ANUL I No. 168. ANTEIA EDITIUNE DUMINECĂ 15 IUNIE 1886 Ghigork G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTE: In ţară 1 an 10 lei, 6 luni 20lei, 3 luni 10 lei tn străinătate 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei REDACŢIA Bo. 3.—Piaţa Episcopiei.—mo. 3. N. Gr. FILIPESCU Proprietar A N U N C I U R I: anunciurl pe pagina a patra linia 30 bani, auunciurl şi reclame pe pag. HI 2 lei linia. ADMINISTRAŢIA mo. 3.—Piaţa Episcopiei.—mo, 3. IO BANI NUMERUL APARE IN TOATE ZILELE IO BANI NUMERUL UN NOU ATENTAT Denunţam lori un unu atentat contra drepturilor si institutlu-nllor salo. Conventiunen consulara eu Germania eoprlncle ovlo-Intiuiic flagranta a nit 7 din constitutiune. Osebit de aceasta ea sustrage pe Itomâni «le la tribunalele teri, si inliinteaza din nou jurisdicliuncn consulara. Si, ce c n»ai grav, aceste privilegii extra-ordinare ce. se acorda naţionalilor germani. Ic pol «lobân-di or ce strein, de or cc naţionalitate, si prin urmare si ovreii, puindu-se sub protectiuneu Gcr-maulei. REGELE VREA, TARA\U VREA! > Şedinţa de eri a Camerei a dat ţe-rei o proliă pipăită de lipsa absolută de onestitate a guvernanţilor noştri şi a camarilei care îi înconjoară. Abia se deschisese şedinţa când d. Ion Brâtianu luă cuvântul şi declară că «de oare-ce unele stipulaţiuni din convenţiunea consulară cu Germania se interpretă într’un mod greşit din partea Camerei, d-sa cere amânarea discuţiunei până vor sosi unele espltcaţiunl de la guvernul german.» Această declaraţiune a fost primită cu aplause sgomotoase de colectivişti. Nenorociţii nu simţeau că ei aplaudau ruşinoasa retragere,la oare regimul lor era silit prin indignarea generală a ţârei, Aplauzele ma-jorităţei aveau asemănare cu faufa-rile ce Însoţesc o armată Învinsă care bate In retragere. Dar, cu toate acestea, noi ne-am bucurat când am văzut că marea majoritate a deputaţilor guvernamentali erau fericiţi d'a nu fl siliţi să voteze fatala convenţiune. Amânarea era pentru dânşii o scăpare,căci pe de o parte el n’ar fi voit în ruptul capului se provoace căderea guvernului votând contra convenţiunei, iar pe de alta le era ruşine d'a se Întoarce la căminele lor cu sigiliul trâdârel pe frunte. Spre a eşi din această dilemă nu era alt mijloc de cât amânarea. Această situuţiune sufletească a colectiviştilor noştri esplică a-plauzele cari au isbucnit in urma declaraţiunei primului ministru. Pentru noi retragerea operată de d. Ion Brâtianu, In cestiunea convenţiunei, este o nouă dovadă că regimul colectivist a voit Încă o dată se trădeze interesele şi demnitatea ţereî şi că a fost prins cu mâna în sac. Ce valoare mal poate avea ungu-verncare,după|ce a negociat mai bine de un an un act internaţional şi după ce a cutezat se'l presinte Parlamentului la sfîrşitul unei sesiuni, spre a smulge votarea lui prin surprindere, vine în urmă se declare că acest act, semnat de dînsul, conţine disposiţiuni ce au nevoie de espli-cări şi de interpretaţiuni ? Poate exista o mai mare dovadă de inepţia, dacă nu de reaua credinţă a guvernanţilor noştri ? Desfidem se ni se arate exemplu unor asemenea procedimente într'o altă ţară constituţională. Unde sa pomenit vr’o dată ca un guvern ce se respectă se'şi pună semnătură sub un act internaţional, acest act se fie combătut de Însuşi majoritatea guvernamentală. ţara întreagă se se ridice cu indignaţiune contra lui şi ca un asemenea guvern se stea la putere ? 1 Astâ-zî nu mai poate fi îndoială, sau d. Ion Brâtianu a crezut că convenţiunea era bună şi atunci era dator s'o susţie şi se se retragă daca corpurile legiuitoare nu ar fi votat’o, sau convenţiunea era rea şi atunci d. Ion Brâtianu nu trebuea s’o semneze şi semnftnd'o a comis un act de trădare către ţara lui. Mai rămîne incâo esplicaţie,aceea că guvernul colectivist şi şeful seu sunt incapabili d’a conduce afacerile ţereî în reiaţiunile ei esterioare şi că au comis o greşalâ neertată făcînd o convenţiune In care sunt eoprinse stipulaţiuni contrarii intereselor ţereî. Dar se ştie că un guvern care comite asemenea greşeli şi care e silita le recunoaşte în fata ţerei, cum a recunoscut’o Intr’un mod implicit d. Ion Brâtianu prin declaraţiunea sa de amînare, un usemenea guvern trebne se plătească această greşeală prin căderea sa de la clrma Statului. Pilotului, care din neştiinţă sau din eroare a dat corabia destâncă, ’i se ea cârma din mână; generalului, care prin o conducere nedibace a armatei sale a pierdut o bătălie, ’i se ea comanda. Pare că numai d. ion Brâtianu are privilegiul se piarză Basarabia du pe un rezbel victorios,se piarzâ Dunărea prin politica sa întortochiutâ,secompromiţă finanţele ţereî, se ne azvârle într'o luptă vamală şi economică care va costa milioane, în line, se semneze o con-venţiune consulară care pune România în rindul ţârilor barbare, şi cu toate acestea, se stea la putere în mijlocul nenorocirilor de tot felul pe care le-a grămădit asupra naţiune? române. Şi cine dă acestui om fatal uu asemeni a privilegiu? Ţara? Nul 15a la judecat de mult. Norocul? Nu! Căci n’a avut noroc in nici-una din întreprinderile sale. Geniul ? Nu ! Toată lumea e convinsă astă-zi că tot geniul seu stă In câte-va şiretlicuri banale. Care este dar talismanul de care se servă acest prestidigitator politic ? Naţiunea Irebue se afle de unde isvoreşte această putere nevăzută care, cu toate greşealele sale, face din d. Ion Bratianu un fel de cancelar al ţerei româneşti. Talismanul este voinţa Regelui. Ţara nu mai voeşte se auză de d. Ion Brâtianu, dar Regele vrea ! Gestiunea este dar pusă între ţară şi Tegele şi situaţi unea nu se va limpezi de cât în zioa când unul din doi va ceda. Istoria ne arată că din ast-fel de împrejurări tot-d’a-una poporul a eşit învingător! DEPEŞELE AGENŢIEI ,1UAS‘ Londra, 25 Iunie.— Mesagiul Reginei ce anunţă disolvarea Parlamentului a fost citit azi Camerilor. El constată că relaţiunile Angliei cu cele alte puteri suntescelinte. Fuis, 25 Iunie.— Regele Danemarcei şi prinţul Ioan de Glucksburg au sosit de la Wiesbaden după ameazâ, pentru a visita pe împăratul Wilhetm, care a venit ta gară ca să ’i primească, şi (i-a Însoţit la hotel. Astă-seara va fi o cină la împărat. Berlin, 25 Iunie.— Reichstag—Preşedintele pronunţă un elogiu călduros la adresa regelui Bavariei, ale căror merite poporul german nu le va uita nici odată. Vicua, 25 Iunie. — Corespondenta politica anunţă că prinţul Munlenegru-lui a avut In timpul zilei o lungă întrevedere cu contele Kalnoky. ÎNTRUNIREA DE JOI întrunirea ţinută în saloanele clubului Unirea a fost măreaţă. Cetăţenii nu răspuns la apelul ce li se făcuse de oposiţiunea-unită, şi i t mare mulţime, au venit se participe la protestarea indignată ce se aducea contra actului neomenos al guvernului, convenţiunea consulară cu Germania. Or-ce om imparţial va recunoaşte că rare-orî s’a văzut o manifesta-ţiune aşa de impunătoare. Lumea multă şi aleasă, din tonte treptele soeietâţeî, coprinsese sălile şi coridoarele spaţioase ale clubului, in-ghesuindu-se pescări şi pe trotuarele din faţa băilor eforie: ; toţi oamenii de bine, toţi acria care re-presintâ ceva în ţară, parcă ’şl dete-seră acolo cuvântul de întâlnire. Succesul a fost deplin pentru şefii oposiţiunei, şi discursurile lor au fost acope: ite cu aplause călduroase. D-nii D. Brâtianu, Yerneseu, Al. Lahovary, P. Grâdişteanu, au carac-terisat cum se cuvine, in cuvântări fulgerătoare, conduita neonestâ a capului colectivitâţeî, care voeşte se se menţină la putere, ou preţul umi-lirei demnilâţei naţionale, şi toţi cetăţenii cari erau de faţă aprobau din toată inima dreptele critice ce se a-duceau convenţiunei consulare. Resultatele acestei manifestaţiuni sunt imense, pentru-că s'a dovedit încă odată ca opimunea publică este scârbită de guvernul d-lui Brâtianu, şi apoi, s’a demonstrat frica ce au resimţit colectiviştii înainte, şi dupe întrunire,. Poliţia, în t ['adevăr, era într'o a-gitaţiune mal mult de cât nervoasă. Agenţii săi ou trieraseră din vreme mahalalele, îndemnând lumea a nu veni; ameninţând pe «şei mai slabi şi punând la poprealâ pe recalcitranţi; ba Încă, pentru a intimida pe cetăţeni, sergenţii de oraş gloate-gloate, cu revolverele puse în evidenţă, coprinserâ calea Victoriei şi Bulevardul. Desfăşurarea acestei forţe nepomenite contrasta cu atitudinea demnă şi liniştită a manifestanţilor; ea n’a fost de nici un folos pentru guvernanţi, căci lumea nu s’a sfiit de a veni la Întrunire, din contra, provocarea sfruntată ce sfc făcea din partea autoritâţei, a desgustat lumea întreagă. Guvernul chiar a înţeles importanţa mişcârei capitalei, şi de aceea, eri a cerut amânarea discuţiunei, fără însă a spune dacă convenţiunea consulară se va aduce in sesiunea aceasta, sau in cea de la toamnă. Lucru este caracteristic, mai ales din partea d-luî Brâtianu, care voia cu ori-ce preţ votarea imediată a acestei legi, decis chiar a pune cestiunea de cabinet. S’a speriat însu-şi de strigătul unanim al ţârei contra rnişeliei ce se pregătea, şi negreşit, ternân-du-se că chiar tovarăşii sei T vor. părăsi, a alergat la mijlocul comod al amânărei. Geea-ce s’a petrecut eri in Cameră dovedeşte până la evidenţă zâ păeiala în care se găseşc colectiviştii. «Vreau se cer esplicaţiuni de la Berlin !» aşa motiva d. Brâtianu a-mânarea; «Până când?» întrebau deputaţii; «voi răspunde peste trei zile,» rînjind primul-ministru. Nici ei nu mai ştiu unde le este capul, pentru că guvernamentalii sunt convinşi că lumea îi desaprobă şi că tovarăşii lor insâ-şi au început a se desgusta. Un om onest s ar fi retras de mult înaintea curentului puter- www.dacoromanica.ro nic ce s’a format In opiniunea publică ; nu este cu putinţă insă nici se presnpu îem măcar acest sentiment în sufletul «marelui cetăţean.» Pe cât va avea un reazem cât de slab, si pe cât timp va putea se se sprijine pe vre-o putere streină, prin concesiunile făcute în detrimentul ţârei, d. Brâtianu se va încolăci de putere şi va căuta se se menţină în capul afacerilor. Cât pentru noi, simţim o adevărată mulţumire văzând cum opiniunea publică luminată judecă purtarea nedemnă a colectiviştilor. A-ceasta ne dă speranţa că în curând se vor risipi miasmele ce ne încon-gioâră şi că ne vom scăpa, în cele din urmă, de microbii politici ce au năpădit asupra bietei ţări. Ruptoarea s’a făcut, şi nu ne îndoim că peste puţin mişcarea va fi iresistibilă. Pentru aceasta însâ,trebue stăruinţă necontenită pe calea legală ce am apucat şi Îmbărbătarea tutulor şi de fie ce moment la luptă neînduplecată contra apăsătorilor. Puterea d-lui Brâtianu a stat tn desbinarea oamenilor de inimă; o-dată însă ce aceştia s’au întrunit, ea va dispare ca un vis rău care a muncit prea mult ţara. De acest a-devăr trebue să ne convingem cu toţii, căci prin el vom învinge. I). C. Popescu SCUMPI CONCETĂŢENI ( ii «MMMntiuea întrunirii «t«v »l«*i iimlti «linlre voi mi avut n Muieri maltratări lase si barbare «lin partea politiei sl a bătăuşilor sei. i <»li acei cari au a se plânge în contra prigonirilor politii, sunt iuvilali a se presenţa la redacţia ziarului Epoca umle vor găsi concursul «;ei mai devotat si de-sinteresal a mai multor «i.vocali pentru apararea drepturilor lor, culcate în pieptare de acest regim neruşinat. OPOSITIA DIN BACAU Comitetul oposiţii din Bacău a a-dresat următoarea adesiune Comitetului din laşi : Bacău, 12 iunie 1886. Domnule Preşedinte, Sub-semnaţii,membrii al comitetului opoziţiunei din Bacău, luând cunoştinţă de procesul verbal redactat In ziua de 7 Iunie corent, de onor. comitet al opoziţiunei din laşi, prezidat de d-voastra, Având 1u vedere, că In acel proces-verbal sâ explica lămurit ca fără a face deosebire de principii Intre comitetele opoziţiunei din Iaşi şi din Bucureşti, to-tuşlexistâ odiverginţâ de vederi,asupra chestiunel dacă In întrunirile publice care le ţine opoziţiunea în toată ţara, Irebue sau nu discutata Persoana Regelui, întru cât priveşte prerogativele şi Îndatoririle Sale Constituţionale ; Având In vedere, că prin pactul nostru fundamental,Consliluţiuneadin 1800, departe de a se admite teoria Dinastiei de drept divin s a consacrat alegerea unul principe străin, fără ca prin aceasta naţiunea st- renunţe la Suveranitatea Sa ; Având In vedere, căcorupţiunea, violenţele şi nelegiuirile regimului care ne guvernează a ajuns la culme, şi că In momentele de faţă chiar, se discută In corpurile noastre legiuitoare Convenţiunea Consulară, încheiată de guvernul nostru cu Imperiul german, convenţiune care echivalează cu abdicarea complectă a Na(ionalită(ei noastre in favoarea neamului Nemţesc ; Având In vedere că acum ori tiict o-dată este timpul de a reaminte Maiestă-ţei Sale Regelui Carol de Uohenzollern că Naţiunea Română punându-l pe tronurile unite a lui Ştefan si a lui Mihaift şi acordându-I prin Ccnstituţiune mari şi întinse prerogative,’i-a impus şi îndatorirea de a păzi eu sfinţenie această Constituţiune ; Avend in vedere că de a fşee alt-fel ar fi de a Înjosi nu numai Şuvcnmitatea Naţiunei dar încă şi Persoana Regelui pe care am considera o atunci ca o simplă Păpuşă Constituţională; Pe aceste motive., noi membrii Comitetului Oposiţiunei din Bacău.declarâm, că aderăm In totul la ideele exprimate tn procesul-verbal, redactat de Onor. Comitet din Iaşi, prosidal ded-v. şi vă rugăm să Ir.trebuiinţaţI toate silinţele pulincioase pe lângă Comitetul central din Burureştl, pentru ca admiţând vederile noastre comune,âb riu sfe mal pa-raliseze acţiunea Oposiţiunei de dincoace de Milcov. Primiţii vă rugăm, d-le proşedinle, asigurarea prea osebitei noastre slime şi consideraţiunl : (Semnaţi', Er. Sturdza, George C. As/an. George C. Sturdza, L. Vemeri.C. Radu,George /. Donicl,C.G.Srbastian, Necolai N. Donici, C. Tulburi, C. D. Avram. Primim următoarea telegramă din Măgurele : Măgurele 13 lume 1886 om (i IO m. Convenţiunea consulară cu Germania, acordând unei autorităţi streine pe pământul nostru puteri jurisdicţionale, icompatibile cu drepturile de independenţa şi suveranitate naţională, subsemnaţi membrii al baroului din Teleorman, pătrunşi de gravitatea situaţi unei, protestam energic contra acestui act umilitor pentru ţară şi violator al pactului nostru fundamental. G. E. lenescu, Mavrodi/iescu, Dirni-trescu, Zamfira lu, AI. Bujoreattu, Ple-niceanu, Bildirescu, Badescu Roşiori. PARTEA EXTERIOARA Francia. — Paris, 23 Iunie. — Guvernul n’a adresat prinţilor nici o notificare oficială despre expulsare, a trimes Insa pe un comisar poliţienesc la prinţii Jerome şi Victor Napoleon, spre a le notifica oficios, că guvernul e dispus a le acorda o prelungire a termenului de plăcere, ca să ’şl poată face pregătirile, cu condiţia Insa, de 8 nu organiza nici o manifestare. Un alt comisar s’a dus cu o misiune analoa-gă la corniţele de Paris. Prinţul Victor Napoleon a primit eri numeroase visite şi astâ-zl la 3 ore p. m. a fost la dln-sul o mare recepţiune. Saloanele eraţi pline. Prinţul a ţinut o cuvântare, recomandând linişte şi moderaţiune ; el a zis tntre altele : Sâ nu aşteptaţi din parte mi protestări contra măsurii luate de guvern contra mea,El ne proscrie fiind-ca e incapabil de a guverna poporul şi do act-a deschide porţile exilului. Eu remân representahlul imperiului, cum era Napoleon I, al III şi prinţul Louis Napoleon. EQ sunt pentru o autoritate tare, pentru egalitatea tuturor cetăţenilor şi pentru o deplină libertate religioasă. Fiţi convinşi, ca ori-ce îndatoriri mi s’ar impune, nu voiu lipsi să fac cea ce numele meu datorează democraţiei. Prinţul Victor a închiriat o casă mică In Bruxela. Corniţele de Paris se va duce In Anglia. Paris, 23 Iunie. — Parisul e liniştit ; nu se face nici o mişcare pentru sau contra prinţilor. Demonstraţiunea de la plecarea prinţului Victor Napoleon a fost prea neînsemnată. Pe la 5 ore s’au dus la gară câte-va detaşamente de oameni poliţieneşti. ApoŢau venit mici grupuri de Bonapartişti şi de Republicani; peste tot vor fi fost 500 persoane. La 6 ore veniră 0 trăsuri la gară. Intr'uncupeu şedea prinţii Victor In haine de drum. Bonapar-tiştil împresurară trăsura strigând : «TrăiascăNapoleon! Trăiascăimpâriu!» Republicanii respunseră : «Trăiască 2 Republica !» şi cAţî va lluerau. Trăsura mergea tncet prin mulţime. Când prinţul se dete jos, o ceata de oameni !1 însoţi strigând : "Trăiască Republica! • Pe clnd prinţul trecea prin coridor, unii strigară : (Trăiască Republica !» «Jos cu Napoleon !« Alţii: Voi nu veţi resturna Republica ! » Replicele Bona-partiştilor provocarâ rlsete sarcastica. Totul nu ţinu cinci minute. In gară aştepta pe prinţul un vagon mare. Prinţul se urca eu mai mulţi deputaţi, ca la o sută persoane steteau lângă vagon Şi sn'ldtad pe prînţu! când 11 zăreai. Prinţul, care In timpul scenelor sgomotoase păruse cam agitat, se mal linişti şi conversa vesel cu cei l’alţl. La Oore 20 minute terenul porni spre Bruxeln. Unii strigau : «Trăiască împăratul 1» «La revedere !« Al ţii: Trăiască Republica !» S a arestat un om, care strigase «Jos Republica ! —x— T u reia.—Constăntinopol, 23 Iunie.— Poarta a adresat guvernului bulgar o notă, In care ’şl exprimă nemulţumirea de unele pesaje din mesajul prinţului Alexandru. Prinţul a răspuns promiţând că va respecta disposiţiunile aranjamentului turco-bulgar. Itusia. — Cracovia, 23 Iunie. — In urma recentelor ordonanţe ruse pentru Polonia, este interzis părinţilor de naţionalitate polonă de a’şi mal tri-mete copil la studiu In Galiţia. De acea liberarea de paşapoarte pentru Galiţia Întâmpină dificultăţi. —x— Itulia. — Triest, 23 Iunie. — Dupe o statistica , compusă In baza datelor statistice, In Veneţia aQ fost 780 caşuri de holeră de la 7 Aprilie până la 20 Iunie; au murit 477 persoane; s’aQ vindecat 270; aQ rămas în cură 27. Deci mortalitatea este de 02 la sută. In provincia Brindisi creşte epidemia. La 21 c. aQ fost 39 de caşuri în o-raş şi In provincie. —x— Iteslioiul vamal.—Poiitische Cores-pondenz alia, că ministrul de comerţ al Ungariei a Invitat pe corniţele suprem (prefect/ din Braşov, ca imediat să dispue alegerea unor barbaţl de Încredere, din partea asociaţiunilor interesate industriale, pentru crearea unei mari agenţii comerciale, ce va fl chemată, pe de o parte să caute debuşeuri pentru diferitele produse industriale transilvănene şi, de alta. să procure industriaşilor mostrele şi comandele necesare. Cheltuelile agenţiei le va Întâmpina de o cam dată statul. Guvernul a pormis importarea de lână (ţi-gae), necesara fabricanţilor de postav, precum şi de piei din Basarabia rusească, observându-se ,1a Orşova severe măsuri veterinare, In Neue T'rcie Presse vedem dându-se alarmă şi cu privire la concurenţa României cu spirtul, cel exportă la Triest In cantităţi din ce In ce mal considerabile. Numita foae spera, că vor urma represalii şi In privinţa aceasta contra României. —x— Siluutiu in Unitari». — Din Sofia se scrie către Poiitische Currespondmz : FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 27 FORTUNE OU BOISGOBEI VELULALBASTRU (Urmare) — A vă Întreba dacă nu respingeţi propunerea de a vă pune sub protec-ţiunea lui. Nu este însurat, este adevărat, dar el este absolut incapabil de a abuza de Încrederea d-v.... Vă răspund eG de el mal bine de cât v'aş răspunde despre mine.... In sfârşit vă jur că nici o data nu veţi avea a vă căi ca aţi primit ospitalitatea ce el se va crede foarte fericii că v‘o poate oferi. — Eil 1 să locuesc cu el.... v’aţl gândit bine ! — M'am gândit aşa de bine In cât sunt gata a vă conduce. El şade In strada Cassette, tntr'o mica casă, care pare că a fost construita espres pentru două familii separate, pentru că se compune din două corpuri: unul. o-dăile In care stă el şi al doilea un pavilion. El stă singur, servit de o voinică femeie care în foc s ar arunca pentru el. Pe.»tru ce n’aţiocupa d-v. pavilionul ? Este mobilat foarte simplu, şi e destul ioc pentru a instala un atelier de tlo- Orizonul politic al Bulgariei nu poate fi considerat astăzi ca fiind tocmai limpede. Silinţele panslavis/ilor, în fruntea cărora stă ex-minislrul Zankow, fostul guvernator rumeliot Gavril-paşa şi alţii, nu oare care succes tntru atâta, că dispun de prea mari mijloace materiale, Împărţind bani fără cruţare, precum şi ca nu se dau îndărăt nici de Ia o crimă, nicichiarde la omoruri, când e vorba sr'şi atingă scopul — cum s'a văznt nu de mult cu ocasiuriâa alegerilor rumeliole. — pe când guvernul se ine strici In marginile trase de lege, ceea ce lasă propagandei anarhiste un drnm larg pentru agitaţiunile lor. Pan-slaviştii aQ organisat un biuroQ propriu de presă pentru Bulgaria, In caro lucrează consulatul rus şi toţi Impiegaţii şi ollceril ruşi, cari nu şi-au văzut îndeplinite dorinţele lor In Bulgaria, ca ex-generalul Sobolefl şi alţii. Acest biurou fabrică corespondenţe, pentru cari le procură materie foile lui Zun-kow şi le trimet apoi foilor ruseşti ca : Moskowskia Wiedomosţi, Noivoe Vremea şi Petersburţjskia Wicdomosti. CRONICA D. 13 el ii Redactorul Acuma se vă mal legaţi de conu Ştefan Bellio, daca vă dă mâna. Până astăzi a mers cum a mers, care cum să scula mai de dimineaţă şi n’avea de lucru tot în conu Ştefan trăgea. Ba că e iufletu mdichi, ba că ştie să Înoate, ba că e tunsă, ba ca e rusă. Cu intrarea Conului Ştefan sufletul maichi In redacţia ziarului Trompeta Bucureştilor, colecţia gazelelor guvernamentale este complectă. Priviţi buchet: Vulţuitineanu, Pan lilMacri, Ştefan Belu, Bibânescu, Fuudescu, Epa-minonda Ciocane)li. Pa venit aşa dar şi d-lui Belu apa la moară; acum să vedeţi cum are să înoate Inlr'ânsa. De alt-fel să zice ca numai d. Fun-descu ’l-a băgat în ispita, ca să sufle,,, în Trompeta Bucureştilor. D. Fundescu are mare influenţă asupra Conului Ştefan, de când cel d’ân-tăiQ a spus o vorba adâncă. Tocmai vorbea d. Carp. Deodată se aude şi glasul d-lui Fundescu, care nu răsună decât la zile mărişi solemne : —*■ Uşier 1 —■ Poftim. — Adu'nn un pahar cu apă, flind-câ am să întrerup Ei bine vorba asta i’a plăcut Conului Ştefan, lucru mare, şi de atunci a căutat mereQ ocazia de a deveni confrate cu d. Fundescu. • • EQ unul cred că In şfârşit sosise timpul ca să ’şl pue şi conul Ştefan odată idturile pe hârtie. Şi are să şi le pue Intr’un mod foarte hotărât. Chiar In şedinţa de eri a Camerei striga d-lui Maniu, cu care a avut o mică ceartă: — Să nu te pui d-la cu mine, câcf slnt ultro-gazetar. r/fro-gazetar! Trebue să recunoaştem că conu Ştefan are nişte scăpări ristă. D-v. veţi trăi aci din munca d-v,, tot aşa de onest ca şi In colivia din turnurile de la Notre-Dame, şi a-cest brav Meriadec fiţi sigure că nici o dată nu va intra la d-v. fără a da permisiunea. — Dar, domnule, — obiecta copila,— am icul d-v. abea mă cunoaşte.... de ce s'ar interesa el de mine? — Vă repet, domnişoară, că el se interesează de toţi cel ce suferă, — replică Daubrae. — El vă cunoaşte mult mai bine de cât credeţi.....pentru ca eQ lot d'auna ’l-am vorbit de d-v. şi cred că nu va îndoiţi că 'i-am vorbit numai bine. — Cred.... dar aceasta nu e un motiv pentru a dispune de el şi de casa Iul fara a '1 consulta. — N’avem de cât să 'I consultam. Strada Cassette nu e departe. Cu trăsura ajungem într’un sfert de oră. Aide-ţl. — Nu cutez de loc, — murmură Rose Verdiere. — Cu toate acestea nimic nu e mai simplu şi mal puţin penibil de cât de a cere o odaie unui stăpân de case, pe care trebue s’o luaţi ne având ce face. La aceasia veţi (1 forţată, chiar daca aţi respinge propunerea mea, de oarece n’aveţi să rămâneţi pe stradă. Roza cobora ochii şi nu zise nici un cuvânt, se vedea însă câ ea simţea forţa argumentului adus de Daubrae. — Nu vă Îngrijiţi de primirea ce o să vă facă amicul meu, — zise Dau-brac. — Veţi fi primita cu braţele des- EPOCA — i.'» IUNIE de limbă care ar putea face gelos pe d. Valentineanu. « • • De-o-cam-dată conul Belu, are să publice o serie de articole foarte interesante, ce au să faca o mare sensaţie In lumea diplomatică. Aceste articole intitulate: întrecerile Ini Gorceacof in Unu (tinia in timpul ultimului răsboiu. Mal alalta-erl d. Belu povestea în Camera schiţe din "aceste articole : t — GoVceatfBr era bătrân, dar voinic. Câte servicii nu ’i am fjlQ.ut. Dacă ar fi fost Englez mă decorai cu ordinul Ja-retiereI. A doua serie de articol! va fl şi mal interesanta. D. Belu va susţine cu multă tărie calităţile gospodăreşti ale Regelui şi va combate cu Înverşunare pe aici cari cutează a susţine că suvâranul nostru nu 6 generos. Tot la Cameră s’a petrecut lucruJ. Ci ne-va 11 Întrebă : — Toate bune dar cine este moştenitorul tronului? — Prea multe vrei să ştii, respunse viitorul mareşal al Palatului, ce ’ţî pasă cine va fi moştenitor. Avem doi, pentru amănnnte întreabă pe Păun. Ce e dreptul, d. Belu a văzut atâtea In viaţa d-lul, In cât poale scrie asupra acestui subiect cu multa competenţa şi autoritate. Radu Ţandăra. INFORMATÎUNI Aflam în modul cel mai positiv, si desfidem se se sustie contrariul, ca Germania n’a stârnit câtu-si de puţin pentru a se încheia o convenţie în condiţiile in care s’a făcut actuala conventiune de trădătorul ce se numeşte Dim. Sturza. Guvernul German a exprimat numai dorinţa d’a se inclieia o convenţie consulara; si conventiunea s’a făcut ast fel cum s’a presintat camerilor de guvernul nostru, fara a ridica NICI O OBIECTIUNE DIN PARTEA GUVERNULUI ROMAN Mai mult inca, guvernul german, prin intermediarul d-lui Busch. si a exprimat nemulţumirea fiind ca s’a presintat Germanii o conventiune pe care guvenul nostru trebuia se ştie ca nu poate s’o im-pue. si care face se scaza influenta Germana in România. «Nu vrem o conventiune a zis d. Busch, care trebue impusa cu baionete » Nu putem se cualificam o conventiune ast fel făcută de guvernul nostru, de cât ou numele de act de tradare. X D. 1. Brătianu a avut azi o lunga întrevedere cu d. Busch, ministru al Germaniei. In urma acestei lutrevederi, d. Busch a trimes la Berlin o foarte lungă notă prin telegraf. n Senatul n’a ţinut eri şedinţă, atât din cauză că n’a fost prezinte nici uu ministru, cât şi pentru-că nu eren nimic la ordinea zilei. X D. deputat Ion Ilădulescu a interpelat eri pe d-nu ministru de interne dacă nu are de gând se lase poliţia ca se păzească oraşul şi se n'o mai distrugă cu alte ocupaţii. D. Râdulescu arată ca în astă-noap-te o familie întreagă a fost masacrată în Bucureşti, din pricina ne-supraveghereî poliţiei. X îndată după şedinţa Camerei, d. Ton Brătianu a aşteptat pe Regele la Palatul din Capitală unde a şi sosit şi a avut o lungă întrevedere. X Emoţiunea era foarte mare eri la Cameră. O mulţime de lume se alia prin tribune şi în curtea Mitropoliei. Alţi oameni au fost opriţi d’a intra in curte. Indignaţia a fost la culme , când d. Câmpineanu, dupe ce guvernul a anunţat că se amână discuţiunea, a crezut de cuviinţă se zică : Se 'ştiţi d-lor că eu ţiu la această convenţie, că ţiu lo această convenţiej şi cu toate presiunile exterioare rom vota convenţia. X Aflăm in modul cel mai positiv că ari înaintea şedinţpi camerii s’a ţinut un consiliu de miniştrii în care s’a hotărîl demisiunea cabinetului, dur pe urmă miniştrii au revenit asupra holăiîreî lor, pentru nu ştim ce motiv. Cu toate acestea tot se vorbeşte cu inultâ stăruinţă de o crisâ ministerială. X Un conllic s’a întâmplat azi in culoarele camerii între dd. Ştefan Belu şi Maniu, fiind-că d. Belu ca questor n'ar fi vrut se lase se intre în cameră un amic al d-lui Maniu. D. Belu a spus d-lui Maniu ; «Daca nu eşti mulţumit, poftim afară în curte, şi 'ţi voi da satisfacţie». X Un numer considerabil de studenţi, comercianţi, cetăţeni cu greutate, interesaţi se vază ce soluţie Camera va da cestiuneî naţionale ce era la ordina zilei, au remas indignaţi, vezftnd câ le este interzis a pătrunde în tribuna publică, care erî des de dimineţă era Înţesată cu oamenii triraeşi de poliţie. Tribuna oficială, care ar trebui se fie reservatâ pentru înalţii funcţionari. pentru foştii deputaţi şi senatori sau foştii miniştrii, era în cea mai mare parte ocnpatâ de bătăuşii brevetaţi ca Ulmeanu, Tache Curcan şi alte ilustraţiuni colectiviste, a căror mutre nespălate făceau un isbitor contrast cu cele-l'alte persoane ce abia putuseră se chise. şi veţi fi tratată ca şi cum aţi fl fica iui. Pe urmă, aci nu va fi de cit o instalare provisorie. Tatăl d-v. se va face bine, sper, şi când va eşi din spital veţi sta împreună. Dar, până a-tunci, n’aveţi alt-ceva mal bun de făcut de cât de a ocupa pavilionul pe care Meriadec se va grăbi a vi ’l pune la dispoziţiune. Tânăra fată ridică capul, privi pe intern In faţa şi ’l zise c’un ton hotărât: — Jura-mi pe onoare că dându-ml acest sfat n’al nici un gând ascuns. — A ! sunteţi bănuitoare d-v. — striga vesel Daubrae. — Ei bine, da, am un gând ascuns....acela de ş. vă vedea mal des de cât v’aş fi putut vedea conţinând a sta în turnul d-v. ca într’-un cuib de cioară. Vă găsesc Încântătoare, şi aş fi nebun de dorinţa de a vă plăcea, dar vă stimez foarte mult pentru a vă face curte..... ca In cartierul latin. Fii sigura câ daca \re-o dată voia avea ast-fel de dorinţî, Meriadec se .va însărcina de a mă pune la regulă. El ştie cât valoraţi şi nu face gluma în ceia ce priveşte capitolul moralităţi. Veţi fi mal bine păzită în casa l.ui de cât într’o mănăstire. Eu Yă afirm aceasia, şi dacă m’aţl cunoaşte mai bine aţi şti ca nici odată In viaţa mea n’am minţit......domni- şoară....! nici chiar In faţa fetelor. — Foarte bine, vă cred şi sunt gata a vă urma,—răspunse Rose Verdiere. — Bravo 1 Nu mal mă consideraţi ca un ştrengar care caută a vă seduce. Ar trbeui să n’am de loc inimă cău- tând a vă Întinde o cursă. D-v. nu sunteţi pentru mine, o femeie de rând. De şease luni de când sunt CO' oţat sub acoperământul de la Holel-Dli u, vă văd în toate zilele, şi vă rog să mă credeţi că vă cunosc foarte bine. Eu ştiQ tot ce faceţi şi sunt sigur ca nu e existenţa mal pyra ca a d-v. O ocaziune se presintâ de a vă da serviciu ! nu vă miraţi dacă mă grăbesc a vi ’l da şi lasaţi-mă să ’l fac. Când veţi cunoaşte pe Meriadec îmi veţi mulţumi câ v'am dus la el. Dar ce lot vorbesc, când numai este trebuinţă de a protesta de bunele mele intenţii, duca vom mai întârzia vom perde'pe amicul nostru din strada Cassette. Ai'deţf, vom găsi o trăsură pe cheiul Sainl-Michel. Rose, hotărâta, se coborâ cu Dau-brac pe piaţă şi dupe cinci minute el se duceaţi în trăsură câlre domiciliul baronului care nu se aştepta de loc la visita îngerului clopotniţei. Tânăra copilă propuse să meargă pe jos, dar a trebuit să se supue dorinţei internului, care nu voia ca studenţii văzându’l ca umblă cu ea, să creadă ca ’şl plimbă amanta. Rose era tristă şi tăcută, cum şi trebuia să fie In această circumstanţă, dar Albert înveselea voiagiul prin vorbele lui. El o întreba de viaţa ce o ducea Împreună cu tatăl săQ, de magazinele care ’i da de lucru, de banii ce ’i câştiga lucrând flori artificiale ; o Întrebă dacă mobilierul ce era în odaia www.dacoromanica.ro pătrunză, graţie stăruinţelor lor pe lângă mult îndatoritorul questor d. Ştefan Belu. Aşa dar curtea mitropoliei era plină de lume : agenţii poliţiei erau în numer. Aceştia când puteau, provocau din când în ciad cîte un mic scandal, in urma căruia se opera arestări. Mai multe persoane onorabile au fost ast-fel arestate. Printre cei mai zeloşi agenţi secreţi am observat pe fostul comisar de Poliţie Dinescu, care a fost condemnal acum vre-o lună de Curtea de apel la un an închisoare, pentru răniri grave asupra unul nenorocit muncitor. Bi ne-voinseă d. Pop alean u, Pri mul-Procuror de Curte a lua cunoştinţă despre aceasta şi a cerceta cum se face, că acest om condemnât definitiv nu se află la Văcăreşti, ci liber, şi în poliţia secretă ? Nici hotărî rea Curţii nu se mai execută azi în contra agenţilor secreţi ? X D. Ştefan Belu publică o scrisoare în Trompeta Bucureştilor,pe care numita foae o tipăreşte cu litere mari în capul ziarului asasinilor poliţieneşti. Ne credem datori a reproduce a-cest act însemnat al şefului majorităţii, caro de când cu manifestul seu n’a mai scris nimic până azi. Iată această scrisoare : Scrisoarea deschisa a d-lui Ştefan Beliţi Domnule Ciocuneli I La întrebarea d-v. din ziarul Trompeta Bucureştilor dacă eu am încu-noştiinţnt vre’un onorabil redactor al foaieî L’ Indfi.pendancc Roumaine despre d-v., cum câ aţi fi agent secret poliţienesc; ve declar «câ nu «am avut nici o asemenea întrevor-«bire, nici v’am considerat ca agent «poliţienesc.» Primiţi d-le asigurarea considera-ţiunei mele. 1836 Iunie ii. St. Heliu. Se zice câ d. Ştefan Belu va intra la redacţia, foi Trompeta Bucureştilor ca redactor şef şi reporter la Cameră. DEPESITELEGRAFICE Paris, 25 Iunie.—D. Constans e numit ministru plenipotenţiar la Peking. Londra, 25 Iunie.—Parlamentul englez va fi prorocat astă seară. In formaţiune. Suntem autorizaţi a declarat că sosirea şi presenţa prinţului Karageorgevicî în Bucureşti n’au nici un scop politic. Soli», 25 Iunie. — Desbaterile asupra respunsuluî la discursul tronului s’aQ terminat eri. In timpul votului vre o douâ-zeci de deputaţi al oposi-ţieî aQ părăsit camera. Imensa majoritate a adoptat proectul de adresă favorabil guvernului. Numai duoi deputaţi aQ votat contra. din turn aparţinea tatălui el şi avu durerea să afle câ acel mobilier era proprietatea fabrice!, de unde resulta ca nenorocita copilă n’avea să ’şl ea din Casă de cât sdrenţele şi rufăria. El mai afla câ Rose îşi perduse pe mama sa de zece ani şi ca va rămâne şingura In lume dacă bietul Verdiere nu se va face bine de atacul ce’l is-bise. Şi când el cunoscu acest trecut limpede ca cristalul şi acest viitor a-meninţâtor el se enlusiasmă şi mal mult de ideîa ce avuse de a pune pe Rose Verdiere sub protecţiunea lui Meriadec. — Spune-mi te rog ceva de acest copil pe care amicul meQ M-a descoperit pe acoperământul Notre-Damulul, ' — zise el de odatft. Ce draeu făcea acolo aoel ştrengar ? — D. Meriadec n’avut timp să ’mi spue. Părea foarte grăbit de a ’l duce, — răspunse fata. — De alt-lel n’am cutezat a ’l tutreba. Banuesc însă ca acest copil s’a suit cu nenorocita femeie care a căzut din turn. Eu însă nu am văzul’o nici pe ea, nici copilul când s’a suit, căci nu eram acolo. — Sunt convins că aţi ghicit şi pariez că vom găsi In str. Cassette pe tânărul părăsit. Idealul Iul Meriadec este de a face din domiciliul seQ un orfelinat. Şi eaca ca’şl-a Îndeplinit dorinţa...D-v. sunteţi atât de bună în cât cred câ trebue se iubiţi copii. — Ii ador. (Va urma) EPOCA — 15 IUNIE 3 PUBLICITATEA ZIARULUI ,, EPOCA“ Tlrnglu 5.000 de fol ANUNCIURI SI RECLAME Anunciuri pe pagina IV, linia 30 bani Anunciuri si reclame pe pagina 111 linia 2 lei. UIT. lili IUN Mii emil MLI Citim tn Drapelul Severinean : Un esemplu vorbitor mal avurăm zilele acestea, tn Severin, de modul cum se calcă legea sub părintescul guvern. Majoritatea consiliului comunal făcuse o primire din cele mal demne şi mal sim-nilicative, şefilor opoztylunel unite. Pâinea şi sarea, cheia cetăţi, fuseseră pre-senlate infatigabilor campioni ce cutree-ră ţara. spre a o chema la a ol salvare. Acest act de independentă, ăst produs spontanefi al sentimentelor moedintene, pus'afi tn furid. furioasele capete ale satrapi lor-guvernanţ,!. Un decret de distdvarea consiliului comunal, fu răspunsul ce primul nostru ministru I dete, din înălţimea sa mânioasă, de .lupilor tonante. Consiliul Comunal disolvat, trebuia făcut loc Comisiunol interimare. Articolul, 66 din legea comuuală avea să vorbească, şi la linele său el glăsu-eşte ast-fel : . . . . «afacerile comunei sSadministrează de o comisiune numită de guvern şi compusă de persoanele ce afi întrunit mat multe voturi la cea diu urmă alegere. Legea nu prevăzuse însă dacă aceste persoane pol li şi acelea care să găsesc tn opositiune cu credinţele guvernului: urma deci ca d. Prim-minislru să pre-vază si se aplice caşul. Consecinţă riguroasă, prin urmare, că comisiunea interimară nu putea II compusă de cât de persoane agreate regimului, saQ cel pul,in cari nu ar avea o pronunţată culoare politică. şi ast-fel ilegalitatea fu gata; căci persoana care întrunise cele mai multe voturi la ultima alegere ; persoana căreia nu îl lipsise de cât patru voturi spre a fi fost aleasă, găsindu-se a fi un om capabil, integru, inteligent şi activ; apoi tot aceasta persoană (iind nu un colectivist, d. Arislide Anastasiu, ci accentuat opositionist, de şi D-sa urma, lege im-perante, să lle primul in comisiunea interimară, fu tot primul insă care fu exclus. Un consilii! comunal cu oameni superiori priceputului nostru prefect, d-nu Ohelmegianu; un consiliu comunal tn care voci autorisute ca u avocatului Aris-tide AtanasiO ,ar li făcut năduşell prefectului şi nemulţumiri guvernului, e bine înţeles, că nu putea ii in Severin, care a aclamat, cu inima şi sulletul, ideele Opo-siţiunel unite. Ce ar căuta In consiliul comunal oameni de valoarea malerial şi intelectual independentă, ca aceia a d-lui Aristide Anastasiu, care ştiut este, că dacă nu a făcut parte din consiliul disolvat, este că nu a voit să cerşiască mmănu-1 votul ? Capacitatea, onestitatea şi independenţa sunt duşmanii cel mal înverşunaţi al regimului. FELURIMI Conserve falsificate. — In urma multor plângeri a persoanelor,cari s'au bolnăvit după ce au mâncat converve de pătlăgele roşii sau de legume verzi, prefectura poliţiei a confiscat conserve din multe prăvălii. Prin analiză s'a stabilit, că pătlăgelele şi legumele fuserâ colorate cu materii minerale, muiate în soluţiune de sare de arama, etc. Atât fabricanţii, cât şi debitanţil vor fi urmăriţi. Dar lanuol, unde nu e nimic curat, Începând, de la lapte, şi terminând cu pâneade toate zilele ! * • * Pasteur si turbarea. — Foile vie-neso spun, că la clinica chirurgicală a profesorului Albert sunt supuşi tratamentului anti-idrofobic şase indivizi din Qaliţia şi Moravia, muşcaţi de câni turbaţi : se aşteaptă să sosească şi alţi pacienţi. Primele inoculaţiunl s'au făcut Lunea trecută de doctorul Enerich Ullmann, au fost discipol al lui Pasteur şi operator la numita clinică, Virusul necesar s'a preparat după prescrip-ţiunile lui Pasteur. * * Demonstratului — In Austro-Ungaria nu mal încetează demonstra-ţiunile. Nu numai In Capitala Ungariei, ci şi prin alte oraşe din provincie se rep t manifestaţiunl şi turburâri. în cari se aude strigându-se : Jos lanskil Trăiască Koşut / — Dualismul Începe a se ştirbi; antipatia creşte între Unguri şi Nemţi. — Nici Cechil nu se lasă mal pe jos. In Praga afl fost In zilele din urma serioase demonstraţiunî prin stradele oraşului. Ferberea între diferitele elemente etnice austro ungare creşte în mod îngrijitor. t'n giuvaer de mumii si solie.— In high-liful din Londra face mare sensaţie o istorie scandaloasă. Baronul Fuhvar Iohn Cravon s'a căsătorit la 1873 cu lady Sarah Llewullyn, o fată prea frumoasă. Căsătoria fu fericită şi avu cinci copil. La ultimele a-lergărl de cai baroneasa făcu cunoş tinţă cu Sir Peckenhatn, un bărbat tî-năr, cunoscut ca Don Juan. Acum trei săptfimtnl baroneasa ceru voe de la soţul 860 să visiteze pe sora sa ; seara baronul primi următoarea scrisoare : «Dragă ; vei Înţelege, că este lucru firesc sS fug cu un om, care 'mi place mal mult de cât tine. Nu mă vel mal vedea. Poate aş fi învins această patima, dar tu m'al silit să traesc la nesăratele tale moşii, cu familia ta, pe care o urăsc. Muraă-ta singură ar fi în stare să mă gonească din raid. Fii bun şi 'mi trimete bijuteriile mele şi depune’mi zestrea la un bancher.»— Baroneasa nu fugise, ci şedea cu iubitul său Intr’un olel. Baronul ceru şi obţinu divorţul Judecătorul Întrebă pe baroneasa, ce este ase face cu copii. Frumoasa femee respunse rlzlnd : «Prea seamănă cu tatăl lor, ca să’I ţiu la mine.» H ALE PAIIEIIEilLl I Eacă aci la vale procesul verbal, prin care d. Procuror Andronescu dă în judecată pc d. Săndulescu-Nenoveanu Gr. G. Păucescu, şi N. Lepădătescu pentru .. că au lipit pe gianiul de la uşa Camerei de avocaţi anunţul întrunire! de erî, opunîndu-se la ruperea lui, de către sergentul trimis de d-sa pentru a-ceasta Din citirea acestui act se va vedea, ce soiu de procurori garantează azi cetăţenilor exerciţiul drepturilor lor. Acest d. Andronescu care de mult aspiră a Înlocui pe d. Manolescu, In funcţia de prim-procuror, caută zilnic, a da guvernului dovezi de Zel. In toate afacerile unde a fost chemat se instrumentea ca procuror, sau se ia cuvîntul, d-sa s’a a-retat Înfocat sprijinitor al arbitra-riulul poliţienesc, depunend un zel, care daca piuă acum nu ’l-a atras din parte Guernulul recompensele ce uştepla, totuşi a fost îndestul, ca se edifice pe toţi cetăţenii independenţi despre caracterul d-sale. Dar se lăsăm pe cititori se judece ; Proces-Verbal Astă-zl două-spre-zece Iunie 1886. Noi, Grigore Andronescu, procuror pe lângă Trib. Ilfov, pe când ne aflam In cabinetul parchetului nostru, cam pe la ora 111/2 a. m., am auzit un mare sgomot în sala paşilor perduţl. Căutând a nc informa, am eşit afară In spre scara tribunalului, şi acolo am văzut pe d-nil advocaţi: Sâdulescu-Nănoveanu, Grigore G. Păucescu şi Lepădătescu, strigând către sergentul de zi No. 684, care se afla pe primele trepte din capul scării şi zicând: «eşl afară de aici, ce treabă al In tribunal?» ameninţându-1 şi cu mâna. In presenţa noastră d-nil Păucescu şi Sândulescu-Nânoveanu ne-aU declarat, că nu permite nimănui să rupă afişele, pe care d-lor le-au lipit pe zidurile tribunalului. In urma acestora, noi am constatat, ca pe zidul de lângă uşa camerii advocaţilor era lipită o proclamaţiune începând cu cuvintele: «Cetăţeni; conven-ţiunea consulară, sub-scrisâ la Berlin» şi semnată de «Comitetul Oposiţiunei-Unite» şi ca o asemenea proclamaţiune era lipită şi pe geamul uşii camerii advocaţilor. Imediat am ordonat sergentului cu No. 684 a rupe acele proclamaţiunl, din care unul se va ataşa la acest proces-verbal. In urmă sergentul cu No. 684 ne a făcut următoarea declaraţiune : «Mă numesc Panait Toma domiciliat în casarma cergenţilor str. Academiei No. 18. Eu fiind însărcinat cu buna ordine la Tribunal, am văzut,că. azi dimineaţă, cam pe la ora li i 2 trei domni, ca'I aâ eşit din camere a l vocaţi'or, an lipit pe zidul Tribunalului din sala cea mare un afiş, pe care mi aţi dat ordin mal în urmă să'l rup şi pe uşă pe geam. Văzînd acest afiş şi citii.du-1 am constatat că el nu este privitor la lucrările Tribunalului şi pentru că am ordin să nu las se se lipească nimic, care nu priveşte lucrările Tribuaalulul, am vrut să-l rup. Imediat ce m'am apropiat de acest afiş a venit asupra mea cei trei domni pe care ÎI aţi văzut şl d-v., ameniriţân-du-mă şi au Începutşămăîmbrâncească dându-mă jos pe scară, unde m aţi găsit d-voastră. EO am protestat rugându-il să mă lase să'ml împlinesc datoria ce aveam de a rupe asemenea afişe, dar d-!or mă îmbrânceau merefi zicându-ml : «Eşl afară nu’ţi dăm voie să mal calci cu picioarele pe sus. Aceasta e declaraţiunea mea pe care o semnez, rugându-vă a constata fnp tul ultrajului, ce am suferit. (ss) (ir. Andronescu. (ss Pnmiit Tom». Am chemat în urmă prin aprodul parchetului, pe d. Sândulescu, Năno-veanu, Păucescu, şi Lepădătescu, cari au refusat a se presenţa în cabinetul nostru. (ss) Procuror Andronescu. Pentru care am format presentul proces-verbal. ss Procuror \ndroneseu. Urmează legalisarea grefei Tribunalului Ilfov, secţia I. CORPURILE LEGIUITOARE CAMERA Şedinţa de Vineri 1.8 funie IU86 Şedinţa se deschide la ora 3 sub preşedinţa d-lul G. Chiţu. Toate Iribunile gem do lume, curtea Mitredoliei osie plină de public, un număr considerabil de agenţi poliţieneşti furnică în toate părţile. D. Cogălniceanu, intrând în sala şedinţelor este primit cu aplause. D. Prim-ministru declară că de oarece mulţi deputaţi interpretă Jntr'un mod greşit unele articole din conven-ţiunea consulară cu Germania, d-sa cere amânarea discuţiunei asupra a-cestel cestiunl, până când vor veni unele esplicaţiunl de la Berlin. D. Cogălniceanu. Cer cuvântul 1 Mare sgomot. Colectiviştii ţipă cât ti ia gura: închiderea ! închiderea 1 D. Cogălniceanu. Cer cuvântul pentru a anunţa o interpelare. D. Preşedinte aveţi cuvântul. D. Cogolniceanu. Interpelez pe d. Prim-ministru ca să’mi răspnndâ până când cere această amânare: până la sesiunea de la toamna sau până peste câte-va zile. D. Prim ministru. Voiu respunde peste trei zile. (Sgomot desaprobărl, exclamaţii). D. /. Cdmpineanu în cestiune de reglement observă d-lui Cogălniceanu că vine cu impresiunî de afară in această cestiune si ca aceasta nu e permis. D. Câmpineanu declară, că d-sa va vota convenţiunea, fiind-că ne trebue. D. Cogălniceanu tot în cestiune de reglement, declară, că se miră cum d-nu Câmpineanu s'a supărat pe d-sa numai, fiind-ca a întrebat pe ministru pin* * cândare să amâne discutarea cestiune!. D-la d-le Câpinene, vel vota pentru, ied voiu vota contra ; pentru ce le superi ? D-ta fiul lui Câmpineanu (aplause sgomotoase) vel vota convenţia, iar eti, român din tată în fiQ, sunt în contra ei. (Aplause). Se cere închiderea incidentului. D. Nicole lonsscu vorbeşte în contraîn-chiderii incidentului. D-sa se mirâcum d. prim-ministru adeclarat, că va răspunde d-lui Cogălniceanu peste trei zile, când sesiunea se sflrşeşte pol-mâine. D. Prim-ministru. De unde ştii d-ta ce am ied în pozunar? I). N. Jonescu propune amânarea discuţiunei până la toamnă. Biuroul nu voieşte să pună propunerea la vot şi declară incidentul închis. Interpelările d-lor Pesacov şi Butcu-lescu se amâna în înţelegere cu d-nil miniştrii respectivi. D. N. Catargiu cere biuroului, ca să comunice cu o zi mal nainte când va veni la ordinea zilei convenţia consulară,pentru ca deputaţii absenţi să poată veni la şedinţă. D. 1. Uădulescu interpelează pe d-1 ministru de interne, dacă n'a venit vremea ca poliţia să înceapă a se ocupa cu paza oraşului şi să nu mai fie distrasă www.dacoromanica.ro de la ocupaţiunile pentru care este plătită. . La ordinea zilei discuţiunea asupra codului de Comerţ. D. Al. Marghiloman cere amânarea discuţiunei asupra acestui proiect de lege, de oare-ce sesiunea fiind pe sftr-şit,această importantă cestiune nu s'ar putea discuta cu destula seriozitate. D. Poenaru-Bordea, Cantilli şi Stoi-cescu susţin proiectul şi se apară de acuzările d-Iui Cogălniceanu cum că membrii Comisiunei n'.iu avut limpul ca să studieze iegea. D. Cogălniceanu cere şi d-sa ca proiectul să fie luat în consideraţie. Discuţia se închide. Legea se ia în consideraţie. Penel ŞTIRI MĂRUNTE Autorul crimei din cale.-i Moşilor este un muscal anume Nicolac cnre venise la târgul Moşilor unde vândusc icoane. El se făcuse tovarăşi al mortului şi iea chiar se socotiseră împreună. Noaptea remânând lot tn casa tovarăşului săil a săvârşist crima, şl apoi a dispărut. Parchetul a fost la faţa locului unde s'a săvârşit crima. D. procuror Dohriceanu a fost însărcinat cu instrucţiu acestei crime. Telegrame s’ail dat pe la diferite puncte de ieşire din ţară arătând semnalmentele omorâtorulul. Se crede însă că n'a ieşit încă din Bucureşti. La şedinţa de erî a Cameri a asistat şi d. Dim. Brălianu. • • Erl tot parchetul a fost convocat la d. Ministru al.justiţii. Credem că nu crima petrecută noapLca trecuLă a interesat pe d. E. SliUescu, ci poate niscai noi curse se întindă oposi-ţiunil. Nuvela respândilft aseară că asasinul familiei Halovanof ar fi fost prius este i-nesactă. Se crede că el se găseşte actualmente în Brăila. • • Medicii secondarl al Eforii numiţi provi-sorifl, si cari I retinian să treacă’un concurs ah fost numiţi definitiv contra regulamentului Eforii. La 11) curent va veni înaintea Curţii cu juraţi procesul gărzilor comunali acuzaţi de omor asupra a 2 contrabandişti. • D. Neron Lupascu. fc’st prefect la Vaslui, va fi numit la Ialomiţa în locul d-lul Kir-culescu care va trece la Putna. D. colonel Maca a fost numit şeful statului major al divisil III (Bucureşti). • • M. S- Regina a asistat erl esamenele de la asilul Elena doamna. • « Mâine Duminică ia ora 6 dupe amiază, renumitul equilibrist Gremo va trece lacul grădinel Cişmegiu, umblând pe o sârmă subţire. UTIMK INFORMAŢII Agenţia Havasnecomunicăurmătoai-ele: Astă-zl s’a stabilit Intre guvernul romdn şi francez o desăvârşită înţelegere asupra imul aranjament comercial provizoriu care va intra în vigoare la 19 Iuniu viitor. In acelaşi timp, ambele guverne s'au angajat reciproc pentru a încheia un tratat de comerţ definitiv în cel mat scurt timp posibil. Erî la o ore, M. S. Regele a venit la palatul din Bucureşti, unde îl aşteptau, dupe cum am anunţat, pe lângă d. Ion Brătianu şi Generalul Angelescu. Impresia ce am putut oonstata că a produs prin cercurile diplomatice presintarea convenţii comerciale este următoarea: Convenţia cu Germania departe de a displace celor-l’alte puteri, miniştrii acestor puteri aşteaptă cu nerăbdare se fie votată şi unii din representanţii streini nu disimulează că vor pretinde se se inchee cu ţările lor convenţii identice. Se zice că M. S. Regele a stăruit foarte mult pentru ca se se îuchee o convenţie consuţgră cu Germania. Regele ar fi dorind ca cu ori-ce preţ se se voteze o asemenea con-venţiune, pentru a se pune la adăpostul ori-cărei eventualităţi şi a'şl asigura situaţia faţă cu imobilele ce le are in ţară, în caşul unei răsturnări, atât pentru dânsul cât şi pentru moştenitorii săi. Ştim positiv că unul din miniştrii o declarat unui deputat că daca guvernul ar fi fost sigur de o ma- joritate măcar de două voturi, ar fi cerut votearea Convenţiunei consulară chiar In şedinţa de erî a Camerei. înainte de şedinţă, d. I. Brătianu a chemat unul câte unul pe toţi deputaţii de care nu era sigur spre a le cere votul lor. Mai toţi 'I a declarat că în urma indignăreî generale ce a coprins ţara nu pot a ’i da sprijinul lor. Toţi deputaţi din Oltenia afară de d. Chiţu sunt contra. Asemenea şi cei de la Roman. • Aflăm că d. Al. Lahovary, directorul prefecturei de poliţie a zis unui advocat din oposiţie: «Să’mi razi mustaţa dacă veţi mai ţine o întrunire publică.» • Astă-zi va fi o mare întrunire publică la Bacău pentru a protesta contra convenţiunei Consulare cu Germania. m Erî a sosit In Capitală d. Bernbard Singer, referentul Camerei de Co-merciu din Viena, în cestiunea rei-noirei convenţiunei comerciale cu România. Se zice că d. Singer e însărcinat cu o misiune specială pe lătigă guvernul Român. D. de Busch, Ministrul Germaniei, a avut azi o lungă întrevedere cu d. 1. C. Brătianu. Plecarea MM. LL. Regele şi Regina la Sinaia s’a amânat pentru Joia viitoare. Azi la 11 ore s’a ţinut un consiliu de Miniştrii. m Un redactor al ziarului nostru în-trebiud pe un sergent de oraş din Calea Moşilor cum a putut să treacă ucigaşul lui Halavauofpe lângă din-sul fără să'l vază plin de singe, sergentul i-a răspuns: «Domniile,sunt trei zile şi trei nopţi de când numai închidem ochii. D-nu Comandant ne întrebuinţează ziua ca se urmărim oposiţia şi se stăm ca agenţi civili pe la întruniri şi la Cameră astfel că noaptea fără voe adormim la post! Mâine, Duminică, ora 2 p. m. va fi întrunirea studenţilor, In localul societâţei lor, struda Pătraşcu-Vodă, No.6, vis-a-visde grădina Sf. Gheor-ghe; se va discuta convenţia consulară şi seva vota o resoluţie prin care să protestează In contra iuchie-rei acestei oonvenţii, de oare ce nimiceşte naţionalitatea Română. Poate asista la întrunire orice cetăţean se interesează de soarta acestei ţâri. & D. Moruzi, :prefectuî poliţii, a făcut o circulară la toate secţiile prin care mustră pe d-nii comisari, că răspund despre mulţi oameni de care sunt Întrebaţi, că nu le cunosc domiciliu de şi sunt de d-lor tn secţie. 9 La 16 Iunie, va avea loc la Bacău, o Întrunire unde se va discuta candidatul In locul d-lui deputat lunoli, decedat. • Primim din Oraiova următoarea telegramă care ne a fost expediată erl seară la 10 30 şi nu ne a fost îmmânatâ de cât azi dimineaţă la ora 11. Astă-searâ 13 curent mare mee-ting de indignare contra convenţii consulare germane. S'au notat cu infamie şi trădare şi vor fi trataţi ca atari toţi câţi au propus-o şi or vo-ta-o. Preşedintele întrunire! Nicolas Ra-coviţă. m D. Procuror Andronescu,sa presintat azi pe la orele 2 la redacţia «Epocei», cerând explicaţium asupra informaţiu-nei date de noi In numărul apărut la 12 Iunie, relativ la numeroasele arestări, operate de poliţie în ajunul şi în ziua întrunire!. Târziu se interesează parchetul, a treia zi după înfierbinţealâ. Totuşi ne-am pus ia disposiţia parchetului, pentru a semnala caşurile nouă cunoscute şi a ’l ajuta misiunea d’a descoperi victemele acestor ares-taţiunl pe cât de ilegale p’atât de în tăcere suferite de nenorocitele victime. D. Andronescu, ne-a spus că a făcut o asemenea descindere şi la L'Inde-pendcnce Roumaine. 4 EPOCA — 15 IUNIE CASA DE SCHIMB I. M. F E R M O —27,STRADA LIPSCANI, 27— CURS l L BUC l n K S C I 1 3 Iunie 1886 5* Rente amorţi/abilă . . . 5% Renta perpetua .... 6X Oblig de stat . . . . . 6% Oblig, de st. drumu defer 7% Scis. func. rurale. . . . 5* Scris. func. rurale . . . 7% Scris func. urbane . . . 6% Scris func. urbane . . . 5% Scris. Tune. rurale . . . 5% Împrumutul comunal . . O^Ug.Casel pena. lei 10 ilob.) împrumutul cu premie . . . AeliunI b&ncel nation . . . Acţiuni «Dacia-Romania • . . » Naţionali................. • Credit mobiliar . . . • ConstructiunI. . . . • Fabrica de hârtie . . Argint contra aur........... Bilete de Bancă contra aur. . Florin ausatriacl........... CURSUL I)IN VIEVV 5* 93 87 llt io; 881 (8 1021 4 94 85 78 «15 33 1015 265 220 265 15 15 2.0Î1 2 Napoleonul Ducatul . . . Lose otomane Rubla hârtie . CURSUL »I\ BERLIN Renta Amort.............. Opponheim............... Obligaţiuni noul 6% C. F. R. • » 5% » » » Rubla hârtie............ CURSUI. DE I'.VRIS Renta Români............ Lo«e otomana............ Schimb . Paris 3 luni . . » la vedere . Londra 3 luni » la vedere Berlin 3 luni . . Viena la vedere . 96 109.40 '.06,80 102.25 198.80 37 1003/4 25.50 i 1.241 2 2.021/2 mmi co»t, mm DOCTOR IK DREPT anunţa ci si-a reluat ocupatiunile. Biroul, Stirhcy Vodă frj. tuci vot; si vin şart ţuica şi vin de l:i d-nu Isuia LerescU din Str. Episcopii, vis-a-vis de grădină se vi ude la butelii ţuica de 10 ani, veritabilă garantată pe un leii butelia de jumătate oca dreaptă a lui Cuza şi vin veritabil de masă uşor şi curat pe 40 bani butelia. Illi IMHIliHT SfSTt lava Ce ’i zice şi Băcanu din districtul IIIov, la o poşte departe de. Bucureşti, In întindere de aproape 700 pogoane. De la St. Gheorghc 1888 moşia Gressia dindistr Teleorman lână Ruşi-de-Ved^, în întindere de 000 pogoane. Doritorii se vor adresa In Bucureşti la proprialarul Gr. Arion, Calea Griviţa No. 88. di IVnilIHiT chiardeacumcasad-lul lrril.lUHRl.il V. Hiott din Str. Luterană 15, mobilate şi nemobilate având 22 camere, grajd de 10 cal, şopron de 6 trăsuri, 2 pimniţe, 1 puţ şi grădină cu 2 pavilioane. Doritorii se vor adresa la d-nu Proprietar tn toate zilele de la orele 8 de dimmâţă până la cinci (5) seară. Asemenea şi dea-rendat de la Si'. Gheorghe viitor moşia d-sale Copaciu din dis1 riclul Vlaşca plasa Câlifişle. CEL MAI EFICACE CONTRA TUTUROR INSECTELOR are o proprietale minunată de a stlrpi utsectcle cu mare iuţeală fără a lăsa jvreo urmă. Siirpesle loial si radical ploşniţele si puricii. I (Jurata cu siguranţa bucătăriile 1 VIUj ţUHT L0C0M03ILE $1 B5TQSE. MâSlNE DE SECERAT ETC. M. LEYENDECKER Strada Casărmei 03 (DEALU SPIREA) AVIS IMPORTANT Subsemnata anlrrprcnoatv.t Hotelului I'ralii Sinm din Oraşul Rraita iţi al Boldului Concordia dft la Brâlia Lacul-Serat, are onoare a aduce la cunoştinţa Onor. public. Şi tn special la visitatorl al băilor, cam arangiat. HOTEI C0HC0R1HA utul*“T> Cuuu restaurant frances, camere mobilate iţi cu preţurile cele mai moderate. BOTELll FRAŢII Este reparat, din nop aranjat şi elegant mobilat. Fiind că nani cruţat nici un sacrificii! pentru a satisface pe onor. public visitator şi de acria rog a (1 onorai de o numeroasă clientelă. lTomtitudinea Serviciului şi modera-ţiunea preţului o garantez. CU DISTINSA STIMA MABIA BLAUSTEIA BRAILA-LACUL-SERAT i Li' D*R. RGSETTţ AVOCAT Strada Romana No. 27. PUBLICITATEA- ZIARULUI N°. 3, STRADA EPISCOPIEI, N°. 3 „EPOCA l L M0-D^ 4c DIN CALEA VICTORIEI, 6 I.WEICH s’a mutat in Palatul Eforiei Spitalelor Buleuardul Elisabeta. INSTITITLL MEDICAL BUCUREŞTI 6.—STRADA VESTEI.—6 Secţia medicala 1, Hydrotherauia — 2. Electrizare — 3. Inthopedie—4. Gimnastică medicală—5. Orhalaţl— 6. Masajio sistematic—7. Ser-viciulla domicilia — 8. Consultaţii medicale. Secţia higienica 1 Bae abur.................2.50 t Bae de putină cu şi fără duşe . 2.— medicamente................1.— 1 duşe rece sistematică cu basin i.— BAI DE ABUR SI DE PUTINA Notăl. Băile de abur sunt deschise în toate zilele de la 7 ore dimineaţa ptnă la 7 ore seara. — 2. Pentru dame Insă băile de abur, o-datâ pe săptămână Vinerea de la 7 ore dimineaţa ptnă la 2 post-meridiane. Preţurile la secţia medicală conform prospectului._________Direcţiunea SOCIETATEA DE NAVIGAŢII!KE CU VAPOARE PE DUNĂRE ITINERARIU Valabil de la 8 (20) Martie 1886, pana la alta dispositie A 'Ii. Orele de plecare mat jos arătate sunt a sc înţelege aproximaţie şi se schimbă după circonstanţe/e timpului si apelor; in nici un cos însă Vapoarele nu vor pleca de la Staţiuni mai înainte de orele indicate în arest Itinerariu. — Pornirea Vapoarelor de ta Staţiuni ea avea loc după orologiurUe Agenţilor. ( I B S K I. L V A I* O \ lt I I. O B i) I. I* O S T A CURSE IN JOS CURSE IN SUS dela Orşova Sâni. 4 8. •Luni 4 s. Juol 4 s. dela Galaţi Mar. 9 d. Joi 9 s. Sâm. 9 d. ») Severi n bum. 5 i. Blur. 5 d. Vin. 5 d. » Brăila )> - 10.25 >k _ » f r 10.35 » 2.20 d . idt-i 10.25 * » Brsa+Palanca t> 6.40 1 }i 6.40 » , J> ,k 6,40 » n v Gura-lalomitci »! 2.20 S. J» » 2.20 s. J) Radujevaţ »> 8 » 1 ” 8 T) r> 1 8 ' » jy NâVşot-a J|V, 3 i> j> 3 ) » 3 » M Ga la l at JL DUO D 1 » 10.10 y> » 10.10 » Cernavoda 1 w 5.45 » . >> 5.45 » » 5.45 )) » Vi din W 10.35 » » 10.35 >> » . a OsLrov 1 » J ‘ 9.30 » » 9.30 îi' <4 9.30 ti Lom palanca V) 12.40 » i n 12.10 s. 12.40 » » . Călăraşi uriaş • tV fl 7-30 „<1 • A) 7.30 1» » 7.30 » )) Rahova 9uhI 3.15 »j » :u5 >» 3.15 » » * Silistra » 10.30 10.30 ,)) 10.30 » Bechet » 3.30 )) 1 Vw 3.30 J) j n 3.30 » V Olteniţa Turlucaia Măr. *2 ‘ d Vin '2 S. Dum. 2 >1 *» • GoraWa ” *T> 5.30 » 1 ” 5.30 » » 5.30 a ») i i 2.15 foia. 2.15 M »n 2.15 f» » Nicopoli Măgurele 1) [iv i 17.20 )> >i I n t n 7 7.20 )) » n » 7 « 7.20 »> tn dela GiurgiOţSmârd Gittrgih(SmâtJd ) 3 5.30 10 » »1 5.30 10 >> » a 5.30 10 P )) fi şrilov i>' j '9.1D » j » 9.10 )> 9.10 » » Rusei u,c 1.30 »» }} 11 , »> | 11 » ») Zimnicea » 9.25 » i ” 9.25 » » 9.25 » Zimnicia » 4.45 » » 2.15 » >> 2.15 » n Rusei uc Luni 6 )> Mer. 6 d. Sâm. 6 ‘ »> » Şiştov » 5.15 rt #) 2.45 P 2.45 D » GiurgiOfSmîr.) » 10 » 10 » Of- 10 » • • Măgurele i ■ 7.40 » w 5.10 )> P 5.10 » >♦ Turlucaia . 12.15 » » 12.15 s. » 12.45 » )> , Nicopoli >> 7.50 » 5.20 »> n 5.20 » » Olteniţa » 12.30 » » 12.30 » ») 12.30 » ' ff'1 Corabia » 9.40 n i> 7.10 » r» 7.10 P » Călăraş(oraş) 1 » I n 1 » » 1 » Bechet Joul 12.25 S. » 9.55 ,» » 9.55 n » Silistra » 2.45 » ». I , 3.45 J) , » 2.45 »» Rahova . » 12.40 M » 10.10 » » 10.10 » » Ostrov 1) 3.15 » )) 3.15 » » 3.10 » . i) Lompalanca » 6 » S!m 6 Luni 6 p Cernavoda » 6 » )» 6 >1 » 6 » » Vid in ») 8.45 » » 8.45 » » 8.45 p w Htrsova »» 8 )> 1 >} 8 » 1» 8 » » I Calafat » 9.15 » P 9.15 » » 9.15 » >1 Gura Ialomitel » .8.30 D 1 » . 8.30 J> J) 8.30 )) Radujevaţ M 12.15 »» » 12.15 j> >> 12.15 n In Braila Marti dim. Juol dim. Dum. dim. i> Brsa-Palanca I) 2 P ii 2 ‘ -» * o » » Galaţi V n » 1 * fi î#'M *) în Severi n • ») 4.30 n » 4.30 » M 4.30 » de la Severin Vin. 5 s. Dum.5 s. Mar. 5 S. Cursurile VAPORULUI LOCAL PORNIRE IN JOS: De la Galaţfln Tulcea-Ismail, Marţii Joi şi Sâmbătă 8 ore dim. Prima plecare de Ia Galaţi la U nii şi Ismail la 20 Martie (A* prile 1886). ' Galaţi, 3(15) Martie 1886. între GALATI-TULCEA-ISMAIL: PORNTRte tN SUS: De la Isiuail la Tulcea-Gu laţi, Mereu rl. Vinerişi Dum.Sore dim. Prima plecare de la lsmail şi Reni la Galaţi la 21 Martie (2 Aprilie 1886). Inspectoratul agenţiilor. ALE CU A. BALS AVOCAT Strada Dreapta No. 24 0 DOMNIŞOARA îSS'dJ^S având «Diploma de maturiLate», să oferă a daleecţiunl, in vre-o famiţie, pentru cursul primar sau secondar. In special pentru limba i'rancesâ, mute-matici şi ştiinţele lisica-naturaJe. A să adresa Ja redaeţiuul. L â, F&PABAT AVOCAT Str. Biserica Icni No. 8 bis. T din causa arendării pro-U.lDîL.llj prielaţil, se vând, O lo-comobilâ 10 cai putere şi o maşină de treierat din fabrica Ratnson sistemul cel mal perfecţionat ambele In perfecta stare. Doritori le pot vedea la proprietatea Păşeam judeţul Ilfov, adresînduse a dl E. Reimer administratorul. MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE ROMANE m,BiLDEL»20**|U"IU*|E) 1886 Hucn resti-Itoinaii STAŢIUNEA Arătarea Trenurilor STAŢIUNEA Arătarea Trenurilor Tr. ac.lTr. p. |Tr. p. I'fr. pl. Tr. ac T. ful.jT. ac. Tr. p. noapte a. m. dim. dim. p.m. p.mi seara dim. Bucureşti p. 11,00 8,40 7,30 6.30 4,40 Bucuresci p. 4, 8,00 8,00 Ploeştl 12,17 10,39 9,10 8,04 6,05 CiocănescI — — 8,41 Buzăd 1,59 12,55 — — R.-Sârat 3,17 2,25 Titu 5,07 9,00 9,26 Focşani d. 4,16 3,48 Pi lesei 6,24 10,16 11,14 MărâşeştI 5,00 5,15 Slatina 8,08 11,56 1,25 Adjud 6,01 s. 6,39 Craiova 9,30 1,18 3,37 Bâcâfl 7,31 9,39 Filiaşl 10,17 2,04 4,52 Roman sos. 8,45 11,11 T.-Severin 12,05 3,52 7,20 dim. p. m. Vercior.sos. 12,27 4,21! 8,00 Haiiuin-ltucuresll Roman plec. BacâQ Adjud Mârâşeştl Focşani R.-Sărat BuzăU Ploeştî Bucur. sos. Bucuresti-Vărciorova Verclorovu-B ucu rest i noap. p. m. p. m. seara noap. dim. 8.25 12.30 5,45 Vărcior. pl. 3,42 12,57 8,00 9.20 1,40 7,20 T.-Severin 1 4,08 1,19 8,40 10.45 3,52 10,29 Filiaşl 6,08 3,07 11,08 11.18 4,34 11,30 Craiova 6,55 3,53 12,30 11.52 — 12.59 Slatina 8,17 5,12 2.27 12.39 p.m. 2,29 Piteşti 10,12 6.58 5,15 1.46 1,18 p. m. 4,03 Titu 11,13 8,00 ■ 7,05 3.33 3,39 10,17 8,- Ciocăneşti — — 7,49 5.00 5,15 11,50 9,35 Bucureşti s. 12,35 9,10 8,30 seara noap. săra a.m. a.m. seara Tărgovi; t i-Titu a. m. p. m. Tărgoviste p 6.40 5,20 Titu sos. 7,50 6,30 TJţu-T ărgoviste a. m. seara Titu pl. 9,45 9,15 Târgovişle s 11,05 10,80 8UCURESCI-GIURG1U STAŢIUNEA Arătarea trenurilor T. ful.l T. p. 1 Tr. p. Bucureşti p. Filaret Giurgiu Smârda sos. dim. 5,40 7,10 a. m. 6,40 7,10 8,55 9,00 p. m. 5,30 6,00 7,40 GIURGIU-BUCURESCI Smârda pl. Giurgiu Filaret Bucur. sos. p. m. 2,25 3,52 a. m. 10,00 10,05 12,15 12,25 p. m. 8,30 10,28 10,42 lloman-iasl Roman pl. Păşcanl T.-Frumos laşii1 so-. dim. 9,51 10,51 1,53 1,50 p. m. 4,47 4,15 8,24 9,52 Îasi-Uomas) Iaşi pl. T.-FVumos Păşcanl Boman sos. p. m. 4.08 5,25 7,17 7,53 dim. 6,52 8,35 10,01 11,06 GALATI-MARASESTI-MARASESTI-GALATI STAŢIUNEA Arătarea trenurilor Tr.ac.lTr. m.|Tr. p. Galaţi pl. TecuciU Mârâşeştl 10,40 11,06 noap. 11,40 4,16 4,51 a. m. 7,45 11,14 11,45 Mârâşeştl pl TecuciU Galaţi dim. 5,25 5,50 noap. 11.35 11,34 4.35 p. m. 4.49 5,45 8.50 A ci jud-Torgul-Oena Adjud pl. T.-Ocna sos. T.-Ocnâp. Adjud sos. p. m. 4,15 6,10 9,45 11,35 dim. 6,10 8,05 8,20 10,00 < oiistanta-Cernavoda Constanţa p Cernavodă s Cernavodăp Constanţa p. m. 3,00 4,45 6.50 8.Ş3 dim. 9,00 11,10 1,50 4,24 l’Ioesli-SIuuic-Sdamo-IMoesU ST.VŢIUNEI Arătarea trenurilor Tr. fl.jTr.ac. Tr. p. Ploescl pl. Slânicu sos. a. m. 10,45 12,40 Slânic pl. Ploeştl sos. p. m. 6,50 TECUCIU-BERLAD BERLAD-TECUCIU TecuciU pl. Bârlad sos. a. m. 6,15 8,00 Bârlad pl. TecuciU sos. a. m. 8,40 10,40 Iasi-L’ujgheui-L’itgheui-Iasi Iaşi pl. Unghenl s. p. m. 3,25 3,49 a. m. 11,50 1,21 Ungheni pl. Iaşi sos. ip. m. 2,00 3,32 1 p. m. 4,40 1 6,12 PLOESTI- PREDEALPRE0EALP10ESCI Ploeştl pi. Cftmpina Predeal sos. seara 6,15 7,14 9,10 dim- 9,38 10,42 12,35 dim. 8.19 9.20 11,08 Predeal pl. Sinaia Ploeştl sos. p. m. 7,45 9,18 10,09 p. m. 4,51 6,29 7,25 dim. 7,45 9,18 10,09 VERESCI'BOTOSANI-CAMPINA’ODFTANA Arăt. Tren. Sl.VţlUNiA Tr.ac.l p.am. | VerescI pl. Botoşani s. Botoşani pl. VerescI s. p. m. 2,08 2,03 5.21 7.21 p. m. 9,49 11,42 3,15 1,55 Gâmpina p. Doftana s. Doftana p. Cămpina p. a. m. 11,20 11,00 p. m. 5,50 6,08 GalaU-Buzeu-Buzou-GaJali Galaţi ol. Brăila Buzău sos. noap. 9,40 11,01 1,20 8,40 10,02 12,53 BuzăU pl. Brăila Galaţi sos. 4.30 5,03 6,15 12,55 3,41 4,55 PASCARI-SUCEAVA-SUCEAVA PAŞCANI Păşcanl pl. Vereşcl Suceava Suceava pl VeresC, dim. 10,40 12,08 12,23 5,00 5,40 A sera 7 ,kP 9,17 10,09 6,54 7,51 Bucuresci. — Typograîia *Le Peuple Etoumaiu», strada Episcopiei No. 3- www.dacoromanica.ro