Ai * W — 163 A DOUA EDITIUNE MARTI 10 IUNIE 18*6 Urigore Q. PEUCESCU Director politic ABONAMENTE: In ţara 1 an 40 Iei, 6 luni20 lei, 3 luni 10 le’ tn strain&tate 1 an 50 lei. 6 luni 25 lei REDACŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL UN NOU ATENTAT Dcnunfain lori un nou atentul contra drepturilor sl Instltutiu-nllor sule. Conveni lunea consulara eu Germania coprinde ovlo-lutluiic riuurunlu n nrt 7 din eonstltiitlune. Oseltil de ncenstu ea siiKtrngc pe Itoinâni de In trl-hunulele teri, sl înfiinţează din nou jurisdii'lluneu consulttru. Sl, eeeitiai grav, aceste privilegii extra-ordiuare ce se acorda naţionalilor uerniani, Ic pol dobândi or ce strein, de or ce nallonn-lltnte, sl prin urmare sl ovreii, puindu-sesuh protcctlunea Ger-manlel. BARBU CATARGIU OPOZITIOsEA PIN IAŞI DECLARATIUNEA D-LUI MAIORESCU Fsuiiicnc colectiviste BARBU CATARGIU (A 2i-a ANIVERSARA A ASASINATULUI LUI) In şedinţa dela8 Iunie 1802 a Adunare! Legislative a României sg citi o scrisoare adresată prefectului de poliţie de atunci, d. Nicolae Dibesou, anunţ&ndu-I că se va da pe câmpul libortâţel un banchet popular comemorativ ul zilei de 11 Iunie. In cursul discuţiunei Înflăcărate provocată de citirea acestui document Barbu Catargiu făcu, lnaplausele a-dunărei, următoarea declaraţie : «Pacea, domnilor, pacea şi odih-«na e scăparea ţârei,şi voii! prefera a «fi sdrobit de căt a Îngădui slăbi-«rea liniştoi ; voiu prefera moartea «mai nainte de a călca, or dea lăsa «se se calce vre una din institu-«ţiele ţerei.» Barbu Cutargiu pronunţând a-coste cuvinte, iscălise Însuşi condamnarea sa la moarte. Peste câte-va minute şodinţa fu ridicată. Preşedintele consiliului, tn urma insistenţelor prefectului de poliţie d. Nicolae Bibescu, se urcă In trăsura aces tuia. Tot d. Prefect de poliţie, Nicolae Bibescu, insistă ca coşul trăsurii se fie dat In jos de şi Începea a ploua. D’abea trecuse trăsura sub bolta care e la intrarea In Mitropolie,când deputaţii cari Începeai! a eşi din adunare auziră detunătura unui pistol. Câu-tară toţi a străbate până la trăsura în care Barbu Catargiu zăcea mort. Nu putură trece Insă, căci d. prefect de poliţie Nicolae Bibescu, dăduse ordin soldaţilor de gardă d a păzi uşa şi d a nu lăsa pe nimeni se iasă. D. prefect de poliţie, Nicolae Bibescu, declură că focul fusese tras din clopotniţa mitropoliei, cu toate că toţi martorii oculari putuseră constata că focul fusese tras aşa d’aproape In cât chiar perul lui Barbu Cutargiu fusese ars de flacăra prafului. Dupe acest fapt, d-nu prefect de poliţie, Nicolae Bibescu. se retrase în viaţa privată, negreşit pentru că era prea adânc mâhnit d’a nu fi putut se descopere cine asasinase pe bine făcătorul seu Barbu Catargiu. D. Nicolae Bibescu,—case terminăm acesta repede sehiţă biografică—râmase uitat, necunoscut, de la 1802 până la venirea la minister a d-lui Ion C Brâtianu, la 1876. Atunci o-norurile Începură a cădea şiroae a-supra acestui om, care le merita atât de mult prin purtarea sa leală şi mai ales patriotică. El fu trimes Intre altele spre a represinta pe Ragele Carol In străinătate , şi acum e vice-preşedinte al Senatului şi coleg alacestui principe Dimitrie Chica care zicea tn şedinţa Adunare! de la 9 Iunie 1862, In diseuţiunea relativă la măsurile care trebuiau luate In contra complicelor asasinului: Nu, domnilor, crez că d-v. cunoaşteţi ca-riera şi folUI de viaţă al omului |>e care tl pltngem astăzi. El a trăit ast-fel cum nu putea avea inamici personali; el a trăit mal mult tn stnul familiei sale şi tntr’un cerc restrlns de amici intimi. Oare asasinul, daca avea o patimă personală contra acestui bărbat, nu căuta să’şl aleagă altă ocasie de a’l omori? Cine nu l'a văzut preumblându-se singur pe jos bri! stănd nopţi Întregi la lucru la fereastra camerei sale do jos despre pod ? Nu putea tl dar o rfesbunare personală ci după toaLă probabilitatea a fost un complot şi asasinul a avut complici; sunt Împrejurări care o dovedesc: De şi noi nu avem esperienţă asupra u-nor asemenea fapte, căci din nenorocire şi pentru fala naţiunel romăne, tn ţara noastră nu am avut Încă asemenea exemple; ori cum, dupe căto am citit şi auzit despre cele Întâmplate tn alte State tn asemenea caşuri, putem zice că nu este un act singuratic saă o rcsbunarc personală, ci re-sultalul unul complot politic, pentru so-vărşirea căruia asasinul negreşit a avut mal mulţi complici. Nu face îndoială că tndală dupe ce trăsura a plecat de la scară, a fost un complice pentru a da semnalul, şi pe care unii deputaţi l aQ văzut mişcând o batistă cu un chip neobişnuit. Un altul a fost care aşezase o trăsură cu caii spre vale pentru a obliga trăsura prefectului a trece po sub gang foarte încet. Asemenea nu face Îndoială ca acel cari Yăzăndu-mâ că îndată dupe auziroa sgo-motulut detunaţii,m am repezit din sala adunării spre acel loc, m’aCi întors din poarta Mitropolii spre a mO distra şi popri din ori ce urmărire srigăndu-ml: păziţi Iu clopotniţă! 1) Nu încape îndoială zic oă şi acesta a fost un complice. 8'a ucis un preşedinte la porţile adu-nărel şi aceasta se numeşte un fapt isolatl Nu domnilor, a fost o manifestaţie, mal cu seamă In acea zi, cănd după banca ministerială Ilustrul bărbat zicoa : mal bine voiO fi sdrobit dc cât a îngădui slăbirea liuiştel, mal bine voia profera moartea do cât a călca saO u lăsa să calce vre una din iustituţiele ţârei. Poate 11 un minut Îndoială să zicem, ca răspunsul ce aceia nu IndrăsncaQ să ! facă tn adunare i lab dat la poarta Mitropolii asasinăndu’l ? Nu d-lor. Susţin că do şi nu poaloli faptul unul Întreg partid,tot Insă e resultatul unul complot şi că asasinatul nu sa săvârşit pentru a omorâ pe Catargiu ci omârâud tn ziua aceia po preşedintele consiliului, să facă o manifestaţie. Resultâ din zisele principelui Dimitrie Ghica, ale cărui declaraţii nu le va recusa nimeni, că asasinatul lui Barbu Catargiu a fost un com-plot-politic, care avea de scop d’a lmpedica restabilirea liniştel şi ordine! In ţară, d’a da un avent puternic instituţiunilor noastre şi d'a Îndrepta ţara pe calea binelui. Nu vom căuta a descoperi pe a-cesti complici de care vorbea principele Dimitrie Ghica. r^e mărginim a aminti adagiul do drept penal ; cine s a folosit, acela e autorul. L). 1. C. Brâtianu a declarat In Ca- Am dori să declare Principele Ghica cine a strigat: păziţi In clopotniţă ! mpră, acum câte-va săptămâni că cunoaşte pe asasin. A făcut chiar a-pel la d. Cogălniceanu. care s’h recii sat. De ce nu publică d- 1. Brâtianu tot ce ştie în această privinţă, cum arii datoria lui? In fapt române constant, faptul că lovitura celor cari a împins pe a-sasin nu a fost tnpreptată tn contra luî Barbu Catargiu, ci a fost îndreptată tn contra principielorconservatoare, a avut de scop d’a împinge ţara la anarchie, şi d’a face se profite de această stare de lucruri oamenii necunoscuţi atunci, prea cunoscuţi astă-zî, carii în tot cursul vieţel lor n’a avut de cât un singur principiu la care s’a ţinut: Omnia criminafiter pro dominatione. Cu toate ncestea, Barbu Catargiu a murit şi partidul conservator a rămas întreg, a păşit înainte.... şi când persecuţiunile sunt mai aspre în contra noastră, când capul guvernului nu numai tolerează dar şi comandă asasinatele, când cetăţeanul nu mai e sigur când osc că se va Întoarce acasă în viaţă, exemplul şi amintirea acestei victime măreţe, departe d'a ne opri pe calea noastră, ne însufleţeşte şi ne Împinge Înainte. Ameninţările celor de la putere, făcute pân’acuma tntr’un mod pieziş, dar care vor deveni cu atât mui categorice cu cât mişcarea oposiţiel va deveni mai imposantă, nu vor putea de cât se ne îmbărbăteze mai mult, se ne Împingă mal aprig la luptă. Cei dintre noi euri ar cădea vor fi Înlocuiţi prin alţii, din ce In ce mal numeroşi, căci noi ne reză-mâm pe un lucru, care a lipsit tot-d’a-unafasasinilor do eri şi guvernanţilor de astâ-zî, pe onestitatea, pe cinstea, pe principiale pentru care a luptat şi a murit şi prin care a devenit nemuritor Barbu Catargiu. Alccu A. Bnls. DEPEŞELE AGENŢIEI „BAVAS" Solia, 19 Iunie. — Camera urmează cu validarea noilor sâl membrii. Luni comisiunoa parlamentară va presinta probabil un proiect de răspuns la discursul tronului. In cercurile bine informate se asigură că crisa ministerială e din ce In ce mal ameninţătoare. Doui miniştri s’a decis a nu mal remâne tn cabinet In urina purtării d-lul Iladoslavolf. Bunicii, 19 Iunie. — Comisiunoa a-leasă de Cameră pentru cercetarea chestiunii regenţii,a ţinut ieri o şedinţă secretă. I s'a citit resultatul otopsiei, a părerii exprimate do d. Ziogler vechii! secretar al cabinetului regolui şi a con-sultaţiunil doctorului Grashey, care a tratat pe regele tn timpul din urmă. Bunicii, 19 Iunie. — Grâmâdirea streinilor şi a locuitorilor din provincie veniţi pentrua asistala înmormântarea regelui, este enormă. 0 mulţime compactă formează şiruri prin stradele pe unde va trece cortegiul. Ea are o atitudine demnă şi liniştita. Tot poporul e In haine de doliâ. Paris, 19 Iunie. — Senatul a fixat pe luni diseuţiunea proiectul dc lege privitor la txpulsarea prinţilor. Conslulinopol, 19 Iunie. — Hobart Paşa a murit la Milan. ltcrna, 19 Iunie. — Tratatul de conierciu cu ltonumia s*a ratificat. St. Petersburg, 19 Iunie.—Următoarele numiri In personalul diplomatic sunt anunţate In mod oficial. 1). Hitrovo, agent diplomatic Ia Cair, e numit ministru plcnipo-tcnclur ia Bucureşti înlocuind pe prinţul UrussolT, cure merge iu aceiaşi calitate la Bruxelles. D. Hoiander, agent diplomatic la Sofia, înlocuieşte pe d. Hitrovo, ca re-presenlant al guvernulu' rusesc la Cair. D. Iswotskv, l-iul s«‘crelar ul legnţiu-iiii din Washington, e numit agent ili-plomutic la Sofia. Bunicii, 19 Iunie. — Cortegiul funebru a plecat de la Capela Curţii la biserica St. Miliail In mijlocul « două. şiruri de veterani, de soldaţi şi de agenţi de poliţie, la spatele cărora se îndesa o mulţime imensă.—In cortegiul militar se oberva mal cu semâ prosenţa ile-putaţiunilor trimise de regimentele prusiene, austriaco şi ruseşti, al căror proprietar erea defunctul rege. Prinţul regent şi toţi prinţii bavarezi sad streini, precum şi cel-l-alţl delegaţi, urmau carul pe jos. Defilarea cortegiului prin mulţimea care părea foarte impresionată de solemnitatea acestei ceremonii, a durat o oră. La biserica St. Midiei. Archiepisco-ptil făcu rugăciunea de ertarea păcatelor, pe urmă cosciugul a fost depus tn mod solemn tn cripta regală. Constantinopol, 19 Iunie. — Cale indirectă. — Ştiri din lanina setnnalezfl o rescoalâ printre başibuzucl tn urma suprimării porţiei lor de pâine. O mare panica domneşte tn Ianina. Poarta pare că se desinteresează cu totul dc situaţiunea Rumeliel şi Bulgariei, chiar după discursul prinţului. Evenimentele din Munich a impresionat viQ palatul din causa asemănării lor cu evenimentele ce ad urmat la depunerea Iul Abdul Aziz. De aceia cen-suraaoprit toate depeşele din Munich şi a oprit ziarele du u vorbi de aceste evenimente. Paris, 20 Iunie. — Contele de Paris desminle ştirea venită din Munich. care spune că s’ar fi făcut nişte demersuri pe lângă dânsul, pentru ca sC garanteze un împrumut făcut tn numele regelui Bavariel. Bunicii, 20 Iunie.—Comisiunea specială aleusă de Camera seniorilor a ţinut trei şedinţe. Resultatul acestor deliberări a fost un vot prin care a do-clurat tn unanimitate, că trebueca prinţul Luitpold să continue regenţa. Berlin, 20 Iunie.—împăratul u plecat la Ems ieri seara la 10 ore 40 iu. CONtlVIILMA CONSUMA cu GERMANIA Sunt lucruri pe cari mintea omenească nu le mai pricepe. Ori cât le-am considora şi ne-om sili a ne da socoteală despre Înţelesul şi scopul Introducere! lor, spiritul nostru re-mânc ca şi hnpetrit şi nu ştie la ce trebue se sc gândească mai întoiu ; la tâmpeala sau la infamia acelora cari comit asemenea acte. Şi lucru devine cu atât mai grav, când interesele ţerei. existenţa naţională, sunt isbite In fondamentele lor! In această stare ne aflăm noi cercetând convenţiunea consulară Încheiată cu Germania şi presentatâ ca se nu zicem impusă, Gamerilor Române. Un singur cuvânt se potriveşte cu fapta plănuită de capul colectivitâţei: trădare naţională! Nu exagerăm nimica, şi nici înţelegem a ne plăti cu cuvinte zudarnice, voim se demonstrăm lucru şi se convingem pe cei mai îndărătnici de nenorocirea ce ne ameninţă. Iacă, în substanţă, disposiţiunile moî principale din convenţiune: 1. Agenţii consulari au deplină putere de juridicţiune, In porturi, tn privinţa neînţelegerilor ivite în cursul transportului şi relativ la vasele germane Acelaşi drept T ai! pentru toate cercetările ce sunt a se face pe deosebitele corăbii sosite tn port. Ei judecă, în nceste afaceri, nu numai pe supuşii lor, dar chiar pe N. Gr. FI LIFE SCU ProprlMar ANUNCIURI: anuncturl pe pagina a patra linia 30 ban! ammciiirl şi reclame pe pag. HI 2 lei linia ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei. No. 3 IO BANI ISmTVTFCFTTJL, pământeni, când a urmat Înţelegere asupra acestui punct. Consulii au Încă dreptul de a a-resta pe supuşii lor desert iri dupe corăbii şi a’i espedia cu sila in j a-trie. Autorităţile româneau indato rire a se supune în acesta împrejurări, făcând oficiul de gendarm, căutând şi arestând pe cei desemnaţi de consulat, fără se aibă dreptul a examina ducă extrădarea pretinsă este sau nu fondată. 2. In privinţa regularei niuşli ui rilor decedaţilor germani, consulii nu atribuţiunile cuvenite pană asln/i justiţiei, ba încă autoritatea lor suverană se întinde adesea până asupra naţionalilor, lntr’adever : EI nu dreptul a pune sigilii şi a forma inventare. Autoritatea română nu poate proceda fără agenţii consolări, aceştia însă pot instrumenta şi în lipsi ii, dupe 18 ore de la înştiinţarea trimisă. Consulii au dreptul a face testamente executorii în România şi n intra îndată in posesiunea averei mobile şi imobile. Pentru aceasta, ei pot lua toate măsurile de executare şi de eonservnţiuue, prin ei Inse şi sau prin delegaţii lor; Ei nu îndatorirea a liquida ţoale moştenirile, fiind responsabili pentru aceasta numai înaintea guvernului lor; a regula toate epitropiile, a numi şi destitui tutori, a Incasa sumele cuvenite minorilor fără a da cea mal mică socoteală. Pe lângă aceste puteri exorbitante, convenţiunea mal coprinde aceste două idei: Moştenirea germanilor seregult-n-zâ dupe legea lor, fură deosebire do averea mişcătoare sau nemişcătoare : Pământenii, interesaţi 1* succesiunea unui german, dacă nu recln înn în termen de opt luni de la deschiderea succesiune!, sau în timp de şase luni de la publicaţiunile făcute, nu se mai poate adresa autorităţilor române, ci Consulatului, care, piy-cum sc zice, este responsabil numai către guvernul său. Am căutat se schiţăm pu ţiplele principale, fără a intra în numeroasele detalii cari isbesc făţiş legi-slaţiunen noastră; ele însă sunt în deslulntonre, şi furase fie nevoie de-altă demonstraţiune , stabilesc în mod neîndoios că prin presenlu convenţiune se dă consulilor germani o complectă putere de juridicţiune şi 8ccrează,c’un cuvent. în România un stal In stat. Ministru care a semnat expunerea de motive se sileşte a acoperi Ionic aceste morislruosităţi sub un cuvânt farmecătur : reciprocitatea. Uită nenorocitul Inse că noi avem prea puţine interese în Germania .şi suntem prea mici în compurnţiune cu imperiul cocon tractau t; numai naivii ac putea pune vre-un preţ pe un asemenea argument ! Tot in espunerea de motive, Ministru de Externe, ruşinat şi el de sigur de marile concesiuni ce se fac Germaniei, îngână că are făgăduială de la guvernul german că Conivenţi unea nu se va aplica dupe cuprinsul seu, şi că, special pentru imobile, nu se vor atinge «prescripţ-iunile legale, fie de drept privat, fie de drept public». Auziţi cuvinte copilăreşti | Se propune votarea unei conveu-ţtuni lămurite şi se pretinde că ea va fi aplicată cu restricţi unile făcute intr’o notă emanată de la un Ministru, care se poate schimba Ia primaocasiune! Dară. pentru lJ z> u! ce fel de naivi sunteţi, ca se credeţi că o lege se modifică printr’o notă ministerială ? Pe cine vopj www.dacoromanica.ro o EPOCA — IO IUNIE se Înşelaţi ? Si nn ve pândiţi că contractăm cu o împărăţie mure, unde domneşte ideia că forţa primează dreptul? Tot-d’a-una d. Brălianu a voit se înşele lumea şi se treacă, pe furiş, legile cele mai nenorocite impuse de străini. Această procedare scandaloasă am vezul'o practicată de multe ori, şi ea se ilustrează astă-zi prin Convenţiunea cu Germania. O aduce pe neaşteptate în Cameră, o Împarte nominal şi cu iscălitură la fie-care deputat, cu o zi înainte, stărueşte a se lua de a doua zi în desbaterea Camerei, fără a se da timp lumeî ca se o cunoască, şi a-pasâ cu tontă puterea asupra conştiinţei legiuitorilor, pentru votarea unor măsuri care interesează aşa de aproape înse-şl existenţa independentă a Statului Romîn I Este peste putinţă se putem esprima sentimentul de desgust ce simţim înaintea unul atare spectacol : min- tea se pierde indignarea ’ţi strînge inima şi scîrbn nespusă tc apucă pentru triştii comedianţi cari batjocoresc ast fel drepturile ţârei. Se flc cu putinţă votarea acestei legi ? Noi nu o credem, chiar din partea Camerelor do astă-zî. Oii-ce conştiinţă, cât de elastică, are o limită peste caro-nu poate trece ; fie-care, înainte den li deputat, este Român şi ou legături de familie în ţară, şi prin urmare va du îndărăt când oslo vorlm despre sacri licărea patriei salo, şi apoi cuvintele de respingere sunt aşa de puternice, că col mai slab de îngeri se poate întări şi sta pe picioarele salo. Mai îutâiu, n’avem absolut nici un interes se încheiăm o asemenea convenţiune. No! nu avem marină negustorească, care se aibă interese prin porturile germane, şi nici supuşii d'ai noştri nu se udă In acea ţara. Pentru ce atunci se ne legăm către Germania ? Un stat mic mal ales trobue se contracteze cu cei puternici cât de rar, şi numai atunci când trage un folos real dintr’aceas-tu; alt-fel se espune a se aduce lovituri in legile şi obiceiurile sale, fără a dobândi ceva în schimb. Aceasta ar 11 o curată nebunie, cu atât mai mult câ prin învoiala ce ni se propune se atacă constitu-ţiunea şi Insă-şi suveranitatea statului nostru. Intr’adever, dupe art. 7 din constituţia ne, streinii nu pot moşteni imobile In România; cu toate acestea, Convenţiunen, aplicând dreptul german la noi, desfiinţează o asemenea dispoziţiune. Se lasă de o parte chiar ideia, admisă de Codul civil şi de legile celor alte state, că succesiunea imobiliară se regulează dupe legile locului, şi se silesc tribunalele noastre a lucra cu legile germane, chiar când pământenii sunt interesaţi! Consulii fac testamente, sau hotă-rîrî şi autorităţile noastre trebuo se le execute; ba Încă, ei pot judeca chiar pc pământeni, şi aceştia nu au dreptul se se plângă la tribunalele române. Minorii şi incapabilii, lăsaţi la ocrotirea legilor locului, pot fi speculaţi de agenţii consulari fără ca justiţia română se le poată da cea mai mică protecţiune. Li se recunoaşte încă dreptul de arestare pe pământul nostru,şi tribunalele române, supuse la ordinile priimite, nu au dreptul de a ocroti pe aceia cari invoacă asistenţa lor! Ne întrebăm atunci : ce mal însemnează suveranitatpa noastră? ce mal însemnează Gonstituţiunea şi Codul nostru civil cari permit streinului se se adreseze Înaintea autorităţilor judecătoreşti spre a-şi reclama dreptul lor? Legile noastre sunt foarte liberale punând pe streini pe aceia-şi linie ca şi pământenii; tribunalele române sunt îndatorite a judeca pe străini şi a lua măsurile de siguranţă pentru incapabili. Pentru-ce să renunţăm la nceste rogule? Ce ne face se creăm, alături de tribunalele noastre, autorităţi streine cu puteri suverane? Pentru-ce să sacrificăm principiile legilor şi Gonsti-tuţiunei noastre şi se abdicăm la dreptul de protecţiune asigurat celor nenorociţi pe teritoriul nostru? Ce folos ni se dă în schimb? Folosul 1 ştim cu toţii, căci nu ne am nitul mizeriile ce înduram din causa juridicţitineî consolare şi luptele nesfârşite întreprinse pentru a scăpa de această nenorocire! Astă-zî, când suntem independenţi , când avem un rege pe tron, se ne întoarcem la vremurile triste când capricii consulatelor judecau In ţara românească! Lucru ar II peste putinţa, şi demnitatea naţională nu merită asemenea palmă! Chiar pe d. brălianu nu'l credeam în stare se «iadă aşa de jos ! Odată încheiată convenţiunea cu Germania, toate statele streine vor pretinde acelaşi lucru şi nu va fi nici un cuvânt ca să li-se refuze. Cu modul acesta, pe lângă tribunalele noastre vom avea o mulţime de autorităţi străine ou dreptul de a face acte autentice şi executorii şi a da hotărâri ; şi vom vedea intrând în vigoare o serie de legi străine a-lâturi cu codul nostru, care adesea nu se va putea aplica nici chiar pentru naţionalii interesaţi în moştenirile străine. Unde vom ajunge atunci? Ne dăm încă socoteala de încurcăturile ce se vor produce din aceste împrejurări,de certele continue născute din conflictele de alribuţiunî şi de căuşele permanente de intervenţie din partea străinilor puternici, în afacerile noastre interioare? Convenţiunen iubeşte nu numai suveranitatea stalului român, darebiar existenţa naţionalităţei noastre. Este un pas puternic făcut către ideia urmărită cu încăpăţânare de Germani: eolonisarea gurilor Dunărei! Odată recunoscute tribunalele consulare şi asigurată aplicarea legilor naţionale în ţara noastră, Germanii se vor îndrepta cu profusiune în ţinuturile române, părăsind drumul lung şi nesigur către America. Am dori să ne Înşelăm ; dar cum este. cu putinţă se părăsim aceste idei negre, când colonii întregi germane acoperă munţii şi domeniile Coroanei, când Uismark priveşte cu atâta rlvnâ la provinciile dunărene şi când în capul afacerilor se furişează oamenii putere! de astă-zi , fără conştiinţă de naţionalitatea lor .şi fără D-zeu ! Şi eu toate acestea, nu ne vine să perdem cu lotul speranţa şi se ne închipuim câ convenţiunea va triumfa, căci, avem deplină încredere în D-zeul ţărei româneşti; partidul care va vota şi Regele care ar sacţiona o asemenea lege,printr'accasta chiar ’şi semnează abdicarea lor! I>. C. Popescu OPOSITIUNEA DIN IAŞI Decisiunea comitetului oposiţiuniî de la Iaşi a nu mal ţine o întrunire în acest oraş a causat cu drept cuvânt o mare mişcare. Nu cunoaştem încă motivele conţinute în procesul-verbal, dar după informaţiunile ce le avem le putem lesne esplica. Comitelui de la laşi trimeserâ pe doi delegaţi, Domnii Vogoridi şi Holban, pentru a supune comitetului central din Bucureşti condiţiunile sine qua non a participărei d lor la această întrunire. Ele conţineau numai puţine puncte,dar care resumail întreaga deosebire de vederi ce exista Intre ambele comitete. Oposiţiunea din Moldova cerea liberă discuţiunea şi critica atitudine! constituţionale a regelui, care voia de a proba, cu textul con-stituţiunel în mînăjComplicitalea regelui cu nefastul regim ce ne guvernă, făcându’l ast-fel responsabil de situaţia politică anormala în care ne aflăm, cerea în line ca moţiunea adoptată să Invite pe regele a usa de prerogativele sale de mult uitate în dispreţul constituţiunel. Comitetul din Bucureşti fără a tăgădui sau a discuta legitimitatea cererilor oposiţiunei Moldovene, n'a crezut că este în acest moment oportun a pune pe tapet această chestiune arzătoare, ci ar fi dorit să dea şi întrunirei de la laşi acel caracter care l'a avut şi cele alte. Comitetul de la Iaşi a refuzat atunci de a ţine o Întrunire tn asemenea condi-ţiuol. Nu voim a discuta nici noi pentru moment această chestiune, ne mărginim de o cam dală a constata un fapt. De un timp încoace acest curent care învinovăţeşte direct pe regele pentru situaţiunen ţârei, care declară că fură protecţiunea anticonstituţionala a M. Sale ţarii de mult ar fiscăpat deja de d. Brălianu şi banda sa, că acest curent zicem devine din ce în ce mai general şi mat puternic. Cea ce ptnâ eri unii îşi şoptea la urechi, astăzi o lume întreagă, o zice sus şi tare. Dibăcia comitetului central din Bucureşti pe1 de o parte, temerea de a provoca o sc’siune tn sinul opoziţiuneî unite pe de alta parte, aţi fost singur causa că această deosebire de vederi nu s’a manifestai deja ia Botoşani şi efl întrunirea a putut avea loc,' terminându-se prin acea moţiune cunoscuta adoptată în unanimitate. Abia o lună a trecut de atunci şi ce avânt luat tn acest interval curentul contrariu ! Intr’o lună el a devenit atât de puternic şi a pătruns atât de mult tn toate clasele societăţii, în cât a putut pa-ralisa mişcarea comitetului unit fără a găsi măcar o resîstenţâ serioasă. Din ce iu ce mal mult chiar în partea dincoace de Milcov, lumea începe a găsi câ In adevăr păsurile făcute până acum de opoziţiune uu duc la nici un scop şi ca trebue o politică mal energică şi mal virilă pentru a scăpa ţara. Până undo va merge această mişcare, unde ne va opri ea? Cine poate răspunde. Când un popor este adus la desperare, când nu mal există nici unul din mijloacele legale de apărare, când acela care este pus în capul statului pentru a prolegea drepturile tuturor, devine complicele unui ministru spre a l menţine la putere,—aluneca resul-lulul, ori care ar li el, cade In sarcina Celui care a avut ochii pentru a nu vedea şi urechii pentru a nu auzi nimic. \ DECLARAŢIA D LUI MAIORESCt) Reproducem următoarele rlndurl din discursul d-lui Maioreseu publicat In România Liberă de eri : D-lor, siluaţiunca micului nostru grup In Cameră, orl-cât de mic şi de neînsemnat veţi voi, dar In line existent In Cameră, cu dreptul săfi de a (i în Camei ă şi de a vorbi tocmai In această cestiune, si-tuaţiuiica micului nostru grup era necesarii'! să fie lămurită l'aţâ cu obiectul interpelării. V6 aduceţi poale aminte, cft m6 crezusem dator. încă de acum trei ani, când se accentuase o deosebire de procedări Intre noi şi vechil noştri amici diu partidul conservator, s6 esplic înaintea U-voaslrâ şi înaintea celor cari Îşi dau osteneală sfe citească cuvintele noastre tn Cameră că una diij căuşele principali, pentru cari noi ne-am despărţit, nc-am rupt din reţeaua orguuie&rel partidului conservator, era tocmai aceasta : că noi nu puteam la nici uu cas să aprobăm procederea vechilor noştri colegi de a părăsi Camera şi de a căuta terenul de luptă all-undcva de cât pe acest teren legai, imitănd lutru aceasta prccedintelc stabilite de d-voastră, adică de adversarii politici. Vum spus atunci d-vdasli'e şl le spuneam şi d-lor, că eu am combătui de pe banca ministerială cu a-probarea lor, acum II ani, eşirea din parlament a oposiţiunei liberale şi că dacă alunei acest lucru a fost cu drept combătut, cu acelaşi drept trebue 86 fie combătui şi uzi. Am avut şi dupfe aceasta convorbiri cu unii diu d-lor tn acelaşi Înţeles. Căci cCi am, permileţi ml u o spune, din când tn când ocaziunea şi păstrez deprinderea şi m6 felicit câ o pot păstra, de a vorbi cu vecii ii mei colegi din partidul conservator d-nil Alexandru Lahovari şi general Mânu. M6 felicit, fiind că oărbaţl ca d-lor, ori-carl ar fi dîverginţele asupra unor păreri, sunt şi rămân oameni de mare valoare, sunt convinşi dinastici, oameni de ordine, de cari nu se va pulea lipsi ţara pentru guvernarea el. Noi cu toţii împreună suntem Incâ prea puţini, dar Incâ dacă ne-am elimina unii pc alţii. Aşa dar, când vorbeam cu aceşti d-nl, loţ-da-uua le-am zis şi le zic: P6cat câ nu sunteţi tn Cameră! In Cameră este locul a vorbi ; aci este situaţiunea legală ; nu puteţi eşi din această legalitate. Acest argument al med, această insistenţă asupra legalităţii, darii nu a fost ptnăacum aprobată de toţi conservatorii, dar trebue de sigur sC flc aprobată de ori ce guvern regulat şi de guvernul de astăzi, care e susţinut de majoritatea d-voastră. Dar acum, faţă cu procedarea d-v., ce tărie mal are un asemenea argument ? La ce s6 vil Iu Cameră, dacă majoritatea Iţi Include discuţia tocmai asupra cestiunil, cure iţi pare ţie, deputat din oposiţie, mal importantă ? Ducă un membru al minorităţii care de abia de 2 ori pe an tşl permite a cerc cuvântul, nu găseşte atâta garanţie tn spiritul politic al majorităţii, tn cât cel puţin In aceste rare-orl să poată vorbi? Nu daţi prin aceasta d-lul Lahovari dreptul se zică: va li bună această maximă a legalităţii constituţionale In teorie, dar tn practică este mal sigură ceu-1 altă calc. INFORMATION 1 In ultimul moment primim texlul procesului verbal al comitetului o-posiţii din laşi. K PROCES VERBAL Jos iscăliţii membrii comjtettflui oposiţiunei din Iaşi, s’aă întrunit iu d. A-lexandru Gantaeuzino-l’aşcano , spre a Sp rvnipa de cestiunîle relative la or-ganisarea întrunirei publice, proiectata In acest oraş, tn urma decisiunel luată de comitetul central din Bucureşti. Membrii oposiţiunei din Iaşi admise-şerâ până acum sistemul de discuţiune adoptat de comitetul central, sistem care nu permitea de a discuta de cât singurile articole din constituţiune cari se raportă mal ales la miniştrii şi la actele lor ; nu doar că s’ar fi considerat ca ilegala ori ce discuţiune a con-stituţiunel tn întregul el, ci pentru efi era sub înţeles în spiritele noastre ca discuţiunea acestor singure punte lumina tn dezlul situaţiunea. Cu toate acestea situaţiunea ţării, în loc de a se înbunatuţi n’a mers de cât tnrăutăţindu-se. Abusurile şi violenţele s'au îngrămădit; în fine a început a se desvolta la lumina zilei o doctrină constituţională care sub aparenţa de a ne conduce în-tr'un mod regalat şi normal la acea stare de lucruri pe cari guvernanţii noştri a denumit'o era nouă, nu tinde în adevăr la nimic olt de cât a distruge, litera şi spiritul constituţiunel din 18(50, atribuind capului stalului puteri cari l’ar pune mai presus de legi şi de suveranitatea naţionala şi cari ar transforma Incelul.cu încetul, o dinastie a-leasă în o dinastie de drept divin. Asemeni doctrine streine ţării noastre, sunt, afară de aceasta, în complectă contrazicere cu ordinea de lucruri creata de marea adunare Constituantă In stnul căreia erau represintate toate clasele, toate interesele şi toate opiniunile ţării,-ele arrăsturna 1nsâ-şl baza dreptului nostru politic consacrat prin pactul nostru constituţional din 1800, pe care domnul strein,chemat de noi la scaunul domniei, a jurul a l observa şi a'i esu-cuta cu lealitate.— Divanurile ad-hoc n'a proclamat necesitatea unei dinastii slieine de cât In scopul de a da ţării o garanţie şi mai mare de ordine şi de stabilitate,în scop de a menţiune intacte drepturi le câştigate de noi. Consti tu ţiună din 1800 n’ar fi putut crea în profilul suveranului o monurchie de drept divin fără a merge în contra tntregei desvol-tărî istorice a instituţiunilor noastre naţionale. Am ţinut In adevăr ca acest suveran, departe de a avea o putere absoluta, să fie un arbitru politic suprem, conştiincios şi imparţial, aplicând Constituţiu-nea cu loalâ sinceritatea, nelăsând nici odată să se subslitue omnipotenţa guvernamentală în locul jocului regulat al partidelor. El era dator de a lmpedica violenţele puterii, de a protege minorităţile ca mediator suprem şi desintere-sat tntre partide, să ţie balanţa egală între toţi cetăţenii, fără a crea catrgo-rii factice de favoriţi ţi de suspecţi, şi fără a avea alta călăuză în acţiunea sa politică de cât impulsiunile opiniu-nel publice luminata. Doctrina pusă înainte de guvernanţii actuali, doctrina pe care noT;o refusăm, tinde din contra a stabili In principiu câ favoriţii singuri ar putea ajunge la putere, că toţi oamenii politici independenţi cari ar combate pe aceşti favoriţi, ar fi consideraţi ca duşmani personali al şefului statului lnsu-şi, Împărţind ast-fel pe cetăţeni In două caste : dinasticii şi anti-dinasticii; tn alţi termeni, apăsătorii şi apăsaţii. Constituţiunea acordând şefului statului prerogativele iresponsabilităţii şi inviolabilităţii’! a făcut un omagiu personal, deosebindu-1 ast-fel de toţi ceilalţi cetăţeni şi de toţi cel-lalţi deposi-tari ai putere!, tocmai In scop de a esercita cu mai mult prestigiu, mai multa autoritate şi mai multă independenţa înalta sa misiune de arbitru, fără ca naţiunea să se fi desbrâcat Intr’un mod formal în favoarea Suveranului de toate drepturile sale inalienabile şi inprescriplibile. Ducă doctrina ev.re dă puterel regelui are-o altă origină de cât dreptul uman, daca ea ar 11 singura adevărată tn acostă ţară, singura legală, singura destinată de aci tnainle a se lu^lânta In inşii Iuţi un ile noastre, tu acest cas, prin-lr‘o adevărata interverlire de roluri, ar fi cu drept ca organele guvernului să ne acuse.dupe cum fac, pe noi care credem a fi în cea mai strictă legalitate, combătând din toate forţele noastre, regimul conrupt şi arbitrar care ne guverna în dispreţul legilor, de perturbatori, anarchiştil pentru că Tn acest cas, legalitatea stricta nu va fi de par tea noastră. Ea ar justifica tn aparenţă pînă şi declaraţiunile monstruoase făcute în plina cameră, de sus de la tribună, prin organul Ministrului de justiţie «Oposiţiunea continuând da se agita nu va mai avea dreptul la protecţiunea legilorr» 1 ~ In aceste circumstanţe. Comitetul 0-posiţil din Iaşi convins că este periculos de a lăsa mai mult timp a se propaga fără răspuns, de curtesanil şi vhidută regimului, asemenea doctrine tot atât de greşite pe cât şi de anar-chice şi bune numai de a distruge a-devărata legalitate constituţională şi a turbura liniştea publică, a găsit momentul oportun, tn presenţa adversarilor care ne Împing el însăşi, d’a lumina conştiinţa ţărei asupra adevăratelor datorii a le capului Statului şi asupra prerogativelor ce ’I sunt acordate în interesul unei bune şi oneste guvernări. întrunirile publice din laşi, având o importanţa particulară, prin tradi-ţiunea constantă care aduce în acest oraş pe representaţiî tululor districtelor din Moldova, am trimis la Bucureşti o comisiune aleasă din sânul nostru pentru a se înţelege cu comitetul central In toate aceste grave ces-tiuni. Itesultă din darea de seamă ce ne a făcut delegaţii noştri asupra misiunei lor că esista în spiritul ma! multor persoane, făcând parte din comitetul Central. divirgenţe de opinii în ceia ce priveşte modul nostru de a vedea situaţiunea, câ esistă chiar la unii o îndoiala asupra oportunităţii unor asemenea desbateri. Decişi de o parte, de a nu Întreprinde nimica care să ne pue în desacord cuco-legii noştri din Comitetul central sau.să alteram In ver un mod autoritatea şi libertatea lor de acţiune; şi noi păzindu» ne, de altă parte, de a ne une In |contra-zicere cu deplinaconvingereceavem.câ ededatorianoastrâ dea spune ţării tot adevărul şi de a'i espune, ast-fel .precum o vedem, situaţiunea ce ’1 a făcut regimul actual; am luat la unanimitate, decisiunea de a amâna ori-ce reuniune politică la Iaşi până cu mai Întâi u, după mai luliuse deliberări cu o-norabilii noştri colegi al Comitetului central, nu vom fi ajuns la o Înţelegere complectă. Drept aceasta am Încheiat presentul proces-verbal. Făcut şi semnat la Iaşi la 7 Inie 1880. Alex. C. Mavrocordato,\Lon Prăjescu, Colonel lamandi, Prinţul Alex. G.Ghi-ca, Nicolae Ceaur As/an,.\. Casimir, Di-mitrie lloldur-Coslaki Uimitrie A. Greceanu, Alexandru Ralş, Alexandru Le vădiţi, George Ralş, Vo-goridi, Eugenia N. Ghica-Budeşti, Maior T. Petruv. loan Calargi, George Andriopulo, Grigore Kogălniceanu, An-drei Millo, Petre Papadopulo, Emil Mavrocordat, Al. Tzoni, Grigore N. Alucri, A’. G. Pustia, C. Corjesco. A. D. JJulban, G. Mârzescu, U. Grigorovici, G. Panu, Alexandru Cantacuzino-Pas-canu, G. Anastasia. G. Al. .'şendrea, C. AL C. Aliclescu, Scarlat Siscanu, Dimi-trie Alexandrescu. * Se zice, şi dăm ştirea sub toată reserva, câ In consiliul de miniştrii ce s a ţinut Sâmbătă seara, Înainte de plecarea d-lui 1. C. Brătianu, s’a discutat cestiunea dacă guvernul trebue se intenteze procese unor ziare. Printr’ucoste jurnale este şi «Trompeta Bucureştilor,» pentru a masca impresia ce va face lovind in cele din oposiţie. * Aflăm că mai mulţi societari ai Creditului funciar urbun, refusâ d a mai vărsa lu casa societăţii anuităţile Împrumutului lor şi aii luat hotărârea d a depune aceste sume la cnsa de depuneri, pană ce se va convoca o adunare extra-ordinarâ, pe care direcţiunea contra statutelor şi a legei refuză de a o convoca. * D. Islovsky, fost secretar la dele-gvţiunea din Bucureşti,este avansat Agent diplomatic la Solia In locul d-lui Goyunder care este numit la Cairo. tt D, Ferikidi a avut uzi o lungă tn www.dacoromanica.ro EPOCA — 10 IUNIE 3 PUBLICITATEA ZIARULUI ,,EPOCA“ TI mul ii 5.000 de fol ANUNCIURI SI RECLAME Anunoiuri pe pagina IV, linia 30 bani Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei. trevedere cu E. S. Ahmed-Zia-Bey, ministrul Turciei. ft O mare nenorocire s’a Întâmplat Sâmbătă noaptea la Gara Kitila. Doue trenuri ciocnindu se s’au distrus câte-va vagoane. Sunt 3 morţi şi mai mulţi contu-sionaţi. Morţii s’au transportat la spitalul Filantropia unde d. Dr. Alexian va face anchete mi*dico-lcgalc. IC Bătăile şi Includerea cetăţenilor la poliţie continuă in toate zilele. Ni se raportează că Gostacbe Manea a fost Închis şi bătut la secţia 3t şi tn urmă dus la secţia 51. Asemenea meseriaşii Marin Şevin, Radu Temelie şi Ioniţă Papuc a fost Închişi la poliţie, fără mandat şi fără causâ. IC Coinisiunca pentru convenţia cu Franţa, s'a Întrunit azi la 11 ore. IC D. Gliica, ministrul ţări la St. Petersburg, a avut eri o lungă Întrevedere cu d. Ferekide, care ’î-a remis scrisorile de creanţă către M. S. Împăratul Rusii. CRONICA Csumoue Ooloctivibte 1 Monitorul Oficial anunţă mal zilele trecute că la 0 Iunie, elevii şi elevele din scoalele secundare şi speciale din Bucureşti vor începe esamenele anuale prin care se pregătesc a purta pe cap cununele cu lauri, până cănd le va veni rlndul sâ li se tmpodobească fruntea cu un alt soiu de ornament. Pe cănd tinerimea din liceurl, gim-nasiun, seminare şi scoli normale munceşte zi şi noapte spre a învăţa pe de-a rost autorii clasici, colectiviştii ad şi el mult de furcă. lntr’adevâr sesiunea Corpurilor Legiuitoare să închide şi ei sunt nevoiţi să depue esamenele, la care sunt supuşi toţi colectiviştii la sfârşitul anului parlumentar, spre a dovedi că s au folosit de învăţământul ce primesc zilnic. Cu mare aucvoiuţâ am putut afla ce anume subiect a ales lle-care colectivist ca tesâ de susţinut, căci Împărţirea a-cestor subiecte s a făcut lntr'o şedinţă secreta la care n'a avut dreptul sâ a-siste de cât stâlpii şi proptelele guvernului. Dacă tabloul ce dati mal ta vale, conţine oare-carl erori,"Monitorul Oficial» poate sâ’mi dea o desminţire. Esamenele vor Începe tu ziua de 16 Iunie, îndată dupe închiderea corpurilor legiuitoare, şi ele se vor inaugura printr'un discurs ţinut de preşedintele consiliului de miniştrii d. I. C. Bră-tianu care va recita «Dialogul morţilor» de Lucian ! Apoi, fle-care colectivist, la rândul săQ, va susţine următoarele ţese : b. A- Stolojan: «Despre efectul vioarei ca arma politică.» D. E. Stătescu: «Despre dantiştl la Greci, la Romani şi la Români!» D. Iladu Mihaiu: «Diferitele martin-gale spre a câştiga cu siguranţă la.... lucrările publice». D. .4. Djuvara: «Despre foloasele cuş-cel de la teatru, la întrunirile publice». Această teză va fl susţinută cu ajutorul d-lor Zdjwllrescu şi Berceanu. D. Moruzi: «Rolul bâtei în presă». Spre a da mal mult svon acestei lucrări d. Moruzi va sufla în Trompeta Bucureştilor şi va citi tesa ţinând luminarea... — pardon — am vrut sâ zic, ţinând Felinarul în mână. D. M. Ferichidi: «Despre plata obligaţiunilor... ia Jokey-club!» I). General Al. Ang belesc ti: «Dâl cu buretele, sau jurământul la soldaţi». D. N. Xenopulo : Dreptul ginţilor... din care să trage!» D-nil Fundescu şi A. Mân seu: «Despre retroactivitate! ||Doctorul Bâmniceanu: «Efectele fi-siologice şi sociologice ale mojiciei.» Prinţul D. Ghica. «Despre cruilâcu-rile feciorilor de domni»; această teză va fl susţinuta cu autorizaţia principelui moştenitor al Angliei. D. Dimmicea : «Acustica în Cameră; studii bugetare.» După terminarea susţinere! tazelor, se va face distribuirea premiurilor. Conform cererel tuturor colectiviştilor în loc de cunune şi cărţi, distribuirea acestor premiurl se va face în natură, pe când muzica va cânta imnul colectivist :» Dă 'ml doamne ce n'am gândit, Să mă mir ce m'a găsit! \l ax. CORPURILE LEGIUITOARE CAMERA Şedinţa de Luni9 Iunie 1886 Şedinţa se deschide la ora 2 sub preşedinţia d-lul G. Chiţu, de faţă 96 onorabili. Se acordă un congediQ până la finele sesiunel d-lul Rale. Se votează cu 60 bile contra 9 indigenatul d-lui S. R. Peţalis, remas din şedinţa precedentă. Se votează fără nici o discuţie proiectul de lege princare la spitalul de copil din Iaşi «Cafitutea» se declară persoană civilă. D. State seu cere d-lor deputaţi să treacă în secţiuni, pentru a studia proiectul de lege pentru formalităţile de îndeplinit spre a face împrumuturi la creditele agricolo. La ora 2 1/2 Camera trece în secţiuni. Penel SENATUL Şedinţa de Luni 9 Iunie 1886 Şedinţa sâ deşchide la orele 2 şi 1/4 sub preşedinţa d-lul D. Ghica. La ordinea zilei interpelarea d-lul 11. Isvoranu. D. Brătianu lipseşte şi miniştrii prestaţi nu vor sâ răspundă. Xi..Isvoranu, în cesliune de regulament arată că guvernul ne-râspunzând azi a călcat regulamentul şi constituţia, căci fle-care deputat şi senator are dreptul sâ facă interpelări şi ministrul Interpelat e dator maximum în trei zile sâ răspundă. D-sa adaogă, că atunci când guvernul voeşte sâ se desvolte o interpelare obligă pe senatori s'o desvolte, aşa'l a pus pu d-sa să desvolte trei interpelări lntr'o zi. D-sa terminând zice că, această deşertare a ministrului de la şedinţa Însemnează, că într adevăr există bande de bătăuşi, că aceste bande sunt pro-tegiate de poliţie şi guvern şi declară, că dacă i se va întâmpla si fir atacat de bătăuş, fie aci in Bucureşti, fie in Sever in , nu va bate pe acel mizerabil bătăuşi, ci va rcspiimle cu prisos pu spinarea miniştrilor. Sgomot, mamelucil majorităţel strigă la ordine! la ordine. D. Severin nu e parlamentar. D. Lupaşcu să se cheme la ordine. D. Preşedinte sâ retractaţi cuvintele. D. Isvoranu n'am ce retracta. D. Preşedinte ce d-le Isvoranu dacă vă veţi bate cu cine-va lntr'o cafenea, să veniţi sâ mă bateţi pe mine 1 Sâ retractaţi cuvintele. D. Isvoranu. Daţi-'ml voe să mă es-plic. Voci. La ordine, retractaţi, sgomot. D. Isvoranu. Am zis că. atunci când void fl atacat şi voiO constata, că bătăuşii sunt puşi şi susţinuţi de guvern, voiu aplica lovituri spatele miniştrilor, Sgomot, Senatorii bat cu pumnii în masă. Preşedintele era vorba sâ vă explicaţi. Voci. La ordine, să se cheme la ordine. D. Isvoranu. Daţi-'ml voe, dacă d-v. suferiţi bătaie de la guvern, n'aveţl de cât s’o primiţi eu unu n’o primesc, şi voiu răspunde. Sgomotul continuă. Senatori votează chemarea la ordine a d-lui Isvoranu. D. Hadu Mi/tai zice, că nu va releva cuvintele d-lul Isvoranu, dar mulţumeşte Senatului că 'lachemat la ordine d-sa adaogă că nu s a ascuns spre a nu ţrespunde nicî-odată miniştrii căci faptele d-lor nu-I ruşinează. D. Isvoranu nu se ştie, după aprecierea d-v. poate. D Hadu Mihai declară, că mâine se va desvolta interpelarea. D. Lerescu cere să se şteargă ultimele cuvinte ale d-lui Isvoranu din darea de seamă a senatului. Incidentul se Închide. • Ne fiind nimic la ordii.a zilei decât petiţii şi indigenate, preşed ntele cerc să se treacă în secţii. D. Isvoranu, protestă In contra acestui mod de a se lucra. Miniştri, zice d-sa au prelungit sesiunea, care costă milioane atât pe stat cât şi pe nuol cari acum trebue să fim Ia afacerile noastre, şi nu îngrijeşte cel puţin să avem ce lucra. Aţi prelungit de geaba sesiunea. D. Preşedinte, spune, ca sunt In secţii depuse nişte proecte de lage. La ora 3 şedinţa se ridică. Reporter. ŞTIRI MĂRUNTE In strada Za verii, surpându-se un zid a omortt 2 copil israeliţl şi a rănit pe alţi câţl-va ce se găseau Împrejur. M. S. llegele a semnat, In lino, decretul prin care d. colonel Ur. Severin este înaintat la gradul de inspector general al serviciului sanitar de la corpul III şi IV de armată. • • In urma deselor accidente tn gara Kitila, aflăm că şeful gări precum şi alţi funcţionari vor Ii daţi tn judecată de negli-genţă. I). Dim. Sturza a plecat cri cu trenul Fulger. • • M. S. Itegele va asista mâine la csame-nele de linele anului de la Liceul sf. Sa va. D. general Cernut, comandantul corpului II de armată, a inspectat azi lagarul de laJŢurlouia. • • D. I. Brătianu care se găseşte la Florica este aşteptat azi tn capitală. • « D. K. Stătescu s'a întors ori tn capitală venind de la Sinaia. • • Azi curtea cu Juraţi de Ilfov, a judecat un proces, care datează de la 1881 şi care u fost casat de mal multe ori. Acest proces este acola al bandei lui Barbu Niţă.caie a comis mal multe omoruri tn Ilfov şi btmboviţa. • • M. S. Regina a asistat azi la esamcnul de la Şcoala Elisabela din strada biouisie. • Procesul incendiarilor din Câmpu lung, care trebuia să se judece de juraţii din Argeş, s'a amânat pentru sesiunea viitoare. Se zice, că numirea d-lul Aurelia» la Ministerul Domenielor, este un fapt Îndeplinit. • Domnii Miniştrii, sunt convocaţi mâine dimineaţă la Palat unae se va ţine un Consiliu sub preşedinţia M. S. Regelui. • Comisia numită de Camera de comerţ pentru studiarea modificărilor de Introdus in codul de comerţ, nu s’a Întruni*, azi. Se va Întruni mâine la 10 ore la cameră, Majoritatea guvernamentală seva Întruni astă seară spre, a discuta convenţ'a consulară. Naţiunea află. de la un membru al majorităţel ministeriale din Cum eră, că s’au luat toate măsurile pentru ca discuţiunea tn şedinţa publică a-supra convenţiuuel consulare cu Germania, se se Închidă Înainte chiar d'a începe. Azi Camera s’a ocupat In secţiuni de câte-va proecte de lege, cu cel relativ la regularea Împrumutului de la Creditele agricole, la construcţia unor mici linii ferate, mai multe de alipiri şi deslipire de comune, şi tn fine răscumpărarea târgului llerţa • D. I. C. Brătianu va sosi in capitală astă seară venind de la Florica, pentru a lua parte mâine la consiliul ce se va ţine la palat. Esamenele de bacalaureat In ,cep la 15 ale acestei luni comisiunea www.dacoromanica.ro pentru Bucureşti este compusă din dd. D. Petrescu, pentru matematici; A. Marin, pentru fisiee; E. Fran-cudi, pentru limba elenă; P. Cer-nătesen. pentru istorie; Guintescu, pentru limbele română şi latină; S. Stefănescu, pentru ştiinţele naturale; Crăciunescu, pentru (ilosofie. • \ Ministrul instrucţiunii publicczice, Ilomdnia libera luând hotărârea de a convoca consiliul general, a Invitat pe revizori, directori şi rectori, se Întrunească pe institutori şi pe profesori, spre a efectua alegerea persoanelor din care va avea se se cun-stituiascâ acest corp. m Un număr considerabil de alegători din judeţul Râmnicu-Serat s’a adunat In ziua de 2 Iuniu conform hotărtrei de la 18, pentru a asculta pe deputaţii şi senatorii a-colui judeţ. Nu s’a presentat de cit d losif Oroveanu. In lipsa lor, a vorbit d. Bagdat, Glierghiceanu şi Oroveanu, după care adunarea a aclamat următoarea rcsoluţiune : VUzând, că d-nil Senatori şi Deputaţi al judeţului nostru, a /'ară de d. Oroveanu, nu s’au presintat la întrunirea publică ţinută in ziua de i Iunie a. c., în sala d-lul T. Buy dud, spre a’şl du seama de moda! cum ’şl aă îndeplinit înmuiatul, cu toate că ait fost invitaţi prin publicitate la a-ceasta de către mal mulţiutef/ălori; şi, Considerând, că din acest fapt se vede că însăşi Senatorii şi deputaţii judeţului nostru recunosc, ca rău şi fără demnitate ne-au representat in corpurile legiuitoare, căci In alt-fel de sigu că el ar fi avut curagiui se răspundă la chemarea alegătorilor: ADINA BEA Declară nul mandatul ce le-a încredinţai regretând că a fost însetată in aşteptările sale. Gu părere de rău aflăm că d. Dr. Clement a presentat Eforii dimisiu-nea sa din postul de medic secundar de la secţia Chirurgicală a spitalului Golţea. • Pentru esposiţiunea din iniţiativă privată ce se va face la toamnă in Craiova, Ho mânui află, că consiliul judeţian din Dol-jiu a subscris 5000 lei si comuna Craiovei 3000 lei. Printre orgauisatorî sunt d-nii G. Uo-luinbeunu , Ciocuzan, Romanescu, Pop, etc. ULTIMA ORA Sibiu, 21 Iunie. — Congresul ecle-siastic român s’a deschis eri. Alena, 21 Iunie.— Negociarile Începute pentru a contracta un Împrumut de l'.i milioane a reuşit. Demobilisarea este acum complectă. Yicnn, 21 Iunie. — Prinţul Munte negrului e aşteptat astă-zl aci. Bucureşti, 9 Iunie. Agio 14.00. In fondurile de stat notăm: 7 0/0 rur. 105 3/4 . 5 0,’o urb. 84 3/4. Oblig. Casei pensiunilor 222. Valorile sţA o ţinută bună. Daciele câştigă 3 punte : 257. Construcţiunile 157 1/2 adică 6 punte mal sus de cât In şedinţa precedentă. Schimbul e la acelaşi nivel. Cek Paris 100.40. Cek Londra 25.35 Cek Berlin 124.55. Tendinţa liniştită. STABIimniL MIEII IL de la Q uit ut os ti (jud. Neuiiitix). Din analisele cuantitative şi cualitative, precum şi din experienţa celor mal însemnaţi medici din ţară, resullă, că: Apele Minerale Chloruro-Sodice-Bromurate de la BalţâţeştI sunt cele mal concentrate şi mineralisale *diu toata Europa, prin urmare, sunt singurul mijloc de tămăduire a tuturor formelor .-.crophuloase InvechiLe şi grave, contra R&chitismulul şi a slâbi-ciunel generale a copiilor. Boalele cronice de femei (inllamaţiile, tnvârtoşelile, scurgerile, ulcerele, tumo rile matcel şi a ovarelor care aă resistat ori cărui tratament, după o cură sistematică, se lăinăduesc şi -e resolvă radical ; precum şi lirafaUstaul şi sterilitatea re le însoţesc. Rheumatismele cronice la oase şi încheieturi sunt vindicale Iu tr’un timp foarte scurt. Isvorul «Cuza Vodă» este purgativul cel mal plăcut şi mal eficace, tn acela? timp este un solvent şi un diuretic foarte puternic prin consecinţe, recomandat special contracouslipaţiilor celor mal rebele, şi a tuturor bo&lelor cronice a stomalm-lul, maţelor, (leatului, renunchilor şi be-şicel, opreşte Ingrâşarea peste măsură şi disposiţiile la Auoplexie. Otelurile şi Vilele sunt situate tntr'un enorm parc de brazi posedând tot confortul dorit. Restaurantele sunt In cele mal bune condiţiuul cu abonament şi la discrclîiine-Sala de cură, Cazino ele. Posiţiunea foarte frumoasă şi preumblările In munte variate. Iri timpul sezonului este poştă, telegraf, medici, pliarmacie,muzică, baluri şi loale distracţiunele. Pentru anul acesta safi mal clădii un o-tel elegant. Sezonul tneepe la 25 Mal. Drumul de fer până la gara Pealra saO Paşcani unde se găsesc deligeiiţoşi birjl tn permanenţa. Pentru angajări de camere şi alte infor-maţilase adresa sub-semnatulul la Pealra saCi Bâlţăţeştl. Hi'. CnnJpniir. NH. Pentru comando de sare purgativă sau sare de bai a se adresa la Pharmacia «Vorel» In Peatra si la ţoale pliarinaciilo principale din ţară. AM\Cll B1P0RTAM Renumitele băl de la Lacul-Sărat judeţul lîrăila, anul acesta apa liind abundentă. Recomand onor. public hotel de Bulevard, compus din 40 camere. Case cu un etagiO şi două, s dide şi sănătoase, având faţada spre câmp, posiţic frumoasă, camarile bine mobilate şi curate, preţurile moderate, serviciul onest şi prompt. In acest hotel este şi restaurant cu mâncările cele mat alese, preţurile moderate. Sper c.ă onor public va fl deplin satisfăcut. SiinL In stare a prii mi pasageri cu încăpere de la 15 Mărfi a. c. CONSTATIN POPESCU, librar Brăila, strada Regală, sa ii la holel de Bulevard Iacul Sărat. BIUROUL ATHENEULUI Biuroul Alhenculul roagă pe toţi cei ce uO bine-voit a primi spre desfacere bilete de loterie ce a organizat se expedieze do urgent ln primirea d. Tli. Şlelă-ncscu Casier Comptabil al loteriei şuşrie ce afl mal rămas încă ne înapoiate : Iii iul necesarii! la confruntarea biletelor câştigătoare. DOCTORII LEONŢE S'\ MUTAT No li bis, Cat ea Ptevneî No. li bis pesto dru de vechea locuinţa DR. P. VASILESCU Domiciliat ln Calea Rahovei 44, da con -sullaţiuni ln toate zilele do la orele 5 6 opst-meridiane. CHRISTU GOGA AVOCAT No. 37. Strada Călăraşilor No. 37 BIBLIOGRAFIA A eşit de sub tipar, partea 1. din Critice retrospective asupra resboiuiut Ihtso-Turc din 1877-78 dupe memorielo. generalului Europatkin din Stalul Maior rnsesc, prelucrate de maiorul Crahmer din marele Slat-maior Prusian, şi traduse de Constantin 1. Creanga, Locotenent, în şcoala superioară de Geniu din Viena. Uvragiul se va compune din 2 volume, conţinând şi răsboiul Serbo-Bul-gar. Preţul va 11 de lei 25. Preţul pârjol I. ese de lei 5. Depăşitul general la «Librăria Centrală» I. Hănişleanu iu Bucureşti. Cu-mandele din provincie se efectuez prompt. La librăria Socek şi C-nie se ufla de vânzare: Curs de csploatarea poştelor sl telegrafelor de Thoma Basilescn.—Preţul 10 lei. A eşit de sub tipar Şi s’afla de vânzare la librăria Socec in Bucureşti : Al treilea supliment la codicele romane, coprinzend toate legile, decretele şi regulamentele de la Ianuarie 1882 până la Ianuarie_188G, ediţiunea B. Boerescu continuată de : C. ltoe rescu şi C. Vlahutzl. A eşit de sub tipar: Noua lege a timbrului si iiu-cg-istrnrel, pusă în careul cu toate modificările şi adăogirile, inclusiv legea din 25 Martie 1886, de /. Sferianu. ludexu alfabetic Întocmit tnlrun mod practic şi exact, coprinde toate taxele de timbru fix, proporţional şi de înregistrare şi toate scutirile. — Preiu I teu. Dapositu general la librăria Socec el Co- Printut sparge alune şi regele soarecitor-basm cu 6 gravuri fine în culori, format în 4o, cartonat frumos, Ici 1,50 bani. Flautul magic, basm cu 6 gravuri fine tn culori, format In 4o, cartonat frumos,lei 1,50 bani. Oberon sad cornul minunai, basm cu gravuri fine In culori, formal lu 4o, cartonat frumos, lei 1,50 bani BERĂRIA UNIREA Sucursala Oppler ln fata gradinei Episcopi i BERE SPECIALA Eescelentâ proaspătă şi rece. Salon elegant serviciul prornt. 4 EPOCA — 10 UJN1E CASA DE SCHIMB I. M. FERM —27 ,STll YDA LIPSCA N 1,27— ClIRSi:i. IU C'l' R E S ( 7 Iunie i886 O b*; Rente amortizabilă . . - 96 i f>4, Henta perpetna .... P3 6>i Oblig, de stat 88 t'.X, Oidig. de st. druina do for 7% Scis. fuuc. rurale. . . . 106 5.'i Scris. fuuc. rurale . . 881/2 i Scris fnne. urbane . . . 1021 t Scris func. urbane . . . 9» 5% Scris. func. rurale . . . 85 5% împrumutul comunal . . 78 Olil ig.Gasel |icn«., lei 10 dob.) 215 Irniirumutul cu premie . . . 8?. Acţiuni Iii acei n'ulion . . . 1020 Actiuul «liana Homania • . . 270 » Naţionala 22u » Credit mobiliar . . . • Constructiuni. . . . (70 • Fabrica de hArtie . . Argint contra aur 14.85 Bilete de Banc* contra sur. . 14.85 Florin ausatriaol ..... 2.02 CURSUL Dl\ VIi:\ V Napoleonul D» 00'» Ducatul rţ Q j Lose otomane Rubla hârtie CURSUL DM BU.niJX Renta Amort................ Oiipenliejw............... Obligaţiuni noul OH O. F. R. • » 5% » » » Rubla hărtic.............. CURSUL DE PARIS Rimta Romftnă .... Lose otomana.............. 96 (00 ■ 107.40 102.50 198.90 92.50 3î Schimb Paris 3 luni ...... » la vedere......... Londra 3 luni......... » la vedere .... Berlin 3 luni...... Viena I» vedere.........j 2.02 1003/4 25.50 1.84.45 IXSTITlTtl. MEDICAL BUCUREŞTI 0.—STRADA VESTEI.—6 Secţia medicala I, Tlydrcilhernpia —2. Electrizare — 3 InLhup&lie— 4. Gimnastică imdicală-5, Orli.Uaţl—6. MasajiCi sistematic—7. Ser-1 viciitlla domiciliO — 8. Consultaşi me-' «liciile. Secţia higienica 1 Dac abur................. . 2.50 1 Bac do putina cu şi fără duşe . 2 — medicament o ...... 1.— 1 duşe rece sistematicii cu hasin 1 — BAI DE ABUR SI DE PUTINA Nota 1. Ilăije ilc abur suni deschise tn toate zilele de la 7 ore dimineaţa piua la 7 ore seara. — 2. Pentru danie tnWi băile de abur, o-dală pe săptămână Vinerea de la 7 ore dimineaţa piuă la 2 posl-meridianc. . Preţurile la secţia medicali conform prospectului.___________Direcţiunea III m iiHHîT c-liiardeacum casad-lul l'L I u.niH! 11 V. Ilicit din Bir. Luterani ia, mobilate şi ncmobilate având 22 camere, grajd de 10 cal, şopron de 6 trăsuri, 2 punuiţe, 1 puţ şi grădini cu 2 pavilioane. Doritorii se vor adresa la d-nu Proprietar tu toate zilele de la orele 8 de diminâţă până la cinci (5) seară. Asemenea şi den-remlal de la SL Gheorghc viilor moşia d-salo Copaciu din dis*ridul VlaŞoi plasa Câluişle. EXPOSITIA AMAN ESTE DESCHISA IN TOATE ZILELE de la 10 orc d. — 0 oro seara Slr. Clementei \o O. MOD, -V. ^ DIN CULEI VICTORIEI. £ I. WEICH s’u invitat in Palatul Eforiei Spitalelor Buleuardul EHsnbcta. Ji. A. PAPADAT AVOCAT Str■ Biserica Icni Nn. 8 bis. ATELIER DE LEGATORIE ie \i.i:\ de la, ST. Gheorghe $’a mutat din Cassa Filitis Strada Biserica Eni No. 1 in Cassa Biserici dintr’o zi tot Strada Biserica Eni No. 10. AUX QUATRE SA1SGNS 72 Calea VIctoi-lol 72, Vis-n-vls *-4. w*. —A* v-â; >U, «t—tk —a. f a NOUL MAGASIN ii DE W i|. PORCELANURI SI CRISTALUPd f, SUBFIRMA t) 1 sivi vHSSitni a m $ BUCUREŞTI 35.—Strada Lipscani, No.—35 Deschis din noOseg&seşlc foarte bine asortat tn ţoale articolele pre-cum: Scrviciurl pentru masă cornii) plcctede Porcelan şi cristal, lămpi 5 şi palurldebronz, tacâmuri argin->' tale şi ncargintato'ctp. precum şi orl-ce alte objccte necesare mena-giulul. PRECIURILE FOARTE MODERATE S»***-'** V- ^!» CAMPINA BAI MINERALE SULFO • ALCALINE Stagiunea 1 iunie— i."> Septembrc Stabiliment aşedat In localitate foarte frumoasă şi sănătoasă. In timpul dn patru am pe când funcţionează a dat resultnt remarcabile contra reumatismelor, boalelor organelor maternităţii metrite, oVatrile, scurgeri etc. şi tu scrofule sau debililAţi constituţionale la copil. Se recomandă încă cu succes contra paralisiilor.feoajede pele, sililis, boale nervoase, catare la plămân) în băuturi dintr'un isvor de multă analogie cu Eau.r botuics. Hotel şi case private penlru locuinţă, restaurante, parcu de promenadă, musică, dislracţiunt diverse, ziare, poştă, telegraf, farmacie etc. lnformatiuui la d. dc. X. GaroRid tn Ru-cvrcli, calea Victorii 23 sau Iad. dr. M. V. Gcorgeseu tn Cămpina. NB. După legea specială transportul pe calea ferată este redus cu 50 0/0. 0 DOilMSOliU îşswsrs având «Diploma dc maturitate», st- oferă a daleecţiunl, tn vro-o familie pentru cursul primar safi secondar. In special penlru limba francesă, matematici şi ştiinţele fisico-naturale. A st adresa la redacţiunl. De R. RGSETTl AVOCAT Strada Bi.mana No. 21. BULETIN METEOROLOGIC DIN III ( l llfSTl Bitb'tinul atmosferic dc t i o luniq ISSti i STAŢIUNI Baruin.Ti'ifiip/ Vent. Bccuresci 7:^.7 <5.6 ' SKS T.-Severin 754.1 20.0 WHW Balota 755.7 49.8 wsw Craiova Tco’.î 19.6 \v Slatina 19.9 \v Giurgiu 75V.8 (8.4 w Constanta 751.4 18.9 NW Sulina 751.1 2L7 Galantz 754.9 20 1 N Braila 754.8 20.5 N Roman laşi 739.5 17.5 NNK Sta roti ploios noros n ploios p.nor. acop. uoros f.senin Directorul Institutului. St. TIcpitcs. Starea mărci la Sulina uşoara la Constanta liniştita. ALECU A. IÎALS AVOCAT Strada Dreapta No. 24 CU NARE IUII\T 10C0NI0BILE SI BATOSE, MAS'NE DE SECERAT ETC M LEYENDECKER Strada Casărmel 63 (DEALTJ SPIREA) ATELIER MECANIC P. KE1LHAU ER No. 59. — Strada Isvor, No. — 59. Recomand atelierul meu cu Pompe de toate sistemele, Fontâni d’applique şi Borne fontâni, Canale (robinete) de tot felul, Tuburi de fier, tuciu şi plumb. Tuburi speciale pentru latrine şi scurgeri cu accesoriile, sghea-buri de coborîre inodore, capace de husnale etc. HÂRB DEP0S1T UE FONTA ORNAMENTALA Vase, socluri, avusuri, banei de gradina, grilaje de Îngrădit morminte, pilasturi şi candelabri. FURNITURI, INSTALATIUNI COMPLECTE DE BAI SI CONDUCTE DE I PUBLICITATEA ZIARULUI N°. 3, STRADA EPISCOPIEI, N°. 3 „EPOCA < < wm. \ VIS-A-VIS OE ) PALATUL REGAL l MARELE MAGAZIN COLONIALE SI DELICATESE LA „ SPERANQA “ ’Mî a sosii ape minerale de la toate sursele din Francia asemenea am asortat magazinul med cu lot Telul de articole pentru mentigiul casei, În special cu escelerite bi-Anzclurl asemenea vogkiacuri, Hornuri, Li-streine din cele mal renumite oase. Vinuri streine şi indigene etc. etc.. Culori pciilruscâmlari. Trufandale primesc în toate zilele. IPetr-uolie locui. Ci E L1 POLEITORIE fi, ««EL 7?. —CALEA MOŞILOR-73. In acest atelier se primeşte orl-i|i ce reparat)uni de Oglinzi, Mese, ':l' Galerii, Tablouri poleite. Se găsesc , gata galerii, pervazuri de tut-Jel cu preţuri moderate. . r ssl AVICULTORUL LUCESCO BUCUREŞTI, STRADA II MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE ROMANE•>»““« 20 MAIU (I IUNIE) 1886 Rocurcntl-R oman STAŢIUNEA Arălarea Trenurilor Tr. ac.|Tr. p. |Tr. p. ITr.pl. Tr. ac Bucureşti p. Ploeştl BuzCft II.-Sărat Focşani Mărăşeştl Adjud llăcăll Roman sos. noapte 11,00 12,17 1,59 3,17 d. 4,16 5.00 6.01 7,31 8,45 dim. a. m. 8,40 10,39 12,55 2,25 3,48 5,15 S. 6,39 9,39 11,11 p. m. dim. 7,30 9,10 dim. 6.30 8,04 p.m. 4,40 0,05 Roman-ItucurcNli Roman plec. Bacău Adjud Mărăşeştl Focşani R. -Sărat Ruzfefl Ploeştl Bucur. sos. noap. 8.25 9.20 10.45 11.18 11.52 12.39 1.46 3.33 5.00 p. m. 12.30 1,40 3,52 4,34 p.m. 1,18 3,39 5,15 seara p. m. 10,17 11,50 noap. p. m. 5,45 7,20 10.29 11.30 12.59 2,29 4,03 8,- 9,35 sera Târg •ovi- I -Tilu Tcrgoviste p Tilu sos. a. m. 6.40 7,50 p. m. 5,20 6,30 Ilucuresli-Verciorova STAŢIUNEA Arătarea Trenurilor T. ful.|T. ac. Tr. p. Bucuresci p. p.m. 4,05 seara 8,00 dim. 8,00 Ciocănesc! ■ -k**| — 8,41 Tilu 5,07 9,00 9,26 Pi lesei 6,24 10,16 11,14 Slatina 8,08 11,56 1,25 Craiova 9,30 1,18 3,37 Filiaşl 10,17 2,04 4,52 T.-Severin 12,05 3,52 7,20 Vercior. sos. 12,27 4,21 8,00 BUCURESCIGIURGIU Vercioi-ova-ltueuresti seara npap. dim. Vârcior. pl. 3,42 12,57 8,00 T.-Severin 4,08 1,19 8,40 Filiaşl 6,08 3,07 11,08 Craiova 6,55 3,53 12,30 Slatina 8,17 5,12 2,27 Piteşti 10,12 6,58 5,15 Tilu 11,13 8,00 7,05 Ciocăneşti — — 7,49 Bucureşti s. 12,35 9,10 8,30 a.m. a.m. seara Tilu- Târgoviste a. m. seara Tilu pl. 9,45 9,15 Târgovişte s 1 11,05 10,80 STAŢIUNEA Arătarea trenurilor T. ful.l T. p. 1 Tr. p. Bucureşti p. Filaret Giurgiu Smarda sos. dim. 5,40 7,10 a. m. 6,40 7,10 8,55 9,00 p. m. 5,30 6,00 7,40 GIURGIU BUCURESCI Smârda pl. Giurgiu Filaret Bucur. sos. p. m. 2,25 3,52 a. m. 10,00 10,05 12,15 12,25 p. m. 8,30 10,28 10,42 Roman- laşi Roman pl. Păşcanl * T.-Frumos laşT. sos. dim. 9,51 10,51 1,53 1,50 p. m. 4,47 4,15 8,24 9,52 lasi-ltomtui Iaşi pi. T.-E'rumos# Păşeani Roman sos. p. m. dim. 4,08 6,52 5,25 8,35 7,17 10,01 7,53 11,00 GALAŢI MARASESTI MARASESTI-GAtATI STAŢIUNEA Arătarea trenurilor Tr.ac.iTr. m.|Tr. p. Galaţi pl. Tecucifl Mărăşeştl 10,40 11,06 noap. 11,40 4,16 4,51 a. ru. 7,45 11,14 11,45 dim. noap. p. m. Mărăşeştl pl 5,25 11,35 4,49 Tecuci 0 5,50 11,31 5,45 Galaţi 4,35 8,50 Adjutl-T6rgul-Oena p. m- dim. Adjud pl. 4,15 6,10 T.-Ocna sos. 6,10 8,05 T.-Ocna p. 9,45 8,20 Adjud sos. 11,35 10,00 Uonstanta-Cernavoda Constanţa p Cernavodă s Cernăvodâp Constanţa p. m. 3,00 4,45 0.50 8,53 dim. 9,00 11,10 1,50 4/24 l’lucsti-Nlaiiic-Sianie-IMoenti STAŢI UN EI Arătarea trenurilor Tr. fl.|Tr. ac.|Tr. p. Ploescl pl. Slânicu sos. a. m. 10,45 12,40 Slănic pl. Ploeştl sos. p. m. 5, 6,50 TECtICiU BERLfiO BERLAD-TECUCIU TecuciO pl. Bârlad sos. a. m. 6,15 8,00 Bârlad pl. TecuciO sos. a. m. 8,40 10,40 lasi-Unglieui-Uiigheni-Iasi Iaşi pl. Ungbenl s. p. m. 3,25 3,49 a. m. 11,50 1,21 Ungbeni pl. laşi sos. p. m. 2,00 3,32 PLOESTl-PREDEAL PREDEAL-PLOESCI p. m. 4,40 0,12 Ploeştl pl. Cămpina Predeal sos. seara 0,15 7,14 9,10 dim. 9,38 10,42 12,35 dim. 8.19 9.20 11,08 Predeal pl. Sinaia Ploeştl sos. p. m. 7,45 9,18 10,09 p. m. 4,51 6,29 7,25 dim. 7,45 9,18 10,09 VERESCI-BOTOSANI CAMPINA OOFTANă STAŢ1UNEI Arăt. Tren. Tr.ac.l p.am. | Veresct pl. Botoşani s. Botoşani pl. Verescl s. p. m. 2.08 2,03 5.21 7.21 p. m. 9,49 11,42 3,15 1,55 Cămpina p. Doftana s. Do fia na p. Cămpina p. a. fti. 11,20 11,00 p. m. 5,50 6,08 GulaU-Uuzcu-Rus.cu-Cjiulitli Galaţi pl. Brăila Buzâu sos. noap. 9,40 11,01 1,2U 8,40 10,02 12,53 BuzăO pl. Brăila Galaţi sos. 4.30 5,03 6,15 12,55 3,41 4,55 «t» PASCANI-SUCEAVA-SUCEAVA PAŞCANI dim. sâra Păşcanl pl. Vereşcl Suceava Suceava pl VerescV Păşcanl sos. 10,40 12,08 12,23 5,00 5.40 6.41 7.15 9,17 10,00 6,54 7,51 9.15 Bucure8ci. — Typografia «Le Peuple Roumain», strada Episcopiei No. 3. www.dacoromanica.ro o