelor de oposiţiune într’un singur corp, însufleţit de idea de a conserva .României instituţiunele sale liberale, iar Românilor o Românie independentă. Fie-care Român limpede cugetător s’a convins azi că dacă regimul colectivist va mai dura, atât libertăţile publice cât şi independenţa noastră politică se vor scufunda în-tr'un desastru definitiv. Masa poporului, inconscientăde pericol, simte din instinct că lucrurile nu merg bine, şi doritoare de o schimbare, dă tot concursul seu coaliţiunei oposi-ţiei, în care ’şi-a concentrat toate speranţele. Presa oposiţiunei se bucură azi esclusiv de favoarea publică; întrunirile oposiţiei, un moment parali-sate prin terorisarea brutalităţilor guvernamentale, au redobândit o forţă iresistibilâ ; iar colectivitatea consternată e redusă a îngâna un apel disperat către membrii din care se compune, pentru a se reor-ganisa în apărarea sa contra atacurilor ce primeşte din toate părţile. Apel zadarnic! căci până acum nici un colectivist nu & lndrăsnit a se presinta în public, nici o întrunire guvernamentală nu s’a putut înjgheba în Capitală sau în districte, şi, încolţiţi din toate părţile, colectiviştii,reduşi la numer, zăpăciţi, cu minţele pierdute, criminali şi trădători in disperarea lor, cumpără şi cerşesc sprijinul străin, şi se încleştează cu hotărîrea desperârei ae tronul Regelui Carol. Cât timp lupta aţinut între partida de la putere şi oposiţie, persoana Suveranului a fost înlăturată din discuţie, cum şi trebuia se fie. Când Inse colectiviştii au tras persoana Regelui pe arena politică, servindu-se de El ca de o pavăză, nu e de mirare ca loviturile ce le erau lor destinate se fi atins şi pe capul Statului, căruia Constituţia, odată cu inviolabilitatea ce îi a- cordă, îî impune neutralitatea şi arbitragiul în lupta partidelor. M. S. n’a stat neutru ; în diferite ocasiuni a dovedit în mod neîndoios părtinirea sa pentru acela care voeşte a’l păstra—precum a scris'o — mulţi ani încă la putere. M. S. nu poate baza această pre-dilecţiune nici pe afecţiune nici pe stimă. Aceste sentimente din partea Regelui Carol către d. I. C. Brâ-tianu, ar fi cel puţin ciudate. Cvnismul colectiviştilor, în conversaţiile lor particulare, esplică,altmintrelea îndestul de bine, natura acestor legâminte. Ne (ine fiind-că îl ţinem. Noi i-am dat tot ce ne-a cerut: i-am dat răscumpărarea drumului de fier, i-am dat apanagiile, îl dăm fi îl rom mal da tot ce ne va cere in politica externă ; in schimb El ne dă ţara pe mână, avfnd carte-blanche în alegeri, fi, pentru ori ce eventualitate, baionetele armatei ta disposiţia noastră. Daca cum-va Begete s'ar despărţi de Brătianu, poziţia sa în ţară ar deveni imposibilă, fi ar trebui s€ plece ; căci all-mintrelea l’am resturna noi a doua zi ! Acestea ni le zicea, mai zilele trecute, un colectivist cynic dar sincer, şi ast-fel cugetă toţi. Este adevărat că bărbaţii de stat, azi în opoziţie, când erau la guvern, nu erau nici linguşitori, nici complezenţi tuturor cererilor Majestâ-ţei Sale. Ani întregi ei au refuzat rescumpărarea drumului de fer, de banii statului erau economi; iar in politica externă, de şi p’atuncî eram stat vasal, totuşi ei au ştiut a apăra drepturile ţerei, şi printr’o politică fermă şi onestă, au pregătit intrarea statului Român în rîndul statelor independente. Dar independenţa la care ei ţinteau era o independenţă reală, consacrată şi întărită prin garanţia neutralităţei, respectată de marile Puteri. La această independenţă suntem departe d’a fi ajuns; azi suntem din contră pe cale d’a recădea într’o altă vasalitate mai nesuferită de cât acea de care am scăpat. Predilecţiunea M. S. Regelui Carol către d. 1. C. Brătianu pare a se accentua cu atât mai mult cu cât ţara se pronunţă mai tare contra a-cestuia. Mai dâunăzi la Cameră, cu ocazia Convenţiei consulare, ministerul era constrins se se retragă. Insistenţa colectivitâţe! unită cu acea a Capului Statului, l’a menţinutlapu-tere. Lumea politică o ştie, poporul o simte. In limbagiul seu, poporul Român, care n’a uitat origina Germană a Regelui, atribue direct M. S. răspunderea acelor concesiuni exorbitante ce ni se cere a acorda Germanilor prin convenţia consulară. Ast-fel d. I. C. Brătianu, pecaregu-vernul conservator l’a împedicat o-dinioară,când era în oposiţie, d’a detrona prin conspiraţii pe Principele Carol, a isbutit de când se află la guvern a ’şi atinge în mod pieziş scopul,detronând pe Regele Carol ca seT coboare în arena politică, făcen-du-1 solidar de faptele sale, ba chiar aruncând asuprâ-i toată partea o-dioasă a acestor fapte. In conflict cu ţara, primul ministru Ion Brătianu, a avut dibăcia d'a ’şi substitui în locu-i pe capul statului. Ţara cât va timp a esitat, a încercat prin toate mijloacele a restabili responsabilităţile pe baza consti-tuţiuneî. In nenumărate rlnduri oposiţia coalisată a făcut respectuoase dar zadarnice apeluri către Rege. M. S. n’a vrut se auzâ ; s'a refuzat se vază. Azi oposiţiunea simte că pe lângă colectivitate o altă putere, neaşteptată în luptă, îi mai stă în potrivă. Daca lupta se mărginea în limitele obicinuite, ori şi care guvern, sub loviturile ce a primit, ar fi căzut de mult. Dar când d. I. C. Brătianu stă se cază, ţara uimită vede că Regele 11 ţine. Intr'adever Majestatea Sa se expune ! Ori cât de dinastici am putea fi, este un sentiment care întrece cu mult dinasticismul nostru; acesta este iubirea de ţară. Suntem convinşi că regimul colectivist personificat prin d. I. C. Brătianu, duce ţara la o peire sigură. Acelaşi sentiment îl împărtăşesc toţi Românii care nu sunt direct interesaţi în exploatarea colectivistă; dacă M. S. mai are cea mai mică Îndoială despre aceasta, uşor ’i este se se lumineze, şi se se convingă repede şi sigur. Pornească prin judeţe, cheme la dânsul notabilităţile extra oficiale ale diferitelor oraşe din ţară. lntreţie-se cu proprietari, cu comercianţi, cu toţi,mici şi mari, şi va vedea că, dacă vreodată opinie publică a existat in a-ceastâ ţară, niei-odată nu s'u manifestat ca acum. Atunci va cugeta şi va vedea dacă se poate sau nu desface de legăturile în care l’a încurcat d. 1. C. Brâ-tianu ? ŞL.dupe cum se va ehibzui va alege: Ori îl va da drumul, ori îşi va lua drumul! C. (.. Costu-Foru. Pari», 8 Iulie. — Cardinalul Guibert archiepiscop de Paris a murit. Paris, 8 Iulie. — Camera a hotârlt prin 310 voturi contra 240 să treaeft la discuţiunea pe articole a proectulul de lege privitor la suprataxa cerealelor. Londra, 8 Iulie. — E probabil că d. Gladstone 'şl va da demisiunea înainte de a se termina alegerile. Berlin, 8 Iulie. — Gazeta Germaniei de Nord publică respunsul prinţului Luitpold la scrisoarea de condolenţâ a împăratului Wilhelm. Prinţul Luitpold spune maieu seama că împăratul trebuie să fie Încredinţat că şi el doreşte mult să menţie şi să Întărească relaţiunile cordiale şi intime ce unesc într'un mod atât de fericit coroanele Prusiei şi Bavarieî In interesul chiar al Germaniei. Cu cât gazetele oficioase se încearcă să susţie şi să justifice dispoziţiile din convenţiunea consulară cu Germania privitoare la succesiuni, cu atât comit greşeli mal mari; greşeli relative atât la principiele de drept internaţional, cât şi la cele mai elementare cunoştinţe In materie de convenţiunl. Organul ministerului de esterne tratând în No. săQ de erl cestiunea art. XXIII zice Intre altele : «In cas de moartea unul german, proprietar de bunuri rurale In România, lata ce s'ar lntlmpla: dacă defunctul a lăsat copil sau alţi erezl de naţionalitate germană, tribunalele române ar putea oare să atribuiască succesiunea altor persoane de cât acestor erezl străini:? De sigur nu. In baza dreptului ginţilor tribunalele noastre vor trebui să se conforme legilor cari regulează succesiunea In ţara de origină a defunctului.» Nu mal întrebăm pe autorul articolului In ce tratat da drept internaţional a citit asemenea dispoziţiune: căci n’a putui Întâlni nicăirl. A susţine că proprietatea bunurilor i-mobile situate pe teritoriul unei ţări să fie transmisă prin succesiune, după formele procedureî germane şi prin tn-cheerl făcute de tribunalele germane, aceasta e prea mult. Aşa de mult, In cât nici convenţia consulară proiectata n'a zis aşa ceva,Într'un mod atât de categoric. Ea voeşte să ajungă la acelaş rezultat Insă Într'un chip mai pieziş, prin subterfugii şi prin o redacţie con-fusâ a paragrafului 23. Dacă dreptul internaţional nu conţine disposiţiunl ca acele pe cari organul frances al guvernului le preco-niseazâ, să vedem cel puţin dacă Întâlnim în testul ver unei convenţiunl consulare sad comerciale un articol i-dentic paragrafului 23 din convenţia cu Germania. Pentru aceasta nu ne vom mal reporta la tratate noul, ci vom lua din cele vechi de la 1846, adică dintr’o e-poca când ştiinţa dreptului internaţional nu ajunsese la un mare grad de •iesvoltare. Luăm numai câte-va esemple : La 13 Ianuariu 1840 se Încheia la Neapoli un tractat de comercid şi de navigaţiune Intre regatul celor Două-Siciliî şi Danemarca. Art. 1 din acest tractat sflrşeşte ast-fel : Toate contestaţiile relative la o succesiune vor fi judecate piuă in ultimul resort, după legile fi de către tribunalele (erei unde se deschide succesiunea. S'a prevăzut In convenţia cu Germania aceasta clausâ ? Să răspundă gazeta oficiului de esterne. Alt esemplu : La 2/ ii Fevruarie 1840 se încheie la Berlin o convenţie pentru regularea drepturilor de succesiune fi de aquisi-ţiune Intre Belgia şi Rusia. După ce !a art. 1 această conven-ţiune recunoaşte în principiu dreptul de a succede şi doblndi, vine art. 5 astfel formulat : Se înţelege că stipulaţiunile !a art. i nu deroagâ de loc de la legislaţiunile particulare ale celor două state contractante, in ce priveşte condiţiunile sub care e permis străinilor in general de a primi ca moftenire bunuri imobile. Legislaţiunea noastră particulară a-supra dobândirel imobilelor de către streini constă In art 7 din Constitu-ţiune. De ce nu s’a intercalat In convenţia cu Germania o clausă identică art. 5 mal de sus ? Dar să continuăm esemplele: Tratatul de comerţ şi de navigaţiune încheiat la Berlin la 21 Aprilie 1840 Intre Sardinia şi Marele Ducat de 01-demburg, coprinde la articolul adiţional următoarea disposiţiune : «Dacă se vor rădica contestaţiunl Intre diferiţii pretendenţi asupra drepturilor ce fie-care dintr’ânşii ar susţine că are asupra succesiunel. aceste con-testaţiuni vor fi decise In ultim resort de către judecătorii şi după legile ţării unde aceste bunuri vor fi situate. Şi dacă prin moartea unei persoane care ar poseda bunuri imobile pe teritoriul uneia din părţile contractante aceste i-mobile ar trece, prin ultima voinţă a posesorului lor, la supusul celei-lalte părţi, care prin calitatea sa de străin n’ar fi capabil să le poseadă, i se va acorda un termen pentru a le vinde, pentru a trage fi lua cu sine produsul.» lată cum se trata la Berlin In 1840. Să lase pentru un moment gazeta o-flcioasâ terenul fantastic pe care s'a a-şezat şi se demonstre mal bine daca o asemenea disposiţiune nu era necesară a fi trecută în 1880 In convenţia d intre noi cu Germania. Ne oprim aci. A DECRETE — S'a promulgat legea pentru constatarea şi lichidarea pagubelor causate In o-raşele Giurgiu, Calafat şi Slobozia prin bombardamentul din timpul resbelulul din 1877. — Comuna rurală Petroaia din judeţul DAmboviţa este aulorisată sf; contracteze de la casa de depuneri şi consemnaţiunl un împrumut de 3000 lei. — Consiliul general al judeţului Vâlcea este convocat tn sesiune extraordinară pentru ziua de 18 Iulie 1880 spre a se ocupa cu mal multe cestiunl. — D. G. Cernescu actual sub-prefect la plasa Borcea din judeţul Ialomiţa este transferat In aceiaşi calitate la plasa Câmpii din acelaşi judeţ tn locul d-lul D. Anag-nosti, care trece la plasa Borcea. — Consiliul comunei rurale Şendricem din judeţul DorohoiO s’a disolvat. — D. Ion Marinescu Dutugea e numit ca şef de biuroO special, ajutor al şefului serviciului contencios la direcţiunea generala a căilor ferate ale Statului. —1). b’lyseVasilescue numit,Iu funcţiunea de administrator al Creditului agricol din judeţul Prahova. — S’a promulgat legea prin care se recunoaşte calitatea de cetăţean român d-lul ton Gheorghiade român.din Macedonia. PARTEA EXTERIOARA I urci».—Salonic, 5 Iulie. —AgenţiiI bulgari cutreeră Macedonia şi împrăştie proclamaţiunT, In can poporul e îndemnat la răscoala. Afară d'asta se i-vesc bande armate, ce vin din Bulgaria şi din Rumelia orientală, şi chiar daca sunt împrăştiate se adună din nofl şi se întăresc. Una din aceste bande, ca de 40 oameni, a avut o serioasă ln-căerare la Kossowocu trupele turceşti. O alta ceată tot aşa de tare s’a ivit în districtul Tifkes. Mal mulţi membrii din această banda au fost prinşi şi a-duşl la Salonic unde vor fi judecaţi de tribunalul militar. S’au găsit la el pro-clamaţiunl revoluţionare ale comitetului bulgar de agitaţiune.—Din spusele celor prinşi reese, ca sunt soldaţi con-gediaţl din miliţia bulgara şi rumeliotă. Constantinopol, 5 Iulie. — Carantina de 20 zile, ce exista până acum numai contra provenienţelor din Triest, s'a Întins de la 24 Iunie asupra Întregului litoral adriatic austro-ungar al monarhiei, dinpreunâcu Fiume. Irlanda. Dublin, 0 Iulie. 0 ceată de turburători a atacat la miezul nopţii localul clubului lucratorilor conservatori şi halla Oranjiştilor, Încercând să spargă uşile. Locatarii au tras focuri din casa pe ferestre, omorând pe un individ şi rănind pe 36. Poliţia a restabilit ordinea. In urma acestor turburărl s'ad arestat ca la 100 persoane. Lordul primar a publi?at un apel către cetăţeni, In-demnându’î să contribue la mănţinerea liniştei şi ordinii şi să nu se lase a fi împinşi la fapte ilegale, căci cei culpabili vor fi daţi In judecată. —x— Rusia si tractatul de Berlin. Berlin, 6 Iulie.—National Zeitung e informată, că un ukaz el Ţarului a turat calitatea de porto-franca oraşului Batum la Marea Neagra, garantată de tractatul de pace din Berlin. Această nouă ruptură, adusa tractatului din Berlin se considera aici ca un eveniment prea serios. Articolul LIX din tractatul de Berlin, relativ la Batum, are următorul text : «M. Sa împăratul Rusiei declară ca in-tenţiunea sa este de a face din Batum porto-franc esenţial mente comercial * Discuţiunile Congresului din Paris asupra cestiunil Batumulul au fost foarte lungi: ele au lnctput la 6 Iulie 1878 şi s'ati terminat la 10 Iulie. —In şedinţa de la 0 Iulie Gorceakoll a de- www.dacoromanica.ro o EPOCA — 28 IUNIE clarat, după ce primise instrucţiuni, că împăratul său s'a decis să faca din Batum porto-franc. Lordul Bea-consfield respunse, că Anglia nu poate de cât să (ie mulţumită de liotărlrea aceasta. Fără aceasta declaraţie e probabil, că Anglia ar fi urmat să se opue anexării Duiumului de Rus:a. Cete două puncte, in cari guvernul englez s’a opus mai mult Rusiei, au fost. Întinderea Hulgnrielpină la Marea Egee şi anexarea Ratutnulul. Miniştrii englezi zi cea 0. că întinderea Bulgariei, dimpreună cu mărirea teritoriuluirus diu Asia, ar face din Turcia un stat vasal al Rusiei. Baca Rusia 1ns»5 îşi va retrage cer< rile privitoare la Bulgaria, nluncl linia de graniţă din Armenia esle mal puţin pericoloasa pentru Anglia. De atunci par a se fi schimbat părerile bărbaţilor politici englezi In privinţa Bulgariei ; daca aceasta s’a urmat şi cu privire la Batum, va a-râta viitorul cel mai apropiat. Faptul Rusie! este tn prima linie o lovitură contra Angliei; e probabil, că lordul Salisbury, al doilea represen-tant al Angliei la Congresul din Rerlin, venind iarăşi In putere, nu va laşa fără respuns această lovitura. DIKTR'O ZI INTRALTA OPEBA Am anunţai eri câ direcţiunea generala a teatrelor a dai in Indreprindere stagiunea de operă pentru earna viitoare.Prin urmare opera română cumo înţelesese direcţiunea anul trecut n'a putut urma mersul ol. Noi o prevăzusem de mult. An fost multe cauze cari nti produs acest resultat. Precum am zis cu o alta ocasiune, s’a comis prima mare greşeală cu a-ducerea baletului care a mărit bugetul primelor trei luni cu o sumă Însemnată şi fără a aduce nici un folos. Greşala era uşor de Îndreptat după prima luna, renunţând la balet. Nu ştim din care cauză nu s'a făcut. In partea musicală a fost o eroare mare d'a continua stagiunea de operă după terminarea abonamentului şi,mai ales, după ce direcţiunea s’a lipsit de concursul preţios al d-rei Leria. Toate încercările cari s'afl făcut In urmă nu puteau se reuşească, csci lipsea elementul principal : o primă cântarea^ formula şi sigură de rolurile ei. Afară de aceasta, a fost o greşala noertată d’a monta opere cari nu eraţi Iii puterile cântăreţilor, ca Fra Diavolo si Emani. Cea mm mare parte a res-punderei pentru nereuşita operei cade asupra direcţiune!. Ea n’a ştiut a să ridica pe d'asupra intrigilor şi micilor pasiuul cari, din nenorocire, parali-seazâ or ce avenl artistic pe scena noastră. Din cauza unei neînţelegeri Intre d. Stofănescu şi d-ra Leria, tt-năra operă română a pierdut pe a-ceastft excelenta cântăreaţa. Tot ast-fel p< rei noastre născânde şi | n’a mai fost fu putinţa d’a reîncepe a-ceasta frumoasa întreprindere, fără o . reorganisaţiuue complectă. Dar cu toate apucăturile greşite ale ' direcţiune!, s’ar fi putut scăpa situa-i ţiunea, dacă s’ar fi procedat într'un mod energic şi eu competinţa ce era tn I drept publicul s’o aştepte la dânsa. De aceea ne am esprimat în numărul : nostru din 10 Aprilie cu cuvintele ur-! mătoare: Stagiunea de operă trebuia tncliisă odalft I cu afârşilul abonamentului; atunci publicul ar (1 rf-mas cu o impresiune favo-[ rabila şi anul viitor s’ar (1 profitat do cx-! pericolele fâcule, s’ar 11 complectai trupa de operă cu ciţî-va ari işti străini şi ast-fel s'ar fi puiuţ iarăşi face o scurtă stagiune musicală tn raport cu cu mijloacele noastre. Ast-fel cum s’a procedat, s’a compromis chiar viitorul pentru un timp oare-care Gole ce să petrec acum sunt o probă evidenta că am avut dreptate In a-preciârîle noastre. Direcfmnea a fost silită să recurgă la anlreprisâ şi a dovedit prin aceasta că nu posedă elementele necesare pentru a urma cu opera tn regie. Naşte a-cum întrebarea, dacă va putea cel puţin rontrola pe antreprenor într’un mod eficace. Căci modul cum s’a dat contractul stagiune! de operă este cu totul esccp-ţional. Avem a face cu cu un sistem mixt. Antreprenorul este obligat a să servi de elementele româneşti ale stagiune! trecute. Cestiunea este: Cum va îndeplini im-presariul operei aceasta condiţiune? De aci atârnă dacă încercarea făcută în ultima stagiune va da oare-care roade pentru progresul artei române sau ne vom întoarce iarăşi fa sistemul operei italiane din ani! trecuţi. Dupe cât ştim contractul este bine întocmit. Dar esperienţa ne-a dovedit că aso-menea alcâtuell să aplică cu greii in toată întregimea lor. Noî vom urmări cu d'amânuntu! fazele prin car! va trece opera în această stagiune şi ne vom pune pe tărâmul une! absolute ne-părtinirl ; dar nu vom perde din vedere un singur moment datoria ce să impune direcţiune! d'a lucra ast-fel ca primele Încercări făcute pentru formarea une! opere naţionale, să nu fie zădărnicite. In ochii noştri! partea italiană a operei nu poate (1 de cât o ces-tiune secundară, o cestiune de lux. Lucrul de căpetenie este formarea o-perel române. n. CRONICA Vizirul si î3i©t.r*ar,'U.l Vizirul nu mal pleacă la băl In străinătate 1 Iată ştirea cea mare care a făcut să tresalte de bucurie pe credincioşii colectivişti. Care să fie oarecauia acestei schimbări In intenţiunile vizirului? Mam Încercat a o alia şi cred că am descoperit'o. Dar m’a costat multă osteneală. Pe câţi am Întrebat, fie care îmi da un alt motiv. Unul îmi zicea câ d-l Brătianu vo- FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 35 FORTUNf OU BOISGOBEY VELULALBASTRU (Urmare) — Drace! nu ’ţl refuzi nimic d-tal Efl când sunt bogat, mănânc într'o cârciuma unde pentru patru-zecl de centime mi se dă supă, rasol şi un cinci-zec de vin. Dar pentru ca d-v sunteţi gros la pungă, o să mălnlinz şi efl. — Gros la pungă ? aţi zis prea mult. Eu nu mă joc cu nurul. Mama mea îmi trimete 150 lei pe luna şi In zilele de garda, administraţia spitalelor îmi procură o hrană sănătoasa şi puţin a-bondentă. Dar din timp în timp pot s* fac o cheltuială extraordinara şi cunosc p<> bulevardul Saint-Miehel un birt unde vom mânca foarte bine fără s' mă ruinez. — In colţul stradeî des Ecoles. Nici o data n’am cutezat să intru acolo. E prea scump pentru mine. — Dar v'am spus ca plătesc eu pentru d-v. — Atunci, primesc.... cu obligaţiune ca la rândul meu să mă plătesc, zise piciorul luându şi un aer demn care făcu pe Dau brac să râză. Pe Daubrac îl amuza foarte mult raspunsurlie Iu! Fabreguette şi ’i plăcea că el nu 'şl ascunde mizeria. Începu să întrevadă ca artistul devotat chiar până a lucra la cârnaţarl, ar fl un bun băiat, incapabil de a trăda pe oamenii cari ’i-afi devenit prieteni. Rămânea a şti cum el a căzut atât de jos şi mergând spre bulevardul Saint-Michel, prin strada Vieux Colombier şi piaţa Saint-Sulplicc, Daubrac se puse a II întreba asupra trecutului lui. Fabreguette nu aşteptă să fie rugat pentru a ’! nara istoria Iul,începând de la naştere. Acest tânăr era fiul unei domnişoare care tn timpul domniei lui Louis-Phi-lippe făcea parte din briliantele stele ale galanteriei, tatăl său tnsa găsise de cuviinţă a’şî păstra anonimul. Femeia căreia el Ii datora viaţa se hotăra a ’l creşte ca p'un nobil. 11 puse In colegiu unde el In timp de patru ani, cât îşi roase pantalonii pe băncile claselor, nu învăţă al lucru de cât a face caricaturile profesorilor şi pedagogilor săi. In acelaş timp mama lui eheltuin-du-şî toată averea In lux şi petreceri, nu mal putu plăti pensionul fiului săfl şi ast fel fu nevoită a ’l retrage din liceu. Peste puţin timp muri şi moştenitorul ei rămase pe strade fără nici un ajutor. Ştrengarul însă fiind curagios şi în-demânalec ştiu a se Introduce In atelierul unul pictor renumit In acea e- eşte sâ dea esemplul d'a nu cheltui banii săi în străinătate ci d’a merge la băile naţionale. Acest motiv nu 'mi a părut convingător. Ştiţi pentru ce? Pentru câd. Ion Brătianu nu chellu-eşte banii săf ci pe acel al Statului.. Altul credea alt-fel. După dânsul, d. Brătianu ar fi voii să se tnttlneascA cu Rismark, dar marele cancelar s'a temut să nu fie fermecat de râpitoarea elocinţă a cancelarului românesc şi a respuns câ ecam bolnav şi nu poate se stea de vorbă cu el. Atunci Qi'am adresat doctorului Schweninger ca să aflu adevărul. FI mi-a respuns că principele de Rismark e sănătos tun. Prin urmare şi acest motiv nu era a-devărat. Intîinil un conservator ruginit care îmi spuse şi el un motiv, dar nici nu cutez să vi’l repet, atât e de ne-respectuos. Gândeşte-te. mă rog, ce obrăznicie; să zică ca un om ca Brătianu merge să ea bai la Ocnelc-mari spre a 'şi pregăti locuinţa, când n’a mai fi ministru. Să Înţelege câ ’ml-am astupat urechile în faţa unul asemenea sacrilegiu j şi am lăsat de o parte pe acest reacţionar carenu mal are nimicsfânl.spre a mă întoarce în sânul colectivităţii. In fine un colectivist mal isteţ care cam trage cu urechile la cele ce se petrec la Florica, m’a pus pe calea drăptă. Nu ştiţt nimic, îmi spuse el, nu e vorba nici de Rismark, nici de Kalnoky. Vizirul merge la S.ânic. E(, ş’apol? Cum, ş'apol! Nu ştii că pe lângă Stanic este şi penitenciarul de la Telega, Mă uitai lung la colectivistul meu, căci începuse am fi teamă să nu fiu silit d’al trimete la doctorul Şutzu; dar II văzul serios şi liniştit. Ce te mir! ast-fel ? îmi zise el. Cum să nu mă mir. ce poate cauta Vizirul la Telega? Nu prea are obiceifl d’a face inspecţii pe la penitenciare. Nici nu e vorba de inspecţie. De ce dar e vorba ? Nu ştii că la Telega stă Închis Pietrar u ? Care Pietraru ? Cel care a dat cu un cuţit stricat In Vizir. Fie! Ce are aface? Pietraru îşi va termina osânda safl poale va (I graţiat. Ţ'am spus că nu ştii nimic. Ce să mal ştiti ? ştia una câ mă plictiseşti cu enigmele tale. Alia dar câ Vizirul merge la Slănic pentru a se înţelege cu Pietraru. N'al citit scrisoarea lui Taclie Giani tn Românul? N'ai înţeles câ tot atentatul din Curtea Mitropoliei n'a fost^de cât o comedie. Pietraru şi Vizirul sunt cel mal buni amici. Când Vizirul vede că oposiţia începe a sburda, atunci orga-nisează câte un mic atentat. Să nu te miri dacă vei auzi într'o bună zi ca Pietraru a fost numit şef de cabinet al ministerului de interne. Rămăsei uimit de cele ce auzisem şi îmi luai zioa bună zicându'ml: Bre! Mare pişicher e şi coconu Ion I INFORM ATI UN I De vre-o două zile circulă ştirile rele mai contradictorii asupra locului unde s'ar găsi acum d. Sturza. Dupe unele ştiri d-si n'ar fi părăsit încă Constauliuopol. Alţii ne informează câ a pleoat de acolo de vre-o patru zile. Se mal crede că s'ar fi găsind Ia Viena. In fine, dupe o telegramă primită eri din Sinaia, se credea că deja s'ar fi zărit pe la Castelul Peleş. Din toate aceste ştiri, pe cari le am publicat ca nişte simple rumori resullă că un adânc mister Înconjură călătoria d-l ui Sturza. Pentru ce atâta secret, când e , vorba de misiunea unui ministru | român în streinălale, dacă afacerile j j ar merge bine şi încurcăturile n'ar ! fi mari ? * Am anunţat că d-ra Bârsescu va lua parte la câfe-va representa-ţinnî ale societăţei dramatice la teatrul cel mare, in curentul lunei Iul Martie. Piesele în care eminenta artistă va juca sunt următoarele : llnmlet — Ol'elia Machbeth — Lady Machketh Intriga şi amorul — Luisa Romeo şi Julieta — Iulia Dobora — Debora * In consiliul do miniştrii ţinut sub preşedenţia Regelui la Sinaia, s’a discutat şi cestiunea dacă nu ar fi necesarii, faţă cu evenimentele politice ce încep a se produce în jurul nostru, se se aviseze la o convo care a corpurilor legiuitoare înainte de 15 Noembre. Nu s’a luat însă nici o decişi une. n Ministerul afacerilor streine din Bulgaria a publicat o Carte-Verde în privinţa afacerilor din Rumelia. Acest document a fost trărnis la oficiele de estene de pe lângă toate Curţile şi puterile Europene. # Ministerul de justiţie a publicat IUilrtinul legilor, care conţine toate legile şi regulamentele de resortul justiţiei precum şi legile şi creditele financiare promulgate de la 1881— 1880. DEPESITELEGRAFICE I.urniră 8 Iulie. — S’afl ales până acum 237 conservatori, 49 unionişll, 123 gladstonienl şi 55 pnrneliştl. Londra. 8Iulie. — Anglia a primit notificare despre hotărîrea luată de guvernul rusesc în privinţa porto-franculuîde la Batum. Cabinetul se va margini la o protestare diplomatică, la cercurile bine informate incidentul de la Batum se consideră ca prima re-presalie a Rusiei contra participării ca- poefi, dar care acum era uitat. Aci. el Începu prin a face comisiunile elevilor, a şterge pensulele, a prepaia paletele. Când avea timp el desena, şi fiiind-câ arăta oare-carl disposiţiuni, stăpânul lui ÎI da sfaturi de care el profita destul de bine. In scurt timp el ajunse să câştige ceva parale, făcând pasteluri pe cari le vindea foarte eftin şi două safl trei chilipiruri 1! permise de a Închiria la ( al cincilea etagifl a unei vechi case din strada Huchelta, un pod pe care 11 mobilă cu un pat de fer, o saltea de pac şi patru scaune de lemn. Acesta fu atelierul său şi ast-fel el găsi mijlocul de a primi şi chiar de a adăposti prietenii, nişte ştrengari ca şi el, adunaţi dupe strade sau din cârciumile ce el le frecuenta. El ar fi putut, fără multă greutate, a trăi mai bine, pentru că era înzestrat de o facilitate eslraordiuara pentru a executa tot felul de lucrări destul de productive: gravuri a l’eau-forte, litografii comandate de editori! broşurilor ilustrate, aquarele represin-tând femei cu rochii scurte pe car! comercianţi! i le cumpăra pentru a le es-pune la vitrinele lor ca momeli pentru cumpărători. Din nenorocire, acest meşteşug îl făcuse incapabil de a face un adevărat tablou. El contracta obiceiul de a desemna fără model, numai cu rutina dobândită. Pe lângă acestea el n’avea ceea ce se numeşte Înfăţişare, era stân* binetulul Salisbury la violarea tratatului de la Berlin de către Bulgaria. Viena, 8 Iulie. — 0 depeşe privată gacifl. şi când avea Cu Ce trăi într'o zi nu facea nimic ci să ducea să vâneze la Asnieres safl să pescuiască în Sena. In cele din urmă Insa el Îmbrăţişa cea mal joasă treapta a picturel, desemna zidurile cafenelelor, cutiile de exportare, desemnurl pentru bisericile de la ţară şi chiar dupe natura, prepa-raţiunf anatomice. Cu toate acestea tot aşa de sărac era. El nu mânca în toate zilele şi cu toate acestea el nu era de loc trist. Râdea de propria lui mizerie şi era tot d’auna gata a ’şi împărţi pâinea când o avea cu un altul mal nenorocit de cât el. Daubrac nu ’l semăna de loc. El a-parţinea unei familii avute; era un şcolar activ şi trebuia ca mal târzifl să ’şl facă un frumos loc In corpul medical, el ţinea la aceasta, pentru că avea ambiţiune şi ’şî cunoştea valoarea. A-semenea el nu simpatisa de loc cu nenorociţii, cu mizerabilii fără lucru, din contra chiar îl mepriza. Dar el iubea o imenil curagioşi şi cinstiţi. Ascultând povestirea lui Fabreguelte el recunoscu că acest om fără grije avea bune sim-ţiminte, că era o fiinţă fără răutate, o natură bună-voitoare, simpatică, şi iubea pe orl-cine. Cu sângele său rece, cu cutezanţa şi spiritul său inventiv, Fabreguette. avea tot ce ’i trebuea pentru a servi cu folos cauza victimelor lui Paul Constantinowitch. Dupe această lungă convorbire retrospectivă, internul, cu desăvârşire Încredinţat despre persoana pictorului, anunţa că corpul marchisului Palavi- cini şi al celor l’alţl turişti ce au pie rit cu densul, au fost găsite ieri la poalele regiunii muntelui Glockner. MINCIUNI COLECTIVISTE Voinţa Naţională de la 24 Iunie a publicat o depeşe din Galaţi, prin care arată ca la banchetul oposiţiel de Duminică afi luat parte persoane fără nici o vaza şi că banchetul a fost o bft-tae de joc, Drept răspuns principalului organ colectivist, publicăm mal la vale dupe ziarul Galaţi, lista persoanelor ce aii luat parte Ia banchet, precum şi titlurile sociale ale fie-careia. Din această listă opinia publică se va convinge cât de mincinoase sunt afirmările colectivistului care a depeşut Voinţei Naţionale. In listă n'am trecut persoanele venite '.fSS i n h V/ www.dacoromanica.ro EPOCA — 2S IUNIE 3 PUBLICITATEA ZIARULUI ,, EPOCA* ‘ Tlraglu 5 0«0 de f ol ANUNCIURI SI RECLAME Anunciuri pe pagina IV, linia 30 bani Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei. din GALAŢI Galaţi 26 Iunie. Domnule redactor, Am văzut fci No. 565 din 26 funie a jurnalului Voinţa Naţionala că. se ocupă de persoana mea când vorbeşte de banchetul ce a fost dat tu onoarea iluştrilor membri al oposiţil-unile, la care am luat şi eii parte; In interesul adevărului vă rog se bine-voiţl a trece în stimabilul d-voastră jurnal următoarele: Raportul din 25 Iunie 1372 este aprocrif şi pentru mal multă lămurire trimet pe orl-cine se vază broşurile mele: una din 21 Decembre 18.35, intitulată \«uislnntiil moral şi alta din 12 Aprilie 1886 intitulată Laşitatea-! sora calomniei. Când nu se mulţumesc cu acestea, promit mal mult şi mal deschis, şi pentru a-cuma voifl zice numai atâta : D. I,upu Costachi ne pricepându-se se facă nici politică nici administraţie, se face ihstru-menl calomniatorilor. I onslnntin \ BenisuLI. CUM SE RESPECTA REGULAMENTEIŞCOLARE 1886, Iunie 26. Domnule Redactor, ViO a vă ruga să publicaţi în stimatul d-v. ziar, următoarele: In regulamentele scoale! comerciale din capitală, se prevede tu ceea ce priveşte promovarea elevilor: oă vor rămânea repetent! şi fără drept de a'şl mal corijea notele, acel elevi cari nu vor fi obţinui note satisfăcătoare la mal mult de trei obiecte. Această regulă, sa urinat până anul trecut; anul acesta Insă, scliimbându-se directorele acestei scoli, d-nil profesori în conferinţa ce aO linul în privinţa esame-nilor, aO luat deeisiunea de a nu mul admite esamen de corijeare la Seplembre a-eelor din elevi, cari au rămas a'şl corijea nota la mal mult de două obiecte. întrebăm pe direcţiunea sus-numitel scoale, se poate destina un articol dintr’un regulament şcolar, fără să intervină vr'o circulară ministerială şi fără a se publica Jntr’un jurnal oficial ? Sunt sigur d-le Redactor, că veţi bine voi a publica aceste rânduri şi tot-de-odatâ vi pog a primi asigurarea distinsei mele consideratiuul. V IM. Ml SICI LA LICEU, DIN BEII 1,411 Bârlad 23 Iunie. Onor. Domnule redactor l Cu imiua mâlinitâvă fac cunoscut vouă, gura poporului, şi prin voi autorităţilor îndrept,trist ul spectacol, ce înfăţişă esame-nul de musică, la liceul din acest oraş. Voci necuitivate, şi o lipsă complectă de teorie, iata ce 'ml lovi urechea ! CercetaiO catalogu, şi ce vă (Tribuna'. ŞTIRI MĂRUNTE Intre institutele din Bucureşti în care s'aQ preparat elevi In particular acela al d-lul Heliade Râdulescu a obţinut primul rangtn clasificaţie. • • Consiliul comunal s'a întrunit eri Ia 4 ore. Intre alte cestiunl ligureazâ la ordinea zilei o reclamaţiune a tmpiegaţilor cari pretind că aii fost pe nedrept destituiţi de către fostul primar şi cer acum reintegrarea lor. • Un anume Cristodor Costescu din Bucureşti a fost găsit mort tutr'o cabină la băile din Elopala,k. Alte iuformaţiunt asupra modulul cum 'şl a pricinuit moartea ne lipsesc, pentru acum. • * D-nil Bozianu şi Ecouomu, condemnaţl de tribunal pentru delapidările de la creditul funciar urban din Bucureşti aQ făcut apel. a 4 Presupusul autor al crimei din calea Moşilor fusese prins In comuna Burdu-şanl. Peste noapte el a rupt ferele şi a fu- git. Comandantul sergenţilor de oraş din capitală, căpitanul Stănciulescu a plecat tn urmărirea Iul Însoţit de un pluton de gendarml. Din partea institutorilor s’aft recomandat ca membri In consiliul general de instrucţiune, d-nil loniţescu, Stoenescu şi Nestorescu In urma decisiunel comis muri examinatoare, prin care s’aO eşşluB de la examenul de profesore absolventele azilului, d. Gion, unul din esammatorl şi a dat demi-siunea. ştim positiv că asasinnl Nicotae, ce a e-vadat de la BGrdujenl, a fost zărit la o poştie de distanţă: asemenea «i fiarele cu care a fost legat aQ fost găsite pre o câmpie ce se allâ la Nord de sus-zisul sat. Se speră câ cu măsurile luate atât de autoritatea locala cât şi de Prefectura Poliţiei, el va 11 arestat chiar astâ-zl. Asasinul nu mral posedă nici un ban; la Burdujenf cerşea. D. Dr. Aronovicl a fost numit medic la băile de la Călimâneştl. D. Fereludi va pleca mtine seară la Sinaia pentru a lucra cu M. S. Regele. * • • P. S. S. Mitropolitul Primat va fi tnsoţit la băile de la Călimâneştl de d. Telemac, secretarul P. S. Sale. Episcopul Inocentie de Buză!! a părăsit aseară Capitala pentru a se întoarce In Eparhia sa. Un schimb continuu de depeşî S' urmează între guvernul din Viena şi cel din Sofia. Se zice că guvernul Austriac ar fact oare-carl propuneri guvernului Bulgar în caşul unei conflagraţiunl orientale. Personalitatea d-lui Sturza e necontenit înconjurată de mister. Aflăm că d-nia sa se află tot lu Constantinopole, de unde nu va pleca de cât Marţea viitoare. Tratările pentru conventiunea cu Turcia, suspendate în timpul sărbătorilor Bairamului, continuă şi se speră un resultat favorabil. m D. ministru de justiţie a dat un ordin circular tribunalelor din Moldova de sus, prin care le observă că de câl-va timp, Tribunalele, avend în vedere numai litera legel,înlesnesc, prin sentinţele ce dau asupra cesti-unilorde uzură dintre ovrei şi creştini, ca camăta şi speculele de orice natură se ia proporţiuni Îngrijitoare. De aceia d-sa observă magistraţilor ca in cazuri de asemenea natură se se aibă în vedere tot-d’a-una morala publică, spiritul legeî care Interzice uzura şi clausele penale atât de dese-orî ascunse în dosul unei forme legale. # Astă-zî de dimineaţă au plecat la Turnu-Magurele d. procuror general Populeanu însoţit de d-nu secretar general al ministerului de interne Moscuna. spre a face o anchetă de cea mai mare gravitate. Dupe cât am putut alia d. prefect Chiriţescu ar fi implicat ca agent provocatorşiagent intelectual alunei Îndoite crime; un asasinai în persoana unui Marin supranumit Zâ-vârnă şi o tentativă de asasinat asupra persoanei d-luî avocat N. B. Constantinescu. :* Ministrul Domenielor a adresate circulară casierilor din districte prin care ÎI invită a secuestra recolta a-rendaşilor statului cart au rămas in întârziere cu plata câşliurilor. 0 Aseară Consiliul comunal a discutat iu şedinţă secretă raportul Comisiunei de anchetă numită pentru a verifica gestiunea fostului primar, precum şi raportul comisiei de anchetă de la axize. m D. Brâtianu. preşedintele consiliului de miniştrii, va părăsiFlorica Lunea viitoare pentru a se duce la Ocnele mari. m D colonel Maican Dumitresou. secretarul general al ministerului de resboiu, va inspecta Duminecă bricul Mircea cetrebuese plece tn cu-rînd la Marsilia. O Cu ocasia alegerei consilierilor generali pentru consiliul general al învăţământului, s’a produs în Capitală o mare neregulă. In loc ca urna se stea deschisă doue zile, n'a fost de cât o jumătate de oră, ast-fel că din apn a ie 129 votanţi n’au luat parte la vot de cât 35. © Consiliul permanent de instrucţiune publică a luat iu desbalere diferite regulamente privitoare' la admiterea la concursurile pentru burse. Dupe câte ştim consiliul e în desacord cu ministrul. D-nii Generali Berendei, Racoviţă, Fâlcoianu şi Arion au fost chemaţi telegrafic la Sinaia. D-lor au părăsit astă zi dimineaţă Cnpitala. • Citim în România liberă de azi : Cu privire la consiliul ue miniştrii ţinut la Sinaia, sub preşedinţa M. S. Regelui, circulă feluritesgomote d o gravitate excepţională. Ar fl vorba de o apropiată redeschidere a cesliuniî orientale. Natural că nu se poate afirma nimic cu siguranţă. In seara de 23 curent, vestitul d. Dimancea ă provocat o întrunirejfa-miliară în casa confratelui seu d. Theodoreanu. In numărul de mâine vom publica o dare de seamă asupra acestei hazlii întruniri. a Secţia vacanţelor la Curtea de Casaţie se va compune din d-nii : Gr. Lahovarv, preşedinte; Petrescu, Degrea, Orbescu, Platon şi Giurgea, consilieri. — Fotoliul ministerului public va fi ocupat de d. Ciru Eco-nomu. PREMIUL «GENERAL G. MÂNU» Nepresentându-se nici până Ia termenul de 1/13 Aprilie 1880, o lucrare pentru premiul anunţat, Comitetul tn înţelegere cu Donatorul, a decis ca lucrarea pusă la concurs să fie pentru orl-care judeţ şi prin urmare: 1) . Să institue două premiur! de câle 500 lei lie-care pentru cea mal bună prelucrare a unul Dicţionar geografic, topografic si statistic pentru orl-care judeţ din România. 2) . Acest Dicţionar va coprinde descrierea judeţului, plăşilor (ocoalelor, plaiurilor), comunelor, (oraşelor, târgurilor, satelor, cătunelor), locurilor istorice, a rtu-rilor, păraelor, gârlelor, bourilor, insulelor, munţilor, dealurilor, şesurilor şi ape-lelor minerale. 3) . Descrierea judeţelor, a plăşilor, plaiurilor se va face pe larg arătând u-se situaţia, hotarele, (naturale sad artificiale), Întinderea, clima, calitatea solului, munţii şi rlurile, producţia agricolă, industrială şi comercială, a căilor de comunicaţie, Împărţirea administrativă, judiciară, militară şi bisericească, precum şi centrurile cele mal populate şi mal productive. 4) La descrierea fle-câret comune (oraş, ttrg, sat saQ cătun se va da: a) . Numele actual obicinuit şi oficial (tn trarscrierea fonetică) precum şi numele ce l'a mal avut tn vechiei. b) . Situaţia naturală, făcându-se pe rluri şi munţi, precum şi atitudinea lcr d asupra Diveiulul mărit, pe cât va fl posibil. c) . Populaţia si elhnografia. d) . Producerea agricolă, industrială şi comerciala. e) . Arătarea institutelor de cultură, de binefacere, a labricelur precum şi a monumentelor celor mai însemnate. (). împărţirea administrativă, judeeiard militară şi bisericească. tj). Istoricul comunei arălându-se evenimentele cele mal însemnate însemnate In istoria ţării cari s'aO petrecut Intri lisa. 5) . Pentru elaborarea dicţionarului pentru orl-care judeţ să dă un termen până la 1 Decembre 1886 6) Manuscriptele se vor trimite Ia vicepreşedintele societăţii cu numele autorului sigilat şi cu un motto. 7 Manuscriptele premiate se vor înapoia după eerere ; societatea însă şi re-eervâ dreptul să uti liseze părţile ce va crede de cuviinţă din lucrările nepremiate. i Bucureşti tn 15 Iunie 1886, J Vice-prcşedinte: General G. .Vanu, se* cretar generai George Labovari. •V- www.dacoromanica.ro 4 EPOCA — 2S IUNIE CASA I)E SCHIMB I. M. FER M O —27,ST RADA LIPSCANI, 27— I F II S I I. HKI Iltsfl luni? 4 886 5*. Rente amortizabili . . . 5* Renta perpetna .... 6% Oblig, de stal........... 6% Oblig, de st. drurau defer . . . 5't Sens. func. rurale . . . Scris func. urbane . . . 6St Scris func. urbane . . . î.% Scris. func. rurale . . . 5% Împrumutul comunal . . Oblig, casei pană. lei 10 Job.l Împrumutul cu premie . . . Acţiuni bancftî n&lion. . . , Acţiuni «Daeia-Homania » . . • Naţionalii.......... • Credit mobiliar . . . » Constructiunl. . . . » Fabrica de hârtie . . Argint contra aur........... Bilete de Banc® contra aur. . Florin auwtriael............ CURSUL nw VIEXA j ®5t * | 93 I «711? 10S1 4 86 pil } SX>1 8 38 771 *8 88. 3S 10*0 880 157 150 0 *50.0 8.080 0 Napoleonul . Ducatul . . . Losc otomane Rubla hârtie . CURSUL DIN BKIU.IX Renta Amort.............. Opnenlwim................ Obligaţiuni noul 6x C. F. R. • » 5% » » » Rotila hârtie . ......... CURSUL l>F PARIS Renta Români .... Loee otomana. ..... Schimb to.w 5.98 18. 188.50 963 4 tOS .70 107. 108.90 198.1 93.75 35 Paris 8 luni . . « la vedere . l.ondra 8 luni . • la vedere Berlin 8 luni . . Ynina Ia vedere . DE ÎNCHIRIAT tru a n u hi1 curent1 casele, gradina şi teatru cunoscute sub numele '-UaŞIvA- din Strada Academiei No. 2». A se adresa Strada Ba' -tea No. tt. II! IM HIIIHT 'vht: ■ răni 15, mobilate şi nemobilate având 22 camere, grajd de Iffcal, 1opron de 6 trasuri, 2 pimniţe, t puţ şi gradina cu 2 pavilioane. Doritorii se vor adresa la d-nu Proprietar tn toate zilele de la orele 8 de diminua până la cinci (5) seara. Asemenea şi dea-rendat de la Sf. Gbeorghe viitor moşia d-sale Copaciu din districtul Vlaşca plasa Câlnişte. nCIKiPUIDIHT m0’?'* Badulcşcl 20 Ut I N L li I li I tt I minute de (laeştl, având pământ arabil, livezi, vie, pădure, ban şi moara, cu toate objectele necesarii la lucrarea el. Doritorii se vor adresa sub scrisului chiar la moşie. Vicolae lonescu. DEBCHIRIAT chiar de acum Casele, din Strada Academiei No. 11 compuse din 16 Camere, cu o curte spaţioasa tn care se afla grajdiO şopron şi alte dependinţe. Aceste case mal aO şi o gradina importanta. A se adresa Strada Batiste No. li. Nv V P \ V \ DT? mal mulţi armaţi \ rilt/jAIlD sari.reproductori iepe, mânzl de pur-sânge, cai de curse, de caiărie, de trăsuri. A se adresa la d-nul Reimer administrator la moşia Paskani (jud. Ilfov 2 ore depărtată du Capitală). DE ARENDAT Ilfov; depărtare 40 minute de la bariera Moşilor. A se adresa Calea Victoriei No. 131. I) DONMSO.Uil Absolventă a cursului secondar şi având ^Diploma de maturitate», se oferă a daleecţiunl, tn vre-o familie pentru cursul primar sail secondar. mln specia! pentru limba francesă, matematici şi ştiinţele tlsico-naturale. A se adresa la redacţiuni. AVIS IMPORTANT Sub semnata antreprenoaren Hotelului l’rntii siinu din Oraşul Braila şi al llo-It'lului Ciineordin de la Brâlia Lacul-Seral, are onoare a aduce la cunoştinţa Onor. public. Şi tn special la visitatorl al băilor, c am arangiat. HOTEL CONCORDIA cu uu restaurant franres, camere mobilate şi cu preţurile cele mai moderate. HOTELUL FRAŢII SMl (BRAILA) Este reparat, din uod aranjat şi eleganl mobilat. Fiind că n um cruţat nici un sacrificii! pentru a satisface pe onor. public visitator şi de aceia rog a fi onorat de o numeroasă clientelă. Promtitudinea Serviciului şi modera-ţiunea preţului o garantez. CU OIŞTINSA STIMA maiu.v m.usuiv B RAILA-LACUL-SERAT EXPOS TIA AMAN ESTE DESCHIS* IN TOATE ZILELE de la 10 ore d. — 6 ore seara Slr. C lemeli \o. « N. A. PAPAD&T AVOCAT Str. Biserica Ieni Mo. 8 bis. AVOCATUL CIIVST. WILLE DOCTOR IN DREPT anunţa ca si-a reluat ocupatiunile. Biroul, Stirbey-Vodă 6*2. ALECU A. BALS AVOCAT Strada Dreapta No. 24 BULETIN METEOROLOGIC DIN lll'CLRESTI Buletinul atmosferic de la 0 lume ISiSti T. Starea STAŢIUNI Ba rom Tcmp. Vent. Bufurcsci 758.7 *5.6 SES T.-Severin 754.1 20.0 \VN\V Balota 755.7 *9.8 WSW Craiova 7>:o.7 19.6 W Slatina 19.9 XV Giurgiu 751.8 18.4 W Constanta 751.4 18.9 N\V Sulina 751.* 2*.7 — G&lantz 751.9 20.1 N Braila 751.8 20.5 N Roman Iaşi 739.5 17.5 NNE ploios noros * ploios p.nor acop. noro f.senin Directorul Institutului, St. Hepites. Starea marei la Sulina uşoara la Constanta liniştita. OE POLEITORIE 72. — CALEA MOŞILOR - 73. In acest atelier se primeşte orice reparaţiunl de Oglinzi, Mese, Galerii, Tablouri poleite. Se găsesc gata galerii, pervazuri de tot-fel cu preţuri moderate. -■ i i gj'n'i'i« -!!■■ —- I 1 ti I i ti fk ti ti xVv^!iU| •////, BUCA REST '/(f IM - 21. RUE DE LA VICTORIE, 21 - NOU^ _ ^NTE s l’Elei tricitâ el le .... T. II l'r. Măscări et Joubert. Leţohs sur maguetisme < • ............ Kdnniiul It. Clay. L'Allernative........... Nnvicotf. l.n l’ulitif|u«* internaţionale .... V. Ilugo. Thi alre en liberte........... Jules Uarelie. RobotT Burat, edition Lemcrr . Theo-Critl. Le Regiment ou l'ou s'amuse. . . Frangoin Oswald. .leu mortul............... F. de .lupiile* Au pays dos brunillards .... Paul Adam. Sui..................... , J. Marv. L'Ami du mari..................... Uoil-on samarierV........... ... Victor Rug". Oeuvres, edition Naţionale, le fasc. .lule.iTrmisael,llicliounaireoncyolopediiiue » » •lournal des vcnages No. 18, Juiivrier ii .luin 1880. Eeuni»me Scrie de 5 tuldeaux de Mr. Grigoresco. ----SEUL DEPOT A LA LIBRĂRIE CENTRALE--------------- | SOCIETATEA pentru INVETATURA POPORULUI ROMAN Pentru facerea a 00 pal uri de fer şi pentru aprovisionurea şcolel normale a Socielăţei, cu pAiue, carnea trebuincioasă pe anul şcolar 1880 —87 precum şi pentru procurarea 15 stânjen'. cubici de lemn de cer, se face licitaţi uni- publică pe ziua de 14 Iulie ora 12 In localul Sncietăţe! din curtea Bisericei Sf. Ecalerina, unde se poate vedea şi modelul de pat. 35.75 12.50 8.75 9.40 7.50 6.25 4.40 4.40 4.40 4.40 4.40 7.50 6.25 5.25 2o.— * 4 * 300 CAMERE SI SALOANE V ^ ^IN JUDEŢUL RIMNICU VALCEI 300 CAMERE SI SALOANE director Baptistin IVI urs HUGUES se va deschide la H3 Iulie 1886 ------- 1 Table d’Ilote. — Restaurant â la carte. — Salon de lectură.—Sala de do dans—Sala de jocuri şi biliard.— j|j H Musică militară tn toate zilele In parcul Hotelului. jj Omnibusul Botelrilui va face de mai multe ori pe zi serviciul la renumita sursa de la Gaoitilata. precum Locomobile de 10 şi 12 cal putere, Batoze de grAQ, Batoze de porumb cu mâna masine de ciuruit şi vânturat, ITatoie americane mici pentru porumb,Triori perfecţionaţi. Ţeve de cazan pentru locomobile, Ţeve pentru conducte de gaz şi apa în diferite dimensiuni DEPOSIT SI AGENŢIE GENERALA PENTRU ROMANiA MORITZ APPEL —BUCUREŞTI— No. 12 Calea Victoriei No. 12 î’uoiu ou Prefectura Bolitiei Capitalei ^ 19-3 s. 1 Vedere splendită, situaţia In mijlocul munţilor pe |j malurile Oltului. |j Oltul trece Ia 50 metri de stabiliment. ■—Preturi moderate.*— , /T— — - /y- *-r- s . -■ /yx-.. - . r- A PATCI DICDniIT sa pierdut tn seara de 13 corent pe 1/ A I L L M tilUU I Strada Academiei un căţeluş desex bâr- bătescu, păru negru subţire şi luslrat, la picioare la bot şi sprdn-cenile peru galben, la tâmplă puţin păr, sub gât şi sub burtă fără păr, picioarele şi coada subţiri, trupu asemenea, gâtu lunguieţ, urechile netăiete, statura mică. Soiul Italie, numele Filu.—Cine '1 va li găsii, să'l aducă la Baron Barbu Heliu, calea Victoriei No. 1 de la care va primi o foarte bună recompensă. PUBLICITATEA ZIARULUI N°. 3, STRADA EPISCOPIEI, N°. 3 „EPOCA 4 4 BERARI A LA STEAGUL NATIONAL Itiilet ui* N 6.40 » Ti Gura-Ialomiţel f> 2.20 s. s* 2.20 d. » 2.20 s. Radujevaţ » 8 » » 8 ft n 8 fi » Hârşova n 3 » ss 3 p » 3 H » Calafat 7> 10.10 » » 10.10 ). n 10.10 » fi Cernavoda Ti 5.45 » vs 5.45 n p 5.45 » » Vidin » 10.35 » 10.35 » 10.35 » » Ostrov n 9.30 Ti » 9.30 p p 9.30 P n Lompalanca 12.40 » » 12.40 s. » 12.40 » » Călăraşi oraş » 7.30 n Si 7.30 » p 7.30 P N Rahova » 3.15 » V 3.15 » fi 3.15 » fi Silistra p 10.30 fi Ti 10.30 p n 10.30 P n Bechet » 3.30 » V 3.30 » Ti 3.30 » fi Olteniţa Mer. 2 fi Vin. 2 8. Dum. 2 P n Corabia » 5.30 y> » 5.30 ». n 5.30 » fi Turtucaia 2.15 fi P 2.15 » P 2.15 » N Nicopoli 7 » D 7 » Ti 7 » tn GiurgiuiSmârd . » 5.30 s> ti 5.30 » n 5.30 P » Măgurele n 7.20 M fi 7.20 » n 7.20 » de la GiurgitlţSmârd 10 n » 10 » p 10 n n Şiştov » 9.10 » n 9.10 » n 9.10 » fi Rusciuc n 1.30 f> Ti 11 » » 11 M J9 zimnicea j» 9.25 J» Ti 9.25 » Ti 9.25 » fi Zimnicia tt 4.45 Ti ii 2.15 p j» 2.15 P » Rusciuc Luni 6 x> Mer. 6 d. Sâm. 6 Ti fi Şiştov » 5.15 » Ti 2.45 n p 2.45 » » GiurgiO(Smtr.) » 10 n » 10 » » 10 » fi Măgurele » 7.40 » Ti 5.10 p p 5.10 P » Turtucaia » 12.15 n r> 12.15 s. >» 12.45 » n Nicopoli » 7.50 » » 5.20 p p 5.20 P Olteniţa JR 12.30 » » 12.30 » J) 12.30 n m Corabia Ti 9.40 n n 7.10 p p 7.10 P » Călăraşţoraş » 1 » D 1 Ti n 1 n 7) Bechet Jout 12.25 S. n 9.55 » p 9.55 P n Silistra » 2.45 » fi 2.45 » n 2.45 » n Rahova fi 12.40 li 7) 10.10 p n 10.10 P n Ostrov X) 3.15 r> » 3.15 i) fi 3.10 x TT Lompalanca Ti 6 Ti Stm. 6 » Luni 6 P n Cernavodă J) 6 71 s» 6 n n 6 x n Vidin Ti 8.45 I) n 8.45 p P 8.45 P » Htrşova n 8 n » 8 » fi 8 x Ti Calafat fi 9.15 j) P 9.15 n P 9.15 P » Gura lalomiţeî » 8.30 n » 8.30 » fi 8.30 x fi Radujevaţ fi 12.15 » n 12.15 p » 12.15 )) tn Braila Marţi dim. Juot dim. Dum . dim. n Brsa-Palanca r> 2 ;> n Q z p P 2 P V Galaţi V n Ti J» fi J9 tn Severi n n 4.30 Si n 4.30 p P 4.30 P de la Severi n Vin. 5 s Dum. 5 S. Mar. 5 s. Cursurile VAPORULUI LOCAL PORNIRE ÎN JOS: De la Galaţi la Tulcea-Ismail, Marţ!, Joi şi Sâmbătă 8 ore dim. Prima plecare de la Galaţi ia Reni şi tsmail la 20 Martie (A-prile 1886). Galaţi, 3 (15) Martie 1886'. Aprilie 1886). Inspectoratul agenţiilor. Bucuresci. — Typografia «Le Peuple Roumain», strada Episcopiei No. 3 www.dacoromanica.ro între GALATI-TULCEA-ISMAIL: PORNIRE IN SUS: Delalsmaii la Tulccu-Galatl, Mercur!, Vineri şi Dum.Soredim. Prima plecare de la Ismail şi Reni la Galaţi la 21 Martie (2 şţ^ ^ ^ ^ ^ ^ *»■ i «N VIS A VIS OE PALATUL REGAL 4 ^ | ^PilDEPÎ#^ | din căfăriele d-lulSt. Borănescu j perfecţionai şi calitate superioară UNICUL DEPOU la f PETRACHE I0AN | l | l ls-n-vis de palatul Rcgal| CHRISTU GOGA AVOCAT No. 37. Strada Călăraşilor No. 37 ATELIER DE LEGATORIE 411L flULIi do Ia Sf. Qheorghe s’a mutat din Cassa Filitis Strada Biserica Eni No. 1 în Cassa Biserici dintr’o zi tot Strada Biserica Eni No. 10.