ANUL I No. 173 ANTEIA EDITIUNE SÂMBĂTĂ 21 IUNIE 1SSG Grigore G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTFLE SE PLĂTESC TOT-D’AUNA ÎNAINTE : In ţara pi1 1 an 40 Ici, 6 Inni 80 Ini. 3luni 10 Ini in straini-tate 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI REDACŢIA No. 3.—Piaţa, Episcopiei.—No. 3. N. Gr. FILIPESCU Proprietar ANUNCIURiLE SE PRIMESC NUMAI LA ADMINISTRAŢIE lVnlni Orient la !<•*(./•« t'/oiry, i'imxliuUhtnţile Kavakev nelrtnett llan.10 lialata. Anuncinrl pe pat:. IV. linia 3n Pani. aniinrirl şi reclame pe pagina treia 2 lei linia ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA APARE IN TOATE ZILELE IO BANI NU MERUL SO BANI UN NUMER VECHIU INCA UN MOTIV O NOUA CRIZA PANA AGI! DEPENDENTA NIAGISTRATUREI Inscripţii pe morminte VELUL ALBASTRU INCA UN MOTIV Manifestul cnaliţiunei-unite publicat erl, analisează cu o competinţa magistrală elementele propusei conven-ţiunl consulare dintre statul nostru şi Germania. Acest act trebue să servească de document necontestabil pentru cel-ce s'ar Îndoi lnca de periculoasele disposiţiuni formulate In a-ceastă convenţie consulară. Pe lângă atingerea principielor generale, pe cari se razima dreptul internaţional modern , convenţia aceasta pâcatueşte şi prin tăcerea el semnificativă asupra unor Împrejurări de drept cari des s'ar putea ivi In practică, în timpul duratei de zece ani. Că principiele dreptului ginţilor sunt nesocotite, se poate lesne demonstra. După uzul general ul naţiunilor, consulii, zice Mortens, pot avea şi următoarele atribuţtiml : A servi de arbitrii amicali In dificultăţile ce s’ar rădica Intre supuşii naţiunii lor, şi intre aceşti din urmă şi locuitorii ţării. A veghea la conservarea bunurilor compatrioţilor lor după deces. Jurisdicţiunea voluntara a consulilor, jurisdicţiune fixata prin tractate şi uzuri se limitează în legalisarea udelor autorităţilor saO funcţionarilor publici străini şi In liberarea de certificate autentice la marinari şi neguţători (vezi HelTter, drept internaţional, No. 247.) Membrii corpului consular nu pot face comerţ,nici să dobândească bunuri imobiliare în ţările reşedinţei lor, fără ca să nu 'şi atragă pedepse disciplinare. Numai consulii t râmi şi iu slutele Levantului şi in statele Africei de Nord sunt mai intinse. A st- fel lise acordă, mai In general, in aceste ţ*ri, chiar dreptul de jurisdicţiune civilă nu numai peniru contesta* ţiunile naţionalilor lor intre dânşii, dar şi cu indigenii, Nici Principatele dunărene, Moldova şi Valahia, nu aQ fost Înglobate In statele Levantului, precum ne dovedesc tractatele vechilor domni pământeni; nici regatul României nu e dat nimănui al considera ca un ţinut al Barbariei. Prin urmare, a priori, cu dreptul internaţional în mână, suntem conduşi să conchidem că atribuţiunl extraordinare, precum jurisdicţia specială, nu se pot acorda consulilor străini la noi în ţară, eă ştirbirea principielor fundamentala ale pactului nostru constituţional, precum ar fl derogarea de la art. ? privitor la dobîndirea bunurilor rurale, nu se poate practica pe cale de tratate internaţionale; că în fine, aşe-zămintele legei noastre civile, precum e dispoziţia art. 2 e. c. şi statutul real nu pot fl Înlocuite la noi în ţară prin alte dispoziţiunl de legi străine. Dar am mal zis că convenţia consulara, In afară de aceste prescrieri contrarii dreptului ginţilor, e un act periculos şi din cauza lipsei de unele disposiţiuni esenţiale. Ast-fel, In primul rlnd, trebue pusă cestiunea conflictelor .de atribuţiunl şi modul lor de resolvare; desemnarea instanţei comoetinteajudeca conflictul. Şi nu trebue să considerăm această lipsă ca o scăpare din vedere. Guvernul nostru a avut să lupte mult la Berlin în anul 1881 şi 1882. prin d. Ion Ka-lenderul pentru a face să triumfe şi In privinţa statului român, maxima de drept internaţional : par in părem non habet imperh/m. Cu alte cuvinte avem un precedent care trebuia să facă cât se poate de atent pe guvernul nostru, când a semnat instrumentul diplomatic care se numeşte convenţia consulară cu Germania. SC amintim In câte-va cuvinte acest precedent. Inginerul civil Zitmer, ba-zându-se pe disposiţiele par. 24 din codul german de procedura civilă, prin care paragraf competinţa In privinţa străinilor e ast-fel regulată : «Relativ la cererile cari interesează bunurile persoanelor (iar nu persoana lnsa-şl), când aceste persoane nu domiciliază în Imperiu german, tribunalul competent va fi acela In resortul căruia se vor găsi bunurile ziselor persoane sau obiectul litigios. Când evorba de obligaţiuni, domiciliul debitorului e reputat a fi in locul unde se găsesc bunurile; şi dacă un lucru a fost afectat la garanţia obligaţii, domiciliul va fi tot în locul unde se găseşte acest lucru.» Ei bine, bazându-se pe acest para graf, inginerul din Berlin, Ziemer, voia cu ori-ce chip ca să puiă mâna pe 50.000 mărci ale guvernului român, cari se gâ-siafl în mâna băncilor Diseoiito si Blei-chroder. Peripeţiele acestei afaceri, care din fericire lua în cele din urmă un sffrşit bun, graţie intervenţii ministrului prusian al afacerilor străine pe lângă Curtea de Conflicte din Berlin; sunt espuse lntr'un studiu apărut la Berlin !n Sep-tembre 1882 sub semnătură d-lul Ion Kalenderu. E destul săseştiecăprincipiulcunoscut în dreptul internaţional sub denumirea de beneficiul de exlerilorialilate nu avu mare trecere pe lângă Trib. cantona! regal 1, din Berlin care, la 8/9 M irtie 1881, încuviinţă sequestrarea averii guvernului român. Este adevărat ca tribunalul cantonai rădică sequestrul, după oreclamaţiea lui Bleichroder. dar la 29 şi 31 Marte 1881, Tribunalul de prima instanţă din Berlin restabili se-questrul asupra averi statului român. Pentru acest tribunal maxima de: «par in părem non habet imperium» nu e de natură a desfiinţa principiul de drept din art. 24al procedurii germane: forum reisitae şi prin urmare, situaţiu-nea internaţională a guvernului român nu însemna nimic faţă cu legea prusiana. In definitiv, Tribunaleledin Berlina ştiut să armonieze ast-fel doctrina, tutor autorilor de drept internaţional ca HelT-ter, FoeliX şi Hoitzendorf cu legea civila prusiana în Cât nU pe un stipits al Unui stat străin^ dar oe însuşi statul străin, pe regatul român in ziua jrrocla-mării independenţei, să se creadă W drept a'l judeca şi condemna la Berlin. lată un precedent supărător, cel puţin, dacă nu voiţi un alt calificativ. Să ştie că aproape peste un an la 14 ianuarie 1882, curtea de Conflicte a reformat hotarîrea tribunalului prusian. Dar câte osteneli, pentru a scapa dreptul de suveranitate al statului român 1 Câte mijlociri pe lângă cancelarul din Berlin! Câtă bâtae de cap pentru d. Kalenderu. Şi cu toate acestea, nu să ştie ce s'ar fl ales, daca băncile Bleichroder şi Disconto, a căror influenţă In cercurile guvernului din Berlin sunt hotârltoare, n'ar fi fost interesate în cauză. D. Kalendero Încheia studiul sâQ zicând : jurisprudenţa, de acord cu doctrina, admite, dar — afară de oare-curi escepţiuni justificate de termenii chiar ai convenţiuneî, că nici o data un stat nu poale fi urmărit Intr’o ţară străina, pentru bunurile sale mobiliare pe care le ar poseda în acea ţară. Dar tot d. Kalendero zice că curtea de Conflicte poate să se pronunţe lntr’un fel şi tribunalele în altul; că se poate chiar, ca jurisprudenţa să varieze. Pe de altă parte. O- iar curtea de Conflicte admite în cons derantele sale, că un stat poate modiiica prin legislaţia sa interioară principale de drept internaţional şi de drept.public, intre cari intră şi acela citat dţjja: «par iu părem non habet imperiuoi». Cine ne poate asigura câ disposiţiele escepţionale din convenţia specială cu Germania. în lipsă de a se fi stabilit ceva cu privire la conflicte şi la par. 24 din legea imperiului, nu va da naştere la diferende de acelea în care chiar suveranitatea statului iă fie ştirbită. Noi avem o avere mobiliară de aproape 800 milioane franci la Berlin, şi o ga-runţio ipotecară asupra venitului tutunurilor şi drumurilor de fer; dacă cu inginerul Ziemer pentru 50 000 mărci, s'a făcut atâta sgomdt, atâta tevatura —fără se fi esistut cei ce l susţin. Ce triste învăţăminte I PARTEA EXTERIOARA Serbia. — Belgrad, 29 Iunie. Tâlhăriile iad dimensiuni mari în districtul Ceacenk. In urma,acestpra s’a dat ordinul, ca fnmiliete tâlharilor şi rudele lor să fie strămulale din districtul Cea-ceak în districtul Pirotul. Primul transport de 40 familii a plecat deja din Cenceak şi este pe drum spre Pirot. Mal de mult bulgar ofilii au fost strămutaţi din districtul Pirotulul la Ccaceak. —X— Frnucia—Paris, 29Iunie. — Obiectul desbaterilor politice din Franţa este acum proeclul do lege al ministrului de justiţie DenbVe, ca afişarea şi expunerea în public a unor scrieri revolu-ţioare să se pedepsească cu şase zile, până la o luuâ închisoare şi cu o u-mendă de la 10 până la 500 franci. Dis-cuţiunile au fost pasionate în Cameră, precum sunt şi In presă. Ziarul Republique franeaise aduce mare lauda legii. Justice o apară, ca şi Clemenceau în Cameră. Altele organe radicale a combătut In modul cel mal violent. Ziarul Radical zice, că este un atentat asupra libertăţii presei. Intransigent aruncă o mulţime de injurii în capul d-lui Demdle. Intr’aicstfu o parte din Radicali se ocupă deja cu cesTiunea, daca n’ar trebui goniţi şi ceî-lalţî prinţi. Foaea Lanterne zice: «Deciuraţiunea de răsboiU, adresată Republice! decătreOrleanisrii, trebue să primească un răspuns şi,. anume prin expulsirea tuturor membrilor familiei Orleans fără escepţîe. Paris, 29 Iunie. — Republique Franeaise atacă pe ministrul de răsboiU,! generalul Băulanger, din causa discursurilor ce ie-a ţmut cu ocasiunea ultimelor sale călătorit şi zice, că Boulan-ger trebue să aleagă, or să remâe în postul ce l ocupă, sau să’şi continue o-cupaţiunea de predicator ambulant. Figura şi ’flaulois atrag atenţiunea oportuniştddr asupra peţicolului cea-□îeniuţa dini partea generalului Bou-' langer, cureVste tot aşa de ambiţios ca şi Bonapirtiştif. —x— Italia, Bologna, 29 Iunie. — Un incendiu, a isbacnit în noaptea trecută In gara de a ici,, a nimicit gara şi magazia de mărfuri. Paguba se evaluiază la un milion francL America.' — Nete York, 29 Iunie.— Astăzi s'a pregătit expedierea unul milion In aur. Exportul de aur In cantitate măre este a se atribui vânzării acţiunilor căilor ferate americane în cotitul streinăţâlil. INFORMAŢI UNI In Manifestul OposiţiunoJ-l/iiilc, slrocu-randu-se o eroare cape strică sensul, reproducem aci pasagiuI greşit. Aşa alineat uţ al patrulea se va citi precum urnria'z.T: Iacă viitorul îngrijitor şi plin de primejdii ce ni se pregăteşte in raporturile noastre internaţionale ! Deosebit că, prin disposiţiile acestei' convenţiunl, inţr’un mod indirect, s’ar putea prejudeca, contra intereselor ţârei, marea controversă naţională în privinţa suveranitâţel noastre asupra Dunărei şi a drepturilor de poliţie fluvială în apele şi porturile noastre ! u Consiliul comunal adunându-se eri după multă trudă au ales ca primar al capitalei pe d. Nae Ma-nolescu' « Judecătorii tribunalului de la secţia a III au fost chemaţi eri de d. ministru al justiţiei diu preunâ cu d. procuror Aadronescu. Ordinul ce a primit ar fi ca tri-buuulul se’şi decline eompelinţa în afacerea d-lui Frunzescu trimeţâud procesul la judecătoria de Pace. * Eri a venit înaintea Curţii cu juraţi procesul celor 5 sergenţi comunali acusaţi c’au omorît pe contrabandistul Strâicescu. Acusaţia a fost susţinută de d. Gheţoiiţ, procuror. Apărarea era susţinută de dd. Eleva, Perrtzşi Cioeaneli. Curtea a condamnat pe câte 5 sergenţi la 5 ^nJ.închisoare. D Eleva «în numele nensaţilor a făcut imediat recurs în Casaţie. * DD. Alexandru Laliovari şi G. Verneflcu, au plecat eri la Buzeu. # ln urma invalidâreî alegerei Senatorului de Huşi d. Pivniceru, prefectul de acolo şi-a dat dimisia. D. Brâtianu înse Ea chemat la Bucureşti undea şi sosit. K Citim în «Le Teraps» ce a sosit eri : Ministerul român 'şl-a creat o situa-ţiune foarte grea, ln urma proiectului de convenţiune consulara ce a încheiat cu Germania, înlocuind ast-fel ca- pitulaţiuniîe cari esistafl pe timpul suzeranităţii Turciei. Noua convenţiune, care a fost presintată Camerei, acum câte-va zile, dispune că litigiile privitoare la succesiunile Germanilor cari locuesc în România ş’ule Românilor cari locuesc In Germania să lie rezolvate de tribunalele şi după legea celor două ţări. Opoziţiunea şe plânge că a-ceâsm'cfausâ, care va trebui să fie oon-cedată şi celor raite naţiuni europene, este cu totul In desavantagiu! României. Ââeastă ţară n’are mai de loc supuşi domiciliaţi în Germania, şi se află ast-fel supusâ, fără nici o reciprocitate reală, unui regim care nu esţe impus nici uuei naţiuni eivilisate. Partizanii d-lui Brâtianu replică că această învoială escepţionă'ă este inevitabilă, din cauza articolului 7 din Consliluţiu-ne, câre interzice ori-cărui străin d'a avea pământuri în România, că ast-fel aceşti streini neaverul un statut personal lega) după legea română, ar trebui să ti păstreze statutul personal pe care '1 aU la dânşii. Aceste argumente n’ati fost admise de Camera din Bucureşti; comisiunea aleasă pentru a esamina convenţiunea era în maioritate ostilă acestui proect şl guvernul a fost obligat a’l retrage, pentru a nu se espune Ia o înfrângere. Convâft'ţ'iâhea va trebui să fie refăcută, de şi este grrU de a vedea cum se va putea înlătura d'a se concede Germaniei. şi ln general ţărilor străine, prerogative pe cari Constituţiunea nu permite stalului d'a le revendica. D. Brâ-tiariu se află în neputinţă d'a încheia convenţiunl cu naţiunile europene şi alternativa d’a revisui Constituţiunea sat! d’a lovi în dreptul României e d'a nu admite alte legi de cât legile sale pe teritoriul el. DEPESI TELEGRAFICE Londra, 1 Iulie. — Se comunică din Gouslantmopol către ziarul Daily News că provisiunea întrebuinţată de Rusia pentru a obliga pe Poartă să în-tervie ln Bulgaria produce o oare care îngrijire. Paris, 1 Iulie.—După ziarul Voltaire d. Patenotre va II numit resident general în Tunis ln locul d-lul Cambon. beţie, In care amândoi aă uitat că Hu-gues de Malverne, cel mal bun şi cel mai încrezător din bărbaţi, era amicul intim al lui Jacques, ora funestă care a făcut din viaţa ior un infern, pentru că amândoi simţeai! gravitatea gre-şelel lor şi le lipseaţi curagiul de a rupe relaţiunile. Saint-Briac începuse ca el însuşi să nu se mai cunoască şi In urma întâin-plărei de Iu Nolre-Dame e! se gândea sau să se omoare saU să se espatrieze. Dar acum când ştia că d. de Pancorbo putea să peardâ reputaţiunea d-nei de Malverne, el numai avea dreptul de a dispare, de oare-ce făcând ast-fel ar fi părăsit pe Odette în faţa răzbunărilor unul" aventurier pe care nici un scrupul nu '1 putea opri, îndată ce el, Saint-Briac, n’ar mal fi pentru a o a -pâra. Trebuia cu orl-ce preţ a suprima pe acest aşa zis marchiz. Dar cum ? A-cest om va consimţi oare a se bate ? Şi i sub ce prettst să'1 provoace? A‘l de- j nunţa,aceasta ar fi să grăbească catas- j trofa. Şi de alt-minteri căpitanul n'a- J vea încă o probă sigură ca Pancorbo a j fost asasinul din turnul de la sud. Dupe lungi şi crude gândiri el s’a . hotărât să ia lămuriri mal întâiu Prin- j tre oamenii cari ’l-au arestat,el remarcase în particular pe Meriadec şi se i hotărâ de a ’l vedea înainte de a lua vre-o hotărâre. El se duse dar, sub pretest de a informa de sănătatea j d-nei de Malverne, acere judecătorului de instrucţie adresa acestui martor şi fără a se mai gândi se transportă în strada Cassette unde nu 'şl închipuia ca va găsi o atât de numeroasă companie. Acum el regreta aproape ca a venit, căci nu ştia cum să refuze propunerea lui Daubrac de a se asocia la campania pe care cel trei muşchetari, — cura zicea Fabreguette,—trebuia s'o înceapă contra omorâtorulul. — Din nenorocire n’am putut pune mâna pe el, — zise Meriadec pentru a 'şl termina istorisirea sa,—numai 'l-am zărit. Cu toate acestea cred că '! voiU recunoaşte. — Ce fel de om este? — întrebă căpitanul. — Un om înalt, lat în spate, elegant îmbrăcat. Are nişte trăsuri foarte regulate, culoarea brună, ochii şi părul foarte negrii, nu poarla de cât mustăţi. Aceste signalimente aduceau foarte mult cu acele ale d-lui de Pancorbo şi Saint-Briac mişcat de aceasta coincidenţă, întreba cam ce etate pare să aibă acest individ. — Ca a d-Y., — răspunse Eabreguet-te, — şi eu găsesc ca chiar vă seamănă puţin. De departe aţi putea li luat drept dânsul. Dacă vreţi să vă convingeţi, vă voiu arata un desemn pe care eu 'l-am lacut la un sfert de ceas dupe întâlnire. Nu e tocmai esact, pentru că abea 'l-am zărit, dar e suticieut pentru a da o ideie ori-cui despre acest personagiu ast-fel cum eu ’l-urn văzut. Artistul scoase din. buzunar un album portativ, pe care nu '1 părăsea nici o dată, pentru că el lucra mal mult în stradă de cât în mansarda sa, îl deschise, căută pagina unde era desemnul şi 'I arătă lui Saint-Rriac, care strigă: — Este el! — Cum, este el ? — întreba Fabreguette : ’l-eţl văzut şi d-v. aşa dur? — Nu, — bâlbâi Saint-Briac; —voiam să zic că acest portret seamănă cu.. — Cu cine-va pe care d-v. îl bănuiţi că ar fi asasinul? — termină Daubrac. — Cam aşa ceva.... Dar bănuelile nu sunt suficiente..;., n’am nici o siguranţă. — Nu face nimic ! — striga Meriadec. Veţi bine-voi a ne spune asupra cui aveţi d-v. bânuell. Aceasta ar fi un punct de plecare şi lămuririle pe cari d-v. ni le veţi da poate să ne pue pe urma mizerabilului. Zic noi. pentru că sunt încredinţat că d-v. veţi participa în eSpediţiunea pe care vom între-prinde-o. Saint-Briac, prins ast-fel, trebuea ca numai de cât să se esplice. El se gândi şi văzu că are a face cu oameni cum se cade şi că ar li mai bine să le espunâ franş situaţiunea, fără ale confia, cu toate acestea, marele secret, adică fără a numi pe d na de Malverne. — Domnilor, — începu el, — d-v. ştiţi că în momentul în care crima a fost comisă, eu eram pe galeria de la Notre-Dame cu o femeie al carul nume amrefusata'l spune........ ghiciţi pentru ce.... — Foarte bine....şi fie-care din noi ar fi făcut tot ast-fel dacă s'ar fi gâăit Vîona, I Iulie. — Se crerire că in- trevederea impăratulul Wilhelm cu Frariţ Iosef va avea loc în luna lui Iulie la Gastein. Viena, 1 Iulie. — Ziarul Die Prrsse justifică masurile luate de guvern, menire a impedfea intrarea cerealelor româneşti prin Triest, Fiume sau prin Italia. El adaogă că Austria nu va putea face cel d dntdiu pas pentru redeschiderea negocierilor; prin urmare ştirile ce aii circulat in astă privinţă sun lipsite de temeiu. CRONICA Inscripţii p o morminte ! Primăria Capitalei nemulţumindu-se cu înfiinţarea unul serviciu pentru ridicarea gunoaetor particulare, s’a hotărât să ridice şi gunoaele care se depun la cimitire, sub formă de inscripţii menite « aminti virtuţile celui ce a plecat pe altă lume. Inlr'adevăr, o ordonanţă publicată în Monitorul Oficial şi reprodusa de mai multe ziare, ne aduce la cunoştinţă că de acum înainte, or cine ar vbi să lande — fie în prosă, fie In versuri — meritele unul răposat, va fi dator să supue Primăriei produsul gândirilor sale literare spre a obţine au-torisaţia de a ie săpa !n piatră. Motivul acestel_ordonanţe l’am găsit încrustat pe o cruce dc la cimitirul Belu. şi vă jur că nu spui minciuni. Daca n'o fi aşa, să dea Dumnezeu să mănânc batae de la pacinicil cetăţeni însărcinaţi cu turburarea linişteî publice. Acum câte-va luni, a murit în Bucureşti, d. C. C. lăsând o moştenire foarte mare. dar lăsând o bănuiala tot atât de mare că a fost otrăvit. Un nepot al răposatului a cerut să se facă autopsia,dar operaţia medicală n'a dovedit alt nimic de cât rad. C.C. murise de moarte bună, — zic moarte bună pentru că acest calificativ se întrebuinţează obicinuit de câte ori un om moare de mâna doctorilor. Un al nepot mal credincios şi care dupe cum veţi vedea, are multa nădejde în viaţa viitoare, considerând facerea acestei autopsii ca o crima de antiunchism, a încrustat pe piatra răposatului său unchiQ următoarea elu-crubaţiune literară: «Aici odihneşte «C. C. în etate de 59 ani, decedat la 17 «Februarie 1886. Din moşi strămoşi ne «a rămas proverbul: mortul de la «groapă nu se mai întoarce. Astâ-zl s’a «probat contrariu căci cadavrul acestui «mort, Dumnezeu să '1 odihnească, a «fost oprit de la Înmormântare şi mft-«celărit după pretenţiile nepotului săU «de frate N. C. inginer, care va da «compl înaintea Iul Dumnezeu de creeri «şi intestinele ce lipsesc din acest ca-«davru.» Aşa că e nostim ! Un nepot acuzat ca a sfeterisii cree-riî şi intestinele unchiului săU, e lucru grav de tof, şi neapărat că tînârul inginer N. C. se va găsi într'o poziţie foarte neplăcuta când va veni ziua ju- ln locul d-v. — zise internul. — Am refuzat de a 'I spune numele chiar judecătorului de instrucţie, căre din fericire este uuul din cei mal buni prieteni ai mei şi care u bine-voit a se mulţumi cu declaraţiunea mea.... jn-compleclă. Am fost pus în libertate imediat şi m'am jurat ca şi d-v. dea descoperi pe mizerabilul drept care am fost luat. Aceasta In adevăr nu era lesne pentru mine, căci n'aveam nici o indicaţiune cure să mă poată pune pe urma sa. întâmplarea cea mal neaşteptată ’mi-a procurat una. Eri seară, latr'un club din care fac parte, am fost întâmpinat de un strein pe care îl cunosc foarte puţin şi care 'mi spune, fârâvr’un preambul, că m u văzut, în ajun, traversând piaţa între doi sergenţi de oraş. Aceasta declaraţi une mi-a părut curiosă de şi a fost însoţită de protestări de discreţie. M'am întrebat cum s'a făcut ca acest domn se găsea acolo tocmai în momentul câ.,d eu eram dus de acei sergenţi şi 'ini-a venit ideea câ el poate se coborâse din acest turn de la bud. — Este rus straniul de care vorbiţi? —• întrebă Fabreguette. — Nu. El este spaniol, are chiar aerul. Dar el seamaua foarte mult cu de-seiunu! ce mi ’l-aţl arătat. (Va urma) www.dacoromanica.ro EPOCA — 21 Il’NlE PUBLICITATEA ZIARULUI ,, EPOCA‘ ‘ TIrasiu 5.000 ile Toi ANUNCIURI SI RECLAME Anunciuri pe pagina IV, linia 30 bani Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei. decaţei, şi va trebui să dea ochii cu sftntu Petre, care ocupă Înalta funcţiune de portar al Paradisului—cititorii sunt rugaţi sănucrează că vorbesc despre grădina din Bucureşti care poarta acelaş nume. Îmi lnchipuesc ca sunt faţa la convorbirea ce vor avea Intre dânşii şi de aceea o transcriu cu siguranţa. Inginerul N. C. (bătând la uşa raiului) Toc 1 Toc! Sf. Petre. Cine e ? Intră ! InginerulN. C. Salutare; eu sunt. MC recomand N. C. inginer. Sf. Petre: A! A! bine al venit. Te aşteptam de mult. Avem o socoteală împreună. In 1880 la Februarie In 17 ne a sosit aici cu trenul accelerat cadavrul unui unchiu al d-v anume C. C. Acestui cadavru ’i lipseai! creerii şi intestinele, şi din raporturile ce am primit ctîlar din partea unei rude a d-v. resultâ că d-ta le ai luat. Fii bun de le restitue. Nădăjduesc Insa că tânărul inginer N. C. va dovedi sftntului Petre că este om deştept şi nu va pleca pe lumea cea lalta de cât după ce va cere de la medicul legist restituirea restului rămăşiţelor unchiului sCQ. Infaţişânduse Înaintea lui Dumnezeii cu creerii şi intestinele unchiului săti, care, precum spune inscripţia In chestiune, lipsesc de la cadavrul lui C. C.—uşile raiului vor fl deschise pentru dânsul, In ciuda celui lalt nepot! Tlrtş, grăpiş, incidentul acesta va a-vea un desnodamănt, dar noi nu trebue să perdem din vedere marea operă întreprinsa de primărie spre a nu lăsa pe viitor sfi se Înscrie pe morminte de cât adevărul, nimic alt de cât adevărul 1 De acum înainte, mofturile nu vor mal avea trecere. Spre pildă, inscripţia obişnuită: «Aici odihneşte Maria X, soţie nepreţuită» nu va putea fl săpată pe pealră decât după ce un impiegat al primăriei Însărcinat cu serviciul de control — se vorbeşte despre d. St. Bellu pentru a-ceasta noua şi delicată funcţiune — va depune un raport constatând ca răposată pe cât timp a fost In viaţă n’a dat nimenul prilejiul să o preţuească. Inscripţia: «Aci odihneşte marele cetăţean Z..,.» va da naştere la constatări serioase spre a se precisa daca cuvântul mare se refera la virtuţile saQ la talia cetăţeanului In chestiune. In slrfşit, de câte ori o văduvă des-nadajduitâ va Inscri pe mormântul răposatului el soţ: «Gogule nu mă uita!» Primăria va trebui să stealapândă pentru că la momentul psicologic, să modifice acea inscripţie In modul următor: «Gogule, nu te uita /» Mnv. CORESPONDENTA SPECIALA A ZIARULUI «EP O G A- R.-Vâlcea, 18 Iunie. Domnule director, După cum vă promisesem, urmez a vă arata cum merg lucrurile pe la noi, cum se respectă constituţia, legile şi bunul, simţ nu de oamenii cari, cu tot principiul că fie-care trebue să cunoască legile ţârei sale, sunt departe de ale aplica, dar chiar de Însuşi acel agenţi însărcinaţi cu paza, sau cu mânuirea lor. Mizeriele ce Indurăm pe aici sunt palide pe lângă cele ce suferiţi d-v. In plina capitală. Acolo cel puţin, o nedreptate găseşte liman tn redacţiunele ziarelor ce nu cruţa nimic spre a ameliora pe cât posibila desastrele ce ne bântue, aici Insă şi dt acest mic mijloc suntem lipsiţi. Acolo când cetăţenii sunt maltrataţlziuanameazamare, procurorii cel puţin stau cu manele In sân, aici când un cetăţean stărue Jn cererea dreptăţii ce are, Procurorul 3 Streliccscu însu=î, In Cabinetul parchetului chiar, Înjură mal râd de cât lăeţil şi palmele Ii sfârăe pe obrajii nenorociţilor jeluitori : cum s’a Intemp'at mal deunăzi cu un ţăran de la loneşti. Acolo când un făptuitor, a Înjurat pe o slugă a vre unul colectivul ’l duce tn căruţa arestului şi T plimbă de la inchisoare la tribunal, nu ca aicea unde fiind că un nenorocit de In Prun-deni a aplicat o palmă unul rtndaş de al lui Simulescu, a fost târât mai bine de două poşte, pe jos, ferecat In lanţuri de 100 oca de mâni şi de gât. până In oraşul de reşedinţă. Procurorul ’l vede, 'I mai trage caţl-va pumni, şi nimeni nu se gândeşte a ridica vocea. Vedeţi d-Ie director că lucrul este mai posomorit mult de cât chiar ca pe la d-voastra. Altmintrelea este şi natural, dacă la Brcureşti, sub nasu regelui, a repre-sentanţilor tuturor statelor streine, In ochii mandatarilor ţârei Întregi, se petrece atrocităţi fără seamăn contra celor ce pun umărul spre a sprijini esis-tenţa nostrâ care începe a se surpa, ce credeţi ca se petrece pe la noiln creerul munţilor, cu un contigent de inteligenţa şi tăria de caracter minim, şi unde cea mal mare parte sunt ps lângă sfântul buget, sau pensionari ? Dea Dumnezeu, ca opera începută de opoziţie cu atâta bărbăţie, să ajungă la resultatul dorit şi când centrul se va lumina vre o data, poate că din razele lui va străbate şi pe aici. La revedere \ ulcea nu P. S. In momentul de a vă espedia aceasta corespondenţa, iată ce spune procurorul Slrelicescu, care este delegat la curtea cu juraţi unul avocat din opoziţie care apără pe un inculpat de otrăvire şi asupra cărui caz consiliul medical superior a declarat că nu este otrăvire, la vorbile : «la ce d-le Procuror aţi dat In judecată pe acest om daca ştiinţa declara ca nu a esistat o-trăvire? «Se faci d-la d-le, strigă isteţul nostru procuror, altmintrelea când vel fl procuror, edlnsă voiQ da In judecata pe toţi cari turbură liniştea publică» ! (Autentic). Sărmană justiţie pe a cui mână al Încăput! V. FEL URIMI Mizeria in teatru. — Din Paris se scrie : In timpul uneia din ultimele represenlaţiunl ale operei Bbrea, In scena marelui cortej, pe când Împăratul Sigismund urca cu gravitate scara spre catedrală, lumea văzu de o data pe împăratul şovăind şi căzând leşinat la pământ. Medicul teatrului fu chemat îndată şi constată, ca împăratul Sigismund leşinase de foame : coristul, care avea rolul de Împărat, nu mânease de 30 ceasuri. S'a făcut imediat o colestă Intre artişti, precum şi In public, spre a scăpa pe slrmanul corist de foame şi mizerie ! • • • Un telescop r«r. — O foaie din Lipsea comunica urmâtorulanunţ drept model de reclamă moderna ; «Teles-coapele, fabricate de mine, apropiâaşa de mult o musca, care este o poştie departe, In cât o poţi auzi cum sblrnâe.» • * • Hefele Ludovic si cerul. — Foile germane fac acum cunoscut, ca la In- mormtnlarea regelui Ludovic II sa lntlmplat următorul fenomen extraordinar. in timpul ceremonialului funp-bru cerul era senin şi soarole strălucea tn toată splendoarea sa. După ce cada vrui regelui s'a depus In mormlnt şi lumea se împrăştiase, cerul se Înveli deodată cu nori negri, din cari isbuc-ni o ploae torenţială. Pe când din Ober-wiesenfeld bubuiau salvele tunurilor, un fulger lumină cerul şi trăsnetul lovi In biserica sfântului Mihael, unde fusese depus regele. Paratonerul conduse trăsnetul In pământ, farâ sfc se fl cauzat mari stricăciuni. • » Ciorapii reglai.— Regina Italiei a zis nu de mult unei fetiţe, care ’l fusese recomandată, sâ’i facă o pereche de ciorapi de mătase de ziua naşterii sale, dându’l 20 franci de cheltuială. Regina uitase această Însărcinare, dar de ziua sa primi perechea de ciorapi şi felicitări. Regina Margareta trimise şi densa micei sale amice o pereche de ciorapi, unul plin cu franci, altul cu bomboane şi o scrisorica în care zicea: «Să’mi scrii, drăguţă, care ciorap ţi-a plăcut mai mult». A doua zi veni răspunsul: «Scumpă doamna regină ! Am trebuit să plâng mult pentru amândoi ciorapii; pe cel cu bani mi l’a luat tata : pe cel cu bom boa ne fratele meQ !» l)ol Americani.— Primul american: ' Nu de mu t am auzit In Baltimore pe un tenâr viituos dj clavir, care a cântat, cu degi lele picioarelor, sonate grozav de grei»; de Rubin-tein, iar va-riaţiunile imnului naţional englez le-a cântat numai cu bătăturile picioarelor. Al doilea: «Aşa! asta nu't nimic ! A-nul trecut, asistând la un concert în Berlin, un cornist din orchestra a imitat aşa de minunat semnalul ce se da la vânătoare când cerbul Îşi da sufletul, In cât un câine, ce zacea din întlmplare la uşă, se repezi furios in public şi era să sflşie pe un bancher cu numele Gerbu. Aceastea ne aduce aminte de o minciună a iul Munchausen,care într'o iarna grea suflând In trompeta, aO Îngheţat sunetele de ger, iar când s'a făcut moină, sunetele aă isbucnit cu o forţă teribilă, concentrata. • • Doi lioli.—Un advocat avea să apere la tribunal pe doi hoţi, dintre cari unul furase ziua şi altul noaptea. Advocatul tn pledoaria sa se adresează câlre procuror zicând: «D.procuror, acuzând pe clientul meu, a calificat drept un ce a-gravant, ca a furat ziua ’nameaza mare cu o îndrâsneala ne mal pomenită. A-cum văd ca declară de agravantă şi împrejurarea, ca al doilea client al meu a comis furtul In tntunerecul nopţii. Eu Întreb pe d. procuror: «Când oare vreţi să fure bietul creştin ?» • • * Studentul.—Un creditor vine la un student spre a'şi cere datoria. — Domnule Niţâ ; In luna asta nu’ţl pot plăti. — D'apoi tot aşa mi-al zis şi In luna trecută ! — Şi poţi zice oare, că nu m'am ţinut de cuvent ? ŞTIRI MĂRUNTE Zilele acestea va apare tn Monitorul oficial o decişiune a Ministrului Cultelor şi Instrucţiuni, prin caro se arată modul cum se vor face esamenele pentru obţinerea de burse la diferite scoli ale statului. D-na şi d. Sohncider, ataşat militar la Iegaţiunea austriacă, sau Instalat la Sinaia pentru vară. • • D. general Berendel a plecat erl dimineaţă s6 inspecteze lucrările forturilor din jurul Capitalei. a a D. Tocilescu, inspector general al şcoa-lelor, a fost numit preşedinlele comisiu-nel esaminatoare do Bacalaureat de la laşi. • • 0 mare nenorocire s'a Întâmplat la locul unde se fondează noul spital militar. Căzând o schelă a rănit grav pe 3 sala-orl şi o femee. • • Azi se va judeca la curtea cu juraţi procesul a 7 contrabandişti ce aO omorit pe un sergent comunal. 4 • • Curtea cu juraţi a condamnat ttlharl din banda lui Şogor. Iată cari aO fost condamnaţi: Andrei Văduva 5 ani, Oheorge Berbecu 1 ani, Ma-nole Tudor t an. Şease aQ fost achitaţi' « • • Comisiunea csaminăloare de la liceul Sf. George a demisionai In corpore, din causă ca prinzându-se un intern al acelui liceu copiind concursul dupe un altul directorul institutului în toc d a 1 esclude din esamen a cerul ca el se (le chiar trecut. • * • D. 1. C. Brătianu a plecat uzi dimineaţă la Florica, şi d. E. Eug. Stătescu va pleca astă seara la Sinaia. • • Erl cancelarul legaţiunei Ruseşti din preună cu un comisar iuspeetor afl fost la casa lui Holovancff care a fost omorit cu familia sa tn calea Moşilor, unde a ridicat sigiile, făcând un inventariă şi lăsând Iu prăvălie pe cumnatul mortului. • • • D. general Berendei sju reîntors tn capitală. • • Calea ferată Costeştl-Turnu-Măgurele, este gata până la Ruşi de Vede. La io August se va inaugura până la Ruşi de Vede, iar până la 15 Septembre Întreaga linie va fl gata. * * * Aflăm că tn judeţul Argeş bântuind de câte-va vreme variolă, consiliul sanitar a trimis mai mulţi vacciuatofL * I Poşta din streinâtate (Trenul accelerat de Vârciorava) a sosit cu o Întârziere de 40 minute. * * * Cetim în România libera : In urma dimisiuuei comisiunti examinatoare de la liceul Sf. Glieorghe, constituită sub preşedinta d-lul FYnncudi, pentru examiuarea elevilor pregătiţi tn par-ticulac de studiile liceale, ministerul Cultelor a numit o altă eomisiunc, compusă din d. colonel Zaharia Petrescu, profesor la Universitate ca preşedinte, «i din 10 membrii.anume: d-nil M ilei.Uodoş, căpitan Coandă, inginer Siligny.Biaiiu.Ohimpa. Keceanu, Stănescu, Constantiuiu şi Podo-leanu. Noua comisiune este convocată pentru astă zi la 2 ored. a., pentru aşi tncepe lucrările. ILTI1IE INFORMAŢII Bl'LETK UM\01R Bucureşti, 19 Iunie. Bursa şi mal slabă ca erl. Agio 15.25. Schimbul Insă merge descrescând. Cota de astă-zi ne iudică : Paris cek 100.12 1/2. » 3 luni 09.55. Lontra cek 25.30. » 3 luni 25.20. Berlin cek 124.40. » 3 luni 123.50. Valorile nu dafl loc de cât la ver-o două-trel afaceri. Construcţiunile cad laliM. Dadele se oferă cu 202 1 2-Tendinţa slaba. Pare că d Stătescu ş’a impus misiunea d'a colectiviza magistratura. In zilele din urmă d. ministru a făcut d-lui C. Câmpineanu, consilier la Curtea de apel din Bucureşti, ob-servaţiunea că nu se cade ca el se asiste la intrunirile opoziţiunel. Se înţelege de la sine că d. Câmpineanu a făcut acestpi tndrăsneţe observaţiunl respunsul ce ’i se cu-vinea. • Aflăm cu plăcere că d. C. Cî. Yor-nescu a fost priimit zilele acestea ca Doctor In drept al facultâţol din Paris, după ce a susţinut theza sa cu mult suces. Sincerile noastre felicitări tânărului jurisconsult. 9 Aflăm că negociaţiunile pentru tncheerea convenţiuni cu Turcia se urmează cu mare activitate. Se speră că pe Ia mijlocul săptămânii viitoare totul va fi terminat. $ D. Ferikidi, ministrul afacerilor streine, a priimit azi In audienţa pe d. baron de Mayr, ministrul Austro-Ungar. • D. jude de Instrucţie Florian şi d. Procuror Bursan, au fost eri la Primărie pentru a cerceta abusurile de la Oficiul stâreî civile. Aflam că s’au găsit pe anul 1885 mai cu seamă, acte de naşteri şi morţi, căsătorii, în neregulă. Lucrurile cată se se facă muşama, căci după lege responsabil este consilierul ce a iscălit acele acte, unul din puternicii din consiliul comunal. Aflăm că cestiunea Primării cu Societatea de Basalt, pentru pavare de strade cu basalt artificial, s’a tranşat. învoiala a remas a se plăti trei milioane pentru terminarea lucrărilor In trei ani. Azi a venit Înaintea Tribunalului Ilfov secţia a III, procesul intentat de d. Frunzescu, agenţilor poliţieneşti cari T-au atacat. Lipsind mai mulţi martori din cei mai importanţi, advocaţii d-lui Frunzescu afl cerut amânarea. Tribunalul Insă a respins această cerere continuând cercetarea procesului. Din această causă, d. Frunzescu şi avocaţii seî s’au retras protestând. & Curtea de apel din Bucureşti pe timpul vacanţelor este ast-fel compusă: De la 1 la 15 Iulie: d-nii Arvanezu şi Brătianu.—De la 15 la 31 Iulie : d-nii Zenide şi Bagdat.—De la 1 la 15 August: d-nil Al. Stoicescu şi Kivu.—De la 15 la 30 August: d-nil G. Câmpineanu şi Ghica. Judecători supleanţi vor fi: De la 1 la 20 Iulie: d. Burcă.— De la 21 la 9 August: d. Budişteanu. —De la 101a 31 August: d. Dobrescu. TEATRE CONCERTE La Itasca va fl Sâmbătă 21 c. o re-preseutaţiune extra-ordinară In beneficiul unul artist. Serata promite a fi foarte interesantă şi variată. Pe lângă representaţiunea Theatralâ şi exerciţiurile d-luî Cremo, va debuta şi o artistă celebra. STABILMENTIL MI\ERAL de la Baltatesti (.jviei. Neamtu). Din analisele cuantitative şi cualitative, precum şi din experienţa celor mal Însemnaţi medici din ţara, resultâ, ci: Apele Minerale Chloruro-Sodice-Bromurate de la Balţaţeştl sunt cele mal concentrate şi mineralisate din toalâ Europa, prin urmare, sunt singurul mijloc de tămăduire a tuturor formelor scrophuloase Învechite şi grave, contra Racii ilisimi Iul şi a slâhi-ciunei generale a copiilor. Boalele cronice de femei (inflamaţiile, învârtoşelile, scurgerile, ulcerele, tumorile matcel şi a ovarelor care ai! resistat ori cărui tratament, după o cura sistematică, se tâmăduesc şi se resolvă radical; precum şi limlatismul şi sterilitatea ce le însoţesc. Rheumalismcle cronice la oase şi încheieturi sunt vindicate fu tr'un timp foarte scurt. Isvorul «Cuza Vodă» este purgativul cel mal plăcut şi mal elicace, tn acelaş timp este un solvent şi un diuretic toarte puternic prin consecinţe, recomandat special contra constipaţiilor celor mat rebele, şi a tuturor boajelor cronice a stomahu-luT, maţelor, ficatului, renunclflior şi be-şicel, opreşle tngruşarea peste măsură şi disposiţiilc la Apoplexic. Otelurile şi Vilele sunt situate tntr'un enorm parc de brazi posedând lot confortul dorit. Restaurantele sunt tn cele mal bune condiţiunl cu abonament şi la discreţiune1 Sala ae cură, Cazino etc. Posiţiunea foarte frumoasa şi preumblările In munte variate. In timpul sezonului este poşta, telegraf, medict, jpharmacie,muzică, baluri şi toate distracţi unele. Pentru anul acesta saQ mal clădit un o-tel elegant. Sezonul începe la 25 Mal. Drumul de fer până la gara l’eatra sad Paşcani unde se găsesc dcligenţeşi birjl tn permanenţa. Pentru angajări de camere şi alte informaţii ase adresa sub-semnatulul la Poatra saQ Bâlţâţeştl. I)r. (unu-inlr. " NB. Pentru comande de sare purgativă sau sare de bai a se adresa la pliarmacia «VoroL tn Peatra si la toate pharmaciile principale din ţară._____________________________ BIBLIOGRAFIA A eşit do sub tipar, parlea I. din Critice retrospective asupra resboiului Kuso-Turc din 1877-78 dupe inemoriele generalului Europatkin din Statul Maior rusesc, prelucrate de maiorul Crahmer din marele Stat-maior Prusian, şi traduse de Constantin I. Creangă, Locotenent, In şcoala superioara de GeniQ din Viena. Uvragiul se va compune din 2 volume, conţinând şi râsboiul Serbo-Bul- far. Preţul va fi de lei 25. Preţul părţel ese de lei 5. Depositul general la «Librăria Centrală» I. Răniţteanu în bucureşti. Co-mandele din provincie se efectuez prompt. BERARIA UNIREA Sucursala Oppler In fata gradinei Episcopii BERE SPECIALA Eescelentâ proaspătă şi rece. Salon elegant serviciul promt. AraCIU IMPORTANT Renumitele băl de la Lacul-Sărat judeţul Brăila, anul acesta apa fiind abundentă. Recomand onor. public liotei de Bulevard, compus din 40 camere. Case cu un etagiQ şi două, solide şi sănătoase, având faţada spre câmp, posiţie frumoasă, ca-merile bine mobilate şi curate, preţurile moderate, serviciul onest şi prompt. In acest hotel este şi restaurant cu mâncările cele mal alese, preţurile moderate. Sper că onor public va li deplin satisfăcut. Sunt tn stare a priimi pusagerl cu începere de la 15 MaiQ a. c. CONSTATIN POPESCU, librar Brăila, strada Regală, saQ la liotei de Bulevard Lacul Sărat. CHRISTU GOGA AVOCAT No. 37. Strada Călăraşilor No. 37 DOCTORU LEONTE fc’A MUTAT No Ii bis, Calea Plevnel No. i‘J bis-peste dru de vechea locuinţa dTp. VASILESCU Domiciliat tn Calea Rahovei 44, da con sultaţiuni In toate zilele de la orele 5—6 opst-meridiane. www.dacoromanica.ro ' KPOCA — It'NIK CASA df: schimb M. F E R M O —«.STRADA lipscani, 27— CUIIS 1 L It L C l'UESCI / 7 Iunie 1886 5\ Rente amortizabilă . . . 5% Renta pcrpetns .... 9% Obli*;, ii«* slut........ 6\ obliiţ. Je st. drum o defcr 7A Rr.is. fbnc. runde. . . . Ti% Scris, fu in*, rura.lt* . . . 7'H Scris Rine. ii ricine . . . f>\ Scris Rine. urbane . . . V\ Scris. iunc. rurale . . . 5v, împrumutul minunai . . Oblig.Casei |tens lei tu «lob.) ’rip-uitujtol cu premie . . . Acţiuni ohncel uation . . . Acţiuni «Dncia-Hnniania » . . • Naţionali........... ■ Credit mobiliar . . . • Constmctiunl. . . . Fabrica de hărtle . . Argint contra aur........... Bilete de Banei contra aur. . Florin aueatnael............ CURSUL r»l\ VIFAA «Sil I I 83 8Ş tlH K*<| 4 Wi 'i | bt «<■’ i : 7* | *3J 33 1015 265 *20 165 15.10 15.In t.i 3 Napoleonul Ducatul . . Loee otomane p.ţrj 5.01 Rubla hărtle ....... CLRSIII Ul.\ BKRLIN Renta ămort Oppenheim Obligaţiuni noul 6% C. F. R. • • 6% » » » Rubla liftrtie . 409 106.60 102 60 n»s CURSUL l)F PARIS Renta Romănă Schimb Paris 3 luni » la ve«ti>ra Londra 3 tuni • la vedere ..... Herlin 8 luni Viena la vedere iooan 25 50 (.241 2 2.02 CAM PI NA BM MINERALE SiiLFO • ALCALINE Stagiunea 1 Iunie- /•> Sepie ui bre Stabiliment uşeitat r i localitate foarte frumoasa şi sânăU'usa. In timpul «le. patru aut «le când funcţionâzâ a «lat nuvllole remarcabile cotiiru reumatismelor, bo.ile'or organelor maternităţii metrii**, bvatrite, scurgeri ele. «i In sriufule sail debilităţi Constituţionale la copii. Se n e* mia mia tuci «*u suc*‘c-A mutra para iis ii Lor, boa Iede (Kic, sililis. Roate ilbrvoasi*, calare la plăni iui inbăutură «linfr'uti isvur do multă analogie cu Kuu-r boiiiirs. Hotei ţi cuse private p litru locuit restaurante, parcu de promenadă, musicV «listrarliunl «liverse, ziare, posta, telâgVaf, farmacie etc. fnfornmt/uul tn rf. dr. .Y. Garoflid în JUi-cureti, calea Victorii ii sau la d. dr. Af. V. (iw/fj ii iu Cimpi/ta. NB. După legea speciala Irtiisportul' pe caîe^ ferată este redu- cuMIli). AVDCVTIL CtlXSÎ, 1111,LE DOCTOR IN DREPT anunţa ca si-a reluat ocupatiunile. Hirou!, Stirhey Vodă tii. A LEGII A. BALS AVOCAT Strada Dreapta No. 24 nr I\TU1I>I4T chiarde acum casad-lut IJL I Yl.fiiall \ i V. Hiolt din Str. Luterană IA, mobilate si nemobilate avfi.ul 22 camere, grajd de 10 cal, şopron «le 6 trăsuri, 2 pimniţe, 1 pul şi grădină cu 2 pavilioane. Doritorii se vor adresa la d-nu Proprietar în ţoale zilele de la orele 8 «le ditnineţă până la cinci (51 seară. Asemenea şi dea-rendat de ia Sf. Gheorgbe viilor moşia d-sale Copac iu din «iis'rictul Ylaşca plasa Câlnişte. DE ÎNCHIRIAT iS.îu.îc5Si-1 llt IMHIIIHT f^^ri&SlES Vo i( compuse «lin lf« Camere, cu octete sţiiiii«>a6 pentru aprovisionareaşcolei normale a Socie-tăţel, eu pâine, carnea trebuincioasă pe anul şcolar 1886-87 precum şi pentru procurarea 15 stdnjen. cubici de lemn de cer, s«j face licilaţiune publica pe ziua de 14 Iulie ora 12 tn localul Societăţi*) din curtea Bisericei Sf. Ecaterina, unde se poate vedea şi modelul de pal. i ■»— — — — >*»- — >»— ««■*— r •»— ■— — * | ♦ C^MA^v ^ \ i; t >, ’« JUDETUl fVMMCU KflLCEI < ^ . \V ^fOTEL Nv f 200 CAMERE SI SALOANE 200 CAMERE SI SALOANE jj ^ director Baiotistin IVIars HUGUES I $ | | sc va deschide la H.1 Iulie 1SS6 Table d'Hote. — Restaurant A la carte. — Salon de lectură.—Sala de de dans.—Sala de jocuri şi biliard.— j ţjjj Musicâ militară In toate zilele tn parcul Hotelului. îi Omnibnsul HotelnKii va face de mal multe ori t * ..: _................... , , ^ , 4> i Vedere splenditfi, situaţia In mijlocul munţilor pe î CALEA VICTORIEI Palatul Dac.-Rom&nia LA ORASIUL VIENA \ !.\ VILII BL viewe ' vis-A-vis de BRARIA SOCEC pe zi serviciul la renumita sursă de la Cuciulata. ® ----- * Recomandăm onorabilei noastre clientele pentru leftinatute si soliililntc urmatoan le noutăţi: Hul'ărie pentru Doamne şi Domni. Feţe «le masă, şervete şi prosoape de pânză. Olandă veritabilă de Belgia şi Rum-burg. Madapolam franţuzesc de toate calităţile şi lăţimele. Batiste «ie olandă şi de lino albe şi colorate. Ciorapi de Dame şi Domni de Fii d’E-cusse, de bumbac, de lâuă şi de mătase. Flanele, cămăşi şi ismenede ldnădupă Mist4*mn pofesoruiui «Ir. G.Jaă* {fer. Gulere şi manşete de olandă ultimul lason. Mare asorliment de cravate ultimul fason. Corsete rranţ. cu bnle ie veritabile. Trousourl comple te pentru II-diinlsilt. La.vetesşi Trmisonri p«*nli*u copil. l i‘o**oiu*i pentru pensionate, oteluri si restauruului*L +4,°' n ' uni ; dus şi Întors. i RUFARIE DE BAE ţ In abondentft şi curată.—ServiciO prompt şi eftin. Cu stima. T, GF, DABO. PAZITIVA DE RECEA LA Amin este timpul d’a se obicinţti cuie-va cu rcyitnul de lună aI Prof. Dr. Jaeger. Sub-semuaţit, având numai noi singuri dreptul de a fabrica vesmintele de lână ce se poartă pe dedesupt, vesti tn inie zise Normale, precum şi cuverturile de aluri tn lăuă curată de Cămilă. UNICUL DEPOZIT IN ROMANIfi AUX QUATRE SAIS 0 N S 72 Calea Victoriei 72, Vls-a-vis de Palatul Regal Declarăm că nu recunoştem ca veritnblle de cAt flanelele re se găsesc tu această casă. Dr. «Jaeger. W. Benger's Sochne fituttgert ^ E L/ | POLEI TOR IE | | 0.w II 7P. - CALEA MOŞILOR — 73. i] In acest atelier se primeşte orice reparaţiunl de Oglinzi, Mese, Galerii, Tablouri poleite. Se găsesc gata galerii, pervazuri de tot-fel cu preţuri moderate. t ATELIER MECANIC P. KEILHAUER 1 No. 59. — Strada Isvor, No. — 59. Recomand atelierul meu cu Pompe de toate sistemele, Fontâni d’applique şi Borne fontâni, Canale (robinete) de tot felul, Tuburi do fier, tuciu şi plumb. Tuburi speciale pentru latrine şi scurgeri cu accesoriile, sghea-buri de coborîre inodore, capace de hasnale etc. MARE DEPOSIT DE FOATA ORNAMENTALA Vase, socluri, avusuri, banei de gradina, grilaje de Îngrădit morminte, pilasturi şi candelabri. FURNITURI, INSTALATIUNI COMPLECTE DE BAI SI CONDUCTE DE APA MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE ROMANE VALABIL DE LA 20 MAIU (I IUNIE) 1886 Uucuresti-Uoimui Arătarea Trenurilor Tr. ac.|Tr. p. ITr. p. !Tr. pl. Tr. ac noapte a. m. dim. dim. p.m. Bucureşti p. 11,00 8,40 7,30 6.30 4,40 Ploeşll 12,17 10,39 9,10 6,04 6,05 BuzftO 1,59 12,55 It.-Sărat 3,17 2,25 Focşani d. 4,16 3,48 Mărăşeşll 5,00 5,15 Adjud 6,01 s. 6,39 lîăcăfi 7,31 9,39 Kuman sos. 8,45 11,11 idim. p. m. Hucuresti-Vdrciorova BUCURESCI'GIURGIU STAŢIUNEA Arătarea Trenurilor T, ful.[T. ac. |Tr. p*. | Konuin-Iiucuresti p.m. si .ara dim Bucuresci p. 4,05 8,00 8,00 Ciocănescl — — 8,41 Titu 5,07 9,00 9,26 Pitescl 6.24 10,16 11,14 Slatina 8,08 t i ,5(4 1,25 Craiova 9,30 1,18. 3.37 Filiasl 10,17 2,04! 4,52 T.-Severi n 12.05 3,52 7,20 Vârcior.sos. 12,27 4,21 8,00 Verciorova-Hucuresti T ergrovist —Tîtu Târgoviste p Titu sos. a. m. 6.40 7,50 p. m. | 5,20 6,30l noap. p. m. p. m. seara noap. dim. Roman plec. 8.26 12.30 5,45 Vârcior. pl. 3,42 12,57 8,00 BacăQ 9.20 1,40 7,20 T.-Severin 4.08 1,19 8,40 Adjud 10.-45 3,52 10,29 Fi 1 ia şl 6.0? 3,07 11,08 Mărăşeşll 11.18 4,34; 11,30 Craiova 6.55 3,53 12,30 Focşani 11.52 — 12.59 Slatina 8,17 5,12 2,27 It.-Sărat 12.39 p.m. 2,29 Piteşti 10,12 6,38 5,15 Buzâă 1.46 I,i8 p. m. 4,03 Titu 11,13 8,00 7,05 Ploeştl 3.33 3.39 10,17 8, - Ciocăneşti - 7,49 Bucur. sos. 5.00 5,15 11,50 9,35 Bucureşti s. 12.35 9,10 8,30 seara noap. sera a.ai. a.m. seara STAŢIUNEA Arătarea trenurilor T. ful.l T. p. ITr. p. Bucureşti p. Filaret Giurgiu Sm&rda sos. dim. 5,40 7,10 a. m. 6,40 7,10 8,55 9,00 p. m. 5,30 6,00 7,40 GIURGIU'BUCURESCI Snt&rda pl. Giurgiu Filaret Bucur. sos. p. m. 2,26 3,32 a. m. 10,00 10,05 12,15 12,25 p_. m. 8,30 10,28 10,42 Iloman-Iaai Roman pl. Păşeam T.-Frumos Iaşi. sos. dim. 9,51 10,51 1,53 1,50 p. m. 4,47 4,15 8.24 9,52 la^i-ltoinau Titu-Tergoviste 6L Ci Titu pl. I 9,45, Tărgovişte s! 11,(Si seara 9.15 10,80 Iaşi pl. p. m. 4,08 dim. 6.52 T.-Frumos 5,25 8,35 Păşcanl 7,17 10,01 Roman sos. 7,53 11,06 GALATI-MARASESTI-MARASESTI-GALATI STAŢIUNEA Arătarea trenurilor Tr.ac.iTr. m.|Tr. p. Galaţi pl. Tecucifl Mărăşeşll 10,40 11,00 noap. 11,40 4,16 4,51 a. m. 7,45 11,14 11,45 dim. noap. p. m. Mărâşeştl pl 5,25 11,& 4,49 Tecucitl 3,50 11.31 5,45 Gaia tl 4,35 8,50 l*loestl-81aiiic->ilauic-l,!oesU Arătarea trenurilor Adjutl-Tergul-Ocna Adjud pl. T.-Ocna sos. T.-Ocna p. Adjud sos. p. m. 4,15 6,10 9,45 11,35 dim. 6,10 8,05 8,20 10,00 Const aula-C-ernavoda p. m. dim. Constanţa p 3,00 9,00 Cernavoda s 4.45 11,10 Cernavodâp 6.50 1,50 Constanţa 8,53 4,24 PLOESTI- PREDEAL Ploeştl pl. seara dim. dira. Câmpina 6,15 9,38 8,19 7,14 10,42 9,20 Predeal sos. 9,10 12,35 11,08 Tr. f].|Tr. ac. Tr. p ! Pioescl pl. Slănicu sos. a. m. 10,45 12,40 Slănic pl. Ploeştl sos. p. m. 6,50 TECUGU'BERIAD'EERIAD-TECUCIU TecuciO pl. B&Plad sos. a. m. 6,15 8.00 Bârlad pl. Tecucifl sos. a. m. 8,40 10,40 Iasi-L’nghenl-Unghenl-Iasl laşi pl. Ungbcnl s. p. m. 3,25 3,49 a. m. 11,50 1,21 Ungheni pl. laşi sos. p. m. 2,00 3,32 p. m. 1,40 6,12 PREDEAL PLOESCI Predeal pl. Sinaia P.oeşU sos. p. m. 7,45 9,18 10,09 l p. m. 4,51 6,29 7,25 dim. 7,45 9,18 10,09 VERESCl'BOTOSAtVI-CAMPlNADOFTANA STAŢI UNEI Arăt. Tren. Tr.ac.l p.am. VerescI pl. Botoşani s. Botoşani pl. VerescI s. p. m. 2,08 2,03 5.21 7.21 p. m. 9,49 11,42 3,15 1,65 Cămpina p. Doftana s. Doftana p. Cămpina p. a. tuli,20 11,00 p. m. 5.50 6,08 G ala» l-Bnzeu-Huzeu-Gn lut! Galaţi pl. Brăila Buzâfl sos. noap. 9,40 11,01 1,20 8,40! 10,02: 12,53| Buzâfl pl. Brăila Galaţi sos. 4.30 5,03 6,15 12,55 3,41 4,55 PAŞCANI SUCEAVA-SUCEAVA PAŞCANI Păşeam pl. Vereşcl Suceava Suceava pl Veresc’. Păşcanl sos. dim. 10,40 12,08 12,23 5,00 5.40 6.41 sera 7.15 9.17 10,09 6,54 7,51 9.15 Bucuresoi. — Typogratia «Le Beuple Roumain», strada Episcopiei No. 3. www.dacoromanica.ro