ANUL I No. 162.
ANTEIA EDITiUNE
DUMINECA 8 IUNIE 1886
Grigore G. PEUCESCU
Director politic
ABONAMENTE:
In Iară i an 10 lei, 6luni20 lei, 3 luni 10 le' In străinătate 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei
REDACŢIA
No. 3.—Piaţa Episcopiei.—Ho. 3. IO BANI NUMERUL
APARE IN TOATE ZILELE
N. Gr. FILIPESCU
Proprietar
A N U N C I U R I:
anuneiurl pe paşrina a patra linia 30 bani, aminei uri şi reclame pe pap. IU 2 lei linia.
ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3.
IO BANI NUMERUL
AYIRHIA aVERYtME\T\LA
OPERAŢIUNILE BANCEI NAŢIONALE
COLECTIVIŞTII INFERAŢI OE JURIU
MARUNTISIURI PARLAMENTARE
VELUL ALBASTRU
AMRCHIA (.IVERMilIATAU
Sunt câte-va sule de când d. ministru al justiţiei, cu pensiunea unei interpelări ce ’i fusese adresată de d. deputat Ilâdulescu, in privinţa maltratare! unui cetăţean din Piteşti, a făcut o declainţiune care me-rilă se fie relevată, căci are o mare însemnătate, In faţa sistemului de terorism adoptat de cât va timp de regimul de la putere. N’am tratat până astă z! această cestiune, fiindcă cunoaştem obiceiul guvernanţilor noştri d‘a schimba bl Manilor cuvintele pe cari le pronunţă in Parlament.
Am aşteptat dar ca se avem sub ochii noştri textul oficial al cuvintelor pronunţate ded. Slătescu. Monitorul de erl a reprodus in fine discursul d-lul ministru al justiţiei si iată ce găsim Intr’unsul:
Dupe ce vorbise de faptul maltratării şi de atitudinea autorităţilor, d. Stătescu s’a esprimat ast-fel.-
Aţi vorbit de anarcliie şi ne acusaţl pe noi că ducem ţara la anarcliie! Ce? Credeţi că ţara nu ştie cine sunt aceia cari împing lucrurile la anarcliie, şi cari părăsind terenul legal, se aruncă In tot felul de excese şi de necuviinţe? Ţara ’l cunoaşte foarte bine, şi sper că nu vor isbuli s'o a-măgească !
E0, d-lor, deplor excesele şi violenţele, ori de unde ar veni, şi le reprob; dar constat că atunci când oposiţia recurge la a-semenea violenţe şi necuviinţe de iirnba-giu, se expune s<j i se întoarcă Înapoi şi se i sc plătească cu aceeaşi monedă. Ce fel ? D-voastră voiţi libertatea In manifestări ilicite numai pentru agenţii şi parii -sanil d-voastră? Şi nu vedeţi că odată ce v'aţl pus pe acest tărâm, aţi legitimat prin aceasta chiar violenţele şi excesele din partea celor-l’alţl In contra d-voastră? Dacă voiţi să aveţi dreptul la respectul adversarilor d-voastră politici, respectaţii şi d-voastră pe dânşii. Acela care violează legile. care atentează la onoarea, la libertatea şi persoana altora, nu mal are drept să fie respectat tn persoana şi libertatea Iul. (Sgomot.) Ca să al dreptul a invoca scutul legilor, Irebue cel d'ântâiu să dai exemplu că ştii să respeclezl legea.
Lăsăm la o parte cesliunea modi-ficărei cuvintelor ministrului; cu toate că am asistat la şedinţă şi am auzit pe d. Slătescu esprimân-du-se cu totul alt-fel, ne vom mărgini astâ-zi a lua act de textul din Maiutor. Aşa cum este, declaruţiunea ministrului e o ţesătură de neadevăruri şi formează un ce monstruos din punctul de vedere al dreptului cât şi din acela al moralitâţei publice.
Se începem prin a arăta neadevărurile.
D. Stătescu zice că ţara ştie rine sunt acei cari părăsind terenul legal, se aruncă in tot felul de excese şi de necuviinţe.
Este vorba deoposiţie. Unde vede d. ministru de justiţie că noi am părăsit terenul legal şi ne am aruncat in excese ? Combaterea cât de violentă a unui guvern pe terenul politic,este ea oare ceva ilegal Intr’o ţară ce se bucură de iustituţiunî liberale şi constituţionale ? Ce fel ?
D. Stătescu nr voi poate ca el şi amicii Iul politici se aibă singurlpri-vilegiul d’a face agitaţiuni în aceasta ţară, când sunt in oposiţie. Lucrul ar li prea comod / Când la 1875 şi la 1876 amicii d lui ministru al justiţii complotau contra tronului, când ameninţiui pe capul sta tulul, când bârfeau şi insultau î i Ir'un mod scârbos tot ce nu era din tabăra lor, atunci emu in legalitate, şi noi cari nu facem astă-zî nici f zecea parte din agitaţia pe care o fă ceau d-lor,suntem nişte râsvrălitorî î Împingem la anarcliie!
Şi asemenea sfruntate neadevăruri să zic în mijlocul Parlamenta lui de un ministru !
Undo sunt manifestările ilicite de cari vorbiţi, d. Stătescu ?
Manifestare ilicită este d’a vă critica prin gruia şi prin scris?
Manifestare ilicită este d’a aminti Regelui datoriele sale constituţionale?
Manifestare ilicită este d’a face apel la unirea tuturor oamenilor de bine pentru a răsturna un regim de corupţiune şi de minciună ca cel colectivist ?
Nu! Nimic din toate acestea nu este ilicit şi d. Stătescu a adăogat numai un neadevăr la toate cele l’nlte neadevăruri pecari le-a aruu-cut după banca ministerială.
Dar ministrul nu s’a oprit aci. Luând ca punt de plecare al argumentaţi unei sale faptul neadeverat că opoziţiunea este afară din lege, el a tras din acest fapt nişte con-secinţi atât de monstruoase, în cât or ce om Înzestrat de bunul simţ cel mai elementar rămine înmărmurit de atâta cinism.
După teoria emisă de d. Stătescu violenţele şi excesele comise de unii cetăţeni, legitimează acelaşi proce-dimenle din partea adversarilor lor, fără ca autorităţile constituite să fie obligate a interveni, atât pentru a pedepsi pe autorii exceselor, cit şi pentru a împiedeca pe cei l’alţi a’şi face dreptate singuri.
D. ministru al justiţiei zice : <>A-cela care violează legile, care atentează la onoarea, la libertatea şi persoana altora, nu mai are drept se fie respectat In persoana şi libertatea lui.»
Mai înainte am voi ca d. Slătescu se ne arate prin ce fapt noi am violat legile, am atentat la onoarea, şi la libertatea cuî-va ?
Dar să presupunem pentru un moment că am comis aceste delicte. Nu sunt oare legi In România pentru a pedepsi pe criminali, pe acei cari turbură ordinea publică şi cari atentează Ia onoarea, la libertatea şi la persoana cetăţenilor? Restabilirea ordinei, vendicla publică, pedeapsa culpabilor esle lăsată bătăuşilor"!
După logofătul dreptâţeî ţârei româneşti, in anul de graţie 1886, aşa trebuie să fie. căci iată ce zic*": *<Cu să ai dreptul a invoca scutul legilor,trebuie cel d’iuteiu se dai esemplu că ştii se respectezi legea.» Ce monstruositate!
Istoria va seri că la sfirşilul secolului al nouă-spre-zecele, un ministru liberal al unei ţări constituţionale a proclamat, de la înălţimea tribunei parlamentare, dreptul de resbunare personală şi justiţia somară care să practică in pustietăţile Americel. Este dar ştiut că sub regimul colectivitate! o parte a naţiunei est - lăsată in voia sbirilor poliţiei căci, după d. Stătescu, opoziţia fiind pe terenul ilegal, ea nu mai are dreptul d'a invoca scutul legilor. Iu vechiul drept german esista un cu-
vânt special penlru a esprima o n-
*,Idilicii, 18 lun e.—Prinţul eredit r
şomenea stare da lucruri; un criminal să proclama vageifret. adică să dea fie căruia dreptul d’nl insulta, d’al lovi, fără ca legpa se inter vie pentru a’l protegea. Era un fel de excomunicare civilă care să pronunţa contra unul individ. D. Stătescu a perfecţionat acest obfceiu al timpurilor barbare; el declacă pe toţi adversarii săi politici de vageifret. Căci alt Înţeles nu poate avea când un ministru de justiţie vine şi spune mai înteiu că opoziţia nu respectă legile, că ea atentează la o-nonreo, la libertatea şi la persoana cetăţenilor şi în urmă, declară că in asemenea condiţiunî, ea nu are drept la scutul legilor.
Prin urmare, ştim 'hmne aflăm astă-zî In l lo mân ia. Pe hârtie avem libertatea graiul of, a presei, a întrunirilor, dar in fapt suntem puşi sub regimul bălei administrative fără a ne putea adresa Ia nici o instanţă judecătorească spre a ne apăra. Trebue dar se recurgem la alte mijloace pentru a ne garanta contra bătăuşilor poliţiei,patronaţi chiar do ministrul justiţiei. Suntem in cazul cel mai flagrant de legitimă apărare.
lată unde a ajuns ţara, prin incu-ragiarea şi protecţiunea făţişă pe care a dat’o Regele unei coterii. Justiţia, această pavăză a or cărui cetăţean în ţările cele mai autocratice, a devenit la noi un instrument orb în moinele câtor-va indivizi.
In loc ca agenţii poliţieneşti şefie ofiţerii auxiliari ai parqnetul ui, procurorii au devenit funcţionari subalterni şi auxiliari aî poliţie!.
Ei se interpun între justiciabili şi tribunale, ast fel că or ce plângere din partea unui cetăţean, contra u-nui agent public sau secret ul poliţiei, nu poate ajunge înaintea justiţiei de cot atunci când prefectul poliţiei o permite.
In asemenea condiţiunî misiunea justiţiei este cu lotul paralisală de chiar acei cari sunt chiemaţî de lege a o aplica.
Pentru această stare de lucruri nu există alt nume de cât anarchia guvernamentală. M. S. Regele n’are de cât se vază gravele consecinţî la cari poate duce acest sistem şi se’şî aducă aminte că justiţia este singura temelie trainică a dom-nielor.
Justiţia regnorum fundamentum !
S.
Sofia. 18 Iunie.—In urma mijlocirii mai multor deputaţi aî partidu'ul guvernamental, d-nii KaravelolT şi Rado-slavofr s’uu împăcat. Cu toate acestea crisa ministerială tot persistă. Se zice că pentru a păstra unitatea partidului, doctorul Stranski şi un alt personagiu politic vor înlocui duoi membri ai ca-jinetului actual şi pe lângă aceasta postul asta-zi vacant al ministerului de interne va avea un titular.
Ştirea dală de Independance Itou-tnain ce spune ca lucrările de delimitare între România şi Bulgaria au fost întrerupte din causa opunerii delegaţi-or bulgari nu este exactă, căci delegaţi tehnici al celor doua părţi lucrează chiar pe locurile unde se va trage linia de fruntarie.
Viena, 18 Iunie.—Camera deputaţilor. Dupe o discuţiune care a durat două zile, propunerea minorităţii co-misiunii, privitoare la taxele de stabilit asupra petroleului, a fost respinsă prin 100 de voturi contra 15-i; pe urmă camera a adoptat o propunere intermediară, între cele 2 proeete presin-late, unul de guvern şi altul de corni-siune.
al Germaniei, ducele de Genua, ducele Albert de Wiîrtemherg, marele duce de Ilessa, prinţul George de Saxa şi marele duce ereditar de. Oldenburg, au venit ca să asiste la înmormântarea regelui Ludovic.
Munich, 18 Iunie.—Astă-zî comis'u-nea de 28 membrii însărcinată cu ascultarea explicaţinnilor cabinetului, în privinţa stabilirii regenţei , a ţinut prima şedinţa secretă.
OPERAŢIUNILE
BĂNCII NAŢIONALE
Dacă i;i orl-ce circumstanţă e de interes public ca să studiem cum merg afacerile primului nostru institut do credit, astă-zî, când străbatem una din crizele cele mai acute, o de datoria noastră a ne ocupa din nou de această cestiune.
Abuzând de privilegiul ce ’î este acordat de art. 12 din legea Băncii, administraţia acestei instituţiunis’a lansat încă de la început, in fel de fel de afaceri, cari au provocat a-runcarea în piaţă a unei câtimi es-tra-ordinare de bilete. Prima preocupare a Băncii a fost dur să găsească mijloace, cu ori-ce preţ.ca să introducă hârtiile ei în mâinile particularilor.
Art 12 citat, când acordă Băncii privilegiul de a emite bilete la purtător, intr'o proporţie care se fie cel mult de trei ori superioară re-6ervei metalice, adică banilor în numerar aflaţi în casă. maî pune şi o altă condiţie, adică ; suma biletelor în circulaţiune se lie represin-tată prin valori lesne de realizat.
Să esaminăm ultima situaţiune sumară a Băncii pe ziua de 3l Maiu 1886 şi se vedem dacă această con-diţiune este îndeplinită.
Li 31 Maiu se găsea In circula-ţiune Di, 142,910 lei, la bilete.
Cari erau valorile lesne de rea-lisat la acea epocă ?
Se le enumerăm:
Moneta meta 1 ică	lei 3(5,266,926
Portofoliu	19,089,560
Fonduri publice	11,992,168
împrumuturi garantate
cu efecte publice 11,033,760 Efecte fond de reservă 1,932,015
83,315,159
Va să zică comparativ cu ţifra e-normă de 91,112,910 a biletelor in circulaţiune, nu figurează In portofoliul Băncii de cât 83,315,159 adică In maî puţin cu 10,827,45! lei.
La acest resultat ajungem în ipo-li ză când admitem că toate fondurile de stat, în sumă de aproape 30 milioane, sunt lesne de realizat Dar aceas'ă ipoteză e departe de a fi admisibilă. In adevăr, ti'avem pentru aceasta de cât se ne raportăm la precedente constatate chiar în piaţa noastră.
Răsboiul ruso-turc abia Începuse ş; fondurile noaste de stat începură a se precipita unu peste altul. Si ce precipitare! Bancherii din Franţa şi Anglia se alarmară şi unul din capitaliştii cei maî oneşti, ale cărui lăzi gemeau de rurale îşi găsi iu ştreang salvarea onoare! sale.
Şi la 1878 situaţiunea financiară a ţării erea foarte comodă. Dorne-nialele, renta perpetuă şi bonurile rurale ereau singurele titluri la purtător în pieţele române. Suma lor nu trecea peste 150 milioane, iar averea imobiliară a statului român erea cu cel puţin 50 milioane mai mare ca astă-zî.
Cu totul alt-fel se presintă acum situaţiunea financiară a statului. Avem maî întuiu, in ţifre rotunde
o sumă de 500 milioane în rentă a-
mortizabîlâ; peste 280 milioane în obligaţiunidestai.cnri poartă stampila regatului român, datein schimbul vechilor acţiuni Strousberg şi acţiunilor de prioritate; mai avem 80 milioane in 6 0 O rurale eonver ti te; peste 05 milioane in rentă perpetuă; alte 26 milioane in bilete i-putecare, cari toate Întrunite compun suma de peste
000 milioane
în titluri româneşti la purtător, cari îulr’uu moment de criză politică estorioară ar alerga să inunde piaţa noastră Toţi detentorii mici şi mari din străinătate ’şî-ar trămito atunci, spre realizare, în Bucureşti, efectele lor
lutr’un asemenea cas, circ a-lîrnâ de evenimente politice precum am zis, cine va realiza mai repede, cei do ia Banca Naţională sau străinii? După noi,nicianii nici alţii, şi toţi vor pierde, dacă nu vor avea destulă putere ca se păstreze portofoliele lor neatinse pentru vremuri mai bune.
Dar Banca Naţională nu va putea să aştepte, căci 30 milioane do efecte, represintâ pentru dins.t o sumă egală cu moneda metalică ce are, şi luată la zor, va sili şi din sa pe coi cu avansuri să'şi acopere posiţia sau să’şi retragă efectele ; iar pe ale ei proprii când va voi să le desfacă, se află in piaţă şi in maî puţin timp de cât te poţi şterge la ochi, cursurile vor cădea aşa că să nu m ii ştii in cotro să apuci.
Iată dar demonstrat, in ce mod sunt scoase in piaţă biletele Băncii şi ce garanţie de realizare prezintă ele. Să nu ne miram, prin urmare, că agio a ajuns şi a trecut peste 15 0/0 şi cum cei ceposelă banii sunători In aur, Dicearcă o sfială de a’şi schimba averea lor, chiar cu rabatul acesta de 150/0 contra bilete de Bancă.
Studiarăm piuă acum o parte a situaţii sumare ; dar leul e mai mare de cât atât, precum vom constata in numerile viitoa-e.
Cayrol.
PARTEA ESTERIOARA
Itnvaria. — Mnnchen, 16 Iunie. —
Cu tontă ploaea, lumea se adună la Capela Curţii şi Curtea palatului e plină de mii de oameni. Nenumărate cununi s’au depus pe cosciugul regelui. Tot oraşul şi împrejurimea sunt tn mişcare şi pretutindeni se manifesta o profundă jale după regele Ludovic. Mâhnirea asupra sfîrşitului tragic al mult regretatului monarh se vede mal mult în clasele de jos ale poporului, care şi acum pretinde, că teribila catastrofă s ar fi putut înlătură. Iubirea poporului către reposatul rege îl face să pronunţe cuvinte aspre contra sferelor di-rigente. Guvernul a luat t ote măsurile necesare preventive, dur până acum liniştea nu s’a turburat nicaeri.
Mnnchen, 16 Iunie.—Ambele camere recunosc necesitatea de a trata în public istoricul şi desfăşurarea evenimentelor. Şedinţele vor începe numai la Începutul seplâmâuii viitoare. La înmormântare va asista împăratul Austriei şi fiul său Rudolf; moştenitorul Germaniei; regele Belgiei, moştenitorul Suediei, un representunt al Republice! francese, etc.
—x—
Regele Ludovic II. — Munchen,
15 Iunie. — Deja de mai mult timp s’a făcut o interpelare In camera bavareza în privinţa celor şase Chevanlegers (cavalerie) ai regelui Ludovic. Care era cauza ? Purtarea acestor soldaţi, de oare ce se ştie de toţi, că mai ales unul
www.dacoromanica.ro
o
EPOCA — 8 IUNIE
din ei, ca un ntot puternic, lua în primire petiţium către regele şi hârtiile cu iscălitura regelui le înainta direct ministerului. Aşa se obţineai! onoruri, pensiuni, gracieri, etc. Dar şi acest favorit căzu în disgraţie. După o repre-sentaţie separata ce ţinuse până dimineaţa, el primi ordinul să facă a se repeţi representaţia.
Când veni cu răspunsul, că aceasta e cu neputinţa, fu bătut crunt, ba se zice ca a perdut şi un ochiQ, dar i sau dat
20,000	mărci, din cari trâeşte acum în Miinchen. Şi bărbierul Curţii, care dedea audienţe, a căzut în disgraţie, dar prea târziu, după multe scandaluri. Când ministerul nu mal vărsă bani în casseta regelui, ministrul de finanţe primi ordinul să procure imediat suma necesară: ordinul nu fu executat. A-tuncl veniră jandarmii de la Hohen-schwangan cu ordinul să aresteze pe ministrul de Interne şi pe cel de finanţe. Lucrurile nu mal puteai! 11 suferite.
Când regele a fost pentru ultima dată In Miinchen, prinţul Luitpold (unchiul săă) a intrat cu forţa la dânsul. Insă regele Ludovic a ieşit îndată pe alta uşa, pe care a şi lncuiat’o. De a-tnncl n'a mai primit pe nici un membru al familiei sale, nici pe mama-sa.
Despre moartea regelui Ludovic şi a doctorului Gudden mal circula următoarea versiune: fîherocul regelui s'a găsit rupt în bucăţi. Se vede, că în momentul, căndmonarhul erasăsarăînlac, Gudden l'a apucat de gheroc cu atâta forţă, în cât i-a rămas gherocul în mâini, ba is’a întors şi unghia unui deget. Apoi regele a intrat în apa. Gudden ar fi alergat după densul. Din urmele, ce se văd In pământul lutos al locului, se poate conchide, că Gudden l’a ajuns ca la cincl-spre-zece paşi mal departe. Aci se amestecă urmele. A urmat desigur o luptă teribilă. Pe gâtul, faţa şi fruntea Iul Gudden sunt semnele un-ghielor regelui. Doctorul Gudden, în etate de 60 ani, de şi voinic încă, u fost biruit şi înecat. De aci se văd câţi-va paşi al regelui mai departe spre adâncime, unde regele a cautal moartea.
—x —
Hegolc Ollo.—Miinchen, 15 Iunie. —Prinţul Otto, acum proclamat rege, este cu doui ani mai tânăr de cât fratele său, reposatul rege Ludovic, Şi nefericitul Otto e de muiţl ani cu mintea perdută şi trâeşte închis în castelul bchleissheim. Înainte de a fi transferat aci din castelul Nymptcnburgs’aîntîm-plat următorul incident prea mişcător: In toamna anului 1878 escadronul de Chevanlegers Taxis, din acest castel, primi ordinul să plece la manevrele de cavalerie de la Lechfeld. Trompetele sunară de cu ziua şi escadronul se înşiră în Curtea palatului. Prinţul Otto fu deşteptat din somn de sunetul trompetelor; în camaşâ, cum era, trecu încet pe lângă sentinela, ce dormea, şi intră în coridor, de unde ajunse la un fel du Oeil de beuf. şi se urcă de şi era sus.
De acolo Otto strigă cu o voce de stentor către soldaţi : «Soldaţi, eu sunt prinţul Otto; scâpaţi-mă şi duceţi-mă la Munchen 1»—Urmă o zapâceala nespusă. Servitorii şi îngrijitorii alergară şi încercară cu vorbe bune să facă pe prinţul a părăsi acel punct
periculos. In zadar. Voiră să’l ia cu torţa, dar prinţul se ţinea cu putere uriaşe de fearele ferestril, strigtnd cu o voce sfîşiitoare, către soldaţi: «A-jutor ! Ajutor! soldaţi, vor să mă ucidă!» Erau scena îngrozitoare! — După 48 de ore Otto se gasea deja liniştit la Schleissheim : de atunci nu l'au văzut alţi muritori, de cât îngrijitorii şi medicii săi.
— x—
f»eri»i<MiIn.	Berlin, 16 Iunie.
In sferele politice serioase de aici sunt bine primite ştirile din Munchen, că acolo e vorba de a se resolva ces-tiunea succesiunii la tron în sensul abdicării regelui Otto. O asemenea soluţiune ar fi salutata cu simpatie, se recunoaşte însă, că din partea imperiului nu e posibilă nici o înrîurire. Acum se aşteaptă cu nerăbdare să se vadă, daca adunarea din Munchen va lua iniţiativa pentru o soluţiune în sensul de mai sus.
—x—
Elveţia.— Zurich, 16 Iunie.— Ieri la ameazi a fost o mare afluenţă de lume la garda principala din cauza a-restăril a doui lăcătuşi grevişti turburători ; la 7 ore seara, pe când un lăcătuş era condus la tribunal, s'a a-dunat multă lume şi a năvălit cu pietre asupra escortei poliţieneşti. Escorta a tras focuri, a rănit pe doi băeţi şi a ucis, pe un tîmplar. Atunci garda poliţiei fu asediată de mulţimea înfuriata. Poliţia a trebuit să atace cu baioneta şi să împrăştie lumea. Armata e consemnată în casarme.
La i Iunie curent, Curtea cu juraţi din Galaţi a judecat un important proces de presă. D. advocat Leonida Sterea, cunoscutul şi vânjosul luptător contra despotismului şi fără de legilor regimului colectivist, şi mal ales contra vestitului prefect de Tulcea, căpitanul Paul Statescu, a fost calomniat în mod infam în reposatul ziar coletivist-apanagist din Galaţi Orientul Român, prin o scrisoare deschisă subscrisa de
V.	Brănişteanu, fostul tipograf din Tulcea, scrisoare însoţita şi de un co-mentar aprobator din partea ziarului.
Acest Brănişteanu a fost hrănit, îmbrăcat şi sprijinit în tot chipul de către d. Sterea timp de doi ani şi jumătate, pe atunci adică când prefectul Slâ-tescu îl persecuta pe tote căile, aşa că pentru a’l sdrobi cu desăvârşire, dăduse chiar acea celebră ordonanţă pentru suprimarea libertăţii presei în judeţul Tulcea. Ce se întâmplă însă într’o buna dimineaţa? Vechiul persecutat al prefectului Statescu, ademenit de promisiunea d'a I pune în vr'o slujbă sau a i se da ceva mijloace de traiu din fondul reptilelor, se împăca cu persecutorul sâQ, şi ca condiţie de împăcare se vede ca i s'a pretins să arunce cu noroiul cel mai negru în binefăcătorul său Leonida Sterea. Ast-fel, prin acea scrisoare deschisă, amintită mai sus, d. Sterea e calificat de imoral, escroc şi Indemnător ca sâ se comită un asasinat contra d-lui Eugenia Stătescu.
Negreşit că un om de onoare nu putea să stea nepăsător faţă cu aseminea infame calomnii ; cu atâta mal puţin putea s'o facă aceasta d. L. Sterea, care n'a suferit nicl-odatâ să fie atacat In onoarea sa. Intcntâ deci proces de presa înaintea Curţel cu juraţi de Co-vurluiu. Procesul era sorocit pentru sesiunea trecută, dar s'a amânat pentru sesiunea aceasta.
Şi fiind că, precum s'a văzut mal sus, nu mal era chestia de Brănişteanu, ci în dosul său stătea întreaga dinastie Statescu şi chiar întreaga colectivitate, trebuia dar numai de cât să se pue în mişcare toate mijloacele, ce întrebuinţează colectiviştii pentru să'şi scapa protejaţii de rigorile legel şi ale justiţiei. Primul pas făcut în acest sens fu numirpa d-lui Toneanu ca prim-procu-ror la tribunalul CovurluiQ. Acest Toneanu, a fost mult timp administrator de plasă în judeţul Tulcea şi e unul din afiliaţii cel mai credincioşi al prefectului P. Stătescu.
Tot în acest scop s’a numit zilele trecute ca supleant la tribunal un cumnat al căpitanului Stătescu numit Popovici, un copil imberb, care n'are nici calitatea de cetăţean român. Şi la aceasta desigur s'a avut în vedere că poate sorţii să'l destineze a fi şi membru asesor la curtea cu juraţi.
Pentru acest proces, şi numai pentru acest proces, s'a crezut că nu e d'ajuns primul procoror Toneanu, ci a venit înadins însuşi d. Burada, procurorul general al curţei de Focşani, ca şi cum ar fi fost vorba de cine ştie ce vajnica Crimă.
Curtea era ast-fel compusă : preşedinte, d. S. Hociung; membrii, d nii Vărzaru şi Deşliu. Ministeriul public era representat, cum am spus, de procurorul general şi de primul procuror. Partea civila, adica d. Sterea, s’a apărat singur, iar inculpatul Brănişteanu avea de apărător pe d. Brănişteanu (recle Reinştein), un evreQ advocat din Tulcea, care face parte din ceata prefectului Statescu.
Pentru comentariul făcut scrisorel calomnioase din Orientul Român era tras în judecată d. Georgian, girantul acelui ziar. De la începutul procesului însă (înţelegem înfăţişarea din sesiunea ajusta), d. Gieorgian arătă Curţel că autorul arlicululul Încriminat este d.
A.	Radu, profesor de limba germană la şcoala comercială, şi deci ceru să'l scoată pe dânsul din causă.
Curtea însă nu satisfâcu cererea gi-rantelul şi dupe ce respinse şi două incidente de amânare, ridicate de d. Sterea, trecu în cercetarea fondului.
Intr’o pledoarie, virulentă şi basată numai pe acte publice, d. Sterea spulberă una câte una imputările calomnioase ce i se aruncă prin Orientul Român, şi probă în modul cel mal neîndoios cum în toate împrejurările a avut o purtare corectă şi foarte demna de un bun cetăţean. Mal dovedi apoi cum tot-d'a-una n'a făcut de cât bine inculpatului Brănişteanu , carele, în loc de recunoscinţă, arunca asta-zi cu noroiul calomniei în el. — Ceru în urmă un verdict de culpabilitate, căci nu e vorba numai de un simplu ordinar de calomnie prin presă, ci de un
delict însoţii de cea mai revoltătoare ingratitudine.
Apărătorul inculpatului Brănişteanu fu palid de tot în pledoaria sa, şi nu fu în stare a produce nici o probă serioasă de disculpare. Totul se mărgini la insinuaţiunl perfide şi afirmări neprobate.
Ministerul public, care în regulă generală trebue sâ fie alaturea cu partea civilă, spre a cere aplicarea legel faţă cu calomniatorii, s’a făcut, negreşit pentru puternice motive, apărătorul inculpatului şi acusatorul părţel civile, cerând un verdict de neculpabilitate. Argumentele însă fură de nulă valoare; iar sforţările d-lui Burada d'a se strangula dreptatea,—care se vedeau cât de colo ca le face spre a complace puternicilor zilei, — produse cea mal urâtă impresiune asupra numerosului auditor ce se afla în sală. Primul-procuror Toneanu nu luă cuvântul, dar a stat la proces neîntrerupt, căci nu se putea sâ fie un mal bun controlor ca dânsul pentru esecutarea poruncilor de sus. ^După 5 ore de desbalerl, Comisia juraţilor intră în sala de chibzuinţă, spre a 'şi pronunţa verdictul. Cu toate sbuciumările întristătoare ce făcu Parchetul în favoarea inculpalulul protejat ; cu toate că însăşi Curtea s'a arătat adeseaori prea condescendentă, spre a nu zice mal mult, pentru Brănişteanu ; cu toate că în recusarea juraţilor toate şansele au fost lăsate inculpatului, căci şi ministeriul public a făcut recusările tot în vederea achităreî, iar partea civila n’a avut drept d’a re-cusa ; cu toate că părţel civile i s’a interzis d'a vorbi de lucruri pe care le punea în discuţie Apărarea şi Parchetul ; cu toate acestea, comisiunea juraţilor a pronunţat un verdict afirmativ pentru Brăniştianu şi negativ pentru Georgian, condamnând pe cel d'ântâiu si la S00 lei daune civile.
Acest verdict drept, care era d'alt-fel aşteptat ca lucru firesc de asistenţi, fu însă pentru inculpat, Parchet şi Curte ca o lovitură de trăsnet. încurcătura era dar mare pentru bieţii magistraţi permanenţi ai colectivilăţei. Cum sâ iasă dintr'însa ? Ultima scândură de scăpare fu puterea discreţionară acordată de lege Curţei pentru caşuri extreme de rari. Usă dar de a-ceasta, şi suspendă seni mal bine zis anulă verdictul juraţilor, amânând procesul pentru sesiunea viitoare.
Această procedare a curţel, ne mal pomenită până acum în materie de presa, indignă pe toată lumea şi probă. până şi celor ce mai aveau oare care ilusil asupra actualilâţeî, cât de ducăzutâeslo magistratura noastră permanentă sub regimul colectivist-—Cât pentru juraţii din Galaţi, oi.oare lor!— Onoare de asemenea ddui L. Sterea, care este pe deplin satisfăcut prin verdictul justiţiei populare.—Palma însă ce a primit dinastia Statescu şi în genere colectivitatea este din cele mal simţite. Căci, ca să vie juriul şi să condamne In materie de presă, aceasta e un lucru foarte rar la noi, şi a trebuit fără îndoială să fie dreptatea cea mai luminoasă din partea calomniatului, ca să Infereze în aşa mod pe calomniator şi pe toată banda ce’l protejară.—încă
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
24
iFORTUXf DU E0ISG0B ET
VELULALBASTRU
(Urmare)
D. de Pancorbo Înţelese, saluta şi fără să adaoge vr’un cuvânt se duse lângă pontatoril bacaralel, cari prin crăpătura uşel, ce era puţin deschisă, ÎI făcea semne să părăsească pe cel cu care vorbea şi să vie să facă bancu.
—	Ei bine, t ate nenorocirile cad pe capul meu, — zise trist căpitanul, îndată ce rămase singur cu prietenul său. N'a fost destul c’am fost arestat.... a trebuit ca acest spaniol să se gasâscâ acolo, tocmai în momentul când eram dus de acei doi sergenţi de oraş.
—	Eu mă întreb ce făcea el pe piaţa din faţa Notre-Damulul. — murmură d. de Malverne.
—	Pretinde că a venit să vi si teze biserica.
—	Nu cred nici un cuvent. Un om care îşi petrece nopţile jucând cărţi, nu întrebuinţează zilele pentru a admira monumentele din Paris. De sigur acest pehlivan necunoscut 'ml-e suspect, şi revin la ideia ca trebue supra-veghiat.
—	îmi închipuesc că nu mergi până a crede că el ar 11 asasinul ? — întrebă Saint-Briac,
—	Pe onoarea mea,l nu ştiu ce să zic.
—	Gândeşte-te însă că dacă ar fi aşa el nu 'ml ar fi spus că era acolo când eu am fost arestat.
—	Dacă ’ţl-a spus aceasta, este pentru ca tu să ştii ca nu depinde de cât de el de a răspândi ştirea acestei nenorocite istorii şi ca el să aibă un mijloc de a 'şi răzbuna pe tine dacă tu te vel încerca să te amesteci In afacerile lui... cari nu 'ml prea par limpede... . Şi a-meninţarca se adresează indirect mie care sunt prietenul tău şi în acelaşi timp şi judecător de instrucţie. Mijlocul nu e rău ales, dar eO nu mă void lăsa să cad în cursa ce el ’ml-o întinde, voesc, ’ţl-o repet, a înştiinţa pe şeful siguranţei publice care 'mi va da socoteală de viaţa ce-o duce acest personagiu.... şi de antecedentele sule.
Pentru a începe, noi vom afla, de la ambasada Spaniei, daca, de cea-alla parte a Pirineilor,există vr’un marchiz de Pancorbo şi fimd-ca a spus că şade la otelul Continental nu va fi greu de a ’1 spiona.
—	El va fi în - stare sâ vie la Parchet
să te vadă sau chiar la tine acasă....
tu ’l-ai permis.
—	Ei bine 1 n'are de cât să vie I dacă voiu avea cea mal mică probă contra lui îl voiu aresta In cabinetul meO, tot aşa de bine ca şi în alta parte. Şi dacă va cădea lot el în cursa va fi nostim.
Până atunci poţi fi sigur că el va tăcea.
Acum dragă Jacques, tu nu te vel mira dacă numai am dorinţa de a
ponta contra bancului acesluî echivoc Castilan. Void să mă duc acasa. Mă grăbesc să aflu cum îl mal e nevestil mele.
—	Sper că nu ’I vel vorbi de d. de Pancorbo.
—	Mă voifl păzi. E deja prea mult că ’l-am cauzat o migrenă vorbindu’I de nenorocirile tale.
El acum bună-seara.
—	Dar...plec şi eu cu tine.
—	Nu, nu ! rămâiil aci, te rog. Observă pe hidalgo al nostru şi dacă el te mal abordează dupe joc, fă de află de la el persoanele pe cari le visitează la Paris.
—	La revedere... pe mâine dacă poţi.
Căpitanul lăsă să plece pe amicul săd
şi ramase într’o stare posomorâtă şi foarte încurcată. D. de Pancorbo nu ’I spuse nimic important şi nici nu se gândea de a se pune In contra lui pentru că el vedea bine ca liniştea sa era ladisposiţiunea acestui pericolos strein.
Saint-Briac se abţinea de a ’i declara râzboiu, pentru motive pe cari nu voia să le spue lui Hugues.
Pentru a putea să se gândească la pericoloasa complicaţiune ce ar putea să se producă,el se hotârâ să se ducă sâ vadă cum merge jocul.
II găsi în plină activitate. Marchizul ţinea cărţile de joc şi se vedea că vena sa nu se sfârşise, de oare-ce avea înaintea Iul o grămada imposanlâ de jetoane, plăci şi bilete de bancă.
Pontatoril Înjurau şi aproape dupe fie-care lovitură isbucnea un concert
de ocări cari nu turburau de loc seninătatea bancherului.
Saint-Briac îşi zise că jocul ar putea să se prelungească până la ziuă şi că n'avea de ce să mai stea. Pofta deju-cut îl trecuse în urma convorbirei cu d. de Pancorbo. Nu ’i rămânea de cât sâ se ducă să 'şl plimbe tristeţea şi neliniştea sa pe la Champ-Elysâes, Înainte de a ajunge la domiciliul său din aleea d'Antin.
Pleca dar şi mare II fu mirarea când, la capătul de jos al scărei, revăzu, vorbind cu uşierul, pe omul rău îmbrăcat pe care 'I surprinsese cu o jumătate de ora înainte vorbind cu marchizul în Champs-Elysâes.
Acest individ dădu o scrisoare servitorului şi căpitanul ghici lesne că acest mesagiu trebuea să fie adresat d-lul de Pancorbo.
Ce relaţiuniar putea exista între a-ceştî doi oameni? Saint-Briac îşi puse aceasta întrebare fără a o putea resolva, şi trecu fără ca individul bănuit sâ 'I dea atenţie.
Ajuns afara, îi veni ideia să aştepte să vadă dacă acest spaniol va eşi cu curiosul sân corespondent şi se aşeză la piciorul uneia din statuete care înconjura piaţa Concordia, la cincizeci paşi departe de intrarea clubului.
Nu trecu zece minute de când el sta acolo, când zări din depărtare pe Pancorbo şi acolitul săd, mergând unul lângă altul şi dirijindu-se către trăsurile de piaţă cari staţionau în lungul trotuarului, Intre aleea Gabriel şi
o dătâdar: Onoarea juraţilor (lin Gal aţi \ Fiind Insă că am amintit aici şi despre d. A. Radu. pe care girantul Orientului Român l'a denunţat ca autor al articolului calomnios pentru d. Sterea, credem folositor pentru lectorii Epocea, d'a le face cunoscut şi acest curios tip de colectivist.—Aceasta Insuîn unul din numerile viitoare.
\.
INFORMAŢIDN I
Batalionul de vânători, care a fost pornit spre graniţa rusească sub pretext de mesuri de luat din causa pestei bovine, în realitate se duce la laşi pentru întrunirea oposiţieî.
Ne mai ţinându-se întrunirea, guvernul so găseşte păcălit.
*
Ni se spune, că d. T. Maiorescu are de gând se revie, la prima oca-sie, în Cameră, asupra declaraţiunel sale şi se atace guvernul încă cu mai multă asprime.
*
De când s'a făcut oposiţiî acea imposantă manifestaţiune ia Mizil nu se ponte închipui vexaţiunile de tot felul ce se fac locuitorilor de către administraţie.
Ni se citează Intre niţele faptul următor: Un tânăr Nae Nicolau , care a luat parte la manifestaţiune, a fost îndată luat la miliţie fără se aibe talia cuvenită. El şi părinţii lut au protestat, dar nu a fost încă liberat şi se află în această situaţie, că nu e nici încorporat, nici liberat.
Iar părinţii In timpul acesta chel-tuesc, pentru a alerga la Buzeu, la Bucureşti, pretutindeni se reclame autorităţi.
Ni se comunică o mulţime de caşuri de felul acesta. Nemulţumirea ni se zice, e la culme.
*
România liberă de Joi spune, că află din informaţiuni bine controlate că demisia d-lui procuror Miclescu a fost determinatăderefusul primului-procuror de a procede direct sau prin delegaţiune la constatarea faptului din piaţa Episcopiei.
După cât ştim această informaţie e isvorită clinlr’o sorginte cât să poate de sigură, şi suntem curioşi se vedem dacă Voinţa Naţională ’şi va menţine desminţirca.
*
Un al doilea consiliu de miniştri s’a ţinut erila Cameră, în cabinetul d-lui Preşedinte al consiliului
ft
Convenţiunea consulară cu Germania a fost depusă eri pe biuroul Camerei.
*
S'a amânat din nou alegerea primarului capitalei pentru prima şedinţă a consiliului comunal.
*
marea aleie care da la Arcul de triumf.
Noutatea adusă de omul râQ îmbrăcat, trebuia să fi fost de mare importanţă, pentru că marchizul n’ar fi părăsit brusc sala de joc, tocmai In timpul când câştiga sume colosale, pentru un lucru de nimic.
Căpitanul luă îndată hotărârea de a 'I urma şi văzând ca el se opresc lângă o trăsură din capul coloanei, se îndreptă repede către cea din urmă trăsură a rândului, deşteptă vizitiul ce dormea pe capră şi ’I zise:
—	Vezi acel domni cari vorbesc colo? Să urmezi trăsura In care el se vor sui. Daca nu ’i vel perde din vedere îţi daO doua-zeci franci
—	Am înţeles ! — respunse vizitiul strângându-şl hăţurile.
Omul răâ Îmbrăcat deschise uşea trăsurei ce staţiona tn capul cel alt al şirului şi d. de Pancorbo, care vorbea cu el, da probabil acestui satelit ulti-mile instrucţiuni.
Nu păreau că zărise pe Saint-Briac, de oare-ce vorbeau foarte liniştit, şi chiar dacă observau ca e cine-va, nu puteau să '1 recunoască din depărtare, pe când el, ştiind foarte bine cu cine are aface, nu perdea din vedere nici una din mişcările lor.
Dupe câte-va minute el văzu ca Pancorbo cu tovarăşul sâu se suirâ în trăsură şi aşteptă până când trăsura în care el se suise se plece. Indata ce trăsura lor se mişcă Saint-Briac se sui în a lui strigând :
—■ Mişca birjar!	(Va urma)
www.dacorornanica.ro
PUBLICITATEA
ZIARULUI ,, EPOCA“
Tlruglu 4.500 <le fol
| ANUNCIURI SI RECLAME
Anunciurl pe pagina IV, linia 30 bani
Anunciurl şi reclame pe pagina UI linia 2 lei.
4-________________l
Conferinţa pentru încheerea con-venţiunl cu Franţa s'a întrunit azi la orele 2.
*
Emil Costinescu a depus un proiect dininiţiativă parlamentară pentru plata datorielor repausntnlui C.
A.	llosetti In sumă de 105.000 lei.
Camera a admis urgenţa.
#
D. Miclescu, persistând In dimi-siunea sa, d. Mavrus, a fost numit in locul seu.
DEPESI TELEGRAFICE
Londra, /8 Iunie.— Ovaţiuni entu-siaste ati fost făcute d-luî Gladslone la plecarea sa din Londra şi pe tot parcursul trenului.
Tot asemenea a fost ieri seara la sosirea primului ministru la Edimburg.
Nici o dată nu sa manifestat un a-semenea ontusiasm.
CRONICA
Mărunţişuri parlamenture.
I
In şedinţa de alaltă-eri a Camerei, d. general de lucrări publice, Radu Mi-haifi, a fost d • o francheţo care Intr’n-devăr ti face onoare. Vorbind asupra lege! prestaţiilor In natura d-sa a zis Intre altele :
«D-lor, greşeşte d-l Paladi când aflr «mă cum ca ţCranil la noi sunt sfiracl. «Fie care ţăran la noi, d-lor deputaţi, «este om cu dare de mână, are pătucul uşi boi ca mine, cad. prim-mhiistru smi uca ori care dintre noi.»
Camera a aplaudat această importanta declaraţiune atât de asigurătoare pentru densa şi atât de onorăloare.
Ori cum Insa şi chiar după declaraţia d-iul Radu Mihaiu tot este o groază inegalitate de avere Intre ţărani.
Lucrul este inconstcslabil, căci cum vroiţi ca un ţăran care are boi ca d-l Radu MihaiQ să fie tot atât de bogat ca unul care ar avea bol ca d-rul Romni-ceanu. Unul care ar avea bol ca d-rul Romniceanu tot atât de bogat ca unul ce ar avea bol ca d-l Fundescu şi aşa mai departe.
Inegalitatea este strigătoare şi trebue reparată la viitoarele alegeri.
II
ErI s'a ales In Cameră o comisiune speciala compusa din 7 membrii,pentru ca să studieze codicele de comerciu. La despoierea scrutinului s'a constatat că d. Ştefan Bellio întrunise şi d-sa 13 voturi.
Ironia şi aluziunea răutăcioasă a Întrecut toate marginile.
Uite cliiar efl, care câte o dată nu am prea menajat pe d. Bellio, şi tot nu 'ml aşi fi permis ca să merg până a declara ca d-sa ar fl special închestiile comerciale.
Adică cum, d I Bellio a esercitat sad esercita vre-un comerciu permis sad nepermis? Lucrul trebuie lămurit şi este de datoria d-sale ca să ceară In şedinţa de astă-zl cuventul în cestiurie personală pentru aşi regula poziţia faţa cu ţara şi cu parlamentul.
Intrebînd erl pe unul dintre deputaţii cari votase pentru d. Bellio, ca ce merite comerciale are d-sa, acesta îmi răspunse că a fost pescar la Episcopie şi că ’l-a rugat ca să’I dea votul şi d-sale fiindcă ţinea foarte mult ca să fie ales.
Un moment am rămas surprins auzind că d. Bellio a vlndut peşte, Insă imediat m’am lămurit şi am văzut ca înţelesesem rău cuvântul pescar. Trebuia să Înţeleg :
«D. Belio a fost pe squar la Episco «pit şi m'a rugat ca să’l dau votul, etc.» I
IU
In ziua cînd d. N. lonescu şl a dezvoltat interpelarea privitoare la bandele de bătăuşi ce blntuie Capitala, tribuna foştilor senatori şi deputaţi erad înţesată dc pacinici cetăţeni de cea mal fina speţă, începlnd de la cel mal năpraznic bătăuş şi sfîrşind cu cel mal dezgustător spion. Şi fii iad cl tot un asemenea public — cu rare excepţii!— umple acea tribună şi fiind ca nu am văzut nici un fost senator sad deputat, ed a’ş! cere Cesturei ca să schimbe inscripţia după tăbliţă: şi sa zică : tribuna viitorilor senatori si deputaţi.
Alaltă-eri aceşti viitori reprezentanţi al poliţiei romtne, discutau între dtnşii d’ale politicei :
.4. — Ii freacă răd Brâtianu.
H.	— Cu tarifu otoman le-a băgat pumnu In gură.
A. — Toate sunt bune dar e cald al dracului. Fereastra asta dogoreşte parcă ar fi Calornfirul (caloriferul) de la teatru.
C.	— Da cu Elveţia tot s’a încheiat convenţie! Din cecauza s'o fi încheiat ?
II. — N’al citit ? Din cauza naţiei celei mal favorizate, adică din cauza Germaniei. Ce să’l faci? putere mare mă!
C.— Dă asta aşa e, n'am ce zice.
A.—Fie, că bine le Învârteşte şi Brâtianu.
H.	— Astea sunt tot şurupurile Iul Radu Mihaid. Dă ce crezi că l-a luat la minister ?
Conversaţia lulnd apoi o turnură prea fără perdea, (ceva a la Beiza-
deaoa) stnt nevoit ca să mă opresc aci.
Uadu Ţandără.
CORPURILE LEGIUITOARE
CAMERA
Şedinţa de Vineri 6 Iunie i SS6
Şedinţa se deschide la ora 2 şi 1/2 sub preşedinţia d-lul G. Chiţu.
Se acordă d-luldr. Cantemir un congediu până la finele sesiunel.
Legea asupra prestaţiilor In natură se votează în total cu 05 bile albe contra 12 negre.
I). Se/endac/ie spune că petiţia comunei Cerneţl, despre care In şedinţa de ieri a vorbii d. Ciocazan, se află la comisia comunală.
D.	Ciocazan răspunde, că după regulament toate petiţiile de asemenea natură trebuie să meargă la comisia de petiţii iar nu la cea comunală.
Se procede la alegerea comisiei speciale,care să studiezomodillcărileaduse de Senat codicelui de comercid.
D.	Lupulescu cere a se pune la ord'.-dinea zilei chiar aslă-zi legea electorala comunala, modificată de Senat. Camera aprobă.
U. Ciocazan tntreabă, ce s'a făcut cu interpelarea anunţată de către d. lepu-rescu, privitoare la opoziţie.
D. Preşedinte spune că d. Iepurescu a cerul amânarea acelei interpelări.
Se votează fâra discuţie creditul de
1,600,000	lei cu care să se repare podurile şi şoselele stricate de inundaţii.
D. Lascar citeşte modificările aduse de către Senat la legea electorală comunală.
Toate modificările sunt votate Întocmai, iar legea în loial se admite cu 59 bile albe contra 12.
Se proclamă aleşi In comisia pentru cercetarea codicelui de comerţ d-nii:
G.Cantili cu 74 voturi M. Corbescu 71	»
M. Cornea » 70	»
I.	Poenaru-Bordea 70 voturi St. Sendrea cu 67 voturi
C.	I. Stoicescu 54	«
P. Borş «50	»
Au malîntrunit sufragii şi următoarele persoane :
D. Mucenic Dinescu 13 voturi	
Dincâ Schileru	13 »>
Nica Mircea	13 »
Ştefan Belu	13 »
Dr Romniceanu 12 »	
M. Xenu	12 »
Gr. Caracaş	11 »
D. C. Disescu,	profesorul de drept
comercial de la facultatea de drept n’a întrunit de cât 9 voturi.
Se pune la vot o pensiune de 300 lei lunar care se acorda văduvei generalului Tobias Gherghel şi Întruneşte 28 bile albe şi 26 negre, votul e nul.
D.	E. Costinescu citeşte o propunere din iniţiativa parlamentară, pentru ca statul să plătească datoriile lui C. A. Roselti, în sumă de 105,000 lei.
D. Dimancea cere ca propunerea să fie votată de urgenţă şi chiar In şedinţa de astăzi.
1). Prim-ministru declară că se u-oeşte cu propunerea d-lor Costinescu şi Dimancea.
F.POCA — S IUNIE
---L- 'ii.*!".!--1 -■
3
Şedinţa se suspendă pentru ca de urgenţă secţiunile sălşl numească delegaţii.
D. Ministru de externe depuue con-venţiunea consulară încheiată cu Germania la 9 Iunie.
D. Ministru cere urgenţa şi punerea la ordinea zilei pe mâine. Camera a-probă.
Se pune la vot o pensiune a d-nel Ciugolea dar votul e nul.
Sa pune la vot pensiunea unul d. Chrislodulo dar voiul e iarăşi nul.
La ora 4 şi 40 şedinţa se ridică.
Penel
SENATUL
Şedinţa de Vineri 6 Iunie 1886
Şedinţa se deschide la orele 2 şi 1/2 sub preşedenţia d-lui D. Chica.
După formalităţile obişnuite Senatul se ocupa cu votarea mal multor indigenate.
Se dă cetire raportului şi proiectului de lege, pentru despăgubirile oraşelor Giurgiu şi Calafat, de pagubele suferite din cauza resbelulul.
Se ia In consideraţie fără discuţie.
D. .Xanu ia cuvîntu la discuţia pe articole şi cere suprimarea cuvintelor «4/ constatările făcute de autorităţile locale.
D. Lăţescu combate amendamentul d-lul Nanu, pe motiv că nu se poate şti, care din comisiuni au constatat bine pagubele deci nu putem rupi dreptul unora la despăgubiri numai, pentru că sa presentat la cutare comisie şi nu la cea-l’allâ mai ales, că nu se spune care din comisii n’a fost legal constituita.
D. Lupaşcu zice, că se teme în tot d'auna cînd vede pe cei cari nu sunt amici ai majorităţi să le faca parte mal largă, să teme de curse.
D-sa cere, casă nu se ia ca baza de cât constatările făcute în acel timp, deci să se primească amendamentul.
D. Lerescu susţine aceaşl părere.
D Şlefănescu combate amendamentul şi susţine ca constatările făcute atât de comisie cât şi cele făcute de autorităţile locale să se ţie în seamă, după cum prevede şi legea.
Discuţia se închide: Amendamentul se respinge.—Art. 1 şi 2 se voleaza.
D. Lerescu întreabă dacă corpurile legiuitoare se vor ocupa numai cu ţi-frete sad şi cu validitatea actelor.
După ce i se răspunde, atât de raportor cât şi de d. Viişoreanu că corpurile legiuitoare se vor ocupa cu ambele cestiuni. Articolul 3 şi următoarele ^se votează.
Legea In total se votează cu 30 bile albe contra 9 bile negre.
D. Remus Opran dă oitire raportului şi proiectului de lege al codicelui de comerciu cartea a 2-a.
Legea se ia In consideraţie fără discuţie.
Articolele se votează fără discuţie.
Legea In total se votează In unanimitate.
La orele 4 Senatorii trece în secţii.
Reporter.
ŞTIRI MĂRUNTE
ba Curtea cu Juraţi din Piteşti, să judeca procesul incendiatorilor de la Câmpu-Lung.
• •
D. Pândele Obedenaru, fost casier la regia tutunurilor, licenţiat în drept a fost numii supleant la tribunalul Ilfov.
• •
Ilegele a visilat lagărul de In Ţurloaia unde e tăbărât regimentul 21 Dorobanţi.
La 1 i curent, se vor fini esamenele căpitanilor din corpul II de armată.
• •
Citim In «Romtnul.»
Erl, la 3 ore, trebuia să se întrunească comisiunea tnsărcinută cu verificarea biletelor nevândute, spre a urma lucrările sale şi spre a lua o hotărtre îu privinţa tragere!, din noii a lotăriel pentru lotul de 75,000 let. Nevenind mal nimeni, la ora hotftrttA, se va face o convocare pentru o altă zi.
Putem Insă spune cu siguranţă că, contrariu ştirel r&spindile, loteria «nu se va mal trage», lotul de 75,000 fiind câştigat de societăţile de cultură cărora se vor vărsa bunii.
• •
Lucrările la catedrala de la Constanţa vor reîncepe Iu 15 August.
D. Busch, ministru German dinpreună cu d-na Buscli au so il azi dimineaţă venind de la Sinaia.
• •
D. Sc. Trăsnea, prefectul Brăilei, a fost chemat la Florica, cea ce probează că D. I. Brâtianu va pleca asta-searâ.
♦ •
Erl s'aQ terminat esamcnul pentru deschideri de farmacii nuol.
Au reuşit 6 candidaţi. întâiul eşit a fost d. Drăgulănescu, şeful farmaciei spitalului Collea. şi care în curând şl va susţine
. şi teza sa de doctorat In medicină.
I
I 1). Dem. Pişcă, Senator al colegiului I de Teleorman, a Încetat din viaţă azi noapte,
I în urma unor lungi suferinţe *
M. S. Ilegele a lucrai azi dimineaţă cu d. general Angeleseu, Ministru de răsbol.
Areslanţil ce evadaseră de la DobruvCţ aft fost prinşi.
D. N. Tomescu, unul ti in cel mal distinşi studenţi al facullăţel noastre de medicină, 'şl-a susţinut teza sa de doctorat tn medicină,care tratează despre «Regenerarea şi Degenerarea nervilor». Această lucrare probează că studiul hislologiel Iii facultatea noastră nu lasă nimic de dorit.
Starea de sănătate a P. S. Mitropolit este din nou foarte neliniştitoare. Eminenţa Sa va cerca pe Luni să se instaleze la Fundenl, la d.Gherassi, pentru a schimba aerul.
ULTIME
Mai mulţi confraţi dintre cari cliiar unul oficios au anunţat de-misiunea d-luî A. Stolojan.
Aflăm astă-zi că în adevăr ministrul domeniilor oferise demisiunea sa, dar această demisiune a’a fost incă primită de dispensatorul cel mare de portofoliul’!, fiind-căd. Ion Brâtianu nu are la Îndemână o persoană aptă de a înlocui pe d. Stolojan.
In urma notei înmânată guvernului nostru de ministrul FrnncieL a avut loc un consiliu de miniştrii în care s’a discutat cestiunea conven-ţiunel comerciale franco-române.
Guvernul frances a declarat că condiţiunile conţinute în notă re-presintâ ultima limită de concesiuni. Guvernul român a luat decişi unea d'u propune stabilirea unul aranjament provisor, bazat în inare parte pe condiţiunile stipulate în conven-ţiunea Încheiată cu Elveţia. Se crede că se va face o comunicare Parlamentului în neiartâ privinţă , şi se va cere un vot prin care guvernul se fie autorizat la această transac-ţiune provisorie.
m
Înlocuirea principelui LIruzof, ministru plenipotenţiar al Rusiei, prin d. Hitrovo este decisă, dar ia nu se va efectua de cât la toamnă. Până atunci, principele Uruzof va pleca în congediu.
&
Ni se spune că şedinţa de alaltă-eri a Sinodului a fost din cele mai violente.
In acea şedinţă nu s’a luat nici-o decisie asupra unor reforme ce vo-eşte a Introduce d. ministru al cul-telorjşi pe care preoţii le găsesc vexatorii.
Ministrul Belgian d. Horix, a plecat azi dimineaţă la Bruxelles, în virtutea unui congediu.
•
Comitetul de delegaţi pentru discutarea proectului de lege privitor la reforma Învăţământului, a terminat lucrările sale şi a ales pe d. deputat Vizanti de raportor. Cu toată opunerea d-lui Sturdza, s’au Introdus de comisiune nişte modificări esenţiale în proeclul guvernului.
Intre alte modificări însemnate sunt şi următorele :
1.	Se menţine consiliul superior de instrucţiune.
2.	Se menţine judecarea membrilor corpului profesoral de semenii lor.
3.	In privinţa concursurilor se stabileşte că absolvenţii şcoalelor normale când vor fi trecut examenul absolulor, vor fi primiţi d’u dreptul in corpul profesoral.
#
Ni şe scrie de la Galaţi că, cu tot tariful autonom votat de Parlament, compania Goetz urmează a importa cherestea fără a plăti vamă. Pare că tariful autonom nue xistă când el nu convind privilegiaţilor colectivi ţâţei.
•
Prelungirea Ga merilor până la 15 I inie e definitivă,
Regele a semnal decretul.
m
Întârzierea primire! demisiunei d-lui Stolojan, se zice c’ar fi din cauză că, d. Câmpineanu nu voeşle a primi portofoliul domenielor.
Candidai pentru moştenirea d-lui Stolojan mai sunt şi dd. Aurelian şi E. Costineccu.
m
Consiliul de miniştrii in şedinţa sa de ieri a revocat decretul de expulzare a d-lui Droc-Bânciulescu.
Aflăm că In aceeaşi şedinţă s'a propus şi revocarea decretelor de expulzarea d-lor Ciurcu tatăl şi fiul, dar s'a respins in urina declarărei d-lui Sturza, care n ameninţat că’şi va da dimisia.
După câte aflăm o convenţiune comercială ar fi deja în stare de proiect Intre România şi Turcia.
D. Bâlăceanu se zice că, are deja toate instrucţiile în aceastăpriainţă.
După cum am anunţat, ori s’a distribuit în Cameră Convenţia consulară cu Germania.
România liberă arată că ea este semnată de d. Virnav Liteanu, ministru nostru la Berlin, şi de contele Maximilian de Berchem. snb-secre-tarul de Stat la afacerile streine din Berlin.
O particularitate. Ministrul nostru preparase o expunere de motive foarte amănunţită care continua un studiu aprofundat al legislaţiunei în Germania. Lucrarea trimisă din Berlin de 10 zile n’a sosit Încă In Bucureşti.
RtLETft mANCUII
Bucureşti, 0 Iunie.
Bursa slabă, afacerile ceva mal Însemnate din causa scăderii ce s’a produs în cursuri lutr’un mod neaşteptat. Agio se urcă la 15.25—15.40 Schimbul descreşte puţin. Iată cola : Berlin cek 124.50
» 31unl 123.80 Paris cek 100.47
»	3 luni 100.—
Londra cek 25.28 » 3l.inl 25.2?
Valorile cad şi In cădi rea lor se precipită,
Daciele f ic 252 1/2, Construcţiunile
150. Băncile naţionale 1002.
Tendinţa sl ibă.
STABILIMENTUL HL\ES.4L
de Ia
Baltatesti (jucl. IVeaiutu).
Din analiselc cuantilative şi cualilative, precum şi din experienţa celor mal însemnaţi medici din tară, resullâ, că: Apele Minerale Chloruro-Sodice-Bromurate de la BaRaţeşti sunt cele mal concentrate şi mineralisate din toată Europa, prin urmare, sunt singurul mijloc de tămâduice a tuturor formelor ?crophuloase învechite şi grave, contra Rachitismulut şi a slăbiciune! generale a copiilor.
Boalele cronice de femei (inflamabile, învârtoşelile, scurgerile, ulcerele, tumorile matcel şi a ovarelor care afl resistat ort cărui tratament, după o cură sistematică, se tâmâduesc şi se resolvâ radical; precum şi limfatismul şi sterilitatea cc Ic însoţesc.
Rheumatismele cronice ta oase şi încheieturi sunt vindicate în tr’un timp foarte scurt.
Isvorul «Cuza Vodă» este purgativul cel mal plăcut şi mal eficace, iu acelaş timp este un solvent şi un diuretic foarte puternic prin consecinţe, recomandat special contra conslipatiilor celor mal rebele, şi a tuturor boalelor cronice a stomahu-lul, matelor, ficatului, renunchilor şi be-şicel, opreşLe îugrăşarea peste măsură şi disposiţiile la Apoplexie.
Otelurile şi Vilele sunt situate tntr’un enorm parc de brazi posedând tot confortul dorit.
Restaurantele sunt tn cele maî bune condiţiunl cu abonament şi la discretiune1 Sala de cură, Cazino etc. Posiţiunea foarte frumoasă şi preumblările In munte variate.
In timpul sezonului este poştă, telegraf, medici, pharmacie, muzică, baluri şi toate distractiunele.
Pentru anul acesta saQ mat clădit un o-tel elegant.
Sezonul începe la 25 Mal.
Drumul de fer până la gara Peatra safi Paşcani undo se găsesc dcligenţeşi birjl în permanenţă.
Pentru angajări de camere .şi alte informaţii a se adresa sub-semnatulul la Peatra sau Bâlţâţeştl.
I>r. Cantemir.
J NB. Pentru comande de sare purgativă sau sare de bai a se adresa la pharmacia «Vorel» tn Peatra si la toate pharmaciile principale din ţară.
D*. P. VASILESCU
Domiciliat în Calea Rahoveî 4i, dă eon suitaţiunl în toate zilele de la orele 5— post-meridiane.
www.dacoromanica.ro

FPOCA — 8 IUNIE
1
CASA DE SCHIMB
I. M. F E K M O
—27,STRADA LIPSCANI. 27—
C U K S |] L B l C U II E S C I
7 Ittnle 1886
5X Renle amortizabilii . . . 5<t Kenta perpetua ....
'"'X Oblig. <le stal........
fi* Oblig. d<* st. ilrumii defer 7X Scis. func. rurale. . . . Tj% Scris. runc. rurale . . . 1% Scris lunc. urbane . . . t>\ Scris func. urbane . . . 0X Scris. func. rurale . . . 5* împrumutul comunal . . Oblig.Casei pens. (let 10 dob.) Împrumutul cu premie . . . Acţiuni băncei nation . . . Acţiuni «Dacia-Romania » . .
» Naţională.............
» Credit mobiliar . . . • Conatructiunl. . . . ► Fabrica de hârtie . .
Argint contra aur...........
Bilete de Bancă contra aur. . Florin ausatriacl...........
CURSUL DI\ VI FA’A
Napoleonul . Ducatul . . . Loee otomane Rubla hârtie .
CURSUL I>I\ BERLIN
Renta Amort..................
Oppenlieim. ...	. . . .
Obligaţiuni noul 6% C. F. R.
•	•	5% »	*	»
Rubla hârtie.................
CURSUL RE PARIS
Renta Română .... Lose otomana.......
Schimb
Paris 3 luni . .
» la vedere . Londra 3 luni .
» la vedere Berlin 3 luni . . Viena la vedere .
sw
93
88
1U3 Rsi 2 102! « ăi 85 78 2i5 33 1020 270 220
170
U.S5
14.85
2.02
1O.005 5 91
18.50
122.50
9(3
100 107.10 102.59
198.90
92.’0
37
1003/1
25.50 i .24.15 2.02
CEL Km EFICACECONTRA TUTUROR INSECTELOR
nre o propriei ale minunaţi «le n slirpi insectele cu nwie iuţeala fîiril a lăsa vre o urmă. stirpeMe totul si rudi-
cnl plosnilHc si puricii.
(urate eu siguranţa bucătăriile <le gândaci.
Ileparlenza imediat moliele. \e scnpa irnlat:i «le itttisie.
Apară animalele domestice si plantele, ntiYt «le Insectele ee le supura,ent sib<ml«‘l<‘ eeproduc «‘ti1.
(urata eu siguranţa capul «le păduchi.
Este de observat că ,^aeherlln“ adevrral se tinde nuniui in llaeon-ne originale nici de cum cu dramul, i c|>"ulgeneral: I. ZACliFUU
1 lena I., Goldsrlimicdgussc 2.
In Bucureşti la DrogHcrin Brus, Cari Gersabek, Pharwacia la leuld• nur, E. I. nwdprfer, Dmguena I. Ocrsn SI rada Aca-tlemia, I). MartînovicL, Pharmacia Iu Curbii, F. IV. Zfrrner Calea Victoriei 50. Gustau fli-'tz, Ucorgcs Kostmann.
In Daca fi Pharmacia Pac o vita, tu llâr-lad Mar. Fmnkcl, tu Brăila Pharmacia la Minerea,\n Cruiova Phnnn acia (Franz Pnhl), Pharmacia In Vulturul ile nur, Pharmacia (Fii. Konteschiecllcr), tu Galaţi Km<i/I- Hol Apolh-ke/M. Prethnşr), Pharmacia la uliu (.luanVStratdJ. ptţrn-iinxcia din tirada Portului,hi laşi l'har-macin Victor Maugsch. Pharmacia Paco-riln, Pharmacia. In Şipiriilou, Pharmacia Iul. Ilui/uh. tn Roman P/inrtnacia In Snu-r«WJ/ff,tnTurmi-8everiii Pharmacia In împăratul Scvurtts.
(Car! Parushes Frbcn).
AVIS IMPORTANT
Suti-scmnala ani reprenoarea Hotelului lealii Simu «lin Oraşul P rai la si al tio telului Concordia de la Brâîiu Lacul-Surul, are onoare a aduce la cunoştinţa Onor. public. şi In special ta visilatorl al băilor, c am arangiat.
HOTEL TON («OR Dl \ ‘■wui-$er*t
cuuu restaurant frances, camere mobilate şi cu preţurile cric mai moderate.
HOTELUL FRAŢII SWl bra.la
Este reparai, din noQ aranjat şi elegant mobilat.
Fiind că n'am cruţat nici un sacrificiu poulru a satisface pe onor. public visitaior şi de aceia rog a 11 onorat de o numeroasă clientelă.
Promtitudinca Serviciului şi modera-ţiunea preţului o garantez.
CU DISTINSA STIMA
M.AR1A Bl.USTFJX BRAILA'LACUtSERAT
o mmmrn
Absolventă a cursului secondai- şi având «Diploma de maturitate», să oferăa daleecţiuiil, tn vre-o fam 1 ic pentru cursul primar safi sccondar.
In special pentru limba francesft, matematici şi ştiinţele Hsrco-naturale. a să adresa ia redacţiunl.
P, K. HGSETTl
AVOCAT
Strada Pomana No. 2/.
PRIMUL BIROU DE PLASEMENT
Concesionai do guvern pentru institutoare. guvernante hoţie pentru copil şi cameriste alese.
Pepnsiune cu preţuri moderate pentru doamne ce doresc a dobândi ocu-paţiune.
ABELIII.il> li \\T»\U
institutoare diplomata Calea Victorii 72. In fata Palatului;
Uf IVnimilT de la 23 Aprilie, Casele Ub 1UJIIIHAI din Strada Academiei
No. 11 compuse din 10 Camere, cu o curte spaţioasă tn caro se află grajd io şopron şi alte dependinţe. Aceste case mal afl şi o grădină importantă. A se adresa Strada Batiste No. 11.
nnwil\n? dincausa arondării pro-HL.lljILiiL prielfiţil, se vând, O lo-comobilă 10 cal putere şi o maşină de treierat din fabrica Ramson sistemul cel mal perfecţionat ambele în perfecta stare. Doritori le pot vedea la proprietatea Păşeam judeţul Ilfov, adreslnduse la d. E. Reimer administratorul.
C[ MARE RABAT
L0C3MQBILE SI BATOSE, MAS'NE DE SECERAT ETC.
M. LEYENDECKER
Strada Casârmel 03 i DEALTJ Sr^IFtEAi
BULETIN METEOROLOGIC
DIN
nuci II ES T I
Jiului imit mt mosfeţ-ir', de Iu o Iunie Uitai

Staţiuni	Baroni. Te mp.	Vc-nt.	T.	Sb.eă
Beru re sc i	758.7 15.fi	SKS	27	!
T.-Severin	754 ! 2n.fi	WNW	24	nOros
Balota	7’>5.7 (19.8	W'rtW	ii	
Cralovh	7«<5.7 19.8 •	w	21	(iltiins
Slatina	119.9	w	21	p llOl*.
Uinrgiu	751.8 |lS.t	w	2<i	a cop.
Constanta	751.4 18.9	NW	i\	noroa
Sulina	751.1 2C7		23	
Galantz	75i.9 au	N	25	
Braila Roman	751.8 ,20.5	N	25	u
laşi	739.5 |17.5	NNE	23	f.senin
Directorul Institutului, St. Uupilcs.
Star»a marei ta Sulina uşoara Ia Constanta liniştita.
Fic-care poate cu 50 de franci agonisi in trei luni 2000 du franci. După cerere trime-tem la toţi gratis şi franco expliţiunea. Seriţl româneşte 48 rue de la Rochefou-cauld. «La Rente», maisou de banque.
I*ji rls.
ALECIl A. BALS
AVOCAT
Strada Dreapta No. 24
PĂZIŢI VA DE RECEA LA
Acum este timpul cTa se obicinui cine-va cu regimul de ldnă al Prof. Dr. Jaeger.
Sub-semnaţii, având numai noi singuri dreptul de a fabrica vesmintele de lână ce se poartă pe dedesupt, vestiminte zise Normale, precum şi cuverturile do aluri tn lână curată de Cămilă.
UNICUL DEPOZIT IN ROMÂNIA
AUX QUATRE SAISONS
72 Calea Victoriei 72, Vis-a-vis de Palatul Regal
Declarăm că nu recunoştem ca veritabile de cât flanelele ce se găsesc In această casă.
Dr. Jaeger.
"W. Berger’s Soi bne Ktnltgert.
fii AŞPPg'.sS
NOUL MAGASIN
DE
PORCELANURI SI CRISTALURI
SUB FIRMA
SAVA WASSHJU & FIT
BUCUREŞTI
35— Strada Lipscani, No.—35
Deschis din noiisegăsoşte foarte bine asortat In toalearticolelc precum : Serviciurl pentru masă complecte de Porcelan şi cristal, lămpi i şi paturi de bronz, tacâmuri argin- u tale şi neargintate etc. precum şi ori-ce alte objecle necesare mena-giulul.
PRECIURILE FOARTE MODERATE

ATELIER MECANIC
P. KEILHAU ER
No. 59. — Strada Isvor, No. — 59.
Recomand atelierul meu cu Pompe de toate sistemele, Fontâni d’applique şi Borne fontâni, Canale (robinete) de tot felul, Tuburi de fier, tuciu şi plumb.
Tuburi speciale pentru latrine şi scurgeri cu accesoriile, sghea-buri de coborîre inodore, capace de hnsnale etc.
MIRE «IROSIT UE FOSTA ORUMEMIIJ
Vase, socluri, avusuri, banei de gradina, grilaje de îngrădit morminte, pilasturi şi candelabri.
FURNITURI, INSTALÂTIUNI COMPLECTE DE BAI SI CONDUCTE DE APA
PUBLICITATEA ZIARULUI „EPOCA
N°. 3, STRADA EPISCOPIEI, N°. 3
VIS-A-VIS DE !PALATUL REQALl
MARELE MAGAZIN
CALEA	|
70 VICTORIEI 70 I
DE
COLONIALE SI DELICATESE
LA „ SPERANgA “
’Ml a sosit ape minerale de la toate sursele din Francia asemenea am asortat magazinul meu cu tot felul de articole pentru menagiul casei, în special cu escelente brânzeturi asemenea Cogniacurî, Romuri, Li-gwm/nstreine din cele mal renumite case. Vinuri streine şi indigeneetc. etc.. Culori pentru scânduri.
Trufandale primesc în toate zilele.
I?et.r*&olae loan.
■-te--g--7-	sg-
ţUL,4V,
POLEITORIE
j
ir m ‘
72. -CALEA MOŞILOR-73.
In acest atelier se primeşte orice reparaţiunl de Oglinzi, Mese, Galerii, Tablouri poleite. Se găsesc gata galerii, pervazuri de tot-fel cu preţuri moderate.
r.	•»
AVICULTORUL LUCESCO
BUCUREŞTI, STRADA II 'UNIE N°. ll-b'S (FIIARET)
Itccoinandu magasinul seu eu
Cunun, Papagali, Porumbei, Fesani, Găini de rasă : Hudane, Paduane, Krev-Cheor. Qlnndede, ouă poutru clocit ; Gâşte de Japonia. Guiana, Tuluza, Raţe dePeching, raţe selbatice din Ţară, Lebede, Citcorî, Călifari, Peşti roşi. EpurI de Casă şi sălbatici, Şoareci albi.—Seminţe pentru Canari, Papagali şi meifi ilb franţuzesc pentru colibri.
MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE ROMANE
liiiciiresti-Konuui
Bucureşti- Vârciorova
STAŢIUNEA	Arătarea Trenurilor					STAŢIUNEA	Arătarea Trenurilor		
	Tr. ac.lTr. p. |Tr. p. |Tr. pl.|Tr.ac						T. ful.|T. ac. |Tr. p.		
	noapte	a. m.	dim.	dim.	p.m.		p.m.	seara	dim.
Bucureşti p.	11,00	8,40	7,30	6.30	4,40	Bucuresci p.	4,05	8,00	8,00
Ploeştl	12,17	10,39	9,10	8,04	6,05	Ciocăncsci	—	—	8,41
Buzăă	1,59	12,55					—	—	
It.-Sărat	3,17	2,25				Tilu	5,07	9,00	9,26
Focşani	d. 4,16	3,48				Pitescl	6,24	10,16	11,14
Mărăşeştl	5,00	5,15				Slatina	8,08	11,56	1,25
Adjud	6,01	s. 6,39				Crai ova	9,30	1,18	3,37
Bâcăă	7,31	9,39				Fi li aşi	10,17	2,04	4,52
Roman sos.	8,45	11,11				T.-Severin	12,05	3,52	7,20
	dim.	p. m.				Vârcior. sos.	12,27	4,21	8,00
Bomnii-Bucurcsti
	noap.	p. m.			p. m.
Roman plec.	8.25	12.30			5,45
Bacâfl	9.20	1,40			7,20
Adjud	10.45	3,52			10,29
Mărăşeştl	11.18	4,34			11,30
Focşani	11.52	—			12.59
R.-Sărat	12.39		p.m.		2.29
BuzăQ	1.46		I,i8	p. m.	4,03
Ploeştl	3.33		3,39	10,17	8,-
Bucur. sos.	5.00		5,15	11,50	9,35
			seara	noap.	sera
BUCURESCl GIURGIU
V6rciorova-Bucuresti
TersfovF t -Tltu
	a. m.	p. m. 1		
Târgoviste p	6.40	5,20		
Titu sos.	7,50	6,30*		
	seara	noap.	dim.
Vârcior. pl.	3,42	12,57	8,00
T.-Severin	4,08	1.19	8,40
Fii iaşi	6,08	3,07	11,08
Crai ova	6,55	3,53	12,30
Slatina	8,17	5,12	2,27
Piteşti	10,12	6,58	5,15
Titu	11,13	8,00	7,05
Ciocăneşti	—	—	7,49
Bucureşti s.	12,35	9,10	8,30
	a.m.	a.m.	seara
Titu-	Târg-o viste		
	a. m.	seara	
Tilu pl.	9,45	9,15	
Tergovişte s	11,05	10,80	
STAŢIUNEA	Arătarea trenurilor		
	T. ful.l T. p. 1 Tr. p.		
Bucureşti p. Filaret Giurgiu Smârda sos.	dim. 5,40 7,10	a. m. 6,40 7,10 8,55 9,00	p. m. 5,30 6,00 7,40
GIURGIU BUCURESCI			
Smârda pl. Giurgiu Filaret Bucur. sos.	p. m. 2,25 3,52	a. m. 10,00 10,03 12,15 12,25	p. m. 8,30 10,28 10,42
Roman-Iasi			
Roman pl. paşcani T.-Frumos Iaşi. sos.	dim. 9,51 10,51 1,53 1,50	p. m. 4,47 4,15 8,24 9,52	
Iasi-Ilonian			
laşi pl. T.-Frumos Pâşcanl Roman sos.	p. m. 4,08 5,25 7,17 7,53	dim. 6,52 8,35 10,01 11,06	
GAtATlMARASESTI-MARASESTIGALATI
IArătarea trenurilor
STAŢIUNEA I---------------—------
' iTr.ac.i.Tr. m.|Tr. p.
Galaţi pi. Tecucia Mărăşeştl	10,40 11,06	noap. 11,40 4,16 4,51	a. m. 7,45 11,14 11,45
Mărăşeştl pl	dim. 5,25	noap. 11,35	p. m. 4,19
Tecucia	5,50	11,34	5,45
Galaţi		4,35	8,50
Adju<i-T<lrg:ul-Ocua
Adjud pl.	p. m. 4,15		dăm. 6,10
T.-Ocna sos.	6,10 9,45		8,05
T.-Ocna p.			8,20
Adjud sos.	11,35		10,00
Const anta-C'c ruavoda
Constanţa p	p. m. 3,00	dim. 9,00 11,10	
Cernavodă s	4,45		
Cernavodăp	6.50	1,50	
Constanţa	8,53	4,24	
l*loesti-şiauic'Slajiic-Floestl
STAŢI UNEI	Arătarea trenurilor		
	Tr. fl.|Tr. ac.|Tr. p.		
Ploescl pl. Slănicu sos.	a. m. 10,45 12,40		
Slănic pl. Ploeştl sos.	p. m. 5, 6,50		
TECUC1U 8ERLA0 BERLAD-TECUCIU
PLOESTIPREOEAL
Ploeştl pl. Câmpina
Predeal sos.
seara
6,15
7,14
9,10
dim.
9,33
10,42
12,35
dim.
8.19
9.20
11,08
Tecucia pl. Bârlad sos.	a. m. 6,15 8,00		
Bârlad pl. Tecucia sos.	a. m. 8.40 10.40		
lasi-L'nglieniUngliem			-lusi
laşi pl. Unghenl s.	p. m. 3,25 3,49	a. m. 11,50 1,21	
Ungheni pl. Iaşi sos.	p. m. 2,00 3,32	p. m. 4,40 6,12	
PREDEALPLOESCI			
Predeal pl. Sinaia Ploeştl sos.	p. m. 7,45 9,18 10,09	p. m. 4,51 6,29 7,25	dim. 7,45 9,18 10,09
VERESCI-80TOSANI-CAMPINAOOFTANA
STAŢIUNE!
Arăt. Tren.
Tr.ac.j p.am.|
Verescl pl. Botoşani s. Botoşani pl. Verescl s.
p. m.
2.03
2.03
5.21
7.21
p. m. 9,49 11,42 3,13 1,55
Cămpina p. Dol'Uua s. Doflana p. Cămpina p.	a. m. 11,20 11,00	p. m. 5,50 6,08	
Galo.ti-Buieu-Uuzeu-GaJa.ti			
Galaţi ol. Brăila BuzăO sos.	noap. 9,40 11,01 1,20	8,40 10,02 12,53	
BuzăO pl. Brăila Galaţi sos.	4.30 5,03 6,15	12,55 3,41 4,55	
PASCANl-SUCEflVA-SUCEAUA PAŞCANI
Pâşcanl pl.	dim. 10,40	sâra 7,15	
Vereşcl	12,08	9,17	
Suceava	12,23	10,09	
Suceava pl	5,00	6,54	
Verescl	5,40	7,51	
Păşcanl sos.	6,41	9,15	
bticuresui. — Typograna «Le Peuple Houmaxu», airaua iupiscoptei No. 3.
www.dacoromanica.ro