ANUL I No. 171. ANTEIA EDITIUNE JOUI li» 1UN1K lSSfi Uhioohk Q. PEUCESCU Director politic ABONAMENTE: In tari 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 le' tn strâinfttate 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei REDACŢIA No. 3.—Piaţa, Episcopiei.—No. 3. N. Or. FI LIPESC U Proprietar ANUNC1URI: anunciurl pe pagina a patra linia 30 bani, anunciurl şi reclame pe pag. III 2 lei linia. ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. 1 O BANI NUMEBUL APARE IN TOATE ZILELE IO BANI NUMENUL Dam In vale numele n ea'tlnr-vn (lepulali sl senatori care s’au rostit pentru convenţia cu iter-mania : Ion ItraOann II. Fericliide D. Stor/a I'.uiî. Statescu A Stolojan (,cn. Al*Anffhelescu Itoiln Miliai \acii Cosllneseu lini. Porumbarii Papadoptil ( alimak Ion ( Ampincami Vilacros Oen. l-'otino i)r. Dimniceanii C. Stolcescu HI. Cornen I). Urzica Dr. UalrlaVcacu C. F. ItobcHcu St Itclio A. Itclio Consta nllnescu Saveanu Itescann Dimancca Chit/ii Sklleru I Jillnescu tluccnlc-llinescn /amllrescu K ir n Ghcorsrhian Popescu lamandi Hale I. ascn r Poenarn-Hordea C. Dlmltrescu Iacii Panopulo Radiicami loan Dr. Scruln II. lonescu HIHk-P tniHlesm Sefendakc Bibcscu Sl. Sterladl Yulturescu lAntiIneaiiu Slăninii Urlatzeanu Catulescu Cern al Dracii ici Poroeiicanu Dcnu* tr ian Borş Bosle Xenu lacovache Itoze Stefanescu Fundeseu DIN PUNCTUL DE VEDERE JURIDIC S'a zis şi s'a repetat pe toate tonurile că Convenţia cu Germania este anti-constituţionalâ. Aceasta este un adevăr indiscutabil, căci sus-citata convenţie introduce statutul personal pentru toate bunurile ce un strein ar avea In România, fie a-cele bunuri mişcătoare sau nemişcătoare, (1) pe când dupe art. 2 din codul civil şi chiar dupe cele-l’alte convenţiunel încheiate până acum cu alte state, (vezi de pildă, convenţia consulară încheiată la 1809 intre Rusia şi România), imobilele sunt cârmuite de statutul teritorial. Ceva mai mult, această convenţie dă drept nu numai Germanilor, ci supuşilor Germani, adecă tuturor acelor streini, şi prin urmare şi E-vreilor, care s’ar pune sub protecţia Germaniei, prin simplul fapt al plâ-ţei unei taxe către consulat, de a dobândi prin moştenire avere nemişcătoare in România, şi prin urmare şi moşii, câci sus-citata convenţie nu face nici o deosebire între fondurile rurale şi acele urbane. Va se zică, numai rămâne nicî-o îndoealâ că această convenţie este (1) Codul Italian este singura legislaliune care a admis păna acum statutul personal in privinţa moştenire! străinilor, însăşi acest co-dico se grăbeşte a adăogi tn disposiţiele sale preliminare că imobilele co un strein ar avea in Italia rem&u supuse legilor Italiene. contrară art. 7 din constituţiune, dupe care numai Românii de origină sau acei Împământeniţi pot dobândi fonduri rurale. Se nu se zică, dupe cum susţine un tânăr profesor al facultâţei juridice din laşi, 0). P. Tb. Missir), înlr’o broşură de curând eşită la lumină, câ cuvântul a dobândi, nu se referă la moşteniri, ci numai la cele-l’alte moduri de a dobândi proprietatea, căci pe de-o parte, acest cuvânt este generic şi cuprinde toate modurile de a deveni proprietar, ear pe de alto. desbaterile constituantei sunt de faţă pentru a dovedi că proectul elaborat de Vasile Conta, care permitea streinilor de a deveni proprietari de moşii prin moştenire alt intentat, a fost respins, ceea nu s’ar putea explica, dacă constituţia de la 1879 n’ar (1 înţeles a opri cu desăvârşire pe străini de a deveni proprietari de moşii prin orî-cemodar fi, reservând acest drept numai pământenilor sau acelor împământeniţi, ceea ce este conform cu vechiul nostru drept anterior şi chiar posterior Regulamentului organic. (1) Şi cine nu Înţelege că tocmai a-ceasta este ţinta guvernului actual : de a modifica pe nesimţite constituţia în contra voinţei naţiunei, şi de a face astă-zi cu nişte camere slugarnice, gata a aclama ori ce propunere i s’ar aduce înainte, ceea ce nu s’a putut face la 1879, atunci când corupţiunea nu era Încă atât de lăţită. Dar aceasta nu este totul. Con-convenţia cu Germania nu estepână aici destul de ruşinoasă pentru ţara noastră. Trebuea regimului actual ceva mai mult pentru a putea mai bine se se recomande streinilor şi a arăta de ce poate se fie capabil omul care a perdut ori ce sentiment nobil, ori ce iubire de patrie şi de ţara sn. Deci, această convenţie n’ar fi fost destul de anti-naţională dacă s’ar 11 mărginit numai a călca constituţiunea şi cele-l’alte legi ale ţerei; trebuia ceva mai mult, trebuia ca Românul se fie sustras de la judecătorii săi fireşti şi se nu aibă dreptul cel mai sacru care poate se’l aibă cetăţeanul, acel de a cere dreptate de la judecătorul ţe-reî sale. Ca Românul se fie judecat de un tribunal strein, atunci câno el se supune de bună voe la această ju-risdicţiune, nimic nu este mai just şi mai natural; dar că Românul se fie târât cu de a sila şi în contra voinţei sale Înaintea unui consul strein, şi se fie nevoit a face apel şi recurs la Berlin, lipsând ast-fel pe statul Român până şi de taxele procesului seu, aceasta este ne mai pomenit şi ne mai auzit In analele ţerei noastre, căci ast-fel dejurisdic-ţiune consulară n’a existat nici o dată pe pământul României, chiar atunci când consulii erau a tot puternici şi fără nici un drept se a-mestecau în trebile ţârei. Pentru a dovedi acest fapt istoric care pare a fi ignorat de guvernanţii de astă-zi n'am de cât a consulta vechia colec-ţiune de legiuiri şi de circulari a Moldovei, unde găsim următoarele: La 1850, consulatul Austriac din Iaşi, a cărui influenţă atunci era mai mare de cât acea a consulatului Rusesc, năzuea a ’şi aroga drep- ,1 Ghrisovul lui Ştefan MiliailHrcovitzaVoe-vod, kiea din 1764 opreşte în Yaluciiia pe Greci, Albanezi, Şerbi si alţi streini, afara de Moldoveni de a se casatori cu o pământeancă, de a dobândi cinuri de boerie, vii, mori, ţigani, case, prăvălii, pământuri, etc. (V. acest ebri-sov publicat tn Uricariul, T. V.) numai in Moldova , dupe codul Caiimach, jidovii puteau cumpera prăvălii in oraşe, ear Armenii si vii in podgorii, tul de a judeca şi regula falimentele supuşilor streini, chiar atunci când el ar fi avut creditori pământeni. Ei bine, ştiţi ce răspunde consiliul de miniştri de atunci, prin o încliie-re luată sub preşedinţn lui Gr. Ghi-ca vodă, la pretenţiunile injuste şi vexatorii ale Austriei? Nu fac decât a transcri închierea sfatului administrativ din 27 Iunie 1850 publicată în «Monitorul oficial» al Moldovei No. 105 din 1860 şi reprodusă tn e.rtmso în colecţia lui Scârbit Pastia, p. 1246 şi urm : •■Din vreme imemoriala, zice această tnchiere memorabilă, s’au păzit şi sS păzeşte tn acest principat statornică urmare, atât în privire către supuşii altor puteri cât şi către acei Austrieni, câ toate certele iscate între supuşii puterilor streine, isvorlte din negociaţii reciproce Indrituitoare, «s'au judecat de a • pururea de către tribunalele Moldovei, «după legile şi formele acestei ţâri, fără «•să li avut reşidenţia puterilor streine ••in acest principat vre-o iuridicţîe sau «altă influenţă In asemenea mixte pro-«cesurl,de cât a asista prin dragomanii «•săi la trataţia pricinelor numai pentru «de a privighea asupra nejignirel drepturilor supuşilor sâl'i>;de obşte fiind cunoscut câ din lnvechime până la înfiinţarea Regulamentului organic aii fost In această ţara statornicit departamentul trebilor streine, tribunalul moldovenesc, care aQ judecat şi au ho-târît toate procesele civile iscate între Moldoveni şi supuşii streini, o urmare pe care K. K. Agenţie reziduitoare în acest principat, nu numai câ n’au Im-potrivit'o vre-o odinioară, ci mai ales tot-d'a-una aă sfmţit’o prin înfăţişarea dragomanului săd la judecăţi şi aducere întru împlinire a hotărîrilor judecătoreşti lncheiete de tribunalele Moldoviel, prin care s’au dat rămaşi din judecata pe supuşii Austrieceştl ce n’ati avut dreptate In pricina; «o asemene sanc-«•ţionare urmata din partea resedinţiilor «K.K. ridică toată îndoiala,câ au trebuit «şi trebue să fie întemeiată pe principii «şi neclintite rezoane»... Dacă se poate afirma ca în caşurile de concurs asupra falitului Austriei, In care sunt creditori Moldoveni şi supuşi Austrieceştl, trătarisându-se concursul de către tribunalele Moldovei, s'ar încuviinţa dritul acestora tio a judeca pretenţiile supuşilor K. K.; «tot cu a-«celeaşl cuvinte, şi cu atât mai mult se «poate afirma, câ daca tratarisirea con-«oursulul în asemenea mixte caşuri de «creditori s’ar încredinţaK. K. Agenţia, «prin aceasta s'ar Încuviinţa unuitribu-«nal Austriecescln pământ strein,drep-«Lul de judeca şi a hotărî pretenţiile «unui supus al Moldovei, asupra cărui «K. K. Agenţie nu poate să aibă vre-un «fel de iuridicţie, dar şi din însuşi firea «lucrului se poate înţelege,câ mai mare «drit să cuvine să alba creditorul Mol-«doveiln patria sa,ca concreditoriul săO «supus Austrian, să se judece latribu-«nale şi după legile ţerei In care s'a In-«fiinţat ambilor dritul pretenţiilor din «reciproace relatiţiî, către falitul supus «Austriean, statornicit cu locuinţaîn a-«cest priucipat»... Nu exista tn acest pământ vre-o legiuire, care ar Indrilui pe jaluitorul supus Austriean, a trage pe pârâtul supus Moldovei la vre-un tribunal Austriean, din contră, «se a-«lla In fiinţa legiuirii,care îndrituesc pe «jâluitorul Moldovei a trage la tribuna-«lele patriei sale pe supuşii puterilor «streine, vieţuitori în Moldova.... Ear cum câ s’ar jigni şi drepturile supuşilor Moldovei, când s'ar îngădui a se realisa cererea K. K. Agenţiei, se lămureşte şi din următoarele : a) Câ Moldovanul carele este şi «trebue să fie umbrit In ţara sa, numai ,t V. in colecţia citata, p. 69b, adresa ininist. dreptalei din i7 Maiu 1846 lămuritoare ca s'au scris agenţiei Austriene de a nu mai delega caporalii in locul dragomanilor, pentru asistarea la procese privitoare pe supusii acelei protecţii. V. si circul, minist. dreptatei din 9 Iunie 18£9 care opreşte in viitor pe dragomanii streini de a fi primiţi a asistu la deliberatiile judeca-torilor* (V, colecţia Pastia, p. 1196', www.dacoromanicaj «de puterealegilor patriei sale, s’ar ve-«dia de odată desgobt de pi văzu apărătoare drepturilor şi privilegii or sale.» b) Că creditorul Moldovan, prinne-voea de a’şt cerca îndestularea dreptului său prin K. K. Agenţie, ar li tol-o-dalâ a se însărcina cu pluta taxilor obicinuite pentru supuşii uuslrieceştl, când el, după aşezământul patriei sale este scutit de asemenea laxe în pricină de judecaţi. c) Că la întîmplare cînd creditorul Moldovan pus în clasificaţia concursului după legile Auslriene, s'ar socoti cu înslrâmbalâţire clasificat, «ar trebui «pentruîndreptarea unelasemincaobej-«duir'i să facă apelaţie la Înalta Curte «din Viena, cas care ’i ar pricimii simţitoare cheltuell şi nedespfigubelnicâ pierdere de vreme, când supusul A-ustriac vieţuitor în acest principat, judeclndu-se la tribunalele Moldovene, «nici este silit a plat' vre-o laxă, nici «a se judeca şi a'şi chel lui averea şi vre-«mea cu apelaţia pricinel sale prin «alte ţări străine... etc.»ln temeiul consideraţiilor desvelite prin aceasta, să se împărtaşasca lv. K. Agenţii ea cârmuirea Moldovei nu se poate uni ou proposiţia eoprinsă prin nota No. 959, anul curgător.» Eată cum vorbeşte patriotismul; eată cum se exprimă adevăraţii miniştrii Români a unui stat mic şi vasal al Turciei, la 1850, alunei când demagogul, omul putred şi nefast care cârmueşte astâ-zi ţara conspira la Paris alăturea cu banda lui Orsini în contra împăratului Franciei, voind a aduce ruina şi re-voluţiunea In ţara care’i deschisese braţele şi ’i dăduse ospitalitate. Eată cum vorbeşte Românul care 'şt iu beşte ţara şi care ştie a apăra insti-tuţiunile acestei ţări în contra pretentiunilor şi înrîuririlor străine. Şi iată cum vorbeşte marele patriot Ion Brătianu, sub domnia primului rege al României, astă-zi clnd statul Român este ueatârnat şi de sine stătător. Istoria va judeca cu sînge rece pe acest om şi va zice că el a fost o fatalitate şi o nenorocire pentru ţară. Această Convenţie, chiar atunci cînd ea n’ar trece în camerele slugarnice de astâ-zi, va fi ruşinea veeinică a partidului pretins liberal; ea va remînea scrisă cu 1 tere neşterse pe fruntea acelora care au conceput'o, şi care prin surprindere au voit s’o impue ţerei fără a fi siliţi de nimeni ! Iaşi, 1880. Dimitrie Alexandrescu. Borna, 29 Iunie. — In cursul discu-ţiunil bugetului provisoriQ de către Cameră, d. Cairoli şi Crispi în numele stângei şi d. Rudini în numele grupului disident, au declarat că ministerul nare încrederea lor. D. Depretis a cerut îndată Cameriî un vot de încredere, care a fost adoptat erl prin 226 voturi contra 153. Berlin. 20 Iunie.—Se zice ca d. Sin-ger deputat socialist în Reichstag va fi expulsat din Berlin, St. Pelersburg, 29 Iunie. — Journal de St. Petersburg declara câ nu ştie dacă Rusia a făcut sau nu Porţii comunicaţi un ile de care vorbesc oare cari de-peşî. In or ce cas e de părere că prinţul Alexadru a făcut mal mult de cât a violat statutul organic : el a sărit peste un arangiamenl european. Acest* procedeurl, de şi puţin respectoase pentru areopagul european, par a fi primite la Constantinopol cu o buna voinţă capabilă de a justifica bănuiala că exista o înţelegere Intre Poartă şi prinţul Alexandru. Dar acest acord să existe sad nu, aceasta ar fi a închide ochii la evidenţa, dacă am presupune că procedarea adoptată la Constunti- nopol nu va avea consecinţe. In cea ce priveşte Rusia, ea nur putea să i a si-supra’şl sarcina de a se constitui siu-gura apărătoare a hotărîrilor conferinţei europene, decisiunl ei* par a fi per-dut or ce valoare In ochii acelora în interesul cărora aii fost luate. Solia este aceia cure violează în modul cel mai v-dit şi Constantinopol pare cel mai puţin mişcat de o atare violare. Cine ar în-drâsni se nege ca aceasta slare Ue lucruri nu ascunde serioase primejdii, şi periculoase încuragiărl? PROVISORIATUL Acum, când Parlamentul s’a închis şi când spiritele par a se mai linişti, într’o direcţie, e timpul se ne întrebăm cari sunt actele de solidă organisaţiune săvârşite de guvern în cursul lunge: âale stări la putere. Ori-ce cabinet când primeşte sarcina de a administra ţara, vine eu un program, ori-cât de puţin studiat, dar cu un program in fine, pe care ‘şi propune şi se luptă a l în-* deplini. Fier ca re şef de cabinet în deosebi, în sistemul modern de guvernământ, cată să’şî ilustreze trecerea la putere prin un şir de lucrări sau proecle, având caracterul lor deosebit, încurc se se concentre întregul sistem, propriu dupe densul, pentru a produce servicii ţerei. Dacă este aşa pentru or-ce guvern, care de jocul regulat al partidelor e adus la cârmă, cestiuuca devine ma i interesantă când avem a face cu un şef de cabinet care de zece ani conduce frânele administraţi unei. Gu alte cuvinte, stabilitatea Îndelungată a guvernului actual e drepl sc fi produs ceva care se poarte numele de progres. Unde găsim această schimbare în bine ? Unde? In modul de a se studia ces-tiunilede administraţiune de către secretarii de stat, sau în sistemul de a se discuta ele în Parlament ? Dar nimeni nu poate se uite cu miniştrii au venit, de cele mat multe ori, nepregătiţi înirintiacamerilor şi n’au putut foarte adesea sâ'şi treacă proectile de cât graţie intervenţii ponderatoare, cu sens şi tară sens, a şefului cabinetului. Dar toti mai ştiu cum s’au per-tractat principiele în sinul parlamentului In Gestiunile economice, nici o sistemă, sau mat bine zis, o sistemă azi şi alta mâine. Tariful autonoma cedat locul de a doua zi tarifului convenţional. Glausa naţiune! celei mai favorisate, criticată cu asprime In luna Maiu, s’a găsit formula cea mai înţeleaptă la începutul lui Iunie. Împrumuturile cu rentă con-denmate de raportorul budgetului în luna Aprilie, şi au urmat mersul lor progresiv în Urnele Maiu şi Iunie. In materie de administraţiune a-ceiaşi tendinţă nesigură. Domnii ăştia dupe zece ani de zile încă n’au pulul ajunge să înţeleagă cum trebue organisatâ comuna în ţara românească. Daca e vorba de modul de alegere, Intreabă'î, că nu ştiu se’ţt respunzâ. Azi predisposiţiuni către sufragiul universal, mâine drept de represen-tare limitat şi despotic. Azi buletine de votul nominal, mâine votare cu liste. Cine poate se distingă un program, or-cât de embrionar, in toate aceste manifestaţi uni ale activităţii guvernamentale sau parlamentare ? Merg pe încercate, cum se zice. 2 Ei singuri ved că starea la putere nu e pentru dânşii de cât un provi-soriat, cam lung în durată, dar sărac în muncă şi pricepere. Au cunoştinţă de acest provizorint ei inşii şi cugetând la densul so înspăimântă. Ce însemnează alt desele consfătuiri sechele ce ţinură în ultimele zile când Ia Cameră când la Senat, de cât silinţe din parte-le de a prelungi provizoriat ui '! De altă parte, desele ameninţări ale şefului cabinetului « ign, *20 Iunie — In Labe ,ho fost aslâ-aîfflăerâri Intre poliţie şi impiegaţii gi-fivişti al drumului de fier. Poliţia a fost silita să uzeze de puşti. Sau rănit doi lucrători. iHiItliii. lume. — Feneam ati a- memnţat cu moarte pe d. Cbamberlain. Madrid 29 Iunie. — Generalul Lo-pez Domni guez a pronunţat dinaintea Cnrtesilof un discurs. ¥arwseamrmâ a conţine ameninţări de prouunciamento. lnpresranea ce acest discurs a produs este foarte vie. Roma, 29 Iunie.— Cfrolera creşte la Brindisi şi prin Împrejurimi. Mergând la d Fundeseu ca se’î transmitem provocarea d tale şi se’i cerem ‘ ronstitne din parte’i doi martori, d-lul ă refuzata constitui martori şi a da satisfaeţiunea cerută, sub cu vînt că cere oad tu.se te baţi înteiu cu d. San-Marin. Sub-iscă li ţii i am arătat decla raţiunile scrise alo d-lor căpitan Go-tache şi Petre Stoicescu, care dau o formală desminţire alegaţiunilor d-sale în privinţa pretinsei insulte a d-lui San-Marin. Cu toate acestea, d. Fundeseu a stăruit în refusul seu. I-am propus atunci că dacă preferă se aleagă pe unul dintre noi duoî, fiind gata a ne substitui în locul d-tale, d-lui a refusat şi această propunere, sub cuvînt că n'ar ti a-vend nimic cu noi. Aşa dar remâne evident ca d. Fundeseu dupe ce 'ţi a adresat insulte priijurnulu d-sale, se dă îndărăt şi caută pretexte ca se scape de obligaţiunea ce se impune oricărui om de onoare d’a da satisfac-ţiune aceluia pe care ’l-a insultat. Ţi declarăm dar câ considerăm misiunea noastră ca terminată, şi că eşti în drept a’ţi căuta satisfac-ţiune faţă cu dânsul pe ori-ce căi vei găsi de cuviinţă. Primeşte asigurarea stimei şi a amiciţii noastre. VI. latarj'lii. Iun X. I.ahoi ari X ErI seară la prinţul Dim. Ghiea, s’a întrunit comitetul partidului guvernamental. Sa discutat planul campaniilor de întruniri ce vor face prin judeţe colectiviştii. X Se vorbeşte mult de constituirea unui cabinet sub preşedenţia d-lui N. Creţulesou, în caşul unei crise ministeriale. DECRETE — Cu începere de la 19 Iunie (1 Iulie) curent şi până la 20 Decembre 1886(1 Ianuarie 1887), se vor aplica produselor de origină francesă, la intrarea lor tn Homânia, tarifele convenţionale, cu escepţVunea articolelor cuprinse iu lista următoare : LISTA Făină de grâiT de orl-ce calitate. Făină de secară. Legume făinoase uscate şi făinuri diu-tr’ânsele. Paste făinoase zise «de Italia.» Ceară brută, albă, sau galbenă, dg tot felul. Ceară lucrată, albă sad galbena, precum : făclii, figuri, Hori sau alte preparaţiunl de tot felul. Săpunuri de tot felul, afară de cele de par- fumerie. Piei tăbăcite c.uirs) ordinare, nedenumite In special. Lucrări de piele {cuie) .ordinare, precum : lucrări de cismar, de şelar, de curelar, de cufărar. de piele ordinară, chiar combinate cu alte materii afară de cele enumerate la No. 7, litera A, a tarifului li, anexat la tratatul de comercid aciua dintre România şi Germania. DEPESITELEGRAFICE Sufla, Iunie.—Iacă textul adresei emise prinţului Alexandru de către o deputaţiune a cameriî. «RepresintanţI al prinţului bulgar, suntem fericiţi astă-zi de a putea, dupe marile evenimente istorice ce s aQ îndeplinit, exprime alteţii voastre adevăratele sentimente ce însufleţeşte naţiunea Întreaga, mândră de a vedea cele două Bulgarii de Nord şi de Sud puse sub acelaşi sceptru şi cea d'ânluiu a-dunare naţionala ce reuneşte pe re-presentanţil celor două provincii ale Bulgariei. împărtăşim sentimentele de recunoştinţă ale Alteţii voastre către naţiunea care s'a ridicat ca un singur om, pentru a coopera la unirea Bulgariei de Nord şi de Sud şi a apăra patria precum şi către vitejii soldaţi, cari cu un curagiO, o abnogaţiune şi cu un avânt fără exemplu, sub valoroasa conducere a prinţului lor,aQ tnfrânt pe inimic şi aQ intrat victorioşi pe teri torul lor. Graba poporului bu'gar de a ajunge la idealulsăO, a apăra onoarea, libertatea şi integritatea teritorulul săO, sacrificiile ce ’şl-a impus şi isprăvile glorioase ale tinerii sale armate aQ înscris o pagină strălucită In istoria noastră naţională. Naţiunea a văzut cu o bucurie nespusa pe suveranul ei iubit punendu-se ca o vitează călăuză, tn capul armatei sale pentru apărarea ţării şi fiind gala a muri pentru gloria, onoarea şi independenţa patriei unite. Cu aceaiaşi bucurie, adunarea naţională a primit cuvintele Alteţii voastre ce constată unirea celor doua Bulgarii aşa de mult timp aşteptată şi atât de dorita. Este cu totul Încredinţată, că sub direcţiunea abila şi luminata a suveranului sGQ iubit şi a guvernului sâQ, se vor pune In lucrare toate mijloacele pentru ca cele două Bulgarii de Nord şi de Sud se constilue un corp politic durabil şi indivisibil. Poporul bulgar a dat un mare preţ tn tot-d'a-uria simpatiilor lumii civilisate; el vede cu bucurie că aceste simpatii le a dobândit şi are penlru viitor o deplina Inert dere 1n generositâtea marilor puteri şi mal cu Seamă In marea Rusie, liberatoarea noastră care a făcut naţiunii noastre atâtea bine-facerf. Repnesintanţil poporului bulgar vor examina cu grija şi atenţiune toate proiectele de legi şi propunerile ce i va face guvernul alteţei Voastre, şi adunarea va face tot cea ce'i comandă grija intereselor patriei unite. I omlra, 29 Iunie. — U depeşe din Berlin anunţa câ nu este câtu’şl de puţin vorbă de a se şterge Prinţul Alec-sandru din cadrele armatei germane. INFORMAŢI UN I Telegraful de eri, într’un articol plin de injurii, zice câ d. Fundeseu n’a vrut se se bată cu d. Filipescu, fiind-câ d-sa ar fi avut o afacere netransatâ cu d. San-Marin şi a-daugâ : «Cit pentru faptul că proprietarul Epoceî a fost pălmuit de d. San-Marin, I'a spus chiar făptuitorul. Acum dnî ani, d. Fundeseu şi d. căpitan Cotache nfiindu-se la Paris, seara în foaierul teatrului Gimnasiu a întâlnit pe d. San-Marin şi d. Petre Stoicescu. Deschizendu-se vorba despre afacerea sa', a povestit directorului acestui ziar şi căpitanului Cotache faptul. Le-a numit li se pare şi cafeneaua unde erou) da la gara Ploieşti a mincat palme : Gafe Soufiot.» D. Filipescu dă mai înteiu cea mai formală desminţire acestor calomnii, de oare-ce n’a schimbat nici o dată două vorbe cu d. San Marin pe care nu’l cunoaşte. D. Filipescu a constituit eri martori şi ’î-a Însărcinat se facă un a-pel la lealitatea acelor persoane, ce-rendu le se declare dacă recunosc sau ii n recunosc ca adevărate afirmările publicate eri în Telegraful la umbra numelor d-lor. In urma acestui demers, dd. Petre Stoicescu şi Căpitan Cotache au făcut următoarele declaraţiunî sub propria d-lor semnătură: Amice! EU nu am fericirea a cunoaşte nici pe d. San-Marin, nici pe d. Filipescu şi prin urmare de sine să înţelege, că nu puteam nuzi pe d. San-Marin zicând ceva, de oare ce nu ştiu cine este. Căpitan 1. M. Cvttnrlie. bucureşti, 17 Iunie 1886. Domnilor Sub-isrălilut am. onoare a ve declara cu desăvârşire inexacte aserţiunile domnului Fundeseu din « Telegraful» din IU Iunie {Sfii, in rea re mă priceşte pe mine şi niel-odată d. San-Marin, au s'a lăudat înaintea au-a. că ar fi insultat san pălmuit pe d. Filipescu. I’elre Stoicescu. D-lor .4 le.randru Catargiuşi I. Lahovari D. Filipescu a primit de la dd. loan La-liovary şi Al. Cu largi, următoarea scrisoare : Scumpul nostru prieten Ne ai însărcinat a cere d-lui Fun-descu satisfucţiune pentru insultele ce ’ţi adresat prin foaia «Telegraful». lată ne acum complecţi.... 0 femeie încântătoare şi trei curagioşl cavaleri contra unui laş tâlhar.... Nu ne mal trebue de cât se ne înţelegem cu frumosul domn care a fost arestat In locul acestui şnapan..... Staţi! cine-va se sue pe scara...Dacă ar fi el ? Se auzea în adevăr sgomotu! unor paşi şi îndată se auzi la uşe două lovituri sliiciose care anunţa un visitator nesigur câ va fi primit. Meriadec se ridica îndula, alergă de deschise şi se găsi faţă în faţă cu un om pe care îl recunoscu îndată. Fabreguette ghicise. Acest om era prietenul pe care judecătorul de instrucţie II pusese în libertatete în ajun şi pe care baronul T-a întâlnit pe bule-vardul Palatului. — Scuzaţi-mâ, domnule, — zise el foarte delicat; am venit să vă rog a mi acorda câte va momente........Dar văd că nu sunteţi singuri. — Intraţi domnule,—răspunse foarle complesant Meriadec. Nu sunt aci de cât persoane pe care d-v. l e cunoaşteţi., şi care vor fi cu atât mal vesele de a vă vedea cu cât vorbeam tocmai de d-v. — Dur'mi închipuesc ca nu m'a aş- teptaţi.... Nu cunoşteam nici numele nici adresa d-v, ele 'mi-au fost procurate de amicul meu d. de Malverne..... nagistratul care v'a chemat ca martor şi care n a putut a vă asculta. Ştiu câ vorbesc unui galant om şi nu esit a mă deseiila singur. Sunt oficer de cavalerie demisionai şi mă numesc Jacques de Saint-Briac. Mal am oare trebuinţă de a adăuga câ am venit a vă vorbi despre nenorocita afacere în care d-v. aţi fost amestecat din Întâmplare? — Şi care a fost rezultatul unei de-pl jrabile confusiunl. Ştim cu toţii cum să ne purtăm,asupra acestui punct, eQ, amicul meG Daubrac, internul de la Hotel-Dieu, d. de Fabreguette, artist picior, domnişoara Rose Verdiere... Şi ast-fel Meriadec dându-se la o parte îi numea pe toţi arătându-I cu gestul. Căpitanul II salută şi le zise : — Îmi pare foarte bine ca’i găsesc aci şi câ pot înainta d-lor a vă esplica scopul vizitei mele. Baronul li dete un scaun pe care Saint-Briac se aşeză şi Daubrac luă cuvântul : — Domnule, zise el foarte liber, ghicesc, şi pentru aceasta n’am mare merit. ca d-v. aţi venit pentru a Întreba pe Meriadec dacă vă va putea da oare cari informaţiuni asupra mizerabilului care a comis crima. Aţi sosit tocmai la timp. Meriadec ’l-a văzut. — Şi eu asemenea ’l-am văzut, zise Fabreguette. — Noi ne-am reunit aci pentru a ne înţelege. Ne-am jurat ca să găsim pe : asasin. Acum e vorba de a şti cum să 1 procedăm. Noi toemal vorbeam despre aceasta şi ne pare bine că aţi venit şi d-voasira. D-voastră aveţi contra acestui scelerat mult mal multă ură de cât j noi.Pe aceşti duoî domni şi pe mine el ne-a făcui să avem un rol ridicul şi odios. Domnişoare Verdiere ÎI datoreş-te destituirea părintelui său care a fost dat afara din păzitor al turnurilor. Dar d-v. domnule veţi avea a merge la curtea cu juraţi şi prin urmare trebue să ţineţi mult mal mult ca noi, ca acest om să fie dat în mâna judecătorului care a recunoscut inocenţa d-v. — ’M-ar plăcea mul bine să mă râs-bun alt-fel, zise Saint-Briac. — Da. înţeleg, aţi voi să evitaţi izbucnirea unul proces criminal unde d-v. poate aţi figura şi care ar putea compromite o femeie... dai sunt sigur că d-v. nu veţi avea proectul să i sdrobiţl capul îndată ce’l veţi vedea şi nu’I veţi face o mai multa onoare pro-puindu-I un duel. Trebue să fiţi liniştit şi să lăsaţi ca justiţia să'şi urmeze cursul! Şi de altminterea noi n'am a-juns încă acolo pentru câ încă nu 'l-am prins. Mtriadec şi Fabreguette 'l-au văzut, dar el ’l-au scăpat. E bine ca să ştiţi şi d-v. cum s'a întâmplat aceasta, şi Meriadec vă va istorisi. Ast-fel şi l'acu baronul, începând prin a doua vi si ta ce a lacul’o în turnurile de la Nolre-Dame. El spuse cum a găsit pe Saclia, ceea ce a făcut şi ce s'a petrecut la Morgue. (Va urma) www.dacoromanica.ro 3 P U B L I C I T A T i h ZIARULUI „KPOCA“ Tiritsiu 5.000 de foi ANUNCIURI SI RECLAME Anunciuri pe pagina IV, linia 30 bani Anunciuri şi reclame pe pagina 111 linia 2 lei. Ţesături de lână ordinară, adică: triveli-torl grosolane cu [ifr lung (pături, ţo-lurl); postavuri pentru vestminte grosolane zise «de Haltera» aba, zeghe, di-rniă); postav brut ; covoare de lână de tot felul, cu bucata sa(l cu metrul. Lucrări de pâslă ordinare, precum : tălpi, şoşoni cu sad fără tălpi, şi pălării de pâslă ordinare pentru usul ţîiranilcr şi al soldaţilor. Pânză nelnălbită foarte ordinară. Hârtie şi papetărie ordinară, adică : hârtie vînâtă sad all-fel, pentru împachetat, simpla sad cătrănită ; carton ordinar; Hârtfe cu praf de sticlă papier de eerre) hârtie cu nisip ti femeri şi altele asemenea Hârtie nedenumilâ în special. Lemne de construcţiune. Lucrări de lemn cu totul ordinare, precum : lucrări de dogar, de dulgher, şi strungar, grosolane, brute; lucrări de rotar şi alte lucrări de lemn numai dat ia rindea sad cioplii : lucrări comune de pletitori de coşuri de calinerie :toate acestea nici văpsite, nici lustruite(pafies an mordant), nici (lato rn lac, nici veriii sale, nici poliţe (polis , nici combinate cu alte materii. Lucrări de lemn ordinare, precum : lemne tăiate în fol pentru placagiu; parcheturl nemarchetate ; toate acestea brute. Lucrări de lemn fine, precum ; scule de menagid (mobile) , pacheturl marche-tate, jucării de copil, precum şi toate o-biectele arătate la cele două paragrafe precedente, văpsite, lustruite (passds au mordant), date cu lac, vernisate, poliţe (polii), chiar combinate cu metalurl comune, cu pcle ordinară, cu trestie, cu papură sad cu alte materii fibroase vegetale. Petroleu şi uled de şist, brute şi rallnate. TRIBUNALUL ILFOV SECŢIA I Afacerea d lor avocaţi '. E. Educe seu, Sătul ulescu-Nano veanu şi N. Lepădate seu inculpat) de delictul de ul-tratjiu comis contra unu) agent public in exerciţiul funcţiune} lui. Cetitorii noştril cunosc obiectul a-cestuî proces-corecţional. Parchetul Trib. Ilfov a dat Iu judecată pe d-nil avocaţi mai sus numiţi sub inculparea ca ar li ultragiat pe sergentul de oraş cu No. OS-i, Mind-că acesta a rupt un apel semnat de comitetul coaliţiuneî-unite către cetăţeni, de a protesta în contra Convenţiunei consulare dintre Germania şi România şi lipit, pe din năuntru, pe uşa Cameril avocaţilor. Tribunalul e compusdin d-nil: prim-preşedinte Macca şi membru de şedinţe Culoglu.—Fotoliul ministerului public e ocupat de d. prim-procuror Manolescu. Preveniţii sunt asistaţi între alţii de d-nil George Vernescu, Ion Laho-vary, Petre Grădişteanu şi alţi!, al căror nume s'a publicat deja. Se dă citire listei de martori. D. prim-procuror se opune la ascultarea acestor martori pentru motivul că faptul pentru cari compar preveniţii înaintea trib. de poliţie corecţio-nala, fiind constatat şi consemnat în-tr’un proces-verbai dresat de un membru al parchetului nu poate fi contestat prin o altă probă de cât aceia a Înscrierii In falş contra procesuluî-verbal dresat de d. procuror Andronescu. D. prim-procuror conchide cerând a nu se admite proba prin martori propusa de apărare. D. Ion Lahovary. Procesul acesta e In sine puţin important prin mica Însemnătate a faptului ee se impută onorabililor persoane cari sunt chemate la bara justiţiei. Dar teoria scoasă Înainte de d prim-procuror da un caracter special acestei afaceri prin în-frlngerea ce e de natura a aduce prin-cipielor primordiale în materie penala, când judecătorii Tribunalului ar consacra-o şi dînşii prin hotărlrea lor. Re-presentanţiî ministerului public, membrii ai organisaţil judecătoreşti cari singuri atârna de un şef ierarchic superior al puterii eseculive, ar putea în cabinetul lor sâ tnchee prucese-ver- bale cetăţenilor cari critică faptele guvernului şi Ti ibunulele i ar condemna fara sf- se mai asculte martorii şi tara să recurgă la alte mijloace de convin gere, care se găseşte robita n-l lei chiar de In început. Aceasta t. s i ar li o nenorocire a securităţii pulrice, şi ea e condamnată şi de doctrină şi de jurisprudenţâ. E un principiu sânt In materie penală ca cel ce instrue.şle o cauză nu ponte (i şi judecător în acelaş timp In aceiaş causa. O singură es-cepţiune se aduce la acest principiu In cas de flagrant delict de crimă (art. 31 c. p şi nu ue găsim in această specie. D. procuror Andronescu nu erea nici competent se instrumenteze In cazul de faţă şi instrumentând n'a dat procesului verbal încheiat de dânsul acel caracter care sS’l facă neatacabil altfel de cât pe calea falsului. I). procuror Andronescu n'a fost competent a încheia actul şi acesta e nu/ din lipsă de forme esenţiale. Eminentul apărător da citire multor pasage din Boitard, Fauslin Ilelie şi Daloz asupra acestei cestiunl. Probează In mod strălucit cum şi doctrina şi jurisprudenţâ sunt de acord In astă privinţă. Dar afară de aceasta In ce mod se poate considera ca un fapt sediţios a fişarea unul apel către cetăţeni de a-veni la o tnlrnnire publică ? Care sunt cuvintele de imperioasă necesitate In aceasta împrejurare ? Unde e flagrantul delict de crimă ? Şi nefiind nici una nici alta, cine are politica localului .trib. în toată incinta Iul? Primul preşedinte fără tndoialâ. Fosta prevenit prim-preşedintele despre aceasta. Sergentul v’a răspuns ca nu. De ce s'a.amestecat atunci parchetul a-co!o unde nu avea nici un rol. Liniştea publică n'a fost tulburată şi faptul de a lipi un atlş nu constitue nici crimă nici delict; deslid pe d. prim-procuror să-nu găsească un tecst de lege asupra aceasta. Şi apoi procesul-verbal, chiar In cazul de a fi fost lucheiat de un a-gent competent, el nu este Investit de formele legale. Negreşit, şi v6 rog sg fiţi liniştiţi şi ne vom Inscri şi In falş contra acestui proces-verbai, dar ţinem mal întâii! să se constate că parchetul In loc să se ocupe de acele afa ceri cari îngrijesc pe toată lumea, cum e crima Îngrozitoare ce s'a comis la Obor zilele acestea, se ocupă de fapte neînsemnate şi neprevăzute de lege. la adevăr faptul de a lipi or rupe un afiş e cel mult de competinţa unui reporter de gazeta, iar nu de atribuţia unul magistrat. E adevărat, continua d. Lahovary, ca găsesc un fapt delictuos tu acţiunea a-ceasla, delictul constă In ordinul dat de procuror sergentului de oraş de a rupe afişul din camera advocaţilor. El constitue un esces de putere In sarcina procurorului, cure a dat acest ordin. Aşa dar in baza principiului fundamental cu ori ce aci făcut de un ofiţer necompelent e nul, toi ust-fel trebue considerat şi procesul verbal al d-lui procuror. Afară de aceasta, chiar de ar fi fost competent n’a observat formele. Un proces verbal trebuia încheiat la faţa locului, iar nu In cabinetul procurorului; In faţa persoanelor prevenite şi a martorilor. Alta ecând scrin singur, alta 8 când concep în mod contradictoriii în faţa lurnel. Testis unus, testis nullus. Nu se poate susţine ca la ora 11 1/2 nu mal era alta lume în sala Tribunalului, dupe cum de asemenea e constant că procurorul şi-a încheiat pro-cesui-verbal In biuroul său, fără să citeze chiar pe preveniţi, cari ud făcut prea biue că n’afl venit fiind chemaţi de aprod, căci acest mod de chemare e ilegal. Şi apoi d-nil avocaţi preveniţi declură ca nu au fost chemaţi In nici un mod. Aşa dar şi formele n’ati fost păzite. Nu ne găsim dar, îrichee d. Lahovary, în faţa unul act despre care să se poată zice: Roma locuia est, causa finita. ii. Petre Grădişteanu, continuând In aceeaşi ordine de idei ca d. Ion Lahovary, complectează argumentele In privinţa necompetinţeUşi prin urmare a nulităţii procesuluî-verbal dresat de d. Andronescu. Voiu pune In vederea d-luî procuror paragrafele din Faustin Hâlie privitoare la forma proceselor-verbale. Citesc In gândul d-lul procuror ce voeşte să zică. Voesc să ’1 previn In cele ce are să răspundă.— D. Petre Grădişteanu citeşte tn F. Ilelie. 1). Prim-prwuror. N’am ediţia d-voastră. D. Grădişteanu. Mi pare destul de rău, dar vă o ţin la disposiţie pe a mea. Să presupui!! că procurorul ar fi fost competent a instrumenta, dar că formele actului nu sunt păzite. Ei bine, ne va întreba d. prim-procuror, ce prevede legea asupra efectelor lipsei a-cestor forme? F. Hoţie declară cate goric că actul e nul: a nprima formele este a altera actul. i) Prim-procuror AL ‘ seu. Cilii; mal la vale. I). Grădişteanu. Mal Li vale stă scris că Curtea de Casaţie a confirmat părerea lui F. Ilelie. Mişcare In public. Faustin Ilelie, d-le prim-procuror nu poate cade în contraziceri, nici se poate bănui una ca aceasta. Dar fiind-că se zice în acest proces-verbai că un agent al forţei publice a fost ultragiat, rog pe preşedinte să faca un interogatorii! formal sergentului cu No. 1584 asupra următoarelor cestiunl. 1. Din al al cui ordin a venit sergentul In localul Tribunalului. Sergentul răspunde că din ordinul primulul-procuror. 2. Dacă sergentul cu No. 681 s’a pre-sintat înaintea primului-preşedinle al Tribunalului. Preşedintele. Cum o să’i pul Întrebarea dacă s’a presintat în faţa mea ? I). Grădişteanu. Eu ştiu aceasta, dar nu vă pot întreba pe d-voastrâ. Sergentul răspunde că nu s'a presintat. I) Grădişteanu. Aceste Întrebări ’mi sunt de ajuns. Ministerul public refor-mându'şi In instanţă requisitoriul său ceru numai aplicarea art. 183 din c. p. Acest articol corespunde art. 224 din codul frances. Prin urmare In juris-prudenţa francesă trebue să căutăm ce se înţelege prin ofiţeri publici. D-sa dovedeşte cum agenţii şi apărătorii de poliţie nu pol II trecuţi In ordinul agenţilor publici, rând e vorba de art. 18:’. Daloz la No. 143 coprinde printre ofiţerii publici şi comisarii de poliţie, cari şi el nu pol li magistraţi de cât Iu caşul de ultragiu de la art. 224. Sunt sergenţi de oraş, ofiţeri publici la noi? Arâtaţi-mi textul de lege care dă a-cestora caracterul de agenţi ai forţei publice? şi pe lângă aceasta se mal cere ca agenţi) forţei publice să fie In eserciţiul funcţiune! lor. Sergentul zice că a primit ordin de primul-procuror. Dar are parchetul poliţia tribunalului ? Şi ce se copriudea In apelul ulişat ? Ce a sbârlit parchetul In acel afiş ? De ce s’a substituit Primului-Preşedinte ? E vre uu apel sediţios ? D. Grădişteanu citeşte apelul coali-ţiunei unite şi apoi adaogă. Ce? fiind-câ cetăţenii nu voiau să meargă la Berlin să caute pe judecători, pentru aceasta s’a sbârlit parchetul ? Unde sunt elementele art. 183? Pentru noi e o durere nu pentru că suntem acusaţi, căci o asemenea ucu-saţie ne onorează, dar suntem amărâţi a discuta cu tînărui nostru parchet. D. Prhn-Procuror. Fără a aluneca pe terenul pe care s'a pus d. Grădişteanu, vom discuta cesLiunea dc necompe-tinţa a procurorului şi de validitatea procesuluî-verbal. S'a zis ca procurorul nare competinţa de a instrumenta de cât In cas de flagrant delict de crima. Ast-fet dispune art. 39 din c. de pr. p. dar practica de toate zilele a parchetului vine de protestează contra ‘acestei interpretări. D. prim-procuror deschide o paren-tesă şi zice că parchetul e zilnic acusat că nu anchetează plângerile cei se a-dresează. Nu este adevărat aceasta, parchetul nu s'a refusat nici odată, dar adevărul este că nimeni nu i s’a presintat cu plângeri. Din Întreaga economie a lege! penale citind o cu atenţie resultă o altă teorie contrarie aceleia a apărării. Fauslin Ilelie, numeşte lipsa unul articol care să determine atribuţia procurorului In asta materie, o scăpare din vedere. Boitard e de aceeaşi părere. In Franţa esistă o circulară a ministrului de justiţie din 1862 care da procurorului dreptul d’a ancheta şi în caz de a nu fi flagrant delict. Apoi art. 46 din pr. penală dă drept ofiţerilor auxiliari aî procurorului de a încheia proeese-verbale. Prin urmare acest drept nu poate fi refusat ministerului public. Să vedem acum dacă după ce am probat (l) că procurorul era competent a instrumenta, procesul-verbal poate fi* atacat alt-fel de cât prin înscriere Iii falş.—Fauslin Ilelie la cap. XIII tratăză de aceste proeese-verbale şi le găseşte valabile când sunt încheiate agenţii l'orţiî publice in Umilele competinţeî for. I). Grrâtişteanu.Aceasta zicem şi noi; devediţl că procurorul era competent. Prim-procuror. Curtea de casaţie a făcut distincţielntreformeleesenţiale şi formele accesorii ale acestor proeese-verbale. Numai pe cele d'lntâiOle prescrie sub pedeapsă de nulitate. I). I '-* uitate re-mnrcahile conlra reumatismelor, Goalelor organelor maternităţii (nietrile, ovatrite, scurgeri ele. «i In scrofnle -au debilităţi con-titui,ionale ia copii. Se recomanda Incit cu succes conlra paralisiilor.boalede pele, sililis, Iioale nervoase, calare la plămâni Iu băutură dini r'un isvor de multă anali i trie ru Ehu.r bonnes. liotei şi case private p.-hlru locuinţă, restaurante, parcu de promenadă, musiea, dislraetiuni diverse, ziare, poştă, telegraf, l farmacie ele. fnformalium In d. dr. X. fîardflid în litt-i curcii, calea Victorii iS sau la d. dr. Ai. V. j G'oryescu in Câmpina. NIL După legea speciala transportul pe calea ferata este redus cu 80 0/0. in: imhiri.it ram vechi; si vi\ CI V1\I la Tr,asil- rj i'l Vili sinul de ţuica si vin de la d-ltu Isaia Lerescu din Slr. Episcopii, vis-n-vi? de grădină se vinde la Butelii ţuica de 10 aut, veritabilă garantată pe un leu butelia de jumătate oca dreaptă a Im Cuza şi vin veritabil de masa uşor şi curat pe -40 bani butelia. Hi; imiri.it tava ce 'i zice şi Băcanu din districtul I fov, la o poşte departe de Bucureşti, în întindere de aproape 700 pogoane. De la St. Gheorghe 1888 moşia Gressiu dludistr. Teleorman Lină Ruşi-Ue-Vede, în întindere de (500 pogoane. Doritorii se vor adresa In Bucureşti la propriatîirul Gr. Arion, Calea Ori vi la. No. 38. chiardeacum casad-luî V. Hiotl din Slr. Luterană T>, mobilate şi nemobilate având 22 camere, grajd de 10 cal, şopron de 6 trăsuri, 2 punniţc, l pul şi grădină cu 2 pavilioane. Doritorii se vor adresa la d-nu Proprietar Iu toate zilelede la orele 8 de diralfliiţâ până la cinci ,5) seară. Asemenea şi deu-rt-ndal de ia SC. Oheorgbe viitor moşia d-sale Copaciu din dis'rictul Vlaşca plasa Câlmşle. nc IVrmnilT de la 23 Aprilie, Casele liL I ll.Illill \ i din Strada Academiei No. 11 Compuse din 16 Camere, cu o curte spaţioasă tn care se alia grajdin şopron si de dependinţa. Aceste case mal afi şi o grădină importantă. A se adresa Strada Batiste No. 11. c,î-° *■» & DIN CRLEA VICTORIEI, G I. WEICH a naxit-at. in Palatul Eforiei Spitalelor Bulenardul Elisnbeta. Ba FU ROSEŢŢt AVOCAT Strada Romana No. 21. mmm. medical BUCUREŞTI 6.-STRADA VESTEI.-6 Secţia medicala 1, Hydrolherapia — 2. Electrizare — 3. Inthopedie— I. Gimnastică medicală—5. Orhal.iţl—6. Masaj iu sistematic—7. Ser-yiciulla domiciliu — 8. Consultalii medicale. Secţia higienica l Hac abur.................2.30 1 Hac de putină cu şi fără duşe . 2,— medicamente..............1.— t duşe rece sistematică cu hasin î.— BA! DE ABUR SI DE PUTINA Notă 1. Băile de abur sunt deschise în toate zilele de la 7 ore dimineaţa pînâ la 7 ore seara. — 2. Pentru danie Insă băile de abur, o-daLă pe săptămână Vinerea de la 7 ore dimineaţa piuă la 2 posl-meridiane. Preţurile la secţia medicală conform p r ospectulul._______Direcţiunea CATEL PIERDUT reni pe Strada Academiei un căţeluş de se.\ bărbătescu, păru negru subţire şi lustra!.. la picioare la bol. şi sprâncenile p%ru galben, la tâmplă puţin păr,sub gât şi sub burtă fără per. picioarele şi coada subţiri, trupu asemenea, gâlu lunguieţ, urechile netăiele, statura mică.Soiul Italie, numele Fitu.—Cine'l va li găsit, să'l aducă la Baron Barbu Bpllu, calea Victoriei No. t de la care va primi o foarte bună recompensă. 0 DOMNIŞOARA asfvawîi având ..Diploma de maturitate», să oferă a daleecţiuul, în vre-o familie pentru cursul primar saft secondar. In special pentru limba francesă, matematici şi ştiinţele fisico-naturale. A să adresa la redacţiunt. BULETIN METEOROLOGIC DIN II I C l It E S T I Hulei inul atmosferic de la ,9 Iunie ISSi; STAŢIUNI Baron) Temp, Vent. Bcruresci 753.7 15.fi SKS T.-Seve rin 754.1 20.0 WNW Balota 4 oTi.T 19.S* wsw Craiova 7'A. 7 19.fi \v Slatina 19.9 \v Giurgiu 751.8 18.4 w Constanta 751.4 18.9 NW Bulina 751.1 21.7 Galant?. 751.9 20.1 N N Braila 751.8 23.5 Roman laşi TI'.' 5 17.5 l 1 NNE 1 T. Starea 27 ploios 24 noros 22 » 24 ploios 24 p.nor 2ti acop. 21 noros 23 25 25 23 f.senin Directorii! institutului, St. Ttepites. Staif-a marei la Snlina uşoara la Constanta liniştita. ATELIER DE LEGATORIE (muche mrnwm, de la. Sf. Obeorghe s’a mutat din Cassa Filitis Strada Biserica Eni No. 1 în Cassa Biserici dintr’o zi tot Strada Biserica F.ni No. 10. EXPOSITIA AMAN ESTE DESCHISA IN TOATE ZILELE de la 10 ore d. — 6 ore seara Slr. Clenieti No. O PUBLICITATEA ZIARULUI „EPOCA N°. a, STRADA EPISCOPIEI, N°. 3 4 4 DE VENZVRE Locul din strada Dionisie No. 20 şi strada Crinului No. 5. Acest loc are faţa ore strada Dionisie 37 metri, pre strada Crinului -40 metrişi adâncime de 44 metri. Se vinde în total sau In loturi, de câte o a patra parte. Doritori se pot adresa la proprietarul lui, D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţi No. 2. AVOCAŢII C0\ST, 1IILLE DOCTOR IN DREPT aiiuuta ca si-a reluat ocupatiunile. Biroul, Ştirbei/- Vodă 6‘2. ALECU A. BALS AVOCAT Strada Dreapta No. 24 CROITORIA I. SINGER S a mutat din Calea Victoriei, casa Papa în Polului Eforiei spitalelor, Bulevardul Elisnbeta Sperăm că vom li onoraţi cu aceiaşi încredere ca pănă acum şi pentru care putem asigura pe onor. noastră Clientelă că ne vom da hale silinţele de a o servi ca si in trecut. Cu stimă Fii CHS et PIUSI.INOKIt SOCIETATEA DE NAVIGATiUNEM VAPOARE PE DUNĂRE I T 1 N E R A R I U Valabil de la 8 (20) Martie 1886, pana la alta dispositie NR. Orele dr pierit re mat jos arătate suni a se înţelege aproximativ şi se schimbă după circumstanţele timpului şi apt lor ; iu nici un cas insă Vapoarele nu vor pleca de la Staţiuni mai înainte de orele indicate în acest Itinerarifi. — Pornirea Vapoarelor de ta Staţiuni va avea loc după orologiurile Agenţilor. € l itsi;i,i, v .l P O A It E L O lt 1) E P O s !' A dela CURSE IN Orşova Sâm, 4 s. JOS Luni 4 s. Juol 4 s. de la Galaţi CURSE IN SUS Mar. 9 d. Joi 9 s. 5Am. 9 d. >1 Severii) Dum. 5 d. Mar. 5 d. Viu. 5 d. » Brăila » 10.25 )* )> 10.25 » ») 10.25 » » Brsa-Pala tica » 6.40 » » 0.40 »> » 6.40 » Gura-lalomiţel » 2.20 8. » 2.20 d. » 2.20 s. n Radujevaţ n 8 » n 8 » n 8 » » Hârşova » 3 )) )> 3 » » 3 I) » Calalat « 10.10 » » 10.10 » » 10.10 » » Cernavoda n 5.45 »» » 5.45 ii » 5.45 » V Vid in w 10.35 » » 10.35 » » 10.35 » 7) Ostrov fi 9.30 » » 9.30 » n 9.30 » )> Lompalanca » 12.40 » n 12.40 s. » 12.40 i> » Călăraşi oraş J) 7.30 w » 7.30 » » 7.30 n n Bahova r> 3.15 » » 3.15 » » 3.15 ii » Silistra »> 10.30 » n 10.30 » » 10.30 n n Recbet i> 3.30 » n 3.30 >i » 3.30 » I) Olteniţa Mer. 2 » Vin, 2 s. Dum. 2 n )> Corabia n 5.30 » » 5.30 » » 5.30 » n Turtucaia » 2.15 )) » 2.15 •> » 2.15 » » Nicopoli » 7 » n 7 » » 7 » tn GiurvuVSmArd GiurgiâtSmârd )■ » 5.30 » » 5.30 ii )) 5.30 » D Măgurele » 7.20 » » 7.20 i> » 7.20 » du la )•>> 10 n »> 10 » 10 » n Siştov >i 9.10 » » 9.10 » » 9.10 » » Husciuc » 1.30 >) ,i 11 » » 11 »> » Zi mnioca » 9.25 >1 » 9.25 » » 9.25 » )> Zimnicia n 4.45 » » 2.15 » » 2.15 » » Husciuc Luni 6 » Mur. 6 d. Sâm. 6 » » ţiiştov w 5.15 » » 2.45 .. )» 2.45 » » GiurgiOţSmîr.) 10 » » 10 » » 10 » » Măgurele » 7.40 » » 5.10 » » 5.10 » n Turtucaia )) 12.15 }> 12.15 s. .. 12.45 » » Nicopoli n 7.50 » » 5.20 •> » 5.20 )» » Olteniţa }> 12.30 » » 12.30 .1 » 12.30 » » Corabia » 9.40 » » 7.10 » » 7.10 » » Calăraş(oraş) )> 1 » )> t ii » 1 » » Bechel JoUl 12.25 S. » 9.55 i> f> 9.55 » » Silistra » 2.45 ii » 2.45 ii » 2.45 » » Rabova 12.40 » » 10.10 ». » 10.10 » » Ostrov ii .3.15 » D 3.15 » » 3.10 » » I.ompalanca » C » Sim 6 » Luni 6 »> » Cernavodă » 0 » » 0 » » 6 » » Vidin l> 8.45 »> » 8.45 ii » 8.45 » » Hîrsova » 8 » » 8 » » 8 >> )) Calafat » 9.15 » 9.15 .. » 9.15 » »» Gura Ia lom iţei i) 8.30 ii » 8.30 >i » 8.30 » *» Radujevaţ » 12.15 » » 12.15 » » 12.15 » în Braila Marţi dim. Juol dim. Dum. dim. » Brsa-Palanca » 2 >» » 2 » n 2 » Galaţi » n 1» )l » 1> tn Severi n )> 4.30 » 9> 4.30 » » 4.30 »> de la Severi ii Vin. 5 s. Dum.5 s Mar. 5 8. Cursurile VAPORULUI LOCAL între GALATI-TULCEA-ISMAIL: PORNIRE IN JOS: De la Galaţi Ia Tuleea Umilii, Marii, Joi şi Sâmbătă Soredim. Prima plecare de la Galaţi la Reni şi lsmail la 20 Martie (A-prile 1880). Galaţi, S (A 5) Martie i A 8 6’, PORNIRE ÎN SUS: Dela lsmail la Tuleea -Galaţi, Mereu rl, Vineri şi Duna. Sure dim. Prima plecare de ta lsmail şi Reni ia Galaţi la 21 Martie (2 Aprilie 1880). Inspectoratul agenţiilor. PRIMUL BIROU DE PLASEMENT Concesionat de guvern pentru institutoare, guvernante bone pentru copil şi cameriste alese. Pepnsiune cu preţuri moderate pentru doamne ce doresc a dobândi ocu-paţiune. ADELHEED BAIVDAU institutoare diplomata Calea Victorii 72. (In fata Palatului. CI JURE IUBIT L0C0M0BILE SI BATOSE, MASINE DE SECERAT ETC. M. LEYENDECKER Strada Casărmel G3 DEALU SPIREA) BL â, MPâJMT AVOCAT Str. Biserica Ieni No. 8 bis. din causa arendării pro-UfiGIUilJL prietăţil, se vând, O lo-comobila 10 cai putere şi o maşină de treierat din fabrica Ramson sistemul cel mai perfecţionat ambele în perfecta stare. Doritori le pot vedea la proprietatea Paşcani judeţul Ilfov, adresînduse la d. E. Reimer administratorul. MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE ROMANE Kuciirehti-Honmn l$ue*.ure*lî-V6rclorova STAŢIUNEA Arătarea Trenurilor Tr. ac.lTr. p. iTr. p. Tr. pl. Tr. ac noapte a. m. dim. dim. p. m. Bucureşti p. 11,00 8,40 7,30 6.30 4,40 Ploestl 12,17 10,39 9,10 8,04 6,05 BuzfeO 1,59 12,55 R.-Sărat 3,17 2,25 Focşani d. 4,16 3,48 Mârăşeştl 5,00 5,15 Adjud 6,01 s. 6,39 P.ăcăO 7,31 9,39 Roman sos. 8,45 11,11 dim. p. m. | STAŢIUNEA .Arătarea Trenurilor BUCURESCI-8IUR8IU |T. ful.(T. ac. |Tr. p. Honusn-Uucure*ti Roman plec. Bacăo Adjud Mărâşeştl j Focşani R.-Sărat BuzSO Ploeştl Bucur. sos. noap. 8.26 9.20 10.45 11.18 11.52 12.39 1.46 3.33 5.00 p. m. 12.30 1,40 3^2 4,34 p. m. 1,18 3,39 5,15 seara p. m. 10,17 11,50 noap. p. m. 5,45 7,20 10.29 11.30 12.59 2,29 4,03 8,- 9,35 săra Tergovi-1 -Titu a. m. ;p. m. Târgoviste p 6.40 li Titu sos. 7,50 1 6,30 p.m. seara dim. 1 Bucurcsci p. 4,05 8,00 8,00 Ciocănescl — — 8,41 Titu 5.07 9,00 9.26 Pi lesei 6,24 10,16 11,14 Slatina 8,081 11,56 1,25 Craiova 9,30 1.18 3,37 Filiasl 10,17 2,04 4,52 T.-Severi n 12,05 • 3,52 7,20 Vârcior.sos. Ti,27 . 4,21 8,00 Vârcloro va-lîueure*iti seara noap.) dim. VSrcior. pl. 3,42 12,57 8,00 T.-Severi n 4,08 1,19, 8.40 T’ii iaşi 6,08 3,07 11,08 Craiova 6.55 3.53 12,30 Slatina 8.17 5.12 2,27 Piteşti 10,12 6,:a 5,15 Titu 11,13 8,00 7.05 Ciocăneşti — - 7,49 Bucureşti s. 12,35 9,10 8,30 a.m. a.m. seara Titu-TOrgovlste | a. m. seara Titu pl. 1 M-6 : 9,15 Tărgovişte s 1 11,05 i 10,80 GALATi-MARASESTI-NI ARASESTI-GALATI STAŢIUNEA J Arătarea trenurilor T. ful.j T. p. 1 Tr. p. dim. a. m. p. m. Bucureşti p. 5,40 6,40 5,30 Filaret — 7,10 6,00 Giurgiu — 8,55 7,40 Smârda sos. 7,10 9,00 — GIURGiU-BUCURESCI p. m. a. m. p. m. Smârda pl. 2,25 10,00 Cdurgiu 10,05 8,30 i Filaret — 12.(5 10,28 Bucur. sos. 3,52 12,25 10,42 ltomau-Ia«i | dim. p. m. Roman pl. 9,51 4,47 ; Păşcanî 10,51 4,15 T.-Frumos 1,53 8,24 Iaşi. sos. 1,50 9,52 Iasi-Iloman p. m. dim. Iaşi pla 4,08 6,52 T.-Frumos 5,25 8,35 Păşcanî 7,17 j 10,01 Roman sos. 7,53 ! 11,0*4 STAŢIUNEA Arătarea trenurilor Tr.ac.'Tr. m.jTr. p. I*loesti-Slauic*SIauic-Ploesti STAŢJUNE1 Arătarea trenurilor Galaţi pl. Tecuci ă Mărăşeştl 10,40 11,08 noap.! 11,40] 4,16; 4,51 a. m. 7,45 11,14 11,45 Mârăşeştl pl TecuciO Galaţi dim.inoap. 5,251 11,35 5,50' 11,34 1 4.35 p.m. 4.49 ; 5,45 ' 8.50 j Ad juil-T orgul-Ocua Adjud pl. T.-Ocna sos. T.-Ocna p. Adjud sos. p. ni. 4,15 6,10 9,45 11,35 dim. 6,10 8,05 8,20 10,00 Corist anlu-Cornavoda Constanţa p Cernavodă s Cernavodâp Constanţa ; p. m. 3,00 : 4.45 6.50 8,53 dim. 9,00 11, iO 1,50 4,24 Tr. fl.jTr. ac.jTr. p. Ploescl pi. Slănicu sos. a. m. | 10,45 12,40} Slănic pl. Ploeştl sos. p. m. 5, 6,50 TECUCIUBERLAD-BERLAD-TECUCIU TecuciQ pl. Bârlad sos. a. m. 6,15 8,00 Bârlad pl. TecuciO sos. a. m. 8,40 10,40 lasi-Ungheni-Ungheni-Iasi laşi pl. L'ngbcnl s. p. m. 3,25 3,49 a. m. 11,50 1,21 Ungheni pl. laşi sos. | p. m. MS 1 3,32 , p. m. 4,40 1 6,12 PLOESTI- PREDEAL-PREDEAL-PLOESCI Piocştl pi. Câmpina Predeal sos. seara dim. dim. 6,15 9,38 8,19 7,14 10,42 9,20 9,10 12,35 11,08 Predeal pi. Siuaia Ploeştl sos. p. m. 7,45 938 10,09 p. m. 4,51 6,29 7,25 dim. 7,45 9,18 10,09 VERESCi B0T0SAWI-CAWP1HA-D0FTANA STAŢIUNEI Arăt. Ţren. Tr.ac.j p.am. Verescl pl. Botoşani s. Botoşani pl. Verescl s. p. m. 2.08 2,03 5.21 7.21 p. m. 9,49 11,42 3,15 1,55 Câmpina p. Doflana s. Doftana p. Câmpina p. a. m. 11,20 11,00 p. m. 5,50 6,08 Galaţi-Bazeu-IJuzea-Galn ti Galaţi ol. Brăila BuzâO sos. noap. 9,40 11,01 1,20 8,40 10,02 12,53 Buzăfi pi. Brăila Galaţi sos. 4.30: 12,55 5.03; 3,11 6,15 4,55 PASCAMI-SUCEAVA-SUCEAVA-PASCANI Păşcanî pl. Vereşcl Suceava Suceava pl Veresc'. Păşcanî sos dim. sera 10,40 7,15 12,08 9,17 12,23 10,09 1 5,00 5,40 6,54 7,51 1 6,41 9,15 Buouresoi. — TypogrnDa «Le Peuple Roumam», strana Episcopiei No. 3. www.dacoromanica.ro