ANUL I No. 175.
A DOUA EDITIUNE
MARTI 24 IUNIE 1886
Grigork G. PEUCESCU
Director politic
A30NAMENTFLE
SE PLĂTESC TOT-D'AţTTTA INAI1TTE :
In ţarii pe 1 an 40 lei, <5 luni SO lei, 3 luni lo lei in ptraînvUlc 1 an 50 lei, 8 luni 25 lei
ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI
REDACŢIA
No. 3.—Pista Episcopiei.—No. 3.
ÎOBANINUMERUL
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
—

APARE IN TOATE ZILELE
N. Gr. FILIPESCU
Proprietar
ANUNCiURiLE
SE PRIMESC NUMAI LA ADMINISTRAŢIE
pentru Oriei.l In l.xl rn	i'tutsLhiţiMvitle
Kavakej Deirtuon Han, IU llSIata.
Anuncittri po («jţ. IV. linia 1+1 1-ani, annneiri ţi reclame |»e papimi treia 2 lei linia.
administraţia
No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3.
IO BANI NUMERUL
SO BANI UN NUMER VECHIU
Finii ou iii toi m
mxwm opoziţiei la gal4îi
DESMINTIRE FORMALA
LEAGAN SI MORMÂNT
VELUL ALBASTRU
FRICA OR fVIITA.TOT UNA!
Voinţa Naţională, In ultimul şefi număr, caută a disculpa poliţia de acusarea ce ’i am adus că. în ziua întrunim oposiţieî de la 12 Iunie, prin arestări operate în diferitele mahalale ale Bucureştilor asupra unui număr de 200—300 cetăţeni, a căutat se oprească şi se paraliseze întrunirea proectată.
Faptul însă este adevărat, arestările s’afi făcut în Bucureşti în dimineaţa zilei de 12 Iunie, pretutindeni, în mod sistematic pe la diferitele secţii de poliţie; ast-fel în c&t nu mai este de crezut la o acţiune isolată al vre unul comisar prea zelos şi călcător de lege, ci curat la un ordin circular dat tuturor comisarilor de Însuşi prefectul poliţiei.
Aceasta este de sigur grav şi merită se fie luat In seamă* Este o născocire năuc, Încă neaflată de nici un guvern, pentru a isbi in dreptul de Întrunire. Meritul acestei născociri revine actualului Prefect, gelos d'a face alt-fel, şi mai bine, de cât predecesorul şefi de tristă memorie.
Ce şi a zis dibaciul prinţ de la poliţie? ltadu Mihai a scos la Bosel gendarmeria pedestră şi călare, la Orfefi cete de bătăuşi şi de agenţi deghisaţî, dar In defiinitiv la ce re-sultat a ajuns? El n’a făcut de cât se dea o importanţă şi mai mare întrunirilor publice ale oposiţieî, şi se revolte şi pe cei până atunci indiferenţi contra brutalităţei şi mişe-liei sale. întrunirile publice s’au ţinut, şi intervenirea poliţiei şi a armatei a fost cea mai bună dovadă că ele erefi simţitoare isbituri contra regimului colectivist.
De cât se le reprim, nu e mal bine se le suprimi Şi ast-fel cugetând născocitorul prefect, fericit că va putea arăta stăpânului şefi su-periotate asupra celui ce p’aeeeaşi cale câştigase gradul de general şi portofoliul de ministru, hotărî se suprime de fapt Întrunirile publice ca se numai fie nevoita le reprima în urmă. — Radu Mihai se remâe prefectul represiv; iar dânsul, mai dibacifi, mai subţire, se fie în analele colectiviste prefectul preventiv.
Iacă de ce oposiţia. sub actualul prefect de poliţie, nu mai poale găsi o sală de întrunire, orl-ce sumă ar oferi nenorociţilor întreprinzători ce le închiriază, căci d-sa a găsit mij-louee d'a’i terorisa într’atât în cât nici pofta câştigului nu îl mai poate decide.
Iacă pentru ce ordine s'afi dat comisarilor ca pretutindeni, In ajunul Intrunirei, sau cu câte-va ore Înainte, se aresteze făţiş, pe stradă, safi de la domiciliurile lor, p’aceî dintre mahalagii care au trecere şi influenţă printre concetăţenii lor j ca se ’i oprească d’a face propagandă
pentru întrunire, ca se ‘i pue în imposibilitate d'a asista ei însăşi şi în fine ca ast-fel se teroriseze publicul şi se ’l facă a se închide în casă în loc d’a merge s’asculte glasul deşteptător şi patriotic a eminenţilor oratori din oposiţie.
Zadarnice proecte! Zadarnice sforţări !
In lipsă de săli publice, oposiţia a putut alege între diferite localuri private.
Iar pentru doue, treî sute cetăţeni opriţi prin forţă şi intimidare d’a merge la întrunire, alte sute şi mii s’afi ridicat şi afi venit indignaţi şi hotârîţl, dând ast-fel o probă strălucită de bărbăţie, patriotism, şi de devotament oposiţieî.
Atunci n’aî mai cutezat, domnule Prefect se reprimi; căci ştiai bine că experienţa trecutului ne pregătise contra brutalităţilor. Ştiai bine că sângele ar ti curs de sigur, şi că o singură picătură de sânge era d’ajuns pentru a face se debordeze vasul deja plin al răbdare! prea mult îngăduitorului nostru popor. Bucureştii s’ar fi sculat ca un singur om în picioare, şi s’ar fi scuturat de o dată de vermina colectivistă ce i s'a suit pînă in creştet.
N’al cutezat; şi bine el făcut.
Ne putând se suprimi, ne cutezând se reprimi, te-ai Încercat se tăgădueşti faptele.
Parchetul venind In ajutora voit, printr'o anchetă dibace, se şteargă cu buretele otTicial neisbutitele dibăcii ale poliţiei. Daci descinderea d-lul procuror Andronescu la ziarele care le dăduse pe faţă.
Epoca a fost primul ziar care dăduse vestea ; L’independance RoU-mâine probabil o reprodusese du pe ziarul nostru.
Ce-a răspuns Procurorului d. Costa-Foru, autorul acelei informaţiuni:? — «menţin ce ani scris; afirm exactitatea faptului; daţi-me In judecată; şi înaintea Curţeî cu juraţi voifi dovedi adevărul. Guparchelul nu vo-esc a sta la vorbă de cât în caşul când ’tnî ar cere, prin minune, in-formaţinni pentru a putea urmări— precum de datoria sa este—pe prefectul poliţiei şi agenţii săi călcători de lege sub ordinele sale.»
Cutezat-a parchetul se deschiză acţiune publică ? —Nu.
Dacă informaţiunea noastră o calomnioasă, de ce parchetul nu 'şi face datoria în contra noastră? Dacă nu e calomnioasă, de ce nu cutează a urmări pe culpabili ?
Oare liind-că culpabilii Sunt comisari poliţieneşti, şi prefectul poliţiei el însuşi, trebue ca tinerii magistraţi, cărora ordinea socială şi apărarea legei le este sub jurământ încredinţată, să 'şi calce jurământul, şi cu capul plecaţi înaintea puternicei stăpâniri, împărţitoare de funcţii, înaintări şi foloase de tot felul, se tolereze smeriţi, şi se meargă până a înlesni chiar abuzuri odioase, a-tentate lndrâsneţe contra drepturilor noastre cetăţeneşti.?
Complesenţî procurori, magistraţi guvernamentali, preoţi tiedemni de altarul justiţiei, deschideţi-ve ochii şi roşiţi; căci voi care de frică îngăduiţi nedreptatea, nu sunteţi altceva de cât sămânţa acelora, cari, in timp, pentru mită, vindeafi dreptatea 1
Frică or milă, tot una.
Ce importă mobilul 7
Resultatul e acelaşi 1
C.	C-F.
DEPEŞELE IGEITIEl
Constanllnopol, 3 Iulie. —Cale indirectă.— Depeşa de la 1 Iulie adresată de Poartă la Sofia face dojene a-supra discursului prinţului şi asupra a-drese) Sobraniel.
Poarţa Îndeamnă pe prinţ, în interesul său, să remâie In marginile aranjamentului turco-bulgar şi să lucreze lntr’un mod mal puţin independent, lăsând să se Intrevazâ In cas contraria eventualitatea unei intervenţiunî ruseşti.
După cercurile diplomatice, această depeşă, concepută In termeni părinteşti esLe o simplă demonstraţiune a Por;ii pentru a lua In seamă reprosentaţiu-nile repetate ale Rusiei privitoare la a-titudinea Prinţului şi a Sobraniel.
Demobilisarea armatei turceşti lot n'a început, trupele părăsesc fruntariile Greciei dar se concentrează din noa înalte punte şi mal cu seamă la Hosovo şi la Andrianopol.
ConstanUnopol, 3 Iulie.—Cale indirectă. — D. de Freyciriet a cerul consimţirea Porţii pentru numirea d-lul Cambon în locul marchisulul de Noail-les la Constanlinopol.
Se consideră ca sigur că Poarta va refusa de a donsimţi, din causa funcţiunilor ocupate de d. Cambon tn Tunis.
l ondra, 4 Iulie.— Partisanil d-lul Gladstone aii câştigat pftna acum nouă scaune, iar adversarii lor 17.
Paris, 3 Iulie. — Amiralul Aube, ministrul marinei, desminte sgomotul, după care opt torpilori uG fost por* duţi.
Paris, 3 Iulie. — Tribunalul ’şl a pronunţat aslfi-zl sentinţa In afacerea cu duelul Intre domnii Drumonl şi Meyer. Acest din urmă a fost condamnat la 200 franci amendă pentru rănire nepretnedilată.
Viena, 3 Iulie. — Împăratul a fost azi la prânz la ambasada Franciel pentru a face d-lul Foucher de Careil vi-sita de plecare.
D. Foucher de Careil, a fost primit dimineaţa de prinţul Itudolf şi prin-cesa Stefania In audienţă de plecare.
Ultinicli, 3 Iulie. — Regentul a primit azi la prânz In audienţă privată pe membru corpului diplomatic.
Nunciul papal, Monsegniorele Pietro în calitatea sa de decan ’l a presentat felicitările sale.
Prinţul va mal primi In audienţă solemnă pe toţi miniştrii plenipotenţiari care’l vor remite nouile lor scrisori de acreditare.
Munlch. 3 Iulie.—Miniştrii n'aQ dat până acum dimisiunea lor, dar se asigură prin cercurile politice, că cabinetul. urmând unei decisiuni luate tn consilia, chiar astă-zl, va părăsi !n curând afacerile.
INTRI NU1E.1 OPOSIŢIEÎ LA GALAŢI
Potrivit hotărârel luate şi a înştiinţărilor făcute, eri Duminecă In 22 Iunie s’a ţinuttnGalaţi întrunirea oposiţiuneî.
Iată detaliele In toată amănunţimea lor.
Conform dorinţei exprimată de Brâi-lenl, dd. Dimitrie Brătianu, G. Ver-nescu, General Florescu, Alexandru Lahovary, Pană Buescu, D. Butculescu, G. Palade şi Economu, care veneaa din Bucureşti s’au oprit în Brăila unde, dupe o primire entusiastâ, membrii comitetul oposiţiuneî din Bucureşti afi fost conduşi de un mare număr de cetăţeni Intre cari: d-nil !. Suditu, M*r-garitescu. CampiniU, Negulescu, Cher-cea, I. Ţenov, Perlea, Vericeauu, Chi-rulescu, Preotul Balaban, Bacalbaşa, Manolescu, Ştefan Economu, Ştefan Beloiu, Z. Zaharia, Ath. M. Tanu, P. Ţenov, P. Mihailescu, Petre Dina, I. C. Lerescu, D. Manolescu, I. P. Malcocl, Ap. Vasiliu, Gh. Ionescu, Gh. Alexan-drescu la vapor, unde a fost pregătit un mare dejun.
La9 i/2 ore, InBoţiţi de acâstâ Însem-
nată deputaţiune de cetăţeni Brâilenl, precum şi de o deputaţiune de Gale-ţenî, dusă acolo spre a’l întâmpina, au plecai cu vaporul din Brăila şi la 101/2 au debarcat In puntul Galaţi.
Aci au fost primiţi de Gălfiţenl, In frunte având pe d. Lascar C.atargi: nu să poate dsscri entusiasrau! şi strigă-tile de ura şi să trăiască isbucnite la i-\irea lor din mit de peplurlcari aşteptafi sosirea iluştrilor oaspeţi; de la debarcader până la sala Alcazar, unde s’a ţinut întrunirea, a fost un marş triumfal, In mijlocul unor aclamaţiunl i-mense şi care nu mai aveai! sfârşit, câtă lume era să poale evalua la mat multe mii de oameni, care ca nişte valuri se mişcau, umplând strada In toată lungimea el.
Era un spectacol atât do măreţ şi alât de impunător In cât va remânea neşters din mintea tuturor care ’l-afi văzut.	-
Sala care era foarte vastă cu loje şi galerii a fost literalmente licsitâ de oameni; din nenorocire nu toţi au putut încăpea In lăuntru ci mulţi aQ trebuit să stea afara din causâ că nu mal aveafi loc.
Adunarea tn strigăte nesfârşite şi tn aplause numeroase aa aclamat de preşedinte al el pe d. Dumitru Brătianu. D sa luându-'şl locul a rostit o cuvântare plina de patriotism şi de un en-tusiasm tânăr, care contrasta cu p^rul său alb şi prin care a mulţumit Gală-ţenilor penlru strălucita primire ce le-afi făcut şi afi înfierat cu puternice cuvinte acest guvern de umilinţă naţionala, de risipă, de jaf şi de putreziciune morală.
AQ luat apoi cuvântul pe rând dd. General Florescu, Alexandru Lahovary, Pana Buescu şi Palade. Nu putem comunica acum.nici In resumat măcar, discursurile rostite. O vom face a* ceasta în urmă, ceea ce putem spune de pe acum este ca un curent puternic de simţiminte identice se stabilise tn* tre oratori şi auditori, care dădea discursurilor ţinute o mândră pornire de patriotism şi de sinceritate ce alină inimele tn această 'r-ma de neatrră corupţiurie şi de stupidă slugărnicia.
La urmă, u ul din cetăţenii Gălâ-ţenî, d. C. Ressu, dădu citire uni I moţiuni care fu aclamată de către adunare.
Iată textul acestei moţiuni:
«Adunarea
«In faţa unul regim care a sleit forţele vitale ale ţării, care prin politica sa externă umileşte numele de Român, care în fine prin convenţia consulară sacrifică independenţa şi periclitează, esistenţa noastră naţională,—protestă energic şi hotăreşte a lupta necurmat pentru resturnarea guvernului actual.»
Apoi adunarea se sfârşi şi oaspeţii din Bucureşti, tot In aceleaşi aclama-ţiuni ale mulţimel fură conduşi până la Hotel Concordia unde luase gazdă d. Lascar Calargi şi unde petrer.ură ziua şi cel-lalţl membrii al oposiţiuneî.
Lumea nu voi să se Împrăştie decât după ce mal eşirâ în balcon încă o dată dd. Brătianu, Catargi, Vernescu etc. şi mulţumiră poporului.
Liniştea şi ordinea a fost perfecta.
Nu vă voiQ detaila diferitele mano pere întrebuinţate pentru a nu reuşi întrunirea, zice corespondentul nostru, ele nu se cuvine să figureze în aceasta relatare.
Atât e de ajuns să ştiţi că ele au fost pe cât de multe pe atât de nedemne. Dar tot e adevărat ca vocea poporului e vocea lui D-zefi, câcl înaintea acestei voci, care strigă pentru dreptate şi a-devăr, ati fost Înăbuşite toate hărcâitu-rele unor desperaţi care văd câ fuge de sub picioarele lor şi ultima scândură de scăpare.
La 6 ore seară In fine a fost un banchet în aceiaşi sală uride ziua se ţinuse întrunirea, iar la 9 ore 40 ni. oaspşţil noştrii cari Înveselise cu presenţa lor oraşul, plecară cu trenul accelerat du-cănd cu el încredinţarea că şi In Galaţi
apelul lor au găsit un puternic resunet şi câ In lupta ce aâ întreprins vor fi susţinuţi de imensa majoritate a locuitorilor acestui mare port oi ţării.
REMISE FOISMIU
După ce enumera 23 nume de oameni arestaţi pe la diferitele circumscripţii ale capitalei, Voinţa Naţională conchide:	^
O
«Aceşti indiviiji Iii număr de 23 sunt «singurii cari aa fost arestaţi, tn zilele «de 11—12 şi 12—13 Iunie; suntem si-«gurt că oposiţia va recunoaşte, cea «d'lnUitl, câ In numărul lor nu se ga-«seşle un singur amic politic d’al el».
Dăm formală şi categorică desrnin-ţire acestei aserţiuni, şi chemăm în sprijinul desinînţireî noastre chiar mărturia d-lul prefect de poliţie Mo-ruzi.
Suntem siguri că d-sa va mărturisi singur că în această lista nu intră nici una dintrenumeroasele persoane arestute de agenţii d-sale cu ocasia înlruniroî publice, şi 1 berate In urmă după câte-va ore safi după o zi safi doue.
Pentru aceştia nici un act nu s'a dresat; numele lor prin registre nu s’a trecut, urme de arestarea lor şi în cele mai dese caşuri probe nu e-ristă; de cât numai mărturisirea lor.
Dar ca să silim Însăşi pe autorul acelui articol să admită desminţirea noastră şi—dacă va fi om de bună* credinţă—sb se retracteze de cele de d sa scrise, îl vein cita numai trei nume de persoane a căror arestare e certă, probată, şi cunoscută assl tutulor, şi care nu se găsesc trecuţi în acea listă de 23 ce publică d-sn cu act oficial.
1.	a d-lai avocat Saumescu, arestat după întrunire, cu o brutalitate revoltătoare, şi închis la poliţie.
2.	a d-lnî Al. Stăicovici, a cărui intentare de acţiune contra poliţii, am publieat’o in numărul austru de la 17 Iunie a. c.
3.	ad-lui Thoma Lerescu, arestat In aceleaşi condiţiuni ca precedentul.
Ne oprim aci.
Nu voim se înşirăm alte nume. Când vom fi nevoiţi, o vom face. Azi e de ajuns cu citarea celor trei nume de inal sus ca se dovedim cât de exactă e lista d-lor oficială, şi pe ce date posilice se bizuesc tn ulega-ţiunile dumnealor.
Judece şi publicul !
Cât despred.-posiţiunen d-luiCcista-Foru la parquet, n’avem de cât s'o publicăm în "întregul seu. E cel mal bun răspuns.
—
PARTEA EXTERIOARA
Itusin. — Petersburg, 1 iulie. — Ţarul s'a imbarcat astflzl în Kronstadt pe un vaciit imperial, ce a plecat pe mare cu o destinaţie necunoscută. împăratul are de gând să petreacă pe mare douC săptămâni.
Din ordinul ministrului de marină se lucrează la Petersburg la terminarea cuirasatel cu turn, împăratul Ni-colae I, menită pentru flota baltică şi care trebue să fie gata de acţiune cel mai târziu In Iulie 1889. Se lucrează de mult timp şi lacuirasala Alexandru II.
Cracovia, 2 Iulie. — 0 corespondenţă diu Petersburg a ziarului Czas spune, câ archiducele Kari Ludwig cu soţia se va duce la Petersburg să vlsi-teze perechea imperială, cu care oca-siune se va hotar! asupra unei Întrevederi a Ţarului cu Împăratul Austriei la graniţă, după manevre.
—x—
www.dacoromanica.ro
o
România si Turei». — Contanţi- ' nopoi, i Iulie. — După siV.-aton rea B:i- \ iaramului se vor începe negocieri pen- ; tru Incheerea unei convenţuim nuo ro- J merciale cu Ramânia; ca ri-present nit al României va figura ministru) de in- : strucţie Sturdza, care se , IR deja aici, iar representanţC al Porţii vor fi Mi- i chael Efendi, prşedintele administra- i ţiunit impositelor indirecte şi Berlratn-Efendi.
—x—
l nuaria. — Timişoara, *2 Iulie. — Apele durilor Timişul şi Bega cresc din nou şi ameninţa iarăşi tn mod Îngrijitor ţinuturile de prin prejur.
Din Arad se anunţă, c& şi acolo apele cresc repede. Timişul a debordat In unele locuri, inundând mult teren, l-a Ruziaş apele au distrus şaşe poduri şi «0 dus toată recolta secerata deja./Aleurile parcului sunt cu totul prăpădite ; reparaţiile vor costa cel puţin zece mii fiorini. Catastrofa a produs inBre spaima lnlre vizitatorii băilor.
—x—
Pressbnrg, 2 Iulie.— Ministrul de interne a respins definitiv c» rerea primăriei de aici şi a tnvitat'o formal, ca (ară Întârziere sS plătească suma de 5000 norim&heltuiţf cu trupele trimese In timpul turburărilor auli-semitice din anul 1882.
—x—
Franeln.—Paris, 2 Iulie. — La deschiderea de erl a Cercului Mili ar In Hote! Splendide a domnit un mure en-tusiasm. AQ venit peste 8000 oflceri şi Invitaţi. Un scurt discurs al ministrului de resboifl. generalul Boulanger a fost mult aplaudat. Admirabil Aube a mulţumit ministrului de rflsboia pentru Împreunarea oştirii teritoriale cu marina, zicând că sunt două surori, pline de speranţa reînălţării patriei.
Incidentul Boulanper-Saussier s’a a-planat prin retragerea demisiunii celui din urmă.
—x—
Serbii», — belgrad, 2 Iulie. — Dupe datele oflc'a'e, Serbia a avut următoarele perderi In ultimul resho’Q: Ati căzut In lupta 14 oflceri, 6ti sub oflceri şi 660 soldaţi; a fi fost rfiniţi 07 oflceri, 418 sub-oficeri şi 4055 soldaţi. Perde-rile totale afl fost de 6057 oameni. Serbia n a avut angajaţi tn acea campanie mal mult de cât 45,120 oameni.
CRONICA
LEAGAN SI MORMÂNT!
Yoieu şi Şerban şedeau de vorbă de mal bine de un ceas la cofetăria frateili-Tsnusescu.
După ce vorbiseră de trecut şi de present, de bogăţie şi de sărăcie — de sărăcia lor mal mult chiar de cât de bogăţia altora — b veni Iul Şerban o idee :
—	Voiculeţ, e de făcut parale tn Bucureşti 1
—	Cum ?
—	Să ne apucăm de jurnalism. S6 facem un ziar care să apară în toate zilele şi să se vânzâ numai cinci buni nu-njgrul.
FOITA ZIARULUI «EPOCA»
32
FORTUNE OU eOlSQOBET
VELULALBASTRU
(Urmare)
—	Paul Constantinowitch, şedea împreună cu noi la Verine şi efi Îl ziceam tată. pentru că mama vrea ast-fel, dar efi nu ’1 iubeam de Io*’... ea 11 iubea... chiar ţăranii II urau pentru că se purta cu ei lntr'un mod barbar. Când am plecat pentru a ’l întâlni la Paris toţi servitorii plângeaţi.
—	Ei nu v’ail spus că Înaintea acestui om avea un alt stăpân ?
—	Nu cutezaO sg ’mi spu? aceasta, dar t 0 am ghicit... De altminterea ’ml aduc vag aminte că In prima copilărie am văzut un domn care purta o frumoasă uniformă cu lungi epolete şi tar; adese.i mă lua în braţe. De atunci de mu te ori am vorbii mamei despre
el...Ea tnsâ ’ml răspundea told’-auna
că am visat aceasta şi că mă numesc Alexandru Paulovitch.
—	Adică fiul lui Paul, nu este aşa ?
—	Da.... In ruseşte.
—	Şi emul care trăia cu mama d-v. se numea Faul ?
—	Paul fiul lui Constantin.
—	Răii e sistemul acesta de a se numi oamenii cu numele de botez, iar nu cu cel de familie.
Numai dracul ’i-ar găsi când s'ar
EPOCA - 21 iUNTE

Vcrteti. bi p ţi-fUfiftr re ra
Bo-
mânii, răspunsa.: * Bravo* b. bâpd diu palme.
—	Când începem ?
* — La luitifi Iulie.
—	Nu; să Începem mâine!
—	Ho ! ho 1 mi te aprinde a?a lesne!
— Sun' inabil *n fu arran infanterii ; '.a crudul de că .fii,vil t>un Rarlulometi, NAidescu Oct. vino, ' nrflesceanu Tuşile.
I u pr.idul de Io irfenent : feftveseu Iun, M ăgarele I> laiiri", RqmnnesSu Emil.
Dar ce lit'u sf'( dăm? Efi propui : Trhnluţa Bucure?!Mut.
—	Aş! Prea miroase a gazetă oficială I
Mal bine s-vi zicem : Ecou1 ('an tale').
—	Nu mi place. Ştii una? Să lăsăm titlul pentru mai pe urm*. Mi-a trecut acum prin cap un început de profesie de credinţă de toilâ no-tim ida: Cetitori. nu vă speriaţi! Nu ave-m de gâtul să facem politică ..
—	Adict, stai. poale câ din când In când să fie trebuinţa să facem şi ceva politica....
—	Ei, les'o ’nen'n profesia de credinţa acum. S ■ vezi ce haz o să aibă cronicele noastre. 0 st mergem prin lume, tn sa'omelc aristocraţiei şi in acele de la m.ih'ilâ. Cât cred tu ca poale costa un număr al ziarului?
—	Să zicem trei zeci şi cinci de lei pe zi.
COSYDfTIim MMîlli
cu
ELVEŢIA
Maj< sb-ilca Sa ll-'gete R. mâniei şi i Consiliul Federal al Confederaţi unei El- '
' veţiatic,
i de o potrivă InsuiT -bli de dorinţa de a strângi! mal uAilt legăturile de amici- s (ic ce Cfius,; ambele fi':ci şi Uo a stabili, In condiţiunl reciproc salislScăloare, ce- j laţiucilecomerciale dintre ambele State, aQ hoiSrtt tn acest ^cop să tnchee un Ira- i I tal de Comercifi, şi afi numit ca Pleni-; potenţiarl al Lor respectivi, adică :
Majestalea Sh Regele României ; pe d. Mihaii Pherelcyde, Ministrul sCfl de araceri străine ;
Consiliul Federal al ConTderftlîunel El-veţiane :
pe d. A. O. Aep'i, Trimisul săft extraordinar şi Ministru Plenipotenţiar pe lingă Mije-laU n Su imperială si Regală Apov
—	Nimica tontă I
Voicu şi Sorbim se cântări prin buzunare şi scoaseră In lumina fie-caro câte un bilet do ilouâ-zeCi lei.
—	lală mal mull de cât trehue pentru \ numărul do mâine, — ziso Şerban. — Câte exemplare scoatem ?
—	ŞliQ şi efi! Câţi locuitori să fie tn Bucureşti ?
—	Vre-o 170.060 de locuitori.
—	Bravo! Prin urinare, să 2Îcăm o i sulă de nitIdec1liio"l,"d:clTb sulidemVi de exemplare cu 5 bani unul, face 50b mii de bani, safi cinci mit de lei pe zi.
—	Ura ! Putem cumpăra toate moşiile din Prahova!—Biete, adu o sticlă cu şampanie să bem In sănătatea prun- I cuiul.
—	Vladuţnle, — zise Şerban după ce mal stătu In gânduri, — crezi tu ca ştifi o sută de mii de oameni c.-.rle In Bucureşti?
—	Vezi, !a a«l i nu m'stn gândit.
—	Pe urma, crezi tu că o să cumpere gazeta noasira toţi acei care ştifi să citească ?
—	Nici la a«ta nu nt'nm gândit.
—	Ei. alunei rum rămâne ?
—	Să scoatem de o cum dată cinci sute de rxemp'ure pe z .
—	Cinci sute. fac cinei lei venit pe zi. Cu raia sărăcie ! Cât zic< ai că costa ti-perui ?
—	Trei zeci şi cinci de lai.
—	Adică, una miecincl-zeci lei cheltui;!! pe luna şi una sulă cincî-zecb venit. IJude ajungem ?
La sapă de leniu. Atunci cum rămâne?
—	Să bem tn sănătatea răposatului I
Mas.
DECRETE
—	Sunt numiţi :
—	D. Mihaii R. Cucu director al pene-tenciarulul din Călăraşi.
—	D. C. Popescu sub-pi’erect la plasa Neajlov şi d. Nicolao M. Perieţeunu la plasa Subaru din judeţul Ilfcv.
tolică,
si pe d. IoauS aub, Consulul sfcîl general Ia ftncureştl ;
Cari, după re ’şl-ufi comunicat deplinele lor puteri, găsite tn bună şi cuvenită formă, safi tnv.tit asupra articolelor următoare :
Ari. 1. Mir Tarile de origină şi de ma-uufiuTură română vor pitii, la Intrarea lor tn Elveţia, dieplurile cele mal scăzute car) sunt safi vor li luscri e in tarifele conveuiionalo elve.ţiar-e. Articolele nein-8cr;se In n.ocsLc ţjirifn vor fi supusa taxelor din larjfa generală civelpauă.
br asamruc t, muTurile du origină s ul do manufactură elveţiană vor plăti, la ,u-trarea lor tn Românii,, drepturile cele măi scăzute cari sunt a fi vor fi înscrise Ia larirole coiivenţiOnale ale liein.îtnel.
8e face exce.iţiuue In această privinţă pentru articole enumerate tu Tabela A.nla-turulă la tratatul de faţă. Aceste articole, precum şi ort-cari alte ueinscrise iu tarifele convenţionale ale României, vor plăti laxele din tarifa generală română.
Esle înţeles cu da a,- îua nte de expirarea Tralatulut de faţă, România ar cea* ceda tralameutul naţiuuoi relei mat tavo* risule vre-uuei ţâri cai'c încă nu se bucură do dânsul, acelaşi liulomenl va 11 pedală, fără condiţiune nici restricţinue, acordat şi Elveţiei.
Cele două Iualle Părţicontraclunle ’şi ga-ranlează tn inod reciproc tratamentul naţiunot celei mal lavorisate in coea-ce privesc exporta ţi unea. şi transdul.
Afl- 2. baca pe teritoriul uneia diucele două înalte Părţi Conlrbciante, tu toată ţara ori luti’o circumscripţiunc resh insfi, se percepe — fie pe seama Stalului, lie pe seama unei comune, — o Luxa interioară asupra producţiunci, a fabricaţHinel saQ a consumaţiuuel unul aifiicol, acelaşi articol caic sar introduce diu teritoriul celei alte Iualle Părţi Contractante nu va putea, in acea ţară sau tn acea circumscrip-ţiune, să fie supusdecât la o Laxă egală cu aceea care se percepe asupra productelor naţiuuel celei mal favorizate.
Ari. H .Neguţătorii, fabricanţii şi industrialii iu genere, caii vor putea proba, In modul usitat tn relaţiunile internaţionale, că -unt regulat patentaţi pentru una din ao sle calităţi tn ţara unde 'şl afl reşedinţa, nu vor li supuşi, ca atari, la nici uu drept sad imposit ulterior Iu cea-l-allă
Căuta. Luaţi informnţ.iuni dacă pnieţi asupra unul Uaul Constnnlinovitrb. lntr'o ţară unde o fi mii cure se numesc ost fel.
—	Am scris iert mareşalului nobi-I llmel din guvţruâmânlul Tambow, —
zise Meriadec. — Mama luJ S^rha era contesa....,reşedinţa sa se numea Verine.... Trebue sâ se ştie acolo doamna care de curând a părăsit ţara sa,
— Şi daca acest personagiu nu 'ţf va respunde ne va mai rămâne resursa de a ne aure: a la ambasada — replică internul; dar până atunci noi putem lucra şi Sacha nu va refuza de a ne a-; jula, pentru ca sunt sigur câ el voeşle a ’şi răzbuna pe mama sa.
—	Cum sâ o răzbun ? — înlr> ba copilul c’un sânge rece care uimi pe a-sistenţi.
—	Dând pe omorâtorul el pe mâna justiţiei franceze ; el va fi condamnat la moarte şi i se va tăia gâtul.
—	Ce trebue de făcut pentru aceasta?
—	A însoţi pe acela din noi care se va pune se ‘I caute şi când d-v. veţi fi
1 In faţa lui să ’l strigaţi pe nume şi să ’l Întrebaţi ce a făcut cu contesa Xenia. [ —respunse Meri a dec şi noi vom vrtl.a ce răspunde el.
—	El va fugi, cum a fugit şi erîHî d ’l-am zărit în acea sală unde se espun morţii.
—	II vom prinde, micule, — zise Fa-breguetle. El nu va avea tot d’auna la dispoziţie o trăsură safi un cal bun.
—	Foarte bine. Sunt gata. Unde o sâ ’l găsim ?
—	Daca aş şti, v’aş duce imediat, — zise Meriadec. Noi ne Închipuiam câ el locuieşte sub alt nume tn unul d n
marele oteluri din Paris...şi deja am
Început a ne convinge câ nu ne înşelăm.
—	Eu sunt de opinie să mergem sâ inspectăm casele din strada Marbeuf, — adaogă Daubrac care ascultase cu multă atenţiune povestirea espediţiu-nel căpitanului.
Sacha poate va recunoaşte casa unde a fost condus când a sosit la Paris.
—	Da, dacă voifi intra îoeunlru. Efi voifi recunoaşte odaia In care
m’am culcat.......şi servitorul care
m a servit, daca el va mal fi acolo. Dar nu 'un reamintesc exteriorul casei. ’Mi-aduc numai aminte câ noi am intrat cu trăsura printr’o poartă mare şi că pentru a ajunge acolo am mers pe o stradă rafi pavată. Eu adormisem pe drum şi sguduirîle trâsurei m’au deşteptat.
—	Atunci pariez ca am ghicit. D-v. trebue sfi fi petrecut noapte'a In strada Marbeuf.... 'mi tnâhipuesc câ tot acoio aţi dejunat?
—	Da, cu mama.....Paul Conslanlî-
now'ich plecase de dimineaţă. N'um luat Insa de cât ceaîfl şi ouă.
—	Vfi servea un servitor?
—	Da, un om tn livrea care era foarte slab şi nu 'şi ştia bine meseria. El a spart două farfurii In timpul dejunului pentru care mama 'l-a mustrat.
—	In ruseşte ?
—	Nu, era francez.
www.dacoromanica.ro
ţară, rând vor călători safi vor fare sfi câ-
lainrci->‘! inir'Ansa corni;!' ga.fi ^genţii lor — eu safi fără nu>slre. Insă fără » ance ru dânşii mărfuri — tu inl*re-ul esclusiv al mmcreiulul safi al industriei re ex«r-rilrizâ, -i in scopul dea r.icc cumpi'-râ-tur! safi de a primi rom îs uni.
Ari. f. Obiectele, supune la un drept dn Intrare, cari servesc de mostre -d rari sui.I
imperiale tu România de fabricanţi, de neguţători safi de călători dc comercio e!-veţiam, şi Tu Elveţia «le fabricanţi, dc neguţători snfi de comercifi români, vor li — deo parte -b de alia — admis* tn scutire Lmporarâ, ru Îndeplinirea formal iuţilor de vama necesare peni ru a se asigura reexporta ţi unea safi reintegrarea îi» intre-posiL a acelor obiecte. Aceste formaliluti se vor îndeplini după legile safi regulamentele cnri sunt safi vor fi decretate tn ţf-rile respective.
Ari. 5. Pentru a probi că prodnclele sunt de origină safi de manufactură naţională, impo ta torul va putea li supus ki îndatorirea «le a prosinla vă mei din cen-l'allă ţarft, safi o dcclaraţiune oficia'ă făcută înaintea umil mag strat funcţionând tn locul do expediţiune, sau un certificat liberal de capul serviciu'ul vamal al biu-roulu* de exporlaţiune. safi un certificat liberal de consulii sufl agenţii consulari u l.i'rol tn care are să sc facă importa iti-noa s\ cari 'si afl reşedinţa tu locurile de expediţiune saiT porturile de îmbarcare.
Ari. B. Tratatul dc faţă vi intra tn vi- j goare din ziuă schimbăm ratificărilor şi • va rămâne executor până la 28 unie (to Iulie) 1801.
In cas când nici una din înaltele Părţi Contractante nu va fl notificat, cu doufe-spre-zece luni înainte de această data, in-tenţiunea sa de. a face sf înceteze efectele Ira bitului, acesta va rămânea obliga lori fi până la expirarea unui an din ziua în care una -au alta din rele doue Iualle Părţi Contractante ti va fi denunţat.
Art. 7. Tratatul dc faţă va li ratificat | şi ratificările iui vor ii ochimbalo la iiu- 1 cureştl cât se va putea mai curând.
Frept car.' Plenijjoleni.ifirii an semnal Trabitul de faţă şi afl pus pe dânsul s;gi-lmle lor.
Făcut la HucurojU in Îndoit original, la douâ-zecl şi şase Maifl işapte Iunie) una-mie opt-sute opt-zecl şi şase.
(Semnat)	(Semnaţi)
îl. Pherekydc	A. O. .Voplî.
,L. S.)	Ioau 81 aub.
ţL. S.)
INFORMAŢI UN I
Diseirâ se Întruneşte comitetul c tfiliţianHL
8â va discuta daca trebne «a opo-siţia sâ pnrtioipe In alegerile comunale.
n
Din cauza unei furtuni ce a isbuc-nit pe mnrofi neagră d. Dim. Sturza u'« puiuţ sosi eri în capitulă. Ministrul instrucţiune! publice e aşteptat azi îu Bucureşti.
D. Sturza a fost decorat cu marele cordon al Mcdjidiei.
Totuşi, zice România liberă, aranjamentul cu Poarta nu e încă cu de-sevlrşire terminat.
Alegerea d lui Sturzi pentru a ne-g .cin la Constanţinopol, când ministrul nostru d Băl acea nu ar fi putu : j inge, da loc la comentarii multiple.
Saint-Briac se gândi că acest servitor poate foarte bine sfi fie acel pungaş care venise In ajun s6 caute pe d. de P.incorbo la club şi pe care stăpânul sâfl ’i-a îmbrăcat tn livrea pentru oca-i siutie. Acest om trebue sfl fie complicele sân, şi e important a ’l găsi; dar Saint-Briac nu ’l examinase bine pentru a putea sâ '! recunoască, mai cu seamâ sub un alt costum.
—	Ia spune-mî dragă Sacha, — reîncepu Daubrac, când aţi eşit din casă, dupe dejun, pentru a merge la Notre-Dame, aţi mers printr’o alele plantată cu arbori de ambele părţi?
—	Da, şi pe urmi am trecut prinlr'o piaţă unde era o fâDtâna şi statul... In urmă am apucat pe un cheia având râul Ia dreapta.
—	Bun? acum ştim,—zise Fabre-guette. El afl plecat din strada Marbeuf şi mfl Însărcinez efi sâ desroper casa unde afi petrecut no ptea.
Sacha privi în treaest pe acest picior ale cârui familiriarî16ţi îi displăcea şi de o dată interpelă pc M< riadec :
!	— D-v. nu ’ml aţi recomandai nici
pe această doamnă, mc! percest domu — zise el arătând pe Rose Verdicre şi S'int-Briac.
—	Această doamna i*ste o domni-! so ma, — respunse Meri; d-'C. cu totul
surprins că a auzit pe tunarul sflu pro-. tegiat vorbind ca un bărbat care ar fi : fost pus In faţa unor persoane fără a ’i fi presentate.
Aţi vfizut o deja In scara turnurilor,
—	In adevăr...’ml aduc aminte.....
D Sturz 1 ar fi fpst eu osrbjre in-şărein: Isc IrăL ze" eu d. de Radoviei, amlias idonil german, o mu itlicnţiu-in n Coîivt’nţiim» i o ! ilenuanin. Cum deo perle stşLe că d. Stu;z:i este autorul con von ţiu ut*!, cum de altă parte d s » esle In legătură de prieteşug, Încă din tinereţe, eu diplomatul german, s'n pus temeiu pe n-ccste circumstanţe pentru a «duce o mlădiere .din partea puternicului imperiu.
La toamnă vom şti până la ce punct govenul a reuşii. De o cam dată miniştrii noştri spun, cui vrea seuczî. că la redeschidere vor pro-senta din nuou tale guale convenţii! nea.
*
Azî s’au întors de la Galaţi dd. G. Vernescu, Gen. Florescu, Dim. Brătinna, Pnlnrli şi Pana Bnescu.
D. Lascar Cutargi s'a întors la Golaşei; iar d. Al. Lahovary s'a oprit la Buzeu.’
X
Regele a poftit Sâmbătă mal multe persoane la un dejun dat In castelul Peleş; printre Invitaţi erea şi baronul de M ivr, ministru al Austriei.
X
D. N. Munoiescu care a fost confirmat In postul de primar, a depus azi jurământul.
X
D. deputat Al. RadovicI s’a sinucis într'un otel la Giurgiu.
După ce luase mai lulUu otrăvişi a j tăiat burta cu un stilet pentru a precipita moartea.
România liberă crede câ perderi de bani nu fost mobilul acestei sinucideri.
*
Az' li tt ore a. ui. am trimis la parchet pe reporterul nostru pentru a scoate o copie dupe depoziţia d-lui Costa- Foni, pe eare voiam a o publica In întregul st*u.'
D. procuror Andronoscu îi cere o peliţie formală, pe care, Inse, pre* şentând’o, nu'î pune nici o rezoluţie.
Reporterul nostru aşteaptă până la doue ore, când insistând Jn cererea sa, d. procuror Mavrus, dupe ce se consultă cu colegii sei, îi răspunde câ nu poate decide nimic iu lipsa d-lui priin-procurorManolescu.
Reporterul nostru mai aşteaptă până e.e soseşte a. Mauolescu el însuşi.
Respunsul ce acesta îl dete fu categoric : «Nu voesc a ve da copie du-«pă acea deposiţie; dacă am dut « Voinţei Naţionale a fost pentru ca «acest ziar se ve dea desrainţire. «-Dumnea-voastrâ nu ve pot da ni-«mic.»
Tocmai ce prevedeam ; de mult cu îoaştem părtinirea parchetului.
—	Şl de aeum înainte o veţi vedea In toate zilele. Ea va locui aci..v.. va 0-cupa od aia care este lângă a d-v...
—	O ! foarte bine! — strigă copilul.—-Nu voifi mat avea a face cu această bătrână servitoare care are faţa plină de sbârciluri. îmi perm:te-ţ( s6 vC îmbrăţişez domnişoara?
Rose, mişcată, ’i lua In braţe şi ’l sărută po frunte zicându’I cu dulceaţă :
—	Voifi face toiul pentru a Înlocui pe mama d-v.
—	Pe mami mea ? Nu '1 semănaţi de loc. Ei avea privirea serioasă pe când ochii d-v, surit de o dulceaţă fără margini.
Sunt sigur că d-v, nu mă vâţt mustra tot d'una cum făcea ea necontenit... ci mâ veţi iubi.
—	O! da, vfi voîu iubi din toata i-nima, — zise călduros copila, — Cum s6 nu ve iubesc? Şi efi sunt singură în lume. Efi n’atn mamă şi nenorocitul
i mefi tata e pâ mo irLe.
—	Vă va rămâne prieteni.!, — murmură Meriadec.
—	Vom constitui o mare familie. — zise râzând Fabreguelte. — Palru fraţi şi un copil.
—	Şi pe urmă tatăl d-v. se va face bine, — adaogă interuu. — Dar să vorbim de afacerea noastră. D. Sacha consimte a ne ajuta. Aceasta e un mare lucru. E vorba să ştim cum să procedam
(Va urma)
PUBLICITATEA
ZI ARI'LIII „EPOCA'
Tirnsflu îî OOO <îp foi
ANUNCIURI SI RECLAME
Anunciuri pe pagina IV, linia 30 bani
Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei.
Am vrut se mai avem încă o dovadă. Justiţia colectivistă este curat: Pentru unii mumii si pentru ut ţi) c înmiii Sunteţi pe calea celebritâţei d-lor Manolescu şi Andronescu. Guragiu ! înainte tot aşa! şi numele dumneavoastră va rămânea porecle în viitor.
De mult timp eram hotărlţi a vorbi asupra acestui important serviciu public, dar cestiunile capitale ce a fost la ordinea zilei ne a făcut să ne reservăm dreptul a vorbi mal târzia.
Toata lumea ştie ca poşta nu serveşte azi gratis de cât pe capul statului, pe miniştrii şi pe deputaţi şi senatori. Toţi cel-lalţi He particu'ari fie autorităţi plutesc. Noi ca ziarişti suntem cel dântâifl care vărsăm tn casa poştei o sumă enormă pe fle care zi. Duca plătim, apoi cerem ca să lim serviţi.
bC vedem daca acest schimb se face sau nu.
Fara esilare, zicem şi vom proba ca noi plătim, dar de servit nu suutim absolut de loc.
Daca ar ti sC facem un raport între suma ce poşta Încasează de la ziare şi între serviciul ce ea le aduce, resulta-tul ar ti câ cifra încasărilor ar sta în fata unui mare zero.
Avem abonaţi tn diferite oraşe şi localităţi rurale. Dar suntem pentru azi generoşi, lăsăm pe rurali, să vorbim de oraşele muri, daca voiţi de laşi a doua capitală a ţârei.
Posta soseşte acolo la orele 2 ziua, el bine abonata noşlrii din Strada Mare, ce începe dm fata poştei chiar ca să nu mai zicem de cei de pe margini, nu primesc ziarul de cât la 0 sau 7 ore seara.
Pentru ce aceasta ? Este neglijenta din partea celor care trebue să ne dea serviciul lor la laşi? Nu. Inepţia şi lipsa de or ce cunoştinţe a direcţi un el poştelor. 7 sau N împârtitori pentru un oraş ca Iaşi 1 ni se pare câ este, daca nu alt-ceva, bâtae de joc. Ceea ce pe româneşte curat, Va să zică furi. Plăteşti să IU servit şi In schimb, n'ai de cât necazuri.
Toţi confrafil noştri, cred că simt şi Încă destul de bine aceea ce simţim şi noi din cauza acestor .neglijente.
Administraţia ziarului Epoca, roagă pe toate cele-lalte administraţilde ziare ca Duminecă 2P curent să bine-voiascâ a se lutruni In localul ei Piaţa Episcopiei No. 3 la orele 2 p. m. spre a câuta măsurile ce trebue luate contra poştei, sau la rigoare înlocuirea ei priotr’un alt serviciQ ce se va găsi mai nemerit.
FELURIMI
Accident pe caicn ferata. — Din
Wurzburg se anunţă de la 20 Iunie, câ un tren accelerat s’a ciocnit cu un tren de persoane pe linia Sluttgart-Berhn. S'au sdrobit cinci vagoane. Au remas morţi amtndol maşinişlil. S'aQ mal ucis
şapte persoane şi multe s’au rănit.
*
• •
Academia Franceza. — într una din ultimele şedinţe ale academiei franceze de şti iu te sa întâmplat un ce ne mal pomenit, câ şi o damă a fost admisă să asiste la discuţiunl. Aceasta este doamna Kawalewska, care propune geometria şi matematica superioară la universitatea din Stockholm. Doamna Kowalevvska a obţinut diploma de doctor în ştiinfe la politehnicul din Zurich şi este văduva paleontologului Kowalewski.
Merite curioase. — Ministrul de
Interne francez a dat mal do unăzi marea medalie de aur, menită pentru fapte de uu curaj deosebit, portarului de la Comedie Francaise pentru următoarele meri Le: acest bărbat brav şi-a dat de cinci ori, în diferite spitale, sângele său în operaţiuni serioase de Irans-
fusiune si In trei din anoste caşuri aft j scvput de uiOuri.0 pacienţii, iu ale eâior ■ i ie s'a îutro i !.' sângele Iul. Portarul,
D puicii, este astăzi în vlrsta de ui an , dâre sdravăn şi sănătos cu (unul.
M ahrii teatrului francez au aranjat o si r «are inlimă în onoarea pazitoru-Ili ’or.
#
» •
Podul în! luliti Cnesar presto
Rin.—Cuocasiurea unor lucrări de regulare s’au aflai urme despre podul al 2-lea al lui Iuliu Caesar preste Rin. Podul a fost construit de lemn. ta ţinutul de Neuwicd înlre Cabb-uz şi An-dernach. S'ail aflat rămăşiţe de lemn, care în urma vechimii au căpătat culoarea lemnului dc abanos şi au fost moi de tot, dar în atingere cu aerul, s’aQ întărit. Tot în locul acela s’afi aflat şi mai multe specii de monete romane apoi bucăţi de terra sigilata, părţi de amfore şi cărămizi romane.
• •
t nomorîtor. — La Grafentonna, în ducatul Sachsen-Coburg-Gotha, a fost executat la moarte mai de unâzt lîlharul
şi omorUorul Tha'dorf, care anul trecut a pătruns prin spargere lulr'o moară şi a ucis pe morar, pe soţia acesLuiu şi pe o servitoare; fiul morarului, un băiat de şapte ani, primise răni teribile, dar a scapat cu viaţa. El poarta pe frunte o cicatrice fioroasă drept amintire la acea noapte de groaza. In care afl fost măcelăriţi părinţii săi.
lin frmlntnr. — Corniţele scoţian Wuiter de Alhol a sugrumat într’o noapte In pat pe unchiul său. regele lacob de Scoţia, spre a se face însuşi rege. Insă mizerabilul îşi făcuse rău socoteala: el fu pedepsit dupe merit. După ce a fost legat cu lanţul de un stflp pe scara primăriei din Edinburg, călăul i-a pus pe cap o coroana de fer roşită în foc. D'asupra criminalului ste-tea scris cu litere mari: «'Regele trădătorilor!»
m *
Ssnpnraltil ger iu an si Regentul
Uavaril.—Principele regent Luitpold a primit de la împăratul Wilhtlin, următoarea scrisoare de con doleanţă : «Prea strălucite principe, iubite vere şi frate I Am rămas mâhnit în urma ştirii despre dureroasa perdere ce a dat preste Alteta Voastră regală şi casa reg. de Bavaria, prin moartea Mujes-tflţil Sale regelui Ludovic II. Alteţa Voastra regala poate să fie convinsă, că eh iaii parte din toată inima la a-cesL trist cas, care a deşteptat pretu-tindenea cea mai adânca mâhnire. Am însărcinat pe fiul meu, principele de coroană de a da expresiune sentimentelor mele de condolenţa şi a mă re-presenta la ceremoniile de înmormântare. Regretând împreuna cu Alteţa Voastra causa dureroasă a acestei scrisori, simt necesitatea, de a asigura pe Alteţa Voastă, ca sunt condus de sentimentele amicale, care leagă casele noastre regale conform tradiţiunilor şi apropiatei înrudiri, în măsura în care am fost condus faţă cu răposatul rege şi câ efl privesc relaţiunile reciproce de îrteredere ale ambelor case domnitoare ca un fundament indispensabil pentru siguranţa internă şi externă a Germaniei.»
» •
Alexandru Ruinits.— Acum 15 ani Alexandru Dumas (fiul)în scrierile sale dedea dreptul unui bărbat înşelat să'şl omoare nevasta adulteră. Acum Du-mas a părăsit această teorie. Nu de mult s’a tntlmpiat în Paris, ca lucrătorul Deverneuil.'aflind de la vecini despre infidelitatea soţiei sale, a otno-rît cu pumnalul pe amantul el, un mu-sicant din Circ dTIiver. Deverneuil, acuzat pentru omor. a fost achitat de către juraţi. Alexandru Dumas a a-dresat în privinţa aceasta o scrisoare unul ziarist, zicând Ini re altele, cade astă dată achitarea n’a fost la locul el. Cât timp nu esista divorţul, bărbatul înşelat putea să împuşte pe nevastă-sa; asta-zî însă există legea de divorţ şi deci bărbatul îşi poate recăpăta libertatea, fără să aibă dreptul a recurge la revolver sau pumnal.
*
* •
. Romanţ s»i realitate. — Din Paris
se scrie de la 2c: Mâine începe în Viilefranche procesul înaintea Curţii cu juraţi contra lucrătorilor clin minele do la Decâztiville, bărbaţi şi femei, zece la număr, cari la 14 Ianuarie a. c. au participat la revolta lucrătorilor şi ah omorât pe subdirectorul Watrin. Ziarul Figaro face acum o coinparaţiune Intre unele pasaje din romanţul lut Zoia Germinai şi capetele de acuzaţie ale rechizitorului. Al-bert Bataille,. reporterul acelei fol, sulevâ cestiunea, daca Zola, pe când a scris pe Germinai, a avut o inspira-
EPDGA — 2! IUNIE
■i ■-	? r .--—1—«r-
ţlunc*'profetică mir «ccfloîîsă, safi «lacn odiţiunea popuhr» a operei sale, cea apărut In fascico e le âte un b,m şi Duminecile s*> vindea pr u cftrciume şi se citea prin c« terile In» râlorilor de mine. a insuflat «resl u:	oarei oştii i
negre» (de lucrători) daca nu idea, cel puţin esecutarea ei Esemple : (Zoi ^. Cine sunt ac»! uri v»r. sâ lucreze ? Catarina fu prima, care păşi Înainte. Insă Chaval furios o împinse strigând : «Toţi suntem înţeleşi, numai mişeii părăsesc pe camarazii lor...
T’rt moment directorul căută în desperare să se lupte singur, să hirue eu forţa mulţimea, dar eru o nebunie. (Actul d>' acuzare)» Mulţimea se apropie tot mai sgorauleas®, mai turb.aU. Erau cu funii, alţii înarmaţi cu ciomege. D. Watrin este împins afară din biuroul săO, tlrît până la primărie. Pe drum mulţimea striga furioasa : «Otnorîţi'i ! Omortţi’l ! In apă 1 Aruncaţi’l în lac!»
O femee 'i-a noroifl de jos şi'l loveşte faţă.»
Zola.) Şi deodată ’i se desfacură mâinile ; el se rostogoleşte ca o ghiulea, sure peste streaşină, cade aşa de refl pe zid, în cât fu aruncat în stradă, unde ’şî sparse capul de o piatra. Creeril tlşnirâ dm cap ; era mort. (Actul de acuzare.) Pe eâml mulţimea pronunţa ameninţări de moarte, trei mizerabili năvălesc asupra lui Watrin şi ’l ridica în si^s. Duoi îl apucă de picioare, al treilea îi coprinde corpul cu braţele. Aşa duc victima la fereastra deschisă şi aruncă pe nefericitul inginer afara cu capul la vale. D. Watrin a căzut cu faţa la pftmâni^cu braţele şi picioarele întinse. Sângele impioşeâ îri toate părţile din obrazul sdrobit ; române nemişcat; .şi dâ sufletul.
/Zola.) Indata urletele încep din nou. Erafl femei, cari, îmbăiate do sânge, se. aruncară asupra lui. împresurară cadavrul cel cald încă, batjocoriiidu'l prin expresium îngrozitoare, eşile din gâtlejuri doritoare de pâine.
(Actul de acuzare.) Mulţimea fioroasă îl împresoară, îl calcă cu picioarele, îi smulge părul, îi sflşie hainele; femeile îi sdrobesc obrazul cu locurile, ruuni-du'şi ghetele de lemn în sânge.
ŞTIRI MĂRUNTE
Sâmbătă seara, spitalul militar ora să lie «lin nofl prada flăcărilor.
Focul isbucnise de la baie şi a fost stins imediat.
*
* •
D. căpitan Mânescu, de la regimentul I. de Genifl, a fost însărcinat să facă o anchetă asupra incendiului ce isbucnise sâmbătă la spitalul militar Central.
• *
0 nenorocire s’a întâmplat în strada Sfinţilor
Un 1 ucrâtoă care săpa la canal, a fost a* coperit de un mal ce s'a surpat.
Cadavrul s'a transportat la spitalul Brâoovenesc.
e •
U general ludovici, a l'osl Însărcinat din partea ministrului de Re-bel să asiste la esaraenile scoalci militare de la Iaşi.
* •
Examenele de mu sica vocală la Asilul Elena Doamna vor avea loc Marţi 24 Iunie a. c clasele primare orele Un. m.—Clasele
normale şi divisionare orele 2 p. m.
•
• •
D. 1. C. Brătianu, va sosi mâine seară Marţi în capitală, venind de la Florica.
* •
Azi la primărie s'a dat in tulreprimlerc mal multe pavărl de strmle.
Singurul concurent a fost d. I. Vera, pe numele căruia s a şi adjudecat.
• »
'' D. General Făicoi&nu, şeful statulul-ma-Jor a plecat tn Moldova spre a vedea locul unde se vor face marele manevre.
*	-ţţ	A js-Sfc M i
•	t
D. Cogâlniceanu, a sosit azi în Capiială venind din Dobrogea.
Dupe inforraaţiunile oe ar li primit prefectura poliţii capitalei, aflăm că asasinul familii llolovanof ar (i trecui frontiera.
In fine nu s a dat pâuâ acum In mod po-sitiv de urma Iul.
«
•	•
D. Ferekidi, ministrul afacerilor slrflne, a fost chemat de M. 8. Regele la Sinaia. D-sa pleacă chiar aslă-seară.
* •
D. General G. Angelescu, comandantul corpului I de armată, a sosit fu Capitulă pentru a lua parte trilr’o comisiu c întocmită de ministerul dc rest el pentru modificarea regulamentului de artilerie.
a
•
Planurile pentru construirea uuel hale de iiţste s'a fi terminal
l!îe torni puse lu discuţi unea consiliului comunul iu prima şedinţa ce va ţine.
» •
Doamna şi domnu Gondurioti, ministrul Giecicl, s’a stiăinulat ia Sinaia unde va petrece vara.
• *
Un lucru straniii s'a petrecut cu concursul ce se ţine peutru catedra de istorie dc la esteruatul secondai- de fele.
Fiind înscrise tril re concurenţtmal multe absolvente ale Asiluiul Eleua-Domnaa, co-misiunca e\« mi nat oa re a opinat ci aceste e eve n'ar avea dreptul sC concureze, opi-niune care a fost admisă de ministerul Instrucţiuni publice.
N'u înţelegem de loc aceasta procedare, când ministerul însuU acum "Un an a numit mal multe profesoare di:il;-c absolventele a-ululul, tn urma unor strălucite examene.
Nu credem că sistemul de proleglare va merge până acolo în rât se lovească tn drepturile-scâştigale alo elev lor «lin \zil, cari în nenumărate ocazîunt au probat ta-lent şi e.’udiţiuuc necesari scoale'.or noastre.
Sperăm că d. ministru Slurzt. tnlorcân-du-se. nu va lăsa să se corn lâ şi această strigătoare nedreptate.
D.colonel Maca, şelul statului majorai divisit III, s'a reîntors azi dimineaţă de la Ttrgovişte.
D. Al. Em. L:»hovari.ee fusese în-sircinat de ministerul afacerilor streine se negocieze la Belgrad unele cesliunţ, s’a reîntors tu capitală.
©
Aflăm câ d. 1. Bâlăceanu, ministru Ia Constanţinopol, a fost numit ; mare ofiţer al ordinului Medjidie.
Azi u început proc« sul d lui Economii, fost casier la creditul funciar şi a d lor Toişeanu şi Bosianu.
’ * . # • •; ’ ;
D. general Radu Mihai, ministrul lucrărilor publica, dupe ce a inspectat linii Cosleşli-Turnu Măgurele, s'a întors uşoara în capitala.
D. G. Gr. Cautacuziuo, senator pleacă Miercuri in Olandă trecând pe la Berlin.
D. D!m. Bfâli tnu trebue asemenea se plece mâine, pentru a se duce a băl, la Gleiohenberg.
m
i). Ion Brătianu se va întoarce mâine în Capitală, unde doctorii vor hotărî la ce băi in streinătate tre-bue se se ducă.
©
Românul aflâ,câ un inginer romln ar fi descoperit, în judeţul Mehedinţi, nişte pimitit din caro se poate fabrica ciment de calitatea celui de Portland, precum şi por-ţelană.
Numitul inginer ar Q adus şi supus consiliului de admlnistraţiune al societăţii basaltului probe de ciment fabricat do densul din pământul de la Mehedinţi şi acele probe au fost recunoscute ca superioare pi-in calitatea lor.
Inginerul în cesliune se ocupă cu întocmirea deviselor pentru o-ceastă esploatare. Guvernul — căci într'o moşie a statului s’a găsit pn-; mântui locestiune — ar fi dispus a ; da toate înlesnirile putincioase.
©
Din cauza sărbătorii de miine, imprimeria noastră fiind închisă, ziarul nu va apare de cât Miercuri la orele obicinuite.
ULTIMA ORA
Londra, 5 Iulie. —Se comunică din Berlin ziarului «Daily News» câ d. de Giers va amâna calâtor a sa In Occident până dupO alegerile englezeşti, căci resuitalui acestor alegeri ar putea avea o mare influiaţă asupra politicei ruseşti tn Orient.
Bucureşti, 23 Iunie.
Afacerile sunt lot mărginite.
Agio lo.lo Seri şurile fondare rurale de la care s’a b iii cuponul de 1 Iulie st, n. ani o tendinţa fermă.
5	0/0 rur. fase 80 1/8 fără cupon. Băncile naţionale se cer cu 10.10 pentru finele lunei. *
Dadele recâşţigâ cursul de 263. Con-strucţiunile fac 157 adică 2 punte mai sus ca Sâmbăta |
Tendinţa liniştita.
3
BULETIN COMERCIAL
—	Guvernul Greciei a ridicat interdicţia asupra tsportului vilelor, cerealelor, fumurilor şi a tot felul de arme şi echipimonte.
—	Guvernul frances a revocat suprataxa du 50 0 0 ud-vatorem ce se impunea produselor Romane la intrarea In F rând a.
Taxa ce s«? percepe actualmente este a naţiune! celei mai favorisate.
R.ipiţatn judeţul Botoşani se menţine la cifra de 2f*00lei vagonul In gara.
Recolta si cărei este escelentâ. Recolta viilor din judeţul Tutova se arata a li de o earn-dată abundenta, ca în anii cel mal buni. Timpul continuă a fi bun. Luarările agricole urmează cu mare activitate, aşa tn cât muncitorii se plătesc cu 2 lei şi 2 40 pe zi, a fără de mâncare.
Recolta în judeţul Covurlul este atât de frumoasă , cum de foarte mult timp nu s’a vâzut. Se simte Insă mare nevoe de braţe, de oare-ce s'afi grămădit mal multe lucrări de o dată, precum prâşitul, seceratul ele.
Din Calafat ni se comunică lipsa lo-tafa de ver-ce transacţiune, cu toate depositele colosale de. producte de prima calitate. II. col ta pare a li frumoasă, atât grâul cât şi porumburilc.
I.imlati. Elveţia) Cu toate ploile dese defavorabile semănăturilor, afacerile In Elveţia stau peloc.Cuusaacestelstag-naţiuni este, magasinele sunt umplute cu marfă în cantităţi suficiente pentru luni întregi. In Gt rmania de sud Starea semănăturilor este admirabila, spre a se desvollu însă, are trebuinţa de timp uscat şi cald îu loc de ploae. Notăm h)Vari:ihd : Grâu prima ung. 221 1 — 22 3/4, Becunde bune.21 -22, ovăz 17 1 2
ÎS 1 2, porumb 15—15 1/2 franci aurO/o K g. paritate Romanshorn vainuit.
âlarsiSin. Sosit greu 0981 T. deposit actual 11070 T. Tendinţa calma. Grâu Basarabia 20 —21, Odcsa ÎS 75 10.50, Bulgaria 17.50—1H, porumb efectiv lipseşte, notează 12—12 1/2, cincautina s'a vândut livrabil 15 Iulie 133/i, ovCz defectuos rusesc li —14 14: Tn cea ce priveşte lasole se spera câ convenţiu-noa franco-românâ va aduce oarecare viaţa Iu acest articol, cotat astă zi prov. Brăila 16—101/ i franci aur 0,o K^-
Agio 15.10, adicâ cu 10 centime mai eflin ca ieri.
Eiionomi a Bursei pare mai veselă. .
Contraria aşteptării unor interesaţi, şi sunt mulţi interesaţi în sens opus, la Bursa, Construcţiunile ân Început iar sfi se urce; aşa de la 132 s'ufl suit până la 150.
Daciele se menţin la 202.
Naţionalele fac 210.
Iu Banei naţionale nu s'afi încheiat nici o afacere.
Tendinţa mal bună.
SOCIETATE! «EOltlUCt II0M1M
Concursul anual de geografie între Iuţi elevi din liceele şi giuriasiile din ţara, cari au absolvit fis timp cl. Il-a, se va ţine tn tuna Iul SempLetnhra viitor a. c. m. Palatul Univer-ităţil. — Ins murea pentru concurs se tace la Secretariatul Societăţii Bucureşti slr. Vestii 4 până la 25 August anul curent.
SOCIETATEA ROMANA
PENTRU
GRĂDINI E>E COPII
(Şcoala Frabellcnej
Luni ia 23 ale curentei,ora 10 a. tu. uncii copilaşi din grădina de copil de la Sf. Eca-lerina vor serba tu sala Ateneului încheierea acestui an cu jocuri şi cu cântece, când el vor arata, ce afl lucrat in timpul anului şi vor primi coroane şi mici ju cari!
Comitetul roagă atât pe membri socie» taţii, cât şi pe toţi aceia, care se interesează de şcoala micilor copilaşi sâ bine voiuscă a asi -la la această serbare.
Ofrande generoase spre a ac împărţi micilor copilaşi se primesc cu recunoşliinţa.
I omitoliil
BERAR IA UNIREA
Sucursala Opplrr
In fafcrt gi-adinei Episcopii
ERE SPECIALA
Eescelemă proaspătă şi rece.
Salon elegant serviciul promt.
DOCTORII LE0NTE
KW MUTAT
A’o F2 f>is, Calea Plcvnel No. 12 bis peste dru de vechea locuinţa
D». P. VâSlLESCU
Domiciliat în Calea Rahovei 41, dâ cou sultaţiunl în toate zilele de la orele 5—6 opst-meridiane.
www.dacoromanica.ro
t
FPOCA — ‘24 IUNIE
CASA DE SCHIMB
I. M. F E R M O -27.STR.ADA LIPSCANI, 27— CURŞI!! R L t U 11 E S C 1 17 Itnr'r 1886		
i<% Kente «morlicsbilk . . .	aş. * i	
5% Kenta porpolna ....	93	
6% Obli«. Ur sUt			
oS Oblig, dt* st. itrumu do fer		
ScÎ8 fi'uc ruiut*. . . .	tOi ‘	
1:% şeris. •unc. rurale . . .	2	
7* Scris fuuc. nrimne . . .	1<»21 ’2	
SS Scrts fUnr. urbane . . .	9t	
şiA Scris. luoc. rurale . . .	34 1 ,	
S% Imprumumlcni'i inal . . )	73	
Oblig.Casei i.ens, del 10 dob.'> ;	«o	
linpromutu! eu premie . . . *	33	
Acţiuni băncei nation . . . .	ll".D	
Acţiuni «D4c ia-Romani» * . .	2C*(	
» Naţionali		220	
» Credit mobiliar . . .		
• Constructiunl. . . .	165	
» Fabrica de hârtie . .		
Argint contra aur		15.10	
Bilete de Bancă centr* aur. .	15.10	
Florin aue&’.riaol .....	2. 3	
U RSI ». DIN Y1ENA		
Napoleonul .......	9.97	
Dui'atul		h	
Loss otomane .......		
Rubla hârtie			142)75	
CinSll Dl\ KF.RLIA		
Renta Amort		96	
Onpenheim. ... ....	109	
Obligaţiuni nou! 6% C. F. R.	106.«Oi	
• • 5% » » »	102.60	
Rubla hârtie		198	
CURSUL DF. PARIS		
Renta RomAna		29	
Lose otomana. .....	36	
Sehlnih			
Paris 3 luni			
» la vedere ......	1003/1	
Londra 3 luni			
» la vedere		Si.50 ţ	
Berlin 3 luni	I	1.241 2,	
Viena lavo«h*re	'	2.02 1	
DEINCHIRIAT		
’i
Şg. «K >*i.	^	■*->	^ ^ ^ *
♦ o^man4s
f >S
IN JUDEŢUL Ri«MCU-mCfl
1 &
t $ i I
1
$
^ TabU* d'IIole. — Restaurant â la carie. — Salon de £ leclurfi.—Sala de de dane—Sala de jocuri şi biliard— | jj Musică militară In toate zilele tn parcul Hotel ului.
300 CAMERE S' SALOANE	300 CAMERE S! SALOANE
director Baptiştii^ IVXeu'S PîX_JGrT_7ES
> va deschide hi 113 Iulie l• 86
i
i
i
i
t
i
{
I
i
i
i
>
t i i I
\ t <*
1
;t
$
i
i
i'
t
i
*
5
Omnibusul Hotelului va face de mai multe ori pe zi serviciul la renumita sursa de la Gaoinlata.
Vedere splendită, situaţia în mijlocul munţilor pe malurile Oltului.
Oltul trece la r>0 metri de stabiliment
—Preturi moderate.»»» .» -.«**.»**,	<**<**.►•**.<**<$*. •<**<#*.	■«.
f
$
1
f
>
i
1
tt
?
o^STA^
% /	» 1
'*> lT ţ.

BAI DE MARE
Sub-semnatul antreprenor atrag atenţiunea onor. pu-blic visilator ca stagiunea băilor de mare s'aiT deschis .*, la lfi luniu.
BĂILE DINTRE VII
Sunt cele mat bine s tuate, fundul mărel este plan şi aşternut un nisip argintit!.
De mai multe ţf dus şi întors.
DRUM DE FIER
ori pe zi cu preţul de 30 bani
ti
I
RUFARIE DE BAE
In abondentă şi curată.—Servicii! prompt şi eftin.
Cu stima. *
X. O. DABO.
Ife &
■
casele, grădina şi Leatru cunoscute sub numele «RAŞKA» «lin «truda Academici NO. 2H.
A sc adresa Slraila Balidea No. tt.
nC ÎWPUIDIRT m0!>ia Bfiduleşcl 20 U L I R L» li i n I A I minute de Găeşti,
având pământ arabil, livezi, vie, pădure, I han şi moară, cu toate objectele necesarii 11 lucrarea el. Doritorii s«* vor adresa sub scrisului ctiiar la moşie.
Vîeolne loneseii.
EXP0SITIA AMAN
ESTE DESCHISA IN TOATE ZILELE
de la 10 ore d. — 6 ore seara N(r. C lemetI \<*. O
0*1A
C DIN CALEA VICTORIEI, 6
I. WEICH
s’a ixavxt, at,
Palatul Eforiei Spitalelor
Buletiardul Elisabeta.
1*11 y y i I,n mal mulţi arruă-f ţi ' uii/jiTltu sarlreproducton, i i* pe, mftnzi de pur-sango, cai do curse, du călărie, de trăsuri.
A se adresa la d-nul Reimer administrator la moşia Paskani (jud. Ilfov 2 ore depărtată de Capitală).
AVOCATUL COSST, MIILE
DOCTOR IR DREPT
anunţa ca si-a reluat ocupatiunile.
Biroul, Stirbey■ Vodă 01?.

n


CEL «Ai EFiCSCECOÎITiU TUTUROR HiSECTElOR
are o pro 'ridate mii.iiunlă «le a siîrpi nbi-eU'li* (Mi mure ni«.«*:ilf» Iară •■« lăsa vre o urma. SlirposU- toial si i-juiî-cnl ploşniţele st puricii. Curaţii eu siguranln bucaiarllle «le şâttdaei.
I»ep«rlea/a imediat nioHele.
\«% scapn imlătfl «Ic linişte*. \par:i uniinuldc donu»-slioe si plantele, atât ile insectei*» ce Ic sup ara,cât si !i m lele oc prud tic «»l<». titrata cu siguritiilti capul de păduchi.
Kste «le obscrvul că ,,/acIicrliu»» adevărat se* \in,tv- numai ia llneon-nc originale i ,-| fie cum cu dramul.
I ep«jui general: l. ZAt lH.lU..
\ icnii I,, («oldsclmiicelgassc 2, in Bucureşti la Oror/un-ia llrus. Cari (irrsabe/i, 1‘fiarmacta la l/-ul th- aur, K. I. Rissdor/er, Droyueria !■ Orc-eaStrutla Academia, !)■ Martinovici, Pharmacia ta Cerbii, F. Ur. Zurner Calea Victoriei 50, Gustav flirtz, Georges Kosmann.
In BacaQ Pharmacia Racovita, tn Bt'r-lad Aiax. Frankcţ, tn Brăila Pharmacia ta Minerea, tn Grai o va Pharm acta (Franz Pohl), Pharmacia la Vulturul de aur, Pharmacia (Ed. Konteschwelter), tn Galaţi JOmifjt. Hol ApolhekefM. Rrothner), Pharmacia la viile (Jcan Oswatd), Pharmacia din strada Portului, tu Iaşi Pharmacia Victor Mawjsrh. Pharmaria Racovita, Pharmacia la Spiridon, Pharmacia Ed. iivyek, tn Boman Pharmaria la Spe-raatfl.InTurnu-Sevcrin Pharmacia la împăratul Scvcrus,
(Cari Ramshcs Erben).
CHRISTU GOGA
AVOCAT
No. 37. Slraia Călăraşilor No. 37
PUBLICITATEA ZIARULUI
N°. 3, STRADA EPISCOPIEI, N°. 3
„EPOCA
Iii IVnimiT chiardeacumoasad-lul I*ti	I V. Hiolt din SLr. Lute-
rană 15, mobilate, şi nemobilate avănd 22 camere, grajd de 10 cal, şopron de 6 trăsuri, 2 pimniţe, 1 puţ şi gradină cu 2 pavilioane.
boriloril se vor adresa la d-nu Proprietar In toatezilelede la orele Ode diminCţă pănă la cinci (5) seară- Asemenea şi dea-rendal de la SI'. Gheorghe viitor moşia d-sale Copaciu din dis' ridul Vlaşca plasa CAlnişlc.
CATEL PIERDUT
reni pe Strada Academiei un căţeluş de sex bărbăLcscu, peru negru subţire şi lustrul, la picioare la bol şi sprăneenile p%ru ţalben, In tâmpla puţin pfr,subgâtşi sub turlă fără păr, picioarele şi coada subţiri,
Irupu asemenea, gâlu lunguieţ, urechile neta iele, sLatura mică. Soiul HaLie, numele Filu.—Cinc i va ll găsil,, să'l aducă la Baron Barbu Bellu, calea Victoriei No. 1 de la care va primi o foarte bună recompensă.
ar. &, pap&d
AVOCAT
Slr. Biserica Ieni No. 8 bis.
- . 					
				
				
				
CI! MARE RABAT
10C0M0BILE SI BATOSE, MASINE OE SECERAT ETC.
M. LEYENDECKER
Strada Casărmel 63 (DEALU SPIREA)
SOCIETATEA DE NAViGATIUNE CU VAPOARE PE DUNĂRE
----XXX-----
ITINERAR IU
Valabil de la 8 (20) Martie 1886, până la alta dispositie
Ml. Orele de plecare mai jos arătate sunt a se înţelege aproximativ şi se schimbă după circotis lan fele timpului şi apelor; tn nici un cas însă Vapoarele nu vor pleca de la Staţiuni mai înainte de orele indicate în acest ltinerariii. — Pornirea Vapoarelor de ta Staţiuni va avea loc după orotogiurilc Agenţilor.
			(	U II S K I, F.		\ /	t P O \	t E L	O I* D E P O S T		A						
		CURSE IN		JOS						CURSE IN SUS							
dela	Orşova Severi n	Sâm.	4 s.	Luni	4 8.	Juol	4 s.	dela	Galaţî	Mar.	9	d. Joi	9	b. Sâm.		9	d.
»		Dum.	5 d.	Mar.	5 d.	Vin.	5 d.	77	Brăila	7)	10.25	» »	10.25	77	>7	10.25	D
»	Brsa-Palanca	7»	0.40 »	7»	6.40 »	7)	6.40 »	t 7)	Gura-Ialomiţcl	77	2.20	8* »	2.20 d.		71	2.20	8.
7»	Radujevaţ	J>	8 ‘ »	*	8 »	7)	8 »	n	Hârşova	»	3	I* 7>	3	7»	P	3	77
»	(ialalat	7)	40.10 »		10.10 »	7»	10.10 »	77	Cernavoda	fi	5.45	M >7	5.45	77	77	5.15	»
7»	Vid in	7>	10.35 »>	ii	10.35 »	J9	10.IS «	71	OsLrov	77	9.30	» X	0.30	7>	77	9.30	>7
7)	Lom palanca	7»	12.40 >.	»	12.40 s.	n	12.40 »	7)	Călăraşi oraş	7»	7.30	ii 7)	7.30	7»	7»	7.30	»
»	Rahova	7)	3.15 n	17	3.15 »	77	3.15 »	»	Silistra	77	10.30	7» 1>	10.30	77	,N	10.30	77
n	Bechet	»	3.30 »	I)	3.30 »	7>	3.30 »	J»	Olteniţa	Mer.	2	» Vin.	2	8.	Dum.	2	7»
>i	Corabia	7»	5.30 »	n	5.30 »	n	5.30 «	»	Turtucaia	77	2.15	» 77	2.15	f>	17	2.15	77
» »	Nicopoli Măgurele	7» 7»	7 7» 7.20 i»	» 77	7 » 7.20 »	» n	7 7» 7.20 7»	tn dela	GiurgiO(SmArd). » Gturgift(9mărdj. «		5.30 10	B 7> 77 7»	5.30 10	77 77	» »	5.30 10	» J»
n	hişlov	»	9.10 »	77	9.10 »	n	9.10 »	»	Kusciuc	»	1.30	M B	11	77	7»	11	B
7»	Zimnicea	7»	9.25 »	»»	9.25 »	N	9.25 »	77	Zimnicia	77	4.45	7» I»	2.15	77	J»	2.15	7»
1»	Rusei uc	Luni	6 »	Mer.	6 d.	Sâm.	6 »	77	Şiştov	m	5.15	>7 7)	2.45	77	»	2.15	»
7»	GiurgiâfSmtr.) »		10 »	>7	10 »	71	10 »	»	Măgurele	r>	7.40	7> n	5.10	l>	B	5.10	7»
7»	Turtucaia	71	12.15 »	7»	12.15 s.	77	12.45 »	n	Nicopoli	»	7.50	77 >1	5.20	77	7»	5.20	7)
7»	Olteniţa	>1	i2.30 »	K	12.30 »	n	12.30 »	»	Corabia	77	9.40	77 77	7.10	17	7»	7.10	7»
»	Călăraşţoraş'	X	1 »	n	1 »	7»	1 7»	7»	Becliet	Joul	12.25	8. 7>	9.55	7»	77	9.55	n
»	Silistra	D	2.43 »	»	2.45 »	JS	2.45 »	77	Rahova	77	12.40	n i>	10.10	7»	»	10.10	M
7»	Ostrov	71	3.15 »	77	3.15 »	Jt	3.10 »	JS	Lompalanca	77	6	>i Stm	6	77	Luni	6	7)
71	Cernavodă	7»	6 7»	7»	6 7»	n	0 >»	77	Vidin	B	8.45	M J»	8.45	77	77	8.45	7)
7»	Hirşoxa	71	8 71	>1	8 »	n	8 »	7»	Calafat	77	9.15	ti 77	9.15	»	7»	9.15	7»
»	Gura lalomiţel »		8.30 »		8.30 »	*	8.30 »	7»	Radujevaţ	77	12.15	77 »	12.15	>»	7*	12.15	B
tn	Braila	Marţi dim.		Juol	dim.	Dum. dim.		71	Brsa-Palanca	B	2	7» 77	2	77	71	2	77
n	Galaţi	71	*	71	7»	B	7)	în	Severi n	77	4.30	7» »	4.30	71	77	4.30	77
								dela	Severi n	V*ri.	5	s. Dum. 5		8	Mar.	5	8.
Cursurile VAPORULUI LOCAL
PORNIRE tN JOS!
Do la Galaţi la Tulcea-Ismail, Marţi, Joi şi Sâmbătă 8 oredim. Prima plecare de la Galaţi la Reni şi Ismail la 20 Martie (A-prile 1886).	Galaţi, 3 (15) Martie 1886.
între GALATI-TULCEA-ISMAIL:
PORNIRE lN SUS:
De la Ismail la Tulcea-GaJaţl, Mercur!, Vineri şi Dum.8ore dim. Prima plecare de Ia Ismail şi Reni la Galaţi la 21 Martie (2
Aprilie 1880).
Inspectoratul agenţiilor.
W1 IVniiniIT deln St. Gheorghe li lYUlîlim 1887 moşia Tftn-tava ce 'i zice şi Bâcanu din districtul Ilfov, la o poşte departe de Bucureşti, în întindere de. aproape 700 pogoane.
De la St. Olieorgbe 1888 moşia Gressia dindistr Teleorman lână Ruşi-de-Vede, în întindere de 000 pogoane.
Doritorii se vor adresa In Bucureşti la proprialarul Gr. Arion, Calea Griviţa No. 38.
PRIMUL BIROU DE PLASEMENT
Concesionat de guvern pentru institutoare, guvernante bone pentru copii şi cameriste alese.
Pepnsiune cu preţuri moderate pentru doamne ce doresc a dobândi ocu-paţiune.
ADEI.iIF.il> BA.MAAU
institutoare diplomata Calea Victorii 72. (In fata Palatului.
D. R. RQSETTI
AVOCAT
Strada Romana No. ii.
WA VECHE SI VIN SJTE
ţuica şi vin de la d-nu IsaiaLerescu dm Str. Episcopii, viş-n-yis de gradină se vinde la butelii ţuica de 10 ani, veritabila garantată pe un led butelia de jumătate oca dreaptă a lui Cuza şi vin veritabil de masă uşor şi curat pe 40 bani butelia.
MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE ROMANE
VALABIL DE LA 20 MAIU (I IUNIE) 1888
Buonrestl-Roman						Bucuresti-Vfirciorova			
STAŢIUNEA	Arătarea Trenurilor					8TAŢIUNEA	Arâlarea Trenurilor		
	Tr. ac.|Tr. p. |Tr. p. ITr.pl.				Trac		T. ful.|T. ac. |Tr. p.		
; Bucureşti p. Ploeştl Buzăt! lt.-Sărat Focşani Mârăşeşll Adj ud Bftcâi! Roman sos.	noapte 11,00 12,17 1,59 3,17 d. 4,16 5.00 6.01 7,31 8,45 dim.	a. m. 8,40 10,39 12,55 2,25 3,48 5,15 s. 6,39 9,39 11,11 p. m.	dim. 7,30 9,10	dim. 6.30 8,04	p.m. 4,40 6,05	Bucuresci p. Ciocănesc! Titu Pitescl Slatina Crai ova Filiaşl T.-Severi n Vercior.sos.	p.m. 4,05 5.07 6,24 8.08 9,30 10,17 12,05 12,27	seara 8,00 9,00 10,16 11,56 1,18 2,04 3,52 4,21	dim 8,00 8,41 9,26 11,14 1,25 3,37 4,52 7,20 8,00
Roman-ltucuresti						Verciorova-Bucaresti			
R«>man Plec. B LCăQ Adj ud Mârăşeştl Focşani R.-Sărat Buz&O Ploeşll Bucur. sos.	noap. 8.25 9.20 10.45 11.18 11.52 12.39 1.46 3.33 5.00	p. m. 12.30 1,40 3,52 4,34	f p.m. 1,18 3,39 5,15 scara	p. m. 10,17 11,50 noap.	p. m. 5,45 7,20 10.29 11.30 12.59 2,29 4,03 8,- 9,35 sfra	Vârcior. p). T.-Severin Filiaşl Craiova Slatina Piteşti Titu Ciocăneşti Bucureşti s.	seara 3,42 4.08 6.08 6,55 8,17 10,12 11,13 12,35 a.m.	noap. 12.57 1,19 3,07 3,53 5,12 6.58 8,00 9,10 a.m.	dim. 8,00 8,40 11,08 12,30 2,27 ; 5,15 7,05 7,43 8,30 seara
Târgovi.st -Titu						Tltu-T 6r govisl e			
Tergoviste p Titu sos.	a. m. 6.40 7,50	p. m. 1 5,20 6,30'				Titu pl. Târgovişte s	a. m. 9,45 11,05	seara 9,15 10,80	
BUCURESCI-GIURGIU
STAŢIUNEA	Arătarea trenurilor		
	T. fUl.i T. p. 1 Tr. p.		
Bucureşti p. Filaret Giurgiu Smârda sos.	dim. 5,40 7,10	a. m. 6,10 7,10 8,55 9,00	p. m. 5,30 6,00 7,40
OIURGIUBUCURESCI			
Smârda pl. Giurgiu Filaret Bucur. sos.	p. m. 2,25 3,52	a. m. 10,00 10,05 12,15 12,25	p. m. 8,30 10,28 10,42
Itoman-lă»!			
Roman pl. Păşcanl T.-Frumos laşi. sos.	dim. 9,51 10,51 1,53 1,50	p. m. 4,47 4,15 8,24 9,52	
lasi-Roman			
laşi pl. T.-Frumos Păşcanl Roman sos.	p. m. 4.08 5,25 7,17 7,53	dim. 6,92 8,35 10,01 11,06	
GtLATIMARASESTi-MARASESTIGALATl
STAŢIUNEA
Arătarea trenurilor Tr.ac.'Tr m.lTr. p.
Galaţi pl. Tecucia MirăşeştI	10,40 11,06	noap. 11,40 4,16 4,51	a. m. 7,45 11,14 11,45
Mărăşeştl pl Tecucia Galaţi	dim. 5,25 5,50	noap. 11,35 11,34 4,35	p. m. 4.49 5,45 8.50
Adjud-TOrgul-Ocna			
Adjud pl. Î.-Ocua sos. T.-Ocna p. Adjud sos.	p. m. 4,15 6,10 9,45 11,35		dim. 6,10 8,05 8,20 10,00
Constanta-€4Tuavod&			
Constanţa p Cernavodă s Cernavodâp Constanţa	p. m. 3,00 4,45 6.50 8,53	dim. 9,00 11,10 1,50 4,24	
PLOESTI PREDEAL-NEQEAL PLOESCI
I'iotisti-Slanic-Sianic-I'locsll			
STAŢIUNEI	Arătarea trenurilor		
	Tr. fi.|Tr. ac.|lr. p.		
Ploescl pL Slănicu sos.	a. m. 10,45 12,40		
Siânic pl. Pioeştl sos.	p. m. b, 6,50		
TECU51U BERLAD BERLAD-TECUCIU			
Tecucia pl. Bârlad sos.	a. m. 6,15 8,00		
Bârlad pl. Tecucia sos.	a. m. 8,40 10,40		
lasi-L'ngbenl L'ngbeni-Iasl			
laş! pl. Unghenî s.	p. m. 3.25 3.49	a. m. 11,50 Ui	
Ungheni pl. laşi sos.	p. m-2,00 3,32	p. m-4,40 6,12	
VERESCi-BOTOSANI-CAMPlNADOFTANA
Arăt. Tren.
Ploeşll pl. Câmpina
Predeal sos.
seara	dim.	dim.		p. m.	p. m.
6,15	9,38	8,19	Predeal pl.	7,45	4.51
7,14	10,42	9,20	Sinaia	9,18	6,29
			Ploeştl sos.	10,09	7,25
9,10	12,35	11,08			
dim.
7,45
9,18
10,09
VerescI pl. Botoşani s. Botoşani pl. VerescI s.	p. m. 2,OS 2,03 5.21 7.21	p. m. 9,49 li,42 3,13 1,55	
Cămpina p. Doftana s. Doflana p-Cămpina p.	a. m- 1 11.201 11,00	p. m. 5,50 6,08	
Galaţi- Bureu-Buzeu-Gulati			
Galaţi pl. Brăila Buzău sos.	noap. 9,40 11,01 t,20	8,40 10,02 12,53	
BuzâQ pl. Brăila Galaţi sos.	4.30 5,03 6,15	12,55 3,41 4,55	
PASCANI-SUCEAVA-EUCEAVAPASCARI			
Păşcanl pl. Vereşcl Suceava Suceava pl , Veresc'. 1 Păşcanl sos	dim. 10,40 12,08 12,23 I 5,00 5,40 1 6,41	] sera 7.15 | 8.17 10,09 6,54 7,51 9.15 «»	
Bucureşti. — Typograba «Le Peuple Roumam», strada Episcopiei No. 3.
www.dacoromanica.ro