ANUL I No. 17 i. Gp.iqoke G. PEUCESCU Director politic ACQNAMENTFLE SE PLĂTESC TGT-D’AUNA ÎNAINTE : In ţară pr 1 an *0 Iot. 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei in K-triiui'Ute 1 an 30 l.‘i,‘0 luni 2r, tel' ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI <6 A FIE-CAREI LUNI REDACŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA \ PROTEST CONTRA CONVENŢII ÎNTRUNIREA de la galaţi FUNDESCU - SAN-MARIN REGELE SI CONVENŢIA CONSULARA TLTIM MIC COLECTIVIST VELUL ALBASTRU CRIZA MINISTERIALA Zilele acestea s’a răspândit ştirea de o criză ministeriala: D. Brătia-nu şi-ar fi dat demisiunea, M. S. Regele ar fi conferit mult timp cu Beizadea Mitică, d. N. Creţulcscu ar fi chemai se formeze cabinetul. Aceste ştiri le auzi peste tot şi de la oameni care de ordinar sunt bine informaţi. Nimeni nu le crede, şi cu toate astea ele se lăţesc şi se întăresc. De unde vine aceasta? Nimeni nu crede pe d. 1 Brâtianu dispus a lăsa puterea de bună voe : toţi îl cred prea ambiţios ca se se retragă alt-fel de cât în faţa unei majorităţi parlamentare decise a’l resturna. Ba unii susţin că chiar se vrea d. Brătianu se se retragă nu poate. Îmi zicea deunăzi un bătrân foarte inteligent, care se uită de departe la mersul afacerilor: Se fii sigur că Bismark nu-1 lasă se plece până nu ’şi-va face toate treburile cu dînsuL Dacă dar nici d. I. Brătianu nu e dispus se se retragă, nici M. S. nu poate se-1 lase se se retragă, încă o dată de unde es sgomotele de criza ministerială ? Se fie oare opoziţia care de dra,-gul puteri tot crede că se retrage d. Brătianu, sau se fie o fâgăduială răspândită cu dibăcie, ca se astâmpere pe cei nerăbdători? Se fie povestea flămândului care visează codrii, sau povestea ţiganului care 'şl mângâia calul flămând arâtundu-I câtă iarbă o se mănânce la vară 7 Poate se fie câte puţin adevăr în toate aceste esplicâri; dar după pă* re rea noastră adevărata explicaţiune a sgomotelor ce circulă cu atâta stăruinţă este că criza există în realitate, că trebue se existe criza şi e natural ca M. S. Ilegale să se consulte cu toţi oamenii săi de încredere, ca se hotărască cum se des-lege criza. Criza există pentru că opiniunea publică s’a manifestat în modul cel mai lămurit in contra guvernului d-luî i. Brătianu şi în favoarea opo-siţiunel; M. S. Regele nu poate se ţie la putere un guvern care a încetat de a represinţa voinţa ţări. Se ştie în adevăr că funcţiunea de căpetenie a M. S. este de a forma cabinetul, de a constitui ministerul. Aceasta este sarcina cea mai mare ce ’i dă constituţiunea. Această sarcină este foarte uşor de îndeplinit, a doua zi dupe alegeri ' generale M. S. nare de cât se Întrebe pe preşedinţii corpurilor legiuitoare cine are majoritatea şi pe acela se’l însărcineze a forma ministerul. Se întâmplă însă ca, în timpul duratei unei legislaturi, se se schimbe ANTEIA EDITiUNE DUMINECĂ 22 IUNIE 1889 ■■■m f ia> r «.vrvLJMeflotam APARE IN TOATE ZILELE N. Gr. FILIPESCU Proprietar ANUNCIURiLE SE PRIMESC NUMAI LA ADMINISTRAŢIE Ro.nlru Orient la At*UTn Agatru, Cimstqntinople K-ivnkev Deînnou Ilan, iii Uniata. Anunritir) |«e pap. IV. linia 3n bani, anunoirl şi reclame p.- pagina ţreîa 2 Iei linia. ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL SO BANI UN NUMER VECHIU —un. i————■-tranrn— opiniunea publică, se întâmplă ca ministerul caro isbuteşte sâ'şi ns-cunză picatele până la alegeri, se 'şi dea arama pe faţă şi opiniunea publică văzând primejdia să se declare cu putere contra lui. Ce treime să facă suveranul atunci? Să-şi închidă ochii şi se-’şl astupe urechile? Nu, fără îndoială, căci atunci nu ’şi îndeplineşte datoria de a da ţări guvernul pe caro ’l voeşte. Suveranul în asemenea cas e dator să schimbe guvernul şi să facă un nou apel la alegători, ca se vază pe cine voeşte ţara ca se o guverneze. In această situaţie ne găsim noi: d. Brătianu isbutise până la cele din urmă alegeri se ascundă, în o-cbi! celor mai mulţi, prăpastia către care îndrumase ţara. Cu împrumuturi ascunse, cu creşteri de imposite nomarturisile, cu minciuni oficiale asupra prosperităţii financiare, isbutise a arunca pulbere în ochii lumii. Dar estimp s’uu dat pe fata şi a trebuit se mărturisească ca e un deficit de an de 20 milioane, că la anul o se fie un deficit şi mal mare, că guvernul seti costase pe ţară 500 milioane, adică câte 50 milioane pe an, şi că trebuesc noul imposite. Atunci cei mal orbiţi ’şi-a deschis ochii şi s’au declarat contra guvernului, cu atât mal multa putere, cu cât fuseseră mal mult timp înşelaţi. Aceasta s’a dovedit în modul cel mai categoric. S'a dovedit mai întâia prin întrunirile provocate de oposiţiurie: toate judeţele aft aclamat pe capii oposi-ţiunii: «Se trăiţi se ne scăpaţi!» S’a făcut şi contra probă, şi s'a dovedit că opinia este contra d-lui Ion Brătianu şi prin Întrunirile provocate de guvernamentali! In două locuri au crezut că pot se provoace oure-care simpatii şi In amândouă au fost luaţi la goană : la Giurgiu au fost huiduiţi; la Brăila a păţit mal rău , au fost goniţi şi huiduiţi şi siliţi se se ascunzâ, ba unii zic că ar fi păţit şi mai râu. Văzând că nu [mai are nici un sprijin înăuntru, guvernul a voit se-şl asigure sprijin din afară şi a propus convenţia consulară cu Germania. Dar atunci s’a produs în toată ţara o manifeslaţiune atât de spontanee şi atât de puternică în cât este învederat pentru toată lumea că opinia publică este contra guvernului. Mai mult de cât atât, până acum M. 8. Regele putea să răspunzâ, la cererile noastre respectoase, că d. I. Brâtianu are majoritate în corpurile legiuitoare. Dar, în urma retragerii couven-ţiuni consulare, nu se mal poate zice nici aceasta : Prin amânarea discuţiuni, d. Brătianu a mărturisit el singur că nu mai are nici majoritatea corpurilor legiuitoare. Iacă dar starea în care ne aflăm : guvernul nu mal are majoritatea nici în ţară. nici în corpurile legiuitoare. Şi prin urmare numai are nici un drept de a guverna. D. Brătianu nu se mal poate rezema nici pe ţară, nici pe corpurile legiuitoare, nu mai poate se se rezerne de cât pe bunăvoinţă M. S. Guvernul de azi Înainte, poate li un guvern de favoare, un guvern personal al M. 8., dar nu e guvernul ţări. Ast-fel numai in aparenţă avem un minister constituţional, în realitate nu avem,există criză, şi e timp ca M. S. să avizeze. (>. fie. I’eucescu DEPEŞELE TFALIEI ..IIAVAT l’aris. 2 Iulie.—Numirea d-luî Cam-bon ca ambasador al Franciel la Con-stontinopol este sigură. Paris. 2 Iulie.—Generalul Saussier a consimţit a remâne guvernator al Parisului. Londra. 2 Iulie. — S’au ales până acum 53 conservatori. 10 unioniştl, 17 ministeriali şi S parnelişti. Miiniclt. 2 Iulie.—După z;aml Fceni-denhîlat, Cabinetul Lutz ar li demisionat. Berlin, 2 Iulie. — In urma retuşului celor mai multe cercuri industriale de a participa la exposiţiunea din Berlin din 1888, consiliu! federal a decis a nu acorda sumo de 3 milioane de mirci, cerută p01777*11 aceasta exposiţiune. Comitetul oposiţiunei din Iaşi a adresat comitetului centra! al oposiţiunei unite următoarea telegrama : Comitetul oposiţiunil din laşi, în numele concetăţenilor săi, asociin-du-se în total la manifestul d-v. care denunţă ţârei con venţiu nea consulară cu Germania,dpdarâ că va lupta din toate puterile spre a scăpa ţara de un regim care a ajuns un adevărat pericol naţional. Alexandru C. Mavrocordal, colonel X. Emandi, lunci/ Prăjescu, Xicu Cu zi mir, Alexandru fta/ş, principele A. Ghiea, Alexandru U. Holbau, A-lexandru Levadilî, Eugeniu Ghiea Hndeştl, Petrache Paladi, Petru Pa-padoputo, Alexandru Cantacusen Paşcani/, Gearge Andriopulo, Emil Ma-vroeordat, Anastasie Draghici, O. lia/ş, Grigore X. Mani, Dimitrie ,i-lexandrescu, Dimitrie Greceanu, ton Catargi, Andrei Mii Io, loan I cuşca, Vogoridi, .V, Sachelurie, Miltiade Tioni,Grigore Cogâlnireantt, Dimitrie Hol dur Epilreanu, X. Ceaur Aslan, Gcorge Sendrea, Major Petrovan,Geor-ge Anastasia, 1. Cotea. mmUUt LA GALAŢI Comitetul oposiţiunel-unite din localitate a adresat eri următorul apel către cetăţenii gălăţenj : Cetăţdnf, Oposiţiunea unita a decis ca Duminecă, la 22 ale curentei, să ţină în oraşul nostru o întrunire publică. Vor sosi din Bucureşti pentru acest sfârşit dd. Dumitru Brâtianu, George Vornescu, general Florescu şi Alexandru Lahovary, cari împreună cu d. Lascar Gatargi ce vine de la ţară, vor întreţinea auditorul despre grava situaţiuue a ţârei. Membrii comitetului central al o-positiunel-uuite vor sosi Duminică la 10 1 '2 ore dimineaţa cu vaporul de Brâilu, iar ‘întrunirea va începe la 11 ore din zi în sala Alcazar. Sperăm că cetăţenii gâlâţenî vor face o primire demnă de acest mare oraş ilustrelor persoane ce sosesc Duminecă. Se ne Întâlnim dar cu mic cu mare la 10 ore dimineaţa la debarcaderul vaporului de Brăila. Comitetul opositlunei-unitc. FUNDESCU-SANIMRIN lntorcându-me de la Sinaia mi s'a arătat un număr al Telega,fulul în care d. Fundescu continuă a mi adresa injurii, după ce a refuzat d'a să bate şi după ce calomniile sale aG primit cea mai formală desmin- ţire chiar din partea martorilor invocaţi de d-sa., De astă dală d. Fundescu publică o depeşă a unui domn San Marin. Acest domn zicea d. Fundescu că mă ar (1 pălmuit şi după eo acest fapt a fost desminţit de dd. P. Stoiceseu şi căpitan Cotarhe azi acel domn spune că m'a pălmuit.......moralmen- te acum câţi-vn ani la Paris. N’am rievoe se declar ca această afirmare e cu totul mincinoasă. D. Fundescu după ce s’a ascuns in dosul a tot feluri de pretexte pentru a nu se bate cu prinţul George Bi-bescu, cudd. Ventnra.G. Bălâceanu şi cu martorii cel ’i am trimes, dd. Al. Catargiu şi loan Lahovary. să ns-eundede astă dată în dosul unui om, condamnat de tribunalele corecţionale, re este angajat ca acrobat ta Ipodrn-nwl de la Paris, care nu are onoarea d’a mc cunoaşte, şi despre care nu cunosc alt ceva de cât nceste linii n\e.,.. Telegraful ui pe care un amic mile-a pus sub ochi. lată ce citesc In Telegraful, ziarul d-luî Fundescu de la 30 Muiu 1882, despre acest om, pe care generalul Augelescu, atunci ministru de res-bel l'a chemat de la Înălţimea tribunei ca merii, ruşinea armatei. «Aflăm, zice «Telegraful», că caporalul G.Sin Marin ar avea nişte antecedente foarte urile,se zice că pe ciad era la Paris, ar fi plănuit uciderea tatalui seu pentru care camă acest din urmă era aproape sel des-nt&ş Icnească. Acesta este omul ce l'a găsit guvernul pentru a’l pune se provoace pe ziariştii independenţi şi se'l a-tace — ce'i adevărat la distanţa de 3000 kilometri ! Declar căatunqi când acest om va găsi do cuviinţă a micşora distanţa care îl desparte de Bucureştii el va găsi martorii mei constituiţi şi aoeştia vor hotărî cum se tratez pe a-cest om. X. I ilî|iCSCil. REGELE CONVENŢIA CONSULARA Simptomele cele mai rele să arăt In ILe care zi cu privire la şeful statului. Ori ce s'ar zice, este un lucru vădit câ regele Îşi perde din ce în ce mal mult prestigiul şi autoritatea morala care după constituţie trebue să o aibă. In fie care zi tronul pe care şade se face tot malmicear el devine un simplu funcţionar avtnd defectele majoritâţei funcţionarilor noştri. O singură observaţie este de ajuns ca să lumineze cele ce spunem. De câte ori guvernul face un act care nu este conform cu interesul şi demnitatea ţârei, opinia publică imediat acusă pe rege ca pe adevăratul autor. Imediat să spune că regele fiind de origină străină nu are iubirea ce să cere unul şef de stal şi ca pus Intre interesele mamei-patriet şi între acele ale patriei adoptive el îmbrăţişează pe cele întâi. Un exemplu proaspăt pune şi mai mult în relief această credinţă. Să ştie ce impresie adlncâ de indignare a produs proectul de convenţie consulară cu Germania şi cum guvernul a fost nevoit se’l retragă pentru moment. Fiecare a căutat să-şi explice care este o-rigina acestui proiect* sub ce presiuni guvernul l’a presentat. Explicaţia cea mal naturala era câ d. I Brâtianu servil, ca tot-d’auna, a suferit influenţa Germaniei în această chestiune şi câ interesul principal este al imperiului german, care prin numita convenţie căpătă reale avanlage atît pentru a-genţil el consulari cât şi pentru supuşii ei. Find dată puterea de acaparare a principelui Bismark şi politica ce o urmează cu toate ţerile mai cu seamă cu cele mici, explicaţia aceasta este foarte probabila dacă nu sigură. El bine ! opinia publică în marea majoritate a ei nu împărtăşeşte această părere, ea vede aiurea origina convenţiei consulare, ea o vede nu In influenţa Cancelarului German nici în interesele Germaniei, ci ea vede în a-ceastâ chestie mina regelui şi interesele lui. Şi cată cum opinia publică formulează părerea sa. Regele, zic cel mal mulţi, afară de moştenitorul tronului, toţi cei l'alţi erezl at Iul sunt străini, toţi sunt Germani. După textul art. 7 din Constituţie regele nu poate lăsa averea sa nici unui membru din familia sa de cât moştenitorului. Toţi cei-l'alţi sunt incapabili legal de a moşteni. In cât regele e pus în situaţia ori a lăsa toată averea sa numai moştenitorului ori ceea ce nu va lăsa să se întoarcă ta stat. Vorbim bine înţeles de uverea imobiliară. Art. 7 din constituţie pune o îngrădire în libertatea de a testata regelui, acel articol II separa de familia sa de sânge şi îl u-runcă cu totul în noua sa familie, în Romînia. Aceasta nu poate conveni regelui, adaogă opinia publica; regele care iubeşte aşa de mult banul, care este aşa de strîngator, nu voeşte ca să fie Îngrădit prin nict o lege chiar în partea cea mai simţitoare, chiar în pasiunea lui dominanta. De aceea pentru a face sa dispară această dificultate a impus Primului său ministru servil ca să vie cu proiectul de convenţie consulară cu Germania cunoscut de toată lumea. Prin aceasta convenţie regele îşi recapătă libertatea de a testa şi el poate lăsa averea sa membrilor familiei sale Germane. Eală ce sfi circula peste tot locul. Adevărat sau nu chestiunea este: oare nu e semnul cel mal râfl pentru un rege când ţara peste care domneşte hrăneşte aseminea idei despre dlnsul şi face să circuleze asemenea zvonuri ? De aceea sftrşim cu ceea ce am început. Prestigiul şi auloriluteu regelui scade în fie-care zi in ochii ţărel. Avis colectivitate!, avis mal cu seamă regelui. [Lupta). PARTEA EXTERIOARA Uusla,—Pelersfmrg, 27 Iunie.—lm-presiunea foarte favorabila, ce a fă-cut’o visita în provinciele baltice asupra marelui duce Wladimir şi a soţiei sale, se oglindeşte în relatările publicistului camerier Sluciveski, care se găseşte tn suita ^marelui duce. Dupe rum se pare raporturile sale nu urmăresc scopuri politice, cu toate astea icî-colea este o observaţie, care dă lămuriri şi tn partea aceasLa. El declară pe faţa, că loialitatea provincielor baltice este mai mare, de cum se pare poate la privire şi numeşte mândria poporului rus pe generalii bravi, pe bărbaţii de stat şi pe învăţaţii ruşi din acele provincii. Nobilimea e pururea credincioasa jurământului săti. El laudă mai departe înalta cultură a provincielor, ce le deosebeşte mult de ţările învecinate ruso-polone. Dânsul e de părere, că pe eât timp locuitorii vor fi uniţi, îşi vor a-tinge tot-d'a-una ţinta propusa în privinţa economica şi sociala. Scriitorul speră mult folos de la călătoria marelui duce. Ataşamentul Încercat al a-cestor locuitori către casa imperială cată. să esercite reaCţiune şi asupra raporturilor cu poporul rus şi sunt deşarte silinţele, de a provoca acolo neînţelegeri, unde domneşte şi trebue să domnească numai bună-voinţă şi încredere. —x— Belgia.—Bnwela, 20 Iunie.—In po-poraţiunea suburbiei St. Gilles domneşte o mare emoţiune în urma cadavrului mutilat al unei femei necunos- www.dacoromanica.ro o EPOCA 22 IUNIE cute. Cadavrul ara tăiat In mal multe bucăţi şi vîrlt într'un sac. Poliţia a pus în mişcare pe toţi oamenii sfii spre a descoperi mai întâia identitatea asasinatei. —x— tliinlenegrn sl Rusia. — Pettr-sburg. 2U Iunie. — Visita prinţului de Muntenegru în Viena a provocat la început oare-cari temeri în cercurile politice de aici, de şi simpatiile lui pentru Rusia nu se pun de loc la îndoiala. Insa cei din Cetinie s'aU grăbit a împrăştia aceste temeri. Din parte bine informată se speră acum evenimente importante în peninsula balcanică , drept al căror precursor se consideră misiunea mal recentă a lui Suleiman-pasa. care a adus prinţului un ordin al Sultanului. Apoi se atrage atenţia a-supra pregătirilor mari militare din Muntenegru. Ele se pun în legătură cu vorbele, adresate de prinţul Nikita Către un bărbat politic sârb. Prinţul a zis : <■ Muntenegru! nu va cere de la nimeni ceva de pomană, ci el va pretinde numai cea-ce este în stare a câştiga prin forţele sale proprii.» Din Cetinie se relatează, că intenţiu-nile Muntenegrului sunt clare . căci fără o nouă achiziţiune'teritorială ar tr bui să renunţe de a mat esista. —x— Uermania. — Berlin, 21* Iunie. — Foile germane conllrmâ noutatea deja menţionată de noi că deputatul dietei-gM«n ine d. Smger a fost expulzat din Germania pe baza legel socialiştilor. D. Singer este un mare capitalist, proprietar al unei case de haine gata ; cu tonte acestea el a susţinut In tot-d’u-nuu cererile democraţiei sociale şi este considerat ca unul din capii democraţilor socialişti din dicta guruiuna. Gausa imediată a expulsârel d-lul Singer pare a ti o polemică violentă intre gazeta Kreuzzeilung şi o foae democrată unde deputatul exjmlsat a criticat tntr’un mod foarte violent politica cancelarului german. i nvoUi.--('ov*tantinopol, -*i0Iunie.— Nula. pe care însărcinatul de afaceri ru: Gnon, a remis’o nu de mult Porţii In afacerea bulgară, enumera toate actele prinţului Alexandru, cari după vederile ruse sunt o violare a Statutului organic rumeliot. Notase termină prin-tr'o Invitare stăruitoare către Poartă ca se protesteze contre aceslor acte. Acest demers al Rusiei a produs mare sensaţie şi provoacă multe te meri în sferele guvernamentale turceşti. cu IohIp astea nu e a se aştepta o schimbare a atitudinii bine-voitoare şi conciliante u Turciei faţă cu Bulgaria. —x— Serbia — Belgrad, 30 Iunie.— Circulă sgomotul, că d. Kulievici, actual ministru sârb In Bucureşti, încă înaintea întrunirii Scupştinei va avea se formeze un nod minister, ce va fi nn minister de transiţie. Mai rămâne numai întrebarea, daca d. Kalievici va adopta proectele de legi pregătite ie actualul guvern. Aceasta ştire are nevoe de a fi confirmata, deşi nu e tocmai neprobabilă. FOITA ZIARULUI «EPOCA» 31 FORTUNE DU B0ISC0BET VELULALBASTRU (Urmare) — Lucrul se va limpezi foarte lesne,' — strigă Daubrac. N’avem de cât a pune tn faţa acestui personagifl copilul pe care Meriadec 'l-a găsit. El 11 va recunoaşte dupe cum ’l-a recunoscut deja la Morgue. Acum trebue să şiim unde să ducem copilul.... şi cu aceasta vă veţi însărcina d-v.. pentru că sunteţi In acelaş club cu tâlharul. Unde !»-CBeşte el ? — La otelul Continental; dar___ — Hacha nu a coborât acolo când a sosit tn Paris.—zise Meriadec. El ’ml-a vorbit de o casa mare unde numai sta nimeni. — Se poate ca acest om să ai ba şi un Rit domiciliu. Dar permiteţi'ml a vă e aplica de ce eU n'aş dori să apar în a-ceasla întreprindere. Eşind de la club, am văzut pe marchizul de Pancorbo... acesta este numele pe care 11 poartă.... 'l-am văzut ca se sue într'o trăsură de piaţă cu un om foarte răQ Îmbrăcat. Am luat şi eu o trăsură şi am urmat pe a lor care s'a oprit In colţul din strada Marbeuf. Spaniolul nu mal era. Ei mă văzuse ca I spionez pe piaţa Belgrad 30 Iunie. — Preşedintele societăţii învăţaţilor. Wladimir lova-novicl. fost ministru lri cabinetul Ris-tici. s’a dat In judecata pentru crima de abuz de Încredere. —x— linii»! — Roma. 30 Iunie. — In ultimele 24 ore aU fost în Brindisi 15 caşuri de holeră şi li morţi; în La-tiano 07 caşuri şi 24 morţi; In Fran-cavilla 27 caşuri şi 15 morţi şi în Santito 13 caşuri şi 11 morţi. CRONICA TJn mic colectivist Eftină trebue să fie gloria în ţara Româneasca, dacă până şi bietul domn Andronescu, procurorul, a putut ajunge la glorie. De acum înainte lumea este a Iul. Procuror al Regelui, apărător al bătăuşilor şi spionilor poliţieneşti, prea plecat şi prea supus servitor a! atapâniret. Când al atâtea titluri şi atâtea... calităţi, nu poţi face alt-fe) de cât să mergi departe, departe de tot. Pe lângă toate mal este şi bărbat învăţat «e studii strălucite n’a făcut încă din frageda juneţe ! Şi apoi d-sa nu s'a mărginit a tnvaţa curte tn una sau dona ţari, ci In trei. Trei, domnilor şi doamnelor,aceasta nu e glumă. După terminarea liceului d. Andronescu, prea Interesantul med mediani, se prezintă ca toatft lumea, la examenul de bacalaureat, dar o fatalitate cruda I bacalaureatul n’a voit să'I fie prezintă!. Iu urma acestui refuz de a'I primi cunoştinţa, acela ce purta într’lnsul germenul unul viilor prea plecat procuror, porni spre heliu Italia, pentru ca să facă şi dumnealui precum au făcut şi alţii cari s'aft afl t In aceiaşi si-tuaţiune. La bella Italia cerul surlde ferice luluior muritorilor. Dacă eşti amorezat si iubeşti precum Romeo iubea pe Julieta, cetitorule, nu mal sta la Bucureşti. Locul tăflelabella Italia Daca eşti ofticos, cetitorule, nu mal perde vremea, ci iute, fa’ţi geamantanul şi, cu cel d'Inlâiu tren, pleaca spre bella Italia. Dacă fatalitatea a voit ca să nu poţi lua diploma de bacalaureat In ţara ta natală, pe pământul ingrat al patriei tale, apoi pleacă, arunca cu cenuşe în urma ta şi... dute la bella Italia. căci acolo vel găsi tn tot d’auna o facultate de drept care să te primească în sinul el chiar neavînd diploma de bacalaureat. Şi d. Andronescu a fost la bella Italia, cu toate că nu era nici amorezat, nici ofticos 1... Ce precocitate procurorească ! Ce u-niversalitate de cunoştinţe ! Ca ouţ de litere, e o minune. A scris o dare de seamă asupra poetului Co-naki, şi a pus atât de bine figura acestuia în relief, în cât pot spune cu siguranţă că daca Conaki s'ar fi dus la bella Italia, or fl facut’o, nici fiind că era ofticos, nici fiind că n'avea bacalaureatul ! In rnusicâ! «K un meloman turbat». Şi ce cunoscător, şi ce fin apreciator, şi ce dibaciu observator. Uite, d-sa n’ar fi capabil să confunde vre odată alcootometrul lui Wagner cu opera Tanhauser. Luat ca magistrat, cine nu'l cunoşte ! într’o bună dimineaţă un coleg al d-sale demisionează, fiind-câ primul-procuror ’l-a lmpedicat de a şi face datoria In contra poliţiei. D. Andronescu nu se turbură, şi cu mult aplomb Încalecă pe situaţie. Şi, zâO, această mâr-ţoagă îl poate duce departe ! Erl, aparânduşiclientela poliţieneasca care a bătut pe prietenul med Frun-zescu, d procuror a avut o ideie geniala : «Cine să fi bătut pe Frunzescu, daca «bătae a fost? Poliţia? Nu se poate ! «Eu sunt încredinţat că I afl bătut so-«cialiştif. Ilind-că d. Frunzescu a intrat «la Epoca». Om n'est pas procureur a ce poiut la, ce dracu! Acuma, dacă cine-va ar veni să’ml spue, într’o bună dimineaţă, cum că d. Andronescu a fost bătut, ml aşi face imediat această socoteala : Cine să’I fi bfltut oare? Poliţia? Nu se poate, căci d. Andronescu este apărătorul el cel mal călduros. Socialiştii? Nici asta nu e de crezul, liind-câ socialiştii nn poartă mănuşi. Atunci cine ?!... De, dumnealui are o posiţie atât de puternica, tn cât nu poate fi bătut de cât de Dumnezeu. Radu Ţandără. INFORMAŢIUN I Consiliul comunal se va întruni Sâmbătă seara pentru a discuta raportul coinisiuni de anchetă asupra gestiunii d lui Fleva. Raportul e redijnt de d. Vlădescu. n Prinţul Alexandru nl Bulgariei va sosi la Sinaia pe la 1 Iulie stil vechili unde va sta o săptămână. * Biroul Ateneului ne comunică că s’a hotărlt definitiv o noue tragere a lotăriî la care vor fi urmălourele câştiguri : Un mare lot de 25.000 lei. 25.000 1. Un lot de 5,000 » 5.000 » 25 loturi de câte 1,000 » 25.000 » 30 loturi de câte 500 » 15.000 » 09 loturi de câte 100 » 6.900 » 120 loturile câştigătoare 76.900 Tragerea va avea loc la 20 Decembre viitor, sati şi mal curând daca se vor plasa toate biletele re-mase nevendute. Toate biletele concurează la tragere, afară de cele care au câştigat deja. * Erl s’a judecat de Curtea cu juraţi, procesul contrabandiştilor Ghi-ţă Vlnduţă . Matei Fierea şi alţii, peste 7 acusaţi din strada Caropo-ducelui. Acusarea a fost susţinută de d. procuror D Bursan, şi de d. procuror Beştelev, procuror de Curte. Apărarea a fost represintatâ prin dd. avocaţi Stănescu, C. G. Costa-Foru şi Fortunatu. Ghiţâ Yladuţâ a fost condemnat la un an de închisoare; cel-l’alţi la câte şase luni. Omisiunea juraţilor a admis circumstanţe usurâtoare. X Dăm dupe Românul darea de seama a procesului intentat de d. Frunzescu : La tribunalul secţia III de Ilfov s’a judecat asta-zl procesul d-lui Moruzi, prefect al poliţiei, inculpat ca agent provocator al bătâel suferite de d. Emil Frunzescu. şi al sergenţilor Ste-lian Radu, Radu Petrovicf, Sterie Slă-ncseu şi Isac soldat din giandarmil pe-deştril, inculpaţi ca autori ai batăei suferite de d. Frunzescu. Judecătorii acestui proces sunt d-nil Atanasovici, ca preşedinte, şi Crislu, ca membru. Fotoliul ministerului public e ocupat de d Gr. Andronescu. Partea civila e susţinută de d-nil advocaţi Milie şi Pallade; iar inculpaţii de d-nil advocaţi Roşie, Stoicescu şi Vlădescu. Se face apelul nominal al martorilor produşi de reclamante şi răspund numai trei, lipsind patru. D. Miile zice ca de oare-ce lipsesc patru din martorii propuşi de clientul d-sale, şi cel mal importanţi tn proces, cere amânarea. D. Vlădescu spune că, de oare-ce faptul c de notorietate publică şi ’i s'a dat urgenţa pentru a fi judecat dupe cererea reclamantului, care astă-zl, ca un pretest de slrâgăuire, cere amânarea, este în corilrn unei amânări, cerând a se judeca procesul cu martorii ce sunt presinţi şi dacă tribunalul va găsi de cuviinţa cu mai e necesitate de chemarea celor-l’alţl martori, să’l amâne. De asemenea se mal opun la amânare d. procuror Andronescu şi d. advocat Stoicescu. D. Miile stârue a se amâna procesul de oare-ce clientul săfl fiind ţinut a dovedi agresiunea ce a suferit în ziua de 23 Maiâ trecui şi lipsindu'l martorii principali cu cari ar putea dovedi a-ceasta, cere amânarea. Tribunalul respinge cererea de a-mânare şi decide a judeca procesul. D. Frunzescu d impreună cu advocatul sâfl d. Miile se retrag din instanţă, declarând, că de oare-ce li se ia dreptul d’a dovedi, nu se pot lupta cu arme neegale. S'ascultă martorii presinţi ai reclamantului, d-nil Dimitrie Rosetti, Has-naş şi Cârje, cart toţi declară că afl văzut pe d. Frunzescu bătut de către agenţii poliţiei, din cari pe doi îl recunoaşte în rlndul inculpaţilor, iar de unul, cel care a bătut mal mult, care lipsea fiind dat d’o parte, ’I spune semnalmentele. Să chemă şi trei martori al inculpaţilor. cari sunt gardişti. Dându-se apoi cuvântul d-lui procuror Concordiei şi n’a făcut de cât a traversat trăsura, în care tovarăşul sâfl a ramas singur.... — Ei bine ! — Întrerupse Fabreguet-te, — vom merge să ’l căutăm In sLada Marbeuf. — Bine-voiţi vă rog a mă lăsa să termin, — zise căpitanul. — Intorcându- mă a chsA găsesc de la acest om.....o scrisoare care de sigur a scris'o la club, dupe ce a simulat că se sue în trăsură. Această scrisoare este un ultimatum... El îmi declară net că a văzut 'şi femeia care mă însoţea, că o cunoaşte..,. şi ca dacă voifl urma a-l supraveghea el mă va denunţa bărbatului sâfl. — Al ce miserabil veninos ! — striga internul; — trebue să ne facem dreptatea. — Remarcaţi domnule că el n'a mărturisit crima de la Notre-Dame. — O va mărturisi dacă copilul îl va recunoaşte. — Poate; dar atunci el va face ceea ce m'a ameninţat....şi femeia pe care o iube<«c va fi pierduta. Pentru ce o să se mal agaţe de ea daca d-v. nu vă veţi arăta? El nu ştie cu v’aţi pus în relaţiune cu Meriadec... — Şi efl voifl conduce pe Sacha, — zise baronul. — Puteţi fi sigur ca nu vom pomeni de loc despre d-v., orl-ce s'ar întâmpla. Saint-Briac mişcă capul în semn de îndoiala şi zise cu o emoţiune pe care nu căuta a o ascunde : — Domnilor, vă fac judecătorii situa- ţiunel.... apelez asemenea la domnişoara, pentru că a bine-voit a mă as- i culta, de şi a costat'o mult, sunt sigur, auzindu-mă ca vorbesc de o femeia care ’şi-a uitat datoriele sale.... Trebue oare ca pentru a pedepsi un asasin, să las această femeie la răzbunarea acestui mizerabil ? — Nu.—zise Rose cu un ton hotărât. — Spiritul de corp este care vă inspira acest răspuns, — zise repede internul. Femeile nu văd de cât partea sentimentală a lucrurilor şi d-v. uitaţi ca datoria oamenilor oneşti este de a ajuta justiţiea. Ce! iată un scelerat care ’şl-a omorât femeia, ’şl-a părăsit copilul săfl. noi îl ştim, nu depinde de cât de noi de a proba acestea şi noi să tăcem !...... Aceasta ar fi nedemn.... cutez chiar a zice că ar fl o laşitate.,.. Şi fiindcă Sainl-Briac Îngălbenise, Daubrac adăoga : — Şi chiar d-v. domnule, vedeţi bine ca am dreptate.înţeleg foarte bineca d-v. să staţi la îndoiala, dar cred că prea exageraţi pericolul Ia care expuneţi persoana care vă intereceaza mai mult de cât ori-ce. Admit, dacă voiţi, că a* cest om o va denunţa soţului ei. Dar oin două lucruri unul: sau el va seri o scrisoare anonimă şi atunci bărbatul nu ya ţine socoteală de ea ; sau, din contra, el o va semna, şi atunci bărbatul va înţelege că această denunţare nu este de cât o manopera. închipuită de acest mârşav pentru a împedica ca justiţia să pună mâna pe ei îndata ce www.dacoromanica.ro noi 'l-am confunda cu Sacha. De alt-fel, Meriadec v’a spus'o şi efl v'o repet, câ d-v. nu veţi lua nici o parte la espediţiunea ce noi vom tn-lreprinde-o contra aşa zisului spaniol. El ştie foarte bine că nu d-v. aţi găsit copi'ul pe care el ’l-a părăsit, pentru ca aţi fost arestat imediat după crimă, copilul este care va face totul.condus de unul din noi. D-v. nu veţi eşi de loc la iveală. Saint-Briac. ne mai având nici un argument, coborâ capul şi dupe o tăcere, el nu găsi alt-ceva mai bun de cât de a contesta eficacitatea confruntărel. — Sunteţi d-v. siguri, domnilor, — întrebă el cu sfială, — sunteţi siguri că acest copil vă va putea ajuta în a face a ’l condamna pe părintele săfl? — Va fl destul ca ei să recunoscă pe omul care ’l-a primit când a sosit în Paris şi care s’a suit cu el în turn. Rfstul ne priveşte. — Ştie el ca muma sa a fost asasinata ? — Nu. — respunst Meriadec n'arn avut curagiu! de a ’l-o spune, şi el nu ’î-a văzut cadavrul la Morgue. — Cu atât mal bine! — striga Daubrac. El nu va refuza de a recunoaşte pe asasin când noi i-l vom arăta. In acest moment se deschide o uşe din fundul odâiet în care se ţinea consiliul şi Sacha intră repede. Numai Meriadec îl cunoştea bine. Fabreguelte n’avuse timp când să ’l cunoască: Rose Verdiere abia îl zărise pe scara turnurilor; Daubrac şi căpi- Andronescu, d-sa zice că acţiunea de faţa e unul din mijloacele scandaloase ale unei cete de oameni cari s'aO unit a provoca scandaluri în societale ş'a-poi să le esploateze prin ziare şi în alte moduri ca armă de oposiţiune în contra guvernului. D-sa ajungând la declaraţiunile martorilor, zice că din ele resultă ca a esis-tat o bătae, Insă nu se arată cine a bătut. O bătae a putut să esiste, însă a-ceasta nu se poate atribui căuşelor ce a invocat d. Frunzescu. D. Frunzescu, adaogă d-sa, care mal înteiu a aparţinut unor credinţe politice socialiste, trecând acum la credinţele conservatoare (!; de sigur caa provocat o legitima indignaţiune colegilor săi vechi, cari afl căutat să’şî răsbune. D. Andronescu continuând pe acelaşi ton cu desvollarea susţinerilor d-sale, conchide prin a cere achitarea culpabililor. D-nil Bosie şi Stoicescu vorbeşte şi d-lor pentru incu'paţi, aruncând o mulţime de incriminări pe spinarea d-lul Frunzescu şi asupra oposiţiunel care zic, că se servă cu nişte arme infame în contra guvernului, conchizănd la scoaterea d-lui Moruzi din proces, Introdus numai pentru a se isbi tn demnitatea unul mare funcţionar (!) şi a a-chita pe cet-l’aţi preveniţi. Tribunalul, dupe cum se prevăzuse de mai nainte de public, fără multă chibsuire, în unire cu conelusiunile d-lui procuror (sic), achită pe toţi inculpaţii. DEPESITELEGRAFICE Sibiu, 2 Iulie. — Congresul ecle-siaslie greco român va însărcina consistorial să ceara de la ministrul cui tclor, ca pe viitor, congresul să fie în tot-d'auna couvucat în mod regulat, precum şi de a supune, în numele congresului o adresă exprimând sentimentele de nestrămutată fidelitate a coreligionarilor greco-orienlall români către tron şi de iubirea lor către patrie, relevând în acelaşi timp că atitudinea lor din timpurile cele mai depărtate nu permite ca cine-va să se mal poata îndoi dn sinceritatea lor. Wurzburg, 2 Iunie.— S'a întâmplat o ciocnire între trenul expres ce merge de la Berlin Iu Sludgard şi cel de la Wurzburg. Doi mecanici şi şeaple pasageri afl fost omorîţi şi“ vre o treizeci răniţi, Printre persoanele ce aQ scăpat sdravene se găsesc doi români. Bruxelles, 2 Iulie. — Contele de Montebello, ministru plenipotenţiar al Franţei nu va pleca din Bruxeles. Londra. 2 Iulie. — Afl fost aleşi până acum 10 toril, nouă unionişti, 8 ministeriali, trei parnelişti, toţi fără concurenţi. tanul nu ’l văzuse-nicl odata. El era palid şi espresiunea feţei lui arăta în destul câ el auzise tot. El merse drept la Meriadec şi ’I zise: — Aşa dar este adevărat?,... el a o-morâfo ? — Am voit să vă ascund aceasta, — murmură baronul foarte mişcat; dar pentru că acum ştiţi.... — Ştifl numai câ d v. II acuzaţi; a-cum probaţi-mi câ est el. Meriadec nu respunse. El n’avea curagiu! de a esplica acestui nenorocit copil pentru ce omorâtorul n’ar putea fi altul de cât cel surprins la Morgue. Internul, mult mai puţin sfiicios de cât amicul săfl, se însarcină de a da lămuriri lui Sacha. — Copilul meu,— îi -fise el, —ştifl câ d-v. sunteţi foarte inteligent şi că aveţi curagiu ca şi un bărbat; pot dar a vă vorbi ca şi cum aş vorbi unul om de doua zeci ani. Mama d-v. a fost asvâr-lită din vârful turnului unde ea se suise cu tatal d v., care a dispărui îndată după catastrofa care v’a făcut or-fel.n. El a fugit, fără a se îngiji de d-v. pe care vă lasase la naza acestui turn. Acum vă puteţi şi d-v. închipui ca .şi noi câ numai el a putut comite această crimă abominabilă. El a vrui să se scape de odată şi de femeia şi de fiul săfl... — Nu ştifl daca sunt copilul său, — Întrerupse copilul. —Ce-aţi zis?—întrebă îndata Daubrac- (Va urma) 3 _ PUBLICITATEA ZIARULUI ,,EPOCA“ Tirngiu ."> 000 de fol ANUNCIURI SI RECLAME Anunciuri pe pagina IV, linia 30 bani Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei. DINTR’O ZI INTR'ALTA 0 sncielnle emu n* *a mai fost ! Ni s'n trimes la redacţie următoarele'statute pe care ne grăbim a le Împărtăşi cititorilor noştri: STATUTELE SOCIETATE! ..CUZA-VODA re *«• Im*<*p<‘ ju lentul I NSO CENTRU ÎMBUNATA TIRE A SORTE1 PROPRIETARILOR MICI PLUC.ARI SI ECONOMII UE VITE. MOCANI, DE OI, CAI SI VACI. S'i stăruinţa cu compunerea d-lui O-prea Ţiţei care og ,s /' urma îmbunătăţirea societăţrî ru alergătura. 1). Andrei Ţenu cu cheltuiala. 1). Ion Bărsan Câmpineanu, Ograda t). Ghiţft G. Vineşil. D. Marin Anastasia,,Bucureşti, nu de plugar din Ialomiţa comuna Robo. 1). Stan Gonstantinescu, braşovean, familie mocan. Ion Boroş. Petru Boroş, prăvălii de ferarie In piaţă, familie mocan. 1 n formaţium pentru Statutele Societfi-\eîCtisa-Vodă care se începe prin stăruinţa şi cheltuiala d-lui Andrei Ţenu român, şi alergătura d--luî Oprea Ţiţei iconom de vile, mocan din familie ce se află cu locuinţa In Bucureşti, a d-lui Ion Bârsan Gâmpineanu cu locuinţa In comuna Ograea, Ialomiţa, şi a d-lui Ghiţă G. Vinesu. Această societate seva numi: Societatea Cu za-Vodă a proprietarilor mici plugari fi economi de vite mocani. Oricine voeşte s<5 se subscrie la a-ceastă Societate are dreptul sub con-diţiele următoare adoptate de patru membrii şi un preşedinte. Mal întâia se va fonda una sută mii lei noi, care vor sta statornici spre îmbunătăţirea acelor care vor depune tu societate de la 50 bani In sus pe luna până la sută pi mic vor avea dreptul de a li da ajutor din acest fond la vreme de trebuinţă dupe condiţiunile puse de aceşti membrii şi preşedinte; Aseşti membrii vor fl aleşi de toţi asociaţii la vot şi preşedintele tot asemenea care nu vor primi nici o leafă până când se va fonda suma prevezută. Gând va trece peste suma de una sulă mii lei noî, cu pristosul se va îmbunătăţi soarta celor fără mijloace care fac parte din societate, la înmormântare, la măritat, la copii din şcoală cărţi dupe potriva lor. Dupe ce va urma cele prevăzute mai sus şi vom urzi aceasta societate vom ruga şi pe guvern a fl înlr’ajutor şi a fi recunoscută In toată România cu începere dmtâiit în judeţul Ialomiţa, Comuna Slobozia, să se stabileze mal întâii! sub numele de: Societatea Cuza-Yodă in numele Sfântului Gheoryhe, sfi se facă întâmpinarea hramului şi steagul patronului, remâind a ruga şi pe M. S. Regele Car ol I al României a ne fa< e un ajutor la această sociefute ina-Imr din fondul «lomeniui'iior Coroanei Ilegale. Dupe aseste statute se va face câte-o listă la toate primăriile, care vor binevoi a se sub-scri cu cât vor bine-Voi Iar primari sS ile Îndatoraţi a stărui la această Jyine-facere şi a îndemna pe locuitori, caa toO.te broslele uă societate In Bucureşti şi feciori din casă de lâ boen */ vizitii sifărbieru şi toţi de obşte> dar noi se nu putpm face o societate trebuincioasă locuitorilor a se putea înlesni şi el la vreme de nevoe, să nu alerge la arendaş sau la proprietar se scape şi el de o greutate prevăzută. Ori care primărie va primi statutele şi cine va birte-voi a se abona la a-ceastă societate se va trece cu a sa iscălitură in statuia prevăzută, ta doue suit trei luni primăria va veni la socie-taie la membri şi la preşedinte şi ’şi va da toate afacerile şi se va trece la condica societăţi prin casier. Şi stăruinţa şi compunerea d-lut Oprea Ţiţei care va şi urma îmbunătăţirea Societăţi cu alergat ura. D. Andrei Ţenu, cu cheltuiala. D. Ion Bârsan Câmpineanu, ograda. Ghiţa G. Vinesu. D. Marin Anastasia, Bucureşti, fiQ de plugar din Ialomiţa, comuna Bobu. I>. Stan Contant ine seu, braşovean, familie mocan. Ion Boroş. Petru Boroş, prăvălii de ferârie !n piaţă, familie mocan. Cititorii vor bine-voi a se abona (!) la această societate, şi îşi va da toate afacerile şi se va trece la condica societăţei prin casier!!! ! ! HOŢII SADEA In urma celor denunţate de noi, ln-tr’unul din numerile trecute şi în urma reclamei făcută de toţi neguţători de pre-cupeţiă din Hala Amza, Consiliul comunal s’a văzut nevoit ca, în şedinţa sa de la 28 Maia a. c., să decidă a se des- 1 fiinţa cele două şandramale, ce exist şi astâ-zf, afară din hală şi în cari se exercită comerciu de precupeţiâ mare, de câtre doui pacinici cetăţeni, puşi sub comanda lut tordache Laptagiu şi Hengherul. cari fac o concurenţă ilicită, din causa posiţiunel acestor şandramale, tutulora cari fac acelaş negoţ în hala şi cari nu voesc a se scălda în apa colec-livităţel. Acest vot al Consiliului a şi fost trimis, spre executare. Roiiţiei Comunale, care la rîndul sâo a somat pe ciracii Laptagiulul, ca în termen de cinci zile, să’şl ridice catrafusele: cad în caşul contrariu, cu jale şi cu mâhnire, se va vedea nevoita a aduce la îndeplinire votul Consiliului, dărâmând aceste şandramale. Ceva mal mult. Conform decisiunel Consiliului, se publică şi se face licitaţiune pentru închirierea locurilor pe cari este stabilita una din aceste gherete, cari s'uu şi luat cu chiriâ de către sârbi, pentru vânzare de zarzavat, plâtindu-se în a-celaş timp şi chiriele pentru uceste locuri. Ce se întâmpla însă ? Cetaşii vPzendu-se strânşi în cleşte, aleargă în dreapta şi în stânga pe la capii lor şi mai cu seamă pe ia d. Di-potat al ior şi II roagă ca să intervină, cu autoritatea de cure dispune ca comandant suprem al armatei colectiviste în coloarea de galben, pe lângă d. Cerkez şi Dr. Sergiu, ca să pună în vederea Consiliului, că prea s’a întins în lndrasneaia (pardons) şi că el nu aii înţeles ast-fel libertatea, când aii luptat vitejeşte, cu bâta In mână, spre a i aduce la stupul cu miere; ci s au expus, cu credinţa bine întărită, ca li se va da şi lor câte unul saQ mal mulţi fagi din stup, drept răsplată a ostenelelor lor. In urma acestora d-1 Cerkez, îngrijit de ameninţările acestor ciutacii cari a-meninţafldisciplina în banda reteveişti-lbr,da ordin d-lul secretar general, ca să dea o nota de servicia poliţiei comunale, să lase în pace pe drept credincioşii ortaleî, ca să se răsfeţe în mult iubitele lor şandramale. In acelaş timp, îndeamnă pe favoriţii în cestiune să ceară de la consiliu ca să Ij se mai îngâdue să stea în aceste ba* race, până la Sf. Dumitru; căci acum nu na unde să se mute, de şi 23 com-parlimnete, destinate pentru comerciu de precupeţie, staQşiacum neînchiriate în interiorul halei. In fine, aceasta cerere făcuta şi pusă în consilia,—cu toată energia pusă de dd-nii Cerkez şi SergiQ, pentru a se admite,—consiliul cu mare majoritate o respinge şi dispune din nod ca să se aducă la îndeplinire votul sSQ din şedinţa de la 27 Maid a. c. Cu toate astea, sunt două săptămâni de atunci şi lucrurile stau balta şi re-teveiştii se răsfaţă în baroce nesupăraţi de nimeni de şi nu plătesc nici o chirie şi de şi serbii cărora li s'a Închiriat a-ceste locuri şi cari aO plătit deja chiria, reclamă necontenit ca să li se predea locurile, spre a'şî exercita negoţul lor. DD. Cerkez şi Sergiu însă, na ude tiu vede. Vorba din poveste 1 Ge le pasă: Ţurcul plăteşte ! Ce neruşinare i !,... Sârbii sunt decişi a Intenta acţiune comunei pentru nepredarea iocurilor ce aQ închiriat şi pentru cari a plătit deja chiria, cerând mai multe mii de lei daune interese, ce li se causează; cu toate acestea ce le pasă d-lor Cerkez şi Sergiu? Are balta peşte ! — Pare că aQ să stăpânească cât lumea primăria! Ca mâine are să rămână văduvă de dânşii dar până atunci, cel puţin el să câsnesc s'o dichisească cum trebue ! Oh ! tu Ehova al colectivitaţel!... Oh ! tu Vice-Roge, priveşte din Înălţimea In care te găseşti, isprăvile ce fac F.POCA — 22 IUNIE progeniturile tale, pentru fericirea naţiei ! Halal să’ţi fie Mare ! pişicher ai fost! Să nu'ţl fie de deochi. M. LIBERTATEA TIPARULUI LA 8ACAU Domnule redactor. Ba ca ii, 20 Iunie 188C. Ziarul Kgnlitateg No. o care era «£ aparii Joi IO curent şi rare Intre altele conţinea şi o expunere fidelă a tuturor mişeilor ce întrebuinţa administraţiunea locala cu poliţia sa pentru a scoale depulal pe d-1 Caton Oh. (.ceea la colegiul al 2-lea BacăO. in 22 a curentei a0 fost împedecat să apară prin următoare faptă necaliflcabilă a administraţiei. şi a d-lul Lecea In unire ru ebreul Masca) Margulius proprietarul Thi-pografiel unde se imprima ziarul. Erl Joi 19 curent, comisarii Poliţiei ver-nyjiaii necontenit la acea Thfpngrafle, cu toate acestea abea pe la 3 ore post-meri-diane după ce am luat prima probă spre corectură, toate placide jurnalului aii fost sfărtmate şi aruncate jos. Munca şi stăruinţa mea precum şi plata anticipată a imprimatului ziarului sunt perdute pentru că jurnalul era tabloul exact a demoralisăriîi tn care să răsfaţă admiuislraţia din localitate atât tn privinţa alngerei de la 22 Iunie cât şi cu ocasia Întrunire! publice a cetăţenilor Bacuoani de la 15 Iunie, când sau protestat contra conventiuneî consulare cu German ia, precum si o sşhiţfi exacta despre meritele candidatului d-lul Caton Lecca, acel ce la 1883 era să omoare tn strada pa d-1 Cosclachj Badu redactorul Gazetei de BacăO. Acel Lecca. care torturează locuitorii de pe moşiele părintelui s60 şicare ar li o ruşine pentru Bacâfi daca s'ar alege. Atitudinea tipografului Basca! Margulis care s’au vândut, administraţiifnel ri candidai ului el la deputăţie este mal mull de cât infamă şi de aceia trebue inferat -i el ca un ora neonesl şi trădător. Acesta este acel tipograf evrefi care are tn permanenţă antreprisele romileiu-I >it permanent din Baca fi. el înşalu comunele rurale ru diferite imprifpate pe preturi enorme şi care imprimate satl constatat că mi suni de întreba ini,al., n fiind conform cu esemplarile oficiale si a rămas nepedepsil. lată liberi alea presei In Barăfi ! lortru fiii Tlieodor redactor şi proprietar al ziarului Egalitatea, FELURIMI l'rinhil Bulgariei. In privinţa proiectului de căsătorie a prinţului A-lexandru se scrie din Berlin: Deja laîn-ceputul anului trecut princesa Victoria, fiica prinţului moştenitor al Germaniei, prinsese simpatie pentru tlnărul prinţ al Bulgariei. Mama prinţesei a fost mal mult pentru de cât contra unirii; aflând despre aceasta Alexandru a pus să se sondeze terenul la Berlin. Insă prinţul de coroană şi împăratul nu vrea 3ă ştie de aşa ceva, cu atât mal mult câud mai târzia isbucni revoluţia bulgară. Din contră, înclinarea princeseî a Tes-cut în urma vitejiilor lui Alexandru. Să zice. că Regina României ar fi stăruit In favoarea unirii, dar dispoziţia din Berlin a rămas neschimbata. Acum se pare că prinţul Alexandrii a părăsit cu lotul proiectul de căsătorie. ' • a Incendiu.- De câte on se intimpia câte un incendiu tn Constanţinopol, nu ard numai două—trei case, ci mahalale întregi, din cauză că mal toate casele sunt construite de lemn Aşa mai de unăzi isbucnind un foc în suburbia Be-şiktaş, aa ars înlr'uu cari de oră şai zeci de case. Se zice. că pompierii comitelui Szechengi-paşa unguri ah făcut minuni de bravură, dar vlntul favoriza incendiul şi focul n’a putut fi o-prit. de cât dârlmându-se mai multe case turceşti. Din nefericire au pierit şi mai mulţi oameni. • 4 Hidrof’obia în Viena. hi clinica profesorului Albert din Viena s'aO început mal de unazi primele inoculări preventive—în afară de Paris—de către operatorul doctorul Ulimann, în a-sistenţa multor profesori, rm-d'ci, etc. Uilmann a studiat mai mult timp, în Paris la Pasleyr. acest nou «tratament contra hldrofobiei. S'aO inoculat trei-spre-zece bărbaţii muşcaţi de câini turbaţi şi o femee muşcată de uo porc turbat. înjecţiuuea s a făcut In regiunea stomacului, ca şi la Pasteur.—Virusul e preparat de la iepuri de pasă. â • Trăsnetul. — Foile ungureşti spun. că Lunea trecuta a fost o furtună prea violentă In comitatul Biliarului. Trăsnetul a lovit într'o casă, a omortt doi oameni şi pe unul l'a rănit grea. O femee din vecinătate s'a speriat aşa de tare de fulgere şi trăsnete, In cil a căzut moarta ia pământ. Un flăcău român a pierdut graiul de spaimă. Casa, în dare a lovit trăsnetul, a luat foc. Gel doi oameni trăsniţi au ars plnâ la oase, pe când banca, pe care şedeau, a rămas neatinsă. • • Dnuc tunuri colosale.—Din Essen se relatează, ca In stabilimentul Iul Krupp s'aO terminat două tunuri pentru arsenalul maritim din Pola. unde aO Şi fost pornite. Tunurile s'au aşezat pe două vagoane anume construite spre acest scop. cu opt osii. Lungimea tie-cârui tun este de 10 metri, 40 centimetri. Un băiat se poate plimba In buna voe în interiorul acestor monştri, meniţi a împinge umanitatea pe calea culturii şi a civilisaţiunii ! ? \iinrcliistul Galo. — Anarhistul Galo, care acum cftte-va săptămâni a aruncat In sala bursei din Paris o sticlă cu acid sulfuric şi a dtit cinci focuri de revolver, dar din fericire fără a lovi pe cine va, fiind înfăţişat mai de unăzi înaintea tribunalului din Paris, s'a purtat cu atâta impertinenţa, tn cît preşedintele numai ştia ce se facă. Galo a zis între altele, ca nu e crimă, care să nu fie permisă. Apoi tnlorcându-se către public a strigat : «Nu 'nu place nasul acestui advocat şi cer să fie dat afara !» Insă preşedintele a crezut de cuviinţa a da afară pe acest anarhist, tri-miţându’l la închisoare. ŞTIRI MĂRUNTE Kri s'a făcut distribuţia premiilor la conserva torul de muzică şi declamai,ie. i n numeros public a asistat ia această solemnitate. Poliţia oferă un premifi de 2000 lei aceluia care va prinde sad va ajuta a se prine asasinul Iul GolovariOf şi al familiei sale. Aflăm că d. generai Attgeleşcu, Ministru de RăsboiO, va pleca Joi in Dobrogeu pentru inspecţie. Contrariu ştiri dată de alte ziare, omisiunea pentru esamenul la catedra de. Istorie de la şcoala Secondară de fele este următoarea: DD. Angliei Demetreacu, Du-brescu şi Zenidi. • • Ieri a Început la I niversitatc concursul pentru catedră de Matematici de la Mibal Bravul. Comisia e compusă din DD. colonel La hovari, Gogu şi Alexe Marin. Un singur candidat s'a presentat d. Vişinescu. ' ♦ • # 1». Loooti Colonel Colben, Veterinar şef al armatei, a fosl însărcinat să esaml-neze starea sanitară a vitelor din mal multe Judeţe din Moldova. • $ Citim în România liberă dc azi 1 O întâmplare care putea să aibă urmări nenorocite. Caii unei trăsuri de piaţă musealjludn* d o într'o fugă nebună pe şosea, produsese spaimă In toată lumea. Doi fraţi Orfeştiî, earl se atlaQ tn trăsură, aii căutat scăparea, unul sărind şi suferind câte-vacontusiunl, altul maieu sânge rece lăsându-se pe coşul trăsurel, lâra a suferi nici o vătămare. * • La esamenelc ţinute Iu pensionatul «Blaramberg» d-şoara Lucreţia Durail.res-cu-Mavrodinranu , a terminal, cu mull succes cursul gjmnasial; d-şoarele Alexandrina Macoveî .şi Natalia I’ăucescu aii fost cele d tn âifi clasificate tn urma strălucitelor esamene ce au depus Mâine Duminică va fi la acest pensionat «’samenele de piane. Incidentul Intre d. Adolf Ganta-cuzino şi ministrul justiţiei s’a a-planat. D Stătescu e cel cat*e a cedat şi victoria d-luî Cantacuezn e complectă. m P. S. S. Mitropolitul primat s’a întors în capitală. Starea sănătăţii sale e destui de bună. P. S. S. a făcut o Enciclică motivată de progresele catolicismului în ţară. D. Caton Lecca, a fost aies deputat al Bacăului în locul d-lui Ianolv, decedat. Citim în România Liberă: (Procesul intentat Poliţiei de confratele Frunzescu s’a sfârşit, dupe cum ne aşteptam : — Armonie deplină Intre Justiţie şi Poliţie; bătăuşii achitaţi; Prefectul spălat. Ne mirăm cum a scăpat necondamnată victima. Unde trebue se căutăm garanţia siguranţei personale? Aflăm că comisia însărcinată cu esaminarea elevilor preparaţi la liceul St. Gheorghe a adresat d.-lui Prim-Ministru un raport în contra direcţi unei acelui liceti. • D. Dim. St ui za se va întoarce mâine din misiunea sa la Constan-tinopol. • Prote^l in eonira conventiuneî consulare, a plaiasilor jutlc-Iului Itamhnvlta Considerând că admiterea unei tăemenea otmvetiţiunî, di ţara înapoi cu mai multe veacuri, căci prin-tr’însa se loveşte prestigiul autorităţilor ţerei noastre; Considerând că această convenţii! ne, pe cât este de umilitoare, pe atât loveşte şi legile ţerei, suprimând art. 7 din Constituţie şi art. 2 din codul civil; Considerând că o asemenea con-venţiune înlesneşte colonisarea ţerei cu streini şi trecerea pământului nostru in ale lor proprietăţi. In faţa acestora, subsemnaţii, din toate puterile noastre, protestă în Contra menţionatei Convenţiunî , care este o adevărată trădare a intereselor naţionale şi declarăm tol-d’o-dntâ de trădători ai patriei pe toţi aceia cari ar vota şi promulga asemenea convenţlune. N. Antonescu. I. Dieconescu, I. R. MarinesCu, T. G. Dobrescn, M. Do-brifgcu, T. Audreescu, N. Aizoiu, T. Dieconescu, C. lonescu, iosif Grrigo-rescu, Ni ţa Popa Nicolae, Gligore Prcotu Nicolae, G. Popescu, N. Bă-lăşeseu. Preotu G. Simiunescu, N, Patraulen, Preotu Nicolae .din Pe-troşiţa , Preotul G. Popescu, Şerbu Popa Xică, Ştefan Theodcrescu, C. Popescu. Nacu Andreescu. F. Dumitru, M. Balâşescu. Filip Hâuţoiu, I. Ionescu, Gavril Georgescu, V. lo-nescu, Ion I. Sprinceană, M. I. Bă-dulcscu. urmează mai multe semnal uri, m Secţiunea vaeauţiilor la tribunal a fost compusă ast-fel: d Râdol preşedinte: dd. Mavrodin şi Vorens judecători. BlMTI\Jp\CIAi( Bucureşti, 19 Iunie. Agio 15.20. Gasurile sunt mai - labe, din lipsă de afaceal. Daciile 2U2, Construcţiunile 152, Băncile naţionale nu daa loc la nici o a-facere. In fondurile de stat nu s'a înregistrat nici o operaţiune oficială. Tendinţa liniştita. SOCI ETATEA HUMANA PENTRU GRĂDINI DE COPII Şcoala Luru la 23 alecurent8Î|ora 10 a. ni. micit copilaşi «lin grădina de copil de la Sf. Bca-lerina vor serba tn sala Ateneului încheierea acestui an cu jocuri şi cu cântece, când et vor arata, ceafi lucrat tn timpul anului şi vor primi coroane şi mielju* carp Comitetul magi atât pe membri societăţii , cât şi pe toţi aceia, caro se intere-seasa de şcoala micilor copilaşi >6 bine voiasCă a asista la aceasta serbare. Ofraode generoase spre a se împărţi micilor copilaşi se primesc cu recuROştiiriiâ. I Omiteful BERARIA UNIREA Sucursala Oppler In fa.ta cjra.clinei Episcopii BERE SPECIALA Eesceientâ proaspătă şi rece. Salon elegant serviciul protnt. DOCTORE LEONTE S'A MITAT No l'f bis, Calea Plevnei No. I'i bis paste dru de vechea locuinţa www.dacoromanica.ro V % / EPOCA — £2 IUNIE CASA DE SCHIMB 1. M. F E R M O —27,oTUAI»A UfSCANI. 27— t l ItSl t Itti LltESCI / 7 /«»»/> IA*’ti 5% K>-nt.- autor'. tIjh , . . . ^5l 4 1 58, Rxuta jierpetna .... 6% Oblig, (l* al\l S8 ti'v ubii^. ar -i. drinou defer Ts Seis. I'une. rurale .... io-; 5S, >erts. fu ac. rurale . . . asi? TV -Sens Iu nu. urbane . . . 10«l i 6* Scr.s func. urbane . . . s»I Sens. uiic, rurale . . . *4 ! , 5\ Ihiprumutul comunal . . 78 Obliş.Casei pens. lei 10 dob. «So împrumutul cu premie . . . St Acliunl bincei nation . . . 1015 Acţiuni «Dacia-Rommia « . . » National* Z*4> • Credit mobiliar . . . • Constructiunl. . . . 1t>5 » Fabric* de liărtie . . Argint contra aur 15.10 b iete de baatffl contra aur. . 15.10 Fiorin ausalriaci *.»>3 U KNl L BAN V1F.AA Napoleonul ....... q 97 Duratul 5.91 18 40 U2.75 Lese otomane Rubla hiilie Cl ttSGL J)l\ RMll.LV Renta Amort OA 0|j|>eni«eim 109 Obligaţiuni noul 6% C. F. R. 106.60 « » 5% » B 1» 102.00 Rubla hârtie 198 CURSUL DF r\ms Renta Română "9 Loee otomana 3(5 75 » Schimb Paris 3 ban! » la vedere 1003/4 Londra a luni » la vfe.tero 25 50 Rjrlin S luni f.241/8 V.ena Ia vedere 8.02 ^ IU JUDEŢUL R HSICJ VALCEI * 4^ . — ----ţp- w. , *-<- — — — ■»— - — - — v Vi V A ]\r fc> ^ | ^ cV s'/ ^ i ^#OTEL^ j ?00 CAMERE SI SALOANE Î00 CAMERE SI SALOANE | tlir-eot.oi- Bapt.ist.in TVIai's HUGUES $ Â se ra deschide ia 1/.T /ui/e /£Sti K $ Table d’Hole. — Restaurant ă la carte. — Salon de (J) lectură.—Sala de de dans Sala de jocuri şi biliard.— lî Nlusicâ militar? tn toate zilele In parcul Hotelului. i OmniluiPul Motelului va face de mal multe ori jj pe zi serviciul la renumita sursa de la Gaciulata. Vedere splendilă, situaţia în mijlocul munţilor pe 9 malurile Oltului. $ Oltul trece la 50 metri de stabiliment. Preturi mocler*tvte.T • ^ —-----------------*•----------------* — 8S- - I Q^STATy^ V l>E &L IMarei BAI DE MARE 4 ■jiV O Sub semnatul antreprenor atrag atenţiunea onor. pu- $ bl ic visi taior ca stagiunea băilor de mare s’aă deschis | la 15 luniu. j BĂILE DINTRE VII f Sunt cele mai bine situate, fundul măreî este plan t şi aşternut un nisip argintiu. | DRUM DE FIER j J De mai multe ori pe zi cu preţul de 30 Emui j |l dus şi întors. | R U F A R I E D E B A E f fţ In abondenlă şi curată.-—Serviciu prompt şi eftin. ;Ji Cu stima. T. G. DABO. » i? i AVIS IMPORTANT Sul. s< •••:• l’olelnlui l ealii Siniii din uralul Urai-!a şi al llu-Iclulni ((incurii» la IV.:. > Lacul. Scrat, are onoare a aduce la otliw.şlinU Onor. public. Şi tn special la vi-datori al băilor, c am arangial. HOTEL CONCORDIA «**•««.> cu uu resfavnmt franm, camere mobilate şi cu preţurile cete mai moderule. HIITELVL FIUTII Silii «««« Este reparat, din mul aranjat şi elegant mobilat. Fiind că n'am cruţat nici un -acrificiă pentru n satisface pe unor. public visitator şi de aC'da rog a fi onorat de o numeroasă clientelă. Promtitudinea Serviciului şi modera-ţiuneu preţului o garantez. CU DISTINSA STIMA MA1UA BI.\l STEEV BEAILA-LACUL-SERAT DE «CHIRI\T de la 23 Aprilie, Casele «lin Strada Academiei No. 11 compuse din 16 Camere, cu o curte spaţioasă tn care se află grajd in şopron şi alte dependinţe. Aceste case mai aă şi'o grădină importantă. A se adresa Strada llatiste No. lt. DE ÎNCHIRIAT K.îuKSSii casele, grădina şi teatru cunoscute sub numele -ltAŞivA» din Strada Academiei No. 28. A se adresa Strada Hal i-den No. 11. HC lilif'UIDI/iT nio«ia Ua.lul.sei 20 U £ ! n Un I ni A I minute de Găesti, având p Amâni arabil, livezi, vie, pădure, han şi moară, cu leale ohjcctole necesarii la lucrarea et. Doritorii se vor adresa sub scrisului chiar la moşie. Meolat* Inncscu. - e a Ti EXPOSITIA AMAN ESTE DESCHISA IN TOATE ZILELE de la tO ore d. — 6 ore seara Sts*. t Ionicii \o. » Reveria Dum. 5 d. Mar. 5 d. Vin. 5 d. n Brăila » 10.25 » » 10.25 >, » 10.25 » n Ursa -Palanca )> 6.40 n J) 6.40 » n 0.40 » p Guru-Ialomiţeî P 2.20 8* » 2.20 d. » 2.20 8. » Radujevaţ l> 8 » n 8 » n 8 n » Hârşova P 3 p p 3 P 3 » M C.Hlafat 1) 10.10 » n 10.10 » » 10.10 » n Cernavoda P 5.45 » » 5.45 » » 5.45 p ti Vidin n 10.35 » » 10.35 » n 10.35 » p Ostrov P 9.30 »» » 9.30 p P 9.30 » n Lomp.ilauca n 12.40 n n 12.40 8. i» 12.40 n » Călăraşi oraş P 7.30 » » 7.30 >. P 7.30 » » Rahova 3.15 » » 3.15 » n 3.15 >, » Silistra P 10.30 » » 10.30 » n 10.30 N n Bechet ») 3.30 » 3.30 » p 3.30 » p Olteniţa Mer. 2 » Vin. 2 s. Dum. 2 n » Corabia » 5.30 » n 5.30 » 9) 5.30 » » l'urtucaia » 2.15 p n 2.15 n » 2.15 M M Nicopoli » 7 . » 7 » n 7 j> tn GiurgiuţSmârd ). n 5.30 » « 5.30 » M 5.30 M >» Măgurele Şişlov Zimnicea » 7.20 » » 7.20 » » 7.20 » dela GiurgiuiSmârd 1. » 10 » » 10 » P 10 » N » 9.10 » » 9.10 » n 9.10 » *1» Husciuc P 1.30 }> » 11 » P 11 » » » 9.25 » n 9.25 » » 9.25 » P Zimnicia n 4.45 p » 2.15 » P 2.15 »> » Husciuc Luni 6 » Mer. 0 d. Sâni. 6 » ' P Şişlov p 5.15 » » 2.45 » P 2.45 » GiurgiOtSmtr.) p 10 » 10 « » 10 » P Măgurele p 7.40 >» » 5.10 » » 5.10 » » Turtucala n 12.15 >. » 12.15 s. P 12.45 >, P Nicopoli p 7.50 n » 5.20 » P 5.20 » n Olteniţa w 12.30 » t) 12.30 » P 12.30 » P Corabia p 9.40 » » 7.10 » » 7.10 » » Călăraş(oraş) n 1 » n 1 » » 1 » n Bechet Joul 12.25 8 n 9.55 » » 9.55 » w Silistra n 2.45 » » 2.45 » )) 2.45 » p Itahova p 12.40 » » 10.10 » » 10.10 » n Ostrov n 3.15 » r> 3.15 » n 3.10 » p Lompalanca p C )) SIm. 6 » Luni 6 )> Cernavodă » 6 » » 6 *> p 6 » p Vidin p 8.45 P n 8.45 » » 8.45 n » lltrsoTa « 8 a i> 8 » n . 8 » p Calafat n 9.15 n o 9.15 » P 9.15 p n Gura lalomiţel n 8.30 » n 8.30 n n 8.30 » p Badujevaţ p 12.15 p » 12.15 » P 12.15 » în Braila Marţi dim. Juol dim. Dum. dim. p Brsa-Pal anca p 2 » » 2 » P 2 p Galaţi » yi )> P P în Severi n p 4.30 p » 4.30 » P 4.30 p de la Severi fi vin. s.Dum.5 s Mar. 5 s. Cursurile VAPORULUI LOCAL între GALATI-TULCEA-ISMAIL : PORNIRE In JOS: De la Galaţi la Tulcca-Ismail, Marţi, Joi şi Sâmbătă 8 ore dim. Prima plecare de la Galaţi la Reni şi Ismail la 20 Martie (A-prile 1886). Galaţi, 3(15) Martie 1886. PORNIRE IN SL'S: Dc la Ismail laTuIoea-Galaţî.Mercurl. Vineri şi Dutn.8ore dim. Prima plecare de la Ismail şi Reni la Galaţi la 21 Martie (2 Aprilie 1886). Inspectoratul agenţii tur. DE IMIIIUT tava ce ’i zice şi Bâcanu din districtul Ilfov, la o poşte departe do Bucureşti, vln întindere de aproape 700 pogoane. De la St. Oheorghe 1888 moşia Oressia dindistr Teleorman lâna Ruşi-de-Vede, în întindere de 000 pogoane. Doritorii se vor adresa în Bucureşti la propria! arul Gr. Ai ion, Calea Ori vi ţ-,-, No. 38. PRIMUL BIROU DE PLASEMENT Concesionat de guvern pentru-insti-tuloare, guvernante bone pentru copil şi cameriste alese. Pepnsiune cu preţuri moderate pentru doamne ce doresc a dobândi ocu-paţiune. ADFJ.HF.l!) BA AI) AU institutoare diplomata Calea Victorii 72. (tn lata Palatului Da Ra BQSETIt AVOCAT Strada Romana No. 2i. ia maga- u\«ii j 'T5 sinul de ţuică si vin de la d-nu IsaiaLerescu din Str. Episcopii, vis-a-vis de grădină se vinde la butelii ţuica de 10 am, verila-bilft garantata pe un lefi butelia de ju-uulHate oca dreaptă a Iul Ctiza şi viu veritabil de masa uşor şi curat pe 40 bani butelia. MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE ROMANE VALABIL DE LA 20 AUIU (I IUNIE) 1886 HuciircHti-Homan STAŢIUNEA Arătarea Trenurilor STAŢIUNEA Arătarea Trenurilor Tr. ac.lTr. p. Tr. p. ITr. pl. Tr.ac T. ful.|T. ac. iTr. p. noapte a. m. dim. dim. p.m. p.m. seara dim. Bucureşti p. lt,0o »,40 7,30 6.30 4,10 Bucuresci p. 4,(6 8,00 8,00 Ploeştl 12,17 10,39 9,10 8,04 6,05 Ciocânesci — — 8,41 Ruzăfi 1,59 12,55 — — H.-Sărat 3,17 2,25 Titu 5,07 9,00 9,26 Focşani d. 4,16 3,48 Pitesci 6,24 10,16 11,14 MArâşeşLl 6,00 5,15 Slatina 8,08 11,56 1,25 \djud 6.01 s. 6,39 Craiova 9,30 1,18 3.37 Râcăfi 7,31 9,39 Filiasl 10,17 2,04 4,52 Roman sos. 8,45 11,11 T.-Severi n 12,05 3,52 7,20 dim. p. m. Văreîor.sos. 12.27 4.21 ■ Komua-Bucurezti Bucuresiî-A'ârclorova BUCURESCI-GIURGiU Vărciorova-Bucuresti noap. p. m. p. m. seara Roman plec. 8.25 12.30 5,45 VSrcior. pl. 3,42 flăcăii 9.20 1,40; 7,20 T.-3e\erin 4,08 •djud 10.45 3^2 10,29 Filiaşi 6,08 'lărăşeştt 11.18 4,34 11,30 Craiova 6,55 ■ocşanl 11.52 — 12.59 Slatina 8,17 A.-Sărat 12.39» p.m. 2.29 Piteşti 10,12 iuzăă 1.45 I,i8 p. m. 4,03 Titu 11,13 Ploeştl 3.33 3,39 10,17 8,- CiocftnesLl — Bucur. sos. 5.00 6.15 11,50 9,35 Bucureşti s. 12,35 seara Inoap. s6ra 1 a.m. noap. 12,57 1.19 3,07 3,53, 5.12! 6,58; 8,00, 9,10' a.m. 1 dim. 8,00 8,10 lt,08 12,30 2,27 5.15 7,05 7,49 8,30 seara STAŢIUNEA Arătarea trenurilor T. ful.l T. p. 1 Tr. p. dim. a. m. p. m. Bucureşti p. 5,10 6,40 5,30 Filaret «— 7,10 6,00 Giurgiu — 8,55 7,40 Smănla sos. 7,10 9,00 — GIURGIU'SUCUnESCI Smărda pl. p. m. 2,25 a. m. 10,00 p. m. Giurgiu — 10,05 8,30 Filaret — 12.15 10,28 10,42 Bucur. sos. 3,52 12,25 Roman-Iasi Roman pl. 1 Pâşcanl ; T.-Frumos ■ laşi. sos. dim. p. m. 9,51 4,47 10,51 4,15 1,53 8,24 1,50 9.52 iazi-Roman Târgoviste p Titu sos. TărgovR t -Titu a. m. ip- m. | 6.40j 5,20 7,501 6,30l Ttlu-T'ărg'OvFsU- ţ a. m. seara ! Titu pl. 9,45 9,i5 Tărgovişte sl 11,05 10,80 Iaşi pl. p. m. | dim. 4,08| 6.52 T.-Frumos 5,25 8,35 Păşeam 7,17 10,01 Pioman sos. 7,53 j 11,06 STAŢIUNEA Arătarea trenurilor Tr.ac.iTr. m.|Tr. p. Galaţi pl. Tecuciă Măr&şeşll 10,40 11,06 noap. 11,40 4,16 4,51 a. m. 7,45 11,14 11,45 Mărăşeştl pl TecuciQ Galaţi dim. 5,25 5,50 noap. 11,35 11,34 4,35 p. m. 4,19 5,-45 8.50 1‘loesli-Slanie-fSlanIc-I’loeslî STAŢIUN'EI Arătarea trenurilor ITr. fl-!Tr. ac.|Tr. p. Ploescl pl. Slănicu sos. a. m. 10,45 12,40 Siănic pi. Ploeştl sos. p. m. 6,50 TECUClUBERLftD-BERLAD-TECUCIU Adjud-1 6rg»l-Oeua p. m. dim. Adjud pl. 4,15 6,10 T.-Ocna sos. 6,10 8,05 T.-Ocna p. 9,45 8,20 Adjud sos. 11,35 10.00 Fonstauta-Ceraa vudu J p» tn. Constanţa p! 3 Of» Cernavoda s i 4,45 Cernavodăp Constanţa 6.50 8,5: dim. 9,00 11,10 1,50' 4,241 Tecuciă pl. Berlad sos. a. m. 6,15 8,00 Bârlad pl. Tecuciă sos. a. m. 8,40 10,40 IasMJnghcni-1 ugheul-lasl Iaşi pl. Dnghcnî s. p. m. 3,25 3.49 a. m. 11,50 1,21 1 llngheni pl. Iaşi sos. PlăFţT PREDEAL'MEQEAL-PLOESCI p. m. 2,00 3,32 p. m. 4,40 6,12 Ploeştf pl. Predeal Câmoinasos. seara dim. dim. 6,15 9,38 8,19 7,14 10,42 9,20 9,10 12,35 11,08 Predeal pl. Sinaia Ploeştl sos. p. m. 7,45 9,18 10,09 p. m. 4,51 6,29 7,25 VERESCI'BOTOSASICAMPINA-DOfTANA 8TAŢIUNEI Arăt. Tren. Tr.ac.j p.am. Verescl pl. Botoşani s. Botoşani pl. Verescl »• p. m. 2,08 2,03 5.21 7.21 p. m. 9,49 11,42 3,15 1,55 » Câmpina p. D oft ar. a s. Doflana p. Câmpina p. a. m. 11,20 11,00 p. m. 5,50 6,08 Gulati-Huzeu-Huzeu-Galati Galaţi pl. Brăila Buzâă sos. noap. 9,40 11,01 1,20 8,40 10.02 12,53 Buz60 pl. Brăila Galaţi sos. 4.30 12,55 5,03 3,41 6,15 4,55 PfiSCASI-SUCEAVA-SUCEfiVfl-PASCARI dim. sera Paşcani pl. 10,40 7,15 dim. Vereşcl 12,08 9.17 7,45 Suceava 12,23 10,09 9,18 Suceava pl 1 5,00 6,54 10,09 Veresct 5,40 7,51 Păşcanl sos. 1 6,41 9,15 Bucureeci. — Typograîia «Le Peuple Roumaia», atrada Episcopiei No. 3. www.dacoromanica.ro