ANUL 1 No. 107. ANTEI A EDITIUNE SÂMBĂTĂ I i IUNIE 1886 Grigore G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTE: In ţar4 1 an 10 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei In străinătate 1 an 50 lei, 6 luril 25 lei REDACŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. N. Gr. FI LI PE SCU Proprietar A N U N C I U R I: anunciurl pe pagina a patra linia 30 bani, anunciur! şi reclame pe pag. III 2 lei linia. ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL APARE IN TOATE ZILELE IO BANI NUMEHUL UN NOU ATENTAT Denunţam Ieri un unu nlentnf contra drepturilor si institutiu-nilor sale. Conventlunea consulara eu Germania coprinde ovio-latiune flagranta a ari. ? din constitutiiine. Osebit «l«* aceasta ea sustraiie |»e Romanide Iji Iri-hunalcle teri. si inlilntcnza din nou jnrisdictlunea consulara. Si, ce e mal grav, aceste pi-l\ ilearH extrn-ordlnare ee st* acorda naţionalilor germani, le |>ol dobândi or ce strein, «le or ce naţionalitate, si prin urmare si ovreii, pnindu-sesul» proteetiiinca (Germaniei. LE ESTE FRICA Cetăţenii capitalei pol Ii mândrii de ziua de erl. In împrejurări grele ei aii dovedit o iubire de tara şi o independentă de caracter demnă de cea mai mare laudă şi care va rămâne o pildă pentru toată ţara. Mult încercata noastră patrie a suferit atât de mult in aceşti din urmă 10 ani, a fost atât de tare lovită în toate drepturile sale. a fost umilită atât de des, in cât mult! se temeau că ea ar fi pierdut ori ce forţă de resisteutâ şi că va primi cu aceiaşi resignare şi această ultimă lovitură de moarte. Aceasta cel puţin a nădăjduit guvernul, căci numai ast fel ne explicăm în-drâsueala de a propune această nenorocită conventiune. Ziua de eri ne-a dat o dovadă strălucită a contrarului, a umplut irii-mele noastre de bucurie şi a deşteptat din nou spiritele noastre abătute. Fără a fi pregătiţi, fără vre o organisare, căci abia cu 30 ore Înainte comitetul otărlse a face o Întrunire publică, intr'un mod spontaneu putem zice. mii de persoane din toate clasele societăţei s'au adunat eri pentru a aclama o moţiune de protest In contra con-ventiunei şi a regimului nefast, care a lndrâsnit s’o propună. Onoare cetăţenilor Bucureştului cari au ştiuta ’şi face datoria lor, cu toată primejdia la care se expuneau. Politia a desfăşurat intr’adever in ziua de eri o activitute precum nu se văzuse de mult. Un călător cari ar fi trecut eri prin capitala României, ar fi crezut că se află intr’un oraş unde domneşte starea de asediu. Deja în seara de Miercuri Începuse mişcările politiei. La 300 persoane fusese arestate în mahalale şi ordine serioase fu date, ca nimeni se nu îndrăsneascâ se meargă la Întrunire. Dande de agenţi civili şi de bătăuşi ordinari şi extraordinari, cutreerau uliţele, intimidând şi ameninţând cetăţenii. Peste 2000 de persoane au fost ast-fel împiedicate de a veni la întrunire. La 2 1/2 ore, mişcarea politiei a fost la culme. Localul redactiunei ziarului Epoca, unde se strînseseră personalul redactiunei şi un număr însemnat de amici, spre a porni împreună la întrunire, era incongiurat în toate părţile de agenţi. La 3, un cordon de peste 100 de sergenţi se desfăşură în lungul stradei Episcopiei, în fata Epocel. Toţi sergenţii sunt armaţi cu revolverul. De la Piaţa Episcopiei până la băile de la Bulevard se întinde un alt cordon de sergenţi. Localul băilor este asemenea Incunjurat de sergenţi şi bătăuşi. Peste 2000 de sergent* şi gendarmî sunt grămădiţi împrejurul localului de întrunire. In dosul băilor, In uliţele laterale şi pe pieţele ce si» află în proximitate, este concentrată armată. Când grupul adunat la Epoca porneşte la locul de întrunire, el este literalmente înconjurat de a-genti. Peste 200 de sergenţi ne însoţesc şi ne conduc ast-fel până la Bulevard. Cu toate acestea,cu toată desfăşurarea forţei armate, cu toate intimidările şi ameninţările, ce im-posantă întrunire! Arare ori Bucureştii a văzut o manifestaţiune mai măreaţă şi mai demnă în atitudinea sa. Convingerea că îndeplinim o misiune sacră, aceea de a apăra neatârnarea noastră, pentru care am versat sângele nostru şi pe care mişeii de astăzi vor s’o escamoteze, se citea pe faţa tuturor. Atitudinea demnă şi fermă a acestei mulţimi impuse chiar poliţiei care n'n îndrăsnit a face vre-un scandal, precum pregătise lucrurile. A înţeles că eram decişi a merge la extrem în casde provocaţiune şi a răspunde prin forţă la agresiunea politiei. Faptele timpului din urmă ne-a dovedit că regimul de aslâzi nu cunoaşte de cât un singur stăpân: frica. Eri politiei ’i-a fost frică de noi şi de aceea cu tot numărul lor n’a îndrăsnit se facă nimic. Şi când după citirea motiuneî, o mulţime imensă, adânc mişcată de cuvintelee patriotice zise în adunare, otărâ spontaneu de a conduce pe şefii oposiţiunei până la casele d-luî D. Brătianu, unde comitetul trebuia să delibereze; atitudinea acestei mulţimi, taâe de dreptul şi indignarea sa, a fost atât de fermă în cât poliţia a găsit de cuviinţă se se facă nevăzută. Cu strigăte entusiaste de ura, pentru oposiţiune, mii şi mii «le persoane însoţesc comitetul oposiţiunei cerând să fied uşi la Cameră spre a depune moţiunea. Ast-fel s'a terminat Întrunirea de eri cu un mare şi îndoit succes. Gâ imensa majoritatea a naţiune!, este sătulă de mişeii, cari o esplotează şi duc ţara la peire, aceasta se ştie de mult, dar ceea ce am dovedii noi eri este, că chiar forţa brutală, singura pe care se întemeiază încă acest regim, nu mai este in stare de a’l apăra, că cetăţenii Bucureştului sunt decişi a nu se mai lăsa se fie terorisaţi de agenţi poliţieneşti şi că vor răspunde forţei prin forţă. Vom merge înainte pe această cale, vom pune tonte în mişcare pentru a a-pâra drepturile, onoarea şi neatâr nare acestei ţări. Paris, 24 Iunie.— Contele de Paris s’a îmbarcat astâ-zl la Trăport. 103 deputat!, senatori şi un mare număr de amici aQ salutat plecarea prinţului prin strigătele de «Trăiască Francia.» Paris 24 Iunie.— Părăsind teritoriul francez, contele de Paris a publicat un manifest în care protestează contra violenţii ce i s’a făcut. El spune că guvernul Ca expu/sat pentru a ’şiresbuna de celei} milioane şi jumătate de voturi, obţinute la 4 Octombrc de către monarchişti (•Dar, adaogă prinţul, Francia nu se va înşela. Ea va recunoaşte că monarchia tradiţională poate singură, prin principiul sin modern şi pj'in institufiunile sale, să dea societăţii noastre democratice un guvern puternic, deschis tuturor, superior spiritului de partid, şi a cărui stabilire va fi pentru Europa, gagiul unei păci dorite. Republicei ’i este frică. Lovindu-mă ea mă desemnează. La ora decisivă voiu fi gata.» Roma, 24 Iunie. — Indivizii arestat! ieri la Milan vor fi urmăriţi pentru a-tâţare la revolta şi la resturnarea in-stituţiunilor actuale. Circulă sgomolul ca el voiau să orga ni seze o întinsă greva de ţărani. S'au făcut porciiisiţiuni şi arestări. Secţiunile partidului uvrier de la Milan, Como, Pavia, Brescia şi Novara aQ fost disolvate. Lisabona, 2i Iunie.— S’aO semnat caşuri de choleră la Oporlo. EXPLOATAREA VITREGI A PĂDURILOR COROANEI Prin legea dotaţiuneî coroanei, s'a prevăzut că, administraţiunea demonului coroanei, să pună silvicultori speciali şi să exploateze pădurile potrivitregulelordiclate de ştiinţa silvică şi în acord cu legea silvică. C > să face însă de către administraţia domenuluî coroanei? Pentru a face economilexagerateşi a stoarce cât mal in grabvaloarea a-cestor păduri, a trimis pentru pădurile după domeniile Sudova şi Se-garceacu trupurile din Dolj, în întindere totală de 10.000 pogoane, un a-gent fărăcunoştinţele necesare ast-fel căpădureasecularăa Sadovel situată pelunca Jiului şi compusănumuidin esenţa stejar propriu-zis, să taie d’a rându ca o pădure de şleau, ca o pădure de araci de vie şi de nuele pentru garduri şi coşerf; în urma tâeri: nu creşte de cât o luncă de mărăcini, de alunişi şi arţăraşi. Iată bunurile statului, cari se conservă de mai înainte de timpul domnii lui Matheiu Dasnrnb, cum aQ intrat în nişte mâini avide de bani, care pentru ca se poată scoate 500 lei pe pogon, a călcat legea şi a trecut peste orî-ce consideraţiunisciinţifice. Dacă Intr'un stat ca Franţa sau ca Germania ’şi-ar fi permis a propune 0 ast-fel de tâere, ’i-ar fi băgat în ocnă, căci prin această tâere a stejarului când a trecut peste 100 ani, 1 se stârpeşte cu desăvârşire soiul, de oare-ce nu mal lâstăreşte nici o dată din tulpină. X. specbil. ÎNTRUNIREA SECRETA DE LA SEWT Dupe cum am anunţat, guvernamentalii au ţinut a seară o întrunire secretă la Senat. D. Disescu, se urcă la tribună şi in timp de trei sferturi de oră, ln-tr’un discurs savant, combate con-venţiunea şi arată mal întâiu pe scurt relele ce vor decurge din partea el politică. Apoi intrând in ces-liuuile de drept, a probat până la e-videnţăcă se sacrifică interesele ţârii nu numai Germaniei dar şi tutulor celor-l’alte state cu care avem convenţii şi mal mult încă cu cele-l’alte state cu care ne-având convenţii, nu vom putea da mal puţin. Toate cestiunile de comerţ cu streinii, în viitor, se vor încheia şi autentifica de consuli şi legea timbrului va fi înlăturată, în paguba statului. D. Disescu a emoţionat adunarea atât în strigară mal mulţi Senatori. Generalul fu aşezat pe o targa şi dus la tribună. In timpul a-cesta stânga strigă : «Trăiască generalul! traiasca republica!» Generalul Faidherbes votă pentru expulsare* prinţilor. Gând geuralul fu dus In sală, slânga li făcu o ovaţiune, iar ministrul Freycinet li strânse mâna. La 8 ore preşedintele a proclamat resultatul : legea de expulsare s’a primit cu 141 contra 107 votuil. (aplause furtunoase în stânga.) CRONICA F'rvwila. Ini F’ivfîi'io ! Din întâmplare, mi’a căzut In mâna următorul raport adresat Regelui, subsemnat de preşedintele Consiliului de miniştrii. Fiind că am păstrat lot d’auna trufandalele pentru cititorii ziarului nostru. mă grăbesc se le comunic acest document : Sire, Poporul român, al cărui Rege al bine voit a te proclama, s’a învăţat de un timp foarte îndelungat să nu se culce seara până când nu va mânca mal lntâiil o bătae. Schllaga ce primea de la nemţi, Knutul de la muscali, Falanga de la turci, aii fost înlocuite sub domnia Majestăţel Voastre cu bâtele ce se administrează Românilor cip călre concetăţenii lor, pentru a se proteja In mod simţilor industria naţională a cherestelei. Acest sistem de a muia caracterele de o dată cu oasele adevărat tratament terapeutic, pe lângă care masa-giul rămâne pe jos — are Insă partea sa cea rea : dă loc la reclamaţii nc-sflrşite. Inima Majestăţel Voastre sa Înduioşat de o asemenea stare de lucruri şi tribunalul e zilnic asurzit de ţipetele celor ce au fost supuşi acestui regim. De acea, am fost Însărcinat de consiliul de miniştrii să elaborez un proect de lege prin care interesele politice şi cele individuale să fie de o potriva aparate. Discuţia u fost vie în sinul consiliului de miniştrii, căci mai multe idei s’aQ ciocnit între dlnsele. Spre pilda, ministrul jusliliţiel propusese că bâ-taea să fiu înlocuita prin pedeapsa cu moartea. Până la un punct oare care eu împărtăşesc vederile ministrului de justiţie, ca singurele menite a Închide gura reclamanţilor, lutr’adevăr.ed care ştiO pe de rost ce au vorbit toţi răposaţii, vă pot încredinţa că istoria nu citează exemplul unul singur om care să fi venit să reclame dupe ce a fost ucis. Crez Insa ca momentul de a lua măsuri atât de energice n’a sosit încă, căci trebue să mergem plano, de oare ce avem do gând să mergem Ioni ano. Ministrul lucrărilor publice, Radu Mihaiu,destul de cunoscător în materia aceasta, a restrîns toata desbalerea în următoarea dilemă rămasă ucdeslegata: dacă când e vorba de spinarea unui om trebue să ai în vedere principiurile de la maca şi să tragi peste cinci ? Iar ministrul domenielor s’a întrebat dacă trăgând la spete nu e bine să tragi şi la măsea? Această din urmă părere a fost împărtăşită şi de d. Chiţu, vicepreşedintele Camerei. Ministrul de răsboiu, s’a pronunţat categoric pentru a se înlocui bălaia prin spânzurătoare, căci omul cu ştren-gul de gât, numai are puterea de a vorbi. Acest sistem a fost reprobat de întregul consilifl,pentru motivul ca este lipsit cu desăvârşire de bună-cuviinţă. Ştiut este într’adevăr că spânzuratul moare scoţând limba: o asemenea ultimă manifestaţie a opozantului către guvern, nu trebue provocată tocmai de noi. Idea de a se pune cetăţenii opozanţi In ţepă, a fost susţinuta de către d. Di-milrie Sturza, In calitate de represen-tant al lui Ghiţă berbecul; dar noi nu vedem pentru ce am alerga tocmai la aceste eestri m tăţl, spre a astupa or ce fel de sgomol ar putea face opoziţia — fie zis fără rău înţeles. Din fericire, un deputat care a susţinut mu't guvernul actual, a venit cu o idee menilă a pune capăt batâet,mărind tot de o dală resursele noastre budge-tare. D-nu Fleva. vorbind In cunoştinţă de causa, a arătat ca de câte ori un a-gont poliţienesc ridică mâna spre a lovi pe un oposant, acest din urmă nu poate scăpa de lovitură de cftt dându-I ceasornicul. De aceea propun Majestăţel Voastre | să bine vriasăă a aproba alăturatul proiecl de lege pentru sancţionarea a-erstei transancţimil Tntre poliţie şi oposiţie. Majeslaţea Voastră va bine-voi a nu perde din vedere cft acest sistem va a-j duce mari scrviciuri şi admnislraţiunel | poliţieneşti care va putea In sfîrşit să urmărească pe făcătorii dc rele, ceas cu ceas. I. C. BRATIAHU p. conformitate Jlnx. DEPESITELEGRAFICE l’nrls, 24 Iunie.—Prinţul Napoleon a plecat la Geneva. Ducele de Charlres va însoţi pe contele de Paris în Knglitera şi se va întoarce apoi tn Francia Ccl-I’alţl prinţi ai familiei de Orleans sunt acum ia Eu. Ei vor veni asta-seura la Paris. I.oihIi'A, 24 Iunie.— Campania ce a înlreprins'o d. Gladslone In favoarea lege! Home Rule produce un mare efect în Scoţia. Roma, 24 Iunie. — Erl s’nd arestat la Milan opt şefi al partidului uvrier, şi societăţile care aderase la programul acestui partid au fost disolvate. Poliţia a făcut perchisîţiunl la reşedinţele acestor societăţi şi ia domiciliul a numeroşi socialişti. Parchetul instrueşle procesele persoanelor arestate, cărora le impută crima de conspiraţiune. Se zice că In italia de sus sunt 159 societăţi de acest ful. La cameră d. Cosla.deputat socialist, a cerut se interpeleze pe ministru în privinţa acestor arestări. Depretis'şta reservat a spune Vinerea viitoare dacă va respunde şi- când va răspunde. Sofia, 24 Iunie.— Desbaterile ce au fost erl în Cameră In privinţa răspunsului la discursul tronului, au fost foarte vii, din causa slăruinţii ce punea minoritatea eomisiunil, ca să se Introducă tn redaeţiunea proectulut de res-puns, un blam la adresa guvernului. Discuţiunea va continua mâine. INFORMATIUN I Erl d. I. Brătianu, a fost chemat printr’o telegramă la Palat. îndată a părăsit Camera, şi dupe o oră s’a reîntors. tt Parlamentul va fi nrelungit încă pe 5 zile. In mesagiu! de prelungire d. Brătianu va cere de la Parlament ca se resolve toate cestiunile depuse la biurou- X D. Hitrovo, noul ministru al Rusii la Bucureşti, a sosit în Viena, de unde va veni direct la Bucureşti. X Erî, tribunele Camerî, cu oca-siunea Interpelări d-lui Fleva, erau pline cu agenţi poliţieneşti, care a-plaudau pe d. Brătiai\u când a res-puns. x D. Dim. Sturza a lost primit la Constantinopol de Patriarcli, care i-a deschis vorba despre mănăstirile închinate. Patriarchul a dat sc se înţeleagă câ se află sub aripele Rusii. X Aflăm că d. avocat Năumescu a fost arestat şi dus la poliţie de vre-o 10 sergenţi de poliţie. X Multă lume a hotă rit se se întrunească azi în curtea d-lul Dim. Brătianu, şi de acolo se pornească ca se meargă se asculte desbaterile în cestiunea couvenţiuniî cu Germania. X Lucrările pentru construcţia unui terg de rimătorî la Constanţa vor începe în curlnd. Planurile şi devisurile au fost făcute de d. Architect Beleş în urma unul voiaj ce-a făcut la diferite tir-guri din Steinbruch, Odessa şi in Ilolanda. Aceste planuri au fost a-p roba te. X Comitetul central al oposiţie! a primit adrese de adesiunî la protestarea contra convenţiei consulare din Galaţi, Buzeu, Brăila şi alte multe localităţi. X In şedinţa consiliului comunal de as «ară a fost un adevărat scandal. O ceartă mare Intre două părţi: fie-care susţiind, pentru locul de primar, candidatul lor mai bun pentru a şi face afacerile. Minoritatea cerea se se amâne alegerea de primar având un repre-sentant om de paie. X Citim tn Voinţa Naţională : Parchetul tribunalului Ilfov a dat azi în judecată eorecţională pe dd. Sandu lese u Nnnoveanu, Gr. Pâu-cescu şi N. Lnpâdătescu pentru faptul că aii ultragiat pe sergentul postat la tribunal. Sus numiţii pretind? că sergentul ar fi voit se rupă nişte proclama-ţiuni sediţioase lipite în sala tribunalului. Procesul se va judeca Luni, 15 curent, de secţia I a trihunaluluî lfov. X Intenţiunea Germaniei de a ne coloniza ţara cu supuşi d’ai ei, ia din o zi lntr’alta o formă mal concretă. Aşea, iată o nouâ probă despre aceasta. In Lipsea a apărut de curând un studiu etnografic asupra Dobrogel de dr. Bernh. Schwarz tntitulat: Vom iloiil-sclion l.xil im Skythenlnmlecea-ce se traduce «pe înţelese» prin Călătoria ca inlr un e.r.i.1 a doctorului Schi cart: in ţara românească de peste Dunăre. In puţine cuvinte, analisăm aceasta scriere: După ce dr. Schwartz, visiteazâ coloniile germane de la Kalulhi, până la TschiniU, sn urcă pe Pompsil, se duce la Boschetul;, unde de asemenea se . Ilfi colouil germane şi In urmă fugind la Kiustendge.aruncâo ochire asupra portului şi cu drumul de fier se întoarce la Dunăre. Scopul acestei călătorii a fost ca dr. Schwartz să ajungă la conclusia de a propune îmbunătăţiri pentru posiţia coloniştilor gemani in ţară. Coincidenţa apariţiunel acestei cărţi la Lipsea cu stăruinţa guvernului nos tru de a se vota convenţia consulară cu Germania e cel puţin surprinzătoare. Dr. Schwartz cere ca marea şi puternica patrie germana să nu mai piarzâ timp şi să se intereseze de soarta coloniştilor din ţara Sciţilor. Lăsaţi Camerounul şi Congo zice autorul din Lipsea şi gtn-diţi-vă la fii noştri! din Dobrogia. La pag. 129, Schu'artz se esprimâ ast-fel : Când m’am reîntors din Dobrogia la Dunăre, mi se părea că conaţionalii mei ’mî Ziceaţi : \u ne uita, lucrează pentru noi in marea si puternica patrie, njuta-ue. In fine cartea se termină cu scest a-vertisment : Videant ergo consules ne quid detriment, respublica capiul. Cu alte cuvinte, dr. Bernh. Schwartz din Lipsea, face atent guvernul din Berlin asupra col oui sar ii României cu germani, colonisare de interes mai palpitant de cât orice altă colonisare in alte părţi ale globului. lata esplieatia cea mai pipăită a Con venii unei consulare cuGer-mania! DECRETE Sunt numiţi : - D G. A. Mavrus, procuror pe lângă tribunului Ilfov, în locul d-lul C. Miclescu demisionat. — D. P. Ohedenariu, supleant la tribunalul Ilfov. — D. C. l’icdescu, membru lu trib. Olt. — Se Înaintează la gradul de medic inspector general de brigadă, doctorul Severii! Emanoil din serviciul spitalelor.. — I). Eug Stătuseu, ministru secretar de Stat la departamentul de justiţie, este însărcinat cu inlerimul ministerului cultelor şi instrucţiunel publice până ia întoarcerea la post a d-lul D. Sturza, ministrul titular. — D. profesor St. C. Mielmilescu sc numeşte inspector al şcoalelor din circumscripţia i, post creat din nou prin budgetul anului curent. — D. V. lonescu, actual comisar clasa II, în funcţiunea de comisar clasa I, In locul vacant. — D. U. Georgescu, iu funcţiunea de comisar clasa II, în locul d-lul V. Ionescu Înaintat. CORPURILE LEGIUITOARE CAMERA Şedinţa de Joui 12 Iunie 18S6 Şedinţa se deschide la ora 1 40 sub preşedinţa d-Iui G. Chiţu. Se acorda un congediu până la finele sesiune! d-luî.Jorj. D. D. Butculescu întreabă pe birou pentru ce biletele de intrare în tribunele Camerei sunt date comisarilor poliţieneşti ca să lc împartă numai celor cari le convin, iar nu să se dea de către cesturâ la oamenii cari aQ interese la Cameră. D. Butculescu mal arată că nici chiar foştii deputaţi şi senatori nu sunt lăsaţi ca să intre în incinta Camerei, pe când lululor agenţilor poliţieneşti li se lasă intrarea liberă. D. Preşedinte spune că va cerceta. D. Ştefan Belit cestor, spune că a-tuncî când d. Butculescu va fl cestor va împărţi biletele cum îi va plăcea d-sale. Biletele s'au împărţit în buna regulă, chiar de către d-sa. D. Belu exclamă: Ce are afacel.... (mare ilaritate ce durează mal mult de două minute). D. Ministru de justiţie depune partea a doua a codicelui do comerţ. Se votează în total proiectul de lege pentru plata datoriilor lui C. A. Rosetti cu 58 bile albe, contra 34 negre. 1). CămărSşescu întreabă pentru ce nu se plătesc datoriile lui Anastase Panu, cu toate că s’a şi votat un pro-tect de lege de către parlament. D. ATacu răspunde câ va cerceta daca este un asemenea proiect de lege, iar dacă nu va fl, va veni cu unul. D. J. Bădulescu arată câ familia lui C. A. Rosetti a declarat că nu poate primi ca statul să plătească datoriile răposatului de cât cu condiţiune ca familia să verse în urmă, în rate, fa casa stalului, suma votată du Camere, pentru ca ast-fel să se achite. D. Radulescu arată că daca nu a pus această clauză în proiect a făcut-o liiud-ca statul nu împrumută această sumă ci voeşte să 'şl arate recunoştinţa pentru marele cetăţean. D. Preşedinte cere Camerei, ca să treacă în secţiuni spre a studia proiectul de lege prin care se autoriză guvernul a încheia arangiamente provizorii cu/statele cu care n’avem convenţii comerciale. D. Nacn cere secţii unite. Camera aprobă şi şedinţa se suspendă la ora 2 şi 10. La ora 4 şi 20 rninule şedinţa se redeschide.' D. Pop interpelează pe guvern dacă ştie că Imperiul german nu lasă libera imporlaţia porcilor din România. D. Fleva cere ca să ’şi dezvolte interpelarea ce a anunţat de Sâmbalâ. D. Stătescu îl roagă ca s’o amâne. D. Fleva consimte. D. Pesacov cere ca să ’şl desvolte interpelarea ce a anunţat, chiar as-ta-zl. D. Brătianu cere atunci ca să se dea cuvântul d-lul Fleva. D. Fleva are cuvântul pentru aşi des-volla interpelarea. D-sa începe prin a spune că nu face această interpelare pornit din-tr’un simţimânt de supărare ci numai din mâhnirea ce simte văzând cum partidul liberal a apucat pe o cale greşită. D. Fleva spune că obiectul interpelă- rel d-sale esţe: ce are de gând să faea guvernul faţă cu o foaie numită Trompeta Bucureştilor care are ramiflcaţiunl în poliţia secretă a Capitalei şi care provoacă lumea la resbelul civil. Oratorul spune că această foaie a a-pârut în Bucureşti fără ca să aibă un girante, precum prevede art. 24 din Constituţie şi câ ţine limbagiul cel mai obşccn şi mal violent ce s’a văijut vreodată,drept dovadă d. Fleva citează maf multe pasagil din mal multe numere ale acestui ziar în care partizanii guvernului sunt îndemnaţi să ia topoarele şi tlrnâcoapele spre a sparge capetele şi a ucide pe cei din oposiţiune. Vorbind de acuzarea ce i’a făcut d. Prim-ministru ca 'i este vrăjmaş, d. Fleva se întreabă că ce crimă a comis când în întrunirea de la Senat a atras atenţiunea Primului-ministru, câ este rău consiliat şi că în admistraţia ţârei s'a Introdus nişte deprinderi foarte rele. Câte-va zile de la Întrunirea de la Senal, această loaic a apărut de odată cu bătaia d-lul Frunzescu şi alte brutalităţi petrecute. Chiar ustâ-zl,—spune d. Fleva—aflaiu ca un domn advocat a fost balul In • piaţă pe când cumpăra zarzavat. Dr. Bâmniceanu nu e adevărat 1 D. Varlam Ba ie adevărat, fratele meu a fost bătut. D. N. Fleva spune că ziarul în ceşti une este redactat de către oamenii poliţiei, că d. prefect al poliţiei a chemat pe tipograf la poliţie şi acolo l-a plătit costul imprimatului, (aplause) O altă dovadă cum că acest ziar e scris de către agenţii secreţi, e faptul că un fost inspector de poliţie, pa care ’1 dăduse afară de la primărie, s'a a-nunţat că este redactorul şef al acelui ziar ; ei bine acest om este un agent secret al poliţiei. Acest om ’l.aţî văzut de sigur în fiecare zi în incinta Camerei, plimblndu-se cu muinele la spate, şi când am întrebat cestura ce caută acest om 'vii a răspuns că este agent secret al poliţiei. 1). Fleva voeşte să vorbească de d. Epaminonda Ciocanelli. D. Fleva lasă la judecata tutulor să spue dacă acel ziar obscen, din momentul ce este redactat de către un a-gent secret al poliţiei, nu este el ziarul poliţiei. (Aplause) Vorbind de primul-ministru, oratorul arată câ d-sa este înconjurat de o mulţime de intriganţi şi de calomnia-iorî cari stati pe Ungă d-sa pentru ca să câştige ceva şi să se retragă îndată ce nu vor mal avea nici un trafic. Dacă lucrurile vor merge tot ast-fel dacă oamenii oneşti vor fi sistematic înlăturaţi din jurul primului-tninistru, atunci partidul liberal va pieri prin putreziciune. (Aplause prelungite) D. Prim ministru nu răspunde nimic la faptele aduse înainte de către d. Fleva ci declară numai că d-sa este om cu moralitate. Discuţia se închide. Se votează cu 83 voturi contra 3 pro-ectul de lege prin care guvernul e auto-risat a încheia aranjamente provisoril cu toate statele cu care n’avem convenţii de comerţ. Au vorbit d nil Cogălnieeanu, N. Ionescu şi ministru Forikidi. La ora 7 fără 20 şedinţa s’a ridicat. Penel www.dacoromanica.ro EPOCA — 1 i IUNIE 3 PUBLICITATEA ZIARULUI ,, EPOCA* ‘ Tiragfu 5.000 de fol ANUNCIURI SI RECLAME Anunciuri pe pricina IV, linia 30 bani Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei. SENATUL Şedinţa de Jiu I 2 Iunie 1886 Şedinţa se deschide la orele 2, supt presidenţia d-lui Dim. Gliica. Presenţl 77 d-nl senatori. Sumarul şedinţei precedente se a- doptâ. Se comunică Senatului petiţieled-k>r Evanghelie Lazâr şi An. Zisiadi şi telegrama d-lul Cuţianopulo, cari roagă Senatul a le vota indigenatele. D. .1. Nedelcovicî, tn lipsa domnului raportor, citeşte raportul şi proiectul de lege pentru autorisarea comunei Galaţi a Înfiinţa nom taxe. D. preşedinte obiectează că eonclu-siuuile raportului de a primi legea, cu scăderile de taxe ce propune comitetul delegaţilor,nu se împacă cu necesităţile comunei şi ar rămâne un deficit In budget. După mici discuţiuni Intre d-nil general Cernat, d. raportor, d nit Mlr-zescu, Micescu. ministru de resbel şi preşedinte al Senatului, legea s6 ia In considerare. Articolul unic se votează aşa cum a fost adoptat de Adunarea deputaţilor. Legea In total se votează cu 49 bile albe, contr8 3 negre. D. Ministru de rezbel comunică mc-' sagiul prin cace se face cunoscut Senatului că pe timpul absenţei d-lui D. Slurdza, d. Eug. Statescu este însărcinat cu interimul ministerului de instrucţiune. Şedinţa se ridica la orele 3 şi jumătate. Ileporter. CONTRA CONVENŢII CONSULARE CU GERMANIA înainte (le întrunire Pe stradă De la orele 2 strada e plina de agenţi poliţieneşti. Un lung cordon de sergenţi cb* poliţie, tn mare ţinută, cu revolverul la brâii e aşezat pe calea Victoriei şi pe Bulevard. In faţa loca'ulul ufide trebue să se ţie întrunirea trec mereu patrule de câte cincî-zecl de sergenţi. Strada e Înţesată cu comisari de poliţie, bătăuşi şi agenţi de tot felul. Aspectul sale! încă de la orele 3 şi 1/4 un numeros public umple sălile localului Întrunire!. O mulţime de negustori se văd In mijlocul acestei mulţimi compacte, care a venit să proteste cu energie In contra actului anti-naţional al guvernului. La sosirea d-lul Lascar Gatargiu, leaderul partidului conservator puternice aplause isbucnesc. Tribuna este ocupată de o mulţime de persoane Însemnate, Intre cari d-nil Lascar Catargiu, Petre Grâdişteanu, general Florescu, A. Lahovari, Boeres-cu. Mlrzescu, D. Butculescu etc. La intrarea d-lor D. Brâtianu şi G. Vernescu, nuol aplause puternice isbucnesc. Discursul D-lul Dim. llratiumi D. Brâtianu expune scopul Întrunire! care e convenţia consulară. D-sa arată că prin această conYen-ţiune să ocoleşte art. 7 al Constituţii şi că streinii vor putea cumpăra moşii. Această convenţie e o adevărată a-nexare a ţărel la imperiul german (a-plause). Azi să cere cace s’a făcut de d. Fe-richide să fie ratificat de camere şi sancţionat de Rege. Voci. Halal să ’i fie ! (aplause prelungite). Să protestăm toţi ca un singur om. Protestul nostru ca fulgerul să se vază de toate satele, şi să străbată palatul regelui (aplause prelungite). Jos guvernul umilirii şi aservire! naţionale 1 Discursul d-lui Vernescu D. Vernescu e primit cu aplause. Nu vă mulţumesc zice d. Vernescu, fliud-câ mă aplaudaţi, vă voiQ mulţumi când veţi lucra bârbateşte pentru a face să cadă convenţia consulară iar nu numai când veţ^ striga: jos convenţia 1 (ap'ause). D. Vernescu analisoază în urmă convenţia consulară. Nici n'aveam nevoe să facem o convenţie de oare-ce n’avem nimic de cerut Germaniei. Aceaslă convenţie are de scop ca Germania să devie stăpână pe aceasta ţară. Trebue ca să puneţi şi d-voastră cetăţeni pecetia voastră pe această convenţie (aplause). Prin aceaslă convenţie străinii vor putea cumpăra imobile, vor ma comerţul tn mâinile lor, vor putea comite delicte şi crime fără să'I putem urmări, prin această convenţie se stabileşte jurisdicţiunea consulară. Această convenţie nu e de cât numai un început. Noi suntem datori la Berlin, şi nemţii nu vor să mal ne Împrumute bani. Vom vedea ţara colonisatâ cu nemţi; vom vedea nemţii stăpâni pe uscat şi pe apă. stăpânii comerciulul şi al justiţii. Nu vom mai exista ca naţie independentă. Daca vreţi să remâneţi Români, să faceţi acte bărbăteşti, căci numai când se va şti că sunteţi gata să treceţi de la vorbe la fapte, numai atunci veţi scapa (aplause repetate). Discursul d-lui Al. Lnliovari Misiunea mea e din cele mai grele, vin dupe d. Dim. Brâtianu, a cărui bătrâneţe e numai pe figura sa, a ştiut să vă urate pericolele din convenţia cu Germania. Vid dupe d. Vernescu, care v'a dovedit In mod juridic ce este a-ceastă convenţie. Guvernul vine să stabilească In ţara aceasta cea ce n’a existat nici tn timpurile vechi, tribunale străine, juri-dicţiunl străine. Aceste juridicţiuni vor avea să judece nu numai pe străini, dar şi pe Români, cum o voiQ dovedi: România a încheiat In anii din urmâ convenţîum consulare cu Belgia, Italia, Elveţia şi Btatele-Unile. Nimeni n'a protestat In contra acestor convenţiunl Guvernul n’avea de cftt să copieze convenţia cu Germania după a celor-’lalto şi noi am fi fost mulţumiţi de a-ceaslă extensiune a relaţiunilor noastre cu puterile străine. De ce nu sa făcut aceasta? De ce azi nu tralâm ca stat la stat, ci tratăm cum ar trata nişte negrii cu o putere mare. D-lor, două lucruri represintâ independenţa unei ţâri, justiţia şi armata ; drapelul şi pretoriul. Justiţia noastră e umilita, act tot atât de umilitor ca şi când drapelul ţării ar fi pus jos faţă cu străinii. E un articol din aceaslă convenţie care e ceva monstruos. Dupe convenţia cu Statele-Unite , când un act judiciar se face tn România, tntre nişte străini, e făcut de tribunalele române, când e vorba de i-mobile aflate în România. Dupe convenţia cu Germania, consulii aii dreptul să autentifice acte făcute în România privitoare chiar la i-mobile din România. Ipolecele, vânzările privitoare la i-mobilele din România făcute de un român şi un străin privitor la imobile din România, surit de competenţa consulilor. Numai când amândoi contractanţii sunt români, când imobilul e In ţară, numai atunci tribunalele române sunt competente. Prin urmare, tn toate cele-l’alte caşuri, consulul german e competent şi autorităţile române trebue să execute. Justiţia română a ajuns să fie simpla portărel a consulului german. (Aplause numeroase). Pentru imobilele ce să dobândesc prin moştenire, chiar pentru imobile situate In România, românii vor avea să meargă la Berlin unde să fie judecaţi de judecătorul german. Ar fi ast-fel mal bine să se mute Curtea de Casaţie la Berlin, căci dacă e un proverb care zice că sunt judecători la Berlin, acel judecători ar fi buni pentru nemţi, dar nu pentru noi. (A-plause). Legea voastră zic nemţii, ne împiedica, să devenim stăpâni pe voi, vă vom trimite legea noastră. Judecătorii voştri nu vor să aplice legile noastre, vă vom trimite noi judecători şi noi vom laşa să se schimbe legile noastre şi vom primi judecătorii străini, ca nişte mişel? (Aplause prelungite). Legile germane vor fi întocmai aplicate. Se zice ca majoratul şi substitu-ţiunea nu va fl aplicate, prin urmare toate cele-l’alte condiţiuni alo legilor germane vor fl aplicate. Domnilor aQ mal fost puteri streine preponderente In această ţară. Aceste ţări vrând nev rând ne au făcut pe lângă răO şi bine. Rusia a depărtat pe turci de la noi. Rusia zisese că regulamentul organic nu va putea fl schimbat fără consimţimenlul Ţarului. Atunci nu a-veam nici miniştrii plenipotenţiari nici armată, nici fortificaţii. In faţa noastră aveam pe Autocratul Rusiei şi In dosul lui Siberia. Şi boeril, acel priviligeaţl, prolegiaţi numai de conştiinţa lor, s au dus la domn şi ti a zis: Măria la eşti român ca noi şi nu poţi să laşi să se modifice statul organic (a-plause frenetice şi repetate). Şi astă zi vedem pe oamenii de azi punând pecetia pe actul de umilire şi de anexiune a ţării (aplause frenetice). Discursul d-lui Grtulislcaiiu D. Grâdişteanu este primit la tribună cu aplause sgomotoase. Răspunderea d-v e mare aţi moştenit o ţa fă libera, băgaţi de seamă cum o veţi lăsa urmaşilor d-voastră (aplause) Aceasta nu e o chestie de guvern, e chestie do existenţă naţională (multe aplause). D. Grădişteanu face comparaţie Intre ralului încheiat de Ţepeş-Voda cu Turcia şi Intre acest tratat făcut supt un rege de viţă înaltă şi arată ca Vlad, care era d-nu Român, a pus tn acel tratat un articol care spune ca pentru nici un caz nu se va putea da un firman prin care să se aresteze un român. Azi Jude- cătorii streini ne vor judeca In ţara noastră. După acea arata că e mare deosebire tntre convenţiile cu cele-l-alle state şi această convenţie. Venind la Protocolul adiţional, d-nu Grâdişteanu arată monslruositatea a-celor 2 articole. I- iu prin care să zice că şcoiile de subt protecţia Germană să vor bucura de toată libertatea^ Vrea să zică tn ţară la noi să înveţe nemţi şi cel c« se vor duce în a-cele şcoli să înveţe ura In contra a ceste! ţări, dispreţul şi umilirea el. şi aceasta făcută cu ajutorul acelora ce numai au In el nici o picătură destnge românesc (ultimele cuvinte ale oratorului sunt acoperite de sgomotoase a-plause). II- lea punct e că toţi protegiaţii Germanii se vor bucura de toate drepturile prevăzuteln această Convenţie pe viaţa. lata d-lor ce monstruos este acest articol el dă toate aceste drepturi ovreilor supuşi germani şi lutulor celor-l-alţl supuşi şi nu nnmal pe zece ani dar pe toata viaţa. După aceasta arată că toate acestea se face pentru a se ajunge la colonisa-rea ţârei cu germani (aplause) şi dovedeşte aceasta cetind mal multe scrieri economice Germane, care recomanda Germanilor emigrarea lor tn românia ca ast-fel s’o coloniseze. Gambeta zice d-sa, vorbind de Clericali a spus : iota duşmanul. Eu vă spun: germanul lata duşmanul (aplause sgomotoase) D-sa trece apoi în revistă toate articolele cari formează această convenţie şi arată desastru care ameninţă existenţa şi demnitatea ţării. Terminând zice, când Parisul era a-sediat de baionetele Iul Napoleon, şi francezii strigau Înăuntru: trăiască republica. Gambetta le-a spus , voi strigaţi aci trăiască republica şi republica moare afară. Eu vă zic: D-voastră strigaţi aci jos convenţia, trăiască demnitatea ţărel şi demnitatea el e jertfită afara, mandatarii pretinşi al naţiune! voteaza acum convenţia. (Aplause prelungite, vii şi Îndelung repetate, urale nenumărate isbucneşte). Discursul «l-laii C. llnmnicl D. C. Marcovicî face bilanţul financiar al acestui guvern şi arată că pe lărămul financiar suntem copleşiţi. Iar pe tărâmul politic, convenţia consulară este actul cel mai infam posibil. A trebuit zice d-sa terminând în a-plausele generale, ca calicul de german să ajungă marc, ca să atenteze la demnitatea acestei ţări. U. I. Lahovari, în aplausele entu-siaste ale cetăţenilor dă citire următoarei moţiuni. Resolulic Adunarea protestează cu indigna-ţiune în contra urnă act de umilinţă şi. de trădare, il denunţă o pini unei publice ca o încălcare îndrăsneaţă asupra drepturilor naţionale ţi independenţei noastre,consacrate prin atâtea tractate solemne şi pentru cari Românii, in curs de a-tâtea secole, au vârsat şiroaie de sânge spre a le menţine şi a le redobândi. Dupe întrunire La eşirea şefiloropoziţil,lumea a strigat ura, şi a Însoţit pe oratori până la casa d-lui Dim. Bratianu, unde comitetul coaliţii a ţinut o întrunire. Curtea casei d-lui Dim. Brâtianu era Înţesată cu lume. care n'a vrut să se împrăştie până ce d. Vernescu a eşit pe peron şi a mal pronunţat câte-va cuvinte In strigatele de ura ale mulţime!. Dupe aceasta lumea s'a transportat la Epoca, dar după vre o 10 minute s'a împrăştiat. Imediat grădina Episcopiei s'a umplut cu agenţi poliţieneşti, şi strada Franclin a fost ocupată de câte-va plutoane de sergenţi de poliţie In coloană. ŞTIRI MĂRUNTE D. General Cernat, a inspectai azi regimentul de roşiori sosit de ieri din Do-brogea. * • * M. S. Regina a asistat cri la examenele de fine de an la şcoala centrală de fete. • • M. S. Regele va inspecta Sâmbătă regimentul 7 de infanterie. • * D. Moscuna, secralar general la ministerul de Internă care este însărcinat cu anchetarea scandalului întruniri de la Brăila, va pleca mâine la Brăila. • • • La arsenal s'a primit azi un mare transport de puşti venind din Anglia. • • Aflăm că d. M. Minovici, licenţiat In farmacie, ce se allă la Paris din preună cu d. dr. Grigorescu, pentru a studia la d. Pas-teur tratamentul anlirabic vor sosi !a sflrşitul acestei luni In capitală. • • • Ert un domn Florea Costache, jucăndu-se cu un revolver a (împuşcat pe nevasta sa tn picior, care a fost imediat transportată la spitalul Brdncovenesc. * • * Eri s'a judecat de curtea juraţilor din Galaţi, procesul tn care inculpatul Petru Haraldvibescu, major, de profesiune comerciant, a fost acuzat că în ziua de 20 Februarie 1880, cu voinţă a omorât pe Victoria Bordeu < moaşa quari: o) şi pe lica sa Maria Bordea. Peste 100 martori erad din ambele părţi. Dea baterile sau deschis la 12 şi a durat până ia 7 seara, verdictul jura- ţilor au fosL pentru 2 punle aiirm tiv şi 2 negativ şi cu circumstanţe uşurătoare. Curtea l-a condamnat la 9 ani reclusiune; o,000 fr. despăgubiri civile şi 300 chelluell de judecată. Inculpatul a fost splendid a-pâral de dd. avocaţi Nicolau şi St. Macry. ParRia civilă prin dd. avocaţi P. Botzan deputat) şi C. ifcrbescu. A usal.ia a fost susţinută de primul procuror Toneanu. Pesle 5,000 persoane aQ usi lat la acest proces ccaO făcut mult svon. Se râspândise eri sgomotul că multă lume vrea să meargă azi se facă o manifestaţie la Cameră. Sperăm şi sfătuim pe cetăţeni se dea ca şi eri exemplu moderaţiunii, re-mânând în limitele legalităţii cu toate provocaţiunile autorităţilor, şi dacă vor sc se ducă la Cameră, se vor duce ca spectatori, abţinân-du-se de la ori ce act demonstrativ. Cu ocnsiunea întrunire! de eri guvernul luase măsuri militare întinse. Roşiorii erau consignaţi, o companie de infanterie e a In apropiere de locul întrunire!, gendarmii pe-deştril şi călări stau gata în cazar-melelor; In ce priveşte poliţia toată lumea a putut vedea că toţi sergenţii erau înşiraţi pe uliţă ca la trecerea unul cortegiu. Cea mai mare parte a oraşului a fost lipsită toată ziua de siguranţa publică. m Eri seară era o mare mişcare împrejurul palatului de la Colrocenî. Până la 2 ore noaptea comunicaţiile erau frecuentate între capitală şi palatul de la Cotrocenl. • 0 adevărată teroare există în capitală. Eri numeroase crime au fost comise din lipsa de poliţie, toţi a-genţil fiind concentraţi cu ocasia întrunire! oposiţij. Intre altele, o crimă oribilă a fost comisă în calea Moşilor, la No. 272 O familie întreagă a lui Ivan Osa-nov, birjar, a fost măcelărită. Victimele sunt în număr de şase. Femeia cu patru copil morţi , iar bărbatul grav rănit. $ Numele comisarului care eri dimineaţa, In piaţă, a ordonat bătăuşilor săi se bată pe d. avocat G. Varlam, l’am aflat. Acest onorabil comisar este d. A-lecu lacoveseu. In curând vom vedea pe pieptu-i medalia Serviciul credincios. m D. Naumescu, arestat eri de poliţie a fost liberat aseară. % D. prefect al poliţii! a pus la fie care barieră câte un jandarm călare şi unu pedestru, pentru a opri ţărani se intre tn Capitală. Numai cel ce presintaă citaţi uni la tribunale sunt lăsaţi. In virtutea cărei legi d. prefect al poliţii ’şî permite aceasta ? • G. lonescu, proprietar in str. Dorob. No. 95 şi Lucacî 73, afiându-se la fratele seu d. Gl. lonescu comersant în strada Delea-Nouă No. 15, a fost ameninţat de comisarul Milmlcea, ca nu cumva să meargă la Întrunire că va fi arestat şi depus. D. lonescu, indignat, protestează că el a usat de dreptul său şi e decis a usa în tot-d’a-u ia fără a se.îngriji d’asemenea ameninţări. Comisarul chemând atunci pc subcomisarul Teodorescu , în ajutor , voeşte a aresta pe d. lonescu, care graţie numai energicei sale atitudine a putut scăpa. Dacă toţi cetăţenii ar arăta aceaşi energie, arestările n‘ar putea fi aşa de numeroase. m Colectivitatea Întreagă s’a iritat de succesul măreţei întruniri a oposiţiei. Poliţia şi-a văzut neputinţa, turbând de necaz. Bătăuşii aQ rămas consternaţi şi Îngroziţi, neîndrâsnind să ridice glasul In mijlocul mulţime! acla-mlnd cu «ura» pe capi! oposiţiei şi Înfierând regimul cu strigatul «Jos Brâtianu», car! strigat a ajuns azi lozinca ori cărui bun Român. www.dacoromanica.ro Dar cât de tăcuţi şi înfricoşaţi s'aQ arătat In mijlocul poporului, pe atât mişeii ’şi au resbunat în urmă.după ce lumea s a risipit. Câte doi, trei, s'aQ luat după clte un cetăţean, şi unde le au venit bine, pe la un colţ de strada, mal aproape de câte o secţie, au năvălit pe la spate, şi au căutat prin lovituri de ciomege să’şi scoată focul, so’şl răsbune pe u-nul de necazul ce le umplea inima. Ast-fel s'a întîmplat mal prin toate mahalalele. Ni să arată mal multe cazuri, ne vin diferite informaţiunl. pe care încă ham avut timpul d'a le controla. Totuşi vom nara unul din acestea spre a da cititorilor o idee de toate. Radu Tudor Vlasceanu! des de dimineaţă fusese vestit de comisarul slra-dei să nu cum-va să cuteze a merge la Întrunire. Acest cetăţean neguţător din piaţă, prin cunoştinţele sale, prin in fluenţa de care să bucură, prin independenţa caracterului săQ, de care a dat probe şi In alte ocasil, fu urmărit des de eri dimineaţă de poliţia secreta. Totuşi el merse la întrunire. Pe când se întorcea a casă, 193, calea Moşilor, de o dată să pomeneşte lovit cu ciomagul In cap de către indivizii Andrei Ştefan Pleşin, Qtiiţâ Căpa-ţânâ, Alexandru Chiriţescu, care părea a fi conducătorul lor, şi Anton Cotaru. Radu Tudor Vlâsceauu cade seăldat în sânge, capul spart tn trei locuri- «Daţi mă dâ'l slutiţi striga Chiriţescu. Lumea indignată, să strtnsese, vecinii alergaQ tn ajutor. Atunci bătăuşii, ridicând corpul nenorocitului se retraseră cu el în secţia vecina, de unde abia putu să’i obţie soţia sa a căror ţipete de durere atragea lumea. Doctorul Dumitrescu-Severin chemat Îndată a găsit caşul grav, şi a luat primele măsuri. Parchetul nu vrea să ştie. 9 Ultima ora.—De la Camera.— Piuă la 2 ore şedinţa nu s'a deschis, nici un ministru n’a sosit încă la Cameră, se zice că deputaţii sunt la palat umle s’ar (1 dus se’şi dea demisia Regelui. Sub toată reserva. “2 ore U) minute.— Miniştrii au sosit, Guvernul consimte la amt-narea discutâreî oonvenţiunei consulare, pentru clte-va zile. de la 13 uitat eşti (jnd. JM"eaintn). Din analiselc cuanlilalive şi cualilative, precum şi din experienţa celor mal însemnaţi medici din ţară, resullă, că: Apele Minerale Chloruro-Sodice-Bromurate de la Balţâţestl sunt cele mal concentrate şi mineralisâte din toata Europa, prin urmare, sunt singurul mijloc de tămăduire a tuturor formelor scrophuloase învechite şi grave, contra Rachilismulul şi a slăbiciune! generale a copiilor. Boalele cronice de femei (iullamaţiile, tnvârloşelile, scurgerile, ulcerele, lumo rile matcel şi a ovarelor care aCi resistat ori cărui tratament, după o cură sistematică, se tămăduesc şi se resolvâ radical; precum şi limfalismul şi sterilitatea ce le însoţesc. Rheumatismele cronice la oase şi încheieturi sunt vindicale In tr'uu timp foarte scurt. Isvorul «Cuza Vodă» este purgativul cel mal plăcut şi mal eficace, tn acelaş timp este un solvent şi un diuretic foarte puternic prin consecinţe, recomandat special contra constipaţiilor celor mai rebele, şi a tuLuror boalelor cronice a slomahu-l’ul, maţelor, ficatului, renuncbilor şi be-şicel, opreşte tngrăşarea peste măsură şi disposiţiile la Apoplexie. Otelurile şi Vilele sunt siluate tnlr'un enorm parc de brazi posedănd tot confortul dorit. Restaurantele sunt tn cele mal bune condiţiuni cu abonament şi la discrcliune* Sala de cură, Cazino etc. Posiţiunea foarte frumoasă şi preumblările In munte variate. In timpul sezonului este poştă, telegraf, medici, pharmacie, muzică, baluri şi toate distracţiunele. Pentru anul acesta saQ mal clădit un o- tel elegant. Sezonul începe la 25 Mal. Drumul de fer până la gara Pcalra saQ Paşcani unde se găsesc deligenţeşi birjl În permanenţa. Pentru angajări de camere şi alte informaţii ase adresa sub-semuatulul la Peatra saQ Bâlţăţeştl. !>■*. Cnnleniir. NB. Pentru comande de sare purgativi sau sare de bai a se adresa la pharruacia «Vore!» In Peatra si la toate pharmaciile principale din ţară. BERARIA UNIREA Sucursala Oppler In fata gradinei Episcopii BERE SPECIALA Eescelentâ proaspătă şi rece. Salon elegant serviciul promt. CHRISTU GOGA AVOCAT No. 37. Strada Călăraşilor No. 87 4 EPOCA — I 1 IUNIE CASA DE SCHIMB 1. M. F E R M O —27,STRADA LIPSCANI, 27— ClîllS I I R L’ C U H E S C I 1.1 Iunie 1886 5* Rente amortizabili . . . | 96 l 5% Renta perpetna . . . . i 0% Oblig, de stat 671 2 6Şt Oblig, de st. drumu defer Scis. func. rurale. . . . 106 5% .Scris. fnne. rurale . . . 881 2 7% Scris func. urbane . . . 1021H oŞL Scris func. urbane . . . 91 5% Scris. func. rurale . . . 85 5X împrumutul comunal . . 78 Oblig.Gasel pens. .lei 10 dob.' »15 Împrumutul cu premie . . . Acţiuni b&ncel nation . . . 33 1015 Acţiuni «Dacia-Romania » . . 265 » N&tionalâ 220 • Credit mobiliar . . . 1 205 • Constructinnl. . . . • Fabrica de h&rtie . . i Argint contra aur . . . . i J5 Bilete de Bancă contra aur. . 1 *° Florin ausatriacl 2. )îl 2 AVOCAŢII, COAST, II.LB DOCTOR IR DREPT anunţa ca si-a reluat ocupatiunile. Biroul, Stirbey Vodă 0*2. CURSEI- DIN VIE\'A Napoleonul . Ducatul . . . Lose otomane Rubla h&rtie . CURSUL IHA BERIJA Renta Amort.............. Oppenheim................ Obligaţiuni noul 6% G. F. R. « » b% » » » Rubla h&rtie............. CURSUL DE PAIUS Renta Rom&n& .... Loee otomana...... Schlmh . Paris 3 luni . . » la vedere . Londra 3 luni » la vedere Berlin 3 luni . . Viena la vedere . 16 10'.10 îl 6 MO li 2 2". li*.80 37 1003/4 25.50 1.241/2 2.021 2 m A. PAPADAT AVOCAT Slr. Riserica Icni .Vo. 8 bis. r 'ţf- '•» - 3s* ^ «•r*- > DE /POLEITORIE GJIfî t 7P. — CALEA MOŞILOR — 73. In acest alelicr se primeşte orice repara ţiu nl de Oglinzi. Mese, Galerii, Tablouri poleite. Se găsesc gata galerii, pervazuri de lot-fel cu preţuri moderate. gj I]______________________________ CI MM RABAT 10C0M jBILE SI BST0SE.M4S.RE de secerat etc M. LEYENDECKER Strada Casurmel 63 (DEALU SPIREA) D* R* ROSETTI AVOCAT Strada Romana No. 21. CAMPINA BAI MINERALE SULFO ■ ALCALINE Stagiunea, 1 Iunie —IA Septembre Slâbilîmcul afieiJaL In localitate foarte frumoasa şi sănătoasă. Iu timpul de patru ani de când funcţionâzâ a dat resultate remarcabile contra reumatismelor, boalelor organelor maternităţii melrite, ovalrile, scurgeri ele.- - i: i» o s t \ CURSE IN JOS CURSE IN SUS de la Orşova Sâm. 4 s. Luni 4 s. Juoi 4 s. dc la Galaţi Mar. 9 d. Joi 9 3. Sâm. 9 d. » Severi ii bum. 5 d. Mar. 5 d. Vin. 5 d. rt Brăila » 10.25 )> J> 10.25 » » 10.25 » Brsa-Palansa » 6.40 » » 6.40 » » 6.40 » » Gura-Ialomiţel n 2.20 s. » 2.20 d. » 2.20 s. » Radujcvat » 8 » » 8 » » 8 n Hârşova » 3 » » 3 » » 3 » » Gd latul )» 10.lt) » » 10.10 » » 10.10 » » Cernavoda » 5.43 » » 5.4:3 l> » 5.45 » » Vidin n 10.35 » » 10.35 » » 10.35 » n Ostrov » 9.30 » p 9.30 » » 9.30 » » Lom palanca j> 12.40 » » 12.40 s. » 12.40 » » Călăraşi oraş » 7.30 » » 7.30 » » 7.30 >1 » Rahova )} 3.15 » W 3.15 » » 3.15 » » Silistra n 10.30 » » 10.30 » » 10.30 » i» Bechet » 3.30 » )) 3.30 >» M 3.30 » » Olteniţa Moi'. 2 » Viu 2 s. Dum. 2 » » Corabia » 5.30 » » 5.30 » n 5.30 » » Turtucaia » 2.15 » n 2.15 >1 » 2.15 » J> Nicopoli » 7 » » 7 » » 7 » tu Giurgiu(Smârd 5.30 » » 5.30 » » 5.30 » » Măgurele » 7.20 » )) 7.20 » >» 7.20 » dela GiurgiuţSmârd )• » 10 » » 10 » » 10 » #> Şiştov 9.10 » » 0.10 >» »> 0.10 .. >» Rusciuc » 1.30 » » 11 » » 11 » » Zimnicea » 0.15 » » 0.25 » M 9.25 » n Zimnicia » 4.45 » >» 2.15 »> >» 2.15 » Rusciuc Luni 6 » Mcr. 0 d. Sâm. 6 » » Şiştov » 5.15 » »» 2.45 » )» 2.45 » » GiurgiOlSmtr.) » to » r> 10 » » 10 » Măgurele )) 7.40 .w » 5.10 w » 5.10 » » Turtucaia » 12.15 » » 12.15 s. » 12.43 » » Nicopoli ») 7.50 » » 5.20 »> » 5.20 » » Olteniţa » 12.30 » » 12.30 » » 12.30 » » Corabia » 9.40 « » 7.10 » » 7.10 » » Călăraşi oraş 1 » »> 1 »> » 1 » Bechet Joul 12.25 S. » 9.55 » » 9.55 » » Silistra » 2.43 » >» 2.45 » » 2.45 » Rahova » 12.40 » » 10.10 » » 10.10 »> w Ostrov » 3.15 » 3.15 » n 3.10 » » Lompalanca » 6 » Sim. 6 » Luni 6 »» » Cernavodă » 6 » 6 » » 6 » Vidin » 8.45 »» » 8.45 » » 8.45 » » Illrsova » 8 » » 8 » )> 8 » » Calafat » 0.15 >» >* 9.15 » n 9.15 >» » Gura Ialomiţel » 8.30 » » 8.30 »> » 8.30 >» » lladujevaţ H 12.15 M }> 12.15 » » 12.15 » tn Braila Marţi dim. Juoi dun. l)um. dim. » Brsa-Palanca H 2 » 4) 2 n » 2 1) » Galaţi n » M » » » lu Severi n » 4.30 » » 4.30 » » 4.30 » de la Severin Vin. 6 s. Bum.5 s. Mar. 5 s. Cursurile VAPORULUI LOCAL intre GALATI-TULCEA-ISMAIL: PORNIRE LS JOS: De la Galaţi la Tulcea-Umail, Ma. (1, Joi şi Sâmbătă Boredim. Prima plecare de la Galaţi la lte:ii şi Ismail la 20 Martie (A-prile 1886). Galaţi, 3 (15) Martie / 886. PORNIRE IN SUS: De la ismail la Tulcea-Gdlaţl.MercupI, Vineri şi Dum.8ore dim. Prima plecare de la ismail şi Reni la Galaţi la 21 Martie (2 Aprilie 1886). Inspectoratul agenţiilor. ALECU A. BALS AVOCAT Strada Dreapta No. 24 O D0MS0A1U ăS’KSiFS având «Diploma de maturitate», să olerâa daleecţiunl, în vre-o familie pentru cursul primar sad secondar. In special penlru limba francesă, matematici şi ştiinţele (isico-naturale. A s6 adresa ia redacţiunl. PRIMUL BIROU DE PLASEMENT Concesionat de guvern pentru institutoare, guvernante bone pentru copil şi cameriste alese. Pepnsiune cu preţuri moderate pentru doamne ce doresc a dobândi ocu-paţiune. ADELUEID IIAMIAU institutoare diplomata Calea Victorii 72. (In fata Palatului. Ap I blivr din causa arendării pro-ULMlllll prietăţil, se vând, O lo-comobilă 10 cal putere şi o maşină de treierat din fabrica Rumson sistemul cel mal perfecţionat ambele In perfecta stare. Doritori le pot vedea Ia proprie-tateaPăşcanl judeţul Ilfov, adrestnduse a d. E. Reimer administratorul. MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE ROMANE ........»«« Rucurcsti-Roinan STAŢIUNEA Arătarea Trenurilor Tr. ac.lTr. p. |Tr. p.lTr. pl.|Tr. ac Bucureşti-Vârciorova STAŢIUNEA Arătarea Trenurilor T. ful.|T. ac. |Tr. p. Bucureşti p. Ploeştl Buzăft R.-Sărat Focşani MărăşeşLI Adjud Băcău Roman sos. noapte 1 11,00 12,17 1,59 3,17 d. 4,16 5.00 6.01 7,31 8,45 dim. a. m. 8,40 10,39 12,55 2,25 3,48 5,15 s. 6,39 9,39 11,11 p. m. dim. 7,30 9,10 dim. | 6.30 8,04 p.m. ! 4,10 6,05 Roman-Bucuresti Roman plec. BacâQ Adjud Mărăşeştl Focşani B.-Sărat Buzău Ploeştl Bucur. sos. uoap. 8.25 9.20 10.45 11.18 11.52 12.39 1.46 3 <83 5.00 p. m. 12.30 1,40 3,52 4,34 p.m. 1 ,\8 3,39 5,15 seara p. m. 10,17 11,50 noap. p. m. 5,45 7,20 10.29 11.30 12.59 2,29 4,03 8,- 9,35 săra Tei'go vis t ■-Titu Tărgoviste p Titu sos. a. m. 6.40 7,50 p. m. 5,20 6,30 BUCURESCI-GIURSIU p.m. scara dim. Bucuresci p. 4,(fi 8,00 8,00 Ciocănescl — — 8,41 Titu 5,07 9,00 9,26 Pitescl 6,24 10,16 11,14 Slatina 8,08 11,56' 1,25 Craiova 9,30 1,18 3,37 FiliasI 10,17 2,04 4,52 T.-Severin 12,05 3,52 7,20 Vărcior.sos. 12,27| 4,21 8,00 Văreiorova-Bucui-esti seara noap. dim. Vărcior. pl. 3,42 12,57 8,00 T.-Severin 4,08 1,19 8,40 Filiaşl 6,08 3,07 11,08 Craiova 6,55 3,53 12,30 Slatina 8,17 5.12 2,27 Piteşti 10,12 6.581 5,15 Titu 11,13 8,00 7,05 Ciocăneşti — — 7,49 Bucureşti s. 12,35 9,10 8,30 a.m. a.m. I seara Titu -Tărgoviste 1 a. m seara Titu pl. 9,45 9,15 Tărgovişte s 1 11,05 10,80 STAŢIUNEA Arătarea trenurilor T. ful.l T. p. 1 Tr. p. Bucureşti p. Filaret Giurgiu Sraârda sos. dim. 5,40 7,10 a. m. 6,10 7,10 8,55 9,00 p. m. 5,30 6,00 7,40 GIURGIU BUCURESCI Smârda pl. Giurgiu Filaret Bucur. sos. p. m. 2,25 3,52 a. m. 10,00 10,05 12,15 12,» p. m. 8,30 10,28 10,42 Roman-Iasi Roman pl. Pâşcanl T.-Frumos laşi. sos. dim. 9,51 10,51 1,53 1,50 p. m. 4,47 4,15 8,24 9,52 Iasi-Roman GALATi-M AB&SEST1-M ARASESTI-GALATI staţiunea Arătarea trenurilor Tr.ac.iTr. m.|Tr. p. Iaşi pl. T.-Frumos Pâşcanl Roman sos. p. m. dim. 4,08 6,52 5,25 8,35 7,17 10,01 7,53 11,00 Galaţi pl. TecueiO Mărăşeştl 10,40 11,06 noap. 11,40 4,16 4,51 a. m. 7,45 11,14 11,45 Mărăşeştl pl dim. 5,25 noap. 11,35 p. m. 4,49 TecuciO 5,60 11,34 5,45 Galaţi 4,35 8,50 IMoestf-Sţluuic’Shuiic-Ploesti Arătarea trenurilor Ailjud-Tărgul-Ocna Adjud pl. p. m. 4,15 dim. • 6,10 8,05 T.-Ocna sos. 6,10 T.-Ocna p. 9,45 8,20 Adjud sos. 11,35 10,00 Conslanta-Ccrnavoda Constanţa p p. m. 3,00 dim. 9,00 Cernavodă s 4,45 11,10 Cernavodâp 6.50 1,50 Constan ţa 8,53 4,24 oi a Tr. fl.|Tr.ac. Tr. p. PioescI pl. Slânicu sos. a. m. 10,45 12,40 Slănie pl. Ploeştl sos. 6,501 TECUCIU BERLAO BERLAD-TECUCIU TecuciO pl. Bârlad sos. a. m. 6,15 8,00 Berlad pl. TecuciO sos. a. m. 8,40 10,40 las>i-(Jngbeni‘L'ughcni-lasi Iaşi pl. Ungheni s. p. m. 3,25 3,49 a. m. 11,50 1,21 VERESCI-80T0SANI-CAMP1NA DOFTANA sTaţiunei Arăt. Tren. Tr.ac.l p.am. | Ungheni pl. Iaşi sos. PLOESTI- PREDEAL PREDEAL PLOESCI p. m. 2,00 3,32 p. m. 4,40 ‘ 6,12 VerescI pl. Botoşani s. Botoşani pl. VerescI s. p. m. 2,08 2,03 5.21 7.21 p. m. 9,49 11,42 3,15 1,55 Cămpina p. Doflana s. Doftana p. Cămpina p. a. m. 11,20 11,00 p. m. 5,50 6,08 Gttluli-Buzeu-Itu/.eu-Gnlali Galaţi pl. Brăila Buzău sos. noap. 9,40 11,01 1,20 8,40 10,02 12,53 BuzăO pl. Brăila Galaţi sos. 4.30 12,55 5,03, 3,41 6,15] 4,55 PASCAJtî-SUCEAVA-SUCEAVAPASCANI din. săra Ploeştl pl. Câmpina Predeal sos. seara dim. dim. p. m. p. m. dim. Vereşcl 12,08 9,17 6,15 9,38 8,19 Predeal pl. 7,45 4,51 7,45 Suceava 12,23 10,09 7,14 10,42 9,20 Sinaia 9,18 6,29 9,18 Suceava pl 5,00 6,54 9,10 12,35 11,08 Ploeştl sos. 10,09 7,25 10,09 Veresc'-Pâşcanl sos. 5.40 6.41 7,51 9,15 Bucuresci. — Typpgrafis «Le Peuple Rouraain». strada Episcopiei No. 3. www.dacoromanica.ro