ANUL I No. 170. ^ DOUA EPITIUNF MERCUR! 18 IUNIE 1886 Grigore G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTE: In ţară 1 an 40 lei, 6luni 20 lei. 3 luni 10 le' In străinătate 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei REDACŢIA No. 3.—Piaţa. Episcopiei.—No. 3. N. Gr. FILIPESCU Proprietar A N U N C I U R I: anunciurl pe pagina a patra linia 30 bani, anunciurl şi reclame pe pag. III 2 lei linia. ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO BANI ISriJIVrEFUJL APARE IN TOATE ZILELE IO BANI NUMERUL nmm mwm co\sil\re Amainmlal va vom publica în capul ziarului nostru numele. loto roi- deputaţilor si senatorilor care vor li votai comciitiiiucu consulara. I llml ca votarea eonvenliimii a Cost nmanula la toamna, piiltli-cam ud numele acelora cart» s’an pronunţat culcjforlc, l*lv\-I IU aceasta coiivcnliunc, st în cap punem pe miniştrii care sunt autorii neeslei eonvenltun!. lata dar râte-u niiine ce recomandam e!i lot dinadinsul ale gaturilor: Ion Itrntlanu \l l’erlclilde 1). Sturza I’.Uţţ. Stil (eseu A Stolojsm den. Al An^liclcscn Itadu îlihai \acu Costlnescu l'.m Porumbarii Papadopol Calimal, Ion Campineanu VHacros Gen. FuUnu Itr. Rimiiiccnun C. Sloicesen II. Conica 1). Urzica Am dat aci numai câte va nume de care suntem absolut siguri V-Icgaloril dar se nu se lase se fie înşelaţi (le mandatarii lor, care de când s'a retras convcntiiinea au început totî se spuc ea sunt contra convenţiei. Se se bage de seama ea in secţiuni, majoritatea Camcrll s’n rostit PliXI RC. ÎNCHIDEREA CARIERILOR Sesiunea corpurilor legiuitoare s’a Închis printr’un Mesagiu care va da o idee esactă de starea de decădere morală In care au ajuns guvernanţii noştri. Acelaşi guvern care Joi a crezut de cuviinţă a aduce înaintea Adunărel o convenţiune semnată de dânsul şi d.i un guvern strein, şi a stăruit din toate puterile ca acest act internaţional şefie votat de Parlament, a doua zi, Vineri, vine se propună amânarea discuţiunei, până va obţine de la puterea cu care contractase nişte es-plicaţiunl asupra unor stipulaţiunl şi Duminecă închide sesiunea prin următorul Mesagiu : Domnilor Senatori, Domnilor Deput&tl, «Interesele economice ale ţdrel şi necesitatea do u asigura comerciulul austru «raporturi sigure cu cele-l'altu SI,alo cu «cari nu aveam convenţiunl încheiate, afi «impus guvernului Meri datoria s&prelun-«gească această sesiune peste marginele «obicinuite ale sesiunilor parlamentare. «Stăruinţa şi zelul cu care aţi răspuns «la apelul guvernului, pentru a îndestula «trebuinţele ţârei, aO făcut ea această se-«siuue să fie una din cele mal fecunde tn j «lucrări folositoare şi de mare Jnscmnă-«tate pentru desvoltarea prosperitâţel na-«ţionale. «KG vă mulţumesc şi ţara vă va (1 recu-« noscăloare. «De şi mal sunt tncă legi şi lucrări irn-«portante cari adastă cousecraţiunea Cor-«puri lor Legiuitoare, in faţa tnsă a timpu-«lul prea inaintat şi a intereselor agricole «cari reclamă aiurea presinţa iie-câruia «din D-voaslră, am crezut că această se-«siuue nu se putea prelungi mal departe, «fără ca însăşi interesele D-voastrâ porii-oculare să nu rămână tn suferinţă. «De altmintrelea d-voaslră aţi avut grija «de a pune guvernul In posiţiune să poată «asigura în mod provisorifi relaţiele co-«merciale cu Statele cu cari avem nego-i a a zis d. Mârzescu adresfndu-se căin* guvern — fiind cfi me-Sţi dât o probă puternică despre Incapacitatea si ffpsa inteligenţă cit care trataţi. încheiatj si iscăliţi conrenţinnefe intemaţiai.nle ca statele străine «Nu mal departe de cât crin ce s';m petrecut cri în Camera deputaţilor mc îndrituesc să vă ţin acest Timbngîa. «Cum, domnilor ? Un guvern negociază şi tratează o convenţiune internaţională de o natură oare care cu una din Puterile cele mari, si se încheie iscâlindu-se acea convenţiune, ceea-ce probează că ambele State afl picat de acord asupra tuturor clauzelor şi Înţeleg în arelaş mod diversele articule din ca re se compun pacea convenţiune... «Şi fiind ca după Constituţiunea ţ•,-rel trehue sg fie adusa acea Conven-ţiune ca sg dobândească aprobarea Corpurilor legiuitoare, după ce se a-runcă o nelinişte înfricoşată, o panică în toată ţara, acel guvern care a consimţit şi iscălit Convenţiunea. dr o dat;! vine şi zice; Staţi! Xn discutaţi iacă,căci s’a ivit o foarte mare neînţelegere u-snpra interpretări i at este) , meenţium pe care capacitatea şi inteligenţa mea a încheia t’o şi iscălit’o '. O voce. Această Tiscuţiune este a-suprn proectuluî dr lege '! D. Preşedinte Ghica. V’aţI abătut din cestiune. D. Mârzescu. Trebue sa motivez,dnd vine să ceară guvernul de la mine un vot de '«credere a priori, căcî această lege este un vot de Încredere a priori, trebue să motivez pentru ce refuz să’i daO acest vot de Încredere. D /*;eşedinie Ghica. Nu vr mai In cercaţi se obţineţi un vot de încredere de la d. Mârzescu. I). Stătescn ministru de justiţie. Nu nvem nici pretenţiunca. D. Mârzescu. ştiu că nu aveţi nevoe şi nici puteţi avea pretenţiunea ca tocmai efl sevă daQ acest vot de încredere. Şi cu toate aceste, îmi este permis, am chiar dr piui se ve iau actele ministeriale si! le critic şi Jiu puntul de vedere Constituţional şi din puntul de vedere de capacitate' şi inteUginta guvernamentală . Si vine domnilor, o repet, guvernul ţărei, guvernul Mu estaţel sale Regele Carol de declară In faţa Parlamentului Român < •) s'a produs o marţ- neînţelegere, « enorma Confuză n ■ In moda! dr Interpretare al acestei convenţiaui, şi dar am i i :ut cu cale sP me adrese:, ,-u, guvern român, eu care d> ja mr ara (înt eon •slintlnientiil meu, şi am cel puţin presumpţiunea că stlCi şi am conştiinţa pe ce nu-am dat consimt halatul., si rine guvernul român de declară în plin Parlament că s’a adi esut la partea n a /altă contractantă ca $<} cază dacă şi dânsa înţelege această convenţiune consulară tot uşa cum o înţelege,.. E. Ferichidi mini stric justiţiei. Nu a zis aşa guvernul. Nu răstălmăciţi cuvintele guvernului. I). preşedinte /). Ghica. Vedeţi cât este de greşită procedarea d voastra. d. Mîrzescu. când discutaţi o cestiune care nu este In ordinea zilei. O. G Mirzesai. I) Preşedinte, când vine guvernul şi ml cere mie. repre-«entafiunenaţională, autorizarea ca se Trateze cu stălele Europene, eonven | ţiuni comerciale în mod provizoriii, eO ; sunt îndrept să'j examinez cum ştie el se negocieze şi se trateze punându'şi :scâbtura pe actple internaţionale. Din nenorocire exista un precedent ea Cel întâmplat cri în Cameră care strigă şi va striga merefl contra guvernului, căci întreb : cum se face ca tocmai, el, guvern, să nu ştie cum să interprete un act. să nu fie sigur pe interpretarea unul act pe care l’a tncheat el singur, şi se întrebe pe partea cea-la'.ia contractantă dacă Înţelege şi densa, intei^retează şi densa convenţiu-nea cum o interpretează el, guvern român, sad cum o interpretează minoritatea Camerei I» giuitoare şi opiniu-nea publica alarmată I ! !... Prin urmare, faţă su acest eveniment -rtr niu întâmplători In Camera surora ce alta pot zice ed, de nu ca a-cest eveniment este pentru mine o proba vie de lipsă de inteligenţa, de lipsă de capacitate... (protestaţiuni din partea unor membrii din majoritate.) N’aveţt drept sp protestaţi, cuvântul de necapacitate, de lipsă de inteligenţă II pot aplica unui guvern care n'are încrederea mea si care a făcut o asemenea declarare In Camera suroră fără ca d-v. membrii al majorităţii să puteţi a'ml reproşa că lufrtng cuviinţele par lamentare. Cum se vede d. Mîrzescu a fost scurt, cuprinzător «i a vorbit pc înţelesul tuLuror. Diploma aceasta de capacitate ÎI mal lipsea guvernului spre a redobândi Încrederea majorităţei senatoriale. CRONICA IMostixniadLele săptămâni ! Domnu Andronescu Grigore, oacheşul procuror dupe lângă tribunalul Ilfov, a bine voit a scoate la lumina un document judiciar şi lot de o dala literar menit a ne dovădi că inteligenţa d sale c mai mărginită de cât toate coastele ţârilor din lume. Spre a constata că mal mulţi avocaţi aâ lipit în camera lor de, chibzuire de la tribunal, un manifest al oposiţiel, tânărul Front in al prefecturei poliţiei a înclinat un proces-verbal din care culeg următoarele cuvinte : «... cam pe la orele 11 şi 12 am auzit un mare sgomot în sala paşilor perduţi !» Ce o fi această sală ? Mister ! Care a-tiume pasă s'a rătăcit pe acolo ? Fu-l.il paşă al Rusciucului. lanco-paşa, Evghenie paşa se fie ? Nu se ştie, şi l« ga-ţiunea imperiului otoman m'a încredinţat că ri’a dispărut până acum mc! un paşa care sp. se 11 refugiat în camera de chibzuire a avocaţilor, lăsând —drept amintire — numele săd acestei odăi. Im! vine mar lesne de crezut că o-daea în cestiune a primit noua denu- mire de sala paşilor perduţi. de când procurorul s’a repezit Intr’Insa ca un adevărat paşa care.'şî ar ti perdut minţile. D-sa. luând înfăţişarea şi glasul răposatului artist dramatic Pascaly când zicea tn Curierul de Lgon : «Moarte şi damnaţiune domnule comite !.. •> â ' rupt cu propria sa mână de procuror acest apel al oposiţiei, dupe ce a rostit către bucăţica de hârtie tnţcestiune , cuvintele sacramentale: «In numele I legei, le rup dupe acest perete !» Acum, nu mal are nimeni dreptul să se plîngă contra proredărei procurorului de oare-ce el a declarat că procedează ast-fel în numele legei. Forma a fost păzită şi va fi negreşit adoptată ca tipic şi de d. Moruzi. Spre pilda, dacă mâine, poimâne, prefectul poliţiei va avea gust sP pue sp mi se ia măsura spinărei cu un reteveifi spre a se încredinţa dacă am un metru 73 centimetre înalţtme sau un metru 75. negreşiteâ agentul însărcinat cu aceasta operaţie, 'mi va spune ca exordid : «In numele legei, îţi aplic douP-zeci şi cinci la spele!» Mie 'tul va veni greu sp nu recunosc greutatea unui argument care se reazemă nu numai pe spinarea mea, dar şi pe numele legei I Fiind-că, mulţumii d-lul Andronescu, nu e la ordinea zilei de cât vorba de odăi, trebue sP recunoaştem că Camera unde s'a rostogolit d. I. Rralianu tn aceste din urmă zile, semăna curat a camera unui bolnav şi fiind-câ s’a Închis, crez ca ur trebui deschisă spre a se primeni aerul dinlr'ănsa. Inlr'adevPr, tn toate colţurile nu auzeai de cât următoarele cuvinte : Se duce Rrătianu ! Câte zile'I mal dai?» întocmai parca ar fi fost vorba de-un bătrân gata a’şl da sfârşitul, pe câini doctorul ascultă ou urechia bătăile ini-inol sale. Fie caru din copii d-lui Brătianu din parlament, făcând socoteli care mal de care mai fantastice, am luat hotărîrea sP cer infoimaţium positive de la d, Ca radu. îndată ce am ajuns acolo, am lăsat sP înţeleagă pe Bleichroderul d-lui preşedinte al consiliului că aş dori sP ştiu dacă înlr'udevCr s’a sfârşit domnia virtuţei şi a vizirului. Abia însă rostisem cuvintele: «Spune drept, cât îi mal dai lui Brătianu,» şi d. Carada îmi rPs-pun.se scurl şi cuprinzător : lui milion ! Ma\ INFORMATION! O ştire din cele rnaî grave s’a răspândit azi prin cercurile politice. D. Btisch, ministrul Germaniei, n primit de la guvernul seu o notă pe careu îmmânat’o imediat guvernului român. Imediat s'a şi Întrunit consiliul miniştrilor. Această notă ar fi presinlând cea mai mare gravitate şi ministerul ar fi şi demisionat. Se zice că dupe aceasta regele, ar fi chemat pe prinţul Dim. Ghika, cu care a avut o lungă Întrevedere. Dăm această ştire sub toată re-serva. * Comitetul central al partidului guvernamental zice România Liberă, a dec s facerea unei serii de întruniri prin deosebite oraşe, ca se con-tra-balanţeze progresele oposiţhinii. n Îndată dupe sosirea d-lui Hitrovo, noul ministru al Rusiei în Bucureşti, sc vor Începe tratările pentru încheierea unei convenţii cu Rusia. * D. loan Bâlăceanu, ministrul nostru la Constantinopol, e aşteptat Duminică în Capitală. # Monitorul oficial, pentru azi a n-părut de doue ori. Această apari-ţiune extrao-rdinară se datoreşte promulgând legei prin care se autoriză guvernul a încheia conven-ţiuni comerciale provisoriî. PARTEA EXTERIOARA Prinţul Alcvaiwlru. — Berlin. 2i iunie.—Europaisrhe Corresoondenz da ştirea de mal la vale şi declară că ga-rantează pentru absoluta ei exactitate: «Prinţul Alexandru al Bulgariei va fi şters şi din lista militară prusiană, precum şi din cea de avansare. Aceasta măsura s'a luat spre a satisface pe Rusia. Unii vor zice, că şi alţi suverani streini nu sunt în lista militară, dar el rămân în avansare, pe când prinţul Bulgariei . re să fie cu lotul şters. S’ar putea zice multe despre (iermania. care cedează pentru mânii ti ere a păcii.» Aceasta ştire nu poate afla creza-mînt la noi, până ce nu va fi confirmata dintr’o altă parte autorizată. —x—> Turcia. -Constantinopol, 26 Iunie. — Poarta a cerut lămuriri de la guvernul bulgar asupra disposiţiunii luată de acesta cu privire la perceperea unei taxe vamale de opt la sută ia graniţa lurco-rumeliotâ. Constantinopol, 20 Iunie. — Emigrarea musulmanilor din diferite districte aie Rumeliel orientale creşte tot mal tare în timpul din urmă. La lucrările de fortificare de la A-drianopol se lucrează cu mare energie; nu numai că se repară Întăririle existenţei, ci se construeşte şi un noii post detaşat la o distanţă mai bine de un ceas departe de oraş. Marele vizir Kiamil-paşa şi ministrul de externe Said-paşa au fost decoraţi de prinţul Muntenegrului cu marele cordon al ordinului Danilo. . —x— Hoinituift *î Bulgarln.—So/ia.20 iunie. Ştirea despre întreruperea lucrărilor de regulare a graniţei româno-bulgare, în urma nemnlţumirii delegaţilor bulgari, nu se confirmă; din contra, delegaţii ambelor părţi îşi continuă lucrările la faţa locului. In timpul din urmă ad apărut aici numerease broşure revoluţionare şi anarhiste Una din ele poartă titlul : «Turcomania, sau politică prinţului A-lexaadru;»* alta » Un ţăran către fraţii săi ţărani » —x— Bavnrlft.—Mânchen^ 20 Iunie. — in privinţa regelui Ludovic II, s'ail mai făcut consiliului de stat următoarele comunicări: Regele era din naştere predispus la alienaţiune mintală; tot d’a-una era agitat temător. In cele din urmă nu mai putea suferi să primească prinţi şi persoane înalte. In marele săd entusiasm pentru literatura germană regele declama adese-orî pasaje din Goethe şi Schiiler, pe când i se vorbea de politică. Pe nesimţite regele a devenit un mi-santrop. In castelul Berg a pus si! i se zidească o capelă, ca să poată visita singur serviciul divin. Regele era agitat săptămâni de zile Înainte de a se duce la Mfinchen şi înainte de a se da vre-o masa la Curte. Cu aceste oea-siur.1 regele trebuia ferit de privirile mosaflrilor, punându-se fiori, etc. între dânsul şi ol şi musica trebuia să cânte tare. E curios, că pentru scurt timp regele a arătat în scrisori o simpatie exagerata pentru doctorii Ziegler şi Miiller. Ştallmaitrul Hornig povesteşte, că regele aranja serbări tn pădure cu cel-l'alţi oameni din grajduri. Apoi au încetat şi acestea. Cu toate astea se Întâmpla, că vizitii erau siliţi să şadă încolăciţi în camera turcească, bând şerbet şi fumând cu ciubucul, iar în pădure se culcaă pe piei (blânl) şi beau meth din coarne mari dupe vechiul o-biceiă german. In timpul din urma se ferea de oamenii culţi, facându'şi de lucru numai cu servitorii; eşea In trăsură în costumul lui Ludovic XIV cu coroana în cap şi cu sceptrul în mână. Doctorul Ziegler, căruia regele 'i-a o-ferit Înscris dreptul de a'i zice Tu, a fost acuzat cu toate astea că ar fi ofensat pe regele printr'o privire necuviincioasă. —x llalla.—Roma, 25 Iunie. — Disolva-rea ligei lucrătorilor socialişti din Milano s'a făcut, pentru ca autoritatea a-fiase că s'au fost proectat turburâri pentru toamna viitoare din partea a 150 de asociaţiuni. Li şase membrii arestaţi ai ligei s'au făcut perchiziţiuui şi s'a găsit material foarte agravant. S au mai arestat mulţi membrii ai altor a-sociaţiuni; se vorbeşte de 600 arestări, x— Serbia. Belgrad,25Iunie. In Dra-gacevo a lost o Incăerare sângeroasa între jandarmi şi ttlhari; s au prins trei bandiţi, dar se zice că au fost ucişi mai mulţi jandarmi. In Manoilovatz tllharii au atacat pe un birlaş avut, cu numele RisticI, cu care ocasiune s’a Încins o tuplă crîncenâ între locuitori şi bandiţi. Preotul Velco Spasici din Zagredatz a fost jefuit şi omorlt; se zice că’I s’aii furat 700 galbeni. Tllharii ar fi Bulgari, avend de căpitan pe un emigrant sârb. J —In urma atâtor tîlhării p^poraţia e cu-j prinsă de mare groază. —x— Rusia si Y\ivcU\.~-Londra2k Iunie. POIŢA ZIARULUI «EPOCA» 28 JQRTUTif OU BOISGOBEV VELULALBASTRU (Urmare) — Ei bine, acesta vă va întovărăşi. Şi daca, cum bănuesc el a fost amestecat In drama din turnuri... Daubrac nu termina fraza sa şi eacă că trăsura se opri înaintea unei mici porţi ce era aşezata lntr’un zid lung. — Am sosit domnişoară — zise internul. — Locuinţa celui din urmă din baronii de Meriadec nu pn-a arc mari aparenţe pe din afară, dar veţi greşi când veţi judeca dupe aparenţă. Aide, vă rog, să intram. Poarta nu era încuiată ; şi n’avu de cât să apese clanţa, pentru ca se intre domnişoara Verdiere, pe care o urmă, într’o curte pătrata înconjurată de trei apartamente cu câte un elogiu. Aceste case nu erau nuoi.şi trebue se fi fost mult timp nelocuite, pentru că zidurile erau acoperite de vegeta ţi trai părăsite şi iarba crescuse printre pa-vagiu! din curte. — Iatâ pavilionul pe care ’1 veţi o-cupa. domnişoară. - zise Daubrac, a-ratând cu degetul aripa stângă a acestei modeste locuinţe. Meriadec loeueşte în faţă şi veţi fi separată de el-prin zidirea din fund, unde nimenea nu lo- cueşte. Meriadec nici n’a mobil t acea casa {rina acum. Mi se pare curios ca d-v. dispuneţi de casa sa ca de a d-v. — Tot rfst-fel ca şi cum ur fi a mea. | Veţi vedea. Şi el strigă cu o voce tare : — Meriadec! Indata o fereastră se deschide la dreapta şi baronul se arata îmbrăcat lritr'un fel de suman de lână groasă, care nu era alt lucru de cât o manta adusă de el dintr'uu voiagiu din Al-giria şi Oind-cfi el ridicase capişonul acestei curioase haine, Rose Verdiere nu ’) cunoscu la început; dar el o recunoscu la prima aruncătură de ochiu, pentru ca dulcea fisionomie a înge-gerului clopotniţei apărea în plină lumină. Meriadec lăsa să 'I scape o escla-maţit de mirare şi de bucurie, părăsi îndata fereastra şi fugi la scară. — Ce o să ’i spui Dumnezeule 1 — murmură tânăra copilă. Nimic, — răspunse internul râzând - voiu vorbi eu pentru d v. Şi el vorbi foarte bine, fără frase şi fără precauţiunî oratorice. Ei esplicâ pe scurl. şi limpede siluaţiunea Iui Meriadec, care se grăbise a se coborâ în curte şi care 11 asculta plin de bucurie. Rose, asigurata de buna primire a baronului, începu să se scuzeze pentru că a venit se ceară ospitalitate unui becher, dupe cum pelerinii cereau o dată la poarta mănăstirilor. Meriadec nu ’i lăsă timp de a ’şi termina exordiul. El Întrerupse pentru a ’i mulţumi de plăcerea ce 'l-a făcut, consimţind a sta sub acoperământul lui şi se confundă în protestări de devotament cari păreaă netrebuincioase, de oare ce espresiuuea figurel sale spunea destul. Era atât de vesel şi a-lât de mişcat în cât nu 6e poate es-prima. Internul, care nu ’şî perdea nici o data capul, le veni la amândoi în ajutor. El propuse Rosei Verdiere să visi-teze casa pe care avea s’o locuiască şi în acelaşi* timp întrebă pe amicul său daca pavilionul din stânga este gala ca să primească pe tânăra fată. — Cu totul gata,—respunse esce-ienlul baron. — Am aşezat acolo un copil, dur tu ştii ca am acolo trei camere din cari două sunt goale. — Un copil! strigă internul. — MC îndoiam. ’L-aI luat In serviciul tăă ? — Iţi voiţi esplica cum şi pentru ce ‘l-am luat... Mevel aproba sunt sigur... Domnişoara asemenea mă va aproba. <—Nu 'mimai esplica nimic.... ştiu de unde e copilul.... — ’l-am spus eu d-lui Daubrac că Taţi găsit pe galeria care uneşte cele două turnuri ale Notre-Damuluî, — zise Rose. — Şi eQ, — reluă Daubrac, — am ghicit că muma sa este care 'şl-a sdro-bil capul pe pavagiul pieţei. Bine ai făcut că ’i-ai dat apăpost acestei păsărele oropsile, dar nu vq fi a| teu pentru tot d auna. — II voM ţine cel puţin până când voiu descoperi pe asasinul acestei nenorocite. — De sigur că acest asasin nu este domnul care a fost arestat. Se răspândise sgomotul. ieri seară, ca chiar i s’a dat drumul, — Nu e el, sunt sigur.... cunosc pe adevăratul culpabil... ’L-am văzut.... la Morgue, unde a avut cutezanţa să intre pentru a contempla cadavrul femei sale. — Cum ! al femei sale'? — Da, acest mizerabil este bărbatul moartei şi tatăl copilului care 'l-am a-dus la mine. — De unde ştii aceasta? — Copilul ’l-a recunoscut ld Morgue şi 'mi-a spus toata istoria. El şi părinţii săi sunt Ruşi. El sosise în acea dimineaţa chiar, însoţit de mama sa, la Paris. Tatăl îi aştepta, ferm hotărâta se scăpa de ei. — Şi el a reuşit. Dar justiţia nu va avea greutatea a ’l găsi. Tu ai înştiinţat-o sunt sigur. — Nu. Nu 'mi-ain putut procura nici o lămurire mai precisă. Copilul nu cunoaşte numele familiei sale. El nu ştie mai mult de cât ca tatăl său se numeşte Paul Constantinowitch ; muma sa Xeriia Iwanownna şi el Sacha, a-dică Alexandru. — Foarte curios lucru...ar fi amu- zant să ne punem să caulam noi pe a-cest mizerabil ce ’şi-a omorât soţia. — La aceasta m’arn gândit şi eu şi dacă n’aî fi venit astă dimineaţa, aş fl venit eu la tine ca să "ţi propun a ’mi da ajutor în această întreprindere. Deja am recrutat un ajutor,pe Jean Fa-breguette. — Acesta parcă nu e serios. — Mai mult de cât crezi. Ai să vezi. In acest moment este aci, şi când tu m'aî chemat, noi ţineam un consiliu. Dar uităm că domnişoara Verdiere este expusa la soare stând în curte şi că e timpul de a ’i arata locuinţa ce consimte de a o locui... — Aş fi esitat încă pentru a primi ospitalitatea ce bine-voiţi a mi acorda, presenţa acestui copil însă m'a hotărât să rămân aci, — zise repede fala. — II void îngriji ca pe copilul meu. — Vă voiă fi cu atât mai recunoscătoare cu cât el nu suferă ca servitoarea mea să se apropie de el. El este mândru şi sălbatec pân’la aşa grad In cât ed chiar n'arn asupra lui nici o autoritate. — O se 'ml permiteţi ca să Încerc a 'I domestici. — Dacă o să vă permit, domnişoară! dar eu vă rog. '.Yli-aţi face un imens serviciu, pentru că el nu voeşte să se supuie nimănui şi e grozav de plictisit la mine. Spaţiu! ti lipseşte tn strâmta mea locuinţă şi el îşi petrece timpul a-lergând de la un pavilion până la altul. Ast-fel toata ziua, eu cu Fabreguelte, caut a vorbi cu el care abea ne răspunde. Acum a fugit de odată de lângă noi şi cred că el s’a închis In camera lui (Va urma) www.dacoromanica.ro EPOCA — 18 IUNIE PUBLICITATEA ZIARULUI ,, EPOCA' Tirafflu 5.000 «le fol ANUNCIURI SI RECLAME Anunciuri pe pagina IV. linia 30 bani Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei. —Daily News anunţă din Constantino-pol, că Rusia a notificat oficios Porţii, că va lua iniţiativa pentru o propunere către puteri, de a se face demersuri colective contra Bulgariei, cum s a făcut contra Greciei, spre a sili pe prinţul Alexandru s6 adopte aranjamentul propus de Poarta. FELURIMI O otrăvitoare.—Din Londra se relatează :* Acum câlo-va zile a murit servitoarea Maria Dnxon dupe o boala scurtă. Doctorul scrise causa morţii: inflamaţia intestinelor. Stăpâna moartei, doamna Britlund, se duse de Florii la ţară cu o vecină a sa. Aci au bâut şi petrecut bine. De-odalâ doamna Bri-tlarid zise înaintea mal multor persoane: "Doctorul e un prost; eu am otrăvit pe Maria, care era obrasnică, cu acelaş praf, cu care am trimes tn cea-l’altâ lume, acum câLe-va luni pe bărbatul şi pe fiica mea Elisabeta.» Intr'adevăr , cele două persoane, cu cari doamna Britland nu trăise bine, muriseră şi ele dupe o boală scurta. In urma unul ordin telegrafic, cele două cadavre s’ati desgropat şi în sto uiac s’a constatat strilinină. Otrăvitoarea este arestata. O cnlaslrofn.—In oraşul Alliance din Ohio (America s’a surpat de-odată opera, o casă mare şi solidă în aparenţă. Din fericire catastrofa s'aîntfun-plat dupe ameazl, alt fel puteau II îngropate sub ruine sute de oameni. S’atî auzit mal întâii! trosnituri teribile, în rât toţi locatarii, coprinşl de groază, ai! fugit afara In ruplul capului. Spre strada erau şi prăvăli . Directorul era cu fiul sf'i! în teatru ; auzind trosniturile, el Începu să fugă pe scară la vale strigând: «Fugiţi! Fugiţi! Teatrul se surpă !» Un moşneag de 70 ani, tot tn catul de sus, fiind paralizat de vârstă si de groază, nu putea fugi iute. Pie-Irile începuseră deja să cadă în jurul lui, când tn fine reuşi a trece pragul casei. Dupe o secundă teatrul căzu în ruine. * * # Turnul nietropuliel «lin Su- ccava a fost lovit de fulger în 8 Iunie, zice Tribuiui pe la două ore şi jumătate. Nu s'a aprins, ci s'a sfarîmat numai a coperişul de ia cruce In jos, mal ales către partea despre apus, de unde venise şi furtuna. Vârful turnului, care a fost mal întâii! lovit, s’a desfăcut cu totul şi în acelaşi moment sburară mai multe bucăţi de acoperişi în toate ptfte ţile, iar fulgerul sfărâmând şi o bucată de zid, se vîrî în partea despre apus în părneut. Puterea acestui fulger a fost atât de mare, tn cât sguduirea produsă de densul s'a simţit la mai multe sute de paşi. Coperişul turnului era făcut abia în anul trecut, iar turnul este zidit de ostaşii pribegi ai lui Garol XII din Suedia. Este cunoscut, că acest rege fiind bătut de Ruşi la Pultava. fugi cu rămăşiţă oastei sale către Moldova şi se închise în cetatea Bender. Turcii încongiurara Benderul, căci Ca-rol XII nu se lăsa să fie dus la Con-stantinopol. Văzând el că nu poate, scăpa, sări cu pistolul intre turci, cari îl prinseră şi’l duseră la Constanlinopol. şi unde petrecu mal lunga vreme. De acolo se întoarse cu puţinii săi soţi peste Muntenia şi Ungaria la ţara sa. Ostaşii lui râmaşi prin Moldova, sala-horeau prin târguri şi monastiri. In Suceava zidiră ei turnul clopotniţei, care există şi azi. In Moldova domnea atunci Nicolae Mavrocordit. t ii elefant condamnat. - Foi-, lor anglo-chineze li se relatează din Paking următoarele : Nu de mult împăratul Chinei a primit de la regina Birmei un plefant de o mărime rară. lulr’o zi, pe când era eondus prin curtea palatului imperial, elefantul se smulse de la conducătorii săi şi apu- când fuga calcă în picioare pe câţi va Impiegaţi ai Curţii. Se întruni Imediat un tribunal, prezidat de guvernatorul palatului şi elefantul fu condnmnat la moarte prin foame. Mai întâii! duoi servitori al palatului scoaseră ochii sărmanului animal,apoi 11 legara cu funii şi’l împinseră într'o groapă mare, săpată anume pentru acest scop. şi’l lăsară să peară de foame. Elefantul muri după cinci zile. împăratul a dat pensiuni viagere familielor Impiegaţilor ucişL • a Vecînnlnte primejdioasa.—Fiecare cafenea din Paris are câte un muşterii! vechio, care ă luat parte la toate bătăliile, luptele şi tneaerarile din ultimul resboiu franco-corman şi care ţi prevesteşte minuni şi grozăvii despre vitejiile sale. Unul din aceşti eroi i-a parte la ori-ce conversaţie numai în modul următor. Cine-va din apropierea Iul pomeneşte un nume, de ex-Du-rand. - Ah, Durând I — esclamă viteazul cu foc—Guslav Durând, aşa e? A-cestui nenorocit i a luat o ghiulea capul la Forbach, patru paşi departe de mine. Mat departe vine vorba despre Du-pont, — Dupont ! Negreşit, vrei să zici Henry Dupont; la Gravelotle l’a ucis, duol paşi lângă mine, o shurutura de granulă ! Atunci se sc ială de o dala domnul care şezuse lângă orator, şi zice liniş tit; Permiteţi'mî să plec. Vecinătatea damitale mi se pare prea fatală, în cât mâ tem să nu mi cadă candelabrul îri cap, de voit! mai şedea lângă d ta. I'rtnfii Ludovic si Olto. -Din co pilaria regelui Ludovic II se face cu noscută acum o scenă stran:â, ce da astă z) multora de gândit. Era în vara anului 1S57, pe când curtea Bavarielse afla la^Berchtesgaden. Cei doi prinţi Ludovic şi OLto, primul în etate de 12 al doilea de 9 ani, erau singuri In parcul vilei regale. Când un funcţionar al Curţii se apropie din întîmplare, avu înaintea sa următorul spectacol : Prin ţul Olto zacea pe iarbă, legat la rnâinf şi picioare; tn gură avea un căluş şi gâlu ’i era înfoşnral cu o batistă, de care Ludovic trăgea cu putere. Funcţionarul îngrozit alergâîn ajutorul prinţului Otlo, dar Ludovic se opuse strigând mânios; «El e vasalul meu şi cutează a 11 neascultător—trebue să'l o-morU Funcţionarul scăpă cu forţa pe prinţul Otto din acea situaţie. Auzind de aceasta regele Max II s'a speriat şi supărat tare; prinţul de coroană Ludovic a fost supus unei pedepse aspre.— Inlîtnplarea de mai sus este o dovadă, câ regeletleja în copilărie avea .n sine germ mele boalel teribele. care a făcut a li cel mal nefericii rege In menajerie.— ImbiânZitoarea de animale, cu numele Carolina, era să'şf pearda viaţa nu de mult în Modena. Ea se producea cn un leu mare african. Acesta să întîmplaae a fi la toane rele şi deodată a sărit şi a apucat cu ghearele de- piept pe stâpâml-sa. Un câue mare danez, care însoţea pe îmblânzitoare, a sărit lu ajutorul ei, dar n'a putut face nimic; însă oamenii fiind la îndemână cu lănci, aii silit pe lei! să ’şl părăsească victima, care a fost destul de rău rănita. Delyannls. — Fostul miuistru-pre-şedinle grec, Delyannis, avea în tine-reţele sale un câue, la care ţinea foar-tea mult. Într’o zi, pe când călătorea la Constantinopol, cânele ’i căzu în Mare de pe vagorul englez, pe care se atla. Oelyannis, rugă pe căpitanul să oprească şi să’i scape cânele. «Nu se poate— răspunse Englezul vaporul se va opri numai când ar cădea un om peste bord.» —Bine răspunse tânărul grec, şi sări peste balustrada vaporului dupe câne. Englezul trebui să oprească şi să scape pe amândoi. O nenorocire. — Li o represen-taţiune a circului Price din Madrid s'a întâmplat un accident îngrozitor. Una din artiste, d-na Steno, o Unguroaica, făcuse de mat mulle ori un exerciţii! foarte periculos, care consistă tn ase urca pe un trapez aşezat d'asupra circului la 0 Inălli.ne de 20 metri, unde se acaţa cu părui de uu balon. Iu urmă, balonul se cobora puţin cile puţin. Acum clte-va zile. în momentul pe cînd era să se acaţe de balon, avu aerul de a hesita puţin, apoi căzu jos. Toţi spectatorii scoaseră ţipete de groaza. Artista, a cărei cădere fu mai IntâiQ paralisată de balon şi de aparatul, care servea de a Impedica ca balonul s»nu se coboare repede, se lovi pe la jumă- tatea înălţimii circului de o strmă de fier şi căzu în urmă jos, lingă uşa artiştilor. Ea îşi sdrobi amândouă picioarele, şi starea ei este cu atlt mai gravă, cu cît nenoroci li este Însărcinată în cinci luni. Soţul ei, văzînd-o câ cade, alerga ca să o primească în braţe. Dar fu împins îrupoi de balon ŞTIRI MĂRUNTE Bricul Mîrceit care face sondajiuri pc marginea Mori Negre a prii mit ordin d’a se întoarce la ăulina. Se zice ră la 1 August Bricul Mircea va pleca la Marsilia spre a aduce un noii vas de rSsboiil. Elevii scoalel de marină vor fare cu Bricul o escursiune până la Marsilia. • • Consiliul superior de igienă ui oraşului Bucureşti a luat măsuri ca de azi înainte tot laptele ce este scos în vânzare să fie supus unei analise. Aceasta pe motivul că de câtă-va vreme s'a constatat câ laptele se falsifică cu substanţe vătămătoare sănătăţi. I). de Couţouly, care venise erl în capitală, s'a reîntors la Sinaia. • • Peste clte-va zile va apare primul număr al Rcristei ijencrahn ife drept si stiinte politice sub direcţiunea d-lui Nicolae Ba-silescu. lată sumarul acest ui număr : Asoclrtiktnea ramai a a Europei Centrale studii! de d.dr. liricii, de Kaufman Profesor la Universitatea din Berlin. Consiliul împăraţilor la Roma şi Con-tsLa.iiLiitopoll. sludiil istoric de d. Ion i’.a-linderu fost consilier la Înalta curte de Casaţiuno. C(Un~vo obser raţiuni asupra teamrript iurtei drepturilor tn leglslatimiea noastră de d. M- Anfoiiescu doctor în drept de la facultatea din Paris. studii critice, de jurisprudeuţă Română şi streină de d.N. Basilescudoctor îndrept de la Facultatea din Paris. Diferite ieji Romane si streine RibHoţfrnfir. Ieri parchetul a Început în mod serios anchetarea crimei din Calea Moşilor. Instrucţia se dirigtazâ de asta dată asupra sectei Scopiţilor. I). bobriceanu Jude de Instrucţie a făcut chiar o perchisiţie la mal mulţi partisanl al Sectei. II. Wiilainollj secretarul Legal iuitei Rusesc!, a fost didprennă cu d. Prefect al Poliţii la locuinţa victimelor diucalea Moşilor, unde uti tnventortat Inorurile ce se mal găsesc. ULTIME INFORMAŢII Telegraful de azi, într’un articol plin de înjuri!, zice câ d. FundesCu n’a vrut se se bată cu d. Filipescu, fiind că d-sa ar fi avut o afacere netranşată cu d. San-Marin si a-, daugă : Cît pentru faptul că proprietarul Epncei e fost pălmuit de d. San-Ma-rin. l'a spus chiar făptuitorul. Acum doi ani, d. Fundescu şi d. căpitan Cotache aflindu-se la Paris, seara în foaierul teatrului Gininasiu a întâlnit pe d. San-Marin şi d. Petre Stoicescu. Deschizându-se vorba despre afacerea sa, a povestit directorului acestui ziar şi căpitanului Cotache faptul. Le-a numit li se pare şi cafeneaua unde eroul da la gara Ploieşti a mincat palme : Gafe Souflot. D. Filipescu dă maî înteiu cea ma formală desminţire acestor calomnii, de oure-ce n'a schimbat nici o dată două vorbe cu d. Snn Marin pe care nu’l cunoaşte. D. Filipescu a constituit azi martori şi ÎI a însărcinat se facă un a-pel la lealitatea acelor persoane ce-rendu-le se declare daca recunosc sau nu recunosc adevărate afirmările publicate azi tn Telegraful la umbra numelor d-lor.’ In urma acestui demers dd. Petre Stoicescu şi Căpitan Cotache au făcut următoarele declaraţi uni sub iropria d-Ior semnătură Amice! Eu nu am fericirea a cunoaşte nici pe d. San-Marin nici pe d. Eilipesru şt prin urmare de sine să înţelege, cit nu puteam auzi pe d. San-Mar in zidind ceea, tle na re-ce nu ştiu rine este. » Căpitan I. II. Caturkt. Bucureşti, 17 Iunie 18* *0, Domnilor Sub iscălitul am X Rente amortizabilă . . . %i 4 5% Renta perpetna .... 93 0% Oblig, de stal 88 G% Oblig, de st. drumu defer 7% Scis. func. rurale. . . . 1(M S* Scris. fnne. rurale . . . «81/2 7% Scris func. urbane . . . 1021/! 6% Scris func. urbane . . . 94 5% Scris. lunc. rurale . . . (U'l 4 5% împrumutul comunal . . 78 Obl ig.Casel pens. lei 10 dob.l »30 împrumutul cu premie . . . 33 Acţiuni băncel nation . . . 1015 Acţiuni «Dacia-Romania « . . 285 » Naţională. ..... 220 » Credit mobiliar . . . • Constructiunl. . . . 165 » Fabrica de hârtie . . Argint contra aur 15.10 bilete de Bancă contra aur. . 15.10 Florin ausatriael 2.(3 CL’RSLI- I>IX VIENA Napoleonul Q 07 Ducatul 5.91 18.cn 1Î2.75 Lose otomane Rubla bărtie CURSUL DIX H1IU.1X Renta Amort Oppenlieim. .... Obligaţiuni noul 6% C. F. R. 109 106.60 « . 5% » » > 102 6 ) Rubla hârtie 198 C I KM I. 1»F. »' VKIS Renta Română ?9 Loee otomana Scliimli ...... Paris S luni » la vedere 1003/4 Londra 3 luni v Ia vedere 25.50 Berlin 3 luni 1.241/2 Viena la vedere 1 2.02 | Stabiliment aşedat tn localitate foarte frumoasă şi sănătoasă. In t impul de patru ani de când funcţionăzâ a dat msuilale re-marâabile contra reumatismelor, boalelor organelor maternităţii fmetrite. ovnlrite, scurgeri etc.) şi In scrofule sao debilităţi constituţionale la copii. Se recomandă tncă cu succes contra paralisiilor,boalede pele, sililis, boale nervoase, calare la plămâni (tnbăutură dintr'un isvor de multă analogie cu Eatix bonnes. Hotel şi case private pentru locuinţă, restaurante, parcu de promenadă, musică, distracliunl diverse, ziare, poştă, telegraf, farmacie etc. Informaiiuui la d. dr. A. Garoflid In Bu-cureţi, calea Victorii 23 sau la d. dr. Si. Vr. Gcorr/cscii In Cilmpina. NB. După legea specială transportul pe calea ferată este redus cu 5o 0, 0. Tl!C\ VECHE Si ll\ STS ţuica si vin de la d-nn Tsaia Lerescu din Str. Episcopii, vis-a-vis de grădină se vinde la butelii ţuică de 10 ani, veritabilă garantată pe un lefi butelia de jumătate oca dreaptă a Iui Cuza şi vin veriLabil de masă uşor şi curat pe 40 bani butelia. de la St.. Ohoorglie moşia Tăn- iii: IMIIIIVT ^ lava ce ’I zice şi Băcanu din districtul Tlfov, la o poşte departe de Bucureşti, în întindere de aproape 700 pogoane. De la St. Glieorghe 1888 moşia Gressia diudistr. Teleorman lână Huşi-de-Vede, în întindere de 600 pogoane. Doritorii se vor adresa în Bucureşti la propriatnrul Gr. Arion, Calea Griviţa No. 38. Iir f\i i;IU11 T chiardeaeum casad-lul llr. nltiliilAi V. Hiot: diuSlr. Luterană 15, mobilate şi nemobilate având 22 i camere, grajd de 10 cal, şopron de 6 tră- j suri, 2 pimniţe, 1 puţ şi grădină cu 2 pa- j vilioane. Doritorii se vor adresa la d-nu Proprie- : tar tn toate zilele de la orele 8 de dimineţi până la cinci (5) seară. Asemenea şi dea-rendat de la SI. Glieorghe viiLor moşia d-sale Copaciu din dis'nctul Vlaşca plasa Câlnişte. m IVriiiDItT de la 23 Aprilie, Casele DU I llClllW \ 1 din Si rada Academiei No. 11 compuse din 16 Camere, cu o curte spaţioasă tn care se află griţjdiO şopron şi aile dependinţe. Aceste case mal aă şi o grădină importantă. A se adresa Strada Batiste No. ii. I\STITITIL VIEDiCVL BUCUREŞTI 6.-STRADA VESTEI.—6 Secţia medicala 1, Hydrolherapia— 2. Electrizare — 3. Inthopedic— 4. Gimnastică medicală—5. Orhalaţl—6. Masaj iii sistematic—'7. Ser-viciuHa domicilia —8. Consultaţii medicale. Secţia higienica 1 Bae abur . ..............2.50 1 Bae de put ină cu şi Tără duşe . 2.— medicamente................1.— 1 duşe rece sistematică cu basin BAI DE AEUR SI DE PUTINA Notă 1. Băile de abur sunt deschise In toate zilele de la 7 ore dimineaţa pînâ la 7 ore seara. — 2. Pentru dame tnsîi băile de abur, o-dată pe săptămână Vinerea de la 7 ore dimineaţa ptnă la 2 post-meridiane. ITeţurile la secţia medicală conform prospectului.___________Direcţiunea CSTEL PIERDUT reni pe Strada Academiei un căţeluş de sex bărbătescu, păru negru subţire şi lustra!, la picioare la Bbt. şi sprânccnile păru galbeu, la tâmplă puţin păr,sub gât şi sub burtă fără păr, picioarele şi Coada subţiri, trupu asemenea, gâlu lunguieţ, urechile nelâiete. statura mică. Soiul Batic, numele Fi Iu.—Cine I va ti găsit, să’l aducâla Baron Barbu Bel'.u, calea Victoriei No. t de la care va primi o Foarte bună recompensă. o mmm\ îsssssîs având «Diploma de maturitate»', să oferă a daleecţiunl, tn vre-o familie pentru cursul primar saQ secondar. In special pentru limba francesă, matematici şi ştiinţele fisico-nalurale. IV, 1 ■■ A I I II tlt BULETIN METEOROLOGIC DIN BUCI»Esr1 Buletinul atmosferic de la 9 Iunie I886 STAŢIUNI Baroni ,Temp. Vent. T. Starea Bucuresci 758.7 S5.6 SES 27 ploios T.-Severin 754.1 20.0 WNW 24 noros Balota 755.7 19.8 WSW 22 » Craiova 7.0.7 19.6 \\ 24 ploios Slatina 19.9 55- 21 p nor Giurgiu 751.8 18.4 \\f 2i'. âcop. Constanta 751.4 18.9 X\N' 2; noros Sulina 751.1 21.7 2:! m Galantz 751.9 20.1 N 25 H Braila 751.8 20.5 N 25 » Roman ‘ Iaşi 739.5 ,17.5 1 NNE * f.senin Directorul Institutului, St. Uepites. Star«a marei laSulina uşoara Ia Constanta liniştita. ATELIER DE LEGATORIE de la Sf. Gheorghe s’a mutat din Cassa Filitis Strada Biserica Eni No. 1 în Cassa Biserici dintr’o zi tot Strada Biserica Eni No. 10. EXPOSITIA AMAN ESTE DESCHISA IN TOATE ZILELE de la 10 ore d. — 0 ore seara Str. Clemeti Xo. O PUBLICITATEA ZIARULUI N°. 3, STRADA EPISCOPIEI, N°. 3 „EPOCA i L r isi DE VENZVRE Locul din strada Dionisie No. 20 şi strada Crinului No. 5. Acest loc are faţa pre strada Dionisie 37 metri, pre strada Crinului 40 metrişi adâncime de 44 metri. Se vinde în total sau în loturi, de câte o a patra parte. Doritori se pot adresa la proprietarul lui, D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţi No. 2. DOCTOR IN DREPT anunţa ca si-a reluat ocupatiunile. Biroul, Ştirbe y Vodă li2. ALECU A. BALS AVOCAT Strada Dreapta No. 24 CROITORIA I. SINGER S a mutat din Calea Victoriei, casa Papa In Puiuţul Eforiei spitalelor, Bulevardul Elisubcta Sperăm că vom 11 onoraţi cu aceiaşi încredere ca pănâ acum şi pentru care putem asigura pe onor. noastră Clientelă că ne vom da toate silinţele de a o servi ca si in trecut. Cu stimă Flt'HS ct PUSLEVGEK SOCIETATEA DE NAVIGATIUNE CU VAPOARE PE DUNĂRE ITINERARIU » Valabil de la 8 (20) Martie 1886, până la alta dispositie NB. Orele de plecare mai jos arătate sunt a se înţelege aproximaţie fi se schimbă după circonstanţele timpului şi apelor; in nici un cas insă Vapoarele nu vor pleca de la Staţiuni mai înainte de orele indicate în acest IlinerariU. — Pornirea Vapoarelor de la Staţiuni va avea lor după orologiurile Agenţilor. ( 1/ It s 1: l. I, \ j» 1* O A R E 1. O K » E 1* 4) * T A CURSE IN JOS CURSE IN SUS dela Orşova Sâm. 4 s. Luni 4 s. Juol \ S. dela Galaţi Mar. 9 d. Jot 9 s. Sâm. 9 d. n Severi n Dum. 5 d. Mar. 5 d. Vin. 5 d. A Brăila A 10.25 A A 10.25 » » 10.25 A j» Brsa-Palanca » 6.40 A A 6.40 » A 0.40 » A Gura-lalomiţol » 2.20 s. A 2.20 d. A 2.20 8. » Radujevaţ » 8 A A 8 A » 8 » A ILârşova )> 3 A A 3 A A 3 A » Calafat » 10.10 )) A 10.10 » A 10.10 » A Cernavoda A 5.45 A A 5.45 A A 5.45 A » Vid in Vt 10.35 A A 10.35 A A 10.135 » A Ostrov » 9.30 A A 9.30 » A 9.30 A » Lompalauca n i'2.40 A A 12.40 s. A 12.40 » A Călăraşi oraş )) 7.30 » A 7.30 » A 7.30 » Rahova 3.15 A »> 3.15 A A 3.15 » A Silistra )) 10.30 » A 10.30 >» A 10.30 A » Bechet 3.30 » A 3.30 » A 3.30 » A Olteniţa Mor. 2 A Vin. 2 s. Dum 2 A » Corabia D 5.30 A A 5.30 » A 5.30 » A Turtucaia » 2.15 » A 2.15 » A . 2.15 A Nicopoli » 7 A A 7 » A 7 » tn GiurgiOfSmârd !• ” 5.30 A A 5.30 A A 5.30 A » Măgurele n 7.20 » A 7.20 A » 7.20 » dela GiurginţSmârd )•» 10 A A 10 » A 10 A » Şişlov » 9.10 » » 9.10 » 9.10 » A Rusciuc A 1.30 » A 11 A A 11 A w Zimuicea » 9.25 A A 9.25 A A 9.25 » A Zimnicia A 4.45 A A 2.15 A A 2.15 A » Husciuc Luni 6 A Mor. 6 d. Sâm. 6 » A Şiştov A 5.15 » A 2.45 A » 2.45 A » GiurgiOiSmtr.) •> 10 A A 10 A A 10 » A Măgurele A 7.40 A A 5.10 »> A 5.10 A » lurtucaia » 12.15 A A 12.15 s. » 12.45 » A Nicopoli A 7.50 A A 5.20 A »> 5.20 A )» Olteniţa » 12.30 A A 12.30 )> A 12.30 » A Corabia A 9.10 A » 7.10 A » 7.10 » » Călăraş(oraş) A 1 » A 1 » A 1 >» A Bechet Joul 12.25 s. A 9.55 A A 9.55 A Silîslra n 2.45 A A 2.15 A A 2.45 » A Rahova A 12.40 )> A 10.10 A A 10.10 A » Ostrov n 3.15 A A 3.15 A A 3.10 » A Lompalanca » 6 A Stm. 6 A Luni 6 A » Cernavoda » 6 A A 6 A A 6 y> 4 A Vidin A 8.45 A A 8.45 A A 8.45 A » Htrşova 8 A A 8 A » 8 A A Calafat » 9.15 A A 9.15 » A 9.15 A w Gura Ialomiţel » 8.30 A » 8.30 A A 8.30 » A Radujevaţ A 12.15 A A 12.15 A A 12.15 A tn Braila Marţi dini. Juol dim. Dum . dim. Rrsa-Palanca A 2 A t) O A A 2 A )) Galaţi A »> A A A A tn Severi n A 4.30 » A 4.30 A A 4.30 A de la Severi n Vin. 5 s. Dum. 5 s. Mar. 5 S. Cursurile VAPORULUI LOCAL PORNIRE ÎN JOS: De la Galaţi la Tulcea-Ismail, Marţi, Joi si SâmbuLă 8 ore dim. Prima plecare de la Galaţi la Reni şi IsmafI la 20 Martie (A* prile 1880). Galaţi, 3 (15) Martie 1886. între GALATI-TULCEA-ISMAIL: PORNIRE IN SUS: De lalsmail la Tulcpa-Galall, Mercur!, Vineri şi Bum.8ore dim. Prima plecare de la Ismail şi Reni Ia Galaţi la 21 Martie (2 Aprilie 1886). Inspectoratul agenţiilor. PRIMUL BIROU DE PLflSEMENT Concesionat de guvern pentru institutoare, guvernante bone pentru copil şi cameriste alese. Pepnsiune cu preţuri moderate pentru doamne ce doresc a dobândi ocu-paţiune. AltlI.HIID BAXDAU institutoare diplomata Calea Victorii 72. (În fata Palatului. CI JURE II HIAT L0C0M0BILE SI BflTOSE, MASINE DE SECERAT ETC. M. LEYENDECKER Strada Casărmel 63 DEALU SPIREA) A. FâF&DAT AVOCAT Str. Biserica Icni No. 8 bis. -_____________ (Hi MUT din causa arendării pro-UlCTijILlilj prietăţil, se vând, O lo-comobilâ 10 cai putere şi o maşină de treierat din fabrica Ranison sistemul cel mai perfecţionat ambele în perfecta stare. Doritori le pot vedea la proprie-tateaPăşcani judeţul Ilfov, adresînduse la d. E. Reimer administratorul. MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE ROMANE Iiiicurcsti-Rotnan Bucureşti-Yrerciorova staţiunea Arătarea Trenurilor staţiunea Arătarea Trenurilor Tr. ac.|Tr. p. |Tr. p. ITr. pl. Tr. ac T. ful.JT. ac. |Tr. p. Bucureşti p. Ploeştl Buzăft R.-Sărat Focşani Mărăşeştl Adjud Băcăă Roman sos. noapte I 11,00' 12,17 1,59 3,17 d. 4,16 5.00 6.01 7,31 8,45 dim. a. m. 8,40 10,39 12,55 2,25 3,48 5,15 s. 6,39 9,39 11,11 p.m. dim. 7,30 9,10 dim. 6.30 8,04 p.m. 4,40 6,05 Ruman-Bucuresti uoap. p. m. p. m. Roman Plec. 8.25 12.30 5,45 Bacăfl 9.20 1,40 7,20 Adjud 10.45 3,52 10,29 Mărăşeştl 11.18 4,34 11,30 Focşani 11.52 — 12.59 R. -Sărat 12.39 p.m. 2,29 BuzeQ 1.46 1,48 p. m. 4,03 Ploeştl 3.33 3,39 10,17 8,- Bucur. sos. 5.00 5,15 11,50 9,35 seara noap. săra Tărgovi' t.*-Titu Târgoviste p Titu sos. a. m. p. m. 1 | a. m.l seara 6.40 5,20 Titu pl. 9,451 9,15 7,50 6,30' Tergovişte s' 11,05] 10,80 Bucuresci p. p.m. 4,05 seara 8,00 dim. 8,00 Ciocânesci — — 8,41 Titu 5.07 9,00 9.26 PitescI 6,24 10,16 11,14 Slatina 8,08 11,56 1,25 Craiova 9,30 1,18 3,37 Filiasf 10,17 2,04 4.52 T.-Severin 12,05 3,52 7,20 Vărcior. sos. 12,27 4,21 8,00 Verciorova-Uucuresti seara noap. dim. Vârcior. pl. 3,42 12,57 8,00 T.-Severin 4,08 1,19 8,40 Filiasl 6,08 3,07 11,08 Craiova 6,55 3,53 12,30 Slatina 8,17 10,12 5,12 2,27 Piteşti 6,58 5,15 Titu 11,13 8,00 7,05 Ciocăneşti — — 7,49 Bucureşti s. 12,35 a.m. 9,10 a.m. 8,30 seara Titu-T Argo viste BUCURESCI-GIURGIU STAŢIUNEA Arătarea treuurilor T. ful.l T. p. 1 Tr. p. Bucureşti p. Filaret Giurgiu Smârda sos. dim. 5,40 7,10 a. m. 6,10 7,10 8,55 9,00 p. m. 5,30 6,00 7,40 GIURGIU-BUCURESCI Smârda pl. Giurgiu Filaret Bucur. sos. p. m. 2,25 3,52 a. m. 10,00 10,05 12,15 12,25 p. m. 8,30 10,28 10,42 Romun-Iasi Roman pl. Păşea ni T.-Frumos Iaşi. sos. dim. 9,51 10,51 1,53 1,50 p. m. 4,47 4,15 8,24 9,52 laşi-Horn an Iaşi pl. T.-Frumos Păşcanl Roman sos. p. m. 4,08 5,25 7,17 7,53 | dim. 1 6,52 8,35 10,01 11,00 Galaţi pl. Tecuci 0 Mărăşeştl 10,40 11,06 noap. 11,40 4,16 4,51 a. ra. 7,45 11,14 11,45 dim. noap. p. m. Mărăşeştl pl 5,25 11,35 4,49 Tecuciu 5,50 11,31 5,45 Galaţi 4,35 8,50 GALATIMARASESTIMARASESTIGALATI STAŢIUNEA Arătarea trenurilor Tr.ac.ţTr. m.|Tr. p. Adjud-Târgul-Ocna p. ra. dim. Adjud pl. 4,15 6,10 T.-Ocna sos. 6,10 8,05 T.-Ocna p. 9,45 8,20 Adjud sos. 11,35 10,00 Constau ta-Cerna vodă p. m. dim. Constanţa p Cernavodă s 3,00 4,45 9,00 11,10 Cernavodăp 6.50 1,50 Constanţa 8,53 4,24 I'locsU-Şlauic-Slanic-l'Ioesli STAŢI UNEI Arătarea trenurilor Tr. fl.|Tr.ac.iTr. p. Ploescl pl. Slănicu sos. a. m. 10,45 12,40 Slânic pl. Ploeştl sos. p. m. 6*50 TECUCIU 8ERLAD BERLA0-TECUCIU Tecuciu pl. j Bârlad sos. a. m. 6,15 8,00 Bârlad pl. Tecuciu sos. a. m. 8,40 10,40 Iasi-Ungheni-Ungheni-Iasi Iaşi pl. Unghenl s. p. m. 3,25 3,49 a. m. 11,50 1,21 Ungheni pl. laşi sos. p. m. 2,00 3,32 p. m. 4,40 6,12 PLOESTiPREDEAL-PREDEAL-PLOESCI' Ploeştl pl. Câmpina Predeal sos. wtear—* seara dim. dim. p. m. p. m. 6,15 9,38 10,42 8,19 Predeal pl. 7,45 4,51 7,14 9,20 Sinaia 9,18 6,29 7,25 9,10 12,35 11,08 Ploeştl sos. 10,09 dim. 7,45 9,18 10,09 VERESC; BOTOSANI CAMPlNAOOFTANA_ Arăt. rrren. STAŢIUNE! 1^;, p.am. | Verescl pl. Botoşani s. Botoşani pl. Verescl s. p. m. 2,08 2,03 5.21 7.21 p. m. 9,49 11,42 3,15 1,55 Cămpina p. Doftana s. Doftana p. Câmpina p. a. m. 11,20 11,00 p. m. 5,50 6,08 Galali-Bu/eu-Ituzeu-Guluti Galaţi ni. Brăila Buzăfl sos. noap. 9,40 11,01 1,20 8,40 10,02 12,53 Buzău pl. Brăila Galaţi sos. 4.30 5,03 6,15 12,55 3,41 4,55 PASCANI-SUCEAVA-SUCEAUA-PAŞCANI Păşcanl pl. Vereşcl Suceava Suceava pl Veresc'-Păşcanl sos. dim. 10,40 12,08 12.23 5,00 5.40 6.41 1 săra 7.15 9.17 10,09 6,54 7,51 9.15 • Bucuresci. — Typografis »Le Peupie Houmain», strada Episcopiei No. 3, www.dacoromanica.ro