ANUL 1 No. 176 A DOUA EDITIUNE JOII 20 IUNIE 1SS6 Grigore G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTELE 88 PLATB8C TOT-D* AUW A IHAJWTX : Id ţari pe 1 an 40 lei. 6 luni 80 lei, Slunl 10 lei in «trlinHate 1 au ăO lei, 8 luni £> lei ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI IB A F1K-CAMCI LUNI REDACŢIA No. 8.—Piaţa Episcopiei.—No. S. N Gr FILIPESCU Proprietar ANUNCIURILE 8E PRIMESC lftTMAJ LA ADMINISTRATIE Poutru Orient la Os tem Agenco, Constonttn,.)i>' Kavake) Deirmen Han, 16 Oalata Auuncuirl pe pag. IV, linia 3U Pani. &nun.in ţi reclame pe pagina treia * lei linia ADMINISTRAŢIA No. 8.—Piaţa Episcopiei,—No. 8. IO BANI NUMERUL / APARE IN TOATE ZILELE MANUSCRIPTELE DU SE HAPOIU» IO BANI NUMERUL &0 BANI UI RUMEft «CHIU ARESTĂRILE DE LA POLITIE ÎNTRUNIREA DE LA PITEŞTI CODREAN VOINICUL E V R I K A VELUL ALBASTRU SE LUPTAM ln luptele politice, ca şi in urcare alte lupte omeneşti, acel ce stă pe loc st'irşeşte prin a fi Învins. Amintim astă-z! acest mare adevăr, fiind că ne e teamă ca luplu începută cu atâta vigoare de oposiţiunea unită, se nu Înceteze pentru Câte-va luni precum a încetat şi înalţi anî în timpul stagiune! moarte a politice! militante. Se nu uităm {că Împrejurările ln care ne allăm ln acest moment sunt cu totul excepţionale. 0-posiţiuneaa întreprins o agitaţiune legală contra regimului de la cârmă; este dar de presupus că această campanie nu a fost Începută fără a avea o ţintă bine definită; ţinta este fireşte resturnarea guvernului actual, prin toate mijloacele permise de le-gele şi inatituţiunile ţerei. Dar pentru ca o asemenea luptă se fie Încoronată de succes, este neapărat necesar ca densa se nu se facă prin opintiri vremelnice şi spasmodioe, dar se fie resultatul unul plan combinat şi urmărit cu stăruinţă până la învingerea adversarului. Opiniunea publică trebue se se o-bişnueascâ a privi oposiţiunea unită ca un corp politic organizat, ca o contra-greutate în faţa presiune! esercitată de partidul de la putere. Mişcarea oposiţiuneî trebue se tindă a restabili echilibrul constituţional sdruncinat prin a tot putinţa guvernanţilor tolerată de Coroană. Numai atunci cetăţeanul va avea credinţă ln puterea curentului creat de opo-siţiune, când va vedea că acest curent nu se opreşte ln calea sa ci creşte mereti. Un curent politic care naşte, dobândeşte oare-care Însemnătate şi în urmă , încetează pentru a renaşte Încă odată, un asemenea curent nu are ln sine destulă putere pentru a provoca o schimbare de guvern, iiind-câ ’i lipseşte acea continuitate care singură poate face din el un partid de guvernământ ce are însuşirea d’a înlocui partidu pe care voeşte al resturna. De aceea mişcările oposiţionale cari au avut loc în anii din urmă n’au putut avea efectul dorit; ele erau spora-dire ; nu aveau acea unitate de scop, acea putere de .continuitate care face dintr’un curent politic o forţă ire-sistibilâ. Mişcarea care se arată astâ-zî din partea oposiţiuneî unite are un caracter eu totul osebit de cele-l’alte cari au precedat’». însemnătatea ei este mult mai mare, căci ea nu se mărgineşte în cadrul strimt al unei manifestaţiunl singuratice, ca acele cari au avut oc acum doi anî în sala liosel şi la Orfeu. Astâ-zî mişcarea oposiţională se întinde de la un capăt al ţerei până la cel-l’âli. Oraşele principale ale ţerei primesc pe şefii oposiţiuneî cu entusiasm, cuvântul lor e ascultat şi aplaudat de marea majoritate a cetăţenilor, pe când partidul de la putere nu mal cutează a se pune în contact cu opiniunea publică şi stă închis în cetatea guvernamentală, Înconjurat de tntăriturile budgetului şi ale administraţiunei. Holurile s’au schimbat. Partidul de la putere este în defensivă; el stă pe loc şi se apără cu toată dos-nădăjduirea avarului care îşi păzeşte tesaurul seu, pe când oposi-ţiunea a trecut la ofensivă. Ea atacă pe adversarul el şi cală se străbată prin zidurile cetăţei guvernamentale. Lupta pe câmp deschis nu mal e posibilă guvernanţilor noştri şi coteriei lor; ei sunt imobilisaţî şi reduşi la expediente pentru a şi prelungi existenţa. Această situaţiune favorabilă a oposiţiuneî, îi impune şi îndatoriri. Dacă voeşte a profita de terîmul câştigat, ea trebue se nu Înceteze lupta şi se nu lase ca adversarii se! se se poată folosi de un fel de armistiţiu, care le-ar servi ca se’şi Împrospăteze puterile. Agitaţiunea Începută trebuie urmată din resputerî. Peste câte-va luni vor avea loc alegerile comunale în toată ţara. Deja consiliele comunale se ocupă cu formarea nouilor liste comunale; ele se vor publica la 5 Iulie. Nu ştim ce va decide comitetul oposi-ţiunei în privinţa participărei oposiţiuneî unite la alegerile comunale de astă toamnă, dar, ln or ce caz, este de datoria noastră d’a ne ocupa cu d'amenuntnl de modul cum se confecţionează listele, ca se nu fim surprinşi, Listele fiind formate pentru prima oara conform legei electorale celei nouî, se vor strecura de sigur numeroase erori. Este dar de neapărată trebuinţă ca cetăţenii se controleze cu tot dinadinsul formarea listelor şi se se pregătească pentru a putea tndeplini datoria lor de alegători. Votul e arma cea mai sacră pe câmpul de bătae politic. Nu e permis cetăţeanului se o lase din mînă, mai ales în timpuri critice ca acele prin care trecem astă-zi. S. DEPEŞELE AGENŢIE! .MAS" Yicim. 5 Iulie. — O depeşe privată din Mllnich comunica că ministerul a demisionat azt dimineaţa. Vieita, 5 Iulie. — Se anunţă din Ce-tinge către «Noua Pressâ Liberă» ca o bandă numeroasă de Turci armaţi venind din Holaşine a trecut Vineri râul Tara care formează graniţa. Agresorii aQ ars casele de la Mojko-vacl şi ah ocupat puntele fortificate de prin prejur. Sâmbăta seara Muntenegrenii ’i-au gonit dupe o luptă sângeroasă ce a ţinut mal toată noaptea. /ara, 5 Iulie.—Nişte musulmani cari emigraseră ln luna lui Mai din trei sate muntenegrene luate Turcilor, au năvălit se zice în număr de 2000 asupra satului Mojkovaci în noaptea de 1 Iulie. Ei aă fost isgoniţi cu mari perderî şi vre-o 00 dintre dânşii sunt înconjuraţi de mutenegreni. Londra, 0 Iulie.—Numărul candidaţilor aleşi se ridica la 108 conservatori, 38 unionişti, 70 gladstoniani şi 27 par-nelişti. Ministerialii câştigă 10 scaune, iar adversarii lor 25. Londra, 0 iulie. — Se semnalează turburărl la Dublin. A fost un mort şi 30 răniţi. Menii, 0 Iulie. Se comunică din Getinge către «Noua l’ressâ Liberă» cft Turcii Înconjuraţi aproape de rîul Para. ad capitulat dupe o deşartă încercare de a scăpa şi că au înapoiat doi căpitani muntenegreni ce ’i luaseră priso-nieri lnlr'o luptă precedentă. Pe când se luptad ast-fei la graniţă un detaşament de trupe regulate turceşti, ar fi stat ca un spectator pasiv la aceasta încăerare. Londra, G Iulie.—Alegerile urmeazft a fi defavorabile parlisanilor d-lul Glndstone. Nişte conflicte s'au întâmplat la Dublin şi la Londonderrv. Sunt mulţi răniţi. l*nris. 0 Iulie.—Camera a votat ut-genţa prin 307 voturi contra 257, pentru proectul de lege privitor la suprataxa asupra cerealelor. Ea va vota Joi trecerea la discuţiu-nea pe articole. Iliinich, 0 Iulie. — Intr'o scrisoare autografă adresată cabinetului, Prinţul Luitpold respinge demisiunea miniştrilor, relevând meritele lor şi asi-gurându’i de toată recunoştinţa sa, precum şi de deplina sa încredere, ce are lntr'ânşiî. Voinţa Naţională, spre a lumina publicul asupra numărului persoanelor arestate la poliţie, ln ziua când a fost întrunirea opoziţiei la clubul Unirea, publicăun tablou conţinând numele persoanelor arestate la fie care secţie, De sigur că dacă ne am permite se’i respundetn că acest tablou nu este exat, tânărul director al ziarului ln chestiune ne va propune se ne pue la dispoziţie condicele arestului fie cărei secţii. O asemenea lămurire e bună pentru copii, dar pe or ce om cu puţină judecată nu'l poate orbi. Nu e Întocmai nevoe se fie cineva şef de cabinet al ministrului de interne şi impresario do teatru ca se Înţeleagă că atunci când poliţia a-resteazâ pe cineva în mod ilegal, or cât de dobitoacă ar fi această poliţie, nu poate se aibă copilăria de a trece In registru numele persoanelor arestate ilegal, spre a lăsa astfel urme de abusul ei de putere. Prin urmare, se nu caute Voinţa a vinde castraveţi grădinarului; iar dacă d. procuror ar fi voit se constate că denunţarea noastră a fost dreaptă n’ar1! avut de cât se facă la moment o inspecţie la toate secţiile şi ar fi vezut că socoteala din registre nu se potriveşte cu acea din arest. Monitorul oficial de acum două zile publica c notiţă asupra drepturilor de intrare ce se percep de către republica Elveţii pentru principalele produse importate. Daca menţionăm despre această in-formaţiune a ministrului nostru de externe, este mai mult pentru ca să constatăm încă o dată o împrejurare a cărei soluţiune interesează pe producătorii şi comercianţii noştri, lată despre ce este vorba : Astâ-zT graniţele noastre sunt înconjurate despre nord, apus şi o parte din miaza-zi răsărit de un cordon de drepturi prohibitive, cari ameninţă să ne o-prească [suflarea. In această circumstanţă, e imperios necesariti ca noi să dobândim guri de comerţ In ţări mai depărtate. Intre aceste guri, alt-fel zise debuşeurî, figurează azi şi Elveţia. Ministerul nostru de externe crede că a servit interesele comerţului publi- când o tabela de drepturi de intrare. A-ceasta e după părerea noastră o curată copilărie: no doar că nu ar fi necesar ca tariful Vamal elveţian se fia cunoscut de producătorii şi comercianţii noştri: dar tocmai din puntul de vedere ale acestei trebuinţe, ar trebui să cunoaştem întreaga economie a tarifului vatnal elveţian, combinai cu modificările ce ar provoca într'însul fratamen-tul naţiune! celei mal favorizate, care ni s‘a acordat prin ultima convenţie comercială ce am încheiâ't. Satisface tabela ministrului de es-terne acestei condiţiiinî? Nici de cum. Pentru ce atunci s’a mat publicat prin Monitor, de vreme ce aşa cum este nu slujeşte la nimic ? E lesne să copiez! din almanahul de Golha sat! din anuarul lui Bloek. labele de statistică, vorba este să dovedeşti utilitatea lor. Pe cât dar ar fi fbst de utilă o tabelă a drepturilor vafhale felveţiarie complecta şi conforma cu tratamentul na-ţiunel celei mai favorizate, pe atât ni se pare de urci un folos tabela de care vorbim. Mat e şi alta cestiune care interesează pe agricultorii şi negustorii noştri!: tariful de transport al mărfurilor cu drumul de fer. Publicatu-sVprin Îngrijirea oflcielor noastre consulare o ştire In astă privinţă? Toţi ştim că nu. Dacă este aşa. lesne se poate vedea că puţina osteneală 'şl dă ministrul nostru, şi încă mai puţină grije are de interesele publicului producător. lată pentru ce nu suntem mulţumiţi de modul cum se lucrează de administratorii noştri, chiar ln cestiuni unde orl-ce spirit do politica de partid ar trebui să nu esisle, Ge fac consulii noştri din oraşele şi centrurile de producere europene ? Fac sad nu rapoarte de mişcarea comercială şi de lot ce interesează ţara noastră ln marea şi complicata cestiune economica ? Dacă le fac, de ce nu se publică ? Daca nu le fac, pentru ce nu li se impune să le faca ? Piaţa şi agricultorii sunt In mare nelinişte din cauza întunericului ce Înconjoară Întreagă politică economica a guvernului. Unde te duci, cu cine vorbeşti, nu auzi de cât proiecte de a se laşa de negoţ sau de a ’şl restrânge a-fucerile. Şi nu se poate susţine că avem vr’un negoţ sau afaceri Întinse. Ni se va răspunde poate că yrovizo-riatul cu Franţa va remedia la această stare de lucruri. Nici această părere nu o împărtăşim fără a face reserve. Este adevărat că rapiţa şi porumbul la toamnă, vor găsi mal cu înlesnire un debuşeu, dar atât nu e destul. Un comerţ important se facea de a-gricultorii noştri cu vânzarea de ol şi mai ales de berbeci pe pieţele Levantului, O Încercare lăudabilă s'a făcut din partea unut cunoscut întreprinzător român de a duce berbeci până în hala Viiette; dar, pre câte ştim, greutăţile transporlulul, lipsa de încuragiure din partea guvernului, afl făcut ca întreprinderea să meargă foarte greu. Numai prin mijlocirea Turciei, berbecii se puteau vinde în Orient. Dar, precum să ştie, relaţiunile noastre cu Turcia sunt întrerupte, dacă nu rupte, şi că ministrul nostru de instrucţie fusese ales ca să le restabilească. Pre cât ştim, misiunea aceasta n’a fost încoronată de succes, în cât nic! din partea aceasta jiu vedem o punte de scăpare pentru agricultorii români şi pentru cel cari se ocupă ln deosebi cu creşterea vitelor. Ca j rol. CULEGI FARA A SEMĂNA I_________ Lucrul e paradoxal. Cu toate astea I Administraţia din Buzeii a dovedit că se poate întâmpla. Să cheltuesc bani mulţi pentru o sta- tistică. Primul rod căpătat e urmâtoru. Să lăsăm vorba, luI.Wi Nfistose de la domenii: S a pus se facă >■ slatistică, emu tăie |mj-gnane de diferite culturi se fac tu ţară si ue am adresat tu liuzm ca se ne spună câte pogoane de răpiţi sunt semănate: şi ne-a rtspuns că nu e niei un pogon minunat. Când am intrtbat rdta răpită s'a recoltat, ne am pomenit cu mii de ehxte doi Buzeu I Cuvintele de mal sus n’au trebuinţa de comentarii pentru ca să vedem că condiţiuueu do capacitate, nu e unu din acelea ce posed administratorii noştri. Spre a da legiuita autentificare cu lor citate; iată şi ce a rostit d. Aurelian fost şi poale viitor ministru : ln ceea ce priveşte exemplele ce ne aţi dat de netrebnicia informatiuni for statistice vi s'a comunicat, aceasta nu e statistică şi atât ‘mai rea ca se găsesc agenţi asa păcătoşi cari sa arate ca e răpită tntr'un jude/, unde nu s'a < ttlt(rftt de tor. (Vezi In strecurătoare» oficială des fin teri le Senatului de la 21 Iunie isBO. pag. lofil. Spre ştiinţă adaog, că şefu astor in-teliyenţe e vestita eonii laru u Bidinea (alias Urlâţeauu) prefectul locului. Nu'i vorba, tn toate astea găsim un fapt exact: Colectiviştii n'uu semănat nimic ln ţara asta: totuşi de 10 ani culeg. Vectnicu adagiu: «gura păcătosului adevăr grăeşte.» Vsmâdeu ----■-- ------------ ÎNTRUNIREA de la piteşti Domnule Redactor, V'am auuuţul deja că Duminecă era a se ţine o Întrunire publică ln Piteşti. ln care deputatul coleg. 11 Argeş Ion 1. Hâdulescu, să dea cont de mau datul său alegatorilor. Această Întrunire s'a şi ţinut Duminică la 22 Iunie Iu sala Coculescu la ora 3 ziua, şi resultatul a fost mat mult de cât zdro bitor pentru cel ce ne guverna. Sala era plină de tot ce oraşul are mal op greutate din toate clasele sociale şi din toate unghiurile lut; oameni care până aci erau susţinătorii guver-nulnl, Duminecă la lumina zilei şi în vileag aă apostrofat guvernul dupe cum merită. La ora 31/2 mulţimea a aclamat ca preşedinte al tntrunirel pe d. DanielCbi-riţescu, cari luând locul la tribuna a mulţumit publicului, la care i s'a răspuns prin aplause. D-sa aminti cetăţenilor scopul înlrunirei, şi prin câteva cuvinte bine simţite arătă rolul mandatului Inlr’un stat constituţional, es-primându’şl mulţumirea sufletească ce simte câud vede că tînărul deputat Hâdulescu îşi înţelege datoria şi respectă sistemul de guvernământ re-presentativ. Sunt cestiuni vitale pentru ţară d-lor de la cşre atârnă soarta ţărel, ele se resolv pe spinarea şi In socoteala noastră, prin urmare sunt datori ace! ce represintă a ne spune ce aii făcut în numele nostru şi ce au de gând să faca, cerând şi avi sul nostru; şi sunt vesel d-lor şi mulţumit când de aci vă anunţ că deputatul colegiului ti de Argeş d. Hădulescu a venit a'şi îndeplini datoria aceasta. D-sa are prin urmare cuvântul. D. Hâdulescu venind la tribună c primit printr'un sunet de aplause din partea auditorului. D-lor zise d-sa: Sunt multe şi nenumărate relele pe care cei ce ne guverna le-a adus pe capul nostru, bube sunt aceste rele, cart ne-a coprins a-proape corpul social; până acum Insă tot mai sperăm că cangrena nu va veni şi poate corpul ne va scăpa teafar. Aceste fele ne costă bani, şi pentru acestea ni s'a impus până şi lumina, ba la noi şi apa, zahărul poporului de altâ-dată, sarea, n’a scăpat neîmpovărate, legea băuturilor, timbre, tutun toate înzecit şi Însutit adâogate, în sflr-şit nu ştiă daca a rsmas ceva pe care, aceşti sfinţi fără de arginţi de altă-datâ, sâ nul fi înpilat sub greutatea imposi- www.dacoromanica.ro 9 EPOCA - 2('t IUNIE telor de tot felul. Aprobării Vâ declar î n«,i că nici n sarcină nouă n’nm votai ! Nu s’a mulţumii cu acestea guvernanţii noştri, aceste injposile vexatorii cliiar nau fusl de ajuns, a trebuii să ne ducă pe |jieţile Berlinului sule de xui-lioane tu renii, votate cu dQslinaţiunl * xprese, pe care tu parte a cheltuito acoperind nevoile budgetare, iar res-lul tn cheltuell netrebnice, îngropând sute di* milioanei In pământ ca la Chi-Itla pe care le vom suporta not şi copii noştri. Aplause). U-lor, să tie fort iscă I) zeft di* do! trei am răi, şi, după cum Egiptul a a-juusa ti administrat financiar prin Englezi, aţa vom tl noi prin Germani. Toate acestea mi* întinam, mi1 dor şi ne doare pe toţi, dar corpul nostru bolnav, precum l a adus ei se fie, poate nazui Iu Îndreptare, la însănătoşire 1 Cangrena d-lor soseşte, (arătând auditorilor convenţia consulară), când a-ceasta se va vota, naţiunea românească e osândită la peire, la moarte I Am plătit d-lor şi plătim cu sudoarea noastră toate discreerarile guvernanţilor noştri; nu va suferi Insa poporul romAnesc, care cu sângele său 'şi a dobândit libertatea, să sufere a muri de moartea lenlft u laşului, mal bine o moarte voiniceasca îndatfl, de cât moartea muereascâ de virusul mizerii şi al corupţiunei. (Aprobări şi aplause prelungite). Voeşto pffmântul nostru Germania, n are de cât s’o facă, ia-ne prin sabie, prin puterea de care dispune azi cu prisos, iar nu să ne corupăşi ticfltoşi prin noi Înşine şi apoi să ne ia ; (aprobări vii din toata sala). D. Radul eseu citeşte aproape toate disposiţiunile din convenţia consulara şi dovedeşte cum închcerea şi aprobarea ei, e peirea noastră, cum prin ea ni se batjocoreşte magistratura şi independenţa şi regalitatea, cum şcoala şi religia noastră, care e instituţiune de stat sunt isbite prin ea, cum In fine acest act n’ar Însemna de cât Înstrăinarea ţărişoarei aceştia, acăria fie-care palmă de pământ e carnea şi oasele părinţilor noştri, scăldat In sângele nostru. (Tunete deaplauserepetite, protestări contra acestui act şi cuvintele de trădători aeopereaQ aproape (le-care cuvânt al oratorului). Terminând, d. Rădulescu fuce apel la cetăţeni să de cu luare aminte, cacl ora fatală va veni de sigur: nâdăjduesc 1nsâ ca poporul român, blând şi răbdător la sarcini şi angarale, nu va Îngădui o trădare ca aceuata a intereselor noastre naţionale, şi bucuria mea a zis d-sa, e cu atât mal m tre cu cât vede că poporul Bucureştean, busola ţârei, a dat alarma aceasta. Duped. Răduiescu ceru cuvântul d. Ion P. Comtneanu. D-lor zise d-sa, scopul Intruuirel de azi eru socoteala ce d. Răduiescu ţinea sâ-vă dea.de care s a achitat destul de corect, ml veţi permite Insă şi mie a vă Întreţine cftto-va momente, ca sâ vă fac o propunere, pe care ca d-v. s'o a-probaţi, urmeazu ca eu s'o desvolt. In regimui constituţional, un guvern rea ca cel de azi, ar putea 11 pus la locul Iul, duca noi cetăţenii am şti sâ che- măm la datoria lor pe cel ce ne r, pte-siulă tn corpurile legiuitoare. Avem esempiuMuaintea noastră azi In aceasta sală: deputatul colegiului ăl IMea de ArgeşJRadliicscu.s'a presenlat înaintea noastră, ne-a spus cum a lucrat tn trecu|, cegut avisul nostru şi ne-a declarat Că va hiera şi vota contra convenţii consulare .boi ramaprobat pentru că a lucrai şi va lucra tn Interesul no-tra,în folosuLţârei. vAplause. Daci* toţi reprezentanţii şi-ar face datoria. de sigur guvernul n'ar mai avea în representaţia ţârii slugarnici,care sâ asculte şi se voteze ca nişte automate, cum din păcate sunt majorităţileacluale, datori suntem prin urmare .noi a-t pune la locul lor! Aplause şi aprobării. S*vi chemăm In mijlocul nostru, sâ ne spue ce au lucrat, sâ’şi dea ruşinea la iveală daca le dă mâna ; va fl făcut bine, va lucra In interesul ţârei iar nu al streinilor sâ’i aprobăm, contrariu sâ learatâm drumul ce voim noi, şi In cas d'a nu ne asculta să le ridicăm mandatul, să facem lecţie cu el tuturor. (A-probârl sgomoloase). Ei d-lor! nu e de ajuns să se chivernisească pe d-lor şi pe ai d-lor tn detrimentul nostru şi al ţârii, pe care cu toţi o ţinem din sudoarea noastră, şi am adus'o unde se găseşte cu stngele şi lacrimile noastre şi a lor noştri 1 Pământul acesta cu credinţele şi datinile Iul e sftnt pentru not, In ale cărora piepturi mal bate sânge românesc. D-lor 'şi pot lua geamantanele pline cu creanţele noastre către strei na la te, dar ne lasfl pe noi robi streinilor, şi In focul dragoste de român cred că nu suntem predestinaţi a peri ca iloţil şi robii, vânduţi chiar de al noştri. (Aplause prelungite). Sâ'i chemăm dar d-lor pe represen-taţit noştri; nu vor veni la noi, Îşi vor face Întrunirile d-lor, să mergem noi cu toţii după ei, să ’i urmărim In toate păsurile lor politice, ca sâ se pâtrunzâ de dorinţa şi voinţa noastră, ştiind că, daca nu va ţine cont de ea, nu mai pot face parte dintre nof. (Aplause). In scopul acesta vâ propui următoarea resoluţiune, pe «ere vâ rog s'o ascultaţi cu atenţiune, şi dacă In dorinţa şi vederile d v. este, a tunel s’o aprobaţt. lato: «Adunarea ascultând pe d. ton I, Ra-dulescu, represeiitantul colegiului al li-lea de Argeş,a probă conduita d-saleca repreaenlant al oraşului şi judeţului nostru în corpurile legiuitoare,şi hotărăşte; Invită şi pe cei-l-alţi re.presentanţiai oraşului şi judeţului nostru si facă Întruniri, In care sâ şl dea seama de modul cum aQ represenlat interesele*noastre şi cum au a se purta In arzătoarea cus-tiune a Convenţiunel consulare, pe care adunarea o respinge cu indigna ţi line, desaprobând pe autorii el.» Cu salve prelungite de aplause, aprobări vii şi strigăte: sâ vieînainteanoas-trâ, sâ ne spue ce aQ de gând a face cu cu acest act de trădare naţională, se termină întrunirea. După ce fie-care, satisfăcut dc resul-tatul lntrunirel, aQ mulţumit celor ce t’-uQ Întreţinut, In liniştea şi ordinea cea mal perfectă, s’aQ retras lle-care pe la casele lor. Nu ştim ce vor face guvernamentalii şi poliţia lor, sunt Insă într'o stare de tuvălmaşala ca şi-au pierdut sărită, bun- ar fi să ’i ţie Domneam mult aşa. I n l'ileslcim. CRONICA I VRII* \ î Vorba răposatului Wfnirnede: E- vrika ! îmi Lăţeam de mult capul să aflu ; pentru Re micul colectivist, procurorul cu pricina de la tribunalul de Ilfov, zii pâ nume, d-l... pentru ce acest stimabil ’sî da atâta silinţa ca să lie placul stăpânire!. Tot căutând şi cercetând am dat peste adevfir şi de aceea, strigai Împreună cu Archimede : Evrika ! In două vorbe : Hibişoiu e pricina. Cine e Bibişoiu, ce e Bibişoiu, al cui e Bibişoiu, va voiQ spune imediat. In- ! cet, domol că vâ mulţumesc pe toţi. In toate dimineţile, aed cari aveţi • obiceiul să vă plimbaţi la şosea, aveţi să întâlniţi duoi călăreţi ; Unul Irebue să lle trecut de. 30 de ani, cel l’ult n a ajuns încă 10; cel d intâi e procurorul nostru, cel d ai doilea e Bibişoiu. Înainte de a merge la şosea, omul cu pricina, ca om delicat şi cu capul plecai, crede de a lui datorie cu să meargfl la domiciliul şefului suprem al dreptăţii din ţara Românească şi să aştepte pe scară până când va bine voi sâ se scoale el smi fiul său Bibişoiu. In sflrşit dădaca deşteaptă, spală şi îmbracă pe micul moştenitor al marelui om de slat şi 'I trimite Intru Inttm-pinarea celui ce'l aşteaptă şi'l primeşte cu braţeie deschise şi cu capul plecat. — Ifonjour, Bibişoiu ! — Ifonjour 1 — Aidi, mergi la şosea ? — Merg I Şi d. procuror ţine scara Iul Bibişoiu şi 1) urca pe calul luat de către dumnealui cu chirie, din pricină că micul moştenitor al marelui om de stat nu poseda un asemenea dobitoc, ca d-sa. Pe Întregul drum, şi tu tot timpul cât stă la şosea, bietul Bibişoiu, care o fi având mure poftă sâ dea fuga calare sau să facă alte ştrengării, este nevoit ca să asculte o Întreagă pledoarie. Câte nu’i spune d. procuror ! I). procuror nu este prost de tot. Ştiind cum că şeful dreptăţei ţine foarte mult la fiul săQ şi că o data ce a făgăduit un lucru Iul Bibişoiu, trebue să'l Îndeplinească cu or ce preţ, voieşte sâ câştige pe Bibişoiu pentru dânsul. Do aceea o data Întors de la şosea, Bibişoiu are misiunea de a vorbi neîncetat tatălui scQ despre marele merite ale tovarăşului de călătorie, despre devotamentul sâQ către marele partid colectivist, despre trebuinţa ca d.. procuror să (le Înaintat... prim-procuror bună oara, ele, etc. Şi are dreptate, bietul om, căcl acum câte-va luni era cit p'aci să fie înaintat, Insă d. Moruzi s'a împotrivit straşnic supt motivul ca n'ar fi în destul de roşu. Văzând una ca asia, procurorul nostru s'a pus pe roşit, şi fâ-te roşu, fâ-te roşu Intr’uiia. Şi lucru ciudat: cu cit d-sa îşi dă toata silinţa ca să. sefoca piui roşu,-cu atât nu mai poate roşi. Acuma doată speranţa e la Bibişoiu. Totul atlrnă de l«|cl|ipul tn Rare densul Ii va pleda procesul Înaintea tatălui, şi'l Va hotărî pe acesta să pro- * nuţ, sacramentalele cuvinte'rum făgăduit Iul Bibişoiu 0 Adică, nu zău, că aticei a e nostinis. S'bQ văzut oameni ajunglnd departe prim fel dmrel de mijltinr^rnirfuriTi, prin protecţii de familie saQ de fuste, dar prin proiecţia unor nădragi de copil mic, asta nu s'a mal văzut. Şi la mal mare, onorabil? ! Hadu Ţandără INFORMAŢI UN I Pare că negocierile cu Turcia pentru stabilirea unei înţelegeri vamale şi comerciale nu prea merg Line.Conform obiceiului ei, Sublima Poartă trăgăneşte lucrurile şi cu toate concesiunile oferite dcd. Dirui-trie Sturza, este foarte probabil că situaţiunen creată prin stabilirea tarifului autonom va dăinui încă câtva timp. X Astâ-zî va nvea loc la castelul Pe-loş un consiliu de miniştrii sub pro şedinţa Regelui. Toţi miniştrii mii plecai din cauza aceasta la Sinaia. Se spune că în acest consiliu de miniştri se vor trata ceşti ti nf de mare Însemnătate. E vorba do complica ţi uni es-lerioare tn cari România este ameninţată d'a fi Implicată. Ar esista dija propuneri ruseşti in privinţa trecerel eventuale a armatelor imperiale prin Dobrogen, spre a păşi la ocuparea Bulgariei. X D. Dimitrie Brâtianu a plecat astăzi la băi în străinătate. Aflăm cu-pârere de reu că plecarea d lui Brâtianu este motivată de starea suferindă a fiului şeii. Sperăm că această stare va fi trecătoare şi că in cu-rînd vom vedea pe bătrânul luptător tnlorcânduse In ţară cu inima voioasă. X Afacerea societăţei Albina nu pare a fi încă terminată. Se ştie că a* ceasta societate fundată de d-nii Sehmeltau, şi baroneasa Witzliben, prima camerieră a reginei a avut a face cu tribunalul corecţional D-na ScliineUu, a fost o dată condamnata apoi achitată, dar chestiunea se vede că ti’a fost Încă definitiv tranşată ; se vorbeşte că sap fi descoperit încă alto fapte e cesliune chiar de falsi-fi ca ţi uni lu scriptele societăţii. Se zice că închiderea prăvălii lui d. Schmctau nr fi In conexitate cu a-cfcste fapte. X Citim tn Şuţi unea : Astă zi se va judeca In secţia a II a curţii de ape) procesul intentat de d. avocat Naumescu în contra d-luî prefect al poliţiei şi n unul inspector poliţienesc pentru arestarea ilegală ce a suferit In ziua tntrunirei de la clubul -GJnireb». Apărătorii d luiNaumescu sunt d-nii Vernescu, (îrădişteanu, Giuni şi Prolopopescu Pache. Se ştie că roclnmaţia d-l ni Nau- mescu a dat naştere la conflictul dintre d. prim-pReşedinţe al Curţii de apel şi d. ministru al justiţiei, care contesta curţii dreptul de a da cursastor fel de reclamaţii. X Consiliul permanent de instrucţie a discutat azi dacă diplomele de la Azil sunt echivalente cu diplomele scoalelor secundare. Fiind paritate de voturi, se crede că ministerul va amâna acest concurs pentru toamnă. X Tribunalul corecţional a pronunţat eri sentinţa sa în afacerea delapidărilor de la Creditul funciar urban. D. Economii şi Bozianu nu fost condamnaţi la câte doi ani închisoare şi solidariceşte la 113,000 lei ca despăgubire cuvenită Creditului pentru suma delapidată. D. Teişanu a fost achitat. X Aflăm din un isvor positiv că ne-gociaţiunile pentru încheierea unei convenţiunl cu Austria vor reîncepe. Unde se va mai aduna comisiu-nea, căci guvernul Austriac nu mal voeşte in Bucureşti ? Remâne Pesta sau Viena. X Brî s'a ţinut la d- E. Stătescu un consiliu de miniştrii sub preşediriţa d-luî I. C. Brâtianu. X U.T. C Brâtianu, a plecat a:I dimineaţă la Sinaia d’impreunâ cu d. general Arighelescu. X De câte va zile aâ sosit In capitală cinci căpitani ruşi de diferite arme. X Aflăm că s'a adresat d-lui ministru de Interne un protest al alegătorilor colegiului 111 de Bacău contra alegerii d-lul Cuton Leca. X Candidaţi guvernului pentru consiliul comunal de Vaslui au căzut. Au reuşit candidaţi independenţi, Se crede că d. ministru e decis se disolve acest consiliu FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 33 roKTUNf eu Boisfioser VELULALBASTRU (Urmare) — Înainte de toate, — răspunse Fa breguette, care ţinea la ideia sa, — trebue să găsim casa din strada Marbeuf. EU o sa încep de astă zi, împreună cu copilul, ca să cercetez pe aco’o. — Eu nu merg cu d -v., — zise hotărât Sacha. —- Pentru ce asta, tinere ? — Copilul are dreptate ca să refuze a vă însoţi, — zise Daubrac. Omul j>e care II căutam vă cunoaşte din vedere. de oare-ce aţi alergat dupe el când aţi eşitde la Morgue. — Şi pe mine mă cunoaşte, — zise Meriadec. — Tocmai pentru asta, nici tu, nici Fabreguette nu trebue sâ vă arătaţi In strada Marbeuf. Dacă vă va întâlni, el va ghici foarte lesne ce căutaţi pe a-colo şi va lua măsuri ca sâ nu puteţi descoperi nimic. D. Saint-Briac are asemenea esce* lente motive pentru a se abţine, Nu văd dar pe nimeni altul care să poat», fără incovenient,a selnsăciua cu această primă espediţiune de cât pe mine. — SiQ pe mine, —■ zise cu sfială Rose Verdiere. — D-voastră, domnişoară ! — strigă Meriadec. Uitaţi că sunt pericole de învins. Acest om e capabil de ori-ce. Şi dacă vă va zări că ’l căutaţi.... — El nu se va teme de o femeie..... pe când d. Daubrac ’şi-ar putea risca viaţa. — Viaţa mea este la dispoziţia d v., domnişoara, zise vesel internul; dar fiţi sigure, ştiu să mă apar şi nu mi se va întâmpla nici un pericol. Tânărul nostru prieten nu vrea sâ mearga cu Fabreguette, îmi închipuesc însă că el va consimţi a mă însoţi pe mine. —* Da, daca mica mamă va veni cu noi, respunse Sacha strângând la pept pe scumpa sa Rose. — Pardon domnilor, — Întrerupse Saint-Briac, îmi pare că In acest moment nu priviţi situaţiunea ast-fel cum este şi vă cer permisiunea de a vă reaminti că înainte de toate noi trebue sâ ne asigurăm dacă Spaniolul de care v’am vorbit şi omul pe care ’1 căutam nu sunt de cât una şi aceiaşi persoană. Trebue darc-a acest copil sâ vadă pe spaniol, şi nu In strada Marbeuf îl va putea vedea. — Aceasta e foarte drept, — zise Me** riadec. Nu crez să mai stea acolo, casa unde Sacha s’a culcat a fost fără îndoială Închiriata numai pentru o noapte. — D. de Pancorbo stă în lldtel Continental, strada Castiglioue. El ’ml-a spus şi n'am nici un motiv pentru a mă îndoi. Pe lângă aceasta, el merge în toate zilele la clubul care se găseşte la intrarea aieel Gabriel, la unghiul pieţei Concorde. El pleacă de acolo la 5 ore şi se Întoarce seara, înainte de ora 12. Nimic nu este mal lesne de cât a ’1 aştepta la poarta şi a ’l privi când va trece. Sacha poate să fucă a-ceasta dar nu trebue ca acest om sâ 'I vadă. — Pentru aceasta n'avem de cât să punem pe copil într’o trăsura care va staţiona înaintea porţel clubului,dar de cea-altâ parte a stradei, — zise Fabie-guette. Domnişoara Rose se va sui cu el, avâd grije de a ridica ferestrele tra-surel. Ast-fel aranjat lucrul, spaniolul nu va putea vedea pe copil. —* Bine ! dupe aceasta?— întrebă internul. — Dacă Sacha 11 va recunoaşte, noi vom merge împreună să găsim pe judecătorul de instrucţie, îi vom b,ce de-claraţiunea noastră colectiva şi Paul , Constantinowitch va fi Închis imediat. Aceasta nu e de loc greQ. Şi fiind-câ tâlharul nu va avea aface de cât cu noi el nu va avea de ce să 'şi răzbune denunţând pe buna prietenă a lui Saint-Briac, — Nu vă cer de cât un lucru domnilor, — le zise Saint-Briac ; acele de a nu '1 denunţa Înainte de a mă revedea. Dacă 11 veţi da pe mâna justiţiei, eQ trebue sâ iaQoare-carl precauţiunl pentru a preveni efectul cuvintelor ce ar spune, când nu va mal avea de ce să mă menajeze. ■ Am înţeles ! — respunse Fabre-guctte. Ii voin acorda douâ-zeci şi patru de ore. Acum nu mai e timp de perdut. Sper că domnişoara şi Sacha sunt gata a merge. Trebue ca astă-zî sâ fie la postul lor, înaintea porţel clubului, la patru ore şi jumătate. Noi ceşti lalţf îi vom aştepta în Champs-Elysâes. După ce îl vor vedea, eî vor veni sâ ne întâlnească şi unul din noi vom merge sâ vă raportăm. Unde staţi? — Aleea d'Antin 9. — Tocmai bine. Doi paşi de la rond. Ce ziceţi pentru proiectul meQ dom* nişoara Verdiere ? *— Eu voiu face ceea ce mă va sfătui aceşti domni, — murmură copila. — Dar d-v. domnule Sacha? — Eu voiu merge ori unde mica mea mamă mă va duce, — răspunse precis baeţaşub Numai Insa nu vă promit că dacă voiu vedea pe Paul Constantino-wite eu nu voiu alerga dupe el spre a ’1 scuipa în obraz. — Drace, — strigă Fabregaette, dacă vei face aceasta, planul nostru va fi descoperit şi tâlharul nu va avea de cât să fugă din Paris. — Sunt sigură că dacă eu îl voiU ruga, Sacha nu va face aceasta, — zise Rose. — Dacă tu mă opreşti nu voiu face. Eu vreaU ca de acum Înainte să ne tutuim. —Foarte bine,—zise surâzând copila. — Atunci nimic nu ne împedică de a Încerca esperienţa în această seară, — strigă Fareguelte. — EU nu mă opun, — zise Saint-Briac, dar sunt de ideie că domnişoara va face mal bine dacă va duce imediat pe Sacha la d. de Meriadec şi vă rog de a nu veni la mine nimeni, cacl poate să fiţi observaţi, de oare-ce nu m’ar prinde mirarea ca d. de Pancorbo să aibă şifspionl. Cred ca e mal bine ca să 'ml scriţi. Acum d-lor nu ’mi mai rămâne de cât să plec,— zise căpitanul sculându-se.— Ştiu ca pot compta pe loialitatea d-v. şi ve rog şi eU se comptaţi pe recunoştinţa mea. Saint-Briac strânse de mână pe toţi asistenţii,lmbraţişă pe Sacha şi eşi însoţit de Meriadec care ’l conduse până în curte. Câpitanu) plecă mulţumit câ a găsit aliaţi al cărora devotament nu poate fl pus la îndoială, cu toate acestea Ins» era neliniştit asupra urmărilor ce va avea confidenţele ce le fâouse. Această preocupare îl absorbea astfel In cât eşind în strada, nu observa un om aşezat pe o banca care avea aerul ca supra-veghează intrarta tn casa baronului. (Va urma) www.dacoromaoica.ro EPOCA — 20 IUNIE 3 PUBLICITATEA ZIARULUI ,, EPOCA' Tlraglu 5,000 «le foi ANUNCIURI SI RECLAME Anunciurl pe pagina IV, linia 30 bani Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 leî. partea exterioara Belgln. — Bntxela'S Iulie.—Un manifest al partidei socialiste belgiene, apărut astă-zl şi care anunţa pe fata o grevă generala, a produs aici mare sensatio. —x— Brttxela, 3 Iulie. — Mal mulţi oflcerl superiori belgieni, cari In timpul din urmă au fost In Franţa, constata, că de când generalul Boulanger este ministru de resboifl, un nuofi spirit energic străbate toată administraţia armatei şi se resimte de sus până In gradele infime ale ierarhiei militare. Un general francez ar fi zis, că pentru prima data Republica are un adevărat ministru de resboifl. —x— Albania. Rudua, 3 Iulie. — In Scu-tarl se aşteaptă mulţi arestau ţi politici, cari sunt inculpat! că ar fl preparat o mişcare revoluţionară In Albania centrală In favoarea Greciei. EI vor fl judecaţi. —x— Gnlltln.— Lemberg, 3 Iulie.— In comuna Starawies a isbucnit astâ-zl un mare incendiu. Flăcările aii nimicit colonia jesuitilor, dinpreună cu biserica lor. Această mănăstire a jesuiţilor era una dintre cele mal mari In Galiţia. Alte amănunte lipsesc. —x— Turcia «I Bulgaria. — Constanti-nopol, 2 Iulie. — Poarta a adresat erl pe cale telegrafică representaţiunl serioase la Sofia din causa unor pasaje din mesajul prinţului şi din adresa a-dunâril naţionale, cari slafl In contrazicere cu aranjamentul turco bulgar. —x— Dalmaţia. — Triest, 3 Iulie. — In urma caşurilor de holera, întlmplate In Triest, sosind la Zara, la 30 Iunie, un vapor de la Triest, mulţimea adu- | nată pe Riva l'a oprit de a aborda. Căpitanul districtului, funcţionari de al comunei şi jandarmi afl venit îndată la faţa locului şi afl liniştit mulţimea. Sosind permisiunea telegrafică de la autoritatea maritimă s ad adus pe uscat In bărci pasagerii şi mărfurile menite pentru Zara. Vaporul a plecat apoi fără să fl abordat. A doua zi primăria a adresat un apel poporaţiunii, lndemnând'o la linişte şi asigurând’o, că situaţia sanitară din Triest este mulţumitoare. —x— Italia. — Roma, 3 Iulie. — Latiano, o comună mica cu 3000 locuitori, este de o săptămâna grozav bântuită de ho Iert. Pe fle-care zi se lntemplă 80 plnâ la 115 caşuri. — Ministrul de agricultură şi secretarul general de Interne pleacă astâ-zl la Latiano, unde guvernul a trimes deja 2b meiicl şi 100 soldaţi sanitari. —x— Germania. — Berlin, 3 Iulie.—Plecarea deputatului socialist Singer, ex-pulsat de aici, a provocat scene sgo-motoase. Plecând la sora-sa In West-falia Singer a trebuit să treacă cu trenul prin Berlin plna la Spandau prin zece gări, tn cât pretutindeni s'ad putut aduna mulţi socialişti, cari ad făcut demonstraţivuil. Ca la 50 amici al lui Singer l’ad Însoţit plnă la Spandau. Socialiştii ad ocupat toate trenurile, ce pleacă din 5 In 5 minute şi necontenit strigau: «Trăiască Singer!» Toate trenurile erau pline de lume. Au fost şi multe dame; poliţia, de şi numeroasă, n'a putut face nimic contra de-monstraţiunilor. Mulţimea se adunase şi pe la apeductun şi primea cu ova-ţiunl trenul, In care era Singer. Scene de acestea s'ad petrecut şi la Spandau, unde fiind temeri de mart escese se consemnaseră in casarme mai multe companii cu puştile Încărcate, DINTR'O ZI 1NTR ALTA bai \ni populare Din giurul Xasaiulului VI ^ o 11 r e u n Voinicul «haste - .99 Icvt Frunzuliţă dc cicoară, Puieuliţă drâguşoară, Eu pe Line le-am luat, Spune-mi mila: ce ţi-a dat? — «Biirbăţelul med oftat, Mie măteuţa mi-a dat; Muntele cu oile Şi coasta cu florile !» —î «Vino tu mândră cu mine Şi 'mi aratămeşdiile, Unde ţi-s locurile ; Movilele le-ol riol Ş'apol slugile le-or şti Şi cu mine s’nr sfădi !» 11 S’au luat pe munl ’n sus, şi el numai că s'ad dus Pân' pe coama muntelui, La fântâna corbului. Când pe coamă ajungea, Duruţi mare II lovea şi din graifi aşa zicea: — «Mândru, mândruleana mea, Cânlă-ml tu o cânlicea, Nu prea mare, micutea, Ca să fle anume a mea; Că de cum-va nu-l cânta, Mie aci mi-o fl moartea, şi de cum-va nu'l hori Ud aicea void muri I» — «Mâi Codrene, mila mea, Când ol prinde a cânta, Munţii s'or cutremura, Râpele s'or surpa, Frunza ’n crâng a suspina, Ceru n lacrimi să tmhrăca, Şi pe mine m'u-auzi Vătavul tâlharilor Din scaonul legilor, El la noi bade-a veni, Pe tine te-a omori, Iar pe mine ni‘a 'îndrăgi.» — «Mândro, mândruleana mea, Cânlă-ml tu o cânlicea, Nu prea mare micutea, Ce să fie anume-a mea!» III Când a prins ea a cânta, Munţii se cutremura, Rtpeie se surpa, Văile se tulbura, Frunza ’n crânguri suspina, Ceru ’n lacrimi sc nbrâca, Şi pc ea o auzea Vătaful tâlharilor, Din scaonul legilor, Puse condeiul pe masă, Baga capul pe fereastă, şi asculta pe mândra, Cum t cântă cânlecn. Când gura i*o auzea, Nimica nu’l trebuia, Fără toate le lăsa Şi la dânsa alergă, C a gândit eâ-i singurea. Când la dânşii al sosia, Chivera ’n cap ’l clâlia, şi din grai îi uşa zicea i — «Măi Codrene, mâl fdrl.ate, De cumva al tu dreptate, Vinde-ml tu puşcuţa ta, Că ce-1 cere ed ţ-ol da I» — «Ed puşcuţa no pot da, Făr de mi-a veni moartea, Ear moartea de mi-a veni, Ce-at cerut a tău a fi!» — «Măi Codrene, mâl fârlale, De cumva al tu dreptate, Vinde-ml tu murguţul mie, Că-ţl dau zlotişorl o mie.» — «Murguţul med nu-l de dat, Câ, când ed l’ain cumpărat, Pe coama Iul am jurat.» — «Mai Codrene, mâl fârlale, De cumva al tu dreptate, Vinde-ml tu nevasta la, Câ-ţl dad bani cu feria; Ori ţ-ol da miori cornute, Ce cânta vara pe munte, Ori ţ-ol da miori baiâl, Ce cânta vara pe văl, Ori ţ-ol da mii berbecaşl, Ce pasc vara prin buhaşl, Ca tu ’u jos vel scoborl, Şi mal măndru-ţl vel găsi; Ori să ne dam pe luptate Şi atunci o ti dreptaLe 1» — «Mâl tâlhar ’mpeliţate, Fâ bine mă 'ngadueşte, 86 vorbesc cu mândra mea Care de mic m6 iubea !» El la dânsa să nturnat Şi din graiu a cuvântat i — «Mândro, mândruleana mea, Cu cine acum vel ţinea : Cu mine câ ţi-s bărbat ? Ori cu ăst om blestemat ?» — «Alelei, dihane rea, Ed cu Lineno'I ţinea, Ptn ce capul sus mi-o sta, Ci cu badea ăst iubit, Nu cu tine un ticăit Şi cu badea ăst de mult, Nu cu tine unvtj cârunt I» Când vedea câ zice aşa, Foarte r60 se supăra Şi din gură cuvânta : — «M61 tâlhare, mâl fârlale, Fâ bine şi Ingâdueşte, Sâ’mi bag mâna In buzunar, Bă scot mândru călimar, Penişoara şi hârtie, GS voesc o carte a şerifii La măicuţa tn Braşfalâfl * Să'ml trimită coptrşed : Copârşed mândru cernit, Trupul med o li diotiit, Copârşed mtndru vergii, Trupul rn -d o li sfârmal!» lVr Dar aceea nu era, Căci băga pc dreapta sa Şi el scoase sabia. Pe palme mi-o tn vâri ia, La musloţe mi-o cerea, La musteţe câ prindea, Ş'apol de loc că chilia, Tocraa ’n vârful capului, Unde-Î greu voinicului, Şi de loc că mi-1 lovia, Sângele mi-1 nâbuşia, Şi de-a dura se ducea, Pe nedeia muntelui, Spre fântâna corbului. Codreanu s’a tnturnat şi din graid a cuvântat: — «Alelei duşmanca mea, Cu cine-acum vel ţinea: Cu mine Că ţi-s bărbat, Ori cil ăst om blestemat ? Cu mine că-s vlj cărunt, Ori cu bade-lăo de mult ? Cu mine câ-s ticăit, Ori roagâte de erl are, Cal zis o vorbâ prea mare? şi cumva de le-l ruga, Eu pe tine te-ol erta !» — «Măi Codrene, lillă rea, Ed cu tine n’ol ţinea, Câ dacă te-I supăra, Ş al med cap nii-1 vel tâia I» V. Voinicelul supărat De răspunsul căpătat Puterea ,şl-a adunat Şi capul ’1-a retezat şi’u desagi i l’a băgat, La soacrâ-sas’a cărat. Ctnd acolo el sosia, Soacră-sa Iii cale-I eşca, Şi mered 11 tntreba : — «Ce-al făcut cu fala moa ?» — «Soacră, soacră, mare eşti, şi puţin te socoteşti, Poale lungi şi minte scurtă, Femeie nepriceputa, ltogu-te nu mă întreba, Ptnâ ’niCurlevoid intrai» El tn curte a intrat, După masăs’a băgat, Sabia n mină ş’a luat, La soacrâ-sa ăa ’nturnat, şi din graid a cuvântat : — «Soacră, soacră dulcea mea, Văd, cum câ hm eşti belea, Dar caută tu tn desagi, Ţi-a trimis fata colaci I» VI. Ctnd desagii i a deslcgat, Capul fetei l'a aflat, Ş'apol la el sa nturnat, Şi din graid a cuvântat : — «Ce-l mâl ginere aceasta, De mi-ai omorlt tu fata ?» — «Taci soacră, nu mă întreba, Ca daca m'ol supăra Ş-al tăd cap ţi-1 voi tâia, şi in lume m-ol căra, Altă nifndră ini-ol căuta, Mal bună ca fata la I» . 54 i (Familia) Iiiliu Uiignaiiu.. SECŢIUNEA DL SCULPTURA 1. Cnnit*t iltijM* anlir Medalia de bronz clasa III : — Filip Ma-rinescu. 2. ( oiii'iirsiil «|»> linuri «lupe* aulic' Medalia de bronz, clasa III :"- Fftip Ma-rinescu. 3. Concursul «U> eslclira si Istoria Arfelor Medalia de bronz clasa III: — Ion Bâr-liufesr.u şiConsl. 2.amau. Menţiune: — Dem. Mi rea, Consl. Cmi-stanlinescu si Aî.TIonslantînesou. Evsamănele pentru înaintarea lâ gradul de m«#ic.de Batalion el. I ţinute la Spitalul mililar s ad terminat. Cel şaşe candidaţi ce s'ad presinlat ad reuşit. Concursul pentru catedra de Istorie de la şcoala secondară de fote H'aamânal pentru la toamnă. Ieri s a făcut Ia Asilul Elena Doamna examenele de Canto. Un public numeros a asistat. D. Obcdcanu, prefectul de Ilfov, a plecat azi la Ţigăneşti pentru a face o cercetare. D. V. A. Urechie a plecat azi la Bârlad, pentru a asista la căsătoria llulul să d. dr. Urechia cu domnişoara Codreseu, care va avea loc mâine. • • Citim tn Voinţa Naţională : Ieri, căpitanul puntului Gruiu, judeţul Oorj, a lelegrall.il că un individ cu paşaport muntenegrean, nevisat de nici o autoritate şi venind de la (1101*5111 a Irccul pe acolo. Semnalmentele lui se aseamănă Toarte mult cu acelea ale Iul Nicolae, asasinul bănuit al Iul Oolovanoff şi al familiei sale. S'ad dat ordine pentru aducerea tn Capitală a individului în cesliune care se află arestat la Gruiu. ŞTIRI MĂRUNTE Aflăm ca poliţia adal de urma asasinului Nicolae. Se zice câ ei a fost între Bucureşti şi Târgovişle lu Titu. Poliţia a şi trimis tn urmărire pe un comisar cu mal mulţi agenţi. • * Ieri d. Dobricianu, jude de instrucţie, din preunăcu l'ralele mortului Holovanov, s'ad dus la casa unde s'a comis crima. A-tlâm că acest frate al mortului a adus din Rusia informaţiuul exacte asupra asasinului. 4 4 • Ambulanţele cu convalescenţi militari, vor părăsi la 2 Iulie capitala, mergând una la Balta Albă şi alta la Olâneşlb • 4 D. M. Kogălniceanu a plecat ieri tn Do-brogea. 4 * D. Condurioti, ministrul Greciei,a plecat la Sinaia. • 4 Pentru lucrările de la şcoala de Bele-Arte din Bucureşti, comisiunea specială a acordat următoarele distincţiuni : SECŢIUNEA DE PICTURA I. Concursul de bust (lupa antic Medalia de bronz, clasa III: — Isidor Vermont şi Corist. Zamau. Menţiune : — Ion Barbulescu şi P. Creţoiu. ît. Concursul de iiguri dupu antic Medalia de bronz, clasa III ; — Const. Zaman şi Ion Bărbulescu. 3. Concursul de figuri du pe natura Menţiune : — Const. Constantinescu şi Mich. Spirescu. 4. Concur.dupc cap de expreslune Medalia de bronz, clasa I: — Ion Bâ-lânescu; clasa 111—Isidor Vermont ; clasa III l—D. Serafim, * Sat lănga oraşul Bistriţa saseasca in Transilvania. TELEGRAME SPECIALE Sinaia 25 Iunie Plecarea în străinătate a preşedintele consiliului d. I. Brălianu e ho-târlă. Toţi miniştrii au sosii acicu un tren special şi pe dală s'aă presin-tat fa Palat unde s’a ţinut un consilii/ sub preşedinta Regelui. S’a luai dispoziţiuni privitoare la conducerea afacerilor in timpul absenţei d-lui Brălianu tn străinătate. ® ' Sinaia 25 iunie Convenţia comercială cu Turcia s’a proiectat deja. I). ministru Sturza întors din Constând nop/d a prezintat Regelui tecstul acehstcî convenţiunî. @ In procesul intentat de d. Nan-mescu contra poliţiei capitalei, Curtea de apel In şedinţa de azi a respins acţiunea, pe motivul invocat de procurorul general că plângerea trebuia adresată parchetului iar nu Curţei. D. Alexandru Labovary într’o strălucită apărare, pe care din causa importanţei nu voim a o trunchia — ci o vom publica mâine în estenso, a dovedit că teoria procurorului general e neeompalibilâ cu instituţiu-nile noastre. Cu toate astea şi de astă dată d. Stătescu a ţinut să arate că e mai puternic ca legea. % Se vorbeşte de propuneri ce s’ar fi făcut d-luî Cogâlniceanu spre a intra Intr’o nouă eombinaţiune ministerială. Samsarul acestei nouî împestri-ţări ar fi d. Ştefan Belio, care s’a vezut făcând o lungă visitâ d-lui Cogâlniceanu. • D. Nicolae Gretzuleseu, a sosit eri seară în Bucureşti. EI va pleca mâine i la Sinaia unde va ii primit în au- . dienţă de M. S. Regele. m DD. Stolojan, Ministrul Dumenie-lor, va numi in curând o comisie pentru esaminarea proiectului de lege, elaborat Încă de Ia 1870 pentru înfiinţarea oficiului central de statistică dupn modul celor din Elveţia şi Belgia. # L). general Berendeî a fost Însărcinat cu elaborarea unui proect de lega pentru înfiinţarea unui nou regiment de yeni a. • Azîj la Universitate, s’a făcut a-legerea profesorilor secundari pentru consiliul general. - S’aă ales d-nii Ang. Uemetrescu eu 30 voturi, C. C. Dobrescu 23 voturi, şi G. Dem. Teodorescu 19 voturi. L). Teodorescu a deelerat că d-sa nu va primi d a fi numit de Ministru de oare-ce e drept a fi numit cel care a întrunit cele mai multe voturi. m Consiliul comunal se va aduna mâine seară .loi. Se va discuta eestiunile de pa-vugiu, cumpărări de cai pentru serviciu salubrităţii şi altele. e Contractul pentru stngţnnpa de opera tn iarna viitoare a fost subscris aslă-zi între direcţiunea generală a teatrului naţional şi d. Ser-ghiadi. Antreprenorul plăteşte 10,000 fr. chirie şi luminatul. El are dreptul a întrebuinţa decorurile, costumele şi partiţiuniie socielâţel dramatice. 1). Sergbiade este obligat a se servi de cântăreţii români cari au făcut parte din trupa anului trecut, dar româno liber d a aduce doue prima dune, un tenor dramatic, un prim-bas şi un prim-bariton din Italia. Acestea sunt bazele esenţiale ale contractului. Preţurile vor li acelea ale teatrului italian. Eminenta artistă a teatrului imperial de la Burg, d-ra Agata Bâr-sescu a sosit în Bucureşti spre a visita pe tatăl seu. Direcţiunea generală a teatrelor a intrat în negociârî cu d-ra Bâr-sescu pentru o serie de representa-ţiuni. Se spera că aceste represen-taţiuni vor putea se aibă loc în cursul lunei lui Martie. ULTIMA ORA Londra, 7 Iulie. — Numărul candidaţilor aleşi acum sunt ; 20i conservatori 44 unionişti, 08 gladstonianl şi ii parnelişti. Ziarele Times şi Standard vorbind de suprimarea portului franc du la Batum, spun câ Rusia a voit sfl profite de încurcăturile interioare create’ guvernului englez de politica d-lui Gladslone şi că a ţintit numai pe Anglia, luâud o mflsurâ la care cele-Falte naţiuni vor II de sigur indiferente. Yiena, 7 Iulie. — Piinţul ereditar şi princesa Slefania au făcut erl visitâ ambasadorului Franciei şi d-nei Fou-cher de Careil. CeUnge, 7 Iulie. — Cei 10 de turci luaţi prisonjerl, curi au luat parte la violarea graniţei au fosi escortaţi până la Podgoriţa. Printre dânşii se găsesc câţl-va şeii din kolaşin şi Poljancl, cea ce face sfl se creuza ca exista o conspi-raţiune Întinsa. Belgrad, 7 Iulie,— Pentru a extermina bandela de haiduci, vânzarea armelor şi u muniţiuniloj va li controlată In mod riguros. Pe de alta parte importarea armelor prin graniţa turco bulgărească este oprita. lIlLETfl FIMCUB Bucureşti, 25 Iunie. Agio 15.20. Fondurile de plasament staQ pe loc. Fonc. urb. 50/0 fac 82; fonc. rur. 70/0 s’au esecutat tn Bursa de astă-zl, Intr o câtime intimă, este adevărat, cu 102 I /4. Schimbul se eftineşte din ce In ce mai mult. Cota de astâ-zi ne aretâ : Paris cek 100.05 » 3 luni 90.00 Londra cek 25.20 » 3 luni 25.17 Berlincekl2i.20 » 3 luni 123.30. Valorile par mai ferme. Construc-ţiunile fac 157. Daciele 203 1/2. Naţionalele 210. Tendinţa liniştită. www.dacoromanica.ro % EPOCA — 26 IUNIE CASA DE SCHIMB . M. F E R M O —27,STRADA LIPSCANI. 27— C L It $ I L BUCURESCI 95 Iunie 1886 CV Mente «mortizabilk . . . Wl 4 1 SA Menta perpetua .... »S CA Oblig, de stal 871 * tiv Oblig, de st druniu defer Scis func. rurale .... tOH 4 !>\ .^cris. fUnc. rurale . . . Sf. 7a Scris func. urbane . . . V81.4 6A Sens ftinc. urbane . . . P01 t t* Scris. func. rurale . . . St Împrumutul comunal . . i .ulig. Casei peus. lei 10 dob.) 771 i Vtj hnnrumutul cu premie . . . Si Acţiuni bkncei nation . . . 1010 Acţiuni .Dacia-Momania > . . *S3 » .'fatională. . . . «0 » Credit mobiliar . . . » Conatructiunl.... 167 • Fabrica de hârtie . . Argint contra aur lf^O Bilete de Banc® contra anr. . «b,0 Plorin aoeatriacl , i£ i 20 0 CUMUL DU MEI* A lSapolaooul ........ f rv cm Ducatul &y* I.ose otomane ...... Mnbla hârtie D2.50 OUHBllDIN BKRLlf Renta Amort 9>SH Oppeulieim. 10Ş.70 Obligaţiuni noul fljt C. K R. 107. « • ţ}% U 9 9 10?.90 Mutila hârtie lyş.15 Ct'HNLT. I»K PARIS Menta KomânA 9’. .7 6 l.ose otomana 35 Schimb Paris 3 luni • la vedoro Londra 3 luni • la vedere berlin 3 luni . • Viena lavedorn ...... AUX QUATRE SAiSONS 7 2 Calea Victoriei 7 2, Vls-a-vls de palatul Ilegal A sosit noutăţile sesonului in cantităţi ţi Variatiuni enorme, de prima calitate. OCASIUNE RARA Ti’ioouri p atru drtiiie> JERSEY IO. 12,50. 15. 17,50. 20. 7.5 ). 12.50. —^---- Comandele din provincie se esecută după indicarea niâritnoi şi contra mandat poştal. ATELIER MECANIC KE1LHAU ER No. 59. — Strada Isvor, No. 59. Recomand atelierul meu cu Pompe de toate sistemele, Fontâni d’applique şi Borne fontâni, Canale (robinete) de tot felul, Tuburi de fier. tu cin şi plumb. Tuburi speciala pentru latrine şi scurgeri cu accesoriile, sghea-buri de cobori re inodore, capace de hasnale etc. MARŞ DEPOSIT IIE PONTA ORNAMENTALA Vase socluri, avusuri, banei de gradina, grilaje de Îngrădit morminte, pilarturi şi candelabri. |Ş FURNITURI, INSTALimUNI COMPLECTE DE BAI SI CONDUCTE DE APR SOCIETATEA pentru 1NVETATURA POPORULUI ROMAN Pentru facerea a 60 paturi do fer şi pen- j tru uprovisinriurea şcolol normale a Socie-tăţel, eu pâine, carnea trebuincioasa pe unul şcolar 1886 - 87 precum şi pentru pro- ( rurarea 16 stânjeni culaci de lemn de cer, • se face ticilatiune publică pe ziua de 14 • Iulie ora 12 tn locului Socieiatel din curtea • Risericel Sf. Ecaterina, unde se poate ve- • dea şi modelul de pat. AVIS IMPORTANT Sub-semnata antreprenoarea llololulul li'ntil simu din Oraşul Briila şi al Hotelului Concordii» de la Brâiia Lacul-Serat, are onoare a aduce la cunoştinţa Onor. public. Şi In special la visitatorl al băilor, c'am arangial. HOTEL COMOBDUmo™™.) cuuu restaurant /'rances, camere mobilate şi cu preturile cele mai moderate. HOTELIL FRAŢI SIMl (BRAHâ) Bsfe reparat, din gofi aranjat şi elegant mobilat. i’iind că n'aln cruţat nici un rncriflcin l>eritru a satislaco pe onor. public visitator şi Ic ac- ia rog a 11 onorat ue o numeroasa clientelă. “romtitudinea Scrvicioltrt şi moderaţii nea preţului o garantez. CU DISTINSA STIMA M.VRIA HI.Al ST Km BRAILAIACUI-SEBAT A LE CU A. BALS AVOCAT Strada Dreapta, No. 24 A V1 CU LTORUL LUCESCO BUCUREŞTI. STRADA II IUNIE It". Il-«e (FIURET necomnndft mti";nsliml *<*u cu Canari, Papagali, Porumbei, Fesaiu, Găini de rasă : Hudane, Paduaius, Krev-Gh*or. Olandei,te, ouă peulru clocit; 6 Gâşte de Japonia. Guiana, Tuluza, Rate [ de l’eclţing. raţe sălbatice din Ţară, Le-bede, (licori, Călifari, Peşti roşi. Eptiri de Casit şi selbaticl, Şoareci albi.—Se- [? minte pentru Canari, Papagali şi meiii Li alb frairţuzesc pentru colibri. EXPOSITIA AMAN ESTE DESCHISA IN TOATE ZILELE de la 10 ore d. — 6 ore seara Sîr. CieJticli \o. <1 AVOCAŢII COAST, MSLLE DOCTOR IN DREPT anunţa ca si-a reluat ocupatiunilo. Biroul, Stirbey- Vodă 62. 1Y l-A 7 A 1YP “aî muT ăi mă- i'i. > I/jxIIUj sari.reproductori iepe, mânzî de pur-sănge, ou de curse, de caiărie, de trăsuri. Ase adresa. la d-nul Reimer administrator la moşia Paskani (jud. Ilfov 2 ore depărtată de Capitală). iltTINPUIDIAT moSia Bftduleşcl 20 Ut I SI L fi I tl I ft I minute de Găeştl, tivind pftmenl arabil, livezi, vie, pădure, han şi moară, cu toate abjectele necesarii la lucrarea ei. Doritorii se vor adresa sub scrisului chiar la moşie. \icolite lonescu. fii? l\TIIIU!4T chiar de acum Casele, cMlnUimi.il din stradă Academiei No. 11 compuse din 16 Camere, cu o curie patioasă tn care se alia grajdiQ şoprou şi alte dependinţe. Aceste case mal aO şi o grădina importanta. A 9e adresa Strada Batiste No. 11. BL PAF&BÂT AVOCAT Str. Biserica leni No. 8 bis. •r <*- ***=- < $ i 1 I $ ft ♦ oi. IR JUDEŢUL RIMNICU VALCEI 700 CAMERE SI SALOANE AToieî. V CALEA VICTORIEI Palatul Dac.-Românla { LA ORASIUL VIENA \ LI VILLE!)[ \WE vis-4-via de LIBRĂRIA SOCEC —300- 700 CAMERE SI SALOANE Recomandăm onorabilei noastre clientele pentru lePtfnatate si * soliditate următoarele noutăţi: direotoi* Baptistiii JVCm’s ITUGUESS se va deschide la 115 Iulie 1886 Table d Hote. — Restaurant ă la carte. — Salon de jjj lectură.- Sala de de dans.—Sala de jocuri şi biliard.— "/ Musicâ militurâ In toate zilele tn parcul Hotelului. Omnibusul Motelului Ya face de mal multe ori pe zi serviciul la renumita sursă de la Oaoiulata. Vedere splendită, situata tn mijlocul munţilor pe malurile Oltului. Rufărie pentru Doamne şi Domni. Fete de masă, şervete şi prosoape de pânză. Olanda veritabila de Belgia şi Ilum-burg. Madapolam franţuzesc de toate calităţile şi lătimele. Batiste de olandă şi de lino albe şi colorate. Ciorapi de Dame şi Domni de FII d'E-cosse, de bumbac, de lână şi de mătase. Flanele, cămăşi şi islnene de lână după sNlonin pofcsoriilui de. G. Jue- “** ger. Gulere şi manşete de olandă ultimul fasop. Mare asortiment de cravate ultimul fason. Corsete frânt- cu bale ie veritabile. Troiisom-i complecte pentru II-duntiili. I.avetcsşi Trousouri pentru copil. Trosouri pentru pensionate, oteluri si restaurant uri. Oltul trece la 50 metri de stabiliment. •“•Mi’etxii’i inoderut 1 »<**<** ***sh»« 1 i: 1 p 2 1 Avem onoare a informa pe clientela noastră că a apărui Catalogul nostru Ilustrat sl va fi trimis ort-cui va face cerere. LA ORASIU VIENA CALEA VICTORIEI. PALATUL «DACIA-ROMANLA» vis-ă-vis de librăria Soceo ,4STAJV *<*„. " lani J dus şi întors. RUFARIE DE BAE Iu aboudeută şi curată.—-Serviciu prompt şi eftin. Cu stima. X. G- DABO. BERARI A STEAGUL NATIONAL Bulcvn rtlul Elisivbela in l’a-laiul linilor l'.forii Ia 1 iulifl st. v. se va deschid6 berăria având la dispositia onor. public, bere şi vinuri de toate calităţile. indigene şi slreine. Antreprenorul nu va crulu nimic pentru a satisface pe onor. vizitatoare. =J BUCUREŞTI 6.—STRADA VESTEI.—6 Secţia medicala i, Bydrotherapia —2. Electrizare— 3. Intnopedie— 4. Gimnastică medicală—5. OrhalatI—6. Masajiă sistematic—7. Ser-viciuJIa domicilia — S. Consultaţii medicale. Secţia higienica 1 Bae abur.................2.50 t Bae de putină cu şi fără duşe . 2,— medicamente................1.— 1 duşe rece sistematică cu basin t.— BAI DE ABUR SI DE PUTINA SOCIETATEA DE NAVIGAUUNE CU VAPOARE PE DUNĂRE 1T1NERARIU Valabil de la 8 (20) Martie 1886, yâna la alta dispositie NB. Orele de plecare mal jos arătate sunt a se înţelege aproximativ şi se schimbă după circotislanţele timpului şi apelor; in nici un cas Insă Vapoarele nu vor pleca de la Staţiuni mal înainte de orele indicate în acest Itinerar iu. — Pornirea Vapoarelor de ta Staţiuni va avea toc după orologiurilc Agenţilor- Notăl.Băile de abur sunt deschise În toate zilele de la 7 ore dimineaţa ptnâ la 7 ore seara. — 2. Pentru dame Insă blile de abur, o-datâ pe săptămână Vi- U uerea de la 7 ore dimineaţa plnă ia 2 I ! post-meridiane. Preţurile la secţia medicală conform prospectului._____________Direcţiunea C L It S K L E VI \ 1» O A It K I. <) It l> K P O S T A . M. CURSE IN JOS CURSE IN SUS de la Orşova Sâm. 4 s. Luni kJt1 JllOÎ 4 9. dela Galaţi Mar. ! 9 d. Joi 9 8. Sâm. 9 d. P Severin Dum. 5 d. Mar. o d. Vin. 5 d. fi Brăila d»' !•' 10.25 » fi 10.25 fi fi IO.25 fi » Brsa-Palauca B 6.40 » » 6.40 ». n 6.40 » fi Gura-lalomitel fi 2.20 s. » 2.20 d. fi 2.20 s. » Radujevaţ 9 8 » 8 1* p g a fi Hârşova A 3 fi m 3 fi P 3 fi » Calalat 9 10.10 n n 1(1.10 !) ■» 10.10 >• ■ » Cernavoda fi 5.45 n n 5.45 fi P 5.45 » T> Vidin J> 10.35 p m R035 n n 10.35 .. fi Ostrov fi 9.30 t> fi 9,30 fi n 9.30 fi » Lompalanca n 12.40 » n j2.40 s. n 12.40 » fi 45 Călăraşi oraş fi 7.30 » p 7.30 fi p 7730 fi n Uahova t> 3.15 t> 3.15 « a 3.13 a> . fi Silistra p 10.30 » fi 10.30 fi n IO.30 fi » Bcchet p 3.30 » n 3-30 » 3.30 a (Steluţa Mer. 2 » Vin. 2 3. Dum. 2 » i» Corabia 9 5.30 » p 5.30 » n 5.30 » fi Turlucaia fi 2.15 fi fi 2.15 fi P 2.15 fi n Nicofwli 7 » fi ^ 7 .» n ? fi tn GiurgiOţSmârd . n 5.30 fi fi 5.30 » n 5.30 » | » Măgurele 9 ■ 7.20 ji » 7.20 » , % 7.20 » dela GiurgififSmârd V* 10 fi fi 10 fi IO )) V Ş istov n 0.10 » » 9.10 » j> o.to» W Rusciuc fi > 1.30 » » 11 n n ll fi J» Zimnicea 9 9.25 9 » 9.25 » » 9.25 » fi Zimuicia fi 4.45 » 7» 2.15 p 1» 2.15 » » Rusciuc Luni 6 » Mor. 6 d. Sâm. 6 » fi Şiştov fi .5.15 » » 2.45 m » 2.45 » p GiurgiOfSmtr.) n 10 » n 10 M 10 » fi Măgurele fi 7.40 e » 5.10 p 5.10 » n Turlucaia n 12.15 Tt n 12.15 s. M , , 42,43 ^ fi Nkopoli ) fl 7.50 » n 5.20 » » 5.20 fi p Olteniţa n 12.30 M 12.30 » P 12.30 >, n Corabia Jdui 9.40 fi fi 7.10 » p 7.10 fi p Câlâraş(oraş) Silistra n 1 Ji n 1 » M i » fi Beebet 12.25 S. fi 9.65 •» 9.55 fi p « 2.45 >/ » 2.ţ5 » » 2.45 » ») ltabova fii fi 12.40 fi » 10.10 fi > 10.10 fi P Ostrov r 3.15 « 3.15 n n 3.10 » » Lpin;.'alauca \5din Hr 6 « Sîm 6 Luni 6 fi » Cernavodă » 6 9 ■y> 6 Ti p 6 e fi fi 8.45 fi fi 8.55 >J J) 8.45 P Illrsova n 8 V p. 8 » >» 8 t> fi Calafat fi 9.15 fi fi 9.15 fi )> 9.15 ■» p ÎQ Gura lai omite! Brăila » S.3CL « Marţi dim. Juol 8.30 » dim. f, 0,» Dum. dim. IUdşifA-Şt ».V Brsa-Palanca n 12.15 E fi P P fi 12.45 2 fi fi J> fi 12.15 2 ti fi » Galaţi * J» J) n fi i m fu Severib 1 'ib 4.30 fi fi 4.30 fi fi 4.30 » dela Sever iu VlD.. 5 8. Dum. 5 Mab. Cursurile VAPORULUI LOCAL între GALATI-TULCEA-ISMAIL: PORNIRE lN JOS : De la Galaţi la Tuicea-Jsmail,Marti, Joi şi Sâmbătă Soredim. Prima plecare de la Galaţi la Reni şi Ismail la 20 Martie (A-prile 1886). Galaţi. 3 fi5) Hârtie 1886. ■PORNIRE ÎN SCS.; De la Ismail la Tuicea-GalaţLMercurl, Vineri şj Duin.8oredim. jl şi Reni la Galaţi la 21 Martie (2 Inspectoratul agenţiilor. ^0R1A DIN CALEA VICTORIEI, 6 I. WEICH s’a ixivvtat, in Palatul Eforiei Spitalelor Buleuurdul Elisabeta. Ii. R. RGăira AVOCAT Strada Romana No. 21. ATELIER DE LEGATORIE CAOTlflîr (I rr Prima plecare de la Ismail Aprilie 1866). ^ 1 de la Sf, Qheorghe s’a mutat din Gassa Filitis Strada Biserica Eni No. 1 în Cass a Biserici din tr'o si tot Strada Biserica Eni No. 10. Br.cureaoi. — Typoijr&8a »L# Peupls Roum&in», strada Epiiscopiai No. 3- r. /. i f. www.dacoromanica.ro